Vorba nr 25

Page 1

Paginile 2-3

Actualitatea noastră

Declarația politică a senator ului Dorin Păran

Pagina 4

Plus și minus ce ne place și ce nu

Pagina 5

Fermier în România

Pagina 6

Editorial Sorin Cucerai și comunicat de presă deputat Natalia Itotero

Pagina 7

Insomnii Cu Silvia Beldiman

Paginile 8

E VORBA de Cultură LANSARE

Pagina 9 Pagina 10

ONOR EROILOR Neamului Pagina de cultură și spiritualitate

Pagina 11 IT și tehnică Pagina 13

Fizicienii de la „Colegiul VLAICU”

Pagina 14

VORBA de sport și Locuri de muncă

Pagina 15 Pagina 16

Horoscop și alele Divertisment

12.o6-18.o6 2013

E VORBA de CULTURĂ (la al doilea CD din seria CDurilor ce vor include valori ale culturii orăștiene) a fost un altfel de lansare sub semnul schimbului de carte! „Dincolo de daruri” a Ilenei Lucia Floran în versiune electronică (pe CD) La pagina 8

vinde bijuterii din aur şi argint cu plata în rate fără dobânda - cântărire şi verificare gratuit - cumpără aur şi argint - se fac reparaţii la bijuterii de aur şi argint 

Eroi au fost,eroi sunt încă ... Şi cu voinţa oţelită, Cu minţi deştepte, inimi mari. ... Ei, pentru vatra lor amarnic Au dat cu-atâţia duşmani piept.

Nu vreau să schimb în nici un fel poezia „PUI DE LEI” a lui IOAN NENIŢESCU, aceste versuri mi-au răsărit în minte privind cele două afișe-program ale aceleiași zile de sărbătoare a neamu-

lui nost. Diferența este de ani, generații, cultura respectării eroilor și alte multe. Nu vreau să trag concluzii așa că vă mai spun doar anii la care fac trimitere afișele:

1926 respectiv 2013

OFERTA SĂPTPMÂNII      

ROȘII 5,50 lei \ kg. CASTRAVEȚI 2,80 lei \ kg. ARDEI GRAS 7.50 lei \ kg. CARTOFI NOI 2,30 lei \ kg. DOVLECEL 1,95 lei \ kg, CĂPȘUNI 8,50 lei \ kg. Franzelă TITAN SIMERIA — 2,50 LEI

PRIN MAGAZINUL DIN ORĂȘTIE SITUAT PE STR. EROILOR NR. 29, TEL. 0755148476 VĂ OFERĂ: MOBILIER PENTRU BAIE, ACCESORII BAIE: GRESIE, FAIANȚĂ, CABINE DUŞ, CĂZI DE BAIE

COMENZI ȘI REZERVĂRI 0254244188 , 0747575364 0760817377


tat, suntem, totuşi, oameni ! Uniunea Europeană s-a pus rău de Vic Virgil Bălan de tot pe români. După mici a început să-i deranjeze varza de Într-un număr trecut am făcut Buzău, ceapa de apă şi usturoiul nostru vorbire despre scenarii şi regii. Iată, a românesc, de Râmnic, cum este cunosfost în mare vogă cazul „Becali”. A ţinut o cut. Oare noi, românii, nu mai avem nisăptămână şi… se mai aude câte ceva mic pe placul Europei ? Şi aşa ne-au mai din ce în ce mai rar. S-a trecut la cazul rămas puţine produse româneşti, chiar Alexandrescu, manager la Antena 1. Pun se vrea să dispară totul ? În acest ritm, pariu pe patru găuri de covrig că nu trece într-o zi sau, mă rog, noapte, Uniunea o săptămână şi vom avea un alt caz. Europeană se va băga şi în patul conjuSuntem tari, nu ? gal, pentru a ne da sfaturi sau chiar indiD’ale lui Nicolăescu. Dom’ conta- caţii precise ! De ce majoritatea românilor iubibil iar a comis-o ! A mai făcut-o şi în alt mandat de ministru al sănătăţii, aşa că, tori de fotbal, sunt vitregiţi de meciurise pare că îi place să fie tras de urechi. le din campionat şi din afară ? Fiindcă nu După ce că nu mai avem bani să ne câr- au nici posibilităţi tehnice şi nici financiapim în fund, el, adică domnia sa, apare re. Cum îşi mai burduşesc unii conturile ! cu nişte idei de-ţi vine să-ţi blestemi clipa Ce mai zici, dom’ Mitică de la Ligă ? Sau, în care te-ai născut. Domnule ministru al cum ar zice cineva: „Nu e bine, dom’ Misănătăţii, nu confundaţi ţara cu un Gos- tică, nu e bine !”

Observaţiuni pe teme diferite

asfaltului şi a doua zi Semnalul de alarmă le-au dat drumu’ ?” Vic Virgil Bălan şi lista poate continua. Pe nimeni nu O lume nebună, nebună, nebună… mai interesează asNu, titlul nu-mi aparţine, este titlul unui film franţuzesc al anilor ’60, dar la ce se petrece în ţara noastră în ultimii 8 -9 ani, acest titlu ni se potriveşte ca o mănuşă. Nu există aproape nici o activitate în ţărişoara noastră în care să nu fie probleme grave de corupţie, înşelăciune, mită şi şpagă. Se tot spune că organele de urmărire au demult cazul (cazurile) în vizor. Dar, dacă este aşa, de ce nu s-a stârpit răul din faza embrionară, de ce s-a lăsat autorul, autorii să cadă din greşeală în greşeală ? Nu zic, sunt vinovaţi toţi cei care fură din avuţia ţării, toţi cei care au sărăcit populaţia, toţi cei ce-au distrus in-

dustria şi agricultura, dar cei ce trebuiau să vegheze, ce-au păzit ? Ei nu se fac vinovaţi ? Ne-am săturat de anchete şi anchetaţi care mai târziu sunt bine mersi, iar noi ne-am ascuţit vederile la televizor ca lupta de clasă, fiindcă tot mai sperăm că va veni o zi a noastră, mult aşteptată, că va veni vremea unui trai normal. Nu faci zece paşi să nu auzi: „Ai auzit de Alexandrescu, ăla de la Antena 1 ? Mama lui de hoţ !” sau „Ai auzit de Bahmuţeanca şi Prigoană ? Nişte nebuni !” sau „Ai văzut aseară ce se mai ceartă în Parlament ? Are rost să mai mergi la vot ?” sau „Ai văzut cum ieri i-au arestat pe regii

Zig-zag ≠Zigzag Vic Virgil Locurile de joacă pentru copiii de la bloc, ca să mă exprim în aşa fel încât să mă fac înţeles, au fost dintotdeauna o problemă. De obicei ei se joacă pe lângă blocurile în care locuiesc, pentru a fi în atenţia părinţilor. Copii sunt copii, şi cu energia caracteristică, uneori mai fac şi gălăgie. Dar, până la a-i înjura şi blestema, cum fac unii locatari, este de neînţeles… Poate ar trebui să privim în urmă, să ne aducem aminte că am fost şi noi, cei maturi, copii… ••••••••••••••••••••••••••••••••••• Se vorbeşte prin urbe că nişte tipi puşi pe scandal, au ajuns cu ameninţările, înjurăturile şi îmbrâncelile chiar pe scările catedralei, ba mai mult de atât, forţând intrarea în catedrală, un preot chiar a fost ameninţat. Dacă s-a ajuns până aici, ceva, undeva, nu este în regulă. Dacă tot ascundem de ochii lumii astfel de întâm-

tăzi educaţia, sănătatea, locurile de muncă, transporturile şi tot ce ţine de un trai normal – am zis „normal” şi nu „greu”, de parcă îmi doresc, şi ne dorim o extravaganţă. Cum e posibil ca, la nivel de individ, să fii privit ca un nimic, chiar şi atunci când mergi să -ţi plăteşti taxele şi impozitele ? Dar când trebuie să apelezi la fel de fel de comisii ? Ai impresia că din toate părţile se lucrează pentru dezumanizare. Ce nu au reuşit unii, în laboratoarele timpului, cu experienţe draconice, pare să se reuşească astăzi, când peste tot se vorbeşte de democraţie. Ce ne-am dorit şi ce-a ieşit !!!

plări, de ce ne mai mirăm că se întâmplă ? La ce să te mai aştepţi de la periferie dacă ziua, în plin centru, se întâmplă ce se întâmplă ? •••••••••••••••••••••••••••••••••••• Doamne, cum mai cresc preţurile ! Ca Făt-Frumos din poveste… Acelaşi produs într-un super-magazin are preţul de un leu, iar mai la vale are preţul de trei ori mai mare. Şi asta în foarte scurt timp… Ce solidari mai suntem noi, românii ! Şi mai aşteptăm milă şi îndurare de la străini ! Ne -au prins slăbiciunea şi iau de la noi… •••••••••••••••••••••••••••••••••••• Orăştienii iubesc muzica de calitate. Dovadă, în numai o lună de zile au participat la trei concerte organizate de Biserica Evanghelică cu instrumentişti de valoare, cu tinere talente. Felicitări ! ••••••••••••••••••••••••••••••••••••

Zig-zag = Zig-zag

E bine să ştim că se poate şi aşa (VI) Virgil-Liviu SABĂU

Medicii, în general Medicii au fost priviţi dintotdeauna cu suspiciune atunci când, din varii motive, au eşuat în obţinerea unor rezultate bune. Aşa zicem noi, nespecialiştii, când cineva autorizat într-un domeniu, nu ajunge la ceea ce ne aşteptam de la el: „Nu ştie nimic !”. E prea mult spus, dar nimeni nu se gândeşte la asta, mai ales dacă este vorba despre un medic ce nu reuşeşte să salveze viaţa cuiva, şi are simţul raţiunii îndurerat de pierderea suferită. Există, de asemenea, cazuri în care pacienţii „se tratează” singuri, fără a mai apela la medicul de familie. Pe de o parte noile proceduri favorizează astfel de practici, pe de altă parte ignoranţa celor care n-au avut parte de prea multă şcoală minimizează, în gândirea lor, riscurile la care se expun. E vorba de sănătatea noastră şi totuşi, de cele mai multe ori mergem la medic abia în ultima clipă, atunci când posibilităţile de tratament ale bolii sunt reduse şi, mai mult, nici nu respectăm strict tratamentul prescris ori, din momentul în care nu ne mai doare nimic, renunţăm la un regim de hrană şi de viaţă pe care ar trebui săl mai ţinem un timp. Printre ultimele subiecte care preocupă mass-media românească se regăseşte şi aceea a vaccinului obligatoriu la copii. Se evocă o mulţime de motive pro şi contra obligativităţii vaccinului, dar şi motive care susţin sau nu vaccinul ca formă de prevenire a unor boli. Medicii sunt persoanele care se au studiat medicina şi se ocupă de sănătatea fizică a organismului uman. Prin diploma cu care au fost investiţi şi anii de studiu, ei au dobândit cunoştinţe aprofundate într-unul din domeniile medicinii. Aceste cunoştinţe ne servesc drept călăuză nouă, celorlalţi, pentru a ne feri de boli sau pentru a ne trata atunci când suntem deja bolnavi. Ei sunt cei care ar trebui să decidă ce vaccin, cui poate fi administrat, cum și când. Nu văd ce mare factor de decizie în această privinţă pot avea părinţii copiilor cărora li se administrează vaccinurile. Fireşte, perfecţiunea nu există în lumea noastră. Se întâmplă să existe medici care

nu îşi fac foarte bine meseria, există cazuri în care nu au la dispoziţie medicamentele sau instrumentarul necesar, există cazuri în care timpul nu le permite să ia decizia corectă, există părinţi care nu respectă recomandările medicilor… În cele din urmă chiar şi medicii, cu toată răspunderea care apasă pe umerii lor, rămân oameni şi supuşi greşelilor… Dar există şi medici care au salvat vieţi, medici care au rămas zi şi noapte la căpătâiul câte unui pacient ce se zbătea între viaţă şi moarte, oameni ce şi-au sacrificat vieţile personale pentru a putea ajuta. Nu degeaba la terminarea facultăţii, studenţii prestează „Jurământul lui Hippocrate” care îi plasează pe viitorii medici într-o categorie specială a societăţii. În campania mass-media referitoare la vaccin sunt multe lucruri nelalocul lor. De pildă părinţii copiilor vaccinaţi. Ştiu că este o suferinţă imensă să-ţi pierzi copilul, dar, ca părinte, nu eşti medic. Ţi se explică motivul şi, dacă şi cât înţelegi, nu este treaba ta de-a hotărî dacă vaccinul e bun sau nu. Situaţia în care ne aflăm mi se pare cel puţin ilară, dacă nu penibilă. La fel ca în Parlament, în cazul vaccinului şi a obligativităţii vaccinării copiilor, massmedia face o eroare care constă în atribuirea deciziilor – cu atât mai mult în domeniul sănătăţii – persoanelor care nu sunt competente. Aşa se trezesc medicii că li se limitează activitatea, li se leagă mâinile şi sunt puşi în situaţia de-a privi neputincioşi cum le moare pacientul pe masa de operaţie fiindcă, din punct de vedere legal, le este interzis să facă exact ceea ce ar salva viaţa pacientului. Similar, în învăţământul românesc s-a aplicat aceeaşi tactică: dascălilor li s-au limitat drepturile astfel încât, legal, nu mai pot nici măcar să se apere de elevii recalcitranţi, başca să-i mai şi educe. Ideea este că medicii trebuie să-şi facă singuri legile , profesorii şi celelalte categorii, la fel. Este ca şi cum am pune un arhitect să facă o operaţie pe cord deschis. E bine să se ştie…


Senatorul USL Dorin Păran intervine, din nou, pentru Judecătoria municipiului Orăştie Senatorul Păran a susţinut ieri o declaraţie politică în plenul Senatului pentru susţinerea Judecătoriei Orăştie. Domnia sa, precizează: „Iată că la aproximativ doi ani de când ne-am zbătut ca în Orăştie să rămână Judecătoria în funcţiune (am depus la Ministerul Justiţiei memoriul nr. 9879/ 2011, intervenţii în presă, etc ), acum ne confruntăm din nou cu aceeaşi problemă... Concret, în data de 4 iunie a.c. s -a aprobat în şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii propunerea Grupului de lucru interinstituţional, urmând a fi adoptată o hotărâre corespunzătoare privind desfiinţarea judecătoriei/ parchetului şi rearondarea localităţilor acesteia/ acestuia la o altă instanţă/ parchet pentru 30 de instanţe şi parchete, inclusiv municipiul Orăştie. Considerentele Grupului interinstituţional (CSM, MJ, PÎCCJ) pentru pregătirea sistemului judiciar în vederea intrării în vigoare a noilor coduri ţin în principal de evaluarea activătăţii instanţelor prin volumul mediu de activitate, fiind stabilit un plafon de 3600 de cauze. În subsidiar, au mai existat şi alte criterii de evaluare, precum: posibilităţile de rearondare a localităţilor, infrastructură (rutieră, feroviară), distanţele de parcurs până la sediile instanţelor, situaţia sediilor instanţelor sub aspect juridic şi funcţional, cheltuieli înregistrate. Practic, rând pe rând, pot fi aduse argumente credibile pentru susţinerea Judecătoriei. 1.Municipiul Orăştie este unul dintre cele mai vechi şi cu tradiţie localităţi în domeniul justiţiei. Judecătoria datează din secolul XIX iar actuala clădirea a fost construită cu destinaţie de Judecătorie. 2.Judecătoria şi Parchetul Orăştie

Organizația Municipiului Orăștie Anunță Sâmbătă 22.06 2013,orele 17, la Casa de Cultură în Sala Oglinzilor, se va desfășura ADUNAREA GENERALĂ A ORGANIZAȚIEI LOCALE, cu următoarea ordine de zi:  Raport privind activitatea desfășurată de la alegeri și până în prezent;  Planul de activități pentru următoarea perioadă;  Alegeri pentru funcția de președinte al organizației și al biroului executiv municipal;  Diverse. Pentru buna desfășurare a acestor alegeri invităm să participe toți membrii organizației. Președinte interimar Cătălin Decebal Informații și relații la sediul din Str. N. Bălcescu Nr. 16, zilnic între orele 10-12: 13-18, sau telefonic la 0765.670.848; 0744.799.557

au arondat un număr de aprox. 60.000 de locuitori. În medie, desfiinţând Judecătoria Orăştie, distanţa de deplasare a cetăţenilor creşte cu aprox. 45 km (dus), 90 km (dusîntors) evident că şi costurile de deplasare şi timpul alocat vor creşte. Unele drumuri sunt neasfaltate (din pământ), iar tehnologia IT nu este prezentă în satele de munte, lipsind inclusiv semnalul telefonic pe reţelele mobile (ex: Poiana, Grădişte, Măgureni, Ciungu etc.). 3.Dacă numărul de procese nu este foarte mare, nu se atinge ţinta de 3600 de cauze, aceasta nu înseamnă că trebuie să pedepsim populaţia pentru că nu are ”aptitudini infracţionale”. 4.Corectitudinea desfiinţării Judecătoriei Orăştie, o punem la îndoială şi în sensul în care rămân instanţe la comune (ex: Podul Turcului, Răducăneni), iar la un municipiu se desfiinţează!! 5.În ceea ce privesc cheltuielile de întreţinere Judecătoria a funcţionat eficient, iar sediul acesteia este proprietate de stat. 6.Din punct de vedere profesional, personalul are o capacitate crescută de management şi de efectuare a actului de justiţie. Acestea sunt câteva repere de informare pe baza cărora poate fi evaluată situaţia Judecătoriei din Orăştie, şi mai mult decât atât, pentru populaţie accesul la justiţie nu poate fi limitat nici de către resursele financiare, nici de factorul geografic, ci organizarea Justiţiei ar trebui să ţină de alte considerente. Populaţia are nevoie să ştie că există în zona lor o instanţă la care pot apela. Trebuie să sprijinim Judecătoria din Orăştie pentru cetăţeni, nu pentru reforme, eficientizări sau redesenări de hărţi, conchide senatorul hunedorean, Dorin Păran.

Dorim colaborări și parteneriate pentru: Marketing și reclamă Distribuție Oferim publicitate sau comision

Materiale de construcţii Str. Pricazului, C.T. 1 Str. N. Bălcescu, nr. 11 Construiți, reparați - vă suntem alături! Telefon: 0740.020.305

• Judecătoria Orăştie este una dintre instanţele hunedorene care ar putea să fie desfiinţate, iar dosarele să ajungă la instanţa din Deva. Autorităţile locale au mai fost într-o situaţie similară, în urmă cu doi ani, când au reuşit însă să obţină anularea hotărârii. Judecătoria Orăştie are arondaţi aproximativ 60.000 de cetăţeni şi se confruntă cu 2.000 de dosare pe an. Mutarea la Deva ar însemna timp pierdut şi bani cheltuiţi suplimentar pentru părţile implicate în procese. Potrivit unui raport al specialiştilor din Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei şi Parchetului General, măsura este necesară pentru eficientizarea sistemului, în condiţiile deficitului bugetar, prin desfiinţare sau rearondare. • Inspectorii de prevenire

au conDan ORGHICI statat că reprezentanţii firmei care administrează deşeurile din Orăştie nu au organizat activităţi de intervenţie la incendiu, motiv pentru care au amendat societatea cu 5.000 de lei. • Peste 2,4 milioane de lei. Atât are de recuperat Primăria Orăștie de la Ministerul Dezvoltării Regionale, pentru plăți efectuate în cadrul unor programe operaționale regionale. Suma reprezintă facturi achitate de Primăria Orăștie către firmele care au executat lucrări de interes local - modernizarea și echiparea ambulatoriului integrat de la Spitalul Orăștie, reabilitarea clădirii C. N. „Aurel Vlaicu“ și reabilitarea termică a clădirii aparținând Liceului „Nicolaus Olahus“ și a Școlii „Dominic Stanca“.

EDITORIAL Sunt înfrânt de

când te doare pe tine. Durerile lor... cine se

nepăsarea cu care se Handicapul zilelor mele Dan ORGHICI trece pe lângă puţinii handicapaţi ce nici acum nu pot intra în primărie mai ocupă de durerile unui sau biblioteca locală, ce să bolnav mintal de provincie? mai zic de casa de cultură.și Mă declar singur bolnav lăcașurile de cult.. mintal, pentru că numai Unde greşim? Ne facem vi- astfel se explică de ce mai novați făcându-ne că nu ve- fac asta, de ce mai am curaj, dem, greşim când punem de ce am cumpărat P.C.-ul, spiritul civic la naftalină zi- programe ca să pot scrie, să când: „nu-i treaba mea”, consum energie electrică şi greşim prin educaţie, mai fizică și să mă zbat. Bolnav mult, devenind noi înşine mintal trebuie să fii să scrii, needucaţi, greşim, şi asta în nu ai de nici unele, dar o fac, mod flagrant nerespectând şi când e gata munca, hop, legile aceste ţări, iar cei ce ar că nu mai ai cu ce să o pui în trebui să le aplice se fac că practică. Însă am ceva mai plouă. multe pixuri şi caiete cu sloDar poate eu greşesc şi gane. din spirit civic atrag atenţia Vorbim mult de cultură. celor în măsură să ia într- Partea proastă e că rămânem adevăr măsurile de care are cu vorbele. De-l întrebi nevoia comunitatea. Poate repede pe un om politic astfel, mai facem câte ceva din oraş câţi scriitori locali pentru spiritul civic. are urbea, dă din colţ în colţ. Sunt bolnav, precum am Credeţi-mă pe cuvânt, nu mai zis, cine să ajute un in- contează partidul din care curabil? Cu politicienii faci cel ales face parte. O apă şi poze, le vorbeşti frumos, un pământ. Dar sunt optidoar sunt handicapaţi şi este mist, poate peste o mie de la modă să-i tratezi doar ani se va schimba ceva.

Bila albă

Domnului primar al comunei Turdaș, Bocşeri Remi. Pentru modul în care se implică în viața comunităților din localitățile comunei.

Bila neagră Serviciului urbanism al municipiului Orăștie. Pentru felul degradant în care arată multe clădiri din centrul vechi al urbei.


ț Nevoia-mi de a fi în pas cu moda se întâmplă din nou. Viața jurnalistică m-a dus zilele astea în Valea Jiului, dar nu despre jurnalism și ziariști scriu aici ci despre tren, trenuri, CFR și casiere scoase parcă de la ghișeele unor instituții a căror geam te face să stai îndoit la nouăzeci de grade. Tăte de neam prost ce-și fac unghiile cu lac și tu pierzi trinu’. Nu ştiu cine a gândit acel program numit „Mersul trenurilor” da parcă l-o făcut în urma carului cu boi, cum s-o poticnit bou’ o mai pus un tren pe o rută, cân’ o dat de-o tufă s-o uitat la băț mi-

Zilele acestea se desfăşoară probele examenului de bacalaureat. Pentru majoritate elevilor, bac-ul înseamnă stres. Pentru cei puţini, este o confirmare a faptului că n-au mers degeaba la şcoală. Emoţiile încreţesc frunţile elevilor care „nu ştiu tot”, iar cei ce, dimpotrivă, au învăţat, zâmbesc întrebându-se, ce subiecte ar putea cădea şi să nu le ştie. Aşa a fost încă de pe vremea când bacalaureatului îi spunea examen de maturitate. În zilele noastre stăm foarte prost la capitolul „maturitate”. Cu toată „inteligenţa” manifestată de actualii elevi în copilărie, rezultatele ultimilor ani sunt cu mult sub nivelul aşteptărilor. Acesta este adevărul, nu ne mai putem ascunde după degetul mic şi să susţinem contrariul. Copiii aceia isteţi şi sclipitori, care ne făceau să ne mirăm de cât de extraordinari sunt , au ajuns să le fie teamă de bacalaureat. Unde a dispărut farmecul lor din copilărie, unde le sunt minţile scânteietoare ? De slaba lor pregătire nu e de vină numai şcoala, sistemul de învăţământ. Factorul „familie”, factorul „anturaj” şi, nu mai puţin important, factorul „libertate” îşi spun

Veșnicia s-a

ș rat, s-o uitat în sus la soare (cân’ o fost nor nu s-o uitat că vecăru-i la jeb și-i greul al scoate) ș-o scris ceasu’ la care ar trebui să plece din gară ăl ghezăș. Da’ asta-i nimic pe lângă prețurile la ţâdula făr’ de care te scoboară naşu din trin. Alea -s făcute, zâc io, după cum o avut sau nu a nost făcător de tabele cu trinuri, gări, drumuri de fier și multe alte ce nu-s respectate, bani de pipe or vinars, că numa beat poți pune prețuri de ăst fel la ‚țidule. Cum altfel, când de la Petroșani la Simeria dau 23,70 lei și de la Simeria la Orăștie 12 lei, prost o fost cine-o socotit.

cuvântul în tot sistemul de educaţie. „Cei şapte ani de acasă”, despre care s-a lansat zvonul că vor deveni „cei cinci ani deacasă”, sunt la baza dezastrului ce ne guvernează. Şi sunt cel puţin douăzeci de ani de când se merge pe acest principiu ineficient. Graţie „capitalismului” avem acum infractori de la vârsta fragedă a copilăriei. Copiii care îi şantajează pe copiii mai mici sau mai slabi, fără o atentă supraveghere şi îndrumare din partea dascălilor, vor deveni infractori mai repede decât omologii lor din generaţiile mai vechi. Pe atunci nici nu se putea discuta despre măsurile care trebuie luate împotriva infractorilor. De aceea oamenii se temeau de legi – de teamă le respectau, dacă nu din bunsimţ – pe când acum… … pentru siguranţa elevilor care dau testul de bacalaureat, se asigură protecţie prin Poliţia Locală. Să nu cumva să vină „infractorii” să le şoptească soluţia problemei (de parcă

Românii sunt renumiți pentru ospitalitatea și hărnicia lor. Produsele noastre naturale – „bio” cum li se spune acum – încep să aibă tot mai mare căutare, nu numai în țară, ci și în străinătate. De cele mai multe ori, tradiția creșterii animalelor, ca și dragostea pentru ele, vine din moși-strămoși și se transmite nealterată din generație în generație. Asta am învățato după ce l-am întâlnit pe Daniel Crăciunescu, un tânăr fermier de 28 de ani din Romoșel. Străbunicii și bunicii lui au fost crescători de animale, ba chiar aveau prea multe animale față de „gustul” au

ei ar şti…) şi să se fure, Doamne fereşte, bac-ul !!! Păi nu asta e problema, da’ trebuie să-şi justifice şi ei salariul… La fiece local de învăţământ era câte-o maşină parcată în faţă, de credeai că-i sediu NATO ! Să fim serioşi… nu era cazul… Pretexte se găsesc pe toate drumurile, dar justificări nu prea ! Cine şi de ce să se „dea” la cei înscrişi la bacalaureat ?!!? E absurd. Bacalaureatul este o problemă naţională. Faptul că nu se învaţă, la fel. Numărul elevilor înscrişi la bac nu justifică nici măcar jumătate din cheltuiala guvernului pentru a pregăti generaţia întreagă ! De aceea trebuie să se pună accent pe motivarea elevilor pentru studiu. Eventual, ca la copii: înveţi asta, primeşti aia ! La asta DACUL LIBER mă refeream atunci când pomeneam de factorul „familie”. Pentru că în momentul de faţă, indiferent de rezultatele şcolare, copiilor li se oferă totul: de la calculatoare, la tablete, laptopuri, inele şi brăţări de aur. Chiar au nevoie să li se îndeplinească orice pretenţie (ca să nu spun „fiţă”) fără să dea şi ei ceva în schimb ? Înseamnă că a dispărut de tot simţul meritului. Oricum ar fi să ne gândim, cum am zis mai sus, stăm prost. Deocamdată. Că dacă ne gândim la viitor, stăm FOARTE PROST.

Instantanee

torităților „de dinainte”. Poate și din cauza asta, Daniel a plecat la studii la Cluj -Napoca, unde a terminat Facultatea de Știință și Ingineria Materialelor din cadrul Universității Tehnice. Totuși, dragostea față de locurile natale și legătura de nedistrus pe care o are cu părinții, l-au făcut să se întoarcă acasă și să-și dorească să reia tradiția familiei devenind fermier, în ciuda birocrației care-l trăgea de mânecă la tot pasul. În jurul anului 2006, Daniel, ajutat de părinți și frate a cumpărat prima vacă, temelia viitoarei sale ferme. Ei bine, în numai câțiva ani, muncind „zi lumină”, a reușit să ajungă acum, în 2013, la 25 de vaci. Și pentru că vacile aveau nevoie de o „casă” confortabilă, în 2010 s-a gândit să cumpere un saivan al fostului CAP, chiar dacă era părăginit, fără pereți și fără acoperiș. Ce să mai lungim vorba? Fermierul nos-

„Style Magazin”

Deschis în Orăştie, Şoseaua Unirii, Nr 87 (vis-a-vis de fostul Restaurant Dara), vă oferă îmbrăcăminte şi încălţăminte secondhand, de bună calitate la preţuri accesibile, pentru toate vârstele.


născut la sat… tru a cumpărat doar niște stâlpi de beton și s-a pus pe treabă. A refăcut rețeaua electrică, care nu mai exista, deoarece unii binevoitori nu mai lăsaseră nici stâlpii, a adus apa prin cădere, a făcut reparațiile necesare și, astfel, locul a început să semene iarăși a saivan. Bineînțeles, s-a ocupat și de dotarea acestuia, în scurt timp reușind, împreună cu tatăl său, Florean Crăciunescu, de 57 de ani, să achiziționeze strictul necesar: cositoare, greblă, presă de balotat și mulgătoare care, împreună cu ceea ce mai exista prin gospodărie, tractorul cu plug, semănătoarea de porumb și remorca, le-au ușurat munca, familia reușind să lucreze pământul și să crească animalele fără niciun ajutor din afară. Daniel vrea să dovedească tuturor că se poate. În urmă cu un an și-a înscris ferma într-un program UE de conversie, astfel ca, în scurt timp, să poată beneficia de certificarea „bio”. Zâmbește când vorbește despre asta: „Am vrut, cu acest certificat, să fim în pas cu cerințele UE. Noi, oricum, prin sănătatea solului și prin modul în care ne creștem și ne hrănim animalele, avem de multă vreme doar produse «bio».”

Poveste cu final… Se cunoşteau de când au început să meargă în picioare. Au fost la aceeaşi grădiniţă, aceeaşi şcoală, acelaşi liceu. Şi, ca totul să pară rupt dintr-un roman, ea se numea Sorina, iar el, Sorin. Nu au fost despărţiţi numai cât el, Sorin, şi-a satisfăcut stagiul militar, dar, spre norocul lor, Sorin a fost încorporat la nici patru kilometri de familie şi de Sorina, fiindcă stăteau în acelaşi bloc. Doar perioada a fost mai grea, după aceea se puteau întâlni aproape săptămânal, mai mergeau părinţii, bineînţeles, împreună cu Sorina la el, mai obţinea Sorin câte o învoire de 24 – 48 de ore şi, uite-aşa, a trecut armata. După liberare Sorin s-a angajat la vechiul loc de muncă, unde lucrase ca sculer-matriţer. Tot la aceeaşi firmă lucra şi Sorina, la C.T.C. – pentru cei tineri, C.T.C. înseamnă Control Tehnic de Calitate. Sorin s-a liberat în februarie, iar în iunie s-au căsătorit. Ei trăiau o poveste de dragoste parcă fără sfârşit, un adevărat model pentru scriitorii celebri ai genului. Numai după şase luni au avut loc evenimentele din Decembrie ’89. O bucurie nestăvilită i-a cuprins pe toţi românii, de la mic la mare, o bucurie care se transmitea cu viteza luminii. Toţi sperau într-o viaţă mai frumoasă, mai bună. Începuse să se vorbească de democraţie, deşi mare lucru nu se înţelegea, sperau cu toţii la ceva ce numai în filme mai văzuseră. După nici un an, au început să-şi facă loc, din ce în ce mai mult lacătele pe porţile fabricilor şi uzinelor, la început mai timid, apoi din ce în ce mai brutal. Şi, cum la început cei tineri erau lăsaţi în şomaj, cei doi, Sorin şi Sorina au fost trecuţi pe linie moartă. După câteva încercări prin zonă, şi în alte meserii, totul pe perioade scurte de timp, cei doi tineri au luat hotărârea ca, pentru început, unul din ei să meargă în afara graniţelor în căutarea unui loc de muncă, apoi, după un timp, cei doi

Într-adevăr, cine gustă din produsele fermei Crăciunescu, devine client permanent. Mama lui Daniel, Ana, face cele mai bune produse lactate. Caș, telemea, cașcaval, brânză dulce, smântână, iaurt, toate sunt făcute în mod natural, cu rețetele tradiționale și cu un gust desăvârșit. Tot Daniel se ocupă și de desfacere, așa că, îl puteți întâlni în piețele din Cugir și din Orăștie. Căutați-l, n-o să vă pară rău! Calitatea produselor și prețul competitiv vă vor face să reveniți. Iar dacă nu-l găsiți la piață, dați-i un telefon la Romoșel (0254 245 868), vă va răspunde cu amabilitate... Ileana-Lucia Floran

Să fie vorba între noi de Vic Virgil BĂLAN să fie iar împreună. După mai multe încercări prin ţările vecine, Sorin a găsit de lucru pe o lungă perioadă. Deşi nu lucra în meseria lui, s-a adaptat din mers şi foarte rapid. La două luni venea acasă pentru scurt timp. Nu se putea plânge de câştig, dar singurătatea printre străini îl făcea să sufere. La fel şi Sorina, nu mai putea să suporte lipsa lui Sorin, deşi de bani nu ducea lipsă , Sorin al ei făcea tot ce era posibil din acest punct de vedere . Sorina lui dragă ar fi avut ocazia să meargă mult mai în vest, pe acolo pe unde era mult mai uşor de găsit un loc de muncă. Încă nu speriaseră unii români vestul, dar pe Sorin îl speria numai depărtarea, gândindu-se la Sorina. Totuşi, în ţara în care-şi găsise un loc de muncă se câştiga destul de bine,deși existau multe incertitudini de siguranţă a cetăţenilor, mai ales a celor străini. Peste tot era privit ca un cerşetor şi mulţi erau în stare să se debaraseze de tine ca de un apendice. Nu era cazul patronului său, dar la firma lui nu erau locuri de muncă pentru femei. Sorin îşi luă inima în dinţi şi veni după Sorina. Deşi despărţirea pentru prima dată de părinţi şi cei doi fraţi mai mici o întrista, bucuria că va fi din nou cu Sorin o făcea să radieze. Totuşi, înainte de-a se urca în microbuz, ceva neştiut o făcu să se mai întoarcă o dată, să-şi strângă frăţiorii şi părinţii în braţe. Şi-ar fi dorit o putere să poată să-i facă să intre în sufletul ei, în inima sa. Tot drumul a lăcrimat, iar când nu a mai avut lacrimi, îi plângea sufletul. Au ajuns în oraşul în care îşi câştiga pâinea Sorin. Sorina nu se putea obişnui. Sorin lucra chiar şi paisprezece ore pe zi, iar Sorina era mai tot timpul singură, neavând cu cine schimba o vorbă. Seara, Sorin cădea rupt, de multe ori adormind în timp

ce mânca, căci în timpul liber căutau un loc de muncă pentru Sorina, nu atât pentru bani, cât pentru ca să o scoată din acea stare. Era greu, mai ales că nu cunoştea nici limba. Sorin a început să o rupă binişor cu noua limbă, aşa că a început să o înveţe şi pe Sorina, dar a venit iarna şi de lucru se găsea din ce în ce mai greu şi pentru bărbaţi, pentru femei mai deloc. Totuşi, fiind o zonă mediteraneană, iarna a fost uşoară. Au făcut sărbătorile de iarnă acolo, departe de casă, fiindcă patronul avea mult de lucru şi i-a condiţionat pe muncitori: cine pleacă, pleacă definitiv dar i-a stimulat de sărbători cu o primă cât un salariu. Nu avea de ce se plânge, deşi muncea mult, munca era plătită. Auzise că unii români, în ziua în care trebuiau să fie plătiţi erau ameninţaţi cu pistolul şi fugăriţi prin păduri. Într-o zi de primăvară, întorcânduse de la muncă, Sorin văzu un afiş la o mare cafenea, „cafana”, cum se zice prin partea locului. Anunţul specifica angajarea de tinere, doamne şi domnişoare din România, Bulgaria, Polonia, adică din ţările foste comuniste, din est. S-a dus acasă şi i -a dat vestea Sorinei. Niciodată de când lucra, nu a trecut prin acel loc. a doua zi, fiind duminică, au fost acolo şi s-au interesat. Li s-a spus că miercurea urma să aibă loc interviul. Sorin s-a rugat de patronul lui să-l lase liber miercuri, povestindu-i despre ce este vorba. Patronul l-a ascultat şi i-a spus să mai aştepte, fiindcă cei ce deţineau „cafana” erau certaţi cu legea. Totuşi, la rugăminţile lui Sorin şi-a dat acordul. Miercuri, disde-dimineaţă au mers la interviu. Interviul se ţinea undeva la un demisol. Mai întâi a intrat o bulgăroaică. A ieşit după o jumătate de oră, puţin speriată şi zburlită în acelaşi timp. A

urmat apoi o rusoaică din Republica Moldova. Cum nu ştia o boabă româneşte, a părăsit imediat locul aruncând vorbe de neînţeles. I s-a făcut semn şi Sorinei, să intre. S-au privit amândoi în ochi, strângându-şi mâinile. S-au sărutat îndelung, apoi Sorina a dispărut pe scări. Clipele treceau tot mai greu. Jumătatea de oră trecuse demult şi Sorina nu mai apărea. Pe Sorin îl băteau cele mai negre gânduri. Înăuntru, trei zdrahoni fără nici un Dumnezeu, supuneau femeile cu o violenţă de neimaginat, la viol. Aşa făcuseră şi cu celelalte două. Sorina a opus rezistenţă. I s-a pus pistolul în piept. Doi dintre ei au părăsit încăperea, iar al treilea şi-a lăsat pistolul şi a trecut la fărădelegi. După ce şi-a satisfăcut poftele animalice şi primitive, s-a îndreptat către baie, uitând de pistol. Între timp, Sorina a luat pistolul şi a ieşit în fugă din demisol strigând „M-au batjocorit, Sorine, m -au batjocorit !”. Era desfigurată şi, o ură care înlocuise spaima se citea pe faţa ei. Zdrahonii, dându-şi seama, au ieşit încercând să o oprească, dar Sorina, îndreptă pistolul către cel ce o batjocorise. Un zgomot puternic şi, cel ce se făcuse vinovat de fărădelege căzu jos ca secerat. Ceilalţi doi au bătut imediat în retragere, ascunzându-se în demisol. Apoi Sorina s-a aşezat în genunchi şi a strigat printre lacrimi, îndreptând ţeava pistolului în dreptul inimii: „Iartă-mă, Sorine !”. O bubuitură scurtă şi Sorina căzu pe o parte. Totul s-a petrecut atât de repede încât cei prezenţi nu au avut timp să realizeze ce s-a întâmplat. Îmi cer iertare că am aşternut această poveste pe hârtie. Sunt foarte multe cazuri asemănătoare, neştiute sau ascunse, tragedii care au schimbat în rău destine, tragedii care au făcut din semeni de-ai noştri sclavi, iar când nu au mai fost de folos s-au debarasat de ei ca de o pereche de şosete uzate. Încă o dată, îmi cer iertare !


Scurtă istorie a drepturilor în R omânia Haideţi să ne închipuim că vorbim despre dreptul de vot al femeilor şi că suntem în 1923, când practic în Europa Occidentală şi de Nord dreptul ăsta era deja recunoscut. La noi, dreptul de vot al femeilor a fost recunoscut în sens real abia în 1990 (când dreptul de vot a putut fi exercitat efectiv, fiindcă aveai între ce să alegi). Haideţi să presupunem că vorbim despre dreptul de vot egal (ca opus votului cenzitar) şi că suntem în 1866, când dreptul ăsta era practic recunoscut cam peste tot în Europa (fie ca atare, fie mascat în vot cenzitar, dar cu cerinţe de cens atât de scăzute încât practic erau îndeplinite de oricine). La noi, dreptul de vot egal a fost recunoscut (doar bărbaţilor) abia în 1923. Haideţi să presupunem că vorbim despre obligaţia statului de a respecta în mod egal drepturile tuturor cetăţenilor săi, indiferent de rasă, de etnie sau de convingere religioasă – şi de obligaţia statului de a nu refuza dreptul la cetăţenie

din motive etnice sau religioase – şi că suntem tot în 1866, când obligaţiile astea erau de la sine înţelese în toată Europa. La noi, statul şi-a asumat obligaţia asta abia în 1923, dar a renunţat repede la ea şi şi-a reasumat-o abia după 1945. La nivel social (al mentalităţilor) însă, egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor nu este nici astăzi recunoscută. Iar dreptul de a obţine cetăţenia romana indiferent de rasă, de etnie, de convingeri religioase etc. continuă să rămână un moft. Întrebaţi-i pe toţi africanii care trăiesc în România şi care au încercat să obţină cetăţenia romana câţi dintre ei au reuşit. Revenind la egalitatea în drepturi, întrebaţi-i pe romi dacă drepturile lor în calitate de cetăţeni romani le sunt respectate. Haideţi să presupunem că vorbim despre dezincriminarea homosexualităţii şi că suntem în anii ’70, când homosexualitatea nu mai era considerată un delict nicăieri în Europa. În România, homo-

COMUNICAT

la adresa păcii mondiale, şi a accentuat cât de importantă este colaborarea deja existentă între Turcia şi România, atât în planul relaţiilor bilaterale, cât şi pe platforme multilaterale, între care cea a NATO rămâne un pilon important de stabilitate în regiunea Marii Negre şi a Orientului Mijlociu. La încheierea întrevederii, deputatul PSD Natalia Elena Intotero a declarat că: ”Vizita preşedintelui parlamentului turc, Cemil Çiçek, este un eveniment istoric, iar discursul său, ţinut în fata plenului Camerei Deputaţilor, este un pas înainte în dezvoltarea relaţiilor bilaterale româno-turce, a căror tradiţie sărbătoreşte anul acesta 135 de ani de existenţă. Aşteptată cu mare interes de către

5 iunie 2013, Preşedintele Marii Adunări Naţionale a Turciei, Cemil Çiçek, întreprinde o vizită oficială în ţara noastră. La Parlamentul României, înaltul demnitar turc a avut o întrevedere cu Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea. În cadrul discuţiilor, Valeriu Zgonea a reiterat sprijinul constant şi consecvent pe care România îl va acorda şi în continuare Turciei în vederea aderării acesteia la Uniunea Europeană, pe fondul relaţiilor diplomatice excelente dintre cele două state. De partea cealaltă, oficialul turc a dorit să evidenţieze, între altele, modul exemplar în care statul roman a rezolvat problema minorităţilor, cu referire directă la minorităţile turcă şi tătara autohtone. Cemil Çiçek a subliniat contextul internaţional foarte dificil, presărat cu conflicte etnice, religioase, dar şi sectante, devenite ameninţări reale

Cu o experiență acumulată dea lungul celor 25 de ani de activitate, SC TC Ind SA vă pune la dispoziție întreaga gama de lucrări în domeniul construcțiilor,izolații și instalații, de la fundație la finisaje interioare și exterioare. Închiriem utilaje pentru construcții, Cifarom și pompă pentru betoane, macara, etc. Producem și transportăm beton și prefabricate din beton, agregate de balastieră, etc. BAZA PRODUCŢIE , str.

sexualitatea a fost descriminalizată abia în 1996. Haideţi să presupunem că vorbim despre drepturile copilului şi că suntem în anii ’80, când în Europa occidentală şi de nord era deja implementat principiul interesului superior al copilului. Potrivit principiului ăstuia, orice formă de violenţă asupra copilului a fost interzisă şi pedepsită. Dacă un copil era văzut cu vânătăi, era alertata Protecţia Copilului şi părinţii puteau pierde copilul. Dacă părinţii erau separaţi sau divorţaţi şi părintele cu care locuia copilul nu respecta drepturile copilului în raport cu celălalt părinte, copilul îi era luat – şi aşa mai departe. La noi, principiul interesului superior al copilului a fost recunoscut formal abia din 2004. La nivelul practicilor instituţionale şi al mentalităţilor însă, principiul ăsta nu e respectat nici astăzi. Haideţi să ne închipuim că nu discutăm despre dreptul la căsătorie al persoanelor homosexuale şi că nu suntem în 2013, când practic, cu excepţia Italiei şi a Greciei, dreptul acesta e recunoscut în toată Europa Occidentală, de Nord şi de Sud, fie în forma căsătoriei

propriu-zise, fie în forma parteneriatelor civile recunoscute legal. În fine, tema e nesfârşită: dreptul la protecţie împotriva violenţei în familie, drepturile persoanelor cu dizabilităţi, drepturile lingvistice – discuţia poate continua. Dacă privim din perspectiva asta dezbaterea actuală privind dreptul la căsătorie al persoanelor homosexuale, constatăm că statul roman nu a fost niciodată în istoria sa un stat interesat de drepturile cetăţenilor săi – şi că nu a fost dispus să recunoască diferite drepturi ale omului decât mult timp după ce acestea deveniseră o practică curentă în Occident (şi uneori nici măcar atunci). România nu s-a aflat niciodată în avangarda promovării drepturilor omului. Cel mai adesea s-a aflat în ariergardă, iar uneori a rămas în tranşeele vechii mentalităţi mult timp după ce chiar şi conservatorii din Occident renunţaseră la poziţia lor iniţială. ,

partea turcă, următoarea etapă importantă va fi vizita oficială a premierului Victor Ponta la Ankara şi care va însemna iniţierea unor convorbiri referitoare la puncte concrete din cadrul Planului de acţiuni ale Parteneriatului Strategic dintre România şi Turcia. Discuţiile se vor axa pe teme legate de energie, transport şi dezvoltarea sectorului investiţional, ţinând cont că Turcia este cel mai important investitor în România dintre statele din afara Uniunii Europene. Un subiect prioritar va fi dezvoltarea schimburilor comerciale bilaterale până la atingerea nivelului de 10 miliarde USD. Nu vor fi omise nici relaţiile culturale, de presă şi educaţionale ”. 5 iunie 2013

N. Titulescu, Nr. 60, Orăștie Informații și detalii: Tel/Fax: 0254/ 242709 Tel: 0254/ 241977; 244024 email:tcindorastie@yahoo.com Web: www.tcindorastie.ro

Vă stă la dispoziție cu o gamă diversificată de mobilier în diferite locații din Orăștie. Bucătăria, holul, dormitorul sau sufrageria dumneavoastră vor avea o altă înfățișare după ce veți trece pragul magazinelor situate în: strada Eroilor Bl. E ( vis-a-vis de Stadion), strada Unirii Bl. 9 (vis-a-vis de Biserica Adormirea Maicii Domnului) și magazinul de lângă Ferometal. Mobilă diversă și de calitate puteți găsi în magazinele de speBiroul de presă al decialitate ale Albinei COOP . putatei Natalia Intotero

Vând casă în Orăștie, str. Libertății nr. 14. Informații la tel.: 0754.490.036 ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ Vând urgent: Casă cu anexe, apă, gaz, canalizare, curte și grădină mare. În localitatea Aurel Vlaicu nr.10 Informații la tel.: 0726.724.192 Ɛɜɛɜɛɜɛɜɛ ɜɛɜɛɜɛɜ VÂND TEREN INTRAVILAN ÎN ORĂȘTIE „LA BĂLTUȚE”, 1200 mp. Tel.: 0354 104 753.

Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ Vând garsonieră: str. Pricazului, bl. 57, ap. 61 (spitalul nou) Informații la tel.: 0744.224.992 Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ

Pierderi Pierdut Certificat de Membru, ordinul asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali din România pe numele: Rădoane Ramona-Daniela, seria HD, nr. 004072.


Unul dintre marile câștiguri ale democrației pe care ne chinuim să o trăim este, fără îndoială, libertatea cuvântului. A te exprima, a-ți susține ideile, crezurile, opiniile ține de libertatea intimă a individului, de demnitatea umană, întro societate în care, indiferent de raporturile sociale, nimeni nu mai este slugă, chiar dacă unii sunt stăpâni. De ani mulți, trăim într-o utopie perfectă, crezând că a spune lucrurilor pe nume este șansa noastră de a merge înainte, știut fiind faptul că din confruntarea de idei se naște progresul. Dar ce te faci când, de opinia ta, în cel mai bun caz, nu are nimeni nevoie? Ce te faci atunci când, vocea ta ajunge să fie un trist și însingurat lătrat la lună? Pentru că da, poți vorbi, dar întrebarea este cine te aude? Ești în cor sau pe lângă el? Pentru că lumea asta s-a divizat în grupuri vocale, nici măcar în coruri, chiar dizarmonice, în care nu mai contează partitura, ci ochii sunt toți ațintiți, cu obediență, spre dirijor. Iar dacă dirijorul ține prost bagheta în mână, eșecul este garantat. Și dacă mai e și neiertător, nu va uita niciodată că ai vrut să faci pe solistul într-o piesă ce nu cuprindea acest rol. Șiatunci devii incomod, caraghios și rejectat, așezat la marginea lumii care contează. Grupurile astea vo-

cale urcă și coboara de pe scenă la intervale bine știute, iar naivii cred de fiecare dată că acum va fi diferit, că e liber la cântat. Mă înscriu, jenată, în corul naivilor, pentru că am trăit parosistic fiecare schimbare. Nu am avut puterea să înțeleg că bieții dirijori nu sunt decât simple unelte, folosiții de serviciu, marionetele infatuate din mâna păpușarilor, puțini și puternici, care scriu partiturile... De fapt, partiturile s-au scris demult, pe teme precise: banii și puterea. Se mai schimbă doar rolurile. Unii urcă pe scenă, ceilalți trec în rezervă, într-un vârtej năucitor. Și nimeni nu răspunde, de atâția amar de ani, de prestația slabă sau chiar devastatoare pentru țară, care a reușit să compromită în ochii lumii cântul, acea parte sacră a acestui popor dăruit de Dumnezeu cu vocația armoniei. Dar, ca să fiu onestă până la capăt, trebuie să recunosc faptul că mai e întrebat câte unul, din când în când, așa, cu titlu de exemplu și, în timp ce naivii speră că „se întâmplă ceva”, în fapt nu este decât o urecheală împotriva celor ce cântă prea

Despre cunoaştere

Claudiu Nicolae Șimonați

Ce este mai important: cunoaşterea sau drumul către cunoaştere? Şi dacă am ajunge în sfârşit la cunoaşterea absolută care obsedează omenirea (sau mă rog, o parte a ei) încă de la început, la ce ne-ar folosi? ce dacă am dezlega toate tainele? Nu am câştiga nimic, pentru că Dumnezeu şi-a luat toate precauţiile: ne-a dat moartea. După ce Adam a mâncat din pomul cunoaşterii, Dumnezeu s-a şi grăbit să-l sortească morţii, temându-se ca nu cumva omul să atenteze şi la pomul veşniciei. Aşa că orice adevăruri am afla, chiar şi adevărul absolut, nu am reuşi să-i luăm locul lui Dumnezeu sau să fim egali cu el. Dar drumul către cunoaştere are, cred, importanţa lui. Paradoxal, îl văd chiar ca pe o împăcare cu Dumnezeu, o apropiere de El. Dacă în Vechiul Testament Dumnezeu nu vrea ca omul să ştie prea multe, odată cu Noul Testament, cu venirea lui

tare. Și tot poporul, bietul popor prostit, mințit și jecmănit, împovărat de impozite și constrâns de reguli europene –cleștele cu care se scot toate castanele din foc, atunci când nu mai sunt argumente – se înduioșează: „lasă, că n-o fi fost ăsta ăl mai hoț”. Aici e adevărat! Marii fraudatori, cei care au dirijat intenționat, malefic și devastator pentru viețile noastre toate „ariile” posibile, ale industriei, agriculturii și culturii acestui popor, nu cred că vor răspunde vreodată. Cei care au adunat averi imense, în timp ce noi, cu geanta pe umăr, am tot pornit, buimaci, în fiecare dimineață spre slujbele noastre, pentru a pune pe masă pâinea noastră cea de toate zilele. Îmi vine să întreb: și totuși, noi unde am fost? Acolo am fost. La muncă, prin tribunale ca să ne dobândim bruma de avere peste care, nu de puține ori, s-au înstăpânit alții, prin Spania să facem bani ca să ne ținem copiii în școli și ca să ne schimbăm gresia în baie și cu ochii pe televizor, seară de seară, sperând să primim răspunsuri ... Plecați... ab-

Iisus, cred că are loc o reabilitare a cunoaşterii. Dumnezeu pare că l-a iertat pe om şi-l trimite pe Iisus pe pământ pentru a săvârşi El însuşi un act de cunoaştere. Drumul spre Golgota asta înseamnă. Cunoaşterea suferinţei umane, atât fizice cât şi psihice. Purtând crucea în spate, cununa de spini pe frunte, ascultând cuvintele batjocoritoare, Iisus înţelege omul. Pe cruce, Dumnezeu moare. Si totusi Dumnezeu trăieşte. Astea sunt doar câteva idei pe care leam avut ieri (acum 10 ani) şi azi. Mâine s -ar putea să am altele sau să nu mai am deloc. La ce o să-mi folosească mie aceste idei? Probabil la ce le foloseşte altora lipsa unor asemenea idei. Până la urmă finalul e acelaşi pentru noi toţi şi depinde de fiecare cu ce alege să umple golul dintre ieri care a murit şi mâine care nu o să se mai nască. „Tot secretul vieţii se reduce la atât: ea n-are nici un rost; fiecare dintre noi găseşte însă unul” (Emil Cioran ).

senți... Eu mereu am sperat că tinerii vor aduce marea schimbare în societatea noastră. Mi-a trecut. Cei buni își văd de drumul lor de cetățeni europeni sau planetari, unii rămân să repete istoria dureroasă a părinților lor și mai rămâne un segment al celor destul de mediocri dar șmecheri care, după o ucenicie scurtă dar eficientă, sunt propulsați în viața politică sau administrativă a societății. N-au proiecte, doar vise: de a ajunge și ei să li se deschidă, cu reverență, portiera limuzinei și să fie „șefi” după chipul și asemănarea mahărilor cărora le-au ținut scara. Ceea ce mă sperie la această categorie de tineri, nu este dorința, firească de altfel, de a urca trepte sociale, ci graba cu care o fac, inconștiența cu care se cațără unde nu le e locul, faptul că n-au răbdare să învețe, slugărnicia lor, felul în care nu mișcă în front la comanda protectorilor și mi-e milă de bietul lor creieraș încins de atâtea telefoane pe care le dau, de fiecare dată, înainte de a lua o decizie. Nu am auzit, în lumea de azi, ca cineva să spună: mulțumesc, dar locul meu nu este acolo! … Și-atunci, ce rămâne de făcut? Partituri scrise prost și neinspirat, dirijori afoni, care în loc să privească spre reacția și nevoile „spectatorilor” sunt captivi în octava spiritelor joase și… lupii tineri, yesmani perfecți, cuminți și docili la început, în care beția puterii va dezlănțui, când va veni vremea, dorința furibundă a dirijatului. De a ține bagheta în mână pe scena vieții, în luminile rampei... Și-atunci?... Mă întorc la libertatea cuvântului. Mă rog la Dumnezeu să mă mai lase să vorbesc… Cu mine și cu toți aceia care știu că dirijoratul e o artă dificilă și foarte responsabilă. Pentru coriști, dar mai ales pentru mulțimea din sală… Poate, într-o zi, lumea va înțelege că eternitatea există, dar nu e aici, că în viață e necesar ceea ce este necesar și nu mai mult și că, tot ceea ce ai fi putut face și nu ai făcut pentru semenii tăi, te leagă de pământ și nu de cer… Până atunci, rămâne cuvântul. Descătușat și liber, viu, rostit în Agora…

Răspundem de acțiunile noastre dar nu și de a celorlalți semnatari nepermanenți. Semnatarii articolelor își asumă responsabilitatea asupra corectitudini informațiilor ce acestea le cuprind. Nu publicăm atacuri la persoană sau alte articole ce lezează CASETA REDACȚIONALĂ Fondator, redactor șef: Dan Orghici

Redactori: Adriana Chira Mona Szucsik Ionuț Copil Sorin Szücsik

Colaboratori permanenți: Eugen Evu Silvia Beldiman Maria Diana Popescu Muguraș Maria Petrescu

regulile morale și a bunului simț. Nu publicăm materiale olograf. Materialele primite la redacție nu se returnează. mail: vorba.orastie@gmail.com Telefon: 0765 372 065

Vic Virgil Bălan Claudiu Nicolae Șimonați Corectori: Virgil-Liviu Sabău Caricaturiști : Mircea Zdrenghea Matei Mihai Foto-reporterI : Călin Jorza Rubrica sport: Dorin Stroia ISSN 2286 – 0339 ISSN-L 2286 – 0339


întâlnire! Doresc viaţă lungă acţiunii şi un public cât mai larg şi mai numeros! Mulţumesc! Eugen Petru Pistol

E vorba de cultură! O marcă ce începe să aibă acoperire! Am avut plăcerea de a participa la întâlnirea de joi, 6 iunie a.c., la „Gold Café” – de pe centrul vechi – împreună cu soţia şi un grup de oameni aplecaţi spre ideea de lectură şi mi-a plăcut. Cadrul salonului s-a potrivit cum nu se poate mai bine cu ceea ce urma să se întâmple, participanţii – entuziaşti, versurile deosebite. A fost ceva inedit să ascult versurile şi nu să le citesc sau să fie recitate în faţa noastră ... Versurile sunt minunate, cea care le-a recitat are un timbru plăcut, care le-a sporit valoarea ... A fost o lansare de carte aparte. Îi doresc Ilenei Lucia Floran „să ţină steagul sus” şi să rămână la fel de „încăpăţânată” în a sluji cultura scrisă aşa după cum a făcut-o şi până acum. Ideea în sine de a aduce cu tine o carte ce urmează a fi donată unei viitoare biblioteci, mi se pare un act de curaj. Dar se pare că şi cei care au donat cartea au avut grijă să nu se repete ca gen literar şi astfel să fie o acţiune cât se poate de utilă. A fost un început şi urmează să povestim după cea de-a douăzecea

Întâlnirea de la cafenea mi-a dovedit că mai putem spera să fim împreună. Bravo, lui Dan Orghici, pentru că a găsit cel mai minunat dintre pretexte: cartea! Deși am fost doar o mână de oameni, pentru mine a fost cel mai deosebit, cel mai special lucru ce s-a petrecut, în ultima vreme, în Orăștie. Simplu, firesc, neconvențional, ca între oameni care se știu de o viață și care au ce-și spune. Știu că, într-o zi, vom fi mult mai mulți... Silvia Beldiman Al doilea CD lansat de z i a r u l „Vorba” în cadrul manifestărilor – devenite deacum tradiție – „E VORBA de cultură” a fost unul special pentru mine, deoarece am avut bucuria și onoarea de-a cuprinde cartea mea de versuri „Dincolo de daruri/ Beyond gift”. Am așteptat cu nerăbdare să văd CD-ul, iar momentul în care l-am primit a fost o adevărată sărbătoare, deoarece aveam în față o realizare minunată a „Szucsik media”. CD-ul cuprinde integral volumul bilingv, în format electronic, dar și 12 fișiere audio în lectura Monei Szucsik, pe care am rugat -o să aleagă singură poeziile pe care le va recita și, culmea, a ales exact ce aș fi ales și eu. De data aceasta, lansarea a fost gândită într-un mod inedit, sub forma unui schimb de carte, fiecare participant primind gratuit cartea electronică – legitimația „Vorbei” – așa cum bine spunea redactorul-șef Dan Orghici, numai dacă prezenta propria legitimație, adică o

Terasa de vară și terasa pietonală din fața Restaurantului Coroana vă așteaptă! În fiecare Vineri cântă Formația Nivel 13 „Albina Coop” Orăştie organizează: mese festive, botezuri, pomeni, nunţi şi alte evenimente la Restaurantul „Coroana”. Înscrierile se fac la sediul „Albina Coop”, N. Bălcescu, nr. 8 Relaţii la telefon: 0254-241.716; 0733-732.200; 0723381.840

carte adusă special de acasă pentru a fi dăruită viitoarei biblioteci a ziarului „Vorba”, prima bibliotecă privată prin intermediul căreia cuvântul tipărit sau electronic va ajunge la cititori. Manifestarea s-a desfășurat într-un loc extrem de elegant și prietenos, la ceea ce eu numesc cafeneaua literară „Gold CaféBrasserie”, aflată în zona pietonală din centrul vechi al Orăștiei, o cafenea plină de încărcătură culturală, care întâmpină clienții nu numai cu ceai, cafea sau sandvișuri, ci și cu cărți sau ziare pe care doritorii le pot răsfoi și tablouri ce așteaptă să fie admirate. Ce-i drept, vremea n-a fost extrem de prielnică. Exact în jurul orei 18, a încercat să-i oprească cu tot dinadinsul pe iubitorii de cultură orăștieni, dar, aceștia nu sau lăsat intimidați și, în ciuda ploii torențiale, au răzbit, purtând de grijă mai mult cărților aduse pentru schimb, decât propriei persoane. Ceea ce m-a impresionat foarte mult a fost faptul că fiecare participant a adus o carte de suflet, nu una de care ar fi dorit să scape. Nu. Cartea dată la schimb s-a dorit a fi un dar către viitorii cititori, care, cu ajutorul acesteia, să-și lărgească orizontul cultural, istoric sau tehnic. Fiecare a dăruit o carte de care ia fost greu să se despartă, dar a făcut-o pentru comunitate, pentru cei din jur, poate pentru prieteni, poate pentru necunoscuți, oricum, pentru alți oameni iubitori de carte. Au fost prezente la întâlnire și două doamne scriitoare, care au dăruit „Vorbei” cărți din creația proprie, pline de sentimente și semnificații. La un ceai oferit de „Fares” Orăștie și o pâi-

ne prăjită cu mirodenii, oferită de „Gold Café”, în ritmul ploii de afară, s-au ascultat poezii de pe CD și s-au purtat discuții pe teme culturale, întrun mod simplu, familial, care pur și simplu – pe mine, cel puțin – m-a făcut să mă bucur că există și altfel de manifestări culturale, nu numai cele cu discursuri pregătite îndelung, care par să nu se mai termine și plictisesc auditoriul. S-a dovedit că pot exista manifestări culturale la care nimeni să nu fie lăsat pe dinafară, toți cei prezenți să fie protagoniști și să se integreze simplu și benefic întro comunitate iubitoare de frumos. Nu pot decât să-i mulțumesc „Vorbei” pentru ceea ce face cu oameni și pentru oameni, în folosul culturii orăștiene și să-mi doresc să fiu invitată și la lansarea CD-ului cu numărul 100! Ileana-Lucia Floran În numele VORBEI vă mulțumesc tuturor celor ce ați participat fizic sau spiritual alături de noi la lansarea celui de al doilea CD din seria „E VOBBA de CULTURĂ” Mulțumim tuturor celor ce au donat carte pentru biblioteca VORBA și nu în ultimul rând partenerilor noștri FARES SA și Gold CaféBrasserie. Redactor șef.


Cei ce s-au jertfit în luptele de apărare a locului sau a Ţării, Eroii, îşi au dedicată o zi a cinstirii şi comemorării. În tradiţia românească, această zi a fost aleasă, nu întâmplător, la Sărbătoarea Înălţării Domnului (40 de zile după Înviere). În acest an, aceasta se va întâmpla joi, 13 iunie. Mai mult ca sigur, şi de această dată, ceremoniile organizate se vor petrece tot sub aceleaşi priviri indiferente (uneori chiar zeflemitoare!) ale trecătorilor, nepăsători ca de obicei la aceste manifestări. Cu totul altfel arăta această zi la Orăştie, de exemplu în 1926. Era mobilizată toată suflarea oraşului, cu şcoli, cu ONG-uri, cu Regimentul de Infanterie şi, nu în ultimul rând, autorităţile locale. Iar totul era organizat de o ONG (aşa le spunem acum), în speţă Societatea Cultul Eoilor, Secţia Orăştie. Afişul păstrat la sediul Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă, filiala Orăştie, cuprinde un întreg scenariu, pus la punct până la ultimul detaliu. Mai întâi aflăm că, în acel an, Ziua Eroilor (Înălţarea) se petrecea pe data de 29 mai, ceremonii-

La Ziua Eroilor

invalizii de război, foştii luptători, văduvele de război; toate societăţile CORALE şi CULFlorin Drăghiciu TURALE indiferent de naţionalitate; reuniule desfăşurându-se în nile Doamnelor Piaţă (Piaţa Regina de toate confesiMaria, în centrul unile; toate sooraşului, unde încă cietăţile şi cornu se afla Catedrala) poraţiile de meşi la Cimitirul Eroiseriaşi de orice lor. Acest cimitir se naţionalitate; afla în acelaşi loc undelegaţii instide acum mai găsim tuţiilor de credit doar urme (!), cu toaşi economii din te că eroilor comelocalitate; sfatul moraţi în 1926 li s-au negustoresc; adăugat şi cei din al toate şcolile de Doilea Război Monorice naţionalidial… tate. Aflăm din afiş (70 La ora 10:00 x 40 cm) că, în acea se intona Imnul zi, la ora 9:50 trebuRegal de către iau să fie adunaţi în Fanfara RegiPiaţa Regina Maria următorii: au- mentului 92 infanterie, după care torităţile bisericeşti de toate con- urma un Te-Deum oficiat în rit fesiunile cu întreg clerul în odăj- ortodox. După care, fără nici un dii; corpul ofiţeresc al garnizoanei discurs ţinut aici, participanţii se (activi şi rezervă); corpul magis- încolonau într-o ordine bine precitraţilor; corpul Administraţiei; zată, urmând ca procesiunea să corpul profesoral; reprezentanţii parcurgă itinerariul: Piaţa Regina tuturor autorităţilor civile, cu în- Maria, Strada Regală (din centru treg corpul funcţionarilor publici; până la fostul spital de acum), Ca-

Aduceri aminte Cum săptămânalul „Vorba” apare cu o zi înainte de Ziua Eroilor, zi sfântă în calendarul ortodox, se cuvine să facem aduceri aminte de eroii noştri orăştieni şi să-i pomenim pe cei ce-au plecat la dreapta Tatălui. În anul 2011 am dedicat o carte intitulată „Amintiri ce se credeau uitate” tuturor celor pe care i-am mai găsit în viaţă. I-am căutat şi, cu răbdare, le-am ascultat poveştile de viaţă. M-a impresionat până la lacrimi, fiecare poveste fiind o golgotă. Cu câţiva mă întâlnesc şi astăzi, frecvent. Pe dl. colonel Sandu Costache mă întâlnesc şi de 2-3 ori pe săptămână. Cu dl. Tancău Iacob mă întâlnesc în fiecare marţi, la Asociaţia Veteranilor de Război, iar sâmbăta, la piaţă, făcând cumpărături. Şi, nu uitaţi, sunt trecuţi de 90 de ani. Pe dl. Igna Gheorghe îl întâlnesc, domnia sa făcând cumpărături folosindu-se de… bicicletă la 90 de ani ! Despre dl. Borza Viorel, veteran şi prizonier de război, îmi povesteşte fiul domniei sale că se simte bine şi încă nu se plânge. Despre dl. Petre Nistorescu, trecut de 95 de ani, aud vorbe frumoase, domnia sa fiind tatăl dlui. dr. Silviu Nistorescu. Dl. Făraşiu Vasile, la cei 90 de ani, poate fi văzut aproape zilnic cu căţelul la plimbare. Cu dl. Roman Măcolag mă întâlnesc mai rar, dar mă întâlnesc şi ne bucurăm. Îi mai amintesc pe domnii Suciu Cleonic, Aurel Milan, Bodea Adam, Iovescu Cornel, Răcătăian Octavian, Bodea Aurel, Ioan Hojda, eroi ai celui de-al doilea Război Mondial. De curând au plecat dintre noi inca doi eroi, doi veterani, fii ai satului Vaidei: Aurel Petica şi Nicolae Ghica. Dumnezeu să-i ierte !

Să nu-i uităm pe cei care ne-au părăsit şi cu Vic Virgil Bălan care, cu viaţa lor au apărat pământul strămoşesc: general Viorel Cugirean, colonel Dimitrie Visterniceanu, colonelul Jurca Iosif, plutonierul-major Dunea Romulus, plutonier Crăciun Simion, plutonierul Cărăban Sabin, locotenent Zdrenghea Eugen, plutonier Pasc Trifu, sergent-major Lang Ioan, locotenent Manunghevici Emanoil, sergent-m. Murgu Sabin, căpitan Rusu Petru, plutonier Dostan Ignat, colonel Iacob Traian, plutonier Stîrc Iosif şi mulţi alţii. Odihnească-se în pace !

Prim-plan

lea Mihai Viteazul (până la intersecţia cu str.Eroilor), Str. Eroilor, Cimitirul Eroilor. Pe traseu, corurile şi muzica militară intonau pe rând cântece patriotice şi religioase, iar „toate clopotele bisericilor din oraş vor suna”. Acolo, urmau a se dispune după „planul alcătuit”, iar „pe morminte se vor depune flori aduse de şcoli şi populaţie”. „Reprezentanţii fiecărui cult vor oficia în raioanele respective din cimitir”. Urmau două cuvântări: a reprezentantului şcolilor şi a unui ofiţer din partea garnizoanei. Se încheia cu două minute de reculegere. Nu s-a terminat! După amiază, fanfara regimentului va cânta în Piaţa Regina Maria, iar seara, la ora 21:00 garnizoana va organiza retragerea cu torţe. În subsolul afişului, pe lângă invitaţia adresată publicului de a veni cu cât mai multe flori, mai aflăm că Drapelul Naţional urma să fie arborat „la absolut toate casele particulare şi instituţiile publice. Afişul are, jos, şi doi semnatari: Comandantul Garnizoanei, col. Jekeli şi Preşedintele Comisiei Interimare, I. Branga. Dacă ar mai trăi acum…

ZIUA EROILOR PROGRAM:

Ora 11,00–Cimitirul Municipal, Aleea Eroilor: oficierea rugăciuni i pentru pomenirea eroilor neamului; depuneri de coroane de flori. Ora 11,30 – Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (din Micro II), în faţa troiţei: - oficierea unui parastas de pomenire a eroilor neamului nostru; - cuvântul de salut al Sfinte monumente Primarului Ovidiu Priviţi: au fost odată tineri, plini de vise, Laurenţiu Bălan; Şi-au fost chemaţi să-şi apere sălaşul, glia, mesajul Bisericii OrAu suferit precum, pe mări, Ulisse, todoxe Române – Pr. Pentru Ithaca lor, preasfântă România. Prot. Narcis Terchet; - mesajul Domnului Priviţi: sunt pagini de istorii ce se credeau Senator Dorin Păran; uitate, - mesajul Doamnei DeCe au dat piept cu moartea în tranşee putat Natalia Elena Pentru pământul sfânt, pentru cetate, Intotero; Iar viaţa fiecăruia e-o odisee. - mesajul Asociaţiei Veteranilor de Război Priviţi: sunt senini, deşi-s împovăraţi Orăştie – dl. Nicolae Lozneanu; De ani, de amintiri, de boli, de alte cele, - mesajul Asociaţiei Şi nu greşesc când spun că suntem vinovaţi Că-i dăm uşor uitării în timpuri foarte grele. Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere – col. Iancu Creţu; Istoria e una, şi nu-i „alternativă”, - mesajul Asociaţiei Istoria se scrie cel mai adesea cu sânge, „Cultul Eroilor” – prof. Nu poate fi complice şi nici conspirativă, Ovidiu Hendrea; Iar fără de istorie, un neam întreg se frânge. - mesajul A.S.T.R.A. – Filiala „Aurel Vlaicu” Priviţi şi scrijeliţi în gând, sunt unice mo- Orăştie; mente, - mesajul Asociaţiei Şi duceţi mai departe icoane de eroi, Culturale „Limba noasSunt zeii acestei glii, sunt sfinte tră cea Română” – Filimonumente, ala 43 Orăştie; Sunt purul adevăr şi sevă pentru noi. - mesajul tinerei gene-

raţii – Consiliul Local al Copiilor; - depuneri de coroane de flori.

Este Ziua Eroilor din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român. Înălţarea Domnului, numită în popor şi Ispas, este unul dintre cele douăsprezece mari praznice împărăteşti ale Bisericii Ortodoxe şi se sărbătoreşte întotdeauna în joia din săptămâna a şasea după Paşti, adică la patruzeci de zile după Înviere. Anul acesta Praznicul are ca dată de sărbătorire ziua de 13 iunie . Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată ca Ziua Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească. Totodată, Legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război a proclamat sărbătoarea Înălţării Mântuitorului Iisus Hristos – Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională a poporului român. Din programul zilei


Pastila de spiritualitate Cuvântul vieţii «Dacă suportaţi suferinţa, deşi faceţi binele, aceasta este un har înaintea lui

Dumnezeu» (1Pt 2,20). Apostolul Petru ilustrează comunităţilor sale spiritul genuin al Evangheliei în aplicaţiile sale concrete, cu o referire specială la condiţia şi la starea de viaţă la care aparţine fiecare. Aici se adresează sclavilor care s-au convertit la credinţă şi cărora li se întâmpla, la fel ca tututuror sclavilor în societatea de atunci, să sufere neînţelegeri şi maltratări cu totul nedrepte. Prin extensie, aceste cuvinte sunt adresate tuturor persoanelor care, în orice timp şi loc, se află în situaţia să sufere neînţelegeri şi nedreptăţi din partea semenilor lor, fie ei superiori sau egali. «Dacă suportaţi suferinţa, deşi faceţi binele, aceasta este un har înaintea lui Dumnezeu» «Dacă suportaţi suferinţa, deşi faceţi binele, aceasta este un har înaintea lui Dumnezeu» Sunt unii care, pornind de la aceste cuvinte sau de la altele asemănătoare, ar vrea să acuze creştinismul că favorizează o supunere excesivă, care ar adormi conştiinţele, făcându-le mai puţin active în lupta împotriva nedreptăţilor. Dar nu este aşa. Dacă Isus ne cere să-i

iubim chiar şi pe cei care nu ne înţeleg şi ne maltratează, o face nu pentru că vrea să ne facă insensibili la nedreptăţi, dimpotrivă! O face pentru că vrea să ne înveţe cum să construim o societate cu adevărat dreaptă. O putem face răspândind spiritul adevăratei iubiri, începând noi să iubim primii. «Dacă suportaţi suferinţa, deşi faceţi binele, aceasta este un har înaintea lui Dumnezeu» Cum să trăim, atunci, Cuvântul vieţii din această lună? Modalităţile în care şi noi, astăzi, putem fi neînţeleşi, sunt multe. De la lipsa de delicateţe şi gesturi de mojicie, la judecăţile răutăcioase, la nerecunoştinţe, la ofense, la adevărate nedreptăţi. Ei bine: chiar şi în aceste ocazii, noi trebuie să dăm mărturie despre iubirea pe care Isus a adus-o pe pământ faţă de toţi, deci şi faţă de cel care ne tratează rău. Cuvântul din această lună vrea ca, până şi în legitima apărare a dreptăţii şi a adevărului, să nu uităm niciodată că prima noastră datorie, ca şi creştini, este să-l iubim pe celălalt, adică să avem faţă de el acea atitudine nouă, formată din înţelegere, din bunătate şi din milostivire, pe care Isus a avut-o faţă de noi. În felul acesta şi în apărarea motivaţiilor noastre, nu vom rupe niciodată raportul, nu vom ceda niciodată ispitei resentimentului sau al răzbunării.Şi făcând astfel, ca nişte instrumente ale iubirii lui Isus, vom fi în stare şi noi să-l ducem pe aproapele nostru la Dumnezeu. Chiara Lubich

UZPR / LANSARE DE CARTE – Dan Ghițescu delor, dar și ai literaturii, un fugit din țară doar cu două Doru Dinu Glăvan, Președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, împreună cu Muguraș Maria Petrescu, membru UZPR, au organizat marți, 28 mai, 2013, la Muzeul Literaturii Române, un eveniment deosebit. Este vorba de lansarea celui mai recent roman Omul care vine din Est, scris de binecunoscutul prozator Dan Ghițescu. Sala Rotondă, în care a avut loc lansarea, a fost neîncăpătoare pentru cei care au dorit să asiste la acest moment, absolut marcant pentru legătura literară care, de aproape doi ani de zile, a început să se creioneze cât mai pregnant între România și românii din diaspora, oriunde sar afla ei răspândiți prin lume. Au fost prezenți reprezentanți ai Ambasadei Canadei la București, oameni de afaceri canadieni sosiți tocmai de la Montreal, reprezentanți ai mediei din Turcia, membri ai Guvernului României, critici literari, scriitori, ziariști, canale TV din țară, directori de biblioteci județene, profesori universitari, prieteni ai autorului sau ai gaz-

public deosebit și extrem de avizat pe care, așa cum afirma criticul literar Alex Stefănescu, oricine și l-ar fi dorit să fie prezent în sală cu prilejul unei astfel de lansări de carte. După câteva cuvinte de mulțumire adresate de Dan Ghițescu celor doi organizatori, a luat cuvântul Muguraș Maria Petrescu. Ea a arătat că, așa cum a spus, în cronica sa la roman,scriitorul și ziaristul cultural Dan Anghelescu, Dan Ghițescu este ,,romancierul care (re) vine în Est’’, de fiecare dată cu același drag de a-și revedea țara și prietenii. Autorii din diaspora văd în perspectivă, iar uneori se pot detașa, reușind (cu ajutorul experienței acumulate și trăite în străinătate) ,,să scaneze’’ realitatea românească, care, uneori, se află la răscruce de etape istorice. Dacă la tinerețe dorința oamenilor de a se realiza și de a se afirma este deosebit de mare, impetuoasă chiar, mânată de pasiune uneori, ajungând să se concretizeze în gesturi extreme (cum a fost cazul lui Dan Ghițescu și a soției lui, care, în 1969, au

geamantane), la vârsta maturității depline intervine acea duioșie, acea nostalgie după meleagurile natale, o dorință care sfâșie aproape, făcându-i pe cei plecați demult din România și care, din cauza asprimii regimului comunist, nu s-au putut întoarce în țară până în 1989, să revină în locurile dragi lor de odinioară, încărcate de emoții, sentimente și amintiri. În același timp, însă, atunci când văd undeva, în lume, ceva frumos sau deosebit, cu acelasi drag sau părere de rău, cei din diaspora ajung, firesc, să se întrebe: ,,oare la noi nu am putea face la fel? Oare cum s-ar putea să fie și la noi tot așa?’’ Sunt întrebăridorință, care au întotdeauna tonul unei păreri de rău în răspunsul mult sau îndelung așteptat. La fel se întâmplă și cu romanele lui Dan Ghițescu: privind din exterior, autorul lor își permite să viseze, dar privite din interior și identificându-se în mod voit cu toate personajele lui, până la un anumit punct, autorul lor se trezește. Muguraș M. PETRESCU

Comunicat Excludere din USR – Mircea Arman Publicat la 10 iunie 2013 Consiliul U.S.R., reunit în ziua de 10 iunie 2013, a luat act de situaţia creată la „Tribuna” din Cluj, prin numirea la conducerea revistei a domnului Mircea Arman. Este realmente şocant modul în care noul redactor-şef a înţeles să-şi impună punctul de vedere în ce priveşte programul „Tribunei”, şi încă în repetate rânduri, cu o totală lipsă de competenţă şi de cunoaştere a tradiţiei şi prestigiului uneia dintre cele mai vechi publicaţii culturale din România. Domnul Arman a renunţat, fără un minim efort de politeţe, la colaborarea unor personalităţi cu o reputaţie bine stabilită, înlocuindu-le cu veleitari care au umplut paginile revistei cu articole compromiţătoare. Domnul Arman a desfăcut contractul de muncă, fără nici un temei legal, unor redactori ai revistei cu vechi state de serviciu. A reuşit să-şi ridice în cap lumea scriitoricească, şi nu numai clujeană. Peste 500 de scriitori şi alte personalităţi culturale au semnat un protest. Într-un dispreţ absolut faţă de numărul şi importanţa semnatarilor, domnul Arman a recurs la ameninţări şi grosolănii inacceptabile la adresa colegilor domniei sale care au atras atenţia opiniei publice asupra ilegalităţilor comise. În interviuri, articole, scrisori pe internet, domnul Arman a atacat într-o manieră halucinantă U.S.R., al cărei membru este, prin vrere proprie şi nesilit de nimeni, ameninţând-o cu darea în judecată. Urmarea acestor acuzaţii, neprobate în nici un fel şi în termeni greu de reprodus, este atmosfera irespirabilă creată în viaţa culturală clujeană, care face din domnul Arman un caz nefericit. Numirea la conducerea „Tribunei” ridică un mare semn de întrebare privind respectarea prevederilor legale: domnul Arman are dosar penal. Dacă citim textul hotărârii judecătoreşti (aşadar, nu presa „imundă” care nu-i este binevoitoare), remarcăm că întreg comportamentul domnului Arman în împrejurarea arestării domniei sale pentru conducere sub influenţa alcoolului, constând în jigniri aduse poliţiştilor şi medicilor de la IML – Cluj sau în invocarea importanţei persoanei şi operei sale, este reprodusă fidel de comportamentul noului redactor-şef în săptămânile din urmă. Năravul din fire n-are lecuire. Considerând că domnul Arman se face vinovat de „fapte care aduc U.S.R. prejudicii materiale şi morale grave” (articolul 11, aliniatul b din Statutul U.S.R. adoptat în 2009), încălcând principiile şi normele deontologice prevăzute de articolul 2 şi, respectiv, 10, aliniatul a. Consiliul U.S.R. a decis, cu 46 de voturi şi 1 abţinere, excluderea din U.S.R. a domnului Mircea Arman.


Să scriem vorbele românește

Samsung vs. Apple ÎSamsung vs. Apple

În S.U.A., ca de altfel în mai tot mapamondul, iPhone reprezintă cel mai tare, cel mai dorit și cel mai bun telefon. Până acum. Samsung a anunțat pentru prima oară vânzări mai mari decât rivalul Apple. Galaxy S4 s-a vândut în luna mai foarte bine la trei din cei patru mari operatori din S.U.A. Vestea asta a venit ca un șoc, tocmai în prag de lansare de noi produse și servicii Apple. Se pare că inovatorii din Cupertino trebuie să remedieze rapid această problemă. Zvonurile vorbesc de o versiune lowcost iPhone. Trendul se aplică așadar și celor de la Apple în lansarea de smartphone-uri și pentru cei care au minim pe economie. Totodată noul iOS și echivalentul său desktop, Mac OSX, se zvonește a fi „redesenat” de însuși Sir Jonathan Ive, mâna dreaptă a regretatului

E timpul pentru scrierea referatelor, lucrărilor de licență și marea bătaie de cap este scrierea corectă a documentelor care pot să conțină sute de pagini. De multe ori greșim scrierea textului și corectarea ne risipește timpul. În plus, școliții altor vremuri s-au obișnuit cu greutate cu modificările aduse ortografiei în anul 1993. . În acel an Academia Română a decis printr-un vot revenirea la scrierea cu litera  în loc de Î în anumite poziții ale cuvintelor și la scrierea formelor sunt, suntem, sunteți î n l o c de sînt, sîntem, sunteți. La vot au participat toți membrii Academiei, indiferent de specialitate. Împotriva deciziei Academiei Române șiau exprimat părerea câțiva lingviști. Dumitru Irimia scrie în „Gramatica limbii române”, (Editura Polirom, 1997) : „Schimbarea normei ortografice prin Ho

tărîrea Academiei Române din 1993 a fost impusă cu mijloace intrînd în contradicție cu principii fundamentale ale desfășurării vieții științifice. Modificările impuse (î din â) nu au întemeiere științifică.” Poziții asemănătoare au avut savanți ca Eugen Coșeriu, Alf Lomb a r d , M i o a r a Avram și George Pruteanu. În 2005, Academia Română impune să se scrie întrun sin gu r cuvânt niciunul, niciuna, niciun , nicio, după modelul vreunul. Excepțiile sunt cazurile de ex.: „nici un om” sau „nu-mi place nici unul, nici celălalt”. O să vorbim astăzi despre

Youtube = bani!

Mulți dintre voi accesați site-ul youtube.com. Și de multe ori ați fost foarte nervoși de acele banner-e care apar în partea de jos a imaginii, ademenindute cu fel de fel de produse și servicii. Iar, de o vreme încoace au apărut re-

clame video care neapărat trebuie văzute înainte de clipul accesat. Foarte enervant acest lucru. Dar pentru Google, patron al Youtube, acești nervi acumulați ai utilizatorilor celebrului site a adus un proRestaurantul, terasa și barul terasei vă fit de 226 MILIOANE EURO în ultimele 6 luni. Ce mai stau contează că trebuie să ne la dispoziție! Aici, „Albina Coop” Orăştie organizează uităm la toate tâmpeniile de mese festive, botezuri, pomeni, nunţi şi alte reclame pentru a putea veevenimente. dea un videoclip. Și nici măcar nu există o opțiune de a Tel:0254-241.716; 0733-732.200; 0723plăti serviciul Youtube pentru 381.840 a scăpa de reclame. Sau cel

siteul www.diacritice.com în care putem scrie textul și cu Conversie acesta e corectat online. Textul introdus trebuie să conțină maxim 3000 de caractere. Există însă posibilitatea de al converti pe bucăți de lungimea maximă. O altă posibilitate este folosirea unui software în variantă gratuită: AutoCorect existent pe siteul www.softset.ro. Creatorul povestește pe site că a creat aplicația deoarece era deranjat de subtitrările găsite pe internet pe care le corecta pentru a viziona filmul fără greșeli. Prima impresie pe care o ai după instalare e că ai în față un Microsoft Word. În partea stângă există 3 categorii care realizează corectura: Punctuație, Diacritice și Ortografie. Programul adaugă, diacritice unui text de peste 100 de pagini. Softul merge în sistemele de operare diferite: Windows 2000, Windows NT, Windows Xp, Windows Vista, Windows 7 şi suportă diverse tipuri de fișiere. Există o variantă posibil de descărcat care corectează textul folosind ortografia dinaintea anului

puțin nu știu eu de așa ceva. Oricum e cât se poate de convenabil să nu oferi alternative pe bani, ci să dai totul pe gratis, cu tot cu pachetul de nervi inclus. Un lucru bun a ieșit la iveală din toată treaba asta. A apărut Youtube România. Pentru tine ca utilizator obișnuit nu reprezintă mare brânză, ci doar un „RO” pus în colțul din dreapta sus al logoului Youtube. Însă pentru cei care postează clipuri și în special pentru artiștii români, înseamnă bani. Mulți bani. Sper să nu mai văd la televizor sau prin ziare, cântăreți ce se plâng de faptul că nu le sunt respectate drepturile de autor și nu își iau bani din asta. Așadar, dragi artiști ai României, noi promitem să suportăm reclamele enervante pentru a vă putea vedea pe Youtube. Voi trebuie doar să produceți, dacă s-ar putea cu accent mai mare pe calitate. Sorin Szucsik


Nu e vorba despre a şasea slujbă într-un interval de prea puţine luni. Îmi plăceau începuturile, erau pline de entuziasm, de aşteptări, de surprize, de provocări. Erau. Acum, după ce am avut parte de un set complet de noi începuturi, am obosit şi nu mai văd altceva decât dificultăţile de adaptare, enervante schimbări de ritm, rutină frântă, dezorientare, rezistenţă la nou. Deci nu vorbesc de slujbe, domicilii, confort, relaţii sociale, ci despre întâlnirea mea cu Jesper Juul şi copilul competent. Ce este familylab puteţi afla accesând blogul oficial al reţelei http:// desprejesperjuul.blogspot.ro şi dacă vreţi, puteţi să consideraţi articolul acesta o reclamă. O reclamă şi o pledoarie pentru egala demnitate, autenticitate, integritate și responsabilitate. Pot să-i spun nou început sau revelaţie, pot acum să şterg cu buretele şi să o iau de la capăt, ştiu acum că toate greşelile vechi nu mai contează, că toate lucrurile au o rezolvare şi chiar dacă n-au poate fi ok. Simţind aşa aş vrea să le arăt tuturor părinţilor ceea ce văd şi înţeleg eu. Am învăţat (deşi am impresia că ştiam dintotdeauna - doar influenţele m-au deviat de la esenţă) că orice comportament al copilului este expresia a ceea ce simte: că râde, că plânge, că ţipă, că jigneşte, că se ceartă sau e trist, că refuză sau şantajează, el îţi transmite ceva iar cea mai Studiul fizicii și al tehnologiilor înrudite capătă valențe și ponderi variabile în dezvoltarea intelectuală a elevilor, determinând capacități și performanțe variate, identificate progresiv în perioada școlarității elevilor. Concursul de creativitate în fizică și tehnologii “ Ștefan Procopiu” oferă elevilor un cadru excelent de a-și dovedi competența și abilitățile într-un domeniu extrem de captivant. Pasiunea, perseverența și acțiunea dinamică a organizatorilor, asigură cuprinderea cu fiecare ediție a unui număr tot mai mare de elevi și creșterea continuă a calității lucrărilor prezentate. Doisprezece elevi de la Colegiul Național “ Aurel Vlaicu”, coordonați de d-na profesoară Giurgiu Margareta au participat alături de alți 1200 de elevi la faza națională a ediției din acest an care s-a desfășurat în Olimp, în perioada 89 iunie 2013. Elevii Colegiului au participat la două secțiuni: Referate științifice și Grupuri de cooperare. Diplomele obținute au fost: Diploma Trofeul Ștefan Procopiu- echipajul Curiman Cătălin,Roșioru Alin, Cornea Laura, Bucea Paul-secțiunea film științific Diploma Arhimede- Lăzărescu Bogdan, Șendroiu Vlad, Tudorașcu Laurențiu, Păcura-

Un nou... nou început

Cu mona Szucsik

mare greşeală e să-l faci să tacă. E poate prima oară când codul bunelor maniere mi se pare o tâmpenie: „nu-i frumos să ..., nu-i corect să..., nu e bine să...”, când de fapt cu fiecare restricţie îl îngrădeşti şi îl îndepărtezi de tine. Care e alternativa? Să-l asculţi şi dacă crezi că ai înțeles să-i spui : ”te înțeleg, dragul meu/

Săptămână dedicată fizicii

draga mea, şi eu aş suferi/ m-aş înfuria/ aş urla etc. dacă aş fi in locul tău, dar hai să încercăm să găsim împreuna o soluţie!” apoi să-l îmbrățișezi şi să-i spui că îl iubeşti. E atât de simplu si funcţionează, am încercat! Fără pedepse, fără certuri, fără nervi, fără consecinţe neplăcute. Şi apoi cred că asta e de fapt marea revelaţie: ca părinte ai voie să faci şi boacăne! până acum ne loveam de acele modele perfecte care nu numai că nu te ajută la nimic, dar în plus au "darul" de a te face să te simţi prost. La început este jena, vinovăţia: eu de ce nu sunt aşa, eu de ce nu fac aşa, eu de ce nu gândesc aşa? ca în acele articole de revistă lucioasă. Buba este veşnica opoziţie între ceea ce este şi ceea ce ar trebui să fie, disonanţa care te obligă să te consideri prost, neinspirat, neştiutor, depăşit. De acum, însă, plecăm de la alt punct de start, iar ştacheta o aşează fiecare în funcţie de înălțime şi context. Ca să nu mai spun că de fapt aici, pe pământ nu e niciun concurs de genul cea mai extraordinară mamă. Aici, pe pământ doar ne iubim copiii din tot sufletul!

Diploma Einstein – originalitatea gândirii Diploma Procopiu – spectru larg de aptitudini ştiinţifice/ tehnic Secțiunile concursului au fost: I. Lucrări scrise - teste scrise, individuale II. Tehnici de laborator - teste riu Marco- secțiunea film știin- experimentale, individuale sau de țific grup Diploma Newton- Bogdan, III. Grupuri de cooperare - proȘendroiu Vlad, Tudorașcu iecte de grup Laurențiu, Păcurariu Marco secțiunea referate științifice Diploma Newton- Curiman Cătălin,Roșioru Alin, Cornea Laura, Bucea Paul-secțiunea referate științifice Diplomă Newton-Mișcoliți Andreea, Herța Tabita secțiunea referate științifice Criteriile de evaluare ale concursului au fost: Diploma Arhimede – gândire intuitivă, spirit de observaţie, perspicacitate Diploma Copernic – flexibilitatea gândirii Diploma Galilei – priceperea de a experimenta Diploma Newton – gândire teoretică/ analitică Diploma Edison – productivitatea (fluiditatea) gândirii Diploma Coandă – aptitudini tehnice (adecvarea gândirii la realitate) Diploma Jules Verne – imaginaţie anticipativă

Plus sau minus

Le poţi avea pe toate? Nu. Dar dacă nu le poţi avea, atunci măcar le poţi dori pe toate ? Este riscant să crezi că ţi se cuvine totul? Este rentabil să te mulţumeşti cu puţin numai ca să nu fi dezamăgit? Înţelepţii ne spun că şi în acest caz trebuie să faci echilibristică pe un fir subţire, foarte subţire. Mare grijă, dacă aluneci într-o extremă păţeşti că primeşti o palmă peste ceafă de la viaţă. Dacă ai călcat strâmb în partea cealaltă, te prăbuşeşti într-un ocean de regrete, neîmpliniri şi frustrări. Alţi deştepţi, aceia cu spirit practic foarte dezvoltat, au publicat cărţi despre gândirea pozitivă văzând cât de dornici sunt oamenii să înveţe să privească viaţa în roz. Manualele acestea propovăduiesc metode eficiente americăneşti, care ne ajută să trecem cu seninătate şi optimism peste probleme, crize de tot felul, obstacole, gânduri negre. Reclama ne dezvăluie secretul unor persoane de succes care au ajuns unde au ajuns datorită acestui detaliu: au gândit pozitiv. Dar oare ei au învăţat din cărţi să fie aşa sau este vorba despre o stare care vine din interior, un rezultat al concepţiilor solide, sănătoase, al unor convingeri, valori şi principii conturate în timp pe baza experienţei proprii şi a noţiunilor preluate din familie sau chiar din sistemul de educaţie. Da, ar fi foarte comod, simplu, perfect să citeşti o carte sau să participi la un curs intensiv de gândire pozitivă şi brusc, pocnind din degete să devii un optimist, mereu încrezător, zâmbitor, stăpân pe situaţie, într-un cuvânt, un învingător! În concluzie, le poţi avea pe toate, spun maeştrii gândirii pozitive, trebuie doar să aplici reţeta: tu te simţi bine sau cel puţin eşti cu o sută de pagini mai citit iar ei, autorii cărţilor respective se îmbogăţesc. Toată lumea are de câştigat. Şi-atunci mă întreb, cum de-am ajuns cu toţii în această criză nenorocită, când soluţiile erau chiar lângă noi? În teorie se poate orice, chiar şi să le ai pe toate.

IV. Referate științifice- rapoarte de cercetare, individuale sau de nite prin criterii de evaluare și grup V. Fizică tehnologică – lucrări alta adecvată profilurilor de inteaplicative, individuale sau de grup ligență în dezvoltare a elevilor. Redactor Vorba VI. Tehnici computaționale (TIC) – modelare pe computer VII. Compoziții pe teme științifice - film, arte vizuale, literatură, teatru În evaluarea creativității științifice a elevilor prin Concursul “ Ștefan Procopiu” includem două dimensiuni: una extinsă la ansamblul profilurilor creative specifice disciplinelor implicate defi-


Mineriada, un cuvânt ce dă fior i, un cuvânt devenit pentru jurnalist, și nu numai, sinonim cu bestialitatea, cu acel slogan vehiculat multă vreme în regimul trecut: „noi muncim, noi nu gândim”. Mineriada culturală este opusul, este acea revenire la spirit la trăinicia zidiri pe piatra culturii ce musai să reînvie. „Mineriada Liceenilor de pretutindeni” (cum aș numi-o eu) a rezit în mine dorinţa de a înfrunta greutăţile şi sentimentele pe care adolescenţa nu le-a putut

elucida. A trezit în mine acea dorinţă de a avea o clepsidră şi de a încerca să mă întorc în trecut şi să schimb firul vieţii mele. Cu ce scop? Cel de a mă chinui şi de a mă tulbura doar pentru simplu fapt de a da nu satisfacţie unor regrete, de a schimba răul în bine. Câți nu ne dorim clepsidra întoarceri în timp, din fericire nu există, însă există putința de a îndrepta și mai fain de atât ce mi-aș dorii? Dan ORGHICI

temele. De la modul în care presa poate informa sau dezinforma, la cenzură și autocenzură. De la telenovelismul canalelor de informație la tabloid și documentarea unei știri, au fost dezbătute teme de interes general jurnalistic cât și teme strict legate de evenimentul la care se face vorbire. Au urmat: EXPOZIŢIE de VITRALII Vizionarea unor exponate de VITRALII realizate în premieră absolută în Valea Jiului, cu o tehnologie de colectivul S.C. Wincost 10 SRL Petroşani. Calitate de EXCEŢIE. Vizionarea unei LICEENILOR Ediţia a II-a, expoziţii, cu PRODUSE ECO din desfășurat în localitatea Vulcan Valea Jiului, omologate. Sâmbătă – 8 iunie 2013 bucurându Premiul literar Ştefan Ne-se de prezența unor somități ale mecsek, ediţia a II-a jurnalismului și literaturii ale țări Colegiul Tehnic MIHAI noastre și nu numai. VITEAZU Spicuri din program Sala de festivităţi Întâlnirea jurnaliştilor din mass După deschiderea festivităţii, media hunedoreană şi a autoriprezentarea juriului şi a invitaţilor tăţilor locale cu jurnalistul Nicolae Melinescu prof. univ dr. Ioan N. Roşca – Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi Relaţii Publice, ambasadorul Neagu Udroiu, conf. univ. dr. Ioan David-Institutul de Studii Banatice din cadrul Filialei Timişoara a Academiei Române. de către Ştefan Marcarea împlinirii a 23 de ani speciali NEMECSEK, au urmat o serie de de apariţie continuă a ziarului CURIERUL VĂII JIULUI – cea mai Cuvântări de BUN VENIT . Preveche producţie jurnalistică apăru- zentarea derulării concursului – tă după 1989 în judeţul Hunedoa- prof. univ. dr. Nicolae DINESCU preşedintele juriului MINERAra. Prezentarea ultimul volum sem- DEI și scurte alocuțiuni din parnat de Nicolae Melinescu "O vizi- tea invitaţilor speciali Prezentarea laureaţilor MUNEune despre Televiziune” de către RIADEI de profesorii coordonaambasadorul Neagu Udroiu Discuţiile s-au purtat pe diverse tori din fiecare localitate participantă. Au urmat trei: Trei prezentări de carte: Nicolae MELINESC – "O viziune despre Televiziune” Felicia PORTASE & Eugen Evu– Animus & Anima Ioan Velica - Carpe Diem Ca mai apoi să participăm la FESTIVITATEA DE PREMIERE

MINERIADA INTERNAŢIONALĂ, CULTURALĂ A LICEENILOR Ediţia a II-a 2012 – 2013

Organizată de către Redacţia ziarelor CURIERUL VĂII JIULUI şi ZONA SPECIALĂ (iniţiator Ştefan Nemecsek) în parteneriat cu Primăria Municipiului Vulcan, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România şi Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, MINERIADA CULTURALĂ INTERNAŢIONALĂ A

Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă, New York Director al revistei de cultură şi spi1. Nicoleta Nicolau, Liceul Petru Rareş, Chişinǎu, prof. Oxana Munritualitate românească „Lumină tean lină”, New York 2. Victoria Mititel, Liceul Petru Nimic nu este mai de seamă şi Rareş, Chişinǎu, prof. Marcela mai frumos decât slujirea CuvânCanali

LAUREAŢII CONCURSULUI CHIŞINĂU

LUPENI

1. Florentina Balint, Liceul Teoretic -Şc.Nr.2 Lupeni, prof.Ioana Ardeiu 2. Elena Diaconu, Liceul Teoretic Lupeni, prof.Anca Constantinescu

TURDA

1. Angela Zburlea,Colegiul Tehnic Turda, prof. dr. Olga Morar 2. Pop Cǎlin, Colegiul Tehnic Turda

VULCAN

1. Maria Mondan,Colegiul Tehnic Mihai Viteazu, Vulcan, prof.Cristina Albulescu 2. Sorina Alb, Colegiul Tehnic Mihai Viteazu, Vulcan, prof.Filofteia Ciungan

RÂMNICU VÂLCEA 1. Patricia Gherman, Liceul

Tehnologic OLTCHIM – Râmnicu Vâlcea, prof. Mitu Elena Corina Alexandru Crăciun, Liceul Tehnologic de Turism Călimăneşti, prof. Mariela Mesea

HUNEDOARA

1. Andrada Mădălina Câmpean, Centrul Educativ “Copii şi Tineret pentru Comunitatea Europeană” Hunedoara, prof.Emilia Miron 2. Claudiu Iovan, Şcoala Gimnazialǎ Nr.2, Hunedoara, prof.Elena Butnaru

DEVA

1. Ligia Burujan, Colegiul Naţional Decebal, Deva, prof.Crina Crişan 2. Cǎtǎlina Niţǎ, Colegiul Naţional Decebal, Deva, prof.Crina Crişan

STATELE UNITE ALE AMERICII

1. Alin Pavel, Surprise, Arizona

Drumul spre sine, drumul spre alţii

Pr. Prof. univ. Dr. Theodor Damian

Facultatea de Ştiinţe Sociale şi Educaţie Metropolitan College of New York Preşedintele filialei americane a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România Membru al Uniunii Scriitorilor şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România Preşedintele Institutului Român de

tului. Dar nu oricine este chemat să facă acest lucru deşi cu toţii folosim cuvântul şi suntem expresie a Cuvântului. Slujirea aceasta implică o combinaţie de har, de muncă şi de iniţiere. Concursul literar „Mineriada liceenilor Ştefan Nemecsek” împlineşte această crucială şi superbă întreită lucrare: stimularea elevilor întru descoperirea harului, a talentului, a vocaţiei, a imaginaţiei creatoare şi totodată, a gândirii critice în generaţia celei mai frumoase vârste a vieţii, perioada adolescenţei, a anilor de liceu; stimularea sensului muncii, al seriozităţii creaţiei intelectuale, al perseverenţei în efortul depus, fapt ce aduce după sine, în mod firesc, bucuria vederii produsului finit şi atât de importanta stimă de sine, sensul că ai ieşit din comun, din ordinar şi ai intrat în extra-ordinar, că nu mai eşti oarecine, ci eşti cineva, fapt prin el însuşi deschizător de drumuri şi care te marchează pentru toată viaţa; şi în al treilea rând, stimularea activităţii de iniţiere care reprezintă pe de o parte un argument că fără învăţătură nu ajungi să realizezi lucruri mari în viaţă, că întotdeauna dorim să ne împlinim noi idealuri şi ca atare educaţie e un proces continuu, şi pe de altă parte, un argument că mulţi sunt chemaţi şi puţini aleşi, şi de aici bucuria de a te şti „ales”, de a te şti special, fapt ce duce la conştientizarea propriei valori cu toate implicaţiile pozitive ale acestui fapt. Ştefan Nemecsek are de ce să fie fericit. În afară de toate remarcabilele sale realizări, iată aici, prin iniţierea acestui tip de concurs, încă una, ca o nouă brazdă în ogorul creaţiei şi al educaţiei, cam aşa cum spune frumosul proverb japonez: „Înaintea mea n-a fost nici un drum. În urma mea rămâne unul”. Pr. Prof. univ. Dr. Theodor Damian


Dragi cititori, sunt extrem de șocat, dar meseria de fotbalist îmi face cu ochiul, nu contează unde joci, pe cine bați și cu cât, important este că, la sfârșitul jocului echipa gazdă te îmbrățișează, îți pune muzică, îți mulțumește că ai venit și te invită frumos la restaurant. Te servește cu un grătar din ceafă de porc, cartofi prăjiți, ,,apă minerală,, doar este normal, firesc, să te recuperezi cât mai repede după efort, urmează alte deplasări și alte jocuri.... și te mai poftește pe la Orăștie. Așa a fost în cazul echipei Universitatea Petroșani (și nu numai ei), venită să joace miercuri la Orăștie pentru a câștiga titlul de campioană a județului și a accede la barajul de promovare în liga a III-a. Nu-i așa că este frumoasă viața de .... fotbalist !

Dacia Orăștie 2010 – CS ,,U” Petroșani scor de ,,masă verde....” 0–3(0-0). Fotbal 45 de minute, așa a fost și în cazul ultimei etape a sezonului fotbalistic din liga a IV-a, aprox. 200 de spectatori veniți să vadă o repriză de fotbal și una de ,,rugby”. Prezența la stadion a secretarului AJF Hunedoara Ciotlăuș Sorin, a făcut ca meciul să înceapă cu 15 minute mai târziu decât era programat, ora 18.00 . Motivarea a dat-o observatorul meciului - ,, așa a convenit Asociația ca toate cele 3 echipe cu șanse la promovare să înceapă mai târziu și la aceiași oră”. Prima repriză începe cu acțiuni periculoase de ambele părți mai consistenți fiind Bobină care scapă singur spre poartă șutând peste transversală (min 3) și Soare (19) trimite un șut puternic pe poartă dar Pintescu respinge în corner. Coca în replică scapă pe contraatac pe dreapta, intră în careu și încearcă o pasă în lateral, dar fără adresă. Solomon (22) pe stânga trimite o ,,torpilă,, în diagonală, mingea lovește bara de pe colțul opus. Coca(33) este blocat în careu în momentul șutului de portarul oaspeților. Noja

(42) incursiune pe dreapta și trimite un lob peste portarul ieșit la colțul careului mare și mingea trece de puțin pe lângă poartă. O primă repriză de dominare a gazdelor care au ratat bune ocazii de a înscrie. ,,Zarurile” sunt aruncate în repriza a doua. Oaspeții încep jocul în jumătatea gazdelor, linia de apărare a celor de la Dacia, pare ,,anesteziată” Spânoche pe stânga avansează spre careu, șutează pe poartă, Pintescu respinge neinspirat în lateral, de unde Soare pune latul din 2 m și înscrie. Același Spânoche pe stânga îl servește pe Puian în interiorul careului care marchează golul 2 și nu trecuseră 2 minute de la reluarea jocului. Nu se mai joacă de minute bune nimic. Se fac o serie de schimbări si de o parte și de alta dar fără rezultat pentru gazde, care nu mai reușesc să țină de minge, cedând-o adversarului și terenul din jumătatea lor. Medrea(74) de la oaspeți proaspăt intrat în teren și Soare în interiorul careul fac o ,,miuță ca în curtea școlii” cu portarul Pintescu și fundașul Băeșu, Soare punctând din nou. Finalul de joc îi găsește pe antrenorii gazdă resemnați, oaspeții făcând hora bucuriei și poza de grup pe gazon, muzica în boxe răsună la maxim că doar s-a pierdut un meci, nu un campionat..... Odată intrați la vestiare jucătorii echipei Dacia încep să se certe între ei, făcându-se suspicioși unii pe alții, în special Băeșu, cei din apărare cu cei din atac, pentru jocul prestat și neputința lor. După meci atât jucătorii Universității cât și antrenorii celor două echipe, arbitrii, observatorul meciului și oficialul AJF Hunedoara Ciotlăuș Sorin s-au întrunit într-un ,,separeu” la recuperare după efort în mini-restaurantul vizavi de poarta spitalului din Orăștie, unde s-au încins grătarele și veselia, un ritual la care nu îi cunoaștem rădăcinile, legalitatea și nota de plată. „Studenţii” au devenit campionii judeţului şi vor juca în partida de baraj pentru promovarea în Liga a III-a, contra echipei Ştiinţa Turceni. Gruparea din Valea Jiuliu trebuie să treacă de echipa gorjeană, obţinând o nouă promovare hunedoreană după 5 ani. Echipele noastre locale GLORIA GEOAGIU și DACIA ORĂȘTIE 2010 merită FELICITATE!!! pentru prestația lor pe parcursul campio-

1 barman Adresa: Geoagiu Telefon: 0254221424

SC FARES SA

SC TC IND SRL

Adresa: Orăștie, str. Plantelor, nr. 50, Telefon: 0254241940 1 portar (CV-urile se depun la poartă)

3 muncitori necalificați 3 ospătari 2 lucrători În bucătărie Adresa: Orăștie, Str. Nicolae Titulescu , Nr. 60 Telefon: 0727225307

BCR ASIGURĂRI DE VIAȚĂ

SC ITAI IZVORUL RECE

10 consilieri asigurării Adresa: Deva, str. I.C. Brătianu, nr. 3 Telefon: 0766244012

SC HOSTEL CAZARE SRL 2 ospătari 1 femeie de service 1 ajutor de bucătar 2 bucătari

1 bucătar 1 recepționer Adresa: Aurel Vlaicu Telefon: 0254241921

SC SERVPRODCOM ARON SRL 1 șofer camion (7,5 tone) – minim 2 ani experiență si atestat Adresa: Orăștie, Str. Unirii, nr. 7/16 Telefon: 0744561472

(Clubul C.L.A.S.Deva) nascută în Orăștie a obținut locul 2 (2:01:13.3) fiind învinsă de câștigătoarea categoriei, nimeni alta decât Ogawa Hiroko (1:35:05.3) de origine japoneză stabiliă în România, câștigătoarea tuturor maratoanelor disputate în prezent în țara noastră, locul 3 Rahaian Cristiana(2:27:49.5) din Deva. În proba de ștafetă s-a impus echipa ,,Stafeta Cluj” 1:19:23.8 urmată de ,,Multivitamine –București,Gura Humorului, Slobozia, Câmpina” 1:29:27.2 și ,,Flamingo - Deva” 1:30:17.7. Orăștia a intrat în concurs cu 3 ștafete, surpriza a fost clasarea celor de la ,,Dacii Orăștiei” pe locul 4, cu 1:34:35.7 trecând de puțin pe lângă podiumul clasamentului, Hrițcu Bogdan, Ferdeș Ovidiu, Mara Darius, Giurgiu Raul toți elevi la Colegiul Național Aurel Vlaicu din Orăștie. Locul 9 echipa ,,Terpena” 1:42:18.6 în componență Bianu Adrian (58 de ani), Prejban Florin, Herban Cornel, Duță Lucian. Ștafeta ,,Vorba” a obținut locul 14 cu 1:47:45.7 și pentru mine a fost o surpriză plăcută, nu mam așteptat, eu am alergat cu teama de a nu abandona fiind accidentat. Îmi doream să reușesc să termin traseul primei părți de 5 km ținând cont că aveam glezna bandajată având o ușoară entorsă, dar elevii cu care am făcut echipă sunt minunați, Ruxandra Muntean, Diana Lavinia Voina, Bogdan Igna Nicolae elevi la Colegiul Național Aurel Vlaicu Orăștie. Le mulțumesc pentru modul cum s-au dăruit și susținut împreună. Uluitoare a fost prezența la start a legendarului Mosion Gheorghe din Arad, care la peste 80 de ani ai săi, a alergat tot traseul în 2:52:10.3 primind aplauzele și respectul tuturor celor prezenți la eveniment.

VORBA DE SPORT natului și clasarea în prima jumătate a clasamentului. Au marcat: SOARE (47, 74), PUIAN (48) Rezultatele etapei a 34-a din 05.06.2013 CS CFR Simeria – Metalul Crișcior 1-2 CS Inter Petrila – CSO Retezatul Hațeg 0 -2 Aurul Certej – Hercules Lupeni 3-0 Victoria Călan – Gloria Geoagiu 2-0 CSA Aurul Brad – CS Minerul Uricani 0 -0 Clubul Jiul Petroșani – CS Vulcan 0-3 AS Șoimul Băița – Retezatul Râul de mori 3-0 CS Ghelari – Zarandul Crișcior 3-0.

ORĂȘTIA ,,ALEARGĂ” ȘI O FACE CU BRIO !!! Elevii DE LA COLEGIUL NAȚIONAL AUREL VLAICU ORĂȘTIE. SEMIMARATONUL VIRȘLILOR HUNEDOARA – DEVA, ediția I din 8 iunie 2013 a adunat pe platoul din fața Castelului Corvinilor 164 de alergători înscriși la individual și 18 ștafete cuprinzând 72 de concurenți. 20 de alergători nu au fost clasați la final, fie au abandonat sau depășind termenul de 3 ore impus de organizator pe traseu. Organizator principal Arcelor Mittal Hunedoara și Asociația Sportivă C.L.A.S. Deva prin doi oameni de excepție Alin Bonta și Costin Băjenaru, au făcut ca doi spanioli, un etiopian, un italian, o japoneză şi un englez să se numere printre concurenții veniți din toată țara, la startul dat la ora 09.30 din faţa castelului, – locul de unde începea „aventura” de peste 21 de kilometri care leagă municipiile Hunedoara şi Deva. Competiția la general a fost câștigată de Popescu Laura Diana(C.S. Pandurii Tg. Jiu - categ.sub 30 ani ) 1:26:38.9 și Gorun Gheorghe Gabriel (Montan Club White Wolf- Mătăsari- GJ, categ. sub 30 ani) 1:10:23.8 care au dominat categoria lor de vârstă. Tot la această categorie 30 de ani sau clasat Moldovan Ioana locul 11 cu 2:25:05.8 , Zdrenghea Marius și Bianu Reinhold locurile 27, 28 – 1:57:13.4 și 1:57:26.2 toți din Orăștie precum și medicul Herlea Mihai Radu la categ. 30-45 de ani locul 28 cu timpul de 1:49:22.7. La categ. +45 ani Cebuc Ana Maria

a clienţilor -Respectarea procedurilor cu SC BOTESCU privire la manipularea banilor -Depozitarea, manipularea şi CONSTRUCTII SRL aranjarea produselor la raft 1 zidar -Menţinerea ordinii şi curăţeAdresa: Orăștie, Str. Horia, Nr. niei la locul de muncă 50 -Realizarea de controale privind termenele de valabilitate Telefon: 0733202962 ale produselor -Urmărirea respectării SC SILVAMETAL EXIM cerinţelor la recepţia mărfii -Participarea la realizarea SRL inventarelor 1 strungar (5 ani experiență) •SC MSS NISAN SRL Mediaș 2 lăcătuși ( 2 ani experiență) Telefon 0746266839 2 sudori (2 ani experiență) Adresa: Orăștie Telefon: 0745308864

Consilier Vanzari GSM

Cerințe: -foarte bune abilitati de comunicare si negociere -identifica si intelege usor necesi t at i l e cl i ent ilor -abilitati de analiza si planificare Lucrător comercial -persoana dinamica dispusa benzinărie Cerințe: la perfectionare continua Operare case de marcat -spirit de initiati-Deservirea amabilă şi rapidă va,orientare catre clienti

Locuri de muncă: Căutare pe net pentru dumneavoastră de Adriana Chira

-spirit de echipa, muncitor,rezistent la stress experienta in vanzari este un atu suplimentar -bune cunostiinte PCword,excel -aspect fizic profesionalbusiness -minim studii medii/studii superioare

Phone Easy

Telefon: 0257 211800

Vital Berry

cu sediul in Beriu, angajează în condiții foarte avantajoase personal pentru lucrări agricole şi personal pentru procesarea fructelor culese, tractoriști şi mecanici pentru mașini şi utilaje agricole, se oferă salariumotivant. Informații: la 0254.246.124 sau 0724.586.314 sau la sediul din Beriu.


BERBEC: Acasă sunteţi puşi pe curăţenie şi vă hotărâţi să aruncaţi tot ce nu vă trebuie. La final o să vă miraţi de cât spaţiu a rămas liber. La serviciu, însă sunteţi mai puţin harnici şi şefii nu vor uita să vă amintească să vă îndepliniţi sarcinile cu mai mult elan. Poate ar trebui să vă concentraţi mai mult pe ce este mai important! TAUR : Vă simţiţi precum un elefant într-un magazin de porţelanuri. Cheful de distracţii s-a cam diminuat în ultima vreme, probabil că aţi obosit de atâtea evenimente care nu au fost tocmai plăcute. Nu trebuie decât să luaţi piciorul de pe acceleraţie şi să vă odihniţi mai mult. GEMENI : Conştientizaţi din ce în ce mai mult ca în spatele dumneavoastră se întâmplă tot felul de incidente cauzate, bineînţeles, de comportamentul uneori recalcitrant şi pus pe prea multe soţii. Dacă nu încercaţi să vă temperaţi şi să vă schimbaţi atitudinea, s-ar putea să vă treziţi izolaţi de cei din jur... RAC: Problema acestei săptămâni este că vă simţiţi probabil mult prea nesiguri pe dumneavoastră şi ameninţaţi de singurătate. Rezolvarea vine de la sine. Trebuie doar să-i apreciaţi mai mult pe cei de-acasă care v-au sprijinit întotdeauna atunci când a fost mai greu. LEU: S-ar putea ca în aceste zile

SĂGETĂTOR : Începeţi săptămâna cu prea mult elan şi asta se va observa în al do i le a interval când oboseala acumulată se resimte. Un coleg de serviciu sau un partener de afaceri încearcă să vă saboteze însă îl prindeţi uşor cu minciuna. Chiar dacă încearcă să se scuze cât mai credibil, a sosit vremea să rupeţi relaţia cu acesta. CAPRICORN : Timpul prielnic noilor angajamente a sosit. Fie că este vorba de noi contracte, poate un post nou sau o avansare, compensaţiile financiare se vor ivi cât de curând. Sentimental însă, bateţi pasul pe loc. Vă lamentaţi prietenilor că relaţia nu merge bine, însă nici nu faceţi ceva în acest sens... VĂRSĂTOR Puneţi accent doar pe problemele ce necesită o rezolvare imediată. Vă surprinde când veţi primi mai multe solicitări din partea colegilor de serviciu. Au mare încredere în dumneavoastră şi este bine să nu-i dezamăgiţi tocmai acum. PEŞTI Aveţi senzaţia că aţi găsit liniştea de după furtună. Relaţiile cu cei deacasă şi cu prietenii par să vă multumesca pe deplin. Profitaţi de calmul instalat şi odihniţi-vă cât mai mult. Nu se ştie niciodată ce se poate întâmpla...

Horoscop să inauguraţi o nouă carieră sau să vă schimbaţi serviciul, poate într-un domeniu pe care nici nu l-aţi visat până acum. Dezbaterile cu noii colegi de serviciu vă vor stimula mai mult. Prindeţi mai mult curaj şi veţi vedea în curând roadele. FECIOARA În această săptămână sunteţi îngrijoraţi de derularea evenimentelor deoarece vi se pare că totul decurge mult prea repede. Nu intraţi în panică! În momentele de relaxare ascultaţivă instinctele care vă vor călăuzi spre îndeplinirea proiectelor. Fiţi siguri că odată ce "spectacolul" începe, sigur veţi avea un rol principal! BALANŢA : Excesele din ultima vreme par să-şi spună cuvântul şi vă îngrijorează starea sănătăţii care dă semne nu tocmai plăcute. Se impune adaptarea unei diete stricte care să vă regleze digestia şi să vă încarce bateriile cu energia necesară. Căutaţi să preluaţi doar sfaturile care vi se par cele mai potrivite. SCORPION Un nou început va determina s-o luaţi pe un drum necunoscut, presărat însă cu multe surprize plăcute. Vă rupeţi de vechile obiceiuri iar schimbarea îşi pune amprentă şi pe vieţile celor din jurul dumneavoastră.

Date preluate: www.revistamagazin.ro/

http://

RĂZBOAIE = MINCIUNI MEDIA

Fiecare război este precedat de o minciună răspândită abil prin mijloacele de comunicare în masă. Astăzi, aflăm că Statele Unite ale Americii amenință Venezuela și Ecuadorul. Mâine, Iranul. Poimâine, pe cine oare?... Să ne amintim de câte ori, aceleași State Unite, și prin aceleași mijloace, ne-au manipulat. Fiecare război important a fost „justificat” printrun fapt abominabil, care mai târziu (mult prea târziu) s-a dovedit a fi o dezinformare, lansată în mod deliberat. Iată un scurt inventar: Somalia (1993) Minciună mediatică: Bernard Kouchner apare ca erou al unei campanii umanitare în Somalia. Ce am aflat ulterior: Patru companii americane au cumpărat drepturile de exploatare asupra unui sfert din petrolul somalez. Scop: Controlul militar al unei regiuni strategice. Consecinţe: Incapabil să controleze regiunea, Washingtonul o menţine într-un haos total. 6. Bosnia (1992-1995) Minciună mediatică: Ruder Finn şi Bernard Kouchner dezvăluie existența „lagărelor morții” în Serbia. Ce am aflat ulterior: Finn şi Kouchner au minţit. Lagărele respective cuprindeau prizonieri de război, ținuți acolo în vederea unor schimburilor ulterioare. Însuși preşedintele bosniac musulman Iţenegovic a recunoscut acest lucru. Scop: Distrugerea Yugoslaviei socialiste, ultima rămasă pe listă, și a sistemului ei de siguranță socială, pentru a instaura, în schimb, controlul regiunii de către companiile multinaţionale, care să poată folosi liber rutele comerciale strategice, precum fluviul Dunărea și zona Balcanilor. Consecinţe: Patru ani de măcel înfiorător pentru toate naţionalităţile (bosniaci, sârbi şi croaţi). Război provocat de Berlin și prelungit de Washington.

13.05.1456: A fost menționat „Dreptate, Frăție" pentru prima dată în A doua Adunare populară documentele din Moldova de la Lugoj a românilor din „slugerul" , dregător ce avea în grijă de legație. Relațiile diplomatice au fost Banat, a hotărât: înființarea unei armate aprovizionarea cu alimente a curții întrerupte la 12 decembrie 1941 și au fost populare române în frunte cu Eftimie domnești. reluate, la 7 februarie 1946, la nivel de Murgu, introducerea limbii române, 1848: Gheorghe Bibescu, domnul Țării legație. La 1 iunie 1964, relațiile recunoașterea naționalității române etc. Românești (1842-1848), a abdicat și a diplomatice dintre cele două țări au fost Marea Adunare de pe Câmpia Filaretului, plecat la Brașov. (13/14; 25/26 iun.) ridicate la nivel de am1940: Al doilea numită apoi Câmpia Libertății, în timpul 1932: Înființarea Institutului de război mondial: Armata careia s-a depus juramântul Biooceanografie din Constanța germană intră în Paris, pe Constituție și s-a aprobat 1941: În noaptea de 12 spre 13 iunie au fost declarat „oraș deschis” constituirea Guvernului deportați din Basarabia și Bucovina de 1941: Al doilea război provizoriu Nord în Siberia peste 31.000 locuitori. mondial: A patra 1875: S-a înființat, la 1952: Gheorghe Cucu a realizat primul zbor deportare majoră a București, Societatea de fără motor din țara noastră pe o distanță polonezilor către Siberia: Geografie de 300 km (Cluj-Siliștea-Buzău) 300.000 dintre aceia ce 1940: Al doilea război 1990: Începutul represiunii evitaseră deportările mondial: a fost fondat violente a ceea ce s-a precedente și copii din lagărului de exterminare de numit „Fenomenul Piața taberele de vară și la Auschwitz, destinat inițial Universității", începutul orfelinatebasadă. oamenilor politici din Polonia celei de-a treia 1985: semnarea Tratatului de la Schengen, 16.06. 1462: Vlad Țepeș a condus un atac mineriade din anul privitor la suprimarea controalelor la surpriză, de noapte, asupra taberei 1990, cea mai frontierele europene otomane (nu se cunoaște numele sângeroasă dintre toate 1990: Urmare a evenimentelor din 13 iunie, localității unde s-a petrecut lupta), 14.06 1848: Unirea circa 10.000 de mineri din Valea Jiului au provocând mari pierderi inamicului și o guvernelor constituite la descins în București pentru a „restabili mare debandadă; trupele lui Vlad Țepeș s Islaz și București și ordinea”. Au fost atacate sediile partidelor -au retras apoi la nord de Târgoviște formarea Guvernului din opoziție, lideri ai acestora, facultăți, 1599: Mihai Viteazul încheie, la Târgoviște, provizoriu al Revoluției studenți (14-15 iunie 1990) un tratat cu trimișii lui Andrei Bathory, de la 1848 Vasile Alecsandri a publicat, 1991: La intrarea în Parcul Libertății din acceptând să fie inclus în pacea cu în revista brașoveană „Foaie pentru București a fost ridicată o cruce în otomanii, pentru a câștiga timpul necesar minte, inimă și literatură", poezia „Hora memoria victimelor din 13-15 iunie 1990 în vederea finalizării pregătirilor pentru a 15.06. 1848: A fost sfințit drapelul național Ardealului" neutraliza ostilitățile Porții. 1880: România și Statele Unite ale Americii tricolor, adoptat prin decret la 14 iunie de au stabilit relații diplomatice, la nivel de către Guvernul revoluționar de la http://ro.wikipedia.org agenție diplomatică, pentru ca două luni București; drapelul avea culorile albastru, mai târziu acestea să fie ridicate la nivel galben, roșu și avea înscrisă deviza

Au marcat această săptămână


SUDOKU Orga şi pianul

BAZA SPORTIVĂ DE AGREMENT cuprinde: 3 Terenuri de tenis : 1 teren cu iarbă artificială și 2 cu zgură; 1 Teren de baschet; 1 Teren de volei; 2 Terenuri de mini-fotbal; 1 Teren de badminton; Bazin de înot pentru adulti; Bazin de înot pentru copii; Patinoar natural (în sezon); Pistă de role; Bar cu terasă; Cazare, vestiare, birouri. Informatii și rezervări la telefon: 0727.225.309

Episcopia Devei și Hunedoarei

Comunicat de presă Vă invităm luni, 10 iunie 2013, ora 10, la Sediul Inspectoratului Școlar Județean la Sesiunea festivă de incheiere a Proiectului Național „Alege Școala!”. Fundația World Vision România a derulat acest Proiect, în perioada 2010-2013, în parteneriat cu Patriarhia Română (prin Sectorul teologic-educațional). La acest eveniment sunt așteptați să participe Prea Sfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, autorități locale, preoți și profesori implicați în proiect, elevi participanți la activitățiile derulate timp de 3 ani, reprezentanți ai Episcopiei, ai Inspectoratului Școlar Județean, reprezentanți zonali ai World Vision România, reprezentanți ai ONG-urilor din zonă. Obiectivul general al proiectului „Alege Scoala!” l-a constituit prevenirea și combaterea fenomenului de părăsire timpurie a școlii și prevenirea delincvenței juvenile prin dezvoltarea unor soluții alternative de tip „școala de duminică”. Cu acest prilej vor fi prezentate rezultatele Proiectului la nivelul Județului Hune-

O orgă „made in Japan” Se luă de pian: Ascultă, eşti vechi şi bătrân Şi eşti greoi; al tău stăpân De-atâta timp te neglijează… Astăzi - nu observi ? – eu sunt la bază ! Dar… interveni un incident Adică… pană de curent. Atunci pianul, melancolic, Cântă de unul singur un concert simfonic.

Dorinţă

O pupăză (nu cea din tei !) Avea o dorinţă pe sufletul ei: S-ajungă parlamentar Dar… S-a încurcat cu un uliu ce i-a promis Că o să-i îndeplinească un vis. De-atunci, pupăza a rămas şocată, Sedusă şi abandonată. Mintea cea de pe urmă Un şoricel fără minte A apelat într-o zi la linia fierbinte. I-a răspuns cineva cu glas catifelat Care, la o anumită adresă l-a invitat. Vocea frumoasă era a unei pisici Ce şiretlic ! De şoarece nu mai ştiu nimic…

MÂNĂ GREA ORIZONTAL: 1) HAR - CAPERA. 2) LEGA - ART. 3) SAPUNARITE. 4) MIT—DES. 5) VAI - BERETA. 6) GOARNA - TOR. 7) RIO - CEO. 8) EPISTOLARA. 9) ONT - LUNA. 10) TETINA - UNT.

VERTICAL: 1) DAN - VARSAT. 2) MINA - OPT. 3) HEPATOGENA. 4) IGA - ROL. 5) ARS - BRITAN. 6) ALERTA - TIU. 7) UED - OLE. 8) SCARTAITOR. 9) ARC - OIER. 10) RETETA - NEO. Dictionar: MTI; EDS; Autor: Nicolae OANĂ GAI.

doara. Menționăm că în cadrul concursului național „Alege Scoala!”, doi elevi din județul nostru au fost premiați cu PREMIUL I în data de 21 mai 2013 de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la Catedrala Patriarhală. Cei doi elevi s-au remarcat la secțiunile artistică și literară. Din echipa Proiectului vor participa la această sesiune festivă: Pr. lect. univ. dr. Jan Nicolae, expert formator şi pr. Mihail Arcadius Iliescu, asistent manager - ProiectulAlege Şcoala! (Patriarhia Română), d-l Veniamin Iliescu şi d-l Octav Filip, specialişti relaţii sociale - Proiectul Alege Şcoala!; d-na Grama Gabriela, responsabil relaţii publice, şi d-l Andrei Frunză, asistent achiziţii - Proiectul Alege Şcoala! (Fundaţia World Vision Romania). Vă așteptăm cu drag!

Talon de publicitate gratuită

NUMELE……………………………………………………………….. ADRESA………………………………………………………………... PUBLICITATE………………………………………………………… ………………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………... ………………………………………………………………………….. Taloanele pot fi trimise și la adresa ELECTRONICĂ vorba.orastie@gmail.com. sau pe str. A. Vlaicu nr1


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.