revistă de poezie & arte Director: DANIEL VORONA
33
/
revistă de poezie şi arte
1
omul de tinichea
e frig e soare omul de tinichea fumează bea şi plânge într-un container verde ruginit de unde ascultă aplauzele metalice ale excavatoarelor care se scutură de pământ ferestrele prevestesc o ninsoare tăcută şi caldă excavatoarele sapă şi sapă omul de tinichea fumează bea şi plânge o inimă adevărată începe să-i crească în stomac şi creşte şi creşte până-l aruncă în aer ferestrele nici nu se clintesc excavatoarele continuă să sape şi sapă gropile se acoperă treptat de o ninsoare tacută şi caldă
2
casa noastră
ar putea fi o masă de lemn viața noastră un meniu cu băuturi mai tari sau la halbă Doamne doar Tu poți să asculți asemenea tâmpenii fă-ne te rog din aerul ăsta moale un cartuș de țigări și din cioburile nemăsurate o sticlă mare de votcă știm că nu de asta trebuie să ne ardă acum dar tocmai de-aia dacă poți dă timpul mai încet cât de puțin jurăm să recuperăm sâmbătă și niște muzică Doamne să ne pui în urechi orice îți place Ție cînd te saturi de îngeri 33
/
revistă de poezie şi arte
3
o zi de toamnă-iarnă
cum altfel, decât mizerabil? gândul celui care se ascunde-n mulțime, scrie despre bucuria supraviețuirii, tremură şi râde nervos în pasaj la unirii, de teamă să nu fie descoperit şi împuşcat de un terorist cu un pistol cu apă şi sare, pe gerul ăsta comunist, de teamă să nu i se fure poeziile şi să i se învețe pe de rost de impostorii cu mănuşi de piele, cu izmene de piele, cu fețe lucioase, cu vocile groase: "miroase -a praf de puşcă, iar conflictul este pe cale să se extindă!" cum altfel, decât mizerabil, spurcat, blestemat? gândul celui care scrie între stații, de teamă că va face lumea mai bună: "miroase-a praf de puşcă, iar conflictul este pe cale să se extindă!". şi uite-aşa, într-o zi mică de toamnă-iarnă, când toată lumea părea părăsită de suflete şi de păr, a murit.
4
aproape se-ntunecase
câțiva oameni aşteptau să traverseze ploua mărunt şi era frig printre sutele de maşini se blocase o ambulanță deasupra doar două dâre de avion în stație o elevă şi eu amândoi fumam winston lung în spate un magazin cu haine sh între cer şi pământ o senzație crudă că că toate sunt în regulă sună telefonul vezi că ieşim la o bere cu ramona şi sergiu ok sting țigara mă sui în autobuz fumul rămas în aer ne urmăreşte până la prima dar nu e rău curând voi ajunge acasă şi cine ştie cu puțin noroc mâine o iau de la capăt
33
/
revistă de poezie şi arte
5
era toamnă dar eu nu ştiam
aveam trei ani un scăunel o cană cu apă un băț de chibrit tata avea 44 de ani o masă o sticlă de votcă şi-un pachet de mărăşeşti îl imitam cu precizie o gură de apă un fum visător din bățul de chibrit şi m-am dus la el într-o zi cu cana pe jumătate golită cu bățul de chibrit între degete nu mai țin minte nimic din ce-aş fi vrut să-i spun doar că bătea un vânt cald şi mama întindea rufe în curtea lungă din ferentari era sănătoasă şi avea părul lung ondulat mama şi era toamnă dar eu nu ştiam
6
secvență alb-negru
erau atât de triști cu toții încât ar fi putut stârni o ploaie cu pietre unul din ei nota amănunțit sub numele meu: a şters oglinda de aburi dar n-a apărut nimeni acolo şi-a aprins o țigară (secvență alb-negru) din dormitor sau tavan i-a strigat cineva: ai grijă în subsolul spitalului se fabrică băutură din oase şi zahăr ai grijă mă aşteptau cu ochii închiși și m-am speriat și mi s-a făcut rușine și am luat-o la fugă plângând
33
/
revistă de poezie şi arte
7
postumă
cu cinci minute înainte să se ducă bătrânul a scris ceva se-mbătase calumea şi totul părea suportabil împuținarea aerului încetinirea sângelui frigul pereții întunecați nici senzația că planeta se face tot mai mică şi se departează nu-l mai sufoca aşa tare se-mbătase greu 8
dar până la urmă a scris două rânduri despre castanii din curte care abia se vedeau în lumina sticlei de votcă apoi bătrânul şi-a aprins un LM roşu lung a clipit a tras un fum a mai tras unul dar din pieptul lui a ieșit altceva
33
/
revistă de poezie şi arte
9
10