Johann Stanislaus Gratovsky
Interviu cu I.L. Floran
(1692-1772) farmacist, jude regesc în Orăștie
O mică comunitate de aproape 30 de orăștieni de la în jur de un an până la în jur de 50 de ani, în mijlocul unei ierni tiroleze.
Mihai Iacob (11 Mai 1933, Orăștie - 2 iulie 2009, Los Angeles) regizor de film, scenarist
Adrian Secui Pagina 5
Aventură pe schiuri 3
Pagina 4
Dan Orghici
Locul „școalelor” COLEGIUL TEHNIC AGRICOL „ALEXANDRU BORZA“ GEOAGIU
Adriana Chira Nu avem voie să fim spectatori la ce ni se întâmplă Dan Puric
Lansarea celor 3 volume a monografiei județului Hunedoara pagina 3 COPLATA OBLIGATORIE Bolnavii și medicii: „Sumele sunt exorbitante, se blochează accesul la servicii”, pentru asigurați ajunge la 250 de lei Coplata va fi percepută atât la consultații, investigații, cât și la spitalizarea de zi sau continuă. Sumele pleacă de la 4 lei pentru o consultație și ajung la 250 de lei pentru un RMN. Acestea variază și în funcție de gradul medicului care acordă consultații, dar și de categoria spitalului. Taxa va fi obligatorie indiferent de tipul de asigurare de sănătate, inclusiv pentru cele facultative. Potrivit unui proiect de hotărâre de guvern, aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătății, asigurații vor trebui să plătească o sumă de bani în plus atunci când beneficiază de următoarele servicii: asistenţă medicală primară; asistenţă medicală ambulatorie de specialitate, inclusiv pentru recuperare, medicină fizică şi balneologie precum şi asistenţa medicală ambulatorie complementară în fitoterapie, homeopatie, planificare familială şi acupunctură; asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile paraclinice, spitalizare de zi, dar și pentru spitalizare continuă prevăzute în pachetul de servicii medicale de bază şi în pachetul facultativ. LISTA SUMELOR PERCEPUTE PENTRU COPLATĂ SPITALIZARE DE ZI. Pentru spitalizarea de zi , coplata este de 60 de lei la spitalele din categoriile I şi I M (cea mai înaltă pentru spitalele monospecialitate), 50 de lei la categoriile II şi II M, 40 de lei la categoria a III-a, 30 de lei la categoria a IV-a şi 20 de lei la categoria a V-a şi la spitalele neclasificabile. În unităţile care sunt autorizate de Ministerul Sănătăţii să acorde servicii medicale spitaliceşti în regim de spitalizare de zi şi care nu acordă spitalizare continuă, coplata este de 20 de lei. SPITALIZARE CONTINUĂ. Nivelul coplăţii este de 80 de lei la categoriile I şi I M, 70 de lei la categoriile II şi II M, 60 de lei la categoria III, 50 de lei la categoria IV şi 40 de lei la categoria V şi la spitalele neclasificabile. CONSULTAȚII MEDICALE. Nivelul minim al coplăţii care se încasează pentru o consultaţie acordată de medicul fără grad profesional şi cu grad profesional specialist este de 4 lei, iar cel maxim, care se încasează pentru consultaţiile acordate de medicul primar, este de 5 lei.
ANUL I NR. 6 8 Pagini 1 LEU
În asistenţa medicală ambulatorie de specialitate, nivelul coplăţii pentru consultaţiile acordate de medicul specialist este de 5 lei pe consultaţie, iar pentru cele acordate de medicul cu grad profesional primar, de 7 lei pe consultaţie. Pentru consultaţiile de homeopatie, planificare familială şi acupunctură din ambulatoriul de specialitate, coplata va fi între între 4 şi 5 lei pe consultaţie. Nivelul coplăţii pentru cura de tratament de acupunctură este de 10 lei/cură. ANALIZE MEDICALE. Dacă se efectuează una până la cinci analize de laborator, nivelul coplăţii este de 5 lei. Dacă sunt efectuate între şase şi 10 analize de laborator, nivelul coplăţii este de 10 lei, iar pentru mai mult de 10 analize, de 20 lei. În asistenţa medicală ambulatorie, coplata pentru radiologie, imagistică medicală şi explorări funcţionale este de 5 lei. Pentru investigaţii de înaltă performanţă din ambulatoriul de specialitate, nivelul coplăţii va fi următorul: RMN nativ - 150 de lei, RMN cu substanţă de contrast - 250 de lei, CT nativ - 100 lei, CT cu substanţă de contrast - 150 de lei, angiografie - 80 de lei şi scintigrafie - 100 de lei. Toate tarifele de coplată sunt valabile pentru servicii oferite în baza unui bilet de trimitere. EXCEPȚII. Proiectul mai prevede că nu se va da coplată pentru serviciile conexe actului medical furnizate de psihologi şi logopezi, consultațiile, tratamentul și intervențiile chirurgicale efectuate în regim de urgență. SCUTIȚI DE LA COPLATĂ. Potrivit Ministerul Sănătăţii, sunt scutite de la coplată mai multe categorii de asiguraţi, respectiv: copiii până la vârsta de 18 ani tinerii între 18 ani şi 26 de ani, dacă sunt elevi, absolvenţi de liceu, până la începerea anului; universitar, dar nu mai mult de trei luni; ucenicii sau studenţii, dacă nu realizează venituri din muncă; bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătăţii, pentru serviciile medicale aferente bolii de bază respectivei afecţiuni, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse; pensionarii cu venituri numai din pensii de până la 740 lei/lună; toate femeile însărcinate şi lăuzele, pentru servicii medicale legate de evoluţia sarcinii, iar cele care nu au niciun venit sau au venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară, pentru toate serviciile medicale. Redactor șef din Sursa: EVZ.ro
Vizavi de spitalul municipal
VORBA
https://www.facebook.com/ContrapunctDeOrastie
PAGINA 1
http://ziarulvorba.wordpress.com/
NUMĂRUL 6
TAXA AUTO 2013
Guvernul ne încearcă cu o nouă taxă auto, gândita și denumită altfel, dar la fel de păguboasa. După noua formulă de calcul, care privește nivelul de emisii CO2 și tipul de tehnologie folosit (Euro 3,4, etc), ies în avantaj posesorii de mașini diesel, care vor plăti mai puțin decât anul trecut, însă cei care au autoturisme pe benzina vor plăti mai mult. Taxa se va aplica autoturismelor aduse din UE, la revânzarea mașinilor înmatriculate înainte de 1 ianuarie 2007, dar și pentru cei care au câștigat procesele cu statul.
Proiectele prioritare de infrastructura: autostrăzi și căi ferate vor primi finanțare in 2013 Guvernul estimeaza ca va asigura in acest an 3,4 miliarde de lei (777,5 milioane de euro) din fonduri externe si 881,9 milioane de lei (201,6 milioane de euro) de la buget pentru construcția de autostrăzi și reabilitări de drumuri naționale. Finanțarea este calculata
pentru
proiectele
considerate
prioritare,
scrie Adevarul.ro. Pe lista principalelor proiecte de infrastructura rutiera finanțate în acest an, au fost incluse: - Autostrada Orastie-Sibiu, cu o alocare de 699 de milioane de lei integral din fonduri externe nerambursabile postaderare; - Autostrada Cernavoda-Constanta - 435,4 milioane de lei, din care 9,8 milioane de lei din fonduri externe nerambursabile postaderare si 425,6 milioane de lei din fonduri externe rambursabil ; - Autostrada Lugoj-Deva - 430 milioane de lei integral din fonduri externe nerambursabile postaderare; - Autostrada Bucuresti-Brasov - 369 milioane de lei integral din bugetul de stat. Afla care sunt toate proiectele care vor primi finanțare in 2013 din Adevarul.ro.
Liga Dreptății Împotriva Corupției și Abuzurilor din Romania - Europa
Integrarea României în Uniunea Europeana este un proces complex cu implicații majore asupra fiecărui cetățean și se va concretiza numai în urma eforturilor fiecăruia dintre cetățenii acestei tari, in corelare cu dorințele și eforturile politice și administrative. ONG-urile au rolul primordial de a menține stabilitatea și de a asigura credibilitatea unei societăți democratice, prin crearea unei legături permanente între cetățeni, guvern și instituțiile statului. Menținerea stabilității se face printr-un transfer de informații de la cetățeni către guvernanți, iar asigurarea credibilității prin girarea deciziilor luate de către guvern in fata cetățenilor. Deoarece nu sunt motivate de profit sau de voturi, organizațiile din sectorul non-profit dețin un important capital public de loialitate si încredere. Deoarece nu sunt motivate de profit sau de voturi, organizațiile din sectorul non-profit dețin un important capital public de loialitate si încredere. Un deziderat major este ca societatea civila prin toate formele legale de acțiune sa fie prezenta pe scena vieții social-politice si economice pentru implementarea valorilor democrației si a statului de drept. Lupta in arena publica cu nedreptățile este un risc ce merita sa li asumam fiecare dintre noi daca vrem o Romanei moderna si europeana. Romania când a aderat la marea familie europeana si a valorilor ei, trebuia să înțeleagă deplin că intrarea întra-un club select este sa te conformezi și să acționezi ca un membru ce trebuie respectat si care sa contribuie la implementarea a tot ceea ce are valoare din istoria noastră multimilenara. Generația tânără este chemată să facă saltul spre valorile universale sș europene fiindcă ei sunt cei care vor salva neamul românesc ca să își recapete locul in sistemul de valori universale și europene. Corupția a ajuns cel mai grav flagel ce atentează la fibra poporului roman și de aceia trebuie activate toate forțele progresiste și responsabile să întronam respectul fata de lege si sa se treacă urgent la modernizarea instituțiilor statului de drept. Prin acțiunea fiecăruia să dovedim responsabilitate fata de țară și să contribuim astfel ca valorilor neamului să poată acționa cu curaj pentru soarta poporului român.
Caseta redacțională Redactor șef: Dan Orghici Redactori: Mona Szucsik Adrian-Iulian Secui Raul Poenar Colaboratori permanenți: Adriana Chira Sorin Szücsik Caricaturist: Mihai Matei Mircea Zdrenghea Foto: Călin Jorza Redactor zonal Geoagiu: Claudiu Simonati Corectori: Dana Chirilă-Man Moldovanu Andreea Mirela
Ne găsiți pe și pe mail, site, facebook căutând „VORBA” http:ziarulvorba.wordpress.com http://vorbadeorastie.blogspot.ro/ https://www.facebook.com/ ContrapunctDeOrastie mail: vorba.orastie@gmail.com Telefonic: 0354103756 mail: vorba.orastie@gmail.com
„Exod este condus de români şi chinezi: Fug de şomaj”, scrie La Repubblica, comentând datele Istat, conform cărora la ultimul recensământ ar fi “dispărut” din Italia 800.000 de străini. Cifra se obţine comparând datele recensământului din 2011 (4.029.145 de imigranţi) şi cele de la evidenţa populaţiei. Ce s-a întâmplat cu ei? „Atenţie - afirmă Franco Pittau, coordonator dosar Caritas/Migrantes - s-ar putea ca operaţiunile de recensământ să nu fi atins întreaga populaţie străină prezentă în teritoriu”. În plus, în 2011, potrivit Istat, au cerut să fie şterşi din evidenţele populaţiei italiene circa 33.000 de străini. Dar şi aceasta este o dată parţială: mulţi imigranţi, când decid să-şi încheie experienţa migratorie în Italia, nu efectuează ştergea de la evidenţa populaţiei din localitatea de rezidenţă. Nu există deci nicio certitudine privind cifrele. Săracii Italiei Un detaliu al posibilei „fugi” a imigranţilor din Italia poate să se obţină şi din analizarea banilor trimişi acasă: în 2012, după cinci ani consecutivi de creştere, s-au diminuat pentru prima
Joi, 24 ianuarie 2013 şi la Orăștie a fost sărbătoare! În organizarea Consiliului Local şi a Primăriei Municipiului Orăștie, prin Casa de Cultură, la sala de ședințe a Consiliului Local a fost organizat simpozionul cu tema: „UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE – 24 IANUARIE 1859”. Sala a devenit neîncăpătoare pentru numărul mare de participanți. Se obișnuiește ca la acest gen de manifestări să se distribui invitații, dar nu este singurul criteriu de participare. Sunt bine primiți şi alți participanți onești, interesați de materialele prezentate pe o temă dată. Iar dacă cei care participă doresc să susţină o prezentare, atunci trebuie să ia legătura cu organizatorii din timp. Noi ne simţim onoraţi dacă avem un număr căt mai mare de participanţi la acţiunile noastre! La acest simpozion au fost prezenţi, pe lângă reprezentanţii Administraţiei Publice Locale – domnul Primar Ovidiu Laurenţiu Bălan, domnul Viceprimar Dorin Popa, însoţiţi de consilieri locali – şi reprezentanţii instituţiilor din municipiu, alături de reprezentanţii şcolilor, cultelor şi ai asociaţiilor ce fiinţează în urbe. Am fost onoraţi ca la lucrările acestui simpozion să participe, din partea Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, doamna Natalia – Elena Intotero. Am avut ocazia de a audia aspecte inedite (pentru noi, cei care nu suntem istorici) referitoare la Mica Unire. Au fost prezentate referate care au adus în sală aerul acelor vremi de vrednică simţire şi mândrie patriotică. După ce domnul Primar Ovidiu Laurenţiu Bălan a rostit cuvântul de deschidere au prezentat materiale: doamna Elena Sălan – Bibliotecar Şef al Bibliotecii Municipale „Sebastian Bornemisa”; cercetător ştiinţific Mihai Căstăian – Şef al Muzeului de Etnografie şi Artă Populară; domnul Aurel Ursu – Preşedinte ASTRA Orăştie; domnul Miron Simedrea – Preşedinte al Asociaţiei „Limba Noastră cea Română” – Filiala 43 Orăştie; domnul Alin Ţambă – din partea Comisiei de Învăţământ – Cultură a Consiliului Local Orăştie. În finalul prezentărilor, doamna deputat a apreciat, printre altele, faptul că orăştienii au ştiut să dea „mână cu mână” şi de această dată şi au realizat un simpozion de un înalt nivel! În ultima parte, grupul de tineri ai Casei de Cultură Orăştie, instruiţi de doamna Felicia Andreşoiu au recitat versuri despre UNIRE. Îi amintim aici pe: Andreea Rusan, Roxana Neamţu, Cătălina Furdui, Ionela Ţăndău, Adrian Borza, Mihai Danciu – elevi ai şcolilor gimnaziale din municipiu, Paul Dînşorean – elev al Şcolii Gimnaziale de la Costeşti. La final, aceştia au cântat „HORA UNIRII”, pe versuri de Vasile Alecsandri şi lor li s-au alăturat toţi cei prezenţi. Biblioteca Municipală a organizat o bogată expoziţie de carte cu tematica simpozionului. Mulţumim, pe această cale, tuturor celor care au participat şi îi aşteptăm şi la alte manifestări culturale organizate în municipiul nostru! Manager al Casei de Cultură Orăştie, Eugen Petru Pistol
Talon de publicitate gratuită NUMELE……………………………………………………………….. ADRESA………………………………………………………………... PUBLICITTE…………………………………………………………… ………………………………………………………………………… Taloanele pot fi trimise și la adresa ELECTRONICĂ vorba.orastie@gmail.com . Postarea unei reclame este săptămânală. Reclama dumneavoastră poate fi găsită și online pe paginile noastre.
Filiala Orăștie
https://www.facebook.com/ContrapunctDeOrastie
dată banii trimişi în ţările lor de străinii prezenţi în Italia, de la 7,4 la 6,8 miliarde de euro, cu o scădere de 8%. „Mulţi imigranţi părăsesc lunile acestea ţara noastră din cauza crizei economice confirmă directorul Fundaţiei Migrantes a Cei, monseniorul Giancarlo Perego - înainte soseau la noi din Spania, astăzi pleacă din Italia în alte ţări”. 7.000 de români ar fi părăsit Italia Dar cine sunt imigranţii care părăsesc Italia? Fundaţia Leone Moressa a trasat pentru La Repubblica un portret robot: peste jumătate sunt europeni, 17% au origini asiatice şi 12,2% sunt africani. Peste 19.000 de ştergeri au fost cerute de persoane care provin din ţări europene, din care peste o treime sunt români (aproape 7.000). Cererile de ştergere de la evidenţ a populaţiei au crescut în 2011 cu 15,9% faţă de anul anterior. Cauzele abandonului? „O explicaţie - susţin cei de la Fundaţia Moressa - trebuie cu siguranţă căutată în efectul pe care l-a avut criza economică asupra condiţiilor ocupaţionale ale străinilor. Între 2008 şi 2011, numărul şomerilor imigranţi practic s-a dublat, cu o creştere totală de peste 148.000 de unităţi (91,8%), în timp ce cel al italienilor a crescut cu 267.000”. (sursa: La Repubblica)
“UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE – 24 IANUARIE 1859” – Simpozion organizat la Orăștie
L.D.I.C.A.R. - EUROPA Liga Dreptăţii Împotriva Corupției şi Abuzurilor din Romania-Europa
ISSN 2286 – 0339 VORBA
Mulţi români se întorc acasă
Reproducerea, materialelor publicate în paginile săptămânalului VORBA, se face doar cu acordul redacției. (vorba vine) Responsabilitatea asupra conținutului articolelor publicate este asumată de autorii acestora. Nu publicăm articole nesemnate sau ilizibile.
PAGINA 2
Căutăm distribuitori, oferim comision din vânzări.
Vând Dacia Super Nova, an de fabricație 2002; 1400 cmc; preț; 1000 Euro Informații la tel.: 0746 097 086 ……………………………………………. Vând apartament 2 camere (hol, baie, cămară) complet termoizolat cu CT; preț: 58000 lei Informații la tel.: 0747 322 067 …………………………………………… Vând garsonieră; zona Spitalul nou, folosibil privatizare . Informații la tel.: 0744 224 992 …………………………………………… Informațiile de la această rubrică se schimbă bisăptămânal, pentru informațiile mai vechi accesați paginile noastre electronice.
http://ziarulvorba.wordpress.com/
NUMĂRUL 6
Casieria s-a mutat acasă la fiecare Cine nu are nostalgia banilor primiți într-un plic drept răsplata muncii efectuate? Dar vremurile acelea au dispărut și astăzi avem un instrument răspândit numit card. Dacă tot există această bucățica de plastic de ce să nu o folosim și la plata facturilor curente. Vreau să prezint paginile web cu ajutorul cărora putem scuti drumurile sau ocoli cozile. Să luăm cazul societății Enel, furnizorul de energie electrică, care deține www.enel.ro .Puteți crea un cont folosind datele de pe factură și după accesarea contului avem disponible: evidență facturi evidență plăți plată facturi onli ne Înregistrare index compară consu mul Plata se realizează securizat și necesită furnizarea informațiilor următoare: cele 16 cifre de pe card, tipul cardul-ului, data expirării, codul de securitate ( din 3 cifre –lângă semnătură ), numele deținătorului cardului. Confirmarea plății este furnizată într -un email, comunicat la crearea contului. Pagina web a societății Romtelecom ,www.romtelecom.ro, are o structură asemănătoare plus lista apelurilor și tipul serviciilor de internet, telefonie și televiziune deținute de abonat. Există pagini web și în cazul societăților: Eon -www.eon-energie-romania.ro, Rds&Rcs - www.rcs-rds.ro și multe altele. Există des o temere referitoare la siguranța utilizării acestor metode de plată. Ea trebuie combătută deoarece paginile web sunt deținute de societățile furnizoare și nu conțin capcane întinse consumatorilor. Adriana Chira
Dimineața mergem la micul dejun , gălăgioși și flămânzi. Coborâm la parter unde este zona de luat masa. Există un bufet din care ne servim și familia de proprietari se agită în jurul nostru aducând din bucătărie ce mai solicităm. Proprietarii se trezesc la orele 5-6 pentru a pregăti micul dejun care se servește între ora 7 și ora 10. Ei patru pregătesc masa, fac curățenie, spală vesela și lenjeria în vilă. Sunt tot timpul ca furnicuțele. Mihai spune că “dacă erau proprietari români, capul familiei avea șofer și secretară si venea la prânz să întrebe cât sunt încasările și să strige la angajați să nu fure”. În timp ce ei sunt tot timpul ca furnicuțele. Ne hotărâm după mult timp să plecăm la schi în Zillertal Arena.Grație facilităților oferite și sezonului lung de schi, până în aprilie, întreaga regiune a primit numele de “ al 7-lea cer “ al fanilor iernilor alpine. Suntem toți cu brațele pline de schiuri, bețe, căciuli, mănuși. Stația cabinei este aproape de noi și ajungem cu toții acolo. Pentru cei care sunt cazați în altă parte, există o parcare cu sute de locuri lângă plecarea cabinei. La achiziționarea abonamentelor de schi există multe case și suntem îndrumați fiecare către o casă, în funcție de care este liberă. Ne cumpărăm Zillertal Super Schi Pass care oferă posibilitatea practicării schiului pe cei 668 de km de pârtii din zona Zillertal și transportul cu trenul sau autobuzul. În Austria o zonă de schi , cum este Zillertal Arena, are 166 de km de pârtii mai mult decât are România în total. În România domeniul schiabil are în prezent aproximativ 150 de km. Studiem pe panoul electronic uriaș care pârtii sunt închise și care nu. Pârtiile se închid dacă este viscol sau ceață multă. Urcăm în cabină care pleacă de la 600 m , cu numele Rosenalm, care se oprește într-o stație intermediară la 1309 m. Noi continuăm să urcăm până la 1744 m. Pe sub cabină se aștern brazii a căror vârfuri parcă le atingem în mișcare și schiorii. La finalul traseului cabinei există telescaunele care transportă schiorii la 2500 m. Majoritatea pârtiilor sunt pe hartă de culoare roșie, adică de dificultate medie. Pârtie roșie înseamnă prin comparație pârtia 3 din Straja. Lungimile lor sunt impresionante. În câteva ture se pot parcurge zeci de km. Sunt mulți români, este în țară vacanță, cuvinte familiare se aud tot timpul. Este un soare orbitor specific unei astfel de înălțimi. În multitudinea de pârtii există una , cu numele Kreuzwiesn-X-Press, unde este filmată fiecare evoluție a unui schior si descărcată ulterior. Fiecare Schi Pass are un cod și pe site-ul stațiunii, care este și în limba română, poți vedea cu care cabine sau telescaune ai urcat și cât ai schiat. Tot de pe site poți descărca filmul evoluției tale pe schiuri. La ora 16.30 se încheie ziua de schi pe pârtii și lumea se îndreaptă spre “apres -schi” unde muzica cu volumul la maxim îi transformă pe schiori în dansatori. Diferența de o oră față de România ne face și pe noi să fim vioi la orele serii. Ne întoarcem la vilă. Proprietarii, care au doi mici îngeri blonzi, sunt retrași în apartamentul lor la orele târzii. Cele trei paru nivele răsună de râsetele și vorbăria noastră, suntem ca într-o tabără, cu profesori indulgenți. Suntem latini și prin fire mai gălăgioși decât cei câțiva turiști care sunt cazați cu noi : ucrainieni și germani. O mică comunitate de aproape 30 de orăștieni de la în jur de un an până la în jur de 50 de ani, în mijlocul unei ierni tiroleze.
Județul Hunedoara, monografie Consiliul Judeţean Hunedoara, Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva organizează în ziua de 29 ianuarie 2013, ora 1500, în foaierul Teatrului de Artă Deva un eveniment cultural de o importanţă excepţională: lansarea celor trei volume din lucrarea Județul Hunedoara, monografie. Este un eveniment de mare importanță, așteptat cu nerăbdare de toți cei care au fost în permanență la curent cu acest proiect amplu, de mare impact asupra vieții socialculturale din județ. Monografia a fost elaborată la inițiativa domnului Mircea Ioan Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara. Biblioteca Județeană a acceptat provocarea și s-a implicat cu toate forțele în finalizarea acestui ambițios proiect cultural. Rezultatul a fost apariția celei mai ample și mai bine documentate monografii a județului Hunedoara, lucrare ce reprezintă o veritabilă carte de vizită a județului nostru, realizată cu instrumentar ştiinţific de către un colectiv interdisciplinar format din specialişti din principalele instituţii de profil din judeţ: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Hunedoara, Compania Judeţeană de Turism Hunedoara S.A., Direcţia Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Naţional Hunedoara, Direcţia Județeană pentru Sport și Tineret Hunedoara, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Teatrul de Artă Deva. Aspectul grafic de înaltă ținută este meritul Casei de Editură Emia Deva care a avut o contribuție importantă la realizarea acestei monografii. Monografia pe care o vom prezenta publicului, tuturor celor interesați de județul Hunedoara, este o lucrare complexă, structurată în trei volume. Primul volum prezintă pe larg, prin studii bine documentate, caracteristicile naturale ale județului Hunedoara, începând de la așezare, relief, hidrografie, floră și faună, până la parcuri naturale și zone protejate. Urmează capitole speciale dedicate istoriei județului Hunedoara, istorie analizată din cele mai vechi timpuri, ajungând la Regatul dac și Dacia romană, viața comitatului în timpul voievodatului Transilvaniei, cu figura ilustră a lui Iancu de Hunedoara, perioada modernă, cu răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan, revoluția de la 1848-1849, lupta românilor hunedoreni pentru emancipare națională, județul Hunedoara în timpul Primului Război Mondial, viața hunedoreană în perioada interbelică și anii ce au premers a doua conflagrație mondială. Al doilea volum poartă titlul generic „Economie şi societate” întrucât face o profundă incursiune în viaţa economică, socială şi spirituală a judeţului, punând în lumină aspecte specifice judeţului nostru. Firul istoric este reluat de la anii celui de-al Doilea Război Mondial după care se face o amplă şi documentată incursiune, o analiză riguroasă a vieţii judeţului Hunedoara în timpul comunismului. Este prezentat impactul negativ produs de naţionalizarea de la 11 iunie 1948 şi de colectivizarea agriculturii, procese dureroase care au generat suferinţe şi traume ale căror efecte s-au resimţit puternic şi asupra populaţiei judeţului Hunedoara. Perioada de după decembrie 1989 este analizată succint, evenimentele fiind foarte recente pe scara timpului, ceea ce nu permite încă o abordare istorică suficient de riguroasă. Capitole speciale sunt rezervate dezvoltării economice a județului, mineritului aurifer,
carbonifer și al fierului, din Munții Apuseni, Valea Jiului, Munții Poiana Ruscă, Volumul se încheie cu o amplă prezentare a învăţământului hunedorean de la începuturi până în zilele noastre, subliniindu-se în mod deosebit rolul extrem de important pe care l-a îndeplinit şcoala românească din Transilvania în păstrarea şi afirmarea fibrei naţionale. Al treilea volum al monografiei se intitulează „Cultură şi spiritualitate” și include texte ce pun în lumină viaţa spirituală şi bogăţia culturală a acestui spaţiu. Volumul se deschide cu o amplă prezentare a istoriei bisericilor creştine din judeţ. De la atestările paleocreştine de pe teritoriul judeţului Hunedoara, de la cele mai vechi biserici din judeţ, de la Strei şi Streisângiorgiu, până la viaţa bisericească din zilele noastre, este prezentată istoria bisericilor ortodoxă, grecocatolică, romano-catolică, reformată, luterană, unitariană. Din acest capitol rezultă cu limpezime faptul că judeţul Hunedoara a fost întotdeauna un spaţiu de vieţuire interetnică, a tuturor confesiunilor religioase, fără fricţiuni şi conflicte majore. . Zonele etno-folclorice din județul Hunedoara se bucură de o atenție specială, acestea fiind prezentate pe larg, cu competență și pasiune de către autorii monografiei, astfel încât oricine doreşte să cunoască acest judeţ va descoperi comori folclorice inestimabile, bine conservate, nealterate,. Frumuseţile naturale ale judeţului Hunedoara, monumentele naturii, monumentele istorice, de patrimoniu sunt concentrate în capitolul special dedicat turismului. Traseele montane din Retezat şi Parâng, aşezările din Munţii Apuseni, monumentele dacice, vestigiile romane, bisericile vechi din lemn şi piatră, castelele şi fortăreţele, văile pitoreşti ale râurilor ce străbat judeţul fac ca în orice anotimp acesta să-şi păstreze atractivitatea pentru cei care îl vizitează. Monografia județului Hunedoara a încercat să sintetizeze toate caracteristicile acestui județ care se prezintă celor care vor să-l cunoască drept un judeţ cu frumuseţi naturale unice, cu o existenţă marcată de momente cruciale pentru istoria naţională, cu o viaţă spirituală bogată, cu o impresionantă bogăţie etno-folclorică. De asemenea, materialul iconografic inclus în fiecare volum conferă atractivitate şi adaugă valoare textelor. Monografia are drept public-țintă atât cititori cu pregătire științifică, specialiști în domeniile abordate în lucrare, dar și publicul larg, cititorul obișnuit, legat sufletește de acest județ pe care acum are ocazia să-l cunoască sub multiple aspecte. Colectivul redacțional a încercat să acopere o arie tematică cât mai amplă, să prezinte numeroasele fațete sub care ni se prezintă acest județ, să aducă numeroase aspecte inedite, documente și imagini care nu au mai văzut lumina tiparului. Cu toate acestea, nu suntem în prezența unei lucrări exhaustive, drept care monografia este perfectibilă, se poate completa, se poate îmbogăți, se pot aduce noi informații din toată structura tematică a sumarului. Este, însă, de notat faptul că Biblioteca Județeană „Ovid Densusianuˮ Hunedoara-Deva, ca instituție care a coordonat și a asigurat munca de redactare a acestei consistente monografii, cu exigență și profesionalism, a reușit să contribuie la cunoașterea și prezentarea județului Hunedoara, îndeplinindu-și cu onoare datoria de instituție de cultură a județului. Articol realiza cu sprijinul pagini virtuale a Biblioteci Județene „Ovid Densusianu" Hunedoara-Deva Director-Manager Ioan Sebastian Bara
Adriana Chira
VORBA
https://www.facebook.com/ContrapunctDeOrastie
PAGINA 3
http://ziarulvorba.wordpress.com/
NUMĂRUL 6
Interviu cu editorul și scriitorul Ileana Lucia Floran Am rugat editorul și autorul Ileana Lucia Floran să-m scrie câteva rânduri despre ea și nu-i puțin lucru să te restrângi când ai în spate o activitate amplă, îi mulțumesc pentru CV-ul de autor din următoarele rânduri. Ileana Lucia Floran : M-am născut la Orăștie, în 29 iunie 1960. Sunt căsătorită și am un fiu. Am absolvit Facultatea de Jurnalism, Comunicare și Relații Publice din cadrul U.S.H. București și masterul de „Management și comunicare în afaceri” la Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul S.N.S.P.A. București. Am o bogată activitate literară, colaborând la ziarele „Semnalul de alarmă” și „Expresul de Orăștie” precum și la revista „Repere culturale”, toate apărute la Orăștie. Am fost membră a Cenaclului literar orăștian „Methamorphosys”. Am publicat în reviste literare cunoscute cum ar fi: „Vox libri”, „Boema”, „Ardealul literar”, „Arcada”, „Rapsodia”. Sunt redactor-șef al revistelor literare „Visul” – cu apariție online – și „Inedit” – care apare în format tipărit și director al Editurii „Emma” din Orăștie. Dan Orghici: Despre activitatea editorială ne spui ceva? Ileana Lucia Floran: Am atât volume proprii: 2012 – Tăcerea destinului – roman, Ed.Emma Orăștie; 2012 – Crochiuri în slove – proză scurtă, Ed.Emma Orăștie; 2012 – Dincolo de daruri/ Beyond gifts – poezii/ poems, ediție bilingvă, Ed.Emma Orăștie; 2012 – Spirala gândului – poezii, Ed.Emma Orăștie; 2011 – Amurgul speranței – roman – Ed.Emma Orăștie; 2009 – Cerul adâncurilor, poezii, Ed.Emma Orăştie; 2009 – Cuvânt despre cuvinte, articole şi recenzii, Ed.Emma Orăştie; 2009 – Pustiul din suflet, povestiri, Ed.Emma Orăştie; 2007 – Paşi, poezii şi povestiri, Ed.Emma Orăştie; 2006 – Surâsul timpului, Ed.Emma Orăştie; Cât și volume colective în care am fost cuprinsă: 2012 – Meridiane lirice – Antologie universală a poeziei românești contemporane – 124 poeți contemporani – Ed.Armonii Culturale, Adjud, 2012; 2011 – Prietenia cuvintelor: antologia cenaclului literar online Noduri și Semne/ ASPRA – volum colectiv poezie și proză, Ed.InfoRapArt, Galați; Am fost coordonator al volumelor colective : 2012 – Un secol de poezie în orașul Paliei – antologie, 1911-2011, coordonator de lucrare și coautor, Ed.Emma Orăștie, 2012 ; 2011 – Visul – poezii – volum colectiv, coautor și coordonator de lucrare, Ed.Emma Orăștie; 2010 – Florilegiu – proză – volum colectiv, coautor și coordonator de lucrare, Ed.Emma Orăștie; 2010 – Florilegiu – poezii – volum colectiv, coautor și coordonator de lucrare, Ed.Emma Orăştie; Dan Orghici: Ești implicată în bunul mers al promovării literaturii contemporane? Ileana Lucia Floran: Particip la activitățile culturale, fiind membră a mai multor asociații literare, culturale sau profesionale: Liga Scriitorilor din România, Filiala județului Hunedoara Asociaţia Scriitorilor din judeţul Hunedoara Asociația Florema Design Orăștie – președintă Societatea Naţională Spiru Haret pentru educaţie, ştiinţă şi cultură Bucureşti Societatea „Limba noastră cea română” Chişinău, Filiala 43 Orăştie Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, Sibiu, 1861, Despărţământul ASTRA „Aurel Vlaicu” Orăştie – în comitet Cărțile mele pot fi citite și pe blogul personal: http://ileana. floran.ro Dan Orghici: Ai premii și distincții la multe concursuri de gen, ne enumeri câteva? Ileana Lucia Floran: Am obținut câteva premii literare, nu îmi place să vorbesc despre ele este mai bine să vorbească referințele critice din importante publicații din țară, semnate de: Silviu Guga, Petre Rău, Mariana Pândaru, Ioan Barb, Livia Fumurescu, Romulus Lal, Maria Toma-Damșa, Emil Druncea, Miron Simedrea, Aurel Ursu, Ionuț Caragea, Petre Fluerașu etc. din care reproduc câteva: VORBA
https://www.facebook.com/ContrapunctDeOrastie
„Considerând poezia sub imperiul divinului, Ileana -Lucia Floran este conştientă că versul, prin forţa lui de persuasiune, trebuie să ajungă acolo unde raţiunea nu prea poate să se strecoare cu aceeaşi abilitate, adică la inima cititorului. Poate tocmai din acest motiv crede că sinceritatea în poezie este o armă redutabilă împotriva duplicităţii, sau leacul cel mai potrivit pentru un suflet în perpetuă nelinişte şi aşteptare. Ileana-Lucia Floran, o scriitoare cu multe cărți publicate și cu o experiență vastă, rămâne o respirație incofundabilă în broderia scrisului românesc, deținând la modul suprem arta comunicării strânse cu măria sa, cititorul.” Petre Rău «Amurgul speranţei» este romanul în care dragostea şi viaţa, albul şi roşul, se împletesc precum şnurul mărţişorului, speranţa de izbânda fiind ceea ce urneşte fiecare poticnire, fiecare barieră din destinul personajelor. Căci speranţa îi dă aripi omului atunci când îşi simte trupul greu, de pământ, sau, după cum spune şi Octav Bibere «Speranţa este deşertul care înfloreşte în sufletul celui rătăcit». „Ileana Floran, autoarea acestui volum – o prezenţă discretă în peisajul literar hunedorean – reuşeşte să-şi contureze bine personajele şi să le poarte, de la copilărie până la maturitate în situaţii de viaţă dintre cele mai diverse, adoptând un limbaj simplu şi firesc, ceea ce face din cartea sa o lectură agreabilă.” Mariana Pândaru „Despre spiritul analitic al autoarei povestirilor, pamfletelor şi nuvelei din cartea «Pustiul din suflet» declarăm că este acela a unei prozatoare care ştie multă carte şi care alege simplitatea în alcătuirea scrierilor, aşa cum îi stă bine unui intelectual autentic, iar priceperea de a construi opere se întrevede într-un scris curgător, original, acesta fiind doar începutul care ne face să intuim un prozator de forţă şi care poartă numele Floran.” Emil Druncea „Talent liric de indiscutabilă forță a expresiei poetice și originalitate stilistică, Ileana-Lucia Floran și-a concretizat capacitatea creatoare și particularitatea viziunii și fanteziei în construcția metaforei purtătoare de sensuri și simțiri umane.” Romulus Lal „Se mai poate remarca [...] o conştiinţă poetică neprefăcută, poeta nu se amăgeşte pe sine şi nu amăgește nici cititorii, ea îşi notează, fără să filozofeze şi fără ifosele erudiţiei, sentimentele şi gândurile şi uneori, aşa cum, de altfel, singură mărturiseşte, «cuvintele i-au luat -o înainte» pentru că nu mai aşteaptă să fie mesteşugite. Aceasta nu înseamnă că poezia Ilenei-Lucia Floran nu ne destăinuie şi un anumit rafinament poetic, mai ales în poemele ce vor să pună la vedere povara creaţiei, neputinţele şi bucuriile ei.” Silviu Guga Dan Orghici: Cum ajunge o persoană personalitate, întreb aceasta deoarece sunteți în postura de a fi o persoană cunoscută ca editor, scriitor și nu numai? Ileana Lucia Floran: Sunt o persoană destul de cunoscută deoarece am muncit mult, atât ca editor, cât și ca redactor cultural la diferite reviste de specialitate. De asemenea, până acum am publicat zece volume: poezie, proză scurtă și roman. Cărțile au apărut și pe blogul personal, fiind citite nu numai pe suport de hârtie ci și online. Totuși, nu mă consider o personalitate ci doar o persoană care și-a luat în serios pasiunea și, poate, talentul. Asta vor hotărî cititorii și viitorul. Dan Orghici: Etaloanele momentului, referință făcând aici la etaloanele umane, sunt cele reale sau vedem lumea prin altă prismă, nu cum ar fi bine de văzut? Ileana Lucia Floran: Niciodată nu mi-am croit etaloane, deși am admirat anumite persoane care au știut să lase ceva important în urma lor. Problema e că valorile s-au schimbat. Dacă eu, la 18 ani îl admiram de Leonardo da Vinci, fetele de astăzi îl admiră pe nu știu care cântăreț, extrem de difuzat la radio sau promovat excesiv la televizor. Promovat – de cele mai multe ori – nu pentru realizările sale ci pentru bârfele mondene. Trist. Mă întrebi dacă lumea se vede prin altă prismă decât ar fi normal… Eu cred că lumea bâjbâie prin întuneric iar prisma e opacă, astfel încât, nu se mai PAGINA 4
vede nimic prin ea… Nu, nu glumesc. Sunt tentată să zic ca bunica: „pe vremea mea….” numai că vremea asta e și a mea și sufăr să văd că valorile sunt complet eclipsate de nonvalori și, mai ales, că lumea le confundă. Dan Orghici: Care sunt din punctul dvs. de vedere metehnele acestui veac și unde credeți că se îndreaptă lumea literară în prezent, spre ce? Ileana Lucia Floran: Metehnele acestui veac. În primul rând, secolul XXI este mult prea „tehnic”. În detrimentul spiritualizării, în detrimentul credinței, deși, în mod normal nicio descoperire științifică nu exclude dumnezeirea, deoarece toate realizările omului sunt făcute cu voia lui Dumnezeu. În al doilea rând, boala omului civilizat de-a desconsidera simplitatea, de-a bagateliza legătura sa cu natura mamă și apoi de-a se plânge de depresii nu poate duce decât la dezastru. Apoi, să nu uităm că astăzi, cultura se face la televizor. Oamenii nu mai citesc, nu-și mai fac educația din cărți ci din talk-show -uri. Iar asta, nu-i suficient. Am auzit întâmplător o reclamă care spunea că oamenii cumpără, în medie, o carte pe an dar, din păcate doar 50% o și citesc. Uite, vezi? Asta e o meteahnă. Cum poți să te exprimi coerent și corect „după ureche”? De unde să ai habar de orice doar din auzite? Dacă-i spun cuiva astăzi că noi am învățat să citim o carte cu un caiet alături și cu un pix în mână pentru a nota ceea ce ni se pare important și a conspecta esențialul, mă fac de râs… Dan Orghici: Avem niște modele culturale viabile, care să reziste? Cu ce valori crezi că am intrat într-o Europă uniformizată? Ileana Lucia Floran: Modele culturale avem, har Domnului. Trebuie doar să le păstrăm în inimi și să nu ni se pară „învechite”. Un Mihai Eminescu nu va fi niciodată învechit. Nici un Ciprian Porumbescu. Eu plâng ori de câte ori ascult „Balada”. Da, valorile românești autentice există și sunt viabile, din păcate nu cred că românii știu să le arate lumii. Cred că ne lipsește mândria de-a fi român, de-a ne fi născut dintr-un popor care a dat omenirii o mulțime de oameni de știință importanți și o mulțime de artiști valoroși. Asta cu „intratul în Europa” mie personal nu-mi place. De parcă-am veni din Cosmos și-am bate la porțile unei lumi noi, necunoscute. Nu e așa. Suntem europeni prin moștenirea genetică. Trebuie doar să fim conștienți de asta. Să nu mai fim de acord ca – de exemplu – pe plăcuța pusă în muzee sub vreo sculptură semnată Brâncuși să scrie „sculptor francez”. Lumea trebuie să știe că românii sunt, cu toții, oameni de valoare. Dan Orghici: Probabil că nu s-a cristalizat la români starea de acceptare a valorii. Om fi un popor de șansa a doua? Ileana Lucia Floran: Nu cred că românii nu acceptă valoarea. Eu cred doar că n-o mai recunosc. A fost ascunsă atât de bine, atât de mulți ani, încât poporul trebuie să învețe de la capăt alfabetul valorii adevărate. După asta, o va accepta ca pe ceva firesc. Mai bine să fim un popor de „șansa a doua” decât de „mâna a doua”. Niciodată nu-i târziu. Să folosim orice șansă, cât de mică. Dan Orghici: Cum vezi Orăștia secolului XXI, dar pe cea de peste 5 ani? Ileana Lucia Floran: Nu știu de ce, dar mi-ar plăcea ca Orăștia să rămână aceeași. Același burg medieval, aceeași localitate eminamente provincială, cu același corso și cu aceleași statui care ne amintesc de înaintași. Nu, nu mă opun progresului. Tot ceea ce face pentru oameni și pentru ca traiul lor zilnic să fie mai bun este de dorit în orice clipă. Progresul și confortul merg mână în mână. Nu ar fi rea o nouă industrializare, un cartier modern cu case pentru tineri, o casă de cultură nouă și încăpătoare, cu săli pentru spectacole, pentru expoziții, pentru lansări de carte… numai că mi-aș dori ca aerul de „capitală culturală” să rămână, să nu fie poluat de inovații și tehnologii… Poate sunt o nostalgică și-o romantică incurabilă, dar mi-e dor de castanii de pe corso, n-aș vrea să-mi fie dor de Orăștie fără s-o părăsesc. Asta, vorbind de ce-ar putea fi peste cinci ani, peste un secol… cine știe? Nimic nu e imposibil… Cuvinte sunt multe de spus dar vorbe nu mai am, așa că mai bine tac și...
http://ziarulvorba.wordpress.com/
Mă ’nclin, NUMĂRUL 6
Johann Stanislaus Gratovsky
Mihai Iacob (11 Mai 1933, Orăştie - 2 iulie 2009, Los Angeles) regizor de film, scenarist
(1692-1772) farmacist, jude regesc în Orăștie
S-a născut 11 mai 1933 la Orăştie, judeţul Hunedoara. Studii la liceul "Aurel Vlaicu" din Orăştie, iar după 1948 la liceul "Decebal" din Deva, promoţia 1951. Absolvent al Institului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în anul 1955. Realizează prima ecranizare eminesciană din istoria cinematografului românesc, prin filmul "Blanca". Regizează primul film biografic, "Darclée" (1960) inspirat din biografia marii soprane române Hariclea Darclée. Hariclea Darclée, pe numele adevărat Hariclea Hartulary, s-a născut la Brăila și a fost prima soprană care a interpretat personajul Tosca din faimoasa operă a lui Puccini. Distribuţia filmului "Darclée" includea actori precum Silvia Popovici (interpreta lui Darclée), Victor Rebengiuc, Marcel Anghelescu, Costache Antoniu, Cristea Avram, Geo Barton, Jules Cazaban, Ion Dichiseanu, Toma Dimitriu, Fory Etterle, Ion Manu, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Amza Pellea, Eugenia Popovici. "Darclée" a fost de altfel cel mai cunoscut film al său, care a făcut parte din selecția oficială a Festivalului Internațional al Filmului de la Cannes, în anul 1961. A fost unul dintre puținele filme românești ale acelor ani care au înregistrat performanța de a fi apreciate și cumpărate liber pe piața cinematografică mondială. Între 1961 şi 1972 a fost profesor de regie la IATC. În 1966 a fost numit secretar de partid pe Centrul de Producţie Cinematografică Buftea. Cu toate că avea cam tot ce îşi putea dori un regizor în România, în anul 1972 (avea 40 de ani pe-atunci) în timpul unei călătorii de documentare în Statele Unite, a cerut azil politic în această ţară. Se stabilește la Los Angeles. De atunci încoace a fost, pe rând, muncitor întro fabrică de împletituri, distribuitor de pizza, vânzător într-un magazin alimentar, chelner, agent de tranzacţii imobiliare, tipograf, scenarist şi producător asociat de film. A scris două romane “Jennifer” și “Pașaport american”, apărute în română și engleză. În luna aprilie a anului 2008, invitat al Cenaclului Literar “Mihai Eminescu” de la New York, când a fost re-proiectat filmul “ Darclée”, regizorul și scriitorul Mihai Iacob a avut o caldă, impresionantă întâlnire cu membrii comunităţii româno-americane. A murit la vârsta de 76 de ani pe 2 iulie 2009 în Los Angeles.
Filmografie: 1954 - Aurel Vlaicu - Povestire cinematografică (scenariul Eugenia Busuioceanu) 1955 - Blanca (în colaborare cu Constantin Neagu) 1957 - Dincolo de brazi (în colaborare cu Mircea Drăgan) 1960 - Setea 1960 - Darclée 1961 - Celebrul 702 (în colaborare cu Alexandru Mirodan) 1963 - Străinul 1964 - Pe drumurile Thaliei 1966 - Politeţe 1967 - Episodul "Întoarcerea" din "De trei ori Bucureşti" 1968 - Aventurile lui Tom Sawyer (în colaborare cu Wolfgang Liebenmeyer) 1968 - Moartea lui Joe Indianul (în colaborare cu Wolfgang Liebenmeyer) 1970 - Castelul condamnaţilor (în colaborare cu Nicolae Ţic şi Mircea Drăgan) 1971 - Pentru că se iubesc (în colaborare cu Ion Omescu) Mihai Iacob pe IMDB: http://www.imdb.com/ name/nm0406210/ Am găsit filmul din 1960 - Darclée pe YouTube http://www.youtube.com/watch?v=UAfie5LqKhQ#!
GRABA-I LUNA DE PE CER Trecuse de miezul nopți și Luna își începu coborârea spre Apus, pentru a-i trimite la culcare pe alți locuitori „planetei albastre”, care de-abia așteptau să se vâre sub țol, să uite de grijile zilei. Pe chipul ei palid și obosit, se putea citi dezamăgirea că n-a reușit, nici de data asta să stea de vorbă cu Astrul zilei, despre care știa de mult timp că e strălucitor și fierbinte, (adicătelea, îl cunoștea, însă numai de la distanță, din vedere cum se zice. În nici un caz n-au stat vreodată să tăifăiscuiască împreună la o bere, dincolo de orizont, cum ne spune A.P. Cehov în schița „Înainte de eclipsă, publicată în august 1877. Desigur, marele scriitor urs glumea, pentru a da mai multă savoare umorului său inegalabil, pentru a mări forța unor idei științifice legate de eclipsă, și pentru a-i face reclamă fabricantului de bere Johan Hoff, stabilit în Rusia să-i „stingă” pe consumatorii de votcă). Deși părea pierdută prin spațiu, luna a observat că la Palatul Cotroceni ard luminile în puterea nopții, ca la pușcăria Landsberg în 1924, când s-a renunțat la întreruperea curentului electric (Stromsperre), pentru a i se da posibilitatea lui Hitler să-și continue lecturile nocturne și să lucreze la renașterea Germaniei. „Probabil că la Cotroceni lucrează Președintele la renașterea României, ceea ce ar fi minunat, dar de ce atât de târziu?!”, se întreabă Regina nopții și se apropie mai mult de ferestrele luminate ale palatului. Stelele au încremenit de spaimă, știind ce se poate întâmVORBA
https://www.facebook.com/ContrapunctDeOrastie
Farmacistul sas Johann Stanislaus Gratovsky s-a născut la Orăștie în anul 1692. După tată este de origine poloneză. . La 1716 profesează ca farmacist la Spitalul Colțea la farmacia „Spătaru” (adică a spătarului Mihai Cantacuzino). A fost reținut și a îndeplinit funcția de tălmaci la curtea domnitorului Nicolae Mavrocordat. Este trimis la Constantinopol (1719) de la capuchehaielîcul muntean. A fost jude regesc al Scaunului Orăștiei între anii 1763-1765. A publicat la Bratislava o suită de însemnări sub titlul “Campaniile turcilor împotriva imperialilor în anii 1716-1718”. S-a stins din viață în anul 1772. Referințe: 1. Orăștie 750 de ani - Ion Iliescu, Tiberiu Istrate. Deva, Casa Corpului Didactic, 1974, pagina 82. 2. Personalități hunedorene. Oameni de cultură, artă, știință, tehnică și sport (sec. XV-XX). Dicționar. Biblioteca Județeană “Ovid Densușianu” Editura EMIA, Deva 2004, pagina 201. 3. „Medici sași din secolul al XVIII-lea în orașele săsești ale Ardealului” – Robert Koch. Cluj 1928, pag 29. 4. Revista Istorică. Dări de seamă. Documente și notițe. Publicată de Nicolae Iorga cu concursul mai multor specialiști. Anul XIV, nr. 10-12, octombrie-decembrie 1928, pag. 424.. Explicații: CAPUCHEHAIE. Din limba turcă KAPU KAHYASI. Reprezentant al domnilor și al principelui la Poarta Otomană. Reprezentant al domnilor Țării Românești și ai Moldovei în cetățile românești stăpânite de turci pe malul Dunării. capucheháie (capuchehắi), s. f. – Agent, reprezentant diplomatic al domnitorilor români pe lîngă imperiul turc. Stabiliți în sec. XV, au fost adesea greci din Constantinopol. Tot așa se numeau și agenții domnitorilor pe lîngă pașii orașelor dunărene, și uneori soldații din garda personală a vizirului. CAPUCHEHÁIE f. ist. Diplomat român la Poarta Otomană. Adrian Secui
pla cu Pământul, când Luna se abate de la traiectoria sa (inversarea polilor magnetici, o iarnă fără de sfârșit, dispariția viețuitoarelor, program non stop la cluburile de noapte…), stelele mai slabe din fire au leșinat de spaimă și au căzut pe pământ, lăsând în urma lor o dâră de fum și de praf cosmic ( una a căzut în Oceanul Pacific, alta în Munții Himalaia, o stea gigantică și-a găsit sfârșitul în troaca cu lături din gospodăria unui țăran din județul Vaslui...) Cele ne căzătoare au rămas pe bolta cerului, și-au păstrat temperatura obișnuită, dar au început să pâlpâie de indignare. -Fetelor, oare Regina noastră n-a auzit de studiul orbitelor făcut de astronomul englez Halley? -Soro, Halley acesta e cam depășit, mai bine ar fi citit studiul lui Newton despre „dinamica corpurilor cerești!”! A intervenit în discuție și o stea bătrână, deșteaptă foc și foarte apreciată pentru obiectivitatea ei. -Văd că sunteți foarte curioase să aflați ce spun oamenii de știință pământeni despre universul din care noi facem parte, de acord, dar vă recomand să citiți și romanul „Evgheni Oneghin”, scris de poetul A.S. Puskin, fondatorul literaturii universale moderne. În strofa V, din capitolul III, o să găsiți următorul vers: „Această lună proastă, la orizont prost”. Cred că înțelegeți acum de ce s-a abătut Regina nopții de la orbita sa milenară. Toate stelele au rămas paralizate când au auzit ce zicea Puskin, dar n-au apucat să facă un comentariu fiindcă Luna s-a întors în mijlocul roiului de stele. PAGINA 5
-Președintele lucrează la modernizarea statului român și e absorbit în munca sa, încât a uitat pur și simplu să-și înece cuburile de gheață din pahar! Nu-l ajută nimeni, nici primul ministru, nici guvernul, nici parlamentul, populația i-a întors spatele... Acum îi las în plata Domnului pe toți și o să-mi văd de drumul meu! -Luminăția ta, a îndrăznit o stea cu coadă, v-ați abătut puțin… -Știu, draga mea, dar cunosc foarte bine modelul matematic elaborat de Newton pentru calcularea traiectoriei corpurilor cerești, așa c-o să-mi găsesc ușor „cărarea”. Într-atradevăr, la scurt timp, Regina nopții și-a reluat cu calm și precizie drumul milenar, adăugând de data aceasta un surplus de viteză mișcării sale, pentru a recupera timpul pierdut la Cotroceni! Ghe. Pitarcă
http://ziarulvorba.wordpress.com/
NUMĂRUL 6
Trecere și simbolistica darului despre luna
Pastilele lui Ionuț, Ionuț Copil
anul este doar o rotație completă a pământului în jurul soarelui; în 21 iunie este cel mai aproape de soare în 21 decembrie în punctul cel mai îndepărtat de astrul luminos…despre soarele negru nu știm prea multe dar din moment ce planetele din sistemul nostru solar au o traiectorie eliptică e logică și existența unui antisoare. Este curios totuși că populația terană nu sărbătorește lumina, viața, solstițiul de vară, ci se închină morții, întunericului… anul (măsura vieții omenești) începe și se sfârșește la solstițiul de iarnă. Or fi viața și moartea două fețe ale aceleiași monede, dar omenirea pariază mereu pe moarte. O înjură, o detestă, o dorește sau are o frică maladivă de ea, o sacralizează, îi jertfește tot, o încarcă de semnificații și o sculptează cu imaginația….dar o ține mereu aproape. și până la urmă dansul viață moarte e prezent în fiecare clipă în orice acțiune, în fiecare respirație ce se naște prin inspir și moare prin expir… cuplul viață moarte e motorul acestei lumi. Adoratorii vieții (puțini și adeseori hedoniști) sunt la fel de jalnici ca și preanumeroșii adoratori ai morții, contează doar mișcarea, transformarea… Acest eveniment e văzut din (cel
puțin) două perspective diferite funcție de trăirea observatorului: cel care vede moartea sistemului și cel ce vede nașterea noului... Cât despre cel ce vede transformarea în ansamblul său… e cel ce vede de Sus. În această perspectivă cadourile oferite din toată inima sau datorită formalismului și presiunii sociale capătă un iz de bunuri moștenite prin testament. Sau ca darurile aduse noului născut de magii(cii) părinți, bunici, prieteni, iubiți… Iunie, noaptea când cerurile se deschid…apogeul vieții și al luminii trece adeseori nebăgat în seamă…omul nu se focalizează pe bucurie și pe ceea ce vrea, ci se focalizează pe ceea ce nu vrea, pe frica și evitarea durerii, suferinței, morții.., și în acest fel are parte de ceea ce are în minte. Partea nemuritoare din noi trece prin diverse forme și experiențe, între aceste experiente trece prin anumite tuneluri, tuneluri unde la intrare scrie moarte (adică ieșirea dintr-o existență) și la ieșire scrie naștere (adică apariția într-o nouă existență) …sau îmi place să cred asta. Oricum e un eveniment unitar și de fiecare depinde dacă îl numește naștere sau moarte.
Manual de pictură și caligrafie Autor carte: Jose Saramago; Editura; Polirom; Anul: 2010 Traducător: Georgiana Bărbulescu "Mă observ scriind aşa cum nu m-am observat niciodată pictând şi descopăr ce este atât de fascinant în actul acesta: în pictură, vine întotdeauna momentul în care tabloul nu mai suportă nici o trăsătură de penel în plus (prost sau bun, ea l-ar face mai prost), în timp ce rândurile acestea se pot prelungi infinit de mult, aliniind termeni ai unei adunări care nu va fi niciodată începută, dar care e deja, în această aliniere, o lucrare perfectă, o operă definitivă pentru că e cunoscută. Mai ales ideea de prelungire infinită e cea care mă fascinează. Voi putea să scriu mereu, până la sfârşitul vieţii, în timp ce tablourile, închise în ele, se opun, sunt ele însele izolate în pielea lor, autoritare, şi, la rândul lor, insolente."
"Manual de pictura şi caligrafie" este o carte despre care s-ar putea spune multe, dar nu este nevoie. Alegând-o şi citind-o te vei situa la alt nivel, vei vedea lumea prin ochii unui artist şi vei gusta din inconfundabilul şi inimitabilul stil al lui Jose Saramago: "Dacă vom începe să căutăm înţelesul muzicii, al filosofiei, al unei flori, nu vom înţelege nimic. Furculiţa are o funcţie. Literatura nu are o funcţie. Poate aduce alinare cuiva. Poate face omul să râdă. Dar ca s-o distrugi este de ajuns să nu mai respecţi limbajul. Şi iată cum totul începe şi se termină aici. ” Sursa: http://www.cartidecitit.ro
Alternativă la Geamuri!
Programe care nu ar trebui să lipsească de pe nici un calculator
cu Sorin Szücsik Toată iarna, vrei nu vrei, vegetezi în jurul calculatorului tău, cea mai mare parte a timpului liber. Un lucru cât se poate de trist, dar adevărat. Noroc cu cei mici, care te mai scot din casă la patinoar sau alte evenimente. Destul de puține având în vedere aceste luni moarte ale anului. Și dacă tot stau și butonez, măcar să o fac cu folos, nu? Mi-a venit ideea unui mic ghid al, să-i zicem, reparatorului de PC. Mă voi referi în special la capitolul ce urmează după instalarea sistemului de operare, în cazul nostru Windows. Dacă nu știi să instaleazi Windows-ul, oprește-te din citit și caută articole de legumicultură. Buuun. Primul pas, așadar, e să instalăm driverele. Dacă ai un laptop e simplu, cauți modelul pe net și le iei de pe pagina oficială. Un caz mai nefericit e atunci când achiziționezi Unitatea GHIVECI. Adică amestecătură de plăci care-cum ai prins oferta de pe la te miri cine. Recomand www.aida64.com, daijossoftul, îl instalezi chiar dacă e trial, și îți explică el ce softuri îți lipsesc. După aceea îl poți dezinstala, pentru că oricum nu mai ai nevoie de el. Ok, partea cu driverele s-a terminat. Mai departe. Windows îți oferă browserul propriu, Internet Explorer, dar numai cu mintea bolnavă a unui ardelean sadea ai putea suporta viteza lentă a lui IE. Instalăm Google Chrome. Rapid, sigur, are flash încorporat, citește și pdfuri chiar dacă sunt offline (adică de pe calculatorul tău). Partea de multimedia se rezolvă rapid. Winamp pentru muzică, K-lite Codec Pack pentru codecuri și player de filme. Există o grămadă de alternative de pleiăre și codecuride filme. Singurul lucru de care să țineți cont e să fie free. Partea de Office. Și nu mă refer la Microsoft Office pentru că, exceptând cazul în care ai o firmă și ești dispus să dai o roabă de bani pentru licență, nu e de nasul utilizatorului obișnuit. Aceeași treabă din toate punctele de vedere poate face LibreOffice sau OpenOffice. Și sunt GRATUITE. Continuăm cu antivirus. Asta e o bubă specială. Alternative gratuite există pe net de le întorci cu lopata. Avira, AVG și altele. Dar niciunul, fie el gratuit sau pe bani, nu te poate scăpa de virusel atunci când te mănâncă deștele să dai clic pe articolul mare și tentant despre sânii Biancăi Drăgușanu. Grijă mare, tu ești cel mai bun antivirus. Într-un final după vreo 2 ore de stres și căutări de drivere și soft-uri care mai de care, ai terminat. Stai liniștit pe Facebook și...îți apare în colțul din dreapta jos o notificare cum că trebuie să dai restart ca să se instaleze niște update-uri. Enervat că ți-a întrerupt sesiunea de Farmville, dai restart și aștepți nerăbdător să-ți continui munca de fermier virtual. Deodată pe ecran îți apare acel mesaj enervant cum că Windows-ul tău nu e Genuine, wallpaper-ul e negru și tu ești nervosde îți sar capacele. Că doar ai procedat bine, ai instalat crack-u așa cum trebuie... Alternativa mea la toate acestea nu e neapărat să îți iei Windows cu licență. Dar nici nu vreau să încurajez pirateria. Da, poți alege să instalezi un sistem de operare cu absolut toate softurile necesare pe care ți le-am povestit mai sus, fără bătaie de cap cu driverele sau virușii. Seamănă cu Windows, ai tot Google Chrome pentru navigat, tot Vplayer pentru filme, tot LibreOffice pentru scris, ș.a. E vorba de Linux. I-am urmărit evoluția în ultimii ani și sincer, dacă am putea să ne debarasăm de atitudinea piraterească specific românească, am vedea că există soluții care să nu te ardă la buzunar și totodată să îți ofere aceeași experiență pe care o are orice utilizator de Pc modern. Când ai timp dă o căutare pe Google pentru Ubuntu, Lubuntu, Mint, Fedora ș.a. Spor la butonat, clicăit...numa` bine! VORBA
https://www.facebook.com/ContrapunctDeOrastie
PAGINA 6
System Explorer Descrierea pe scurt. System Explorer este un program asemănător Task Manager-ului din Windows XP/7. Asemănător, în sensul că arată ca un Task Manager pe steroizi. Descrierea pe lung. Dacă PC-ul nu vă mai funcționează la fel de bine ca în trecut, System Explorer vă va ajuta să găsiți programele și procesele care îl încetinesc, și astfel să le păstrați sub control. Când rulați prima dată programul, acesta va efectua o verificare de securitate și vă va avertiza în cazul în care găsește orice tip de amenințări posibile. Scanare poate fi executată din nou în orice moment. Are o interfață bazată tab-uri care vă permite să comutați între tab-urile Tasks, Processes, Performance și History. Tab-ul Tasks vă arată ce programe se execută, procentul din precesor și memorie care este folosit de task-ul respectiv. Rapoartele și graficele sunt actualizate în timp real, astfel încât veți vedea imediat dacă o anumită aplicație funcționează greșit. Cu un click pe oricare task puteți să-l opriți, sau dacă bănuiți că ceva este în neregulă cu el, îl puteți scana cu unul din cei doi antivirusi "in cloud" puși la dispoziție. Secțiunea Processes listează toate procesele și serviciile de sistem care rulează, oferind informații despre acestea. Puteți rula o verificare de securitate pe toate fișierele potențial suspecte. Lista poate fi filtrată prin bifarea sau debifarea butoanele din partea de sus a ferestrei. Acest lucru vă va permite să vizualizați procesele de la contul dvs. de utilizator sau de la toți utilizatorii, afișează sau ascunde intrările Microsoft; afișează sau a ascunde serviciile de sistem. În partea de sus există și un buton "Security Scan" care oferă o scanare "in cloud" a proceselor care rulează. Și dacă aceste opțiuni nu vi se par suficiente, puteți adăuga tab-uri suplimentare: Drivers, Users, Uninstallers, Networking și Autoruns. Website: http://systemexplorer.net/ Sistem de operare: Windows XP/Vista/7/8. Cost: freeware (gratuit). SumatraPDF Viewer Dacă ați ajuns să citiți rândurile astea, aproape sigur sunteți posesor de calculator personal. Calculator pe care , desigur, aveți și documente în format PDF (Portable Document Format). Pentru vizualizarea lor, in locul clasicului și consumatorului de resurse Acrobat Reader, recomand SumatraPDF. SumatraPDF are o interfață simplă și intuitivă, este mai mic (format doar din două fișiere: executabilul și un fisier de configurare), mai rapid, consumă mai puțină memorie, mai puțin procesor, este portabil (adica poate fi rulat direct de pe un USB Stick, fără a fi instalat). Față de view-erele de PDF-uri obișnuite, acesta mai poate vizualiza documente în alte formate: XPS, DjVu, ePub, MOBI, CHM, XPS, DjVu, CBZ, CBR. Dacă vreți să-l folosiți, recomand să descărcați varianta portabilă. Website: http://blog.kowalczyk.info/software/sumatrapdf/free-pdf-reader.html Sistem de operare: Windows XP/Vista/7/8 Cost: freeware (gratuit). „IT-istu de servici”
Tarexim Orăștie Materiale construcții Str. Pricazului CT 1 Str. N. Bălcescu nr. 11 Construiți sau reparați? vă suntem alături! http://ziarulvorba.wordpress.com/
NUMĂRUL 6
COLEGIUL TEHNIC AGRICOL „ALEXANDRU BORZA“GEOAGIU „Existăm pentru ca societatea de mâine are nevoie de specialişti adevăraţi pe care îi formăm azi, având ca valori cheie: tradiţia, eficienţa, calitatea educaţiei. Promovăm principiile democratice, ne păstrăm identitatea prin perpetuarea tradiţiilor şi cultivăm respectul faţă de natură.” Agicultura este un domeniu de bază în economia oricărei ţări, de aceea considerăm că profilul şcolii noastre este pe deplin justificat şi util societăţii, fiind unica şcoală din judeţ cu organizare agricolă. Unitatea şcolară şi-a început activitatea în anul 1891 sub denumirea de Şcoala şcolară a elevilor împletind activitatea didactică cu cea ştiinţifică şi cea teoretică cu cea practică, ţinând pasul cu cerinţele economice şi sociale şi cu oferta de pe piaţa muncii din sectorul agricol. În anul 1948, după reforma învăţământului se constituie Şcoala Medie Zootehnică şi Pomicolă, care în anul 1955 se transformă în Şcoala Tehnică de Maiştri şi Şcoală Profesională şi apoi după 1962 funcţionează după noile orientări ca Şcoală Tehnică Agricolă cu profilul horticultură şi veterinară. În 1957, baza materială a şcolii trece la Staţiunea Experimentală şi funcţionează pe lângă aceasta.În 1966, Şcoala Tehnică Agricolă devine Liceu Agricol cu profilele: horticultură şi zootehnie. Pe lângă Liceul agricol funcţionează în 1973 şi o şcoală profesională Mecanici Agricoli.
Regulamentul Festivalului Național de Poezie „Ion Budai Deleanu” Ediția a-III-a, Geoagiu jud. Hunedoara 23-25.08.2013 Cenaclul Literar„Ion Budai Deleanu”din Geoagiu împreună cu Primăria și Consiliul Local al orașului Geoagiu,Liga Scriitorilor din România-filiala județului Hunedoara,Colegiul Tehnic Agricol„Alexandru Borza din Geoagiu”și Asociația Florema Design din Orăștie organizează în perioada 23-25.08.2013 cea de-a treia ediție a Festivalului Național de Poezie„Ion Budai Deleanu”. Important!!! Se vor trimite un număr de trei poezii. O poezie va avea ca și temă Aurel Vlaicu, iar celelalte două vor fi cu temă liberă. Comisia de juriuzare va fi alcătuită din trei membri care se vor stabili ulterior. Se vor acorda următoarele premii: Premiul I Premiul II Premiul III Mențiunea I Mențiunea a II-a Mențiunea a III-a Juriul și organizatorii vor acorda și premii speciale. Perioada de înscriere:01.02.201301.07.2013,data poștei. Textele trimise,nu trebuie să fi fost publicate până la data premierii,24.08.2013. Poeziile se vor trimite în trei exemplare tehnoredactate computerizat,însoțite de un motto. În alt plic separat se vor trece datele participanților:Nume și prenume;Adresa exacVORBA
tă:localitatea,strada,numărul,blocul,scara,etaj u l ,a pa rt am e nt ul ,j ud e ț u l , co d ul p o ștal,numărul de telefon,faxul,e-mailul. Materialele vor fi trimise pe adresa: Șimonați Claudiu Nicolae. Calea Romanilor; Nr. 112; Loc Geoagiu; Cod 335400 Jud Hunedoara cu specificația Pentru Festivalul Național de Poezie „Ion Budai Deleanu”ediția a III-a, relații suplimentare se pot obține la e-mail: cenaclulgeoagiu@yahoo.com La concurs pot participa poeți de peste tot din țară,membrii sau nu ai Uniunii Scriitorilor din România sau Ligii Scriitorilor Români. Poeții din județul Hunedoara nu au dreptul de a participa la acest concurs. ATENȚIE!!! Cei care vor înscrie texte care nu le aparțin sau părți copiate,vor fi descalificați din concurs. Organizatorii pot de asemeni să descalifice oricare concurent care nu dă dovadă de bun simț,respect și decență în comunicarea cu organizatorii,coordonatorul de proiect,juriul,etc. Înscrierea în concurs reprezintă dovada acceptării termenilor și condițiilor festivalului și asumarea obligativității respectării lui! Precizări suplimentare: -Câștigătorii concursului vor fi anunțați telefonic sau prin e-mail în timp util,pentru a fi prezenți la decernarea premiilor. -Cheltuielile de cazare și masă pe perioada desfășurării Festivalului vor fi suportate de către organizatori.Costurile de transport vor fi suportate de către fiecare participant. Coordonatorul proiectului: Claudiu Nicolae Șimonați e-mail: cenaclulgeoagiu@yahoo.com.
https://www.facebook.com/ContrapunctDeOrastie
Se înfiinţează şi o fermă didactică cu o suprafaţă de 15 hectare şi dezvoltă sectorul zootehnic propriu. Se constituie şi o sală de sport ce dublează capacitatea de şcolarizare prin construirea unei noi aripi clădirii existente; se amenajează cabinete didactice şi laboratoare. În 1990-1991, şi-a schimbat denumirea în Grupul Şcolar Agricol cuprinzând învăţământ de zi şi seral, şcoală profesională – învăţământ de zi. Meseriile s-au diversificat, fiind aprobate în cadrul profilului agricol şi meseriile de agent protecţia plantelor şi operator industrie alimentară, topograf pentru agricultură şi amenajarea teritoriului, silvicultor, contabil planificator statistician, diversificare atrăgând mulţi elevi din judeţ şi judeţele limitrofe. Dacă la data la care a luat fiinţă şcoala avea nu număr de 9 cadre didactice şi 50 elevi în prezent funcţionează cu un număr de 78 cadre didactice şi 1237 elevi. Unitatea noastră de învăţământ funcţionează sub denumirea de Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza” Geoagiu din anul 2001. Articol și fotografii Octav Cismasiu
Maratonul iubirii Discuţie între fraţi - Radu (9 ani), Maria (7 ani): Radu: Pe mine mama mă iubeşte mai mult, pentru că eu sunt primul născut! De fapt numai pe mine mă iubeşte! Pe tine nu te iubeşte deloc! Maria nu zice nimic. Se întristează. Eu o iau în braţe, o mângâi, îi spun că o iubesc, îi spun că o mamă şi dacă are 15 copii îi iubeşte pe toţi. Radu continuă cu părerea lui. Eu prefer să tac până mă gândesc mai bine cum să spun, cum să explic. E doar o dispută, un concurs între ei doi? Ar trebui să intervin cu mai multe argumente despre dragostea de mamă care e nesfârşită şi nemăsurabilă? Părinţii mei obişnuiau să ne spună mie şi fratelui meu, ori de câte ori aveau ocazia, că ne iubesc la fel, egal, că nu fac nicio diferenţă între noi. Nu mi s-a părut niciodată nimic ciudat în asta, până când, la rândul meu, am ajuns să iubesc doi copii. Doi copii care nici măcar asemănări fizice nu au în comun: el e blond, cu ochi albaştri, ea e şatenă cu ochii căprui. Se deosebesc uimitor ca fire, temperament, preocupări, preferinţe muzicale sau culinare. Ea mănâncă cu poftă, el în grabă. El s-ar juca „v-aţi ascunselea”, ea „nu te supăra, frate!”. Când am conştientizat că doi fraţi pot fi atât de diferiţi, atunci a apărut întrebarea: îi pot iubi diferit? Ar fi o problemă? E ceva greşit în asta? Şi iarăşi mi-am amintit cum mama şi tata insistau pe ideea că ei garantat îşi iubesc ambii copii în mod egal. În urmă cu treizeci de ani, de altfel, această capacitate era coniderată o virtute, era o atiudine modernă, pobabil în consens cu sistemul politic de atunci care promova egalitatea în toate. După ce am devenit la rândul meu mamă, a început să mi se pară dubioasă acea egalitate deplină în ceea ce priveşte dragostea părinţilor faţă de copiii lor. Poţi folosi semnele matematice egal, mai mic sau mai mare când e vorba de chestiuni concrete, dar pentru dragoste încă nu s-a inventat unitatea de măsură, deci nu poate fi măsurată, cântărită, comparată. Asta e dilema părinţilor. Dar să-i lăsăm pe ei
PAGINA 7
http://ziarulvorba.wordpress.com/
să se descurce, sunt adulţi, au la dispoziţie o grămadă de cărţi şi persoane inteligente în anturaj, au internetul şi o minte antrenată să desluşească înţelesuri ascunse. Dar ce ne facem atunci când o mătuşică demodată, aeriană şi total bineintenţionată apare din senin în lumea copiilor tăi adresându-le cea mai tâmpită întrebare a tuturor timpurilor: „Pe cine iubeşti mai mult, pe mama sau pe tata?” Copilul se încruntă... Nu înţelege... Cum? Ăăă cum adică? „Hai spune, puişor, pe cine iubeşti mai tare?” Întrebarea aceasta pune prea multă presiune pe mintea şi sufletul unui copil, aşadar le rog pe toate mătuşile care nu ştiu cum să deschidă o conversaţie cu nepotul preferat, să încerce orice dar nu întrebarea ACEEA!
M-am săturat de iarnă! Am pândit mai multe zile la rând momentul în care bună ziua se transformă în bună seară şi am constatat cu bucurie că de la cinci la şase postmeridian suntem deja sub semnul luminii naturale. Copiii mă întreabă mereu: „cât mai e până la primăvară?” iar eu afişez masca optimistă zicându-le convingător: „Nu mai e mult, o lună şi un pic”, luând ca reper magicul întâi martie. Dar noi ştim prea bine că primăvară nu înseamnă doar ghiocei şi mărţişoare. Pentru oamenii mari iarna se termină abia atunci când factura de încălzire se subţiază simţitor, când piaţa se umple de trufandale, când începe forfota în grădini şi mai ales atunci când administraţia locală îndepărtează nisipul şi alte antiderapante de pe carosabil. Deci, cât mai e până la primăvară? Nici metorologii nu ştiu prea bine cum să ne încurajeze, preferând prognozele pe termen scurt. În orice caz, până şi copiii s-au săturat de iarnă, vor să zburde pe afară fără să se transforme în mici monstruleţi de noroi, îşi doresc să vadă o frunză nouă, să simtă o mângâiere de vânt cald. Îşi doresc să revină rândunelul, acela care cu mare curaj şi-a construit cuib anul trecut chiar în colţul stânga sus al ferestrei. Toate se vor întâmpla, cu siguranţă, doar povestea cu rândunelul nu e certă, pentru că vara trecută a avut loc un mişelesc atac pisicesc şi adresa noastră s-ar putea să fie pe lista reşedinţelor cu grad mare de pericol. Copiii însă urmăresc de pe acum orice mişcare aeriană şi speră, neţinând cont că pe frigul ăsta ar îngheţa până şi un avion de jucărie darămite o fragilă rândunică. NUMĂRUL 6
S-a întâmplat pe 3o ianuarie 1561—A apărut „Tetraevanghelul”, prima carte românească tipărită de diaconul Coresi. 1621—Se naște Gheorghe Rákóczi al II-lea, principe al Transilvaniei între anii 1648-1660. 1695—Constantin Brâncoveanu primește ca recompensă pentru serviciile facute Curții din Viena, titlul de „principe al Imperiului". 1704—Cei 47 Ronini, sub comanda lui Ōishi Kuranosuke, răzbună moartea stăpânului lor. A ramas în istoria Japoniei ca cel mai celebru caz în care a fost folosit codul onoarei bushidō. 1820—Edward Bransfield descoperă Antarctica. 1852 – S-a născut Ion Luca Caragiale, ziarist și scriitor român (m. 1912). 1871 - S-a născut Gheorghe Brăescu, prozator român (m. 1949). 1882 - S-a născut Franklin Delano Roosevelt, cel de-al 32-lea președinte al SUA (m. 1945). 1885 - S-a născut la Milaș (comitatul Cluj) Iuliu Hossu, episcop greco-catolic român, membru de onoare al Academiei Române, cardinal (m. 1970). 1889 - Arhiducele Rudolf de Austria, moștenitorul coroanei austro-ungare, este găsit mort, alături de amanta sa, baroneasa Mary Vetsera, într-o cabană de vânătoare din Mayerling. Premieră în istoria cinematografiei! Florin Piersic, păcălit să joace într-un film mut.
1897 - Moare Constantin Gogu, matematician și astronom român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1854) 1920 - România și Cehoslovacia stabilesc relații diplomatice la nivel de legație. 1933 - Adolf Hitler este numit în functia de cancelar al Germaniei. Începutul dictaturii hitleriste în Germania. 1945 - Al 2-lea război modial. Vasul de transport "Wilhelm Gustloff" supraîncărcat cu refugiați, este torpilat de un submarin sovietic și se scufundă în Marea Baltică. Este considerat cel mai mare dezastru maritim din istorie, 9400 de oameni și-au pierdut viața. 1948 -Este asasinat Mahatma Gandhi, conducator al mișcării de eliberare a Indiei. Se marchează drept „Ziua martirilor". 1951 -Moare Ferdinand Porsche, constructor german de automobile. 1972 - „Bloody Sunday"/ Duminica Sângeroasă – Trupele britanice au ucis 13 catolici la o adunare din Londonderry (Irlanda de Nord). 1991 - Bruxelles „Grupul celor 24" hotărăște să includă România între țările est–europene beneficiare de asistența în cadrul programului PHARE, program inițiat în 1989 și având în vedere ajutorarea prin credite și asistență tehnico–economică a fostelor țări socialiste. 1995 - Întâlnirea dintre președintele R. Moldova, Mircea Snegur, și Bill Clinton, președinte al SUA, prima de acest fel, este consacrată în principal ajutorului american destinat dezvoltării economiei de piață și reformelor politice din R. Moldova.
Alte denumiri alternative ale plantei: anis, bădeanul, chimenul dulce, molura. Factorul curativ: fructele Descriere generală: Anasonul (lat. Pimpinella anisum) este o specie de plantă anuală,de cultură, înaltă de 40-60 cm, cu frunze rare, cele inferioare întregi, dințate și inflorescențe. Uleiul volatil este bogat în anetol, aldehidă ansinică, colină, cetone. Are efect carminativ, antispastic, stomahic, expectorant, galactogog, stimulent pancreatic. Afecțiuni în care se recomandă: bronșite, anorexie, insuficiență pancreatică și intestinală, balonări abdominale, viermi intestinali. Preparare: Infuzie din fructe împotriva gastritei. Se pune o linguriță de fructe la 300 de ml de apă clocotită. Se lasă la infuzat aprox.15 minute, după care se strecoară și se bea fracționat, în trei reprize, înaintea meselor principale. Precauții și contraindicații: Cura se utilizează scurt timp, anetolul fiind toxic. Nu trebuie folosit de bolnavii care suferă de gastrită hiperacidă, ulcer duodenal, enterocolită acută sau cronică. Claudiu Nicolae Șimonați
Răbdarea pietrelor (Nu de Gligor Hașa)
Dacă ești moale și mai neîndemânatic, amicii îți spun cu gura până la Căsătoria a fost prima forma de Nu mai știu ce i-am promis soți- urechi „băi, bolovan mai iești !” și au dreptate, așa că taci șileasing: adică iei ceva de care te ei…? ’nghiți, nu ai destulă vlagă nici să le dai replica, replica ustubucuri și plătești toată viața… Ca beau 2 pahare și vin la 9 rătoare pe care o ai deja formată-n minte. Ar trebui trimiși să Rar se mai găsește cineva care să sau ...9 pahare și vin la 2! vadă însemnătatea bolovanilor care depun un maxim efort iți preia leasingul. în avantajul celor care renunțând la o bere, o măslină, o alună și au strâns o mie de euroi să-și ia bolid import, Germania Ei, bolovanii, stau înșirați la meserie pe marginea unui drum național de care înmatriculatele vesele nu se pot feri, unele mai zglobii fac glume proaste, pun la încercare răbdarea pietrelor, lovindu-le în plin cu maximă precauție și atât de răbdător încât le saltă înmatriculatelor (sau ne, după buget monșer), mai un spoiler, mai un far, sau le mai taie un cauciuc. Răbdare de piatră, ce mai, nu dau înapoi orice s-ar întâmpla, și cum ar da, când au spatele asigurat de bolovanul șef, care i-a pus frumos înșiruiți, la loc de odihnă, în loc cu verdeață, filele traficul ușor! Cristofor
Cloud Atlas [2012]
Vom continua spicuirea din: „Carte pentru țărani” al ui Ionuț Copil
Fertilizarea solului O altă cale prin care azotul atmosferic este făcut accesibil pentru plante, este în timpul furtunilor datorită descărcărilor electrice. În ultimul timp o cale foarte accesibilă şi eficientă de fertilizare este cu ajutorul îngrăşămintelor foliare. Acestea sunt soluţii concentrate de macro şi micro elemente administrate prin stropire şi absorbite de plante prin frunze. Efectul este foarte bun şi nu se poluează solul. Concentratele folosite pentru îngrășarea foliară merg de la amestecuri de substanţe chimice şi hormoni vegetali la extracte de alge şi macerate din diverse plante : urzici, coada calului. În cazul îngrăşămintelor foliare depăşirea dozei poate duce la arsuri ale frunzelor sau chiar la moartea plantelor. În schimb există un efect benefic chiar şi la o concentraţie mai redusă. Fertilizarea foliară se face la interval de 2-3 săptămâni în perioada de creştere şi dezvoltare a plantelor. Nu se fertilizează, indiferent de metodă, plantele imediat după răsărire, plantele prospăt repicate s-au transplantate. Îngrăşământul este un surplus de hrană şi se VORBA
Anasonul
oferă plantelor atunci când au maximă nevoie de el şi atunci când îl pot folosi eficient, adică la 3-4 săptămâni de la răsărire,sau în perioada de formare a florilor, fructelor s-au a organelor comestibile. Studii serioase au demonstrat că organismele vii pot produce transmutaţia elementelor, adică ceea ce până mai ieri chimia nu concepea şi acum realizează doar în laboratoare ultramoderne şi cu un consum imens de energie. Ei bine să luăm exemplul banalelor râme pe care unii ignoranţi chiar vor să le omoare. În primul rând aceste vietăţi afânează solul pe o adâncime de aproape 2metri, contribuie la structurarea acestuia, şi cel mai important îmbogăţesc solul în azot, potasiu şi magneziu. Practic printr-un proces inexplicabil pentru ştiinţa noastră transformă calciul şi alte elemente chimice aflate din abundenţă în elementele care sunt deficitare; însă într-un fel sau altul întregul proces este legat de hidrogen. Concluzia este următoarea: dacă aveţi un sol bogat în râme nu mai aveţi nevoie de îngrăşăminte (chimice).. În numărul viitor vom scrie despre irigarea solului.
https://www.facebook.com/ContrapunctDeOrastie
Este de departe cea mai inedită prezență în peisajul cinematografic al anului 2012. Un film diferit de blockbusterele cu care ne-a obișnuit Hollywood-ul în ultimii ani. Zic diferită, deoarece nu este un film “Made in Hollywood”, de producția și distribuția lui fiind răspunzătoare câteva companii europene. Are la bază cartea scrisă în anul 2004 de autorul englez David Mitchell. Regizorii sunt Andy și Lana Wachowski (The Matrix, V for Vendetta) și Tom Tykwer (Run Lola Run), fiind astfel unul dintre puținele filme la care au lucrat trei regizori creditați în mod egal la crearea peliculei. Actorii fac parte din categoria “Nu mai are nevoie de nici o prezentare”: Tom Hanks, Halle Berry, Jim Broadbent, Hugo Weaving, Susan Sarandon, Hugh Grant. Filmul este o fuziune a mai multor genuri: dramă, aventuri, science-fiction, co-
PAGINA 8
http://ziarulvorba.wordpress.com/
medie, tragedie. Acțiunea este contruită pe mai multe perioade de timp care se influențează una pe alta. În societatea sclavagista de la mijlocul anilor 1800 vedem creându-se o legătură de prietenie între un tânăr avocat și un sclav fugar, un jurnal de călătorie inspiră crearea unei piese muzicale, în 1973 un reporter se vede prins într-o țesătură de intrigi și crime, în zilele noastre un editor este internat împotriva voinței lui intr-un azil din care nu poate evada, un viitor într-o Coree distopică care aduce mult cu atmosfera sumbră din „Blade Runner”, iar și mai departe în viitor, o societate primitivă dintr-un Hawaii post-apocaliptic - care seamănă extrem de mult cu preistoria - unde cei câțiva oameni rămași în viață se luptă pentru supraviețuire. O faptă bună în trecut poate declanșa o revoluție la câteva sute de ani viitor. Un suflet se transformă de-a lungul a câtorva secole dintr-un ucigaş într-un erou, modelându-se prin acţiune, mister, dramă şi romantism. Este un film complex, bogat în evenimente, care la început probabil o să vă plictisească. Dar nu disperați, dacă dați dovadă de răbdare veți vedea că evenimentele o să înceapă să se lege între ele și o să vreți să nu se mai termine. Vor fi trei ore pentru care nu o să vă pară rău că le-ați cheltuit. Iar după ce l-ați văzut o dată, poate ar merita revizionat pentru o savurare deplină.IMDB: http://www.imdb.com/ t i t l e / t t 1 3 7 1 1 1 1 / Notă IMDB: 7. 9 Cinefilu’ de la miezu’ nopții NUMĂRUL 6