Vorba nr 28

o3.o7-o9.o7 2013

28

Judecătoria pe picior de INCHIDERE ?

MUNCA-I GREA, POLITICA –I CA VAI DE EA, HAIDE SĂ RÂDEM!

Activitatea GOSCOM (IGO) pe punctul de migrare spre Apa Prod Spitalul se târăște ca vai și amar.

Cine închide ușa ?

APROZARUL DIN CENTRU VECHI VĂ AȘTEPTĂ CU MARFĂ DE BUNĂ CALITATE LA PREȚURI MICI VĂ AȘTEPTĂM!

PRIN MAGAZINUL DIN ORĂȘTIE SITUAT PE STR. EROILOR NR. 29, TEL. 0755148476 VĂ OFERĂ: MOBILIER PENTRU BAIE, ACCESORII BAIE: GRESIE, FAIANȚĂ, CABINE DUŞ, CĂZI DE BAIE

Cunoscutul aprozar din centru vechi mai aproape de dumneavoastră. În piața „La Greu” . În permanență vom aduce marfă proaspătă la prețuri mici!

•

    

ROȘII CIREȘE ARDEI GRAS CARTOFI NOI VARZĂ PEPENE VERDE

1,95 6,90 2.95 1,96 1,50 1,95

lei \ kg. lei \ kg. lei \ kg. lei \ kg. lei \ kg, lei \ kg.

Dependenţa – boală sau nu ?

Virgil-Liviu Sabău

de Vic Virgil Bălan ☺☻Deşi au fost inundaţii, anul agricol pare a fi bun şi seceta, doar o ştire, hai să zicem, eronată. Sunt curios să văd dacă TVA-ul la pâine va scădea, va scădea şi preţul ? În foarte multe cazuri a scăzut doar… gramajul. ☻☺ Este de ştiut că piaţa legumicolă autohtonă la nivel naţional este asigurată de cei din zona Aradului, zona Doljului şi zona Galaţiului. Dar la desfacere, apar şi cei de pe la etajele cele mai înalte ale blocurilor, făcând ca preţurile să explodeze. Mereu se spune că se vor lua măsuri, dar noi, cumpărătorii, continuăm să suportăm preţurile.

Pentru a nu deveni victime ale infracţiunii de tâlhărie, poliţiştii vă recomandă:

☻Când observaţi că sunteţi urmărit/urmărită de un individ (sau mai mulţi), deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea traseului şi adresaţi-vă primului poliţist întâlnit sau apelaţi numărul unic de urgenţă 112; ☻Nu vă afişaţi ostentativ cu obiecte de valoare (lănţişoare, brăţări).

Nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi la dumneavoastră; ☻Evitaţi transportarea unor sume mari de bani dacă nu vă luaţi măsuri de siguranţă corespunzătoare; ☻Dacă sunteţi agresaţi nu aveţi reţineri în a ţipa şi chiar a riposta fizic; o astfel de reacţie îl poate determina pe infractor să vă lase în pace şi

☺☻În loc să ne vedem de ale noastre, ne-am învăţat să plângem la mormânt străin. Şi nu mă refer la cei mulţi, ci la unii parlamentari şi guvernanţi care, ca să ne distragă atenţia, direcţionează subiectele care ne interesează şi ne dor, pe alte tărâmuri.

Dragilor aleşi sau numiţi, gata cu prosteala, că nu mai ţine… ☻☺Nu înţeleg de ce tot scot de la naftalină nişte căzături şi nume, unele posturi TV, care astăzi se cred nişte eroi neînţeleşi ? Şi, mai întotdeauna, vreo două-trei doamne obosite ne dau lecţii de la A la Z, de parcă noi am fi nişte învăţăcei. Nu le dau numele, ştiu că v-aţi dat seama despre cine fac vorbire… să părăsească în grabă locul; • În data de 27.06.2013, la ora 13:30, Poliţia Municipiului Hunedoara a fost sesizată de către un bărbat în vârstă de 37 de ani, din municipiul Hunedoara, despre faptul că fiul său, FIRU ALEXANDRU (foto), de 14 ani, din Hunedoara, elev în clasa a VI-a, a plecat de la domiciliu în data de 26.06.2013, în jurul orei 11.00, şi nu a mai revenit. Minorul are o înălţime de circa 1,60 metri, păr negru tuns scurt, ochi căprui, fiind îmbrăcat cu pantaloni tip blue-jeans, bluză de trening culoare albastră, iar în picioare purta o pereche de pantofi sport de culoare crem. În urma sesizării, poliţiştii au efectuat mai multe activităţi de căutare a minorului pe raza de competenţă, însă, până în prezent acesta nu a fost găsit.

de ce ?

O săptămână întreagă plină de „de ce”-uri. În loc să fim alături de rudele şi apropiaţii celor dispăruţi în Muntenegru, să păstrăm o linişte profundă, aşa cum se cuvine în astfel de momente, o parte, o mare parte din presă, atât audio-video cât şi scrisă, au tăbărât în sufletele românilor cu mult prea repetata întrebare „de ce ?”. Câtă lipsă de profesionalism la unii care se cred jurnalişti cu ştaif ! Ei întotdeauna caută senzaţionalul şi se cred chiar ei senzaţionali ! O să dau câteva exemple din noianul de „de ce ?”-uri: De ce juca Victor

Ponta baschet în acele momente tragice ? – De ce şoferul care se afla la volan în acel moment a fost angajat pe perioada concediului legal, dacă era deja încadrat în M.A.I. ? – De ce ministrul de externe se plimba cu bicicleta în acele clipe ale dezastrului ? – şi multe altele… Înseamnă că noi, poporul român şi conducătorii, ar trebui să stăm într-o permanentă stare de aşteptare a răului, a dezastrului, a nenorocirii, după unii ! Nimeni nu se poate bucura şi nui permis să se bucure de nenorocirea altuia. Dar cel mai josnic „de ce ?”, care m-a tulburat până la lacrimi, a fost: „De ce doliu naţional ?”. Ce în-

Progresele tehnologiei ne-au condus, încet şi sigur spre o serie de boli noi şi specifice. Experţii transmit acest mesaj tot mai des în ultimul timp, în ciuda zecilor de reclame la ultimele gadget-uri apărute, care îndeamnă potenţialii clienţi la… exact contrariul ! Bineînţeles, publicitatea este inima comerţului, şi fiecare producător ar vrea să-şi vândă marfa, numai că, din lăcomie, se depăşeşte fără prea mult efort linia dintre sănătos şi nesănătos.

Totuşi, se poate să existe o exagerare de fiecare parte a baricadei. Calculatorul este acum o piesă importantă în activitatea unei companii, iar internetul – o modalitate impusă de-a lucra în departamentele sale, astfel încât a evita utilizarea internetului este sinonim cu a-şi da demisia pentru angajatul căruia i se recomandă să-şi reducă timpul de conectare (la internet). Emailul, a devenit, în timp, mijlocul de comunicare şi de transfer de date unanim acceptat şi obligatoriu între persoanele angajate să realizeze anumite operaţii pentru firmele angajatoare, deci… nici nu se poate pune problema renunţării la e-mail. Ultimele modele de telefoane mobile, dotate cu aplicaţii care uşurează conectarea la internet şi comunicarea, devin, şi ele, la fel de necesare într-o competiţie comercială.

Din alt punct de vedere, din păcate există şi categoria de utilizatori ai internetului, de distracţie. Copiii, tot mai mulţi şi din toate păturile sociale, sunt posesori fireşti de telefoane mobile şi majoritatea, implicit, de internet, suplimentând conexiunea de acasă, de pe calculator. Pentru aceştia vina cea mai mare o poartă părinţii, dar calculatorul, internetul şi telefonul mobil sunt elemente care fac parte din educaţie, după cum afirmam într-un articol anterior, şi sunt utile, însă nu într-atât cât sunt folosite.

Fireşte, sfaturile experţilor pornesc de la cauze reale şi nu trebuie ignorate. Dar printre copiii care acum stau prea mult pe net, se află specialiştii de mâine, viitorii cercetători, viitorii inventatori. Ar fi păcat să le tăiem elanul, să le ciopârţim pasiunile, să le limităm libertatea de exprimare sau să le ucidem năzuinţele. N-am face altceva decât să întârziem viitorul.

Se spunea în Epoca de Aur că dacă mâine ar fi sfârşitul lumii, noi, românii, am mai trăi încă douăzeci de ani şi abia apoi ar veni şi pentru noi. Adică eram în urmă faţă de restul lumii cu douăzeci de ani. Iar cine nu ţine seamă de trecut este condamnat să-l repete. Se pare că, într-un fel sau altul, cam asta facem.

Vic Virgil Bălan

trebare ! Când poporul muntenegrean a anunţat că, în semn de solidaritate, în semn de prietenie, în semn de umanitate profundă, a declarat doliu naţional, pe aici, pe la noi, se mai găseau nişte troglodiţi să-şi pună „savanta” întrebare „de ce ?”. Analizând la rece, tot ce-a ţinut de bunul mers, transport, prim-ajutor şi tot ce trebuia pentru ca totul să fie aproape perfect – fiindcă perfecţiunea nu va fi niciodată atinsă – toţi factorii implicaţi au funcţionat ca un ceasornic. Se vor mai găsi mult timp, pe ici, pe acolo, cârcotaşi care, pentru o bucată de pâine, vor mai arunca răutăţi pe piaţă, dar nu ar strica mai multă auto-cenzură.

Doar la atât îi duce capu’?

Care este amenda și cine sunt amendații ?

Zig-zag ≠Zig-zag Vic Virgil ••••••••••••••••••••••••••••••••••• S-au înmulţit vânzătorii de icoane din centrul oraşului în ziua de sâmbătă, zi de piaţă.

Pur şi simplu trebuie să te fereşti de ei, fiindcă îţi taie calea şi aproape te obligă să cumperi. Unii, mai inventivi, vând nişte recipiente (flacoane) cu ulei, minţind că este ulei adus de la muntele Athos. Două ore am rătăcit prin centru şi în tot acest timp nu i-a întrebat nimeni nimic.

••••••••••••••••••••••••••••••••••• În zona „La berze” se încalcă legile de circulaţie, fără să exa-

gerez, din cinci în cinci minute. Ştiu un poliţist de la serviciul „circulaţie” al Poliţiei locale, care îşi face foarte conştiincios treaba. Poate trece mai des prin zonă…

••••••••••••••••••••••••••••••••••• Chiar nu se poate amenaja un loc din cât e piaţa de mare pentru cei ce vând păsări şi animale mici ? înghesuiala de pe pod, în ziua de sâmbătă e un real pericol rutier atât pentru vânzători, cât şi pentru cumpărători…

•••••••••••••••••••••••••••••••••••

Zig-zag = Zig-zag

A avut loc şedinţa ordinară a Consiliului Local al municipiului Orăştie convocată prin Dispoziţia nr.427/2013 a Primarului pentru data de joi, 27 iunie 2013, ora 14 în sala de şedinţe a Consiliului local Orăştie, cu următoarea ordine de zi: 1.Proiect de hotărâre privind acceptarea donaţiei unui teren situat în prelungirea străzii V. Alecsandri din municipiul Orăştie comisia pentru administraţie publică locală, comisia pentru urbanism.

2.Proiect de hotărâre privind atribuirea cu chirie a unui apartament din imobilul situat în Orăştie, str. Victoriei, nr. 22 - comisia pentru administraţie publică locală, comisia pentru servicii şi comerţ.

3.Proiect de hotărâre privind aprobarea atribuirii cu chirie a unei locuinţe construită prin fonduri ANL situată în blocul nr. 81 din municipiul Orăştie, str. Pricazului – comisia pentru administraţie publică locală, comisia pentru servicii şi comerţ.

4.Proiect de hotărâre privind aprobarea dezmembrării imobilului situat în municipiul Orăştie, str.

Crişan (Zăvoi), cuprins în CF nr.

62895, nr. cadastral 62895, Municipiul Orăştie – Domeniu public – comisia pentru administraţie publică locală.

5.Proiect de hotărâre privind aprobarea decontării navetei ca-

drelor didactice din cadrul Colegiului Naţional „A. Vlaicu” Orăştie, Liceului Tehnologic „N. Olahus” Orăştie, Şcolii Gimnaziale „D. Stanca” Orăştie şi Grădiniţei cu Program Normal nr.1 Orăştie – comisia economică, comisia pentru învăţământ, sănătate, sport, cultură şi culte.

6.Proiect de hotărâre privind alocarea din bugetul local al municipiului Orăştie pe anul 2013 a unor sume de bani pentru unele unităţi locale de cult din municipiul Orăştie – comisia economică, comisia pentru învăţământ, sănătate, sport, cultură şi culte.

7.Proiect de hotărâre privind aprobarea participării municipiului Orăştie, în calitate de partener, în cadrul proiectului „Inventarierea, evaluarea şi promovarea bunurilor culturale de patrimoniu mobil din “Depozitul de icoane şi carte veche de la Orăştie” - comisia pentru învăţământ, sănătate, sport, cultură şi culte.

8.Discutarea cererii înregistrată sub nr. 3685/2013 a Asociaţiei „Patrimonium” Orăştie.

La care s-au mai adăugat suplimentar 4 puncte: 1 - „Eterna” cerere a celor de la General Electric Power (firmă ce dorește să construiască o micro hidrocentrală la Sibișel), şi care nu a reușit să facă astfel încât Consiliul Local să dorească hidrocentrala pe care dânșii o consideră ca rentabilă și pentru Orăștie.

Potrivit informațiilor oferite de ZiuaVeche.ro, premierul Victor Ponta a ridicat la bară necesitatea unei reforme serioase în administrația publică în ceea ce privește salarizarea. Prin reforma la care se referea premierul se vor modifica salariile bugetarilor, iar la stabilirea plafoanelor de încadrare se vor avea în vedere alte criterii decât cele valabile în prezent. „Eu mi-am dorit să dau speranţe celor care muncesc bine şi care sunt plătiți prost, sau care nu pot să fie răsplătiţi, promovaţi. În acelaşi timp, cu siguranţă, am dat şi fiori celor care stau bine mersi în funcţii de foarte mulţi ani şi nu poţi nici să-i dai afară, nici să le tai salariul, că te dau în judecată şi câştigă. Eu simt nevoia ca în 2013, cu sprijinul politic pe care îl are USL – dar nu doar cu USL, ci şi cu alte partide din Parlament – cu această stabilitate politică şi economică pe care o avem, să facem o reformă serioasă a administraţiei publice, o reformă pe care nu a mai făcut-o un guvern înainte din diverse motive – nu le mai deschidem acum – în aşa fel încât fiecare instituţie, fie că vorbim de primărie, vorbim de un minister, de o autoritate, să pună alte criterii în momentul în care are bugetul de cheltuieli de personal, că acum

Materiale de construcții Str. Pricazului, CT 1 Str. N. Bălcescu, nr. 11 Construiți, reparați - vă suntem alături!

Telefon: 0740.020.305

2 - Evaluarea A.N.I. referitoare la incompatibilitatea consilierului SÂNGEORZAN OCTAVIAN, din vremea cât conducea IMO. Soluționarea fiind amânată până când instanțele de judecată vor da o soluție definitivă 3 - Conducerea Colegiului Aurel Vlaicu mulțumește Consiliului Local pentru sprijinul acordat.

4 - Mai mulți cetățeni nemulțumiți din zona PLANTELOR își exprimă nemulțumirea față de relele comportamente ale locutorilor de etnie RROMĂ din acea zonă.

Dacă primele puncte trec și sunt votate după cum au fost discutate în comisii, la punctul numărul 8: „Discutarea cererii înregistrată sub nr.3685/2013 a Asociaţiei „Patrimonium” Orăştie” se iscă discuții.

Asociaţia „Patrimonium” este acea asociație ce construiește la ieșirea din Orăștie către Deva , un Muzeu al Satului Transilvănean.

Domnul primar s-a opus cererii prin care asociația cerea sprijin de la Consiliul Local, motivând că terenul pe care se construiește acel Muzeu nu aparține Orăștiei și este în teritoriul administrativ al comunei Turdaș. Așa o fi !

Consilierii au dorit, totuși, să se găsească o formă legală în care proiectul „Asociaţiei Patrimonium” să fie ajutat, iar Muzeul Satului Transilvănean să poată fi definitivat, astfel Orăștia ar primi o nouă emblemă chiar de la intrarea

îl primeşte pe nişte criterii stabilite de foarte mult [timp] (n.a.), câţi oameni, fiecare câţi bani poate să primească.

Eu cred că putem să facem o schimbare radicală şi să dăm mult mai multă flexibilitate şi, dacă vreţi, criterii manageriale, la momentul la care primeşti bugetul de cheltuieli de personal, să poţi să dai un salariu mai mic celui care nu munceşte destul sau eventual chiar să îl concediezi, să poţi să-l promovezi pe cel care munceşte mai bine, să-l recompensezi inclusiv financiar. E o discuţie pe care am început-o în cadrul Guvernului şi în cadrul USL-ului, o să o dezvoltăm în toamnă, o să o prezint atunci când am lucrurile spre finalizare tuturor grupurilor politice din Parlament, nu doar USL-ului, ci şi opoziţiei, şi cred că dacă reuşim să o aplicăm pentru 2014, va fi una din principalele reforme pe care cred că toată lumea le-a simţit ca fiind necesare şi totuşi nimeni nu a reuşit să le facă în România în ultimii ani”, spunea Victor Ponta.

Evident, aceste cuvinte ne încântă. Cu toate acestea, inventivitatea celor investiţi cu interpretarea legii ar trebui să ne mai domolească entuziasmul. Există şi acum foarte multe legi bune şi foarte bune, date spre aplicare, dar că-

Dan ORGHICI

în localitate.

Fulminantă a fost, în schimb, discuția din Adunarea Generală a Acționarilor de la Activitatea Goscom S.A. Orăștie, la care temperamentalii au dezlănțuit vifor de cuvinte, aşa încât înghețul minților a fost cât pe ce să se producă iar năvălirea de patimi să devină război.

O paranteză îmi pare binevenită pentru cei ce nu cunosc regulile AGA. Persoanele ce fac parte din consiliul de administrație al ACTIVITATEA GOSCOM S.A sunt votate de Consilierii Locali ai municipiului și a localităților afiliate la această unitate și se subordonează acestora, ei (consilierii) reprezentând AGA. Nu mă apuc acum să scriu de dosarele depuse, criteriile de selecție, că mă apucă, poate, și pe mine pandaliile zilei de joi.

Rezumativ doar, au fost depuse spre validare patru dosare, trei au picat, dar doi membri ai consiliului de administrație susțin că au picat pe nedrept. De aici și până la ceartă nu a fost decât un pas.

O furtună-n vorbe fără idei, la care spuneam că titlul viitorului meu articol legat de subiect va fi „ACTIVITATEA GOSCOM, APA PROD te cheamă !” Și tot ce -i posibil, deoarece nu ar fi de mirare ca interesele financiare să primeze. Nu am încă dovezi certe, dar se pare că titlul meu se potrivește mănușă cu interesul unora.

rora li s-a deturnat bunul sens astfel încât, după ce au fost aplicate, rezultatul ne-a băgat în ceaţa numită perplexitate. De aceea opinia publică trebuie să fie cu ochii pe cei ce interpretează textul în vederea aplicării acestei legi şi să tragă de mânecă atunci când transparenţa lasă de dorit sau când sesizează inadvertenţe de citire. Am spus „opinia publică” pentru că instituţiile oficiale care ar trebui să monitorizeze modul în care se pune în practică această lege şi să sancţioneze încălcarea şi interpretarea eronată a sa, nu prea-şi fac simţită prezenţa, aşa cum nu li s-a auzit glasul decât arareori.

Nu vom şti niciodată noi, poporul, cine munceşte şi cine nu, după cum nu vom şti nici ce salariu are fiecare bugetar având în vedere că se poate minţi în declaraţii. Şi, vezi să nu-l dea afară primarul x pe nepotul y pentru că nu munceşte… Aşa că nici eventual viitoarea lege de reformă a administraţiei publice nu ne va mai îndulci viaţa.

Nu ştiu dacă am avut vreodată o administraţie în care să nu fii privit cu suspiciune, cu ciudă – dacă nu chiar cu ură – atunci când te-ai înscris într-o audienţă sau te-ai prezentat la un ghişeu ca să-ţi plăteşti dările la stat. Doar minunile nu trebuie să ţină decât trei zile (maxim), sau până când bate ceasul miezul nopţii, cam ca în Cenuşăreasa.

Bila Albă

Bila Neagră

Acelei părți Din cvasi modintre consilieri locali tive ce nu au loc întrcare mai țin la orașul un spațiu restrâns: nostru, am fi vrut să-i „Conducerii enumerăm dar am fost Activitatea rugați să nu o facem!

Goscom S.A.”

Şmecherii şi scrisori secrete Măi, să fie ! Aud şi eu pentru prima dată un premier afirmând că la nivelul aparatului administrativ central „e o scleroză totală” ! Mai întâi să vedem reforma reală propusă, adică reducerea la jumătate a funcţionarilor publici, care taie frunze la câini ! De astfel de declaraţii publice e plin podul românului! E ca şi cum N.A.S.A. ar face public faptul că din 2020, să zicem, vom merge cu liftul spaţial pe Marte. Deşi sunt şi ei convinşi că bat câmpii, pentru că era cosmică sa cam prăpădit fără succes. S-au cheltuit munţi de bani pentru ratări: nici un profit de pe Lună, nici de pe asteroizi, nici de pe alte planete.

Başca întâlnirea cu extratereştrii. Ca să aduci un pumn de minereu rar de pe un corp cosmic, costă de mii de ori mai mult decât l-ai obţine prin sintetiză pe Pământ. Costurile, distanţele, toate fac din problema explorării spaţiului un excelent subiect pentru povestiri S.F. şi... atât. Să fim mulţumiţi dacă activităţile spaţiale vor îmbunătăţi comunicaţiile prin satelit şi vor evita coliziunile cosmice cu impact asupra Terrei. Restul e politică de război şi globalizare. Aşadar, cum şmecheria politicienilor mioritici e de nevindecat, veşnică şi atotstăpânitoare, experţii în modificarea Constituţiei vorbesc despre un „preşedinte notar” şi o „republică parlamentară”. Se vede de pe Marte că cei din fruntea bucatelor naţionale îşi aranjează ploile cu ajutorul ei ! Parlamentarii vor avea imunitate sporită, adică cenuşă groasă pe turtă, iar şeful statului puteri limitate. Este oficial ! Ca şi trecerea la euro ! B.N.R. a cerut introducerea monedei euro în noua Constituţie.

Bucurie mare, nu-i aşa ? Chiar în sediul B.N.R. strategul alogen american, născut la Budapesta, George Friedman, preşedinte al Strat-

for, afirma: „Bine că nu sunteţi în zona euro. Nu intraţi acolo !” Are dreptate ! Ce-i lipseşte chelului ? Tichia de mărgăritar. Vom sărăci de tot !

Preţurile se vor umfla, iar salariile vor fi mai neputincioase. Vom fi servitorii de frunte ai organismelor mondiale care ne vor folosi după bunul plac. Probabil am fost promişi în acest scop prin scrisori de acreditare. La fel ca în scrisoarea găsită de poliţie în apartamentul şefei F.M.I: „Folosiţi-mă aşa cum credeţi că e mai bine !”. Lagarde îi informa pe Nicolas Sarkozy că o poate „folosi” la treburile „casnice”. Despre scrisoarea-jurămînt, descoperită în timpul percheziţiei efectuată în luna martie la apartamentul din Paris al şefei F.M.I, Christine Lagarde, şi făcută publică în „Le Monde”, abia acum, la trei luni de la data percheziţiei, am scris la vremea respectivă în editorialul „Aşteptam de mult pe la gard”. „Sunt alături de dumneavoastră”, scrie Lagarde, „pentru a vă sluji proiectele pentru Franţa.

Folosiţi-mă aşa cum credeţi că e mai bine pentru acţiunile dumneavoastră. Dacă decideţi să mă folosiţi, am nevoie de dumneavoastră ca ghid şi susţinător. Fără ghid, voi fi ineficientă. Fără susţinători, nu voi fi plauzibilă”. Scrisoarea a fost găsită în cazul dosarului Bernard Tapie, şefa F.M.I. fiind bănuită că a contribuit la victoria acestuia într-un litigiu ce i-a adus 400 de milioane de euro. Scrisoarea mai precizează că, Lagarde nu are „ambiţii politice personale” şi că, spre deosebire de anturajul lui Sarkozy, „nu are dorinţa de a fi un servitor ambiţios”. Vedeţi cum cei de la vârful planetei se servesc pe furiş între ei ? Iată de ce vin întotdeauna cu păreri critice !

Pentru că atitudinea critică obiectivă, argumentată şi măsurată, invită la diferenţiere între ade-

Maria Diana Popescu

văr şi manipulare, între scop şi finalitate. Vedem destul de clar că politica, în orice colţ al lumii, e un maidan, unde bat mingea în neştire şi servitute tipologii umane divers colorate. Ca şi la noi, de altfel. Şuturile sau golurile trase în poarta adversarului se înscriu în „estetică corupţiei”, a blatului şi n-au nimic de-a face cu spiritul românesc, fiind de fapt glorificarea unor interese personale sau ale grupurilor care frecventează o atare cocină ideologică sectară. Focalizarea falşilor salvatori ai naţiunii, a falselor evenimente petrecute pe scena mare a politicului, proliferarea ştirilor îndoielnice, manipularea şi întreţinerea confuziei dintre sfera fabricată a nonvalorilor şi zestrea reală, urmăresc anihilarea rezistenţelor critice-protestatare şi, în mod special, reducerea la tăcere sau cenzura drastică a valorilor românismului.

Cât de uşor îi lăsam să ne încovoie demnitatea şi verticalitatea românească, pentru a accepta sclavia şi civismul de consum, ornamental şi nefast ! Cum muşteriii noştri au depăşit decenţa şi nu mai valorează nici cât o ceapă degerată, ar trebui evacuaţi din orice funcţie de decizie ! Unde sunt diplomaţii de carieră ? Intelectualii de la care generaţia tânără să preia ştafeta dragostei de patrie şi popor ? Unde sunt cei care ar trebui să facă politică naţiunii române ? Figurile acestea din rotativa Puterii, aceleaşi de douăzeci şi trei de ani, au dat atâtea palme năucitoare identităţii noastre, au generat doar scandaluri de top şi şi-au sporit nemăsurat averile ! Desigur, ei au dreptul să facă orice cu viaţa lor ! S-o arunce în hău, dar li se interzice asasinarea poporului român, începută în urmă cu aproape un sfert de veac !

Dan ORGHICI Un nou magazin de LEGUME ȘI FRUCTE a fost inaugurat în PIAȚA „LA STADION”. Aici vor fi comercializate produse autohtone de bună calitate. Primii cumpărători, printre

care ne-am aflat, au rămas mulțumiți atât de produse, cât şi de prețuri.

După magazinele din CENTRUL VECHI și cel de LÂNGĂ SPITALUL MUNICIPAL cunoscutul brand orăștian HORTICOM vine mai aproape de oamenii orașului, deschizând un nou aprozar cu aceleași prețuri mici și marfă de calitatea cu care ne-a obișnuit de două zeci de ani.

Succes!

Cine gustă din produsele fermei Crăciunescu, devine client permanent. Caș, telemea, cașcaval, brânză dulce, smântână, iaurt, toate sunt făcute în mod natural, cu rețetele tradiționale și cu un gust desăvârșit. Daniel Crăciunescu se ocupă și de desfacere, așa că, îl puteți întâlni în piețele din Cugir și din Orăștie. Căutați-l, n-o să vă pară rău! Calitatea produselor și prețul competitiv vă vor face să reveniți. Iar dacă nu-l găsiți la piață, dați-i un telefon la Romoșel (0254 245 868). Vă va răspunde cu amabilitate.

Sunați și nu veți regreta produsele fermei CRĂCIUNESCU sunt de CALITATE!

Viața Dan ORGHICI

De câte ori nu am, nu m-am, nu ne-am, întrebat ce o fi cu viața asta, ceva parcă nu este la locul lui, la locul ei, la locurile lor. Și cum ar fi când parcă și ceasul se-nvârte mai iute !

Dacă după ședința A.G.A. (mai mult furtunăn vorbe fără idei decât ședință) de miercuri, 27.06, a.c., spuneam că titlul viitorului meu articol legat de va fi „ACTIVITATEA GOSCOM, APA PROD te cheamă !” Evident fiind că o parte din consiliul de administrație al fostului IGO își dorește ca ACTIVITATEA GOSCOM S.A. Orăștie să nu mai existe. Certitudinea-mi fiind întărită de cele 60 de zile ce aproape s-au scurs de când acest for de conducere al susmenționatei instituții nu întrunește numărul statutar de membri. Între noi fie vorba circul este un loc de destindere ce pare mic copil față de ce am văzut și auzit, ei bine, în urma acelei ședințe.

Dacă banii pentru spital nu mai ajung, se încearcă tot felul de artificii manageriale din care nu mai pricep decât că în viitorul foarte apropiat mă voi duce la Deva să mă tratez. Deoarece pe poarta actualului spital va trona un lacăt mare sau, în cel mai bun caz, mă voi trata pe bani pentru că spitalul va fi privat.

Dacă am de rezolvat un litigiu cu vecinul ce mă agasează sau are mai știu eu ce problemă ce ține de judecători, voi fi nevoit să-mi caut dreptatea sau să rezolv în alt oraș. Că la Orăștie judecătoria tocmai s-a închis !

Ei bine, după atâția “dacă”, ce în curând vor fi realități, stau să mă întreb dacă peste douăzeci de ani va mai fi viață în ORĂȘTIE ...



Mihai CĂSTĂIAN Simbolul esenţializează un concept, făcând trecerea de la semn la însemn. Încărcătura emoţională însoţeşte simbolul, reverberând în sufletele celor ataşaţi mecanismele subtile ale credinţei.

Regăsim flamura încă din antichitate, unde, unităţile militare deţineau stindarde, la care luptătorii se raportau şi închinau, ele făcând obiectul unui adevărat cult. Jurământul implica datoria supremă de a apăra cu preţul vieţii stindardul. Acvila romană, vexillum-steagul sau draco, steagul dacic, cap de lup şi trup de şarpe, îndeplinesc funcţia de reprezentativitate şi elementul de coeziune al luptătorilor aflaţi sub faldurile lor. Capturarea de la inamic, a acestor însemne, era dovada vitejiei iar afişarea în paradă - recunoaşterea publică a acestor fapte.

Crucea, simbolul creştinătăţii, este adoptată de împăratul Constantin cel Mare, în momentul în care trăieşte revelaţia Divină în sintagma: „Sub acest semn vei învinge !”.

Ferecaţi în fierul armurilor, cavalerii medievali adoptă, pentru a se recunoaşte pe câmpul de luptă, blazonul, culorile heraldice şi steagurile. În vârful societăţii vasalice, suzeranul îşi impune propriile însemne structurii statale pe care o conduce, apărând astfel, însemnele de stat. Sfinţii zugrăviţi pe steaguri, apără şi călăuzesc armatele lui Ştefan cel Mare. Utilizarea steagurilor devine curentă, în anul 1601, la bătălia de la Gurăslău, Mihai Viteazul şi generalul Basta, capturează 110 steaguri.

Tricolorul românesc, albastru-galben-roşu, îşi are originea în frământările primăverii naţiunilor, din anul 1848. Stindardul paşoptist a devenit un simbol naţional românesc îmbrăţişat cu patos şi ardoare de românii din provinciile istorice iar alături de programele şi idealurile revoluţiei, tricolorul a reprezentat un element de unitate românească.

Configurat în benzi orizontale sau mai apoi pe coloane verticale, tricolorul a devenit însemnul de stat al Principatelor Unite şi simbolul naţional al României.

La tricolor se raportează năzuinţele naţionale ale românilor asupriţi de Imperiul Ţarist sau de Austro-Ungaria. Politica de asuprire şi deznaţionalizare promovată de autorităţile monarhiei bicefale a trezit reacţii şi coagularea sentimentelor naţionale româneşti în jurul idealului

vinde bijuterii din aur şi argint cu plata în rate fără dobânda - cântărire şi verificare gratuit - cumpără aur şi argint - se fac reparații la bijuterii de aur şi argint

naţional a limbii române şi a tricolorului. Nu trebuie să uităm, în acest context, atitudinea dnei Ana Vlad la Orăştie, care, purtând cu mândrie, la costumul popular tricolorul, a fost pedepsită la 1910, cu amenda de 40 de coroane şi două zile de temniţă.

Sentimentele emoţionante, viu înflăcărate ale versurilor poetului Alexandru Macedonski, redau idealul sacrificiului pentru ţară al individului sublimat în simbolul stindardului naţional.

Stegarul Drept în coastă îl izbise, Dar cu steagul lângă el Zăcea-n câmpul de măcel ; Inima îşi oţelise, Şi pe jumătate dus, Printre ploaia-ngrozitoare De ghiulele –omorâtoare, Steagu-l rîdica în sus !

Moartea fulgera din dealuri, Moartea fulgera din văi ; Pe colnici, poteci şi căi, Curgea sângele în valuri!

De la răsărit l-apus, Numai fum, numai urgie ; El murea de-o moarte vie, Steagul ţării ţinând sus !

Piept la piept luptau Curcanii Pe al Griviţei costiş !..

Tunurile-n curmeziş Mi-ţi luaseră duşmanii ! „Hura ! Griviţa s-a dus !...” Şi-ntr-a simţurilor lipse Steagu-alături şi-l înfipse, Ca, murind, să stea tot sus !

Evaluarea națională - ora bilanțului Sâmbătă, 29 iunie 2013, au fost afișare rezultatele evaluării naționale. Datele naționale parțiale arată că 115.730 de elevi, reprezentând 77,17% din totalul centralizat, au obţinut note peste 5 la acest examen. Subiectele au avut un grad de dificultate mediu, specific examenelor care au ca scop evaluarea competențelor pentru finalul ciclului gimnazial. În centrele de examinare au fost aplicate toate măsurile care s-au impus pentru asigurarea unui examen corect și pentru eliminarea oricărei tentative de fraudă. În toate centrele au funcționat camerele de supraveghere. Ministerul Educației Naționale a decis, prin OMEN nr.

3.974/26.06.2013, prelungirea intervalului orar, stabilit tot sâmbătă, pentru depunerea contestațiilor, cu două ore, de la ora 20.00 la ora 22.00. Decizia a venit ca urmare a solicitării venite din partea reprezentanților Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea, care a informat MEN de faptul că enoriașii nu pot avea activități laice în ziua de sâmbătă, care e considerată drept zi de sărbătoare. În județul Hunedoara au participat la examene 3400 de elevi în cele 16 centre organizate.

Rezultatele statistice ale evaluării naționale: La Colegiul Național “Aurel Vlaicu” Orăștie au fost obținute notele: - Limba și literatura română: 4 note sub 5 3 note între 5 și 5.99 3 note între 6 și 6.99 8 note între 7 și 7.99 1note între 8 și 8.99 1note între 9 și 9.99 1 notă de 10 - Matematică: 10 note sub 5 1notă între 5 și 5.99 3 note între 7 și 7.99 3 note între 8 și 8.99 4 note între 9 și 9,99

12 note între 6 și 6.99 20 note între 7 și 7,99 17 note între 8 și 8.99 21 note între 9 și 9.99 - Matematică: 25 note sub 5 10 note între 5 și 5.99 8 note între 6 și 6.99 11 note între 7 și 7.99 17 note între 8 și 8,99 17 note între 9 și 9,99 3 note de 10 La Școala Gimnazială “Dominic Stanca” Orăștie au fost obținute notele: - Limba și literatura română: 13 note sub 5 15 note între 5 și 5.99 15 note între 6 și 6.99 11 note între 7 și 7.99 11 note între 8 și 8.99 14 note între 9 și 9.99 1 notă de 10 - Matematică: 33 note sub 5 10 note între 5 și 5.99 8 note între 6 și 6.99 6 note între 7 și 7.99 5 note între 8 și 8.99 17 note între 9 și 9.99 1 notă de 10 Felicitări trebuie să adresăm elevei: PAUL T.M. GEORGIANA de la Ș coal a Gi m n azi al ă “Dominic Stanca” Orăștie care a obținut la ambele examene nota 10.

Urmează admiterea la liceu care debutează cu completarea fișelor de admitere în perioada 5-9 iulie de către absolvenți și

Adevărul despre piatră Cine vă spune că o piatră de aruncat în cel presupus vinovat, cum sunt eu sau chiar tu, spre exemplu, o poti găsi cu uşurinţă, se înşeală amarnic.

Să nu-l credeţi pentru că, O astfel de piatră Nu se găseşte uşor, Mai ales pe înserate, Când vinovăţia pare mai clară Şi chiar eu însumi şi tu însuţi, spre exemplu, suntem pe calea mărturisirii văzându-ne pistriţaţi de păcate în oglinda sau apa îmbătrânirii.

Piatra de aruncat stă ascunsă Prin volbura timpului sau prin mărăcinişul speranţei sau între cine ştie ce himere moştenite de la părinţi pe care şi noi le lăsăm copiilor să le ude pe timp de secetă ca să nu se ofilească Piatra de aruncat nu e de aruncat, Ea nu cunoaşte ura, dar se teme de naivitatea noastră.

Adevărul despre ea nu-l putem afla pentru că adevărul e şi mai greu de găsit decât piatra.

Translated into English by Muguraș Maria Petrescu

La Liceul tehnologic "Nicolaus Olahus " Orăștie au fost obținute notele: - Limba și literatura română: 15 note sub 5 6 note între 5 și 5.99

Cu o experiență acumulată de-a lungul celor 25 de ani de activitate, SC TC Ind SA vă pune la dispoziție întreaga gama de lucrări în domeniul construcțiilor - izolații și instalații, de la fundație la finisaje interioare și exterioare. Închiriem utilaje pentru construcții, Cifarom și pompă pentru betoane, macara, etc.

Producem și transportăm beton și prefabricate din beton, agregate de balastieră.

BAZA PRODUCŢIE , str. N. Titulescu, Nr. 60, Orăștie Informații și detalii: Tel/Fax: 0254/ 242709 Tel: 0254/ 241977; 244024 email:tcindorastie@yahoo.com Web: www.tcindorastie.ro

The Truth about the Stone He who says that a stone, which is to be cast at the one who is the so-called guilty as I am can be found easily, or even you for instance, is completely wrong.

Do not believe him because Such a stone Cannot be found easily, Especially at nightfall When guilt seems to be more obvious And even I myself and you yourself, for instance, are on the way of confession seeing ourselves mottled with sins in the mirror or in the water of ageing.

The stone to be cast is hidden In the whirl of time or in the brier of hope or who knows in what chimeras inherited from our parents which we too, in our turn, will leave to our children to water during drought not to let them wither The stone to cast is not to be cast, It doesn’t know hate, Yet it is afraid of our naivety.

We can’t find out the truth about it because truth is more difficult to find out than the stone.

Ardelean, intelectual, caută doamnă peste 45 ani, liberă, înaltă, senzuală, zveltă cu simțul umorului, pentru prietenie.

Răspundeți cu seriozitate la 0769571447.

VÂND TEREN INTRAVILAN ÎN ORĂȘTIE „LA BĂLTUȚE”, 1200 mp. Tel.: 0354 104 753. Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ Vând garsonieră: str. Pricazului, Ɛɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ bl. 57, ap. 61 (spitalul nou) Vând urgent: Casă cu anexe, apă, Informații la tel.: 0744.224.992 gaz, canalizare, curte și grădină Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ mare, Vând garsonieră: str. Pricazului bl. în localitatea Aurel Vlaicu, nr. 10.

57\61 (zona spitalului nou), renovaInformații la tel.: 0726.724.192 tă cu C.T., posibilitate de privatizaƐɜɛɜɛɜɛɜɛ ɜɛɜɛɜɛɜ re. Tel.: 0744224992 Vând casă în Orăștie, str. Libertății, nr. 14.

Informații la tel.: 0754.490.036

Vă stă la dispoziție cu o gamă diversificată de mobilier în diferite locații din Orăștie. Bucătăria, holul, dormitorul sau sufrageria dumneavoastră vor avea o altă înfățișare după ce veți trece pragul magazinelor situate în: strada Eroilor Bl. E ( vis-a-vis de Stadion), strada Unirii Bl. 9 (vis-a-vis de Biserica Adormirea Maicii Domnului) și magazinul de lângă Ferometal.

Mobilă diversă și de calitate puteți găsi în magazinele de specialitate ale Albinei COOP.

Un prieten mi-a trimis un mail ce cuprindea ceea ce vedeți scris mai jos. Citiți cu atenție !

Mai în glumă, mai în serios (sau chiar foarte serios), cam aşa stau, din păcate, lucrurile...

Ce mare mâhnire că am apucat astfel de vremuri… !

Manual de transformare a unei țări fără datorii într-o colonie disciplinată și fericită Se pare că rețeta folosită e următoarea: 1 Aranjezi ca imediat după lovitura de stat (pe care fraierii o vor numi multă vreme revoluție), să vină la conducere niște fraieri pofticioși care, pentru un tablou în plus și-un cont în Elveția, sunt dispuși s-o vândă și pe mă-sa; 2 Le spui proștilor că industria lor chimică e de c…, că sunt înapoiați rău și le promiți două bax-uri de Bonibon dacă te lasă s-o manageriezi tu, faci privatizare Mebo până le piere cheful de întreprinzător; 3 Le iei băncile și apoi le instruiești să le dea fraierilor credite căcălău cu buletinul pentru orice, apartamente, mașini (produse tot de tine, în vest), smartfoane, cizmulițe dă vară, alte acareturi la Mall, le dai cât de mult pot ei hali c… monden din reviste gen Click și Libertatea, emisiuni în care “te râzi" cu Capatos, Acces din rect și "Fraierii are talent dacă și câinii are talent". Aici nu trebuie să precupețești vreun efort, că dacă fraierii n-au ce comenta la muncă, s-ar putea, ai dreacului, să se apuce de făcut ceva și asta nu e bine…

4 Le spui fraierilor că s-ar putea să-i atace nepoții lui Gingis-Han, că trebuie musai să intre într-o alianță armată, le iei armata din țară, să nu cumva să o folosească vreunu', Doamneferește, la păzit infrastructura feroviară și combinatele de furat și de evaziunea fiscală cu produse petroliere și-o trimiți cică la instruire cât mai departe, unde a înțărcat mutu’ (nu fotbalistul) iapa, prin Afganistan, să-l apere pe dracu' de tac'su. În prealabil le desființezi și diviziile de geniu, alea cu care fraierii au construit Transfăgărășanul, să nu-i încurce cumva pe cei de la Lena Construcio-

nes, în cele 24 de prin Marea Neagră și afli că poți luni cât se screm scoate de acolo la gaze naturale de nsă construiască un are ce să facă toată România cu ele; amărât de pasaj; 10 Prostești pe proști zicându-le că le 5 După ce le-ai pune Dumnezeu mâna în cap și-o să făcut fraierilor treacă pe la ei o mare conductă, Naburta mare de bucco, care ar urma să-i aprovizionechipsuri, bere și ze cu gaz natural ieftin (la ce dracu' Orice-Cola și-ai le-o mai fi trebuind, nu știu că doar obișnuit pițipoannu trece pe la noi.); celor fraierilor că 11 Liberalizează prețul la gaze pe piața nu mai poa' să internă (că industrie care să mai protrăiască dacă păfite de chestia asta nu mai există) rul lor "n-are vopentru ca nu cumva să guițe vreun lum", începi să fraier atunci când o să le dai gazele racolezi forța de pe piața externă la ce preț vrei tu. muncă și-o aduci la tine în țară unde12 Ce să vezi, când începe Exxon să o plătești cum se cuvine, și din ăia de scoată gazu' din Marea Neagră, țop, high-tech dar și căpșunari. Asta din o să fie pe-aproape și-o conductă să-l două motive, ca să scazi presiunea trimită în afară, că în România el mai șomajului de pe umerii guvernanție la fel de util românului precum îi lor, să nu care cumva să le dea prin este mortului util un abonament la gând să facă locuri de muncă și ca să sala de forță. Și iacătă ce frumos defii sigur că fraierii, dacă vor să desvine România exportatoare de gaze chidă iar vreo uzină, să lucreze doar naturale, alea pe care Putin le dădea cu pensionarii, ăia care se încăpățâcam scump vesticilor care o să le ia nează să mai trăiască după toate reacum mai ieftin… de la niște fraieri ! formele în sănătate sau cu puștanii Noi am ajuns de abia pe la punctul 8,9 … care au terminat bacalaureatul și care Preluare de pe http://www.ftr.ro/manualunu știu nici să schimbe vreo siguranlu-merkel-66678.php ță însă manevrează la perfecțiune smarfonu'; 6 Ignori complet (ba chiar le dai și două peste bot) specialiștii care încearcă să-i lămurească pe conducătorii fraierilor că avem o groază de rezerve pe care toți se fac că nu le văd; 7 Pune-i pe reprezentanții fraierilor să semneze înțelegeri europene că trebuie musai să se transforme în paradisul energiei verzi, pune-i să ridice moriști de CASETA Florin Drăghiciu vânt peste tot și să plătească toate REDACȚIONALĂ Virgil-Liviu Sabău investițiile astea în timp ce termoFondator, redactor Caricaturiști : centralele și hidrocentralele lor se șef: Mircea Zdrenghea duc de suflet; Dan Orghici Foto-reporter: Călin Jorza Redactori: 8 Dacă le-a mai rămas fraierilor cumva Rubrica sport: Adriana Chira vreo urmă din industria chimică, deDorin Stroia Ionuț Copil alde OltChim cumva, bag-o în faliISSN 2286 – 0339 Colaboratori ISSN-L 2286 – 0339 ment, ca să fii sigur că țara asta nu permanenți: mai are nevoie de gaze naturale decât Eugen Evu APARE SUB EGIDA puțin pentru brichetele fumătorilor și Maria Diana Popescu ASOCIAȚIEI Muguraș Maria cât să se încălzească fraierii iarna; ZIARISTICE Petrescu „VORBA DIN 9 Te faci că faci niște prospecțiuni Vic Virgil Bălan ARDEAL” Corectori: (aiurea, tu știai de mult ce-i acolo)

1875 - Se naşte la Orăştie, la 25 ianuarie 1875, în familia avocatului Alexandru Claudiu Vlad (secretar la magistratura oraşului) căsătorit cu Aurelia (fiica marelui cărturar Gheorghe Barițiu).

1880 - Alexandru Claudiu moare la vârsta de 25 de ani (de apendicită) lăsând în urmă 3 copii, Victoria, de 6 ani, Aurel, de 5 ani şi Alexandru, de 2 ani.

Aurel Vlad urmează şcoala primară şi apui Liceul Reformat maghiar "Kún" din Orăştie, obţinând în toate clasele cele mai bune rezultate. Avea înclinaţie spre matematici şi limba latină. Printre dascălii săi s-a numărat şi Elie Cristea, viitorul Patriarh al României întregite.

1893 - îşi ia bacalaureatul şi se hotărăşte să urmeze ştiinţele juridice în capitala maghiară. În primul an va beneficia şi de o bursă de la Fundaţia Gojdu.

Datorită calităţilor sale este cooptat în conducerea Societăţii de Lectură "Petru Maior", în funcţia de notar, alături de Octavian Beju. Preşedinte a fost desemnat Elie Dăianu, în timp ce Iuliu Maniu era vice-preşedinte.

1894 - la 17 aprilie părăseşte Societatea de Lectură. După absolvire face un stagiu de 3 ani de practică (1897 - 1899) în biroul avocatului Mihai Bontescu din Haţeg, cu care era înrudit după mamă. În acest timp îşi pregăteşte doctoratul şi îşi susţine examenul pentru cenzura de avocat, care să-i permită să profeseze liber.

1899 - dobândeşte titlul de doctor la Universitatea din Budapesta.

1918 - la 12 octombrie, la Oradea, are loc întrunirea conducerii Partidului Naţional. Au fost prezenţi: Aurel Vlad, Vasile Goldiş, Cicio-Pop, A. Lazăr, T. Mihali, Alexandru Vaida-Voevod, N. Ivan şi I. Ciordaş. Aici se declară că: “Naţiunea română din Ungaria şi Ardeal” reclamă dreptul “să hotărască singură aşezarea ei printre naţiunile libere”. Negând dreptul parlamentului şi guvernului maghiar de a se considera reprezentante ale naţiunii române şi de a-i reprezenta interesele la Congresul de Pace, “naţiunea română declară că acest drept îl au doar reprezentanţii aleşi de propria Adunare Naţională”. Toate hotărârile şi acordurile luate fără aprobarea organelor alese de Adunarea Naţională erau declarate nule şi fără valoare, nelegând întru nimic naţiunea română. Declaraţia însemna, de fapt, proclamarea dreptului inalienabil al naţiunii române la deplina viaţă naţională. Această hotărâre însemna proclamarea dreptului naţiunii române la autodeterminare, echivalând cu o despărţire

a Transilvaniei de Ungaria.

1 decembrie (duminică) are loc Adunarea Naţională de la Alba-Iulia.

2 decembrie - s-a format Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banat ului şi ţinuturilor româneşti din Ungaria. În aceeaşi zi, cu ocazia primei şedinţe Aurel Vlad a fost ales şef al Resortului de Finanţe datorită faptului că între liderii politici ai momentului el era unul dintre cei mai experimentaţi în dom eni ul fi n a nţ e l or.

1919 - Au loc alegeri, la care Partidul Naţional Român câştigă 169 mandate urmat de PNL 103, Partidul Ţărănesc din Basarabia - 72, Partidul Ţărănesc din Regat - 61. Aurel Vlad face parte din noul guvern, primind portofoliul Finanţelor. Pentru o perioadă scurtă, Vlad a deţinut şi interimatul la Ministerul Industriei şi Comerţului.

1920 -În acest an, Partidul Naţional intră în opoziţie.

Aurel Vlad demisionează din Clubul parlamentar ardelean şi părăseşte toate funcţiile deţinute în partid, activând ca un om politic independent. În aceste condiţii, funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Hune-

Terasa de vară și terasa din zona pietonală a „Restaurantului Coroana”

vă asteptă

„Albina Coop” Orăştie organizează: mese festive și evenimente la

Restaurantul „Coroana”.

Înscrieri și relații la sediul „Albina Coop”, sau la telefon: 0254-241.716; 0733-732.200; 0723-381.840

doara a PNR a preluato Ioan Moţa 1928 - la 10 noiembrie face parte din noul guvern - prezidat de Iuliu Maniu - ca Ministru al Cultelor şi Artelor. În oraşul natal i s-a făcut o primire deosebită la prima sa revenire acasă după formarea g u v e r n u l u i : “Străzile Orăştiei s-au umplut de lume (...) am văzut şi femei în alese costume naţionale şi tineri de la sate venind să înveţe la acest praznic (…) Un banderiu impunător de peste 150 călăreţi, cu flăcăi în mândre costume naţionale, sub conducerea dlui Niţu Branga, cu o delegaţie a PNŢ, a întâmpinat la gară pe dl. Ministru”. Oraşul era pregătit sărbătoreşte: “o poartă de triumf luminată cu zeci de lumini, cu flori şi crengi de brad, era ridicată în colţ cu Banca Ardeleana. O goarnă sună semnalul că dl.

Ministru, cu suita şi călăreţii, se apropie. Urale. Trăiască Ministrul Vlad ! Trăiască guvernul Maniu !”

1936 - 13 iunie, la Orăştie, într-o zi de târg, câţiva membri ai organizaţiei locale a “Frontului Românesc” împreună cu câţiva legionari, au aprins în Piaţa Regina Maria, lângă statuia Regelui Ferdinand I, toate ziarele considerate iudeo-comuniste, ca

semn de protest împotriva presei înstrăinate şi a campaniei acesteia la adresa liderilor români naţionalişti.

1938 - pe fondul anarhiei ce domina viaţa politică românească, Aurel Vlad se retrage din viaţa politică, activând public doar la nivel local, unde continuă să editeze “Solia Dreptăţii”. Implicat mai departe în conducerea băncii Ardeleana, Vlad îşi continuă demersurile pentru îmbunătăţirea situaţiei băncilor ardelene. În public va apărea din ce în c e m a i r a r .

1939 - În constituirea noului Parlament a făcut parte dintre cei 88 de senatori numiţi de Rege (alţi 88 erau aleşi). A fost decorat cu Ordinul “Serviciul Credincios” în grad de Mare Ofiţer, la 10 mai; 1939. Se retrage tot mai des la moşia sa de la Bobâlna, dar mai ales la Geoagiu, în cadrul natural al staţiunii balneare de aici. Se dedică tot mai mult afacerilor familiei: ferma de la Bobâlna, devenită una model, societatea balneară de la Geoagiu, afacerile bancare şi tipografia. Semnează tot mai rar în ziarul său şi doar rememorări ale activităţii sale de până la 1918, publică părţi din corespondenţa sa cu Maniu, Mihu, Vaida, Elie C r i s t e a , e t c .

1944 - Când situaţia a devenit dramatică pentru România, Germania bătea în retragere pe toate fronturile, iar Armata Roşie se apropia ameninţătoare de graniţa românească, Aurel Vlad trimite Regelui Mihai o telegramă, datată în 2 martie; 1944 în care scria “Astăzi (...) e timpul suprem ca Maiestatea Voastră să luaţi în mână frânele ţării. Vă implor deci să convocaţi de urgenţă un consiliu de coroană pentru a discuta până nu e prea târziu, asupra măsurilor ce trebuie luate spre a evita catastrofa care ne ameninţă şi a salva ce se mai p o a t e s a l v a . ” 1950 - În noaptea de 5/6 mai 1950, Aurel Vlad a fost arestat pentru o perioadă de 24 de luni, pedeapsa majorându-i-se cu încă 60 de luni. Familia Vlad a fost deposedată de întreaga avere, moşia de la Bobâlna a fost împărţită, ferma în parte distrusă, în parte transformată sediu C.A.P., banca a fost naţionalizată şi apoi desfiinţată, celelalte proprietăţi, hotelul din Orăştie, staţiunea Geoagiu au fost trecute în mâinile poporului.

1953 - La 2 iulie 1953 (ora 15) Aurel Vlad moare la vârsta de 78 de ani în închisoarea de la Sighet, în acelaşi an cu bunul său prieten şi camarad de idei şi lupte Iuliu Maniu, împărţind acelaşi mormânt fără cruce, groapa comună.

Referinţe: “Aurel Vlad” - Istorie şi destin - Valentin Orga, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2001; Date preluate de pe http:// www.orastieinfo.ro/index.php? mode=articol&id_articol=108 Prin bunăvoința domnului: Adrian SECUI

Cine nu-l cunoaşte pe Gheorghe Nistor, maistru la uzină, un uriaş cu suflet de copil ? Tot oraşul, fiindcă pe mulţi a ajutat cu ce-a putut, iar când nu s-a putut, cu o vorbă frumoasă, de încurajare. Însă avea o meteahnă la băutură. După 2-3 pahare i se rupea filmul şi se repezea la cel din faţa lui, strângându-l de gât, ce-i drept, se întâmpla foarte rar, dar… se întâmpla. Colegii şi prietenii au început să-l evite în astfel de situaţii. Odată şi-a povestit tot păsul; când avea 11-12 ani, pe vremea cireşelor, după ce venea de la şcoală, mergea cu mai mulţi băieţi din sat să pască vacile şi viţeii. Undeva, pe păşunea de la marginea satului, câţiva băieţi se sfătuiră să meargă la furat de cireşe. El, Gheorghiţă, a rămas să vadă de toate vitele. Într-un târziu, îşi vede prietenii fugind de rupeau pământul.

După ei, înarmat cu o bâtă, proprietarul grădinii. Acesta era cunoscut ca un om rău peste măsură, fiind certat cu tot satul. Neputând să-i ajungă, s-a îndreptat către Gheorghiţă. Băiatul s-a speriat, dar nu a dat bir cu fugiţii, fiindcă nu se ştia vinovat. Omul cel rău, înjurând şi blestemând, se apropie de Gheorghiţă şi, cu mâinile, se repede la gâtul lui, strângându-l cu toată puterea. Bietul copil, nu a mai avut putere nici să strige, nici să se zbată.

Dar, cum există Dumnezeu, prin zonă trecea un fecior cu bicicleta, care lucra la CFR. Se întorcea de la muncă. A lăsat bicicleta şi s-a repezit cu toată forţa, scăpându-l pe băiat din mâinile nebunului. Mult timp i-a trebuit lui Gheorghiţă să-şi revină. Sărea, noaptea în somn, şi striga cât îl ţinea gura. Părinţii au încercat să-l facă bine ducându-l la doctori renumiţi, ba chiar şi la fel de fel de vraci, însă degeaba. Pe la 17-18

ani începuse să nu se mai trezească cu acea spaimă din somn.

Dar… cum ieşea cu feciorii de vârsta lui la câte o mică agapă, parcă i se împăienjeneau ochii şi îi apărea imaginea nebunului.

Atunci, se repezea, cu dorinţa de apărare, strângându-l de gât pe cel din faţa lui. La sfatul medicilor şi la rugăminţile părinţilor lui, nu a mai pus băutură în gură până după armată. Între timp, a făcut liceul la seral, apoi, deşi era tânăr, a fost trimis la şcoala de maiştri fiindcă era bun meseriaş. Pe la 26 de ani s -a căsătorit cu o colegă de serviciu, Măriuţa, o femeie puţintică la trup, dar harnică şi vioaie ca o furnică. Toate au mers bine câţiva ani. Apăruseră şi doi copii. De la un timp, Gheorghiţă, cel cu suflet uriaş, începuse să mai iasă cu colegii la o bere, la un şpriţ. Din nou vechea poveste, de care crezuse că s-a vindecat. După 2-3 pahare sărea la gâtul celui care se afla în faţa sa, niciodată la cel de lângă el.

Cei apropiaţi începuseră să-l evite, iar cunoscuţii, şi nu numai, şuşoteau pe la colţuri. Ruşinea începuse să-l facă să se închidă în el. soţia sa, Măriuţa, era cea care-l încuraja şi îl îmbărbăta. Apoi, o bună perioadă, lucrurile se aşezau în matca lor. Împreună se duceau la serviciu, împreună se întorceau, împreună făceau cumpărături.

Anii trecură şi, cu mici excepţii, totul decurgea normal. Copiii au crescut şi s-au aşezat la casele lor.

Dar au venit ani grei, nesiguranţa unui loc de muncă şi a zilei de mâine, ceea ce a început să distrugă multe căsnicii, ba chiar vieţi.

Gheorghiţă nu a rezistat şi a început să bea. Cei cunoscuţi, ştiindu-i apucăturile, îl evitau. Atunci, venea acasă, şi toată furia şi-o revărsa pe Măriuţa, o mână de om. Numai ea, sărmana femeie, ştia cum

În istoria sportului românesc, Virgil Salvanu figurează ca fiind primul nostru boxer angajat într-o întrecere internaţională.

Acest lucru se întâmpla la sfârşitul primului război mondial, în 1919, când sportivul nostru a participat la Jocurile Interaliate de pe stadionul „Pershing” din Paris. Acestea au avut loc în perioada 22 iunie – 6 iulie şi a aliniat la start sportivi din 18 ţări din coaliţia învingătoare. Salvanu concurează la categoria 72 de kilograme şi obţine medalia de bronz. Pentru România era prima performanţă notabilă în acest sport. Cariera lui Virgil Salvanu începuse, încă, ceva mai devreme.

Născut la 4 octombrie 1890, la Ceaba, din judeţul Cluj, la acea vreme pe teritoriul austroungar, Salveanu a boxat, iniţial, pentru Ungaria. La terminarea cursurilor gimnaziale se înscrie la Facultatea de Arhitectură din cadrul Universităţii Politehnice din capitala Ungariei.

Peste ani, avea să ajungă pentru o vreme, chiar arhitectul Clujului. În timpul studiilor făcute la Budapesta, Virgil Salvanu se înscrie în Asociaţia Sportivă a

Când teama pune stăpânire cu Vic Virgil Bălan

mai scăpa din mâinile lui. A doua zi o implora să-l ierte, cu lacrimi în ochi îi promitea că nu se va mai întâmpla, dar rar când treceau două săptămâni şi iar păţea ce n-ar mai fi trebuit să păţească. Din atâta spaimă, biata femeie a făcut o semipareză. În timp şi-a mai revenit, dar nu mai era ce-a fost odată.

Mâna stângă era slăbită, şi nici piciorul stâng n-o mai asculta. Şi totuşi, nu l-a părăsit pe Gheorghiţă, şi încă îl iubea fiindcă, cunoscându-i povestea copilăriei, nu-l acuza, mai mult de-atât, deşi-i făcuse atâta rău, simţea că nu poate să-l părăsească, simţea că are nevoie de ajutorul ei. Într-o zi, Măriuţa se pregăti să facă nişte compoturi şi dulceţuri pentru iarnă. L-a trimis pe Gheorghiţă la alimentara din colţ după zahăr, dar Gheorghiţă nu mai venea. Într-un târziu, apare şi Gheorghiţă, împleticindu-se. Măriuţa, atunci, şi-a adus aminte de visul de noaptea trecută. Se făcea că Gheorghiţă se înălţa spre un cer plin de nori negri. Degeaba încerca ea să-l tragă înapoi, el se zbătea să se tot înalţe.

Nici nu a intrat bine Gheorghiţă în casă, că din două vorbe s-a aruncat la gâtul Măriuţei. Biata femeie l-a rugat să o lase până la baie, spunându-i că va veni înapoi.

Văzându-se scăpată, a fugit la fata ei, Eleonora. Fata , fiind singură acasă, nu a avut curajul să meargă înapoi cu Măriuţa. Aşa că a rămas peste noapte la fiica ei. Pentru prima dată se întâmplase să plece de acasă. Pe la orele 22 le bate în poartă un vecin, spunându-le să meargă la spital fiindcă Ghe-

orghiţă se afla în comă. A fost găsit la poartă, jumătate pe trotuar, jumătate în curte. Spaima le-a cuprins pe femei. Ajungând la spital, l-au găsit pe Gheorghiţă într-o rezervă, în perfuzii. Făcuse un accident vascular. Măriuţa a rămas toată noaptea cu el.

A doua zi, spre seară, începuse să dea semne de revenire. O văzu pe Măriuţa şi se însenină. Ochii îi lăcrimau de fericire. Cu glas şoptit a rugat-o să-i aducă o poză anume.

Avea, acasă, pe noptieră, o poză de când erau ei tineri, şi copiii mici, de 5-6 ani. Măriuţa s-a dus dintr-un suflet acasă şi i-a adus poza. I-a pus-o lângă pat, pe noptieră. Lui Gheorghiţă îi străluceau ochii de bucurie, dar şi lăcrima.

Peste noapte, Măriuţa a stat pe scaun la căpătâiul lui Gheorghiţă.

Toată noaptea a mângâiat-o pe mâini şi îi făcea semn să se aplece, să o sărute. Ochii îi lăcrimau într-una.

Spre dimineaţă a rugat-o să-i aducă un măr de la chioşcul din spital. Măriuţa s-a dus cât a putut de repede, dar… când s-a întors…

Gheorghiţă, cu o ultimă sforţare, a luat tabloul de pe noptieră şi l-a dus la piept, apoi… s-a stins.

Măriuţa l-a găsit cu două lacrimi încă brăzdându-i obrajii, iar faţa i se părea mai liniştită ca niciodată. Cu o tărie demnă de o femeie cu un caracter deosebit, Măriuţa i-a aprins lumânarea, spunând „Tatăl nostru”. Apoi i-a sărutat amândoi obrajii şi fruntea.

Gheorghiţă al ei sfârşise cu acea spaimă din copilărie care-l urmărise toată viaţa.

Un pionier al boxului românesc la Orăştie Voicu HETEL Studenţilor, la secţia box. La 22 de ani câştigă titlul categoriei uşoare în cadrul unei competiţii internaţionale desfăşurate la Budapesta şi, în scurt timp, ajunge campion al Ungariei. În 1914, cu puţin timp înainte de izbucnirea primului război mondial, autorităţile austro-ungare, în colaborare cu cluburile româneşti din Transilvania, s-au gândit să organizeze un mare concurs sportiv al tineretului. Competiţia a fost programată la 31 mai 1914, la Orăştie, la următoarele discipline: scrimă, atletism, gimnastică şi fotbal. La concurs au participat studenţii români de la Budapesta, Clubul Sportiv „Gloria” din Arad şi „Şoimii” din Sibiu, fiind, după cum

arată presa vremii, „primul concurs român” de acest fel. El s-a încheiat cu o întrecere de box.

Virgil Salvanu, care se înscrisese şi la alte discipline, a încrucişat mănuşile cu Tarcviniu Priscu. Bineînţeles co sportivul clujean a ieşit învingător, fără drept de apel. http://www.hetel.ro/index.php/2012/01/5158/

Despre Ion Scorobete „Circumferinţa hardului gri/ La circonferrence du hard gris”, editura Eurostampa, 2013 -sau ochiul compus al textului.

La origine, odată născut în arealul mirific-terasat- piramidic, de la Meria ( Poiana Ruscă), deci coborâtor din sanctuarica egidă mito-densuşiană de tip kogaionic, Ion Scorobete a urmat un itinerar spiralat, suitor alpin şi scoborâtor campestru (banatic),- marcându-l cu „troiţe”- cărţi care mai de care mai demne de primit şi contemplat; dintre cele ce le am, una îmi pare a scepticismului cioranian, suspendată pe cant într-un raft al odăii, salvat de la donaţii: “Biblioteca de zgomote”… Ea a fost una indignant juvenaliană, via soresciană, a acelui umberto-ecouan Der Buckenwurm (Viermele de carte) – din „Numele trandafirului”…

Poetul hunedorean acuzând prin parafrazic livrescul (zgomotos), de filiaţie, credem şi nu uităm, artefactieră - (A. E. Baconsky (din exilul german), Nae Prelipceanu, Negoiţă Irimie, Nichita Stănescu etc., confluenţiştii şi cohorta) al, „zigzagismului” crostoian, maimuţărindu-i pe Agârbiceanu, Silvestri sau Mariana Brăescu, de par example...

Ion Scorobete a evoluat liric în cheie proprie - aş zice dublu-franceză (suprarealiştii !) – şi pe fibra de rezistenţă a mithosului-rostirii pe care i-am numit-o undeva sanctuarică, epifanic -noicană.

Cărţile sale sunt scrutări, radiografii, aparent ermetice, saturate livresc, însă imunitar protejate de patosul originist ultra-decantat. Într-o ordine non-cronologică, enumerăm câteva opere relevante în sensul sus-scris: Mierea de pelin, Pădurile celeste, Geometria zăpezii, Imperiul mărunt, Ziua tip vagon, Îmblânzitorul de sfere, Exerciţii de singurătate, şi iată, volumul bilingv, versiunea franceză Ecaterina Chifu, „Circumferinţa hardului gri” - lansat recent în locul nu departe de unde cândva Ion Scorobete venea din munţi la şcoala din Densuş, la Haţeg.

Scorobete nu este nici de departe pe filiaţia moldo-ruteană Labiş, Nichita Stănescu, Mazilescu… ci este un apollinic... Erosul şi thanatos -ul sunt de profunzime, binom al „Guvernământului general al Genezei”, cum splendid defineşte Cristian George Brebenel, brâncuşianul, un recent studiu ontologic (editura Cartea Românească). Ion Scorobete este poetul îngândurării duratei, al Hardului gri (cerebralului), al memoriei lungi, ancestrale şi al devoalării – descărcării semantice.

Unica „complicitate” livrescă a poetului nostru este cea cu sinele-sinea dintre suflet şi cogito: cartea e spectogramică, ca a unor psihocelule stem, vindecătoare, catarsică. O carte a revelaţiei: impactului terifiant cu cyborgul, a omului antic, ancestral. Drama şi zvâcnetul semantic al arhetipului, riscând sufocarea şi ruptura de fiinţa heideggeriană.

Feericul ca armă melodioasă (!) contra retardismului indus şi precipitînd alienarea, într-o lume tot mai demenţială, aplatizantă, cum zice

(Despre numele poetului)

Neculae Prund, alias Nicu Buda... DialoEugen Evu gând cu poetul, după excelenta carte anterioară, „Timpul din trupul meu”- Time within my Ion Pachia Tatomi- body”, editura Casa Cărţii de Ştiinţă, am conrescu. (vezi şi Roşu statat că avem, eu pe filieră maternă, numele vertical N.S.) - vede Buda, el altfel… nind via eladică, Ştiu bine că în timpoetul eludează pul cel mare, istoric, psihanalitic majusdin Imperiul Bicefal, culele semnificatunotarii vremelniciei lui, filosofic discurau întabulat vechiul siv: nume transilvanic „În absolut te înBUD, în formele Butâlnesc la întoarceda, Buday, Budoi, re / să nu-ţi faci Budai-Deleanu de la griji ulise / suntem Cigmău – Germisara acelaşi sânge în - Geoagiu Băi (!), originea / principimarele nostru conjuului / cum mă ada- deţean d’antan, cu celebra-i operă, epopeea ogi spiralei prin Ţiganiada ş.a... Oare nu este ceva magic în variate / replici / la toate acestea... ? care nu s-a gândit Impresionant este itinerarul de cercetător, schliemann...” filantropic şi rodnic prin operă, sau de fonda(Itaca, pag. 10). tor de ziar, (România culturală), de studii is„Prin umbrele torice şi religioase în Asia, Malaysia, Tailande deasupra apelor da, Japonia, Hong Kong, Singapore, Kenia… ionice / după un- Absolut fascinant… Şi totuşi, pulsaţia sa cea ghiul din care este mai elevată este în poezie. privită povestea”, Revenind la ideea de Nume. Unii din rapoetul este delfic mura BUD au fost cândva înnobilaţi, pentru dar şi sanctuaric, merite de război… Sunt sigur că poetul ştie şi cum am spus, origi- ce înseamnă numele, anticii spuneau că în nunismul fiind nucle- me ne e destinul. A debutat întâi cu numele de ul dur, rezonant, Prund, unul de asemenea al unei „nobleţi” aş dintre emifericele zice Eonice, arhetipale, al culturii de prund, pe Nous şi Cogito. spectrul retro a milenii de vieţuire în Munţii Ontopoezia sa este Apuseni, ai părinţilor săi. Un baroc din sorde cea mai elevată cultură noezic- poetică, o gintea rural-carpatică, transpare dincolo de rara avis în aceste zvâcuri agonice care dinami- educaţia universitar-teologică, pe colaterale tează paranoic scrisul lirici românesc actual, mito-sofice şi co-tangent cu eclectismul inevisuspendat din postmodernism, într-o zgomo- tabil al itinerariilor sale iniţiatice, sistemice. toasă gemuire „antimetafizică...”.

Astfel, poezia îi este un INSTRUMENT Legea poeziei lui Ion Scorobete este a sen- subtil, pe lângă recuzita carteziană, montaigtinţei aristotelice „cunoaşte-te pe tine însuţi”. niană.

Ironismul este o remanenţă mecanică – para- Privitor la fibra sa de rezistenţă, Originea, mfrazică, soresciană, imunitară, ca iodul anti- am gândit la fenomenul actual al Exodului radioactiv: „culorile tare se estompează sub românesc pe meridiane, îndeosebi cel americearşaful aramaic / pictat noaptea trecută” ca la can: Nicolas Buda este un tânăr şi şcolit scriicomandă / (…)înfrigurat în alb / astrul sârguin- tor, jurnalist şi Poet autodefinit românocios din iulie se adăposteşte de ploaie / o per- american. Studiind relaţiile culturale Europedea mai sus / mă calomniază pentru intenţie / ne, unele la Universitatea Pontificia din Salamohorâte conversaţiile arborilor frecventează / manca, altele la New York, iar teologia la Cluj demisolul (contaminarea gri umblă ca o scri- Napoca (1997), Nicolas este nu doar un chesoare deschisă / prin pieţele oraşului / gestio- mat, ci şi un erudit, cu perspective de a afirma nează cu brio acest final / demachiat”… o strălucire aparte, a sufletului cu puntea spre (Octombrie la final, pag 44). În fine, sanctua- raţiune. Privitor la acest exod, mi-a revenit în rismul ( enteleheic”) revine în spectrul verde- minte un mare roman, „Memoria Focului” , a celestis, evocat în „pădurile celeste”) : „prin lui Eduardo Galeano… Despre epopeea moverdele gras pătrund în ruina ideilor care / au dernă, încă, a amerindienilor, în ceea ce avea ţinut spate malaxării adversarului / nu mai sunt să însemne, azi, America… Conotaţiile draurme de sânge / glasurile nutresc sub coperta / matice ale acelui cărţi, una cvaside andezit(remember Soarele de andezit de la antiamericană, nu pot fi acordate cu altele, ale Sarmizegetusa Regală !, n.) – urcă în şoapte / noastre, de aici, mă refer la un mare popor sub ierburile care acoperă părţile esenţiale / indo-european, „aninat de munţi”, din spiţa nemodernizate / au un suspin vegetal / care-mi căruia sunt şi Moţii… Descindem din popoacoboară pe şira spinării / îmi blochează accesul rele Soarelui, ca amerindienii, iar acel „Soare spre locul de contact /...”(idem). de andezit” de la Grădiştea Muncel Rănile cicatrizate” semantic ale acestui Poet, (Sarmizegetussa Dacica) – aduce aminte de au melosul de profunzime şi „exorcizantul anticele sacrificii ale preoţimii din Sudexerciţiu benign”, cosmologic şi ontologic; America din illo tempore. hardul este spiralic, circumferenţial şi guvernat este aceasta, iarăşi, tulburător şi made Intuiţia ubicuă, sofianică, transcedentală. gic Nu ?

Ochiul compus al textului este al Marelui Ano- Iată de ce, de vom fi sănătoşi, vom umbla pe nim, căci aşa grăit-a Lucian Blaga „(suntem) cărările Apusenilor şi poate că ne vom recu„contemporani cu fluturii / cu Dumnezeu”. Iar noaşte nu „nepereche”, ci gemelari; din Arbo„hardul” este al „diferenţiarelor divi- rele Mare al Străbunilor. Îl rog pe poet să îmi ne” (idem). ierte patosul oarecum bătrânesc.

Pastila de spiritualitate Adevărata dragoste nu se poticneşte de boală,de grăsime, de un handicap sau de orice altceva ce ţine doar de aparenţă…, adevărata dragoste sapă adânc, găseşte adevărata valoare şi frumuseţe. Aşa cum Dumnezeu ne iubeşte pe toţi şi noi trebuie să ne iubim cu bune şi cu rele, cu toate defectele noastre, căci nimeni nu este perfect ... Frumuseţea ? Va trece. Banii ? Se vor duce. Dar ceea ce este, în adânc, ceea ce constituie adevărata comoară, este caracterul, este sufletul acela pe care îl pot vedea, adevărata lumină, ascunsă privirilor de o clipă. Dumnezeu se uită la inimă.

Dragostea nu dispare când trupul poate fi descărnat de boala sau bătrâneţe, dragostea nu dispare când ridurile brăzdează faţa, ba chiar va creşte în intensitate pentru că ceea ce se află în adânc este minunat şi etern . Frumuseţea sufletului sporeşte pe zi ce trece. Iubirea este atunci când vedem doi bătrâni ţinându-se de mâna la 60-70 de ani, ca şi cum ar fi la prima întâlnire din adolescenţă. Aceasta este o poveste de dragoste adevărată, o dragoste care a durat şi durează o viaţă lângă aceeaşi persoană, ani întregi în care s-au iubit, s-au certat, sau împăcat, au suferit împreună, au rămas alături unul de altul şi în momente plăcute sau în momente foarte grele. Şi încă sunt împreună, privindu-se cu scântei în ochi chiar şi la 70- 80 de ani. Curaj în iubire este să rămâi îndrăgostit şi plin de admiraţie faţă de cineva încercat de chelie şi varice, riduri şi piele lăsată, aceasta este o iubire extraordinară şi inexplicabilă,

spune că nu există termen de comîntre a locui în mijlocul Adevărata dragoste. Semnificaţia sărăciei. paraţie naturii şi a trăi în mijlocul unui Daniela Elena LUCA oraş mare, poluat, aglomerat, traficat… Credem că tehnologia mocare acoperă tot, orice defect zile şi trei nopţi la ţară. Reve- dernă ne-a schimbat viaţa în mai bine, al celui iubit, crede tot, orice nind la oraş, în automobil a pe de o parte este aşa, dar pe de altă parpoveste al celui iubit, nădăj- fost întrebat de tatăl său de te, suntem din ce în ce mai privaţi de duieşte tot, împotriva oricărei experienţa avută. Băiatul i-a frumuseţile naturii, de mâncarea bună şi nădejdi că cea iubită se va răspuns, puţin rezervat: “noi sănătoasă de altădată, de verdele câmschimba, suferă tot, încercând avem un câine, ei au patru, pului şi râurile cu apă limpede şi curată.

Uităm să zâmbim, să iubim din supermanent să recupereze re- avem o piscină cu apă tratată, laţia. care ajunge până la jumăta- flet ! Există un gol imens din cauza lipRomanticii îşi ucid îndră- tea curţii, ei au un râu întreg sei de iubire, de dăruire, lumea urăşte gostiţii. Nu au curajul să-i de apă cristalină cu peşti şi din ce în ce mai mult cu fiecare zi care lase să îmbătrânească. Cura- alte lucruri frumoase. Avem trece, nu ne mai suportăm între noi. Dar jul de a îmbătrâni împreună lumină electrică în grădină, din interiorul nostru pleacă dorinţa de a este mai admirabil decât dra- iar ei au stelele şi luna pentru iubi sau a urî, decizia de a privi cu drag gostea fierbinte din primii ani a-i lumina; grădina noastră sau de a invidia. Totul depinde de noi ai răsăritului, în care tot tru- ajunge până la zid, a lor se înşine. Dacă am înceta să mai urâm, pul bombardat de hormoni întinde până la orizont. Noi poate am reuşi să contribuim câte puţin ajută. Fenomenală este dra- cumpărăm mâncarea, ei o la o lume mai bună, mai iubitoare, cu gostea rezistentă atunci când gătesc; noi ascultăm cd-uri, ei fiecare zi care trece. În era economică, natura este pentru trupul s-a ofilit, când adrena- ascultă simfonia perpetuă a lina şi eterogenul s-au risipit păsărilor, greierilor şi altor om un imens rezervor economic menit şi când tot ce mai rămâne este animale mici… toate acestea să-i satisfacă trebuinţele sale materiale. parfumul iubirii autentice. însoţite adesea de cântecul Prin frumuseţile sale, natura dă prilej Doi bătrâni ţinându-se de mâ- unui sătean care-şi lucrează clipelor de desprindere din strânsoarea nă cu drag în miezul zilei este pământul. Pentru a ne proteja grijilor şi preocupărilor traiului zilnic. un act eroic, o poveste mai trăim înconjuraţi de ziduri cu Iubirea creştină este inseparabilă de crevrednică de povestit decât o alarmă, ei trăiesc cu uşile ca dinţă. Fără credinţă, iubirea ar fi lansare mie şi una de nopţi cu poveşti şi deschise, protejaţi de prie- în gol, credinţa este aceea ce dă iubirii de tinereţe. Iubirea înseamnă tenia vecinilor. Trăim conec- obiectul asupra căruia se răsfrânge, în împlinire, iubirea înseamnă taţi la telefonul mobil, calcu- raport cu care se realizează. Credinţa nu să vezi frumuseţea în ochii lator, televizor, ei sunt stă mai jos de cunoaştere. Ambele îşi cuiva şi la 60, 70, 80 şi 90 de “conectaţi” la viaţă, cer, soa- dobândesc certitudinea datelor pe careani. Iubirea se coace ca un re, apă, verdele câmpului, şi clădesc universul lor, nu prin jocul fruct care este mai bun la animale, la umbră, la familia închipuirii, ci totdeauna sub apăsarea sfârşit decât în primăvara lor. ”În fiecare zi suntem mai realităţii la care se referă. Cunoaşterea verde. Aş vrea să va fac cu- săraci în observarea naturii implică o contribuţie a voinţei, starea noscută o povestioară foarte care este opera grandioasă a de credinţă implică întotdeauna o legădrăguţă. “Un tată bogat, do- lui Dumnezeu. Ne preocupăm tură cu acel ceva în care te încrezi.

Prin aproapele nostru înţelegem rind că fiul sau să ştie ce în- pentru “a avea” de fiecare seamnă să fi sărac, l-a dus să dată mai mult, în loc de sin- omul de lângă noi, pe omul cu care venim în atingere în fiecare zi şi a cărui petreacă câteva zile la o fami- gura preocupare de “a fi”. lie de ţărani. Fiul a stat trei În ceea ce mă priveşte, pot viaţă este integrată comunităţii din care facem parte noi înşine.

Nu ne putem arăta iubirea către toţi oamenii deodată, nu toţi pot fi în acelaşi timp lângă noi, dar şi dacă ar fi toţi deodată lângă noi, ar fi aşa de mulţi, încât nu am putea dovedi fiecăruia în parte dragostea ce le-o purtăm. Nu poţi cultiva iubirea faţă de orice om din orice parte a globului, dar o poţi cultiva ca stare de spirit, ca intenţie, ca dispoziţie de a îmbrăţişa şi trata ca pe un frate orice membru al marii familii umane.

Leul există ca monedă din 1867.

La 19 ianuarie 1881, începea să circule din mână-n mână prima bancnotă românească, cea de 20 de lei. După toate estimările, leul îşi trăieşte acum anii dinaintea morţii, căci la 1 ianuarie 2015 România şia propus să treacă la moneda euro.

E suficient să te uiţi la colecţia leilor de la prima apariţie şi până azi pentru a înţelege cum s-a scris istoria în spaţiul românesc.

Leii au fost la început precum francii francezilor. Aceeaşi valoare, acelaşi gramaj de aur. Războaiele mondiale i-au transformat, i-au schimonosit, ajungând la un moment dat cea mai mică bancnotă care a existat vreodată în lume (cât un timbru poştal).

Comunismul, care între altele îşi propunea ca ţel suprem o societate fără bani, a avut parte de bancnota cu cea mai mare valoare scriptică din istoria României: cinci milioane de lei. Era inflaţia de după al Doilea Război Mondial. Au urmat „bălceştii” şi „vladimireştii”, celebrele bancnote de 100 şi de 25 de lei.

Apoi, liberalizarea pieţei a adus o avalanşă de emisiuni monetare. Între 1990 şi 2003, aproape în fiecare an au apărut noi monede şi bancnote. Şi totuşi, mai mult decât oricând, lumea a continuat să se plângă că n-are bani. Mai jos este istoria banilor pe care i-am avut.

De ce-i zice leu?

La mijlocul secolului al XVII-lea, în plin declin politic al Ţării Româneşti şi Moldovei, piaţa monetară e invadată de mai multe monede străine. Cea mai cunoscută a devenit însă talerul olandez (leeuvendaalder), care avea gravat pe una dintre feţe un leu. „Leii olandezi” au fost folosiţi mai bine de un secol. Popularitatea lor a fost atât de ridicată încât, chiar şi după retragerea din circulaţie, au fost identificaţi în popor cu noţiunea de monedă. Asta a durat cam două veacuri, până când leul primeşte certificat de naştere. La 22 aprilie - 4 mai 1867 apare legea care înfiinţează sistemul monetar românesc. Şi tot atunci apare leul cu subdiviziunile sale în bani, şi nu în parale, ca până atunci. Un leu echivala cu un franc francez. Monedele de 5, 10 şi 20 de lei erau din aur, iar cele de 1 şi 2 lei, precum şi cele de 50 de bani erau din argint. Până la înfiinţarea Monetăriei statului (1870), primele monede au fost bătute la Birmingham şi la Bruxelles.

Carada, el e „tatăl banilor”!

Eugeniu Carada a fost capul limpede care s-a ocupat de tot ce înseamnă începuturile Băncii Naţionale a României: de la legea de funcţionare (17 - 29 aprilie 1880), până la construcţia clădirii şi fabricarea primelor bancnote. În iulie 1880, de la Paris, el trimitea o epistolă către ţară: „Am purces la demersurile necesare spre a asigura fabricarea hârtiei pentru biletele Băncii Naţionale a României. Cea dintâi şi cea mai importantă lucrare este fabricarea pânzelor, filigranul fiind astăzi aproape singura garantă reală a hârtiei fiduciare (n.r. - cu valoare convenţională)”.

De la Paris, Carada s-a întors cu

un maldăr de bani. Banii României: 900.000 de bilete de 20 de lei, 300.000 de bilete de 100 de lei şi 25.000 de bilete de 1.000 de lei. Tot Carada a ales culoarea albastră a banilor, efigia împăratului Traian şi personificarea României ca mamă în mijlocul fiilor ei.

Toate acestea au fost desenate de pictorul francez Georges Duval, tocmit tot de Carada, acolo, în Franţa.

Eugeniu Carada (1836 1910) a fost un scriitor, om politic şi economist român.

Pe lângă eforturile de întemeiere a Băncii Naţionale Române, a redactat prima Constituţie românească, în 1866. Carada a fost mason şi membru al Partidului Naţional Liberal. Vreme de 30 de ani a fost slujbaş al BNR, dar nu a acceptat niciodată funcţia supremă, de guvernator.

La începutul secolului al XX-lea, România avea 6,5 milioane de locuitori. O societate polarizată în care banii se învârteau aproape

exclusiv în marile oraşe. Ziarele epocii dezvăluie un mediu citadin consumerist şi mercantil. Săpunuri, pudre, soluţii-minune împotriva căderii părului inundau paginile ziarelor.

Primul Război Mondial va curma avântul capitalist. Leul cade în mâinile armatelor germane, odată cu Bucureştiul, la 6 decembrie 1916. Între 1917 şi 1918, nemţii tipăresc lei printr-o bancă cu capital german: Banca Generală Română. Refugiat la Iaşi cu întreg Guvernul, Ministerul de Finanţe emite la 1917 cea mai mică bancnotă din lume, recunoscută ca atare şi de Cartea Recordurilor: bancnota de 10 bani, cu efigia Regelui Ferdinand. Are dimensiunile de 27,5x38 de milimetri, ceea ce înseamnă că este cât un timbru poştal.

După Marea Unire au fost unificate monedele româneşti şi cele străine, care circulaseră în noile teritorii româneşti (corona austroungară în Transilvania, rubla Romanov în Basarabia şi Lvovul în Bucovina). S-a făcut şi paritatea cu leul german care a circulat în perioada ocupaţiei germane. Toate astea, dar mai ales pierderile

din timpul Primului Război Mondial au făcut ca leul să scadă mult comparativ cu francul francez: în 1920, francul şi leul nu mai erau la paritate. Moneda franceză echivala cu 2,5 lei. În 1922, preţurile crescuseră de 22 de ori faţă de nivelul la care erau în 1916. Anii '30 au fost ani negri pentru leu, totul culminând cu marea criză financiară. Crahul bursier de la New York (29 octombrie 1929) s-a repercutat şi asupra leului. Am avut falimente răsunătoare: Banca Generală a Ţării Româneşti, Banca Marmorosch Blank & Co, sau Banca Berkovitz. Populaţia activă a României a fost afectată direct prin reduceri salariale succesive: 10-23% în 1930, 15% în 1932, 10% în 1933. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial au fost retrase de pe piaţă monedele de nichel pentru a fi utilizate în industria de armament.

Au fost înlocuite cu monede de zinc. Iar pe parcursul războiului leul a intrat într-un nou proces de devalorizare. Sfârşitul anilor '40 sunt cei mai grei din istoria leului. Inflaţia galopează ca pe Hipodromul de la Ploieşti. În 1947 este emisă bancnota cu cea mai mare valoare scriptică din istoria Băncii Naţionale a României: cinci milioane de lei. Pe acest fond, în 1952 apare o nouă lege monetară şi banii îşi schimbă din nou înfăţişarea, iar un 1 leu nou este calculat la 20 de lei vechi. Apar pe bancnote muncitorii, ţăranii şi personajele istorice care conveneau doctrinei comuniste: revoluţionarii avant la lettre Tudor Vladimirescu (25 de lei) şi Nicolae Bălcescu (100 de lei). Pe revers: triumful industrializării şi mecanizarea agriculturii. Sistemul economiei de piaţă este aspru criticat în tratate de economie şi ironizat în „opere” literare. Până în 1989, banii stagnează. În 1966 BNR umblă la designul banilor şi îl introduce pe Alexandru Ioan Cuza pe „hârtia” de 50 de lei. Între 1990 şi 2003 se emit aproape an de an noi monede şi bancnote. „Hârtiile” pornesc de la 200 de lei (emisie 1992, cu chipul lui Grigore Antipa) şi ajung la 1.000.000 de lei (emisie 2003, cu chipul lui Ioan Luca Caragiale). În 1999, România devine prima ţară din Europa care emite bani pe suport de plastic (polimer). Au fost acele bancnote speciale de 2.000 de lei, emise cu ocazia eclipsei totale de soare. Până azi, România e singura ţară de pe Bătrânul Continent care foloseşte bani din plastic. Asemenea bancnote se mai pot întâlni în Asia, Australia și Canada. Bancnota de plastic are multe avantaje: este mult mai greu de falsificat decât bancnota de hârtie şi se deteriorează mai greu.

După introducerea bancnotelor de plastic, România nu a înregistrat falsuri profesioniste.

Bani româneşti din toate timpurile: http://www.youtube.com/watch? v=FW2G3rnXup0

Crucea mormântului a devenit digitală Tehnologia a pătruns și în cimitir, locul în care tradiția dictează regulile de sute de ani. Dacă dorești să vizionezi poze sau filmulețe, să citești textele preferate ale persoanei decedate sau să asculți muzica care i-a plăcut când trăia poți folosi în prezent un smartphone. Uneia din firmele care oferă acest serviciu , Digital Legacy, îi este suficient să i se trimită prin internet fotografii, filmuleţe, texte, muzică legate de defunct şi ea creează un site securizat.

Familia defunctului primeşte prin curier o plăcuţă de bronz sau de cupru cu codul QR, care se lipeşte pe mormânt, cu un adeziv rezistent la intemperii. Codurile QR sunt utilizate cu regu-

l a r i t a t e pe telefoanele mob i l e d e tip smartphone, deoarece codurile QR pot reprezenta (în mod codificat) adrese de siteuri Internet. Pentru acces rapid la un site dorit utilizatorul trebuie doar să îi scaneze codul QR cu ajutorul camerei foto din telefonul său mobil. Un software cititor interpretează imaginea și descifrează codul, iar browserul telefonului îl direcționează pe utilizator către pagina web în cauză. Simplitatea acestor legături de la lumea fizică spre lumea electronică, cunoscute sub numele de „hyperlinkuri fizice” , explică popularitatea lor. Codul QR permite companiilor să câștige noi clienți. El devine foarte util atunci când adresele paginilor web sunt lungi și tastarea acestora într-un browser pe telefonul mobil ar fi nepractică. Codurile QR le găsim la supermarket, pe ambalaje şi în

Telefon: 0745308864

28.06.2013

SC FARES SA Adresa: Orăştie, str. Plantelor, nr. 50, Telefon: 0254241940 1 medic BCR ASIGURARI DE VIATA 10 consilieri asigurări Adresa: Deva, str. I.C. Brătianu, nr. 3 Telefon: 0766244012 SC TC IND SRL 1 muncitori necalificat 1 ospătar 1 lucrător in bucătărie Adresa: Orăştie, str. Nicolae Titulescu, nr. 60 Telefon: 0727225307 SC SILVAMETAL EXIM SRL 2 lăcătuşi ( 2 ani experienţă) 2 sudori (2 ani experienţă) Adresa: Orăştie

SPITALUL MUNICIPAL ORASTIE 1 medic generalist (se cere atestat urgenţă) Adresa: Orăştie, str. Pricazului, nr. 16 Telefon: 0254/242950 0254/241615

staţiile de metrou. Acestea sunt folosite în general în scopuri de marketing: scanezi codul şi afli mai multe informaţii despre un produs sau serviciu. În cazul plăcuțelor pentru mormânt cu cod QR acestea costă 150 de dolari. Familia poate adăuga o parolă, astfel încât numai rudele să poată accesa conţinutul digital prin intermediul codului QR. Adriana CHIRA

Responsabil Control Calitate al Procesului şi Produsului

Cerințe: - capacitate în gestionarea relațiilor cu clienții - diplomă universitară în domeniul tehnic - bune cunoștințe de limba engleză şi limba COMPLEXUL HOTELIER GERMISARA italiană 1 ospătar 1 ajutor de ospătar - Cunoștințe de desen tehnic, prelucrarea maTelefon: 0725348178 selor plastice BESSER ROMANIA SRL Locuri de muncă: Telefon:40-372541203 Căutate pe net pentru dumneavoastră de Adriana Chira

Inginer agronom

Cerințe: Persoană serioasă, dornică de muncă, disponibilă la program prelungit şi/sau relocare. Trebuie să aibă experienţă în culturi mari.

SC MAIULACT SRL HĂRĂU;Telefon: 0720660897

Restaurantul, terasa și barul terasei MIORIȚA vă stau la dispoziție!

Aici, „Albina Coop” Orăştie organizează mese festive, botezuri, pomeni, nunţi şi alte evenimente.

Tel:0254-241.716; 0733-732.200; 0723-381.840

Medic Cerințe: - Absolvent al facultăţii de medicină - Domiciliul stabil în Orăştie sau în localităţi care să permită naveta zilnică Constituie un avantaj: - minim 1 an în domeniul medical - cunoştinţe de limba engleză SC LABORATOARELE FARES BIO VITAL S.R.L Telefon: 0254241940 DOC TECH INDUSTRY S.R.L. Orăștie Str. Ghe. Lazăr, nr 2 (fosta VIDRA) ANGAJEAZĂ 10 PERSOANE CU EXPERIENȚĂ în domeniul articolelor de marochinerie , mașină de cusut, asamblat la masă.

CV-urile se depun la poarta fabricii și trebuie să fie specificat un număr telefonic de contact

CAMPIOANE ABSOLUTE! MĂDĂLINA PROBSDORFER – pilot şi FLORINA SÎRBU din ORĂȘTIE, câștigătoare ale celei de-a XVII-a ediţii a Raliului Frumuseţii-2013.

VORBA DE SPORT

– copilot, la bordul unui Ford, au câştigat această ediție. Astfel, cele două şoferiţe din Orăştie, Mădălina Probsdorfer şi Florina Sîrbu au dominat ediţia din acest an a Raliului Frumuseţii, ele urcând pe prima treaptă a podiumului şi la Clasa 1 – autovehicule de 1.600 cmc, impunându -se și în probele speciale de la Deva şi Simeria – de îndemânare, precum şi în cea de viteză, din centrul municipiului Hunedoara.

Celelalte două categorii de concurs au fost câştigate de echipajele formate din: Diana Nicuţa/Laura GerEdiţia a 17-a a „Raliului ger (Simeria, BMW 318i) – la claFrumuseţii” a debutat sâmbătă, sa 1.601 -2.000 cmc respectiv Ra29.06.2013, la ora 9, cu o probă de mona Gherman/Alexandra Vîrvoîndemânare în faţa Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva. Organizatorii evenimentului, ACR Filiala Hunedoara-Deva şi Clubul Sportiv Autokarting Hunedoara în parteneriat cu Consiliul Judeţean Hunedoara au aliniat la start peste 15 echipaje din judeţele Hunedoara, Alba şi CaraşSeverin.

Singura întrecere automobilistică din România dedicată exclusiv femeilor s-a desfăşurat pe un traseu de 60 de kilometri, care a străbătut localităţile Deva, Simeria, Hunedoara, Uroi, Rapoltu Mare, Geoagiu şi Geoagiu-Băi.

Concursul a inclus trei probe speciale şi a fost organizat pe trei categorii de autovehicule – sub 1.600 cmc, între 1601 şi 2000 cmc şi peste 2.001 cmc.

La ediţia din acest an le-a fost pregătită concurentelor de către directorul concursului, Ştefan Varga, o nouă probă specială – o probă de îndemânare, care a avut rea (Alba Iulia, Audi A4) – la claloc în centrul Simeriei. sa peste 2.000 cmc, premiu acorStartul oficial al competiţiei s-a dat din oficiu deoarece a fost sindat la ora 10:30, din centrul De- gura maşină de peste 2.000 cmc vei, iar concurentele au avut parte din concurs. la Hunedoara, în faţa Hotelului Cea mai bună echipă a fost Ac„Rusca” inclusiv de o probă de cent Media Deva (fiecare echipa a viteză. fost formată din 3 maşini), piloţi: Premiile competiţiei Marcela Brînduşa, Mădălina „Raliul Frumuseţii” s-a încheiat Probsdorfer şi Rodica Lupei. la Geoagiu-Băi, iar premierea Premiul de cea mai cochetă câştigătorilor a avut loc la ora 1700, maşină a ajuns în posesia echipaîn incinta Complexului „Băile Da- jului cu numărul 2, pilot Daniela co-Romane”. Pe lângă premiile I, Ramona Buzilă din Deva care a II şi III, au fost acordate şi premii concurat la bordul unui superb speciale – pentru cel mai bun copi- Lancia Ypsilon. lot, cea mai cochetă maşină, preConcursurile rezervate copimiul pentru fair-play şi titlul „Miss loţilor au fost câștigate de Roxana Raliul Frumuseţii 2013”. Miss Ra- Lomonar şi Florina Sîrbu (ambele liul Frumuseţii 2013 a revenit unei din Orăştie). frumoase domnişoare din Simeria Concursul a fost lipsit de eveniîn timp ce “marele premiu” a fost mente neplăcute – nu a existat vrecâştigat de un echipaj din Orăştie. un abandon – iar pentru rezultatele Echipajul cu numărul 6 din finale nu a existat nici o contesOrăştie, format din Mădălina taţie.

Probsdorfer – pilot şi Florina Sîrbu

MEDALIE DE BRONZ PENTRU CICLISMUL MONTAN ORĂȘTIAN

Desfășurat în ziua de sâmbătă, 29.06.2013, în Stațiunea Moneasa din județul Arad, evenimentul sportiv Moneasa Mountainbike Maraton, la a 2-a ediție, a adunat la start peste 250 de cicliști. Față de ediția precedentă, în acest an competiția a fost avizată de Federația Română de Ciclism, ceea ce a permis participarea concurenților legitimați la FRC sau la alte federații străine din alte țări.

Organizatorii competiției, Foce Imre și Cristofaletti Corrado de la A.S. Bike Alpine Arad, au pregătit 2 trasee, Hobby - 30 km cu o diferență de nivel de 800 m, taxă de înscriere 30 lei și ELITE (legitimați la FRC sau alte federații), 60 km cu diferența de nivel de 1000 m, taxă 40 lei/persoană, pe categorii de vârstă.

Primul traseu, masculin și feminin 14-18 ani; 18-29; 30-39; 4049; peste 50 ani al doilea 18-29; 30-39; 40-49; peste 50 ani. Sportivul din Orăștie, Bianu Adrian (59 de ani), înscris la traseul Hobby - 30 km la categoria peste 50 de ani, s-a clasat în final pe locul III, câștigând medalia de bronz cu timpul de 2 ore 31’01”, locurile I și II revenind sportivilor Bondar Laszlo(Ungaria) cu timpul de 2 ore 17’46” și Maghiar Simion (Oradea), 2 ore 25’56”. Încă o dată demonstrăm faptul și scoatem la lumină rezultatele bune obținute de sportivii orăștieni ,,adevărate comori” care, fără a fi legitimați într-un club

anume, fără a fi sponsorizați, plătindu-și singuri taxele de înscriere și de deplasare, adună la medalii și diplome pe ,,bandă rulantă”, făcând ca imaginea municipiului Orăștie să fie acolo unde îi este locul, așa cum afirmam în articolele precedente, pe podium. FELICITĂRI !!! ,,M-am bucurat atunci când s-a înființat C.S.M. ,,Dacia Orăștie 2010”, am zis că voi vedea în cadrul CSM-ului secții de tenis de câmp, că terenuri avem, de tenis de masă, de handbal că foști jucători de performanță și antrenori încă mai avem, și sală, de asemenea, de șah, table, care să adune pe toți iubitorii acestor sporturi de pe băncile din fața blocurilor, cluburi, etc. într-un club aparte, să le dea lumină și valoare.

De asemenea, avem oameni în vârstă care încă mai practică sportul ca activitate recreativă și sunt ,,busole” și ,,modele” pentru tinerii care vin din urmă, atât în atletism cât și la ciclismul montan.

Aștept să văd deschisă o secție în cadrul CSM-ului în oricare din aceste domenii. Nu am văzut decât echipa de fotbal, cu tot circul fotbalistic specific... excluzând cluburile private care au primit și mai primesc sprijin din partea primăriei. Nu de alta, dar sunt un patriot al acestui municipiu, chiar dacă locuiesc pe axa OrăștieVaidei și vin cu o propunere adresată edililor, pe perioada vacanței școlare, Consiliul Local să pună la dispoziția elevilor bazele sportive proprii spre folosire GRATUIT în urma unui program orar de cel puțin 3 ore/zi. În schimb, citesc pe diferite siteuri despre un sport, care se caută a fi promovat cu succes și la noi, pescuitul sportiv, și care ar avea nevoie de cifre, în lei, cu șase zerouri în coadă, pentru a fi alocate anual, de la bugetul local, pentru dezvoltare, în urma căruia, 51% din profit va merge către Consiliul Local iar 49% către Federație. ,,Logați” fiind la Federația Română de Pescuit Sportiv, proiectul pe cinci ani început în urmă cu ceva timp, pe o suprafață de 32 de ha, preconizat a fi cel mai întins parc cu cea mai mare bază de agrement a orăștienilor, este în prezent pe la jumătatea termenului de finalizare. Până atunci ,,fir întins” pe unde mai apucăm...”.

Dorin STROIA

BERBEC: Săptămâna debutează cu nenumărate tensiuni legate de familie şi serviciu. Vă întâlniţi cu cineva care doreşte să preia controlul şi vă gândiţi serios să faceţi noi conexiuni cu persoane mai potrivite pentru o afacere. În a doua jumătate a săptămânii vă veţi relaxa şi veţi găsi sprijinul celor dragi pentru rezolvarea problemelor.

TAUR: Sunteţi sensibili în această perioadă. O nouă idee de succes vă poate ridica moralul şi nu trebuie să vă fie frică să încercaţi şi ceva diferit faţă de ce aţi făcut până acum. Veţi fi în stare să schimbaţi situaţia doar dacă gândiţi inteligent. Poate o motivaţie reînnoită vă pune în acţiune.

GEMENI: Societatea este cea care vă stârneşte interesul.

Este o săptămână în care vă veţi întâlni cu prietenii pentru distracţii. Nu vă faceţi griji pentru cheltuielile mai mari, un pic peste normal. Aveţi destule resurse să

suplimentaţi voia bună.

RAC: Cineva nou va intra în viaţa dumneavoastră, mai ales dacă nu aveţi încă o persoană iubită. Puteţi ieşi undeva ca să vă clarificaţi mai bine sentimentele. Poate este necesar să fiţi mai diplomaţi pentru a evita discuţiile în contradictoriu.

LEU : În ultima vreme aţi tot acumulat supărări ce v-au creat o stare de nervozitate pe care cu greu o mai puteţi controla. Fiţi atenţi să nu răniţi pe cei din jur. Nu este nimeni vinovat pentru ce vi se întâmplă.

Poate puteţi găsi o cale de compromis.

FECIOARA: Stăpâniţi de un sentiment de compasiune pentru cei mai apropiaţi de sufletul dumneavoastră, veţi constata că îi puteţi ajuta cu mai mult decât credeţi. Cineva din anturaj crede că sunteţi efectiv geniali, dar dacă nu faceţi un sacrificiu aţi putea ajunge foarte uşor la resentimente.

BALANŢA: Lumea pare a fi o comoară pe care vreţi s-o strângeţi într-un loc ştiut doar de dumneavoastră. În cazul în care vă implicaţi în orice activitate de planificare financiară, aveţi şanse de reuşită doar dacă ţineţi cont şi de sfaturile unui profesionist.

SCORPION: Norocul pare să fie de partea dumneavoastră în aceste zile şi nu trebuie să aşteptaţi prea mult ca să acţionaţi. Un sfat inspirat vă poate ajuta să vă îmbunătăţiţi simţitor situaţia financiară. Faceţi-vă timp pentru relaxare şi meditaţie, deoarece doar aşa vă puteţi reechilibra nivelul de energie pozitivă.

SĂGETĂTOR: Este o perioadă tocmai potrivită să daţi frâu liber nevoii de exprimare prin creaţie.

Persoana iubită s-ar putea să vă ajute mai mult să priviţi situaţia într-un mod optimist. Folosiţi-vă şi de farmecul personal pentru a trece mai uşor peste toate.

HAI NOROC!

Colţul cu epigrame

ORIZONTAL:1) Soi de regiune - Făcută cu alcool. 2 Cinstit cum se cuvine - Rezerva care ne scoate din impas. 3) Rom la început! - Negru băut la cafenea - În ibrice! 4) Cea care a cules prima din vie - Băutură... la o agapă! - Băut ın cele din urmă! 5) Vas cu rom Căzut din tărie. 6) Bitter la jumate! - Poftim... la coniac! - Huși, Panciu, Murfatlar... 7) Dă de băut a doua zi de Bobotează E mai tot timpul afumat Plin...gol! 8) A trage la măsea - Parte întreagă. 9) Vin dulce cu apă (sg.) Se ˆîntâlnesc la un păhărel. 10) Dat pe gât - Sucit din fire. 11) Vin... fără apă - Cinstit bine.

VERTICAL: 1) Vin

•Nu crezi în legile divine, Nici în povestea cu Iisus; Şi totuşi, văd că-ţi merge bine: Păi, am şi eu un sfânt mai sus…

•Deşi dânsul e valid, Tot nu poate să lucreze; Două mâini abia-i ajung Scaunul să şi-l păstreze.

•Zece-n schemă figurează Sau sunt grozav de activi, Care munca o pontează Celor patru productivi.

•S-a ivit, nu ştim de ce, O colegă nouă; Şi cu cea care mai e Stau degeaba două…

Ioan CURTEANU Cineva a spus-o altădat’ Că politica este un bordel Şi nu s-a înşelat defel, Este perfect adevărat. *** La tinereţe ai golit Mult, ulcioarele; Acum, constaţi, domolit, Că nu te mai ţin picioarele. *** S-au supărat părinţii, îmi spune vecina, Că am fugit cu-al meu iubit; Aşa e vorba, bat-o vina, Însă eu nu am fugit Că el m-a luat cu maşina. *** Pe unde mai umblaşi, Moş Andrei, În linişte, pe cărări cu multe femei, De ce te miri de aste, toate ?

Eram prin cimitir, dragă nepoate ! *** De când m-am însurat, măi Neofet, Mănânc doar la cantine şi bufet, Soţia mea nu ştie face o zacuscă, În schimb fumează Kent şi bea de uscă.

George VĂIDEAN

CAPRICORN: Prietenii sau partenerul de viaţă vă pot ajuta să vă realizaţi visul. Relaţiile cu aceştia ar putea fi mult mai fructuoase dacă le veţi dovedi că aveţi mai multă încredere în ei. Lucrurile merg, în general, bine. Totul este să nu vă alarmaţi în zadar.

VĂRSĂTOR: Vi se iveşte ocazia să încălziţi relaţia amoroasă. Fie că vă ocupaţi mai mult de persoana iubită sau faceţi o nouă cucerire, trebuie să profitaţi de şansă benefică şi să faceţi un angajament mai profund. Cineva vă încurajează şi se dovedeşte a fi pe aceeaşi lungime de undă cu dumneavoastră.

PEŞTI: Vă bucuraţi de mai multă linişte doar în intimitatea casei dumneavoastră. Pentru a rezista presiunilor trebuie să profitaţi de compania celor mai buni amici. O planificare pe termen lung va determina să reorganizaţi proiectele.

Locul Anti Alzheimer Careu, Sudoku,

Iulie 3

CASANDRA spumos - Ridicat în tărie.

2) Vin cu îmbunățiri. 3) Noroc la început! - Nărăviți în centru! - Datul cu paharul la băutură. 4) Joacă după o gură de rom - Aiurit la cap! - Vin cu apă. 5) Plata la băutură A fi cuprins de o sete mare. 6) Mici serviți cu bere - Apoasă ˆın fond! La intrarea ˆın local! 7) Ieșit de la o bere vara. 8) Cardinal luat de la răsărit - Acid... la carnaval! - Bucăți de tort. 9) Îmbătat încele din urmă!

- Asta te face să nu poți înghiți - Bun pentru uns.

10) Ăsta e șprițuit de sărbători - Făcute după niște șprițuri. 11) Mic local popular - Trage la măsea.

Nicușor NĂSUI www.rebusonline.com/

le 94%

Temperatura 28°C / 10°C Iulie 7 Însorit Temperatura 30° Precipitații posibile C / 16°C

2% Iulie 4

Posibil o aversa sau furtuna Temperatura 29°C / Precipitații posibi13°C le 40% Predominant însorit Precipitații posibile 2%

Iulie 8 Temperatura 28° C / 16°C Vineri , Iulie 5 Temperatura 28° Posibil o aversa sau furtuna C / 14°C Precipitații posibiÎnnorat variabil Precipitații posibi- le 55% le 40% Iulie 9 Temperatura 29° Iulie 6 Temperatura 27° C / 16°C Precipitații posibiC / 13°C Precipitatii posibi- le 40%

BAZA SPORTIVĂ DE AGREMENT

Grandomanie

cuprinde: 3 terenuri de tenis, 1 teren cu iarbă artificială și 2 cu zgură, 1 teren de baschet, 1 teren de volei, 2 terenuri de mini-fotbal, 1 teren de badminton, bazine de înot pentru adulți și copii, patinoar natural (în sezon); pistă de role, bar cu terasă, locuri de cazare, vestiare și birouri.

Informații și rezervări la telefon: 0727.225.309

Despre…

Văzute de: Ionuț Copil

Ce cauţi, găseşti !

O muscă se dădea albină, Băgând în dreapta şi-n stânga de vină.

Chiar şi de albină a zis că e-o insectă Infatuată şi infectă.

Un papagal, din Guyana Franceză, Cu penaj colorat şi falnică freză, Pe meleag carpatin a poposit; Avea chef de iubit !

Dar în plasa unui păianjen a nimerit.

Urmarea ? E de ghicit.

L-a pus pe butuci, cu câteva şoapte O pasăre autohtonă… de noapte.

Precocitate periculoasă Un purceluş se dădea precoce Şi feroce.

Cu al său guiţat Se dorea ascultat, Dar pe stăpân l-a înfuriat.

I-a pus un măr în gură, Sfârşind într-o tavă… friptură!

Cuiul şi ciocanul

Șacalii Mai mulţi şacali Autohtoni şi internaţionali Au scos ţara la mezat (oare nimeni n-a observat ?)

Sub aşa-zisa privatizare, Ei au pus ţara la vânzare ! Şacalii fură euro şi leii, De plătit, plătim noi, porumbeii…

Siliconul

Cuiul l-a dat în judecată pe ciocan; Motivul ? Se poartă cu el grosolan; În timp ce vorbeşte, lacrimi îi curg Şi-l ameninţă cu tribunalul de la Strasbourg, Prezintă mereu dovezi, certificate, Dar nu i se dă dreptate.

Un nou născut Să sugă ar fi vrut.

Dar gustul laptelui l-a lăsat perplex Şi cu dureri atroce la… plex.

Deşi – nou născut – nu era afon; Laptele-avea gust de… silicon.

De când e lumea, e bine, să ştiţi: Există asupritori şi asupriţi !

...funcționarii publici Însăși denumirea exprimă rostul lor ca unități ce funcționează în interesul comunității. Pă dracu, în cușca lor, ăştia se comportă asemenea unor mici dumnezei ce decid cine intră în rai și cât plătește pentru asta. Par serioși, ambalați în ținute decente și îți dau impresia că ei îți fac un favor când îți încasează taxele. Te privesc ca pe cel vinovat că le irosești prețiosul timp (alocat cafelelor și jocurilor pe calculator) atunci când ai probleme administrative ce intră în obligațiile lor de serviciu. Se plâng de salarii și cer respect. De ce? Pentru că unii dintre ei au ajuns acolo pe pile sau pentru că păsărica din dotarea don’şoarei e pe gustul șefului libidinos și care cunoaște ca unică metodă de seducție funcția pe care o deține. Pentru că unii dintre ei sunt ronțăitori de hârtie și cunosc perfect legi și regulamente, întocmesc impecabil situații și statistici ale ineficienței unei populații leneșe și mincinoase. Întocmesc planuri ineficiente și justifică bani.

De fapt sunt doar vaselina pe care sistemul socio-economic o folosește să ne-o tragă anal, cozi de topor ce s-au vândut din lașitate și lene de gândire. Într-o societate sănătoasă sunt la fel de utili ca și cârjele la un picior sănătos sau ca și frigiderul pentru o lebeniță stricată.

Talon de publicitate gratuită

NUMELE………………………………………………………………..

ADRESA………………………………………………………………...

Text………………………………………………………… ………………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………... …………………………………………………………………………..

Taloanele pot fi trimise și la adresa ELECTRONICĂ vorba.orastie@gmail.com. sau se depun la adresa: str. A. Vlaicu nr.1