Vorba nr 27

26.o6-o2.o7 2013

ZIUA DRAPELULUI

MUNCA-I GREA, POLITICA –I CA VAI DE EA, HAIDE SĂ RÂDEM!

VACANȚA MARE

A SOSIT!

La 26 iunie 1848, Guvernul revoluţionar a adoptat steagul tricolor, având culorile dispuse vertical, pentru a simboliza verticalitatea şi în suprafeţe egale, pentru a simboliza egalitatea. De asemenea, cifra 3 simboliza perfecţiunea. Doar pe vremea lui Cuza, culorile au fost dispuse orizontal.

Cu 14 ani înainte, domnitorul Ţării Româneşti obţine de la Înalta Poartă permisiunea de a folosi un steag pentru corăbii (roşugalben) şi unul pentru oştire. Acesta era acelaşi tricolor adoptat la 1848, cu deosebirea că mai avea la mijloc un vultur.

Prin Legea nr.96 din 1998, ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Naţional. Ca de obicei, la Orăştie, evenimentul va fi marcat printr-o ceremonie organizată la drapelul înălţat în preajma Primăriei, organizatori fiind Primăria şi Consiliul Local, Casa de Cultură, Despărţământul ASTRA şi unităţile de învăţământ. Şi, tot ca de obicei, vor participa reprezentanţi ai bisericilor ortodoxă şi greco-catolică, ai unităților de Jandarmerie, Pompieri și Poliție, ai asociaţiilor de veterani de război, de cadre militare în rezervă şi retragere, de meşteşugari şi de revoluţionari.

De asemenea, Biblioteca Municipală „Sebastian Bornemisa” va organiza o expoziţie tematică de carte.

De remarcat faptul că, la Orăştie, sunt marcate toate zilele importante (în ordine calendaristică): Ziua  vinde bijuterii din Unirii Principatelor (24 Ianuarie), Ziua aur şi argint cu plata Independenţei, a Victoriei şi a Europei (9 Mai), Ziua Eroilor (la sărbătoarea în rate fără dobândă Înălţării Domnului), Ziua Imnului - cântărire şi verificare Naţional (29 Iulie), Ziua Limbii Române (31 august), Ziua Armatei Române gratuit (25 Octombrie), Ziua Naţională a Ro(1 Decembrie) și Ziua Revoluți- cumpără aur şi argint mâniei ei din Decembrie 1989 (22 Decembrie).

- se fac reparaţii la bi- De asemenea, în fiecare an mai sunt ormanifestări dedicate lui Mihai juterii de aur şi argint ganizate Eminescu (15 ianuarie) şi lui Aurel Vlaicu (13 septembrie).

Florin Drăghiciu

ROȘII 3,40 lei \ kg.  CASTRAVEȚI 1,50 lei \ kg.  ARDEI GRAS 3.50 lei \ kg.  CARTOFI NOI 1,96 lei \ kg.  VINETE 4,50 lei \ kg,  PEPENE VERDE 1,95 lei \ kg.

Franzelă TITAN SIMERIA — 2,50 LEI •

PRIN MAGAZINUL DIN ORĂȘTIE SITUAT PE STR. EROILOR NR. 29, TEL. 0755148476 VĂ OFERĂ: MOBILIER PENTRU BAIE, ACCESORII BAIE: GRESIE, FAIANȚĂ, CABINE DUŞ, CĂZI DE BAIE

COMENZI ȘI REZERVĂRI 0254244188 , 0747575364 0760817377

de Vic Virgil Bălan ☺☻Vai, săracul popor român, câte îi mai sunt scrise să tragă ! Vă daţi seama ce tristeţe naţională ? Dar, hai s-o luăm şi pe partea cealaltă; dacă n-au divorţat din motive strategice, înseamnă că s-a săturat domnul Cocoş de atâta singurătate, o mai fi vrut şi el, ca bărbat, s-o vadă pe Coana Lenuţa şi pe la bucătărie sau, pe o vreme închisă şi ploioasă, când stă omul în casă, o mai fi avut şi el nevoie de ceva tandreţuri, că ştiţi cum e, când e vremea mohorâtă, ori numeri banii, ori… Oricum, ei puteau să le facă pe amândouă. ☻☺ Nu ştiu cum Dumnezeu putem fi chiar aşa de indolenţi ! Ungurii, nemţii, se zbăteau de mama focului când Dunărea venea ameninţătoare, iar la noi, tot o veselie, de par

că ne-am fi dorit inundaţii ! ☺☻Ce nu pot să înţeleg eu, oi fi mai redus cu bibilica: îl prinzi pe răufăcător asupra faptei, iar în acţiune se pierd bani cu combustibili, transport, forţă umană specializată, şi răufăcătorul, după 24 de ore, este lăsat în libertate, fiindcă nu prezintă pericol…

Măi, să fie ! ☻☺Maidanezii, o afacere ! Se pare că maidanezii, liberi sau în adăposturi, au devenit pentru cineva, nu ştim cine, o afacere. Banii pentru a fi crotalizaţi, adăposturile şi hrana, aduc bani grei unor indivizi care se dau mari iubitori de animale fără stăpân.

Nu am nimic cu nevinovatele animale, dar nu ar trebui purecaţi cei ce se fac că-i preocupă soarta lor ?

de ce ?

De 24 de ani cea mai uzitată întrebare este: „De ce ?” DE CE această întrebare ? Fiindcă nimic, sau aproape nimic, nu mai este la locul său în ţărişoara noastră ? De ce această coabitare ? mă întreb şi eu ca mulţi, foarte mulţi, cei mai mulţi dintre români. De dragul unora sau al altora, iar la cel mai înalt nivel se practică trasul pe sfoară şi jocul de culise ? Dacă în urmă cu ceva vreme înghiţeam mai tot ce ni se punea în faţă, astăzi ne-am maturizat şi noi, românii în ceea ce priveşte politica şi nu numai, dar mai-marii ne ameţesc cu aceleaşi perdele de fum, cu vorbe frumoase dar intraductibile şi, mai ales, nerealizabile. Avem datorii pentru nu ştiu câte generaţii, dar şi superbogaţi care, oricât ar vrea să ne convingă, nu vor putea reuşi să ne demonstreze că totul s-a făcut cinstit, la lumina zilei. Trăitul confortabil, fără muncă, a devenit un obicei, ba chiar o lege pentru o anumită clasă. S-a plecat greşit de la început şi tind să cred că intenţionat, fiindcă aveam o in-

dustrie destul de satisfăcătoare, trebuia numai actualizată tehnologic. Aveam o agricultură şi o zootehnie destul de performantă, care trebuia, la fel, doar îmbunătăţită tehnologic, dar şmecherii au vândut totul, ei alegându -se cu comisioane grase, iar noi cu şomaj şi sărăcie. De ce ? Am avut o flotă comercială de invidiat, printre primele 7 din lume, azi avem doar nişte bărcuţe raportate la acele timpuri. De ce ?

Nu zic că totul a fost bine, că totul a fost perfect dar, ţinând cont de unde am plecat imediat după război, de câte despăgubiri am plătit pentru un război provocat de alţii, câţi copii orfani, văduve de război, câţi invalizi ne -au rămas, o moştenire foarte grea, am găsit puterea să ne ridicăm şi, degeaba condamnăm pe unii şi pe alţii, toate astea nu se puteau realiza cu duhul blândeţii. Astăzi, la o analiză mai profundă, se pare că noi, românii, care am trecut prin atâtea şi atâtea falimente, am intrat într-un prelungit faliment moral.

Niciodată nu ne vom putea salva cu fel de fel de ajutoare materiale, noi, poporul român, trebuie

Zig-zag ≠Zig-zag

Vic Virgil O voce de încredere a municipiului mi-a declarat că strada Petru Maior se va pava la jumătate din preţul de cost al celorlalte străzi din municipiu şi, pe deasupra, şi cu banii jos.

Nu ştiu cum s-au desfăşurat Vic Virgil Bălan licitaţiile în acele vremuri încâlcite, dar ne cam dă de gândit… Şi dacă vă spun că vocea e cea mai de încredere din muv-aţi prins despre cine să ne recăpătăm încrede- nicipiu, este vorba ? rea în noi. De ce să ne tot uităm peste gardul ••••••••••••••••••••••••••••••••••• vecinilor ? De ce să ne tot traseze unii şi alţii remarcat bunul mers al sarcini ? De ce să tot ju- mDe u z e ului M u ni c i pi u l u i căm pe muzica altora ? Orăştie. Întotdeauna când au De ce nu li se acordă ro- loc manifestări, expoziţii sau mânilor cu iniţiativă în- vizite, directorul muzeului, credere prin acordarea de domnul Mihai Căstăian se află ajutor financiar ? în cinci la înălţime. Dacă peste tot luani s-ar vedea rezultate crurile ar merge aşa, nu ne-am pozitive, iar în zece am mai împiedica de funcţionari fi de nerecunoscut. Am care dis-de-dimineaţă au griavut ocazia să văd tineri mase şi te privesc ca pe un întreprinzători în zona pigmeu chiar şi când vrei să-ţi zootehniei şi culturilor achiţi dările faţă de stat. agricole, cât se zbat şi câte hârtii au de comple- ••••••••••••••••••••••••••••••••••• tat, şi câte drumuri au de făcut la judeţ încât sezoapărut legumele autohtonul trece iar toamna, au ne Au şi, ca tot omul, am dori să de câştigat întreprinzăto- mâncăm şi noi mai ieftin. Dar, rii din Grecia, Turcia, nu ştiu cum se face, că preţuriSpania, Italia, etc. le sunt aproape astă-iarnă Atunci, cum să-i atragi ? iar celor care vincadin cu Sau aşa trebuie ? Ce produse de vânzare li sud se pun căpşuni Se făceau, aici, piedici. Alo, se aude acolo unla noi, în Lunca Mu- de trebuie ? reşului, Din iunie până în septembrie, dar fiind Am o idee, luaţi-o cum prea gustoase, li s-a pă- doriţi: ca tinerii să facă mai rut domnilor de sus că mult sport în timpul vacanţei, dobândim gusturi prea să fie montate coşuri de basfine, prea rafinate, şi nu chet între blocuri, mese se cade, că noi… Ei, dar de tenis, care nu câteva ar necesita câte nu mai sunt de spus, atâtea costuri şi, mai ales, tinemai ales de făcut, dar rii ar fi mai mult în atenţia pădacă nu se umblă unde rinţilor. Eu cred că ne stă în trebuie, şi toţi ştim unde, putere ! vorbim doar să ne aflăm ••••••••••••••••••••••••••••••••••• în treabă. Nu ar fi mai bine să ne apucăm de treaÎn Micro II a funcţionat până bă ?

la 1 aprilie 2013 un oficiu poştal pe care mai-marii Poştei Române au găsit de cuviinţă să -l desfiinţeze, vezi, Doamne, pentru a se face economii. Ce mai contează că cetăţeanul trebuie să bată drumuri mai lungi şi, pe deasupra, nici spaţiul Poştei nu mai e ce-a fost odată… Dar cui îi pasă de timpul pierdut de cei ce trebuie să depună şi să ridice colete, al celor ce trebuie să ridice sau să trimită bani ! Oare nu putea să rămână un funcţionar şi la acest oficiu ?

••••••••••••••••••••••••••••••••••• Aproape pe toate străzile copacii ornamentali au fost pregătiţi pentru a nu incomoda circulaţia auto şi pietonală. Pe strada Morii se află doi tei care au o înălţime foarte mare, iar coroanele lor mai că ocupă tot drumul. Şi în anii trecuţi am făcut anticameră pe la Primărie, dar am rămas doar cu promisiunile. Greşeala mea, că nu am fost în audienţă în campaniile electorale. La orice adiere de vânt se rup crengi uscate, dar şi verzi, şi să ne ferească bunul Dumnezeu de un vânt mai puternic, că ar avea de suferit casele, reţeaua electrică, reţeaua de gaz şi biserica. Nu dorim ca glasul nostru să se audă la cer, ci doar până la…

Primărie…

••••••••••••••••••••••••••••••••••• Repet, pentru a nu ştiu câta oară: cele două familii de cerşetori, unul dintre ei cu mâna bandajată de aproape un an, au început să agreseze, deocamdată verbal, mai ales oamenii în vârstă. Nu-i mai suportăm, fiindcă zilnic, de ani de zile, aproape că ne obligă să le dăm bani, şi nu numai…

•••••••••••••••••••••••••••••••••••

N-AŢI FĂCUT NIMIC PENTRU NAŢIUNEA ROMÂNĂ!

Maria Diana Popescu, Agero Ori şeful C.I.A., John Brennan a încurcat intrările în palate, ori noile structuri de la Washington, schimbându-şi poftele, trec pe plan secund Palatul Cotroceni.

Când un puternic al planetei vine în România pentru o întâlnire secretă (neobişnuit să vină muntele la Mahomed), nu-i deloc a bună.

Nu bătea el drumul până la Bucureşti să ne informeze personal că Rusia refuză să-şi retragă muniţiile şi trupele din Republica Moldova. Ştiind că în 1999, la Istambul, Rusia s-a angajat oficial că va retrage trupele de pe teritoriul Republicii Moldova. Să fi venit să-l convingă pe premier să mărturisească despre trocul cu Merkel?

Hai să aflăm ce-au vrut americanii de la noi la întâlnirea secretă. Că de dat, nu vin niciodată să ne dea.

Ba da! Ne-au dat pentru 600 mil. euro avioane din timpul Războiului Rece, ajunse la venerabila vârsta de 30 de ani. La mina a treia, desigur (fiecărei mâini revenindu-i câte un deceniu). Prima dată au fost în dotarea Pazei de Coastă din S.U.A., apoi la portughezi, iar acum N.A.T.O ni le vinde nouă ca în bancul acela: Nu cumperi o raţă? Portughezii vor avea avioane noi de luptă americane, noi vom da bani grei pe sicriele zburătoare F16, folosite de ei. Nici piste adecvate nu avem măcar. Abia în 2015 vor ajunge în ţară zburătoarele rablagite de alţii, însă prima tranşă de 97 milioane de euro va fi achitată anul acesta.

Restul, eşalo- nat în următorii 4

-5 ani.

Mai simplu spus, dăm banii dinainte, iar portughezii le vor folosi în continuare. Fabricate pe vremea preşedintelui Reagan, avioanele au fost dăruite portughezilor în schimbul utilizării de către americani a bazei aeriene Lajes din Insulele Azore. Nouă ce ne-au dat americanii pentru bazele Deveselu şi Kogălniceanu? Ştiu şi copiii de grădiniţă că n-am primit nimic, ştiu şi de ce politicienii postdecembrişti s-au angajat în gânguritul acesta comun al robilor, periculos şi penal. Au în mâneca asul de treflă - banul public, se cred un fel de guru al societăţii, luându-şi în serios joaca murdară! În mintea lor, fiecare crede că e un Cristofor Columb, primul socialist, potrivit unei glume, care nu ştia unde merge, habar n-avea unde se află şi toate acestea pe banii contribuabililor. La fel şi greii planetei, Putin, Obama, Merkel, Hollande şi Cameron, s-au jucat la masa G8 de-a pîr-poc cu armamentul pentru Siria, Afganistan, Irak şi ţările beligerante! Criza n-avea cum să-i afecteze. Pentru puternicii planetei a fost o mană cerească. Au profitat din plin şi profită în continuare.

Au dat cu doctrina şocului şi cu austeritatea, întreţinând artificial o criză binefăcătoare lor. De aceea nici nu se grăbesc cu soluţiile.

Chiar credeţi că nu se găseau soluţii rapide de cârpire a sistemului financiar? De câţi ani au nevoie să le găsească, când, vorba ceea, alţii schimbă peste noapte Constituţia?

După câteva dezbateri radiofonice și agresiuni verbale, sâmbătă 22.06.a.c, în PPDD filiala Orăștie s-au domolit spiritele. În conferința de presă ce a avut loc în preambulul adunării generale, domnul senator Nicolae Vochițoiu a prezentat două dintre proiectele legislative ale domniei sale. În urma adunării generale și a alegerilor ce au avut loc, se poate spune că vocea urnelor a învins.

Astfel doamna Ileasă Talida, domnul Nicolae Pândărelu rămânând unul dintre membrii activi ai acestei filiale.

Cândva, în copilărie, de atunci au trecut peste 50 de ani, am văzut un film şi, dacă îmi amintesc bine, filmul se intitula „Hiroshima, dragostea mea”. Cred, nu mai sunt sigur, că rolul principal în film îl deţinea celebrul actor francez Jean Marais. Nefericitul accident care a avut loc recent în micuţa, dar frumoasa ţară Muntenegru, m-a mişcat până la lacrimi. România parcă se află sub cea mai neagră zodie de timp îndelungat. Atâta omenie, atâta curaj, atâta promptitudine, atâta umanitate nu mai fost dat să văd de foarte multă vreme, de la începutul deceniului trecut, când a avut loc actul criminal din ţara care ne-a înţeles şi ne-a primit dându-ne o bucată de pâine şi de lucru: Spania.

Dan ORGHICI Am rămas profund impresionat atât

Materiale de construcții Str. Pricazului, CT 1 Str. N. Bălcescu, nr. 11 Construiți, reparați - vă suntem alături!

Telefon: 0740.020.305

În ce priveşte tema promovării creşterii economice şi crearea de locuri de muncă, înghiţită nemestecat la masa G8, ea fiinţează de când există capitalismul pe pământ.

Altceva aşteptam de la G8. Măsuri urgenţe de eradicare a sărăciei şi corupţiei. Creşterea salariilor, a pensiilor, a nivelului de trai, confiscarea averilor nejustificate, închiderea miilor de bănci care fraudează omul, reducerea salariilor de milioane de euro ale celor din sistemul financiar şi, evident, decimarea armatelor de politicieni şi funcţionari publici, de prisos ca nişte larve parazite. Revenind la masa G8, unul din subiectele fierbinţi a fost dezvoltarea cercetării.

Neapărat pe pământ românesc.

Adică la Măgurele. Cu asigurarea că cele două lasere ultraperformante, care vor dezvolta fiecare puteri de ordinul a zece milioane de miliarde de waţi şi o facilitate de tip sursă de radiaţie, care va genera energii de cuantă de până la 19 mega-electroni volţi, va avea doar scop casnic. Nu-i aşa? Altfel cum găzduim noi cu naivitate un Centru de cercetare al U.E., cu structuri unice la nivel mondial? Noi, gospodinele avem nevoie de roboţi de bucătărie din antimaterie. Cine să creadă că, printre altele, nu are scop militar şi că nu există niciun pericol? Dacă era inofensiv, era plasat în Anglia, în Germania sau în Franţa.

Cum scopul şi gradul de periculozitate există, au aruncat pisoiul

de ajutorul tuturor muntenegrenilor, încât mi-a venit în gând acest titlu: „Muntenegru, dragostea mea”. Pe faţa lor se citea devotament, promptitudine şi eroism. Şi când te gândeşti că populaţia Muntenegrului este cam cât două judeţe mai mari de-ale noastre, adică 600.000 de locuitori. În cel mai scurt timp, la locul dezastrului au sosit prim-ministrul împreună cu alţi demnitari, iar preşedintelui României i-au trebuit două ore până a trimis o telegramă de compasiune şi consolare. Şi fără să vreau, m-am întors în timp, când la noi, apar înzăpezirile, cum posesorii de utilaj greu îi vămuiesc la greu pe cei ce-au rămas blocaţi în nămeţi, cum sunt furaţi, cum li se vând alimente la suprapreţ. A sosit momentul

în curtea noastră. În loc să se orienteze spre proiectul inginerului iranian Keshe, oferit gratuit statelor interesate (un generator de energie din plasmă - energia cosmică), am fost ajutaţi să construim interesul altora în defavoarea noastră. Împotriva lui Keshe se situează toţi producătorii de energie convenţională, care ar rămâne fără biberon, dar, se pare, viitorul va aparţine energiei cosmice. Profitorii lumii ne ţin, că aşa vor ei, în continuare în întuneric, pentru că aplicarea metodei i-ar lăsa fără un os de ros sau osie la car. Poporul rabdă de foame că să-şi plătească din mizeriile de retribuţii birurile şi datoria externă, iar statul îi bagă pe gât, prin convenţii şi tratatele la minut, semnate pe genunchi, alte soiuri de jafuri: F16, super-lasere, scuturi antirachetă et caetera. Trage cineva la răspundere statul, instituţie în slujba cetăţeanului prin definiţie, pentru violarea dreptului la viaţă? Nu sunt locuri de muncă, salariile sunt umilitor de mici. De nevoie, second hand a ajuns magazinul de bază al românului, care nu-şi poate întemeia o familie, pentru că nu are unde locui, dar so mai şi hrănească. Este condamnat la şomaj sau părăsirea Ţării, în căutarea unui loc de muncă.

Dragi politicieni, românii s-au săturat de ignoranţa, imoralitatea şi agresivitatea voastră! N-aţi făcut nimic pentru naţiunea română!

Nu aveţi soluţii pentru că nu vreţi!

Nu aveţi proiecte pentru Ţară, ci pentru voi! Îi tot daţi înainte cu majorări de preţuri, taxe, impozite, biruri. Să nu ştiţi voi că aceasta e calea spre faliment? Că într-o zi vom ajunge la capătul drumului?

Exclus.

ca să ne întoarcem la adevăratele valori ale omenirii.

Marea Iugoslavie a trecut prin două războaie, s-a divizat, e drept că Muntenegru nu a avut parte de război dar, oricum, criza a afectato însă omenia a rămas nealterată. Şi încă ceva: nu ştiu să ţină ură; de ce zic asta ? Vă amintiţi că, forţaţi de împrejurări, noi, românii, adică cei ce se aflau la conducerea ţării au permis bombardarea teritoriului sârbesc cu survolarea teritoriului românesc. Şi încă ceva: fără să fii rugat de cineva, dintr-un instinct, din cel mai profund sentiment uman, să te prezinţi să donezi sânge. O lecţie de omenie pe care trebuie, suntem obligaţi să ne-o însuşim. Pentru mine, cea mai frumoasă ţară, cea mai aproape sufletului meu va fi Muntenegru.

Muntenegru, dragostea mea !

Bila Albă

Pr. Prot.

Narcis Terchet

Bila Albă

Doamnei Deputat Natalia Intotero

Pentru implicarea în tot ce înseamnă voluntariat și faptă Deoarece a dorit și nu mai la Centrul Social pr. Ioan că a dorit dar a și dăruit cărți Sabău din Orăștie, pentru tuturor premianților la Olimvoința de a face cuvântul piadele școlare. faptă.

Lumina şi întunericul în momente de tristeţe România este renumită pentru participările şi, mai ales pentru rezultatele elevilor români la Olimpiadele şcolare internaţionale. În România sunt de două ori mai mulţi copii supradotaţi decât media la nivel mondial, iar anual, participa la olimpiadele naţionale circa 5.000 de elevi. Elevii români excelează la olimpiadele internaţionale de matematică, informatică şi fizică, dar rezultate excepţionale se obţin şi la alte materii.

Această dorinţă de competiţie în cunoaştere, de a şti mai mult şi de a demonstra că eşti cel mai bun a căpătat tradiţie în şcoala românească. A recunoaşte valoarea înseamnă a recompensa efortul şi performanţa. În acest spirit, Natalia Elena Intotero, deputat PSD, a luat iniţiativa de a-i premia cu cărţi pe toţi elevii hunedoreni din Colegiul nr. 2, Simeria - Orăştie – Geoagiu, pe care îl reprezintă, care au participat la Olimpiadele şcolare – fazele judeţene şi naţionale.

Joi 20.06.2013 - Geoagiu, ora 9.00 ( 9 elevi olimpici); - Simeria, ora 10.00 (20 elevi olimpici); Vineri 21.06.2013 - Orăştie, ora 8.00 (31 elevi olimpici) Școala generală „Dominic Stanca”; - Orăştie, ora 9.00 (54 elevi olimpici) Colegiu Național „Aurel Vlaicu”; - Orăştie, ora 10.00 (29 elevi olimpici) Şcoala Generală „Aurel Vald”; - Certej, ora 9.00 (2 elevi olimpici); - Băcia, ora 9.00 (16 elevi olimpici).

“Valorile trebuie evidenţiate şi munca răsplătită. Îi felicit pe toţi cei care prin munca lor ne fac să fim mândri de noua generaţie şi le doresc succes pe mai departe. De tineri de elită te apropii foarte repede. Au argumente să formuleze şi să-şi susţină opinii proprii despre cele mai diverse teme care îi frământă pe oameni. Au căpătat înţelepciune au învăţat mereu din greşelile altora şi ale lor. În legătură cu aşa-zisul conflict între generaţii, au convingeri ferme. În mod cert, există asemănări şi deosebiri între generaţii. Deosebirile sunt cauzate în principal de perioadele diferite în care se formează şi vieţuiesc generaţiile, însă omul a descoperit genetica şi, astfel, a găsit răspunsuri lămuritoare la ciclicitatea istoriei. În adâncul său, omul reacţionează identic în faţa aceloraşi factori (sărăcie, stres, război, catastrofe sociale şi naturale), făcând aceleaşi greşeli indiferent de generaţia căreia îi aparţin. Mai mult, mereu cei în vârstă spun că «tinerii sunt mult mai puţin pregătiţi şi mai răi decât eram noi în vremurile trecute», iar ceilalţi declară că «bătrânii nu ştiu nimic, ei n-au făcut ce trebuie când trebuiau să facă ceva». Aşa apar contradicţiile, aşa se iscă războiul între generaţii. În fapt, orice generaţie are cam acelaşi mod de a trata şi de a soluţiona situaţiile decisive, chiar dacă, de cele mai multe ori, aparenţele înşeală.”

A declarat, pentru „VORBA”, Natalia Elena Intotero, deputat PSD.

Virgil-Liviu Sabău

„Oricât de bine ar merge lucrurile la un moment dat, se poate întâmpla ceva care să dea lucrurile peste cap” spune una din legile lui Murphy. Nu se poate să rămâi mut şi surd atunci când 18 persoane mor într-un stupid incident petrecut în Muntenegru. Este de neimaginat tragedia prin care trec familiile celor ce şi-au pierdut viaţa acolo, este de neexprimat în cuvinte câte vise, proiecte, câte iluzii s-au spulberat în fracţiunea de secundă de care a fost nevoie pentru ca toate aceste vieţi omeneşti să-şi piardă continuitatea şi să treacă în neantul nefiinţei. Mi-e greu să-mi imaginez întunericul celor ce-au murit şi iluzia de lumină a celor care au supravieţuit, spaima pe care-o trăiesc în urma căderii în gol a autocarului. Vor trăi, probabil unii dintre ei, cu sentimentul unei vinovăţii incerte – vinovăţia supravieţuitorului – pentru tot restul vieţii. Mie mi se pare absurdă întâmplarea de-a trăi aşa ceva.

Cu toate că nu se poate trece cu uşurinţă peste mulţimea de nemulţumiri apărută după eveniment, nemulţumiri legate de comunicarea realităţii din partea autorităţilor şi de întârzierea şi ambiguitatea cu care acestea au luat legătura cu rudele celor care s-au aflat în autocar, consider că drama a depăşit valoarea spirituală a acestor inconvenienţe, şi prefer să mă concentrez pe contrastul dintre momentele „înainte”, „în timpul” şi „după”.

Lumină – bucurie, frumuseţe, bunădispoziţie şi, foarte posibil, puţină oboseală, lucruri normale pentru participanţii la o excursie de dimensiunea asta.

Apoi – căderea. Momentul în care nu-ţi vine să crezi că trăieşti acel moment, că ţi se întâmplă tocmai ţie, nu ştii exact dacă eşti treaz sau visezi. Cu ochii minţii îţi vezi filmul vieţii în câteva secunde şiţi dai seama ce ai greşit, unde şi câtă importanţă au greşelile vieţii tale. După aceea – un întuneric compact, sau o stare de semiconştienţă. Momente pe care nu le vei uita niciodată, pe care le vei retrăi ori de câte ori problemele îţi vor întuneca cerul vieţii şi care te vor face mai bun, mai înţelegător, mai profund.

Vic Virgil Bălan În numărul 25 al săptămânalului „Vorba” am scris despre problemele întâmpinate de copii, despre lipsa locurilor de joacă, despre acei oameni care îi alungă, îi ceartă şi îi blestemă. M-am întâlnit cu foarte mulţi părinţi care mi-au mulţumit pentru poziţia luată, dar… fiindcă există şi un „dar”, uite că a venit şi multaşteptata vacanţă mare. Voi, părinţi şi bunici, hai să facem o retrospectivă, hai să ne întoarcem în anii copilăriei, să ne amintim cu câtă bucurie întâmpinam vacanţa mare.

Vremurile s-au schimbat foarte mult de atunci, dar bucuria a rămas aceeaşi. Eu, bunic la rândul meu, bunic a cinci nepoţi, vin la dumneavoastră cu rugămintea să fim mai buni, mai înţelegători cu copiii, fi-

indcă copilăria este unică şi, în mod normal ar trebui să treacă frumos, cu amintiri de neuitat. Dacă din stânga şi din dreapta vor auzi înjurături şi ameninţări şi, cel mai rău, blesteme, mai târziu, când vor ajunge şi ei părinţi, acest germen al răutăţii va fi dus mai departe. Sunt părinţi care o duc greu, au un serviciu care abia le asigură traiul zilnic şi ţin din ce au cu dinţii, pentru că altfel îi va paşte şomajul.

Sunt nevoiţi câteodată să-i lase pe copiii mai mari singuri cu frăţiorii lor, iar copiii rămân copii, energici şi inventivi, chiar dacă uneori mai deranjează. Ce ne costă să le vorbim frumos ? Ce ne costă ca, preţ de câteva minute să le spunem o povste urmată de nu sau da ?

Joi, 20 iunie 2013, am fost invitat la Centrul Cultural „Preot Ioan Sabău”. Am rămas profund impresionat de câţi copii talentaţi am întâlnit în cadrul spectacolului de teatru organizat şi interpretat de centru. Am înţeles că în cadrul centrului există şi, hai săi zic o secţie de pictură.

Dragi părinţi, încercaţi şi dumneavoastră să îndrumaţi paşii copiilor spre acest centru. Nici nu vă puteţi da seama ce talente nebănuite au copiii dumneavoastră ! Dar să ne întoarcem la vacanţă. Încă o dată vă cer înţelegere, răbdare şi bunăvoinţă tuturor, vecini de palier de scară, de bloc, de cartier. Vacanţă plăcută !

Un tată, bunic şi un mare iubitor de copii!

Viaţa poate fi bună sau rea, poate fi generoasă sau zgârcită, dar, oricum ar fi, merită trăită. Uneori ne e ciudă pe soartă şi ni se pare că suntem cei mai nenorociţi dintre cei mai nenorociţi, dar chiar şi atunci există un anumit farmec, mai există o speranţă care ne îmbărbătează, ne dă puterea de-a trece mai departe.

Este neînţelesul care ne însoţeşte şi ne face să ne descoperim calităţi despre care nu ştiam nimic. Iluzie, dar cu influenţe pozitive, iluzie care generează viaţă, iluzie purtătoare de vise şi de alte iluzii.

Suntem supuşi greşelii, şi de multe ori, fără vrerea noastră greşim influenţând prin asta vieţile celor de lângă noi. Până la urmă suntem iertaţi de cei cărora le facem rău, dar nu scăpăm de învinuirile de care ne acuză bunul-simţ.

Ne apărăm, dar ştim că puteam face ceva, orice, ca să salvăm sau să evităm.

Când e vorba despre o tragedie, legile lumeşti nu pot fi mai presus de ceea ce se află în adâncul sufletului nostru, şi fac pariu că un criminal, oricât de dur şi de inuman s-ar manifesta cu semenii lui, tot are câteodată momente de reproşuri, în care-şi face „mea culpa” în modul rudimentar pe care i-l permite educaţia.

Revenind la accidentul din Muntenegru şi la ceea ce se vehiculează despre acest… zic „subiect” dar e mult mai mult, urmăresc, pentru a nu ştiu câta oară imaginile prezentate de diferite televiziuni şi încă nu reuşesc să acopăr golul din suflet. Cu alte cuvinte văd, dar nu-mi vine să cred că e adevărat. Se anunţă ziua de miercuri ca zi de doliu naţional.

Oare poate să recupereze o astfel de decizie ceva din tragedie ? Nici pe departe, şi nici nu cred că se încearcă aşa ceva. Dar este o semnificaţie care depăşeşte marginile suferinţei şi aduce un moment pios, o amintire, naşte un sentiment de solidaritate firesc în momente de tristeţe.

Cine gustă din produsele fermei Crăciunescu, devine client permanent. Mama lui Daniel, Ana, face cele mai bune produse lactate. Caș, telemea, cașcaval, brânză dulce, smântână, iaurt, toate sunt făcute în mod natural, cu rețetele tradiționale și cu un gust desăvârșit. Daniel se ocupă și de desfacere, așa că, îl puteți întâlni în piețele din Cugir și din Orăștie. Căutați-l, n-o să vă pară rău! Calitatea produselor și prețul competitiv vă vor face să reveniți. Iar dacă nu-l găsiți la piață, dați-i un telefon la Romoșel (0254 245 868). Vă va răspunde cu amabilitate.

Sunați și nu veți regreta produsele fermei CRĂCIUNESCU sunt de CALITATE!

Puterea ca un blestem cu Vic Virgil Bălan (continuare din nr.26)

Groful cel mic nu avea stare. Striga, înjura, ameninţa, bătea cu cravaşa din vână de bou în carâmbul cizmelor. La capătul holdei, Isidor, vărul primar al lui Petru se opri pentru a-şi mai odihni caii. Atunci, groful cel mic s-a pornit către el şi a început să-i lovească cu o sete vizavi cu nebunia, caii. Când a vrut să-l lovească şi pe Isidor, Petre, alergând într-acolo, a strigat din răsputeri la groful cel mic: - Opreşte-te, că te fac una cu pământul !

Groful şi-a întors calul, îndreptându-se în fugă către Petru.

S-a oprit în faţa lui şi i-a smuls tricolorul de la brâu. Petre nu a mai răbdat şi i-a strigat: - Aşa ceva nu a îndrăznit nici bunicul şi nici tatăl tău să facă ! Cum îndrăzneşti, nemernicule să pui mâna pe ce avem noi mai sfânt ? Tricolorul e sufletul neamului meu !

Glasul lui Petru parcă se auzea la ceruri. Cu toate că groful cel mic avea, în spatele său, slujbaşi călări, curajul îi dispăruse privind când într-o parte, când într-alta şi evitând să-l privească în ochi pe Petru. În acel moment, calul se ridică în două picioare, îl aruncă din şa pe groful cel mic şi, în cădere, un picior îi rămase prins în scăriţă. Calul, speriat, o luă la fugă pe

arătura proaspătă. Petre sări în faţa calului, îl apucă de căpestre şi se lăsă târât până ce calul se opri.

Calul era numai spume, însă Petru, care făcuse armata la cavalerie, îl linişti. Cu mare grijă desfăcu piciorul grofului din scăriţă şi văzu că din cizmă începu să-i curgă sânge. Îşi scoase tricolorul de la brâu şi-l luă pe grof în braţe, îl aşeză pe iarbă la marginea holdei şi-i scoase cizma. Atunci îi văzu oasele frânte ale piciorului. Tăie, cu grijă, pantalonul grofului, îşi scoase cămaşa şi-i opri sângerarea, apoi legă rana cu tricolorul.

Dezbrăcat până la brâu, îl luă pe grof în braţele-i vânjoase şi se îndreptă către castel.

Mâinile grofului, acele mâini care cu puţin timp în urmă vruseseră să-l lovească, acum îi înconjurau gâtul. Groful cel mic suspina de durere şi, poate, în adâncul sufletului, de regrete şi de ruşine. Cei ce veniseră cu el au plecat, şi ei, în galop, către castel. Î n poartă îi aştepta groful cel bătrân, cu lacrimi în ochi. După ce l-au dus pe groful cel tânăr în camera lui, Petru l-a privit în ochi, fără a scoate o vorbă. Groful a lăsat privirea în jos şi a zis cu glas abia auzit: - Dumnezeu e şi pentru bogaţi şi pentru săraci.

Eu nu am vrut, dar a tre-

cut peste voinţa mea.

Petru, fii bun şi iartă !

Petru nu a zis nimic. Sa aplecat la piciorul patului, a ridicat cămaşa plină de sânge, apoi tricolorul pe care l-a sărutat, l-a împăturit şi l-a pus în sân, în dreptul inimii. S-a mai uitat o dată în ochii grofului care, îngenunchease la patul fiului său, poate şi în faţa lui Petru.

Groful îi mai ceru o dată şi încă o dată iertare. Petru se întoarse la ai săi, acolo, la marginea satului, în drumul spre biserică, unde îl aştepta toată suflarea. Se opri la fântână şi, dezbrăcat până la brâu, se spălă, întrun fel, ca şi cum s-ar fi botezat. Cu aceeaşi cămaşă plină de sânge se îmbrăcă, îşi puse la brâu tricolorul însângerat, apoi zise: - Părinte…

- Da, Petru…

- Eu zic că se cuvine să înceapă slujba, că-i păcat de la Tatăl Dumnezeu să nu-i preamărim şi cinstim Fiul… În acele momente, cu mic, cu mare, tineri şi bătrâni, femei şi copii, ortodocşi şi catolici umplură bisericuţa de pe deal.

O împăcare pogorâse din înaltul cerului şi o stare de linişte îşi găsise sălaş în sufletele tuturor.

Din acea zi, orice sărbătoare, fie ortodoxă, fie catolică, era respectată cu sfinţenie de toată suflarea satului, iar de tricolor, nimeni nu a mai cutezat să se atingă.

Sfârșit

Jocul "de-a vacanţa" a prins şi în vara asta românească, cu bride solide, unul de altul cei doi poli ai societăţii amorfe, eşaloanele de persoane depersonalizate şi plasate la limita subzistenţei, ca şi miliardarii autohtoni care, mulţi dintre ei nu prea au dibuit când şi cum să folosească cupa de cristal şi tacâmurile de argint cu însemnele unei nobilimi care, se pare că nu-şi mai revine în fire cu veacul.

Printre furtunile filate de vremuri tot mai neclare, între două cozi - la farmacia fără medicamente vitale şi, la atelierul de "Dacii" cărate pe năsălie spre cimitirul de fier vechi în schimbul unui vis cu limuzină personală şi în "rate" într-un mediu politic scurtcircuitat mereu şi mereu de evenimente stârnite din cornişa Cotroceni-ului şi, în ricoşeu, de la Palatul Victoria, viaţa românilor ţine mai mult de ştirile vehiculate de massmedia născătoare, nu de formatori de opinie, ci de vedete de consistenţa fetei-morgana.

Printre mai multe fronturi de luptă cu "aviara" şi cumetriile unei boierimi de celofan, românul a mai traversat încă un sezon estival liber şi fără egal.

Gata cu defilările de 1 Mai, de 23 August ! Cincinal ? Cine îşi mai aminteşte de "plan" !?

Astăzi, bogat sau sărac, ne alimentăm cu toţii direct de la "raft" - cei cu stare iau cu asalt galantarele cu ştaif de globalizare, cei de jos, norodul, împinge căruciorul cu amblajele

strălucitoare. E drept, de acum şi gunoiul din tomberonul românului are culoarea rozbombon a promovării unor produse suta la sută din import, de consum. În contextul dat, cu mic cu mare, românii din România au legat nod de nod la batistă, au împrumutat ori s-au împrumutat bani cu buzunarul sau carul, şi au plecat în vacanţă ! În goana asta stârnită de publicitatea agasantă, turismul neaoş ar fi trebuit să înflorească ca Sahara după o ploaie fertilizantă. Nu a fost să fie !

Ploile au luat în răspăr harta, tăbăcindu-ne pielea pleznită de seceta precedentă. Ca întrun scenariu de groază.

Mafia şi terorismul,- două sintagme generalizate ca exprimare pînă la diluare şi neseriozitate crasă, au ţinut cap de afiş al unor alte decade .

Amărăştenii, între timp, scăpaseră cu zile la ştevie şi ceapă verde, apoi la dude şi "divertisment" berechet, emisiuni de prost gust inserate cu generozitate ţăţească şi audienţă pe măsură, în programele televiziunilor. Circ şi pâine ! În capătul celălat al balansoarului, inşii cu lozul-mare tras din căciula Tranziţiei, au riscat să facă isolaţie contra a mii de dolari pe vacanţă, în staţiunile de lux din insule cu sonorităţi exotice, fie ele şi numai în pronunţia numelui de pe lista tour-operatorilor turismului profitabil dar nu din România, ci de aiurea.

Las că nu-i ăsta chiar finalul ! Va mai da Dumnezeu să vie o altă vara, una BUNĂ şi în care tot românul să-şi scoată pârleala.

Melania Cuc redacţia Agero

Să privim stelele la școala de vară de astronomie Ne fascinează cerul, stelele și nemărginirea de deasupra noastră. Suntem pasionați de univers și avem ocazia ca în această vară, când arșița scade să putem studia astronomie într-o școală de vară. Organizată de prof. Giurgiu Margareta la Colegiul Național “Aurel Vlaicu”, această şcoală de vară va consta într-o serie de cursuri ce vor aborda diferite teme de astronomie începând cu cunoaşterea constelaţiilor şi a principalelor stele, şi terminând cu teme de astrofizică. În fiecare zi a şcolii de vară, în prima parte se vor desfășura cursuri de astronomie între orele 19.00 – 21.00, iar după aceasta urmează observaţiile astronomice şi alte activităţi practice care se vor desfăşura între orele 21.00 –23 00. Toate aceste activităţi vor încerca să perfecţionarea cunoştinţelor de astronomie a celor care sunt interesaţi de acest domeniu. Școala de vară este structurată pe doua secțiuni: gimnaziu și liceu cu suport de curs separat și cursurile sunt gratuite.

Programul școlii de vară este următorul: Şcoala de vară de astronomie

“Descoperă Universul”

Ziua 1- 2013 19:00 –deschiderea şcolii de vară de astronomie 19.30–21 Introducere în lumea astronomiei 21:00 – Prezentare instrumente optice

21:30 – 0:00 – Observaţii astronomice şi filme documentare de astronomie.

Ziua 3 -2013 (Planetariu virtual) 19:00 –– Asteroidul din Rusia 19:30– Noutăţi şi curiozităţi din Astronomie 20:00 – Spectacol de planetariu 21:00 – Pauză 21:30 – Observaţii astronomice şi filme documentare de Elevii Școlii Primare Ocolișu Mic astronomie instruiți de învățătorul Emil Tămășoiu, cinstesc Înălțarea Domnului, si, respectiv , comemorarea Ziua 4- 2013 19:30 –Noţiuni generale de Zilei Eroilor printr-un spectacol desfășurat în incinta Monumentuastrofotografie lui Eroilor din localitate.

Ziua 5- 2013 19– Încheierea şcolii de vară de astronomie.

Concluzii. Acordarea diplomelor de participare 21:30 – Observaţii astronomice şi filme documentare de astronomie Observații: Diplome de participare Cursul este gratuit Perioada - elevi gimnaziu 8-12 iulie 2013 - elevi liceu 5-9 august 2013

☺☻☺☻☺☻☺☻ Informații suplimentare Elevi care fac cinste Școlii la telefon: 0766.299.064 Primare Costești Margareta Giurgiu

Elevul Dânșorean Paul-Ioan din clasa a IV-a a participat la Olimpiada de Limba și literatura română ,,Diamantul negru” – etapa zonală - Orăștie unde a obținut premiul al II-lea, apoi la etapa județeană - Deva unde a obținut premiul al III-lea. A mai participat la Olimpiada de Matematică ,,Gheorghe A. Chiței” - faza zonală – Orăștie și la Concursul ,,Bucuria de a fi creștin” organizat de Parohia Deva - faza zonală - Orăștie și faza județeană - Deva.

Elevul Bogdănescu BogdanConstantin a a participat la Olimpiada de Limba și literatura română ,,Diamantul negru” - etapa zonală - Orăștie unde a obținut premiul al III-lea, calificându-se pentru etapa județeană - Deva.

Eleva Bâldea Diana-Maria a participat la Cocursul de pictură și desen ,, Sfântul Ierarh Nicolae – prietenul copiilor” organizat de Episcopia Deva unde a obținut

Ziua 2 - 2013 19:00 – Sistemul solar Constelaţiile cerului de vară.

Obiecte „deep sky” 21:00 – Programe

Cu o experiență acumulată de-a lungul celor 25 de ani de activitate, SC TC Ind SA vă pune la dispoziție întreaga gamă de lucrări în domeniul construcțiilor: izolații și instalații, de la fundație la finisaje interioare și exterioare. Închiriem utilaje pentru construcții, Cifarom și pompă pentru betoane, macara, etc.

Producem și transportăm beton și prefabricate din beton, agregate de balastieră.

BAZA PRODUCŢIE , str. N. Titulescu, nr. 60, Orăștie Informații și detalii: Tel/Fax: 0254/ 242709 Tel: 0254/ 241977; 244024 email:tcindorastie@yahoo.com Web: www.tcindorastie.ro

Vând casă în Orăștie, str. Libertății, nr. 14.

Informații la tel.: 0754.490.036 ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ Vând urgent: Casă cu anexe, apă, gaz, canalizare, curte și grădină mare, în localitatea Aurel Vlaicu, nr. 10 Informații la tel.: 0726.724.192 Ɛɜɛɜɛɜɛɜɛ ɜɛɜɛɜɛɜ

mențiunea II. Toți elevii mai sus menționați fac parte din Grupul vocal ,,Cosânzeana” al Casei de Cultură din Orăștie. Felicitări acestori elevi care fac cinste școlii noastre ! Înv. Șerban Cornelia ☺☻☺☻☺☻☺☻

Sâmbătă, 15.06.2013, Școala Primară Grădiște a fost vizitată de elevii Școlii Primare Vaidei împreună cu d-l înv. Todor Valentin și elevii Școlii Primare Bobâlna împreună cu d-na înv.

Săvuț Dorina și Iancu VioletaMaria în cadrul parteneriatului educațional ,,În lumea copilăriei” dintre cele trei școli partenere. Totodată a avut loc, la Căminul Cultural din Grădiște, în prezența d-nului primar Vasile Ma-

rian Inășescu, serbarea de sfârșit de an a elevilor de la Școala Primară Grădi ște denumită ,,Carnavalul animalelor” condusă de înv. Bogdan Eusebiu.

Vă stă la dispoziție cu o gamă diversificată de mobilier în diferite locații din Orăștie. Bucătăria, holul, dormitorul sau sufrageria dumneavoastră vor avea o altă înfățișare după ce veți trece VÂND TEREN INTRAVILAN ÎN pragul magazinelor situate în: ORĂȘTIE „LA BĂLTUȚE”, strada Eroilor, bl. E ( vis-a-vis 1200 mp. Tel.: 0354 104 753. de Stadion), strada Unirii, bl. 9 Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ Vând garsonieră: str. Pricazului, (vis-a-vis de Biserica Adormirea Maicii Domnului) și magazinul bl. 57, ap. 61 (spitalul nou) de lângă Ferometal.

Informații la tel.: 0744.224.992 Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ Mobilă diversă și de calitate puteți găsi în magazinele de specialitate ale Albinei COOP.

Nu vreau să mai vorbesc despre trecut. Timpul a cicatrizat răni, a nivelat prăpăstii interioare, a operat după legi neștiute, selectând, la fel de neștiut, lucruri mărunte, în aparență, alături de ființe dragi, parte din viața ta, din șirul lung de zile și nopți în care cauți să înțelegi de unde vii și încotro te duci. A exorcizat durerea. A rămas din ea povestea unor clipe, pe care le dezvălui celor din preajma ta într-o confesiune șoptită, cu detașare, ca și când e vorba de altcineva.

Asta se întâmplă după ce ai ars ca o torță, după ce te-ai mistuit în întrebări care ți-au răvășit ființa și ți-ai contorsionat sufletul precum tulpina arbuștilor japonezi deveniți artă în vasele uluitoare, pictate manual, din vitrinele prezentului. După ce ai sângerat, întrebând „de ce ?”. Nevoia viscerală de a ști, de a înțelege, poate fi sursa unei nefericiri continue, până când nu vine clipa aceea de iluminare, de răvășitoare conștiență, când cobori înlăuntrul tău, acolo unde sunt toate răspunsurile, unde ești tu cu tine. Pentru că nimeni mai bine decât tine nu știe toate cotloanele ființei tale din care perfidia omenească lasă să iasă la suprafață doar ceea ce pune într-o lumină favorabilă individul.

Restul e taină, joc adesea nesincer, pe scena fascinantă a lumii. Doar tu, cu tine, nud și despuiat de conveniențe, singur cu inima ta, poți recunoaște cât ai iubit și cât ai urât, cât ai sperat și cât ai jinduit, cât ai disprețuit și cât

Insomnii …

Silvia Beldiman ai întins mâna spre lume...

Din răfuiala cu tine însuți, hăcuit de propria nevoie de a-ți lămuri viața, vei ieși întotdeauna învingător, pentru că vei înțelege. Vei înțelege că tot ceea ce ți-a fost dat să trăiești sunt lecțiile tale de viață, sunt rezultatul alegerilor tale, doar orgoliul nemăsurat caută culpabilități înafara ființei tale, pentru că e mult mai ușor să condamni întreg universul pentru nefericirile tale, decât propria persoană. Și când mistuirea aceasta lăuntrică încetează, se lasă o liniște cosmică peste tine și tot universul tău. Și te descoperi cu uimire, curat și inocent, ca la începuturi.

De aici poate începe iubirea desăvârșită. E timpul să observi că exiști, unic și desăvârșit, în universul cel fără de limite. Și vei învăța, precum pruncul ce de-abia învață să meargă, verticalitatea și rotundul iubirii. Te vei percepe pe tine ca parte din frumusețea lumii și tot ceea ce te va înconjura va purta pecetea luminii.

Pentru că iubirea e desăvârșire și lumină. Și, cu adevărat, izvorul bucuriei,

al sănătății și îndestulării este iubirea. Bătrânii noștri a j u n g e a u s ă mbătrânească. De ce ?

Pentru că își mângâiau cu privirea, în fiecare dimineață, grădina și holdele, pentru că întâi își hrăneau animalele și apoi se așezau la masă, pentru că săreau în ajutorul celor din jur, din toată inima și fără răsplată. Și chiar nu vreau să nu mă întorc pentru o clipă, spre iubita mea mamă. Mamei mele totul i-a ieșit în viață, pentru că mama mea a fost iubire.

Pentru familia ei, pentru grădina ei rodnică, pentru tot ceea ce a fost viu în curtea ei, pentru tot ceea ce spiritul ei frumos a atins. Vorbea cu florile, vorbea cu orătăniile, vorbea cu cratițele când ne gătea mâncarea simplă, dar de o savoare pe care eu n-o mai regăsesc în bucătăria sofisticată de azi.

Avea o vorbă bună pentru tot omul ce i-a ieșit în cale sau care i-a trecut pragul casei. Și tot iubirea ei a fost reazemul vieții mele și lumina ce mi-a arătat cărarea, când s-a lăsat, din

când în când, întunericul peste viața mea... Îndemnul meu este de a ne întoarce spre trecut, doar pentru a înțelege și pentru a descoperi marile lecții de iubire ce ne-au fost predate de cei pe care i-am avut în preajma noastră. Și chiar dacă am dobândit această comoară, în loc să ne închinăm luminii, să mulțumim Cerului în zorii zilei, pentru șansa de a vedea încă un răsărit de soare, pornim, încruntați de dimineață, spre o nouă zi, obosiți de povara gândurilor, robiți dorinței de a avea tot mai mult, uitând de noi, uitând de ceea ce este important pentru viața noastră și ne lăsăm striviți de dezmățul acestei lumi consumiste. Nu mai avem răbdare cu zilele noastre, așteptând cu nervozitate ziua de salariu, pentru că plănuim mereu să cumpărăm ceva luna viitoare, pentru că „toată lumea are”, lucruri ce devin mereu inutile sau foarte repede defecte. N-ați observat, oare, că oricât am avea, nu e destul? Și-n timp ce avem de toate, nu avem nimic, pentru că uităm să iubim...

Vreau să spun că, nu există trecut, decât în măsura în care noi îl ținem încătușat de ființa noastră și nu există viitor, decât ca o proiecție a aspirațiilor noastre.

Ceea ce există cu adevărat este prezentul, făcut din clipe pe care le lăsăm să ne scape, prea ocupați cu răfuielile trecutului și obsedați de un viitor despre care nu avem nici o certitudine că-l vom trăi.

Când întâlnesc pe stradă oameni senini, oameni care-mi zâmbesc fără să mă cunoască, știu că aceia au coborât în inima lor și acolo au descoperit cea mai desăvârșită dintre trăiri: iubirea. Aceia sunt în armonie cu universul. Aceia zâmbesc și pruncului lor și cerșetorului, pentru că au dobândit înțelepciunea de a prețui și conștiența că totul se înscrie în marea creație a iubirii. De aceea e important să vorbim despre prezent, să ne încheiem conturile cu fiecare zi ce trece... Altfel, trecutul va năvăli din nou peste noi, ridicând în jurul nostru pereții reci ai suferinței, iar viitorul, viitorul trebuie trăit tot azi, prin vise frumoase și neîncrâncenate... În rest, iubire... http://www.hetel.ro/ index.php/2012/04/5695/

Despre statutele „Reuniunii Meseriașilor Români” din Orăștie (II) Au fost şi o serie de conferinţe pe teme literare, social-economice şi politice. În unele cazuri, meseriaşii sunt sprijiniţi moral şi material şi îndemnaţi să se asocieze pentru a face faţă concurenţei.

Toate aceste planuri ambiţioase ale românilor nu aveau cum să fie privite cu ochi buni de autorităţile austro-ungare. Se încercase şi în trecut înfiinţarea unei Reuniuni a meseriaşilor, numai că statutele nu erau aprobate. Portiţa de scăpare a fost afilierea Reuniunii Meseriaşilor la Reuniunea Economică Română din Orăştie.

Cum acest organism avea statutele aprobate încă din 1898, meseriaşii s-au afiliat ca secţie industrială, având denumirea de Secţia Industrială a Reuniunii Economice Române din Orăştie. Primul preşedinte a fost Vasile Domşa, urmat la scurtă vreme de C. Baicu, care va deţine această funcţie până în 1912. În preajma primului război (mondial, n.r.), asociaţia îşi reduce simţitor activitatea pentru a reîncepe în forţă, după Marea Unire, în anii ’20. Din statutele meseriaşilor, încheiate în noiembrie 1925 şi aprobate de Tribunalul Hunedoara în 1928, vedem că scopurile şi mijloacele organizaţiei nu se schimbaseră prea mult.

Printre priorităţi se numărau studierea şi popularizarea cunoştinţelor profesionale prin conferinţe şi discuţii susţinute de specialişti, expoziţii ce urmau să întrunească rezultatul muncii

membrilor săi, dar şi a unor produse din ţară, sprijin moral şi cultural membrilor, susţinerea unui cor vocal-instrumental, serate literare, muzicale şi teatrale, cursuri de dans, etc. Rămâneau, de asemenea, pe ordinea de zi, finanţarea bibliotecii şi a sălii de lectură. Elevii silitori urmau să fie sprijiniţi pentru a se specializa în diverse domenii, şcolile şi aşezămintele culturale ale meseriaşilor urmau să fie finanţate sau chiar înfiinţate acolo unde era nevoie, în timp ce ucenicii din Orăştie urmau să primească îmbrăcăminte şi rechizite.

Reuniunea Meseriaşilor Români din Orăştie era compusă din Adunarea Generală a Membrilor şi un Comitet. Din Comitet făceau parte preşedintele, vice-preşedintele, secretarul, un cassar (probabil casier), trei controlori, un econom, precum şi 12 membri ordinari şi 6 supleanţi, aleşi de Adunarea Generală pentru un mandat de trei ani.

Reuniunea Meseriaşilor Români din Orăştie rămâne până astăzi cea mai importantă instituţie cu caracter social, economic, cultural şi educaţional din secolul XX. După Decembrie ’89 a fost din nou pusă pe picioare de un grup de inimoşi, în anul 1996 şi funcţionează şi astăzi fără a mai avea însă, din păcate, efervescenţa de la începutul veacului trecut.

Voicu Hetel

CASETA REDACȚIONALĂ Fondator, redactor șef: Dan Orghici

Redactori: Adriana Chira Mona Szucsik Ionuț Copil Sorin Szücsik

Colaboratori permanenți: Eugen Evu Silvia Beldiman Maria Diana Popescu Muguraș Maria

Petrescu Vic Virgil Bălan Claudiu Nicolae Șimonați Corectori: Florin Drăghiciu Virgil-Liviu Sabău Caricaturiști : Mircea Zdrenghea Matei Mihai Foto-reporter: Călin Jorza Rubrica sport: Dorin Stroia ISSN 2286 – 0339 ISSN-L 2286 – 0339

pe Autostradă Autostrăzile exprimă pentru șoferi o libertate asemănătoare zborului. Să parcurgi distanțe ascultând muzică și să vizualizezi câmpii, munți, ape, este o adevărată poveste pentru mulți. Autostrada noastră este un vis, împlinit pe deplin sau în așteptare pentru cei care vor să o vadă realizată din capăt în capăt. Autostrada noastră nu are o lungime considerabilă dar noutatea ei ne face pe toți emoționați când o traversăm prima dată.

Autostrada care trece în apropiere de Orăștie este parte componentă a Coridorului 4 Pan European: NădlacTimişoara-LugojDeva-SibiuPiteşti-BucureştiConstanţa și are o lungime de 32,5 kilometri.

Ultima parte, inaugurată recent, deși avea termen august 2012, este legată de cei 15 kilometri care au fost dați in folosința în decembrie 2012 între Deva și Simeria. Pentru realizarea ei a fost nevoie de o noua lege pentru exproprierea suprafetelor de teren. Aceasta lege reglementează exproprierea pentru cauze de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. Licitația pentru realizarea proiectului a fost câștigată la data de 2 septembrie 2010.

Au existat contestații și ministrul de atunci, Radu Berceanu, a comentat că "jocul" de-a contestatul licitației este deja un obicei în Romania, unde la 100 de licitații exista 140 de contestații. Radu Berceanu a precizat că, deși a existat o propunere de introducere a unor garanții din

partea celor care depun contestații, aceasta nu s-a materializat din cauza reacției UE. Ministrul remarca faptul că în Austria, la 100 de licitații, erau 2 contestații.

Lucrările au demarat la 9 aprilie 2011. Premierul acelui an, Emil Boc şi ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, au poposit pe şantierul din zona localităţii Turdaş, unde au fost inaugurate lucrările la tronsonul DevaOrăştie. Emil Boc şi-a dat jos sacoul şi cravata şi s-a urcat în cabina unui excavator, cu care a ridicat primele două cupe de pământ. Și astfel, oficial, construcția începe. În timpul lucrărilor o echipa de arheologi, condusa de profesorul universitar Sabin Luca, realizează o amplă săpătura

arheologică la situl Turdaș.

Arheologii au decopertat şi cercetat aproximativ două hectare de teren, unde au găsit sisteme complexe de apărare a așezării, locuințe, cuptoare pentru ceramică și chiar două case rituale. „N-am visat vreodată ca o să putem face o săpătură de o asemenea anvergură. Până acum, la Turdaș, săpam pe secțiuni mici şi aveam toate șansele să trecem cu săpătura printr-un obiectiv fără să ne dăm prea bine seama cu ce avem de-a face. Așa însă, putem avea o imagine foarte clară a așezării, ceea ce contează enorm în întregul proces de cercetare. Găsim aici, acum, ceva ce doar în imagi

nația noastră am putut vedea până la acest moment", a declarat coordonatorul șantierului arheologic, prof. univ. dr. Sabin Luca, directorul Muzeului Național Brukenthal din Sibiu.

Lucrările au bătut pasul pe loc după ce mai mulţi localnici au reclamat, în iarna anului 2011, faptul că terenurile agricole le sunt distruse. Problemele au început încă din primăvară când oamenii au protestat faţă de lucrări, după ce au văzut că dealuri întregi dispar sub cupele excavatoarelor. Sătenii au reproşat faptul că se lucrează necorespunzător şi constructorii nu respectă înţelegerile făcute anterior. În unele locuri s-ar fi excavat peste limita maximă admisă.

Pământul folosit la terasament era luat de pe câmpurile din zonă. În urma sesizărilor venite de la sute de oameni, protecţia mediului a cerut sistarea excavărilor. În vara anului 2012 utilajele devin ținta hoților de combustibil. Mai multe persoane au fost cercetate, unul din suspecți fiind surprins cu 30 l de motorină. Ca fapt pozitiv, construcția sectorului de autostrada Deva – Orăștie a reprezentat și realizarea celui mai lung pod rutier peste un curs de apă din Romania, după anul 1989. Este vorba de podul peste râul Mureș, în zona localității Uroi, care măsoară 720 de metri lungime. Autostrada e funcțională azi și ne dorim ca traficul infernal de 39.136 de maşini pe zi, măsurat la Sântuhalm, să rămână doar o legendă. Această cifră a fost dată publicității de Serviciul Poliției Rutiere Hunedoara, în 2010.

Adriana Chira

Terasa de vară și terasa din zona pietonală a „Restaurantului Coroana”

vă asteptă

„Albina Coop” Orăştie organizează: mese festive, botezuri, pomeni, nunţi şi alte evenimente la

Restaurantul „Coroana”.

Înscrieri și relații la sediul „Albina Coop”, sau la telefon: 0254241.716; 0733-732.200; 0723-381.840

Bun venit, vacanță mare!

„De câte ori se apropie vara, nu pot să nu mă gândesc la ceea ce însemna 15 iunie pe vremea când eram copil. începutul vacanţei. Plecam către şcoală cu ghiozdanul doldora de manuale (toate mâzgăliturile şterse cu guma de cu seară), pentru a le returna spre a fi folosite de generaţia următoare. Toată clasa fremăta de bucurie. Copiii ardeau de nerăbdare să plece către casă şi de acolo, în vacanţă! Care la bunici, care la mare, la munte, sau pur şi simplu pe stradă la joacă cu restul de copii. Bine ’nţeles că aveam şi teme pentru vacanţă, dar asta era ultimul lucru de care să mă îngrijorez atunci când începea vacanţa mare. La fel ca majoritatea copiilor, îmi făceam temele în ultimele săptămâni de vacanţă. Era un fel de ritual de la care nu mă abăteam în ruptul capului, deşi an de an trăiam cu părerea de rău ca îmi irosesc ultimele zile de vacanţă făcând temele. La fel cum trăiam, an de an, groaza că nu îmi voi termina temele la timp. Probabil ca nu sunt singura care în ajunul începerii şcolii promitea că vacanţa mare de anul viitor va fi mai judicios organizată. în lumea celor mari, fenomenul descris mai sus este numit inconştienţă, în lumea mea de atunci, însă, prioritatea era jucatul de-a v-aţi ascunselea, căţăratul în copaci şi cititul cărţilor favorite - în detrimentul celor desemnate pentru teme.”

Nostalgii, nostalgii și cum altfel pot privi careul de sfârșit al anului școlar de nu nostalgic!

Am revăzut cu ochii minții careurile la care am participat, elev fiind, ceva m-a împins la a face diferențe, sunt și încă mari este și firesc să fie, au trecut aproape treizeci de ani de la ultimul careu, mulți sau puțini au trecut.

M-am surprins la un moment dat căutându-mă printre elevi, făceam poze și voiam să surprind ceva nedeslușit în acel moment dar acum când scriu îmi dau seama ce, voiam o amintire transpusă-n realitate. Căutam o lume ce nu mai este decât în amintiri.

Premianți și premii, cărți și discursuri erau și acum aproape treizeci de ani, ce am găsit în plus?

Aerul de libertate!

Da acel sentiment ce nu te mai leagă de spaima cuvân-

tului spus, de ochii ce nu se vădeau a fi prezenți dar pe care-i simțeai arzându-te-n ceafă. Am simțit gustul deplin al bucuriei fără îngrădirea pe care cândva o resimțeam.

Bucuria pe care o simți doar la învingători am regăsito, în acest sfârșit de an școlar, în ochii multor premianți, olimpici, dar am simțit și mândria de a fi dascăl.

S-a încheiat o nouă etapă din viața de elev. Pentru unii profesori, această etapă nu a însemnat altceva decât vechime în plus, pentru alți dascăli o nouă acumulare de experiențe, de emoții și împliniri trăite alături de elevi, în timp ce le-au condus o vreme pașii de-a lungul drumului pe care cu înțelepciune îl numim educație.

Poate că unii dintre elevi s-au mai împiedicat, poate că alții au pășit mai încet, mai stângaci, dar cei mai mulți dintre ei eu mers hotărâți și fermi până la capăt și suntem cu toții mândri de asta.

Ce am văzut în minus?

Lipsa respectului datorat elevului pentru profesor dar și inversul era acolo prezent. Fățărnicia și curpupismul

ce-ți strâng inima făcând-o ghem, dar nu, despre asta nu voi scrie acum și aici, că doar este început de vacanță mare și trebuie să ne bucurăm.

Sperăm ca tot ce ați învățat până acum să vă fie de folos, să vă deschidă căi și uși în viață, dar cel mai important e să vă ajute să vă prețuiți timpul, pentru ca el este materia din care ne este formată viața. Dacă pentru alții timpul înseamnă bani, pentru voi, acum, el are un preț incalculabil. Prețuiți cât puteți anii ăștia frumoși și încercați să nu vă abateți de la educație.

Vă dorim o vacanță frumoasă, plină de momente de relaxare, pe care le meritați cu prisosință!

La prima ediţie a zilelor maghiare din judeţul Hunedoara, din 2010, întâmplător am cunoscut un tânăr din Budapesta. Mi-a dăruit un album foto, în care majoritatea fotografiilor au fost realizate de firma „Schuller” din Orăştie, de asemenea şi un jurnal de vreo 400 de pagini în limba maghiară.

Luând foile jurnalului şi citind (care, de altfel, mi-au stârnit un interes deosebit), am făcut o călătorie virtuală în timp şi spaţiu – de la sfârşitul secolului al XVIIIlea şi până la sfârşitul secolului al XX-lea – din satul Bozeş, din Orăştie, din Brad, prin Kecskemét şi până la Budapesta.

Jurnalul a fost scris de Cristea Hortensia (1890, Bozeş – 1987, Budapesta), fata notarului din Bozeş, Cristea Candin. Strănepotul lui Tenzi (cum a fost alintată în familie) a găsit jurnalul după moartea ei, în 2007. După 20 de ani de la moartea străbunicii, la cei 37 de ani ai lui, a aflat de originea din Ardeal şi de rădăcinile româneşti.

Strănepotul, Zemlénji Kovács Zoltán, în vara anului 2010 a venit pentru prima dată în Ardeal, pe meleagurile noastre (Bozeş, Geoagiu, Orăştie, Deva). Subliniez faptul că Zoltán nu a ştiut deloc româneşte şi este grav afectat de un handicap neuromotor. Şi totuşi, pe baza albumului foto şi cu ajutorul oamenilor inimoşi şi sufletişti (după cum descrie în carte), şi-a regăsit rudele de a patra generaţie, în Geoagiu şi în Deva. În luna mai 2013, Zemlénji Kovács Zoltán (ZZ, cum se numeşte el adeseori în scrierile lui), a revenit la noi cu o carte editată de el, cu titlul „Jurnalul lui Tenzi” de Cristea Hortensia, cu subtitlul „Scrisoare pentru lumea cealaltă” şi numit de ZZ roman documentar romantic.

Scriitorul Zemlénji Kovács Zoltán are 43 de ani, are probleme grave la mers şi la vorbit, dar este extraordinar de inteligent, cu o capacitate mentală deosebită. Până la vârsta de 15 ani a fost campion la caiaccanoe, toboşar la o orchestră de tineret, „regele balurilor şcolii”, dar toate acestea par să se termine când, la 7 martie 1985, suferă un accident grav, în centrul Budapestei. O lună a fost în comă, medici au fost pesimişti referitor la revenirea lui la viaţă. Este de admirat pentru voinţa lui de fier, pentru puterea sufletească cu care trăieşte drama vieţii lui. Timp de un an desenează folosind numai mâna stângă.

Ca să se facă înţeles în vorbire foloseşte o perioadă lungă de timp o „tablă” inventată de el, iar prima carte (care începe cu descrierea accidentului până la o oarecare însănătoşire) a bătut-o la maşina de scris

cu un singur deget. În urma eforturilor uriaşe a reuşit să intre oarecum în rândul oamenilor „normali”, după cum scrie el, duce o viaţă normală, ca oricare dintre noi. Astăzi este tatăl a trei copii, autorul a cinci cărţi, de altfel este şi de o modestie rară.

După ce a apărut, la doi ani de la accident, prima carte a lui este o oglindă reală a luptei grele, dar totuşi înălţătoare, o luptă acerbă, cu care vrea să dovedească faptul că şi după accident este acelaşi om care a fost înainte de accident.

Această primă carte a avut un adevărat succes (best seller), tânărul a devenit cunoscut la 17 ani, a fost invitat la televiziune, s-a scris despre el în multe ziare. A câştigat Premiul Scriitorilor Tineri din Parlamentul Ungariei. După carte s-a regizat şi un film TV. În 2002 cartea a ajuns la a treia ediţie şi a fost vândută într-un număr de 70.000 de exemplare.

Scriitorul mărturiseşte în paginile cărţii sale, cu o doză de ironie „m-a acoperit, m-a copleşit succesul, simplu, de la o zi la alta. Am meritat oare ? Toate aceste lucruri s-au întâmplat din cauza accidentului, eu şi acum sunt ca şi înainte. Poate nu sunt mult mai talentat decât alţi tineri care umblă pe străzi. Aceştia au o singură problemă: sunt sănătoşi.”

Peste doi ani a apărut a doua carte, şi aceasta a ajuns la a doua ediţie, în 2002. În acest volum descrie, cu stilul adolescentului inocent, despre problemele vieţii cotidiene, despre diferitele legături omeneşti, despre prietenii, despre iubiri ciudate, despre reacţiile oamenilor sănătoşi şi mediul lor unde, după unii dintre ei, „handicapaţi” ca el n-ar trebui să se arate în lume. Cu simţul umorului descrie exerciţiile de recuperare, operaţiile reparatoare la care a fost supus.

Scrie şi despre zilele petrecute la şcoala specială, trage concluzii despre viaţa aparte a handicapaţilor şi cât de puţin este cunoscută această realitate de oamenii sănătoşi.

După cele două cărţi s-a scris şi o piesă de teatru, care a avut succes la Teatrul Maoác din Budapesta. În aceste rânduri am încercat să redau pe scurt despre scriitorul Zemlénji Kovács Zoltán, ceea ce am aflat, pe de o parte, din cele trei cărţi citite şi din discuţiile purtate cu ocazia întâlnirilor.

Următoarele întâlniri vor fi la sfârşitul lunii august, atunci când, respectând tradiţiile religiei ortodoxe, va veni la Bozeş şi va înmormânta urna străbunicii (adusă din Budapesta), la cimitirul din sat.

Iuliana Fűlop

Ileana P. GATI: Primăvara începea la capătul străzii sau cartea ca o fructieră a hierofaniei Eugen Evu La a treia carte de poezie, Ileana P. Gati vine „din urmă”, cum ar spune paradoxistul, ca să-şi reîntâlnească sinea; stilul ei este ultrafin, al regresiunii în memorie, a devoalării unor substraturi anamnezice, sub „vraja” incantatorie din care extrage şi dăruie, colocvial, patetic, exaltări şi blagiene, metafizice uimiri... Ea reconfirmă spectaculos, descoperirea unui filon mental de patos virgin, filigranat, revelatoriu semantic, cu broderii şi arabescuri ornamentice de o electrizantă trepidaţie... Motivul vernal, primăvara, este al itinerariului ciclic înnoitor, prin reînflorire şi fruct ce se dăruie, din clorofilă în sânge, din sânge, în cuvânt. Capătul străzii este de fapt începutul alteia, labirinthic.

Fără prejudecăţi, fără ipocrizia habotnic-smerită a celor ce se tem de cuvinte, deoarece nu au „organon” a savura din carteafructieră, (sau arcadia galeriilor de viţă buchetul şi carnea, sâmburii - semnificaţiei) - altfel zis transmutaţiile alchimice ale acestui lirism transmodernist (!), savurăm strălucirile metaforice plasticizante care abundă şi ne oferă un veritabil ospăţ cu mare forţă transfigurativă: NOAPTEA, aşadar spiritul nocturn, Venus-Venera, femininsublunar, face aşternutul un discurs fastuos, psalmic dar şi laic, neo-divinatoriu, ca în vechime „Cântarea cântărilor” – rostirea cu scop iniţiatic, PRENUPŢIAL, poezia fiind act–gesticulaţie preludică: „Ascultă, noaptea vorbeşte întro mie de feluri”, „Toate curg, ca un demiurg...”; Sau „fă-mă Doamne rugăciune de seară; ori: „fă-mă

Doamne arşiţă, să se topească de dor/ un pârâu într-un ulcior,/ verzi frunze, verzi ochi,/ păsări care îşi mută cuibul în cer învaţă nemurirea,/ ceea ce aud e respiraţia caldă/ a ultimului trandafir nenuntit”. ..„Iubesc noaptea din care pot/ să mă-nşir ca un mărgăritar”; „Copacii erau înalţi şi cerul se sprijinea cumplit de singur/ de marginea unui cuib de rândunică” (CERUL este ubicuitatea energiei ordonatoare-apollinice, solariene, însingurate şi invocate oracular, delfic, a se întrupa în organic). Femeia este principiul energogenezic al Amorului celest, reactivabil mereu, fie şi în această eră a ciborgizării şi devianţelor sexualiste care duc la sterilitate.

Rugăciunea este „de seară” – QED; sunt chemate la „nuntire”, toate cele „ nenuntite”, din regnuri, cascadele vegetale – florale – şi animale; poeta ştie revalorifica mutaţiile hierogramice, pentru ca

Scrisul, prin însăși accepțiunea sa, reprezintă un mod de a rosti nerostitul. Literatura însumează stări, frustrări și, uneori, trădări. Iar literatura de sertar măsoară în cuvinte ascunse istorie, oameni, evenimente, ca și cum o bucată de realitate se recoltează la un moment dat și se conservă între două coperți, până ce vremurile vor permite eliberarea spiritelor.

Critica românească deplânge subțirimea mărturiilor epocii de tristă amintire, precum și puținele figuri care au apărut pe firmamentul literelor post revoluționare. Avem conflicte între generații, dispute personale, știri subversive, precum și figuri ultramediatizate. Dar nu avem oameni care să se impună și să devină repere. Iar pentru acest lucru nu este de vina istoria, ci jocul cu cartea, al cărui unic sforar este editorul.

O revoluție reală vine dinspre oamenii obișnuiti. O revolutie fabricată apare ca o extensie a televiziunii. În momentul în care Televiziunea Română a transmis în decembrie '89 revoluția în direct, puțini s-au gândit cât de dificil este să emiți din mijlocul unor evenimente pe care un privitor atent cu

Verbul să fecundeze-fertilizeze ritualic această grădină a Hermeneei – seductivă, hiper senzualistă, ERATICĂ. Eros şi thanatos, agonie şi extaz, comuniune dualandroginică, în virtualitatea incendiară a travaliului sugestiv; unul alternând şi cu enunţul expliciterotic; latentul masculi Yiin, fuzionează – textual, – cu Yang. Odaia hierofanică este Textul. Ileana P. Gati are o cultură poetico- mitologică remarcabilă, aşa cum am observat şi în referinţele anterioare.

Este în etapa eruptivă –, a acestei magice; textul devine aşternut de atlazuri, dăruirea prin cuvinte extactice, dintr-un rezervor irepresibil, aminteşte de Şir Haşirim (Covorul de carne al rugăciunii: Ea co-participă la „nunta cosmică”, „ mutându-şi cuibul în cer” – altfel spus în tril...- „reînvăţând nemurirea”... (puţin preţios spus). Hierofanicul, recte mistica ei sunt de ale tiparului eliadesc, sacrul Rechemat în profan (carne) ca abandon întru facere (poema devine metaforicul uter-graal-chivot, pregătit inseminării; adjectivele zidesc „cuibul”, Verbul este identificat ca „Domn”, spre alegorică ademenire întru pătrundere-penetrare: Erato cere pereche cu Eros.

Cartea este modulară, un unic poem, întrerupt de titluri.

Veşnicia este conceptul, starea atemporală ca întrerupere în împreunare-comuniune, buclă de timp necesară procreaţiei, una de care organicul este lacom, flămând, insaţiabil, de redobândit din transedenicul alungării (din starea paradiziacă, n) – ca în „ereziile” unui Jeronimus Bosh; „dezbrăcarea de sine”, este a goliciunii primordiale,

greu le-ar fi putut explica. Dar televiziunea a câștigat revoluția și i-a propulsat pe viitorii conducători.

La 24 ani de la "evenimente", societatea civilă există numai dacă apare la știrile serii. Și cum știrile astea trebuie să respecte o rețetă de succes, societatea civilă fie îți închipuie că greșește pe undeva, fie renunță să mai pulseze, și se complace într-o indiferență care poate fi speculată. E suficientă o știre șocantă ca să risipească un demers instituțional. E de ajuns o demonstrație de forță, urmată de o tăcere îndelungată, pentru a descuraja o inițiativă care deranjează.

Pe acest fundal poleit cu sclipici holiwood-ian, realitatea necosmetizată este șocantă. Oamenii se înghesuie ca să-și achite dările la stat, administrațiile locale sunt depășite de evenimente, iar plătitorul de impozite se strecoară șerpuind printre niște gropi absurde.

Scriitorul, ieșit dintre pereții hidoși ai blocurilor, se

nepervertite prin „frunza falsei pudori, de incubul, de „demonul” reptilian, al târâşului şi intruziunii în hibris..., ci apelând la semiotica aviară, a „eliberării în sus”... „Dezbrăcarea de mine”, este splendida metaforă a însăşi artei poetice gatiene. „în pădure, la vară, o mie de cuci/ mă dezbracă de mine!/ La ce-mi trebuie să ştiu tot,/ viţa de vie cântă sub zid/ mă întind să cuprind/ veşnicia.

Din arealul hunedorean al noii lirici ce se agită într-o nouă paradigmă – (predominant feministe, cvasi-intimiste şi revendicative, mai ales în faţa optuzităţii şi a grafomaniacilor genialoizi!); una a trendului antimetafizic, al frustrării datorate decadentei resurecţii a „secundariatului” feminin, în societatea abrutizată, Ileana P. Gati are afinităţi esenţiale cu Ileana Mălăncioiu (din tinereţe) şi cu Bianca C. Dan, cea de acum. Nota bene, nu aderă la mironosiţele care-şi pun poalele-n cap şi se călugăresc. Dar în chiliile lor jăruie ecranul nocturn, iar sub perine, în loc de busuioc pentru măritiş, tel-mobilul şi alte cele. Însă ea se identifică, prin persona gratta a Fiinţei proprii, cu demnitatea confesiunii pure, cu...

Ileana P. Gati. Fie elegismul una din constantele acestei lirici, acesta este, paradoxal, de sorginte eretică (de la Eres, Mit, Basm).

Talentul înnăscut o scuteşte de delirurile en vogue ale lui Cărtărescu, Ioanei Băieţică and liota – subcurentelor cel puţin exotice, cel mult –paranoide.

Concluzie: avem nevoie mai mult de a iubi, decât de a fi iubiţi.

Despre literatura de sertar Claudiu Șimonați

întâlnește finalmente cu editorul. Editorul îi zâmbește, îl prinde de cot, își clatină capul și-l asigură pe autor de cele mai bune intenții. Iar literatura de sertar naște în continuare dispute aprinse.

O editură de succes este o firmă care trăiește din vânzări. Un volum se vinde pe o piață liberă. Daca piața nu este liberă, lucru care se poate simți sau nu, editorul nu are de ales și începe să își desfășoare strategia de imagine.

Confecționează best-sellers, concepe colecții de succes, intră în jocul televiziunilor și al presei și se preface că vinde. Autori fără chip devin puncte de referință exclusivă pentru editor

și măști indefinite pentru cititor. Iar jocul funcționează cu succes, pentru că el, editorul, are resursele cu care să dea impresia că volumele se vând, iar afacerea este rentabilă. Dar, de fapt, cititorul nu are bani să cumpere, iar volumele stau în depozite cu lunile.

Fără a avea cel mai mic interes să schimbe sistemul, editorul post-revoluționar participă la târguri internaționale, confecționează lansări de carte la care participă uneori doar autorul, iar afacerea prosperă spectaculos, deși piața este moartă și îngropată.

Pe minciună se poate clădi un sistem din care numai cine nu dorește pleacă nemulțumit.

Pentru că jocul durează de zeci de ani, iar cei care fac regulile sunt legați de o prietenie pe care oamenii obișnuiți nu o pot pricepe.

Pastila de spiritualitate

„Dă-mi, Doamne, seninătate ca să accept lucrurile pe care nu le pot schimba, curaj ca să schimb lucrurile pe care le pot schimba şi înţelepciune ca să fac diferenţa între ele".

(Reinhold Niebuhr) Regăsirea seninătăţii poate fi la fel de simplă precum băutul unui pahar cu apă. Sau, mai bine zis, simplu precum pusul jos a unui pahar cu apă.

Weekendul este gata.

Poate că l-ai petrecut împreună cu cei dragi sau cu prietenii tăi, la un pahar de vorbă ori un grătărel, sau poate călătorind prin alte locuri. Oricum, teoretic ar trebui să fii seninătatea în persoană… însă nu e aşa. Eşti preocupat.

Poate că din cauza banilor, sau din cauza termenului prea scurt la muncă. Nu, stai puţin, ştiu: este din cauza acelui examen important care bate la uşă… Fiecare dintre noi trebuie să înfruntăm zilnic tot felul de preocupări, mai mari sau mai mici. Fac parte din viaţa noastră. Trebuie să acceptăm asta. După cum văd eu treaba, problema nu sunt preocupările în sine, ci reacţiile noastre. Ceea ce contează cu adevărat este

un pahar cu apă felul în care ne gestionăm stresul, sau, mai bine, felul în care ne regăsim seninătatea.

Mi-a venit în minte o poveste cu tâlc pe care am primit-o mai demult pe mail, care focalizează atât problemele care ne oprimă zilnic, cât şi stresul care ne bântuie interiorul, oferind în acelaşi timp şi o simplă modalitate prin care putem să regăsim seninătatea cu ajutorul unui pahar cu apă.

Dacă ţi-am trezit curiozitatea, continuă să citeşti.

Cât cântăreşte un pahar cu apă?

Un oarecare profesor (unu’ deştept şi original), la facultă, intră în aulă. Cursul său este foarte apreciat: studenţii stau şi pe scările amfiteatrului, întrucât nu mai e loc în bănci. Profesorul venise cu o întârziere de aproape un sfert de oră: totul în grafic. Totul pare normal, în afară de un detaliu: proful ţinea în mână un pahar cu apă.

Nimeni nu şi-a dat seama despre acest detaliu până când profesorul, având paharul cu apă în mână, a început să se plimbe tăcut prin aulă. Studenţii îşi schimbă priviri nedumerite şi trag cu ochiul, însă fără a fi surprinşi în mod particu-

lar. Parcă îşi spuneau: „Cu siguranţă lecţia de azi va fi despre optimism.

Proful ne va întreba dacă e pe jumătate plin sau pe jumătate gol. Unii vor spune că e pe jumătate plin, alţii că e pe jumătate gol, iar alţii că e complet plin: jumătate apă, jumătate aer! Lecţia asta o ştim de mult: e expirată !”

Profesorul însă s-a oprit şi i-a întrebat pe studenţi: „Ce părere aveţi, cât cântăreşte acest pahar cu apă?”. Studenţii par nedumeriţi de întrebare, însă mulţi dintre ei au răspuns: „Paharul are cu siguranţă o greutate cuprinsă între 150 şi 300 grame”. Profesorul s-a încredinţat că toţi studenţii au răspuns, iar apoi a dat propriul său răspuns: „Greutatea absolută a paharului cu apă este irelevantă. Ceea ce contează cu adevărat este pentru cât timp îl ţii ridicat”. Bucuros că le-a captat atenţia studenţilor, profeso-

Apariție editorială

Ioan Barb – Meditând închis în ochiul ciclopului

Mi-a apărut o nouă carte de poezie intitulată „Meditând închis în ochiul ciclopului”, Editura Brumar - 2013, colecţia „poeţi români contemporani”, editor Robert Şerban. Nota critică de pe coperta IV este semnată de criticul literar Alexandru Cistelecan. Cartea va fi lansată cu ocazia Salonului de

Carte Deva, care se va desfăşura în perioada 10-13 octombrie la Deva, manifestare culturală patronată de Biblioteca Judeţeană Hunedoara.

“Ioan Barb e un poet care s-a hărnicit brusc: câte două volume în 2010 și 2011, după ce primul ia ieșit hăt în 1998, nu-i semn de sărăcie în sertar și-n inspirație.

Din contră. Ar putea fi, însă, semn

rul a continuat: „Ridicaţi-l pentru un minut şi nu veţi avea probleme. Ridicaţi-l pentru o oră şi vă veţi pomeni cu un braţ plin de durere. Ridicaţi-l pentru o zi întreagă şi vă veţi pricopsi cu un braţ paralizat”.

Studenţii continuară să-şi asculte cu atenţie profesorul: „În fiecare din aceste trei cazuri, greutatea paharului nu s-a schimbat. Cu toate acestea, cu cât trece mai mult timp, cu atât paharul devine mai greu. Stresul şi preocupările sunt precum acest pahar cu apă. Mici sau mari, indiferent cum vor fi ele, ceea ce contează este cât timp le acordăm. Dacă începem să ne gândim la ele de mai multe pe zi, mintea noastră începe să se obosească şi devine nervoasă.

Dacă ne gândim în continuu la preocupările noastre, mintea noastră paralizează”.

Profesorul avea întreaga atenţie a studenţilor, fapt pentru care a tras şi concluzia raţionamentului său: „Pentru a vă regăsi seninătatea, trebuie să învăţaţi să lăsaţi de-o parte stresul şi preocupările. Trebuie să învăţaţi să le acordaţi cât mai puţin timp posibil, focalizându-vă atenţia spre ceea ce vreţi, nu spre ceea ce nu vreţi. Trebuie să învăţaţi să puneţi jos paharul cu apă”.

CINE NE CAUTĂ UMBRA

Geo Galetaru cifra de aur potcoava aruncată peste umăr în bălţile stătute ale veacului viermele glorios într-o zodie pauperă cine ne caută umbra pe la cusături profeţii vorbesc (cu întârzierea de rigoare) despre o dimineaţă fantastică am fost în grădinile raiului şi am cultivat înţelepciunea

ea are gust de cenuşă ≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥

pene și ochii

Ionut Copli

prin feMarte se trezi și lumea se oglindi în stropi de rouă prin april și rochia de gală îmbrăcă în dansul cu Mai … mai mai un dansîmbrățișare în luminile iunie și tihnita lene iuliANĂ au gust nopțile de august unică savoare în fulgerări de stele căzătoare.

Parfumul aspru september și curcubeul de octomberfest … se duce lumea la culcare Cu prietenie, sub plapuma moale albă Iuliu-Vasile Muntean și ca o palidă imitație-revanșă omul se desfată fiind relaxat și bun în luna-Trecere ≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥≤≥

de artizanat, de for- Eugen Evu mulă care se reproduce. Iar formula lui Ioan Barb se și reproduce, firește; dar nu ca producție de atelier, ci doar ca metamorfoză inventivă a unei unități lirice în care se topesc ironia și tandrețea, tăietura brutală cu atingerea gingașă și o nonșalanță provocatoare cu nostalgiile iluminării. Ioan Barb pornește mai de fiecare dată de la acel memento al realului impus ca prag de Camil Petrescu și se lasă dus apoi de un trend parabolic al imaginarului. Pe liniile mai active ale acestuia ajunge ba la o poezie cu priză directă la concretul cotidian (sau anamnetic), ba la o poezie ce se pierde în ritualuri de iluminare, ba – mai adesea - la o țesătură de stări păzite de ironie să nu dea în confesiuni sentimentale.

E un imaginar cu tupeu, uneori cinic, alteori simpatic, pe care Ioan Barb îl încurajează la îndrăzneli împinse pînă-n marginea suprarealismului (dar nu mai încolo). Tocmai acest tupeu al inventivității îl ferește de repetivitate”(Al. Cistelecan).

Dreptul la Pseudonim

Bulă Server- Cotoi ( analist).

Jurnal de balcon al noii rezistenţe prin kurtulă

Galina lu’ Cocoş era încă tânără, dar o avea ca o plenară de partid: foarte lărgită. * Mondhiala lui savantă tovarăşă de viaţă, a inventat schizoprenii. De unde schizofrenia * Au murit împuşcaţi împreună până după adânci şi istorice bătrâneţi.

Curente laterale ..

Curentele literare au continuat cu prostmodernismul, postmortemismul şi futurismul ( nu-i ce crezi matale, cetitorule făţarnic!). * Cioara şi vrăbeţii nu dispar ca specie în oraşe, deoarece au fost deştepte şi au rămas sălbatice. Păsăretul domesticit, stimulat cu hormoni, a ajuns baza economică a abatoarelor… Unica măsură ocultă de stopare a fenomenului este criza aviară, controlată de magnaţii noii ordini mondiale.

Pt. conf. Boccealovsky jr.

Unguent general fost sergent.

Sinceritate, inocenţă, frumuseţe, linişte sufletească. Munca în echipă şi multe alte cuvinte ca acestea îmi trec prin minte atunci când spun Centrul Social Cultural ”Preot Ioan Sabău”.

Au trecut multe luni de când a început acest Centru să prindă viaţă, datorită unor oameni mununaţi precum ar fi părintele Narcis Terchet, Odet Rădac, Mona Szucsik, Sorin Szucsik, Florina Poenar, Alexandru Oltean, Bârcean Călin, Bârcean Adriana Ioana şi mulţi alţii…

Aceşti oameni, împreună cu micii voluntari au format ceea ce astăzi este Centrul Cultural.

Acesta s-a împărţit în mai multe ramuri, permiţând oricărei persone ce calcă aici să se poată adapta, de la Cerc de Muzică şi Teatru sau FotoJurnalism la Matematică şi Fizică.

Eu am participat la două dintre aceste cercuri şi anume Teatru şi FotoJurnalism, înclinații pe care înainte să intru în acest centru nu ştiam că le deţin, şi ca mine au fost zeci de tineri.

Acum, se pare că, după atâta zbatere şi muncă, centrul ia o mică pauză până la toamnă, cu ocazia venirii vacanţei. În semn de apreciere şi dragoste pură, copiii, alături de coordonatori, şi-au adunat forţele şi au realizat o superbă serbare de final.

Pe parcursul timpului, am putut vedea frumuseţea interioară şi talentul ce poate mulţi nu l-au observat la aceşti copii. Însă, coordonatorii au ştiut cum să îi modeleze pe copilaşi, scoţând la iveală fineţe de o unicitate rară.

Ceea ce mi-a plăcut a fost acea stare de linişte şi armonie când te aflai lângă ei, faptul că tot ce spuneau, spuneau cu atâta uşurinţă, şi mulţi au afirmat faptul că se simt mult mai în largul lor aici.

Au învăţat cum să supună lucrurilor pe nume fără să le mai fie teamă, iar, încheierea activității acestui centru, pentru o perioadă scurtă de timp, a însemnat puţină amărăciune pentru ei.

Aş putea să spun nume ale copiilor ce s-au implicat trup şi suflet în acest centru din mai toate domeniile: Teatru: Mihaela Pricăjan, Camelia Cândea, Denisa Cândea, Anastasia Rădac, Maria Rădac, Densia Spanachi şi mulţi, mulţi alţii, iar în domeniul real îmi vine un nume repede în minte, acela al Elisei Ghenes. Din domeniul fotojurnalism sunt: Bucea Ioana, Laura Vălean, Claudiu Tegla şi alţii asemenea acestor copii minunaţi ce au crescut sub privirile blânde ale coordonatorilor. Încheierea primei părţi a activității centrului s-a lăsat cu o serbare frumoasã ţinută în aer liber, plină de umor şi clipe mai sensibile. Copii de la Cercul de Teatru, îndrumaţi de către domnişoara Florina Poenar, şi-au arătat abilităţile de actori, interpretând fel şi fel de roluri din diferite piese de teatru.

Piesele jucate au fost alese cu mare atenţie de către actorii noştri, acestea fiind următoarele: Aspirina şi piramidonul, Deşteptăciunea proştilor, O reţetă cu bucluc, Spaţiul locativ, Nu citeşti o carte. Şi, bineînţeles, şi trei piese originale: Exerciţiu de dicţie după Vlad Muşates-

cu, Poveşti după Otilia Cazimir, Oscar şi tanti Roz după Eric Emmanuel.

Protagoniştii pieseor au fost: Mihaela Pricajan, Camelia Cândea, Denisa Cândea, Anastasia Rădac, Maria Rădac, Denisa Spanachi.

Pentru că fiecare început are şi un sfârşit, iar prima parte a activității centrului se încheie astăzi, 20.06.2013, am fugit repede, după ce s-a terminat să le adresez nişte întrebări precum: Cum vi s-a părut acest Centru? Ce a însemnat pentru voi? Ce părere aveţi despre activităţile acestea? Ce a însemnat pentru dumneavoastră această zi?

Pentru început, m-am dus la părintele Narcis să discutăm un pic despre ceea ce s-a întâmplat astăzi : „Ziua de astăzi a fost pentru Centrul nostru o zi specială, ca de fiecare dată, şi mă bucur că în activităţile pe care le avem sunt implicaţi şi tineri din Orăştie şi din împrejurimi,

a fost o zi lungă pentru noi, deoarece în prima parte am avut un curs pentru cei ce doresc să devină formatori în cadrul taberelor creştine de tineret. Partea de final a zilei a fost rezervată exclusiv Centrului Cultural ”Preot Ioan Sabău”, prin închiderea oficială a activităţilor din Centru, odată cu prezentarea a câtorva scenete de teatru realizate de copiii de la Cercul de Teatru, coordonaţi de către domnişoara Florina Poenar. Încercăm prin ceea ce facem aici să deschidem căi nu numai de spiritualitate ci şi de cultură în spaţiul orăştian.” Ca de fiecare dată, a fost o plăcere să pot discuta cu Părintele, mai apoi m-am îndreptat către doamna Odet Rădac, o femeie foarte cumsecade şi mereu cu zâmbetul pe buze: “Ceea ce s-a întâmplat astăzi a fost încununarea câtorva luni de activităţi la Centrul Social ”Preot Ioan Săbău”, ideea fiind, de fapt, a doamnei profesor Florina Poenar să se încheie cu micile scenete

şi cred că a fost o idee bună, ceea ce i-a bucurat atât pe copii, cât şi pe părinţi, sper din toată inima. Noi ne-am gândit să fie ca un final fericit, să se întâmple ceva la sfârşitul unui ciclu de activităţi, am dorit să răsplătim munca copiilor şi ne-am gândit să le facem un tort, prăjituri şi multe altele.

Aş dori să le mulţumesc tuturor care s-au implicat, au fost persoane şi din biserică şi părinţi, astfel că am putut crea ceea ce este astăzi. Încetul cu încetul, sperăm şi pe viitor să fim mai mulţi şi să fim o echipă mai bine diversificată. În rest îi aşteptăm pe copii şi anul viitor, când vom încerca să fim şi mai bine organizaţi. “ Bineînţeles că aş fi vrut mai multe păreri din partea coordonatorilor, dar nu s-a putut, aşa că m-am orientat spre copii. Dacă vi s-a părut că adulţii sunt timizi, copiii au fost incredibili, din atâta mulţime de tineret, doar Mihaela mi-a dat un mic interviu, cam prea scurt, dar este bine şi aşa: “Pentru mine a fost o experienţă unică, m-am simţit minunat, am învăţat foarte multe lucruri, ce le-am observat de abia acum de când sunt în acest Centru. De exemplu faptul că mă pricepeam bine la actorie şi sper să pot continua şi mai departe, iar pe final sper să ne revedem şi la anul tot în aceeaşi formaţie sau, de ce nu, să vină şi mai mulţi voluntari.”

Prin cuvintele lor am putut înţelege unitatea ce plutea în aer atunci când erau împreună, aceasta s-a văzut bine în timpul serbării, copiii au fost de nota 10, fără doar şi poate, o muncă şi o precizie bine pusă la punct!

Pentru că orice muncă bine făcută merita şi o răsplată pe măsură, domniţele de la Centru le-au pregătit copiilor un tort foarte gustos, ce a fost foarte aşteptat de către copii, şi mai ales nelipsitele prăjituri făcute-n casă, cu o savoare aparte ce nu-ţi permitea să stai departe de ele.

Spre bucuria şi mirarea tinerilor, publicul s-a arătat foarte numeros şi dornic de câteva clipe unice, scena fiind că la Hollywood, plină de actori ce în curând se vor face remarcaţi în actoria orăştiană. După terminarea scenetelor, tinerii actori au fost luaţi prin asalt de public precum faimoasele VIP-uri de la TV. Dacă e să spun mai pe scurt ceea ce s-a întâmplat joi, ar fi în felul următor: tot ceea ce s-a întâmplat a fost o muncă în echipă, o muncă cum numai o familie unită şi puternică ar putea să o realizeze la asemenea înălţime la care au fost aceştia! Şi cam aşa ia sfârşit prima parte din activităţile Centrului Social Cultural „Preot Ioan Sabău”.

Vă aşteptăm şi la toamnă în număr cât mai mare posibil la Centru!

Fii în CENTRU! „Să formezi o echipă este doar începutul, să rămâi împreună este pr ogresul, să lucrezi împreună este succesul” - Henry David Thoreau.

Cu stimă şi respect, Iza Mezei

Vând Nokia la pretț ne-bun!

Scriu destul de puțin despre telefoane, recunosc. Am o reticență când e vorba de smartphone-uri pentru simplul fapt că s-a instaurat o monotonie în această industrie, cel puțin pe partea de design. Aud tot timpul comentarii de genul: „Wow! Ce bine arată ultimul model S! E total diferit!”. Cu ce, Doamne iartă-mă, că e tot din plastic, tot un ecran mare, tot Android rulează pe el ș.a.m.d. Nu cred că mai e nevoie să scriu despre iPhone. Faceți voi o comparație între modelul 4 și 4S, veți vedea.

Totuși foarte interesant mi s-a părut evoluția, sau involuția Nokia. De la numărul 1 în domeniul telefoanelor mobile acum câțiva ani, astăzi e în pragul de a fi vândută.

Primele zvonuri au apărut, culmea, că Huawei, companie cunoscută mai mult pentru routere-le de internet de la Romtelecom și stick-urile 3G primite cadou de la RDS, ar fi făcut o ofertă de cumpărare a marelui gigant Nokia.

După câteva zile, alte știri apar. De aceasta dată, Microsoft este actorul dintr-un scenariu care viza o posibilă preluare a companiei finlandeze. Surse citate de Wall Street Journal (WSJ) spun că Microsoft și Nokia s-au aflat în discuții avansate, care au vizat o tranzacție între cele doua companii. Microsoft șia manifestat interesul pentru preluarea diviziei producătoare de mobile a Nokia, iar parafarea unei înțelegeri era aproape sigură. Cu alte cuvinte, Microsoft a fost la un pas să preia Nokia, însă afacerea a picat din cauza prețului mare cerut de finlandezi.

Nici nu era de mirare că Nokia se lasă greu și scump. În ultimul an seria de smartphoneuri Lumia cu Windows Phone s-au vândut destul de bine, totuși nu îndeajuns cât să scoată Nokia din impas.

Din punctul meu de vedere ar fi trebuit să continue discuțiile cu Huawei. Băieții sunt pe val, iar anul acesta vor să intre tare pe piața de smartphone-uri din Europa. Pe de altă parte, Microsoft ar trebui să se limiteze la partea de software și sistem de operare. Ultima dată când au lansat 2 terminale mobile sub brand propriu, Kin One și Kin Two, au fost nevoiți să le ia de pe rafturi o lună mai târziu, fiind catalogate drept un adevărat dezastru. sursa: hit.ro Sorin Szucsik

Toți iubim televiziunea și internetul. Dorim să avem cele mai bune tehnologii pentru a ne bucura de pasiunile noastre. Televizoarele evoluează cu pași foarte mari și ultimele modele ale anului 2013 te pot lua prin surprindere. Conform unui studiu realizat în luna aprilie a anului curent, aproximativ 40% dintre respondenții care nu au încă Smart TV au declarat că doresc să facă o astfel de achiziție și că sunt interesați de aplicațiile și de facilitățile pe care aceste produse le oferă. În plus, studiul a relevat că 66,69% dintre respondenți sunt interesați să folosească Smart TV-ul în principal pentru a naviga pentru video on demand, conform declarațiilor lor. Ce înseamnă video on demand ? Serviciu care permite persoanelor să selecteze opere audiovizuale de pe un server central pentru vizualizare, prin flux continuu (streaming) şi/ sau descărcare, pe un ecran Nu cred că există persoană care să nu țină acasă, prin sertare cel puțin, un telefon sau două. Fără să îl folosească neapărat, ci doar să stea acolo, de rezervă. Poate cine știe, într-o zi se va strica telefonul tău de zi cu zi și atunci ai pe ce pune mâna. Sau poate va fi o

Smart Tv

aflat la distanţă. Smart Tv oferă deja un browser cu suport flash, Skype – cu posibilitatea cuplării unei camere video pentru internet chat, Facebook, Twitter, Picasa etc. La noile modele Smart TV Samsung există funcțiile Motion Control, Voice Control şi Face Recognition. Aceste funcții suplimentează rolul telecomenzii. Există un set complex de algoritmi care asigură o detectarea mai precisă a feței și o interpretare mai bună a mișcărilor și a vocii. Motion Control permite mâinilor sa se depla-

seze în meniuri și selecția se face prin închiderea mâinii. De asemenea cu ambele mâini se poate mări și micșora zoom-ul sau se rotesc imaginile. Funcția Voice Control permite comandare televizorului prin voce în 16 limbi și există disponibile 59 de cuvinte. Like-ul clasic pe Facebook se face cu ajutorul mâinii care trebuie să imite semnul respectiv. Se pot conecta împreună cu tv și telefoanele mobile, tabletele sau calculatoarele. Într-o rețea wireless, prin intermediul funcțiilor de convergență încorporate, acestea pot transfera cu ușurință imagini și materiale audio între ele. Unele modele vin la pachet cu telecomandă smart touch, foarte utilă. Are touchpad, scrollbars și click, deci permite accesul și navigarea mult mai lejeră în web browser. Noile modele sunt disponibile la preţuri care se găsesc în intervalul 1.899 lei (32 inci, HD ready) şi 12.299 lei (55 inci, Full HD).

Adriana CHIRA

Smart Radio!

ofertă bună la programul Rabla de telefoane.

Vă spun sincer când va fi cazul de telefon stricat, cu siguranță îți vei lua unul nou, nicidecum nu vei apela la cel din sertar, iar despre programul Rabla, să primești 3 sau 4 lei pe telefon, nu e o afacere prea interesantă. Și atunci ce facem Restaurantul, terasa și barul cu ele? terasei MIORIȚA vă stau Așa m-am gândit și eu zilele astea, când mă uitam la Alla dispoziție! catel-ul meu 908 ce stătea Aici, „Albina Coop” Orăştie organi- necăjit în sertar. Consumase zează mese festive, botezuri, pomeni, niște cafea într-o dimineață, iar mufa micro USB folosită nunţi şi alte evenimente. la conectarea PC și totodată Tel:0254-241.716; pentru încărcare nu mai vroia 0733-732.200; să funcționeze. Plus că o cră0723-381.840 pătură destul de generoasă apăruse pe ecran, fără a-i

afecta funcționalitatea touchscreen-ului.

Instinctul meu de butonare, distrugere și asamblare de componente electronice, instinct obținut din copilărie (din lipsă de Lego), a fost activat. Am luat una bucată cablu Usb și l-am tăiat. Din cele 4 fire am selectat cel roșu și cel negru, adică + și -. Am conectat firele la telefon și, iată că funcționează. Android-ul 2.3 merge cam greu pe el, dar nu contează. Vroiam să îl folosesc pe post de...radio. Are Wifi, aplicații de radio online sunt în magazinul Play cu duiumul, tot ce este necesar pentru un asemenea gadget. În plus, dacă ai și o pereche de boxe PC, totul este perfect. Acum pot asculta orice post de radio din țară sau din lume, doar cu o conexiune de internet.

Spor la butonat, clicăit… numai bine.

Sorin Szucsik

în concursurile montane de biciclete să ia startul în urcare pe pantă și sosirea să fie la fel. Norocul a ținut și cu organizatorii deoarece ambulanța sosită la fața locului în astfel de evenimente având sistemul ușilor de închidere centralizat, s-au blocat, personalul medical numai ce coborâse din mașină, având toată trusa sanitară în interiorul ei, s-au învârtit minute bune în jurul mașinii până la venirea echipei de siguranță cu cheia de rezervă. La copii sub 12 ani fete, s-au înscris 3 concurente, clasarea astfel: locul I Burța Roxana (Sebeș), II Iancu Flavia (Petroșani), III Balteș Iana (Sibiu); la băieți 8 înscriși, locul I Pescaru Patrick (Fitline-Sibiu), II Nicola Ionuț (Sibiu), III Balteș Victor (Sibiu). Premii locul I 100 lei, II 70 lei, III 50 lei. Categoria 12-17 ani la fete 4 înscrise, locul I Hojmodean Ioana (Tomești), 52’20”, II Hojmodean Ana – Maria (-//-)1h07’30”, III Diaconescu Yasmina Luana (Deva), 1h08’50”; la băieți 13 înscriși locul I Burța Roberto (Ideal GeierTeam Sebeș), 35’45”, II Maioș Gheorghe (Sintești-Tuciu Cătălin (Concordia-Lugoj), 38’10”. Premii locul I 300 lei, II 200 lei, III 100 lei.

Categoria 18-35 ani Senior, feminin 5 înscrise, locul I Deak Laura (ZedbaikCluj-Napoca), 1h36’05”, II Telabă Camelia (Timișoara), 1h36’32”, III Balteș Cora (Sibiu), 1h47’30”; masculin 42 înscriși locul I Chiriac Ionuț (Lupeni), 58’17”, II Ianoș Andrei (Nomad Merita-Sibiu), 1h00’00” III Zgripcea Ștefan Marius (Călimănești), 1h01’00”. Premii locul I 500 lei, II 400 lei, III 300 lei. Categoria peste 35 ani + veterani feminin 2 înscrise locul I Zamfira Ioana (Timișoara), 46’ 30”, II Cătăniciu Cecilia (Râmnicu Vâlcea), 1h 28’00”;

VORBA DE SPORT

A fost Duminică în ziua de Rusalii când o activitate sportivă desfășurată în Orăștie în locația Arsenal Park m-a făcut să renunț la Sfânta Liturghie și să iau drumul spre locația cu pricina.

Nelipsit de la astfel de acțiuni sportive, am cerut aprobare cu câteva zile înainte, de la gazdele evenimentului întrucât mediatizarea competiției s-a făcut mai mult pe internet iar accesul era într-un spațiu privat. Ajuns la poarta de acces nu am stat pe gânduri, în ciuda telefonului de la administrație care se încăpățâna să răspundă să fiu preluat, am pătruns pe aleea străbătută de tehnica militară.

La nici 100 m mă întâmpină clădirea comandamentului de unde era amplasat punctul de start precum și standul cu articole sportive destinat celor ce pedalează pe două roți. Astfel constat că Verde pentru Biciclete, Asociatia Liman Bike Race (Puiu Muntean,Ticula Adrian, Alin Rosu și Cosmin Roșu) si Arsenal Park Transilvania organizeaza, cel mai mare concurs de biciclete din judetul Hunedoara: Arsenal Park – A Military Bike Race, acțiune la care s-au înscris 93 de concurenți la 4 categorii veniți din toată țara, fără taxă de participare.

Roxana Alexa prezentatoarea concursului ne prezintă la microfon, traseul care măsoară 11 km, categ. juniori și veterani o tură, iar seniori 2 ture(22 km), cei mici sub 12 ani o tură specială pe aleile din interiorul parcului.

Ora 11.00, se dă startul copiilor și juniorilor cu succes fără incidente majore, câteva căzături pe finalul celor mici care aveau la sosire 50 m de pantă destul de abruptă, ceva specific

masculin 16 înscriși locul I Iancu Avram Marius (Cabana MontanaPetroșani), 37’16”, II Baila Tiziano (SC.Tibiscus-Lugoj)38’15”, III Burța Lazăr (Sebeș), 38’ 50”. Premii locul I 400 lei, II 300 lei, III 200 lei. Per total au fost consemnate 10 abandonuri. Din Orăștie au participat și au primit diplome de participare astfel: categ. copii -12 ani Ștefănie Arthur; junior 12-17 ani Ferdeș Ovidiu; locul

VIII 44’30”; 18-35 ani Varga Adrian, Herlea Mihai, Pav Răzvan, Todea Marius Sorin; +35 ani Bianu Adrian și Ștefănie Silviu.

La tombola specială a fost extras din urnă concurentul cu nr.de concurs 529 care nu a fost prezent, necesitând extragerea altui concurent, 500 în persoana lui Burța Lazăr (Sebeș) câștigând o plăcuță specială, iar un premiu special a primit și veteranul acestor competiții Hodi Ștefan din Lugoj care a venit la concurs pe bicicletă. Cupele concurenților au fost înlocuite cu căști metalice inscripționate, medaliile cu plăcuțe și diplome de participare. Concurenții au avut pe traseu puncte de hidratare specifice. O televiziune locală din județ a făcut documentarul evenimentului cu interviuri luate organizatorilor în prim plan și îndeosebi familiilor care au urcat pe podiumul de premiere, majoritatea concurenților formând o familie la modul obiectiv, cunoscându-se foarte

Adresă: Orăştie, str. Pricazului, nr. 16 Telefon: 0254/242950 0254/241615

21.06.2013 SC FARES S A

Adresă: Orăştie, str. Plantelor, nr. 50, Telefon: 0254241940 1 portar -1 medic (CV-urile se depun la poartă)

BCR ASIGURĂRI DE VIAŢĂ 10 consilieri asigurări Adresă: Deva, str. I.C. Brătianu, nr. 3 Telefon: 0766244012 ·

SC TC IND SRL - 3 muncitori necalificaţi 3 ospătari 2 lucrători în bucătărie Adresă: Orăştie, str. Nicolae Titulescu , nr. 60 Telefon: 0727225307

BOTESCU CONSTRUCŢII SRL

1 zidar Adresă: Orăştie, str. Horia, nr. 50 Telefon: 0733202962 SC SILVAMETAL EXIM SRL -1 strungar (5 ani experienţă) -2 lăcătuşi ( 2 ani experienţă) 2 sudori (2 ani experienţă) Adresă: Orăştie Telefon: 0745308864

SPITALUL MUNICIPAL ORĂŞTIE -1 medic generalist (se cere atestat urgenţă)

Locuri de muncă:

Căutate pe net pentru dumneavoastră de Adriana Chira

Medic

Cerințe: -Absolvent al facultatii de Medicină - Domiciliul stabil in Orăştie sau în localităţi care să permită naveta zilnică Constituie un avantaj: - Experienta minim 1 an în domeniul medical - Cunoştinţe de limba engleză SC LABORATOARELE FARES BIO VITAL S.R.L Telefon:0254241940

Șef agenție stație distribuție carburanți

Cerințe: -Studii superioare, de preferinţă tehnice, comerciale, economice - Cunoaşterea în profunzime a operaţiunilor legate de activitatea de distribuţie carburanţii cu amănuntul; - Cunoştiinţe de Excel, Word, HOS, System Card, NCR Experienţă: - Minim 2 ani în domeniul comercial, tehnic, economic, de preferinţă în sectorul distribuţiei produselor petroliere LUKOIL ROMANIA SRL

bine între ei. Participarea la aceste genuri de competiții necesită investiții serioase în echipament specific și biciclete pe măsură cu costuri la care puțini își permit să investească, de aceea, privind de pe margine acest spectacol pare mai mult unul individual, comercial, de afaceri, cu profit de partea gazdelor și mai puțin mișcare sportivă naturală, adresată tuturor posesorilor de biciclete din Orăștie și județ așa cum o spune și reclama gazdelor pe internet. Suportând căldura și nădușeala preț de 5 ore, în picioare, fără să fiu observat în mulțimea adunată pe biciclete și pe lângă , aud în apropiere voci ale gazdelor adresate tuturor ,,nu călcați iarba... !!!” iar prezentatoarea la microfon ne sfătuia insistent să eliberăm traseul pe aleea asfaltată, pentru buna desfășurare a concursului..... La final, îndemnul gazdelor a fost să ne revedem si la anul la ediția următoare. Să fim sănătoși și vom fi acolo și poate și dvs. dragi orăștieni în număr cât mai mare !.

Flash score: Cum era de așteptat, Știința Turceni a câștigat meciul de baraj cu campioana din Hunedoara, Universitatea Petroșani, scor 2-0, și a făcut pasul, în premieră, spre Liga a 3-a.

Simcea și Apetroaie au marcat, în prima jumătate de oră, golurile calificării. Campioana Gorjului a scris istorie la Reșița, pe stadionul “Mircea Chivu”. După ce a câștigat Cupa și campionatul, Știința Turceni a reușit și promovarea în Liga a 3-a. Trupa lui Viorel Cojocaru a rezolvat repede barajul cu Universitatea Petroșani.

Simcea a deschis scorul în minutul 8, iar Apetroaie a transformat un penalti în minutul 28 și a tranșat promovarea. Știința Turceni se alătură în Liga a 3a celorlalte trei echipe gorjene, Minerul Mătăsari, Jiul Rovinari și Pandurii II. Minerul Motru a promovat în această vară în Liga 2-a.

Agent vanzari servicii

Cerințe: - caracter şi integritate - bun simţ - înclinaţie către atingerea obiectivelor - nivel înalt de energie - motivare financiară - putere de muncă durabilă - capacitatea de a învăţa - adaptabilitate la un colectiv performant - vârsta minimă 23 ani - studii medii/superioare finalizate minim bac Pop Jurj Anca Elena PFA Telefon: 0254733176

Albina Coop” Orăştie Angajează

Electrician Informații la telefon 0728.040.761 Vital Berry

cu sediul in Beriu, angajează în condiții foarte avantajoase personal pentru lucrări agricole şi personal pentru procesarea fructelor culese, tractoriști şi mecanici pentru mașini şi utilaje agricole.

Se oferă salariu motivant.

Informații: la 0254.246.124 sau 0724.586.314 sau la sediul din Beriu.

BERBEC:Simpla concentrare asupra muncii de zi cu zi nu este de ajuns să vă ţină mintea ocupată astfel încât să nu va mai gândiţi la problemele ce par a nu se mai sfârşi. Atunci când credeţi că aţi reuşit, puteţi descoperi că nu.

TAUR: Aveţi o săptămână pozitivă şi optimistă în care puteţi obţine succese prin munca în echipă. Aţi putea, poate miercuri, să faceţi ordine în locuinţă sau să porniţi o lucrare de bricolaj ce o plănuiţi de ceva vreme.

Nu uitaţi să-i implicaţi şi pe cei de acasă.

GEMENI: Săptămâna aceasta sunteţi inspiraţi. Conştiinţa parcă încearcă să vă spună ceva. Păstraţi relaţii doar cu oameni care au prestigiu, putere şi de pe urma cărora veţi putea prospera. Atenţie când manipulaţi banii sau când faceţi cumpărături mari. Verificaţi de zece ori înainte de a hotărî ceva .

RAC: Veţi primi mai multe mesa-

je şi dacă le veţi lua în seamă aveţi care se vor răsfrânge negativ asupra dumneavoastră.

BALANŢA: Activităţile legate de multă mişcare ar trebui să vă preocupe în succes. Acum daţi imaceste zile. Veţi avea mai presia unui om puternic. multe şanse de reuşită şi Aveţi nevoie de încă o nu ar fi rău să le folosiţi. listă de priorităţi ca să Vi se cere să fiţi sincer şi vă păstraţi pe drumul cel bun pen- apoi vi se reproşează că nu sunteţi tru o perioadă lungă de timp. suficient de discret.

LEU : Rupeţi relaţiile din obli- SCORPION: Doriţi să-i puteţi gaţie impuse de situaţiile pedepsi pe cei care v-au financiare neclare în care ironizat în momentele deliv-aţi zbătut în ultimul cate prin care aţi trecut la timp. Calmul şi dorinţa serviciu. Pe plan familial, de a vă autovindeca prin nu puteţi renunţa la binetratamente naturiste va ajuta să cunoscutele critici, cunosrecăpătaţi optimismul. Descoperiţi cut fiind comportamentul dumneaîn anturajul dumneavoastră cu- voastră lipsit de tact. Vă simţiţi noştinţe linguşitoare care vă ex- exploataţi de cei care vă înconjoaploatează emoţional. ră şi veţi lua măsuri imediate.

FECIOARA: Trebuie să fiţi mai SĂGETĂTOR: Sunteţi hotărâţi vigilenţi faţă de partenerul de viaţă să spuneţi adevărul însă reuşiţi să şi de colegi. Cu toţii au jigniţi o persoană dragă. tendinţa să vă critice şi Nu este prima oară când aveţi impresia că sunteţi greşiţi, dar este prima dată nedreptăţiţi în loc să când vi se răspunde în priviţi situaţia ca pe un aceeaşi manieră. Câteva semnal de alarmă. Sunteţi provo- persoane din anturaj vă plictisesc. caţi şi adoptaţi măsuri nepotrivite, Nu ştiu decât să comenteze, să

Horoscop

26 iunie 1599: Un nou tratat între Țara Românească și Transilvania; Mihai Viteazul a acceptat suzeranitatea lui Andrei Bathory, iar acesta a recunoscut domnia ereditară în familia lui Mihai Viteazul 1819: Este patentată bicicleta 1848: Guvernul revoluționar de la București a decretat eliberarea robilor țigani aparținând boierilor 1877: Schimb de focuri între artileria română și cea otomană în zona Calafat-Vidin; a cazut la datorie sergentul Nicolae Popescu, prima jertfă românească în războiul de independență 1935: În Germania Nazistă se introduce serviciul obligatoriu de șase luni, Reichsarbeitsdienst RAD, pentru bărbații între 18 și 25 de ani.

1941: Al doilea război mondial: Finlanda se alătură Germaniei în războiul antisovietic Al doilea război mondial: NKVD ucide 100 de prizonieri politici într-o strâmtoare în apropiere de Minsk, Belarus 1945: A fost semnată, la San Francisco, Carta Națiunilor Unite • Ziua Internațională pentru Sprijinirea Victimelor Torturii • Ziua Internațională Împotriva Abuzului și Traficului Ilicit de Droguri • România -- Ziua drapelului național (din 1998) • Madagascar -- Ziua națională. Aniversarea proclamării independenței (1960) 27 iunie 1968: La Praga are loc „manifestul celor 2.000 de cuvinte", redactat de un grup de intelectuali, care cer instituirea unui regim liberal • Ziua Mondială a Pescuitului • Ziua Națională a Republicii Djibouti (Estul Africii) 28 iunie 1358: Primul privilegiu comercial cunoscut acordat negustorilor brașoveni pentru Țara Românească; se confirmă existența

unui

drum

comercial

ce

pornea

le Brașovului; scrisoarea , datată 29 iunie 1521, reprezintă primul text redactat în limba română, cu caractere slavone care s-a păstrat 1713: Petru I al Rusiei vizitează Moldova și face cunoștință cu domnitorul moldovean, Dimitrie Cantemir 1866: Parlamentul României adoptă prima constituție a țării, una dintre cele mai avansate a acelor timpuri.

•Ziua Dunării •Ziua Africii •România -- Ziua Penitenciarelor •Seychelles -- Ziua Independenței 30 iunie 1905: Albert Einstein publică lucrarea „Asupra electrodinamicii corpurilor în mișcare", cunoscută astăzi ca teoria relativității 1908: Are loc fenomenul Tunguska în Siberia 1934: A avut loc, în Germania, masacrul împotriva liderilor asociațiilor politice rivale lui Hitler („Noaptea cuțitelor lungi") •România: Ziua învățătorului •Sudan -- Ziua revoluției. Sărbătoare națională •Republica Congo -- Ziua națională 1 Iulie 1878: S–a încheiat Congresul de pace de la Berlin. Prin Tratatul de pace s–au recunoscut independența României și drepturile ei asupra Dobrogei. Județele Cahul, Bolgrad și Ismail, din sudul Basarabiei, aflate în componența României, sunt încorporate Imperiului Țarist..

1942: Al Doilea Război Mondial: Începe prima bătălie de la El Alamein.

1990: Reunificarea Germaniei: Germania de Est acceptă Marcă germană ca monedă, unind astfel economiile Germaniilor 1993: România: A intrat în vigoare taxa pe valoare adaugată (TVA) și liberalizarea completă a prețurilor.

• Canada: Sărbătoare națională.

• Burundi: Sărbătoare națională.

• Somalia: Sărbătoare națională.

Din istoricul săptămânii din Transilvania pe Valea Prahovei și pe Valea Buzăului spre Dunăre, cunoscut, mai târziu, sub numele de „drumul Brăilei” 1581: A ieșit de sub tipar „Evanghelia cu învățătură" sau „Cazania", ultima și cea mai de seamă carte tiparită de diaconul Coresi 1883: Mihai Eminescu este arestat la Baia Mitrașevschi și internat la spitalul doctorului Alexandru A. Suțu 1914: Arhiducele austro-ungar Franz Ferdinand și soția sa au fost asasinați, eveniment ce a declanșat Primul Război Mondial.

1918:Primul Război Mondial: Semnatea Tratatului de la Versailles între învingătorii Primului Război Mondial și Germania.

1919: A fost semnat Tratatul de la Versailles, act ce a dus la încheierea Primului Război Mondial 1940: Al Doilea Război Mondial: România cedează URSS Basarabia ,nor dul Bucovinei si ținutul Herța.

1941: Al doilea Război Mondial: Sovieticii opresc execuțiile în masă de la închisoarea Brygidki, Lwów (Polonia).

Ele au început la 22 iunie. Dintre cei 13.000 de prizonieri, majoritatea polonezi, doar 600 au fost cruțați. 3 mii dintre prizonieri ucrainieni 1982: Vizita în România a lui Richard Nixon, fost președinte al SUA 29 iunie 120: O diplomă militară descoperită la Porolissum (azi, satul Moigrad din județul Sălaj) menționează pentru prima dată un guvernator al Daciei Superior, Cn. Minucius Faustinus Sex. Iulius Severus 1521: Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către Johannes Benkner, jude-

bârfească şi să piardă timpul.

Primiţi în week-end un cadou la care nu vă aşteptaţi.

CAPRICORN: Se vor spune multe lucruri nedrepte atât despre dumneavoastră cât şi despre partenerul de cuplu. Nici relaţiile profesionale nu sunt mai blânde şi descoperiţi că întreaga săptămână vă este pusă la încercare răbdarea. Veţi primi nenumărate lecţii, fiţi gata să le învăţaţi!

VĂRSĂTOR: Viaţa sentimentală nu decurge aşa cum vă doriţi, în primul rând pentru că alergaţi după mai mulţi iepuri deodată. Implicarea în proiectele profesionale va duce la instalarea unor migrene persistente .

PEŞTI: Aţi depăşit poate cea mai neagră perioadă a anului, dar de acum înainte urmează o perioadă de refacere, care nu exclude însă munca susţinută. Echipa din care faceţi parte se destramă şi va trebui să găsiţi colaboratori noi pentru contractele în curs de derulare!

BAZA SPORTIVĂ DE AGREMENT

Alte vremuri

cuprinde: 3 terenuri de tenis,1 teren cu iarbă artificială și 2 cu zgură, 1 teren de baschet, 1 teren de volei, 2 terenuri de mini-fotbal, 1 teren de badminton, bazine de înot pentru adulții și copii, patinoar natural (în sezon); pistă de role, bar cu terasă, locuri de cazare, vestiare și birouri.

Informatii și rezervări la telefon: 0727.225.309

Locul Anti Alzheimer

E-uri

Careu, Sudoku

Literele din alfabet s-au adunat Făt-Frumos s-a înfiinţat La o şezătoare, ca să La fata de împărat. ţină sfat.

I-a arătat diploma de Să-şi spună păsul fiearte marţiale care, Cucerită în concursuri Despre a lor întrebuinternaţionale. inţare.

Fata i-a zis: „De titluri La urmă, intră şi E-ul în ţin cont vorbă: Dacă-mi arăţi… plusul - Mai nou, mă bag în din cont” ! tocană şi ciorbă !

Nu credeţi, prinde E-ul Aici totul s-a terminat: curaj, Contul era… zeroMă găsiţi în alimente, barat ! citiţi pe ambalaj !

Orizontal: 1. NEMÂNGÂIAT 2. OVINE – CAI 3. Coboară din munți – Avocat ( abr. ) – Reniu ( simb. ) 4. MAI – GREA 5. Vorba vacii – ZIULIȚĂ 6. AȚÂȚARE – Boli interne!

7. INAMIC – RĂI 8. VIZĂ 9. AORTIC – Fițos…din fire!

MAIȘTRI – Crema satelor

Vertical: 1. SMÂNTÂNITĂ 2. MÂNUIRE – Creste!

3. George Voinea – MUIAT 4. NOE – Băgate în cutie! – Are darul vorbirii 5. Nota 3 – CARIATĂ 6. TAIGA – Iași auto 7. LENEVI 8. Bold – În iris! – VAI 9. RÂT – TORIZI ZĂLOGIRE

MONUMENT AL NEPĂSĂRII! OARECÂND CIINEMATOGRAF DE VARĂ, AZI ….

D ’ALE Rromanilor

® Pădurarul prinde în pădure o Rromancă furând lemne şi, ca să nu o amendeze, îi cere plata în natură. Încântat de rezultat, îi duce Rromancei acasă lemnele. Rromanul făcu un foc mare. Rromanca stătea lângă foc cu poalele ridicate. Grijuliu, Rromanul o atenţionează: - Hai grijă fă, să nu-ţi harzi cartela de lemne !

® La școală, un Rroman stătea în penultima bancă.

Inspectorii se aşează în spatele lui, în ultima bancă. Profesoara pune întrebări, Rromanul tot cu mâna pe sus. Într-un sfârşit, îl pune şi pe el să răspundă.

- I-a răspunde şi tu Praleo!

- Doamnă, să mor io ce picioare şi ţâţe mişto ha-

veti!

Nesimţitule, cum îţi permiţi?

Ai nota 2 şi ieşi afară măgarule! În timp ce se ridică din bancă, Pralea se întoarce la inspectori: - Bă, ăştia cu inșpecţia, nu mai șoptiți mânca-v-aş, dacă nu ştiţi! ®Stătea un Rroman pe un deal cu un bumerang în mână şi cu faţa plină de sânge, se apropie altul: - Ce faci mă?

- Stau.

- Da ce ai în mână??

- Nu ştiu - Păi şi de ce îl ţii?? Aruncă-l!

- Aruncă-l tu...

Talon de publicitate gratuită

NUMELE………………………………………………………………..

ADRESA………………………………………………………………...

Text………………………………………………………… ………………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………... …………………………………………………………………………..

Taloanele pot fi trimise și la adresa ELECTRONICĂ vorba.orastie@gmail.com. sau se depun la adresa: str. A. Vlaicu nr.1