D.E.M.A.R.E.Z. drumul spre succes!
Reproducerea integrală sau parţială a textului cărţii, prin orice mijloace, fără acordul autorilor şi/sau al editurii, este interzisă.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României D.E.M.A.R.E.Z. drumul spre succes! Alba-Iulia: Aeternitas, 2014 Bibliogr. ISBN 978-606-613-097-4 159.923.2 ISBN 978-606-613-097-4 © CICOC, 2014 Tipărit la S.C. Vertical Graphic S.R.L. Str. Ioan Rațiu, Nr. 3, Alba Iulia office@vertical-graphic.ro Universitatea „1 Decembrie 1918” Editura Aeternitas Str. Nicolae Iorga, nr. 13 RO 510009 Alba Iulia Tel: 004-0258-811412 Fax: 004-0258-812630 E-mail: editura_aeternitas@yahoo.com www.editura-aeternitas.ro
D.E.M.A.R.E.Z. drumul spre succes!
ALBA IULIA 2014
D.E.M.A.R.E.Z. drumul spre succes!
Ghid destinat tinerilor pasionați de dezvoltare personală și profesională CONȚINUT: echipa de proiect VERIFICARE ȘI COMPLETARE CONȚINUT: Denisa Adriana Cotîrlea, Paul Marcu Cotîrlea, Tudor Drăgoi PAGINAȚIE ȘI LAYOUT: Denisa Adriana Cotîrlea ECHIPA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI: Denisa Adriana Cotîrlea (Coordonator) Paul Marcu Cotîrlea Alin Alexandru Cristea Alin Crișan Teodora Cucerzan Alisa Drăgoi Tudor Drăgoi Adelina Gudea Amalia Nicula Iuliana Totoian Larisa Dragolea (Coach) Acest proiect este finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație reflectă numai punctul de vedere al autorului și Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a informațiilor pe care le conține.
Cuprins Cuvânt înainte (echipa de proiect) 1. Proiectul D.E.M.A.R.E.Z. drumul spre succes! (Cotîrlea Denisa) 1.1. Introducere 1.2. Finanțator, parteneri, echipă de proiect 1.3. Scopul și obiectivele proiectului 1.4. Activități desfășurate. Rezultate 1.4.1. Conferința de lansare aproiectului „D.E.M.A.R.E.Z. drumul spre succes!” 1.4.2. Caravana tinerilor activi și implicați 1.4.3. Atelier de lucru: Universul antreprenorului 1.4.4. Seminarul interactiv: Know-how: pe drumul către succes 1.4.5. Creare bază de date Businessangels 1.4.6. Creare bază de date Tineri – viitori antreprenori 1.4.7. Atelier de lucru: Comportament, valori și atitudini în context antreprenorial 1.4.8. Atelier de lucru: Branding personal, comunicare și leadership 1.4.9. Atelier de lucru: Dezvoltare personală prin inteligență emoțională, creativitate și improvizație 1.4.10. Cercetare online 6
10 13 13 14 16 17
17 20 24 25 28 28
30 35
37 39
1.4.11. Înființarea unei organizații nonguvernamentale 1.4.12. Elaborarea ghidului “D.E.M.A.R.E.Z. drumul spre succes!” 1.4.13. Seminar interactiv: Tineri - pentru tineri, prin tineri: despre voluntariat și impactul său asupra dezvoltării individuale 1.5. Rezultate 2. Educația non-formală (echipa de proiect) 2.1. Aspecte introductive 2.2. Necesitatea, importanța și rolul educației non-formale 2.3. Educația non-formală. Definiții și caracteristici 2.3.1. Obiectivele educației non-formale 2.3.2. Caracteristicile educației nonformale 2.3.3. Tipurile de educație non-formală 2.4. Rezultatele cercetării efectuate în cadrul proiectului “D.E.M.A.R.E.Z. drumul spre success!” 2.4.1. Metodologie 2.4.2. Rezultate 2.4.3. Concluzii 3. Despre antreprenoriat, abilități și competențe (Denisa Cotîrlea, Paul Cotîrlea, Tudor Drăgoi) 3.1. Noțiuni, temeni și clarificări 3.2. Antreprenorul – omul competent din spatele unei afaceri de succes 3.2.1. Motivație 3.2.2. Viziune 7
40 41
42 44 48 48 49 51 52 52 53
53 54 55 58
61 61 62 64 66 67
3.3. 3.4.
3.5. 3.6.
3.2.3. Leadership 3.2.4. Inteligențe multiple 3.2.5. Competențe și caracteristici Oportunitatea de afaceri Planul de afaceri 3.4.1. Aspecte generale 3.4.2. Clarificarea conceptelor 3.4.3. Structura planului de afaceri Idei de finanțare. Oportunități Concluzii
4. Dezvoltare personală 4.1. Despre succes și decizii (Adelina Gudea) 4.2. Perseverență sau Think different! (Adelina Gudea) 4.3. Creativitate (echipa deproiect) 4.4. Entuziasm și gândire pozitivă (Adelina Gudea) 4.5. Inteligența emoțională (Denisa Cotîrlea) 4.6. Pași importanți care conduc la starea de flow – cum ajungi la fericire șiperformanță? (Teodora Cucerzan) 4.7. Managementul stresului (Teodora Cucerzan) 4.7.1. Reacția corpuluinostru la stres 4.8. Managementul timpului (Teodora Cucerzan) 4.8.1. Tehnica Pomodoro – învață să devii eficient 4.8.2. Tehnica ABCDE - stabilește-ți prioritățile! 4.9. Importanța dezvoltării personale (Iuliana Totoian)
71 75 78 82 82 83 83 87 91 94 94 96 97 102 104
105 108 109 111 111 113 115
117 8
5. Cariera 5.1. Introducere (Iuliana Totoian) 5.2. Gestiunea carierei (Iuliana Totoian) 5.3. Plan pentru dezvoltare profesională și atingerea succesului Denisa Cotîrlea, Iuliana Totoian) 5.3.1. Planul de carieră 5.3.2. Obiectivele personale – SPIRO 5.3.3. Obiectivele profesionale – SMART
117 119 120 120 122 123 126
6. Concluzii (echipa de proiect) 129 7. Surse & resurse (echipa de proiect)
9
Cuvânt înainte 10
Cuvânt înainte
Prezentul material a luat naștere din dorința de a aduce mai aproape de tine, tânăr cu un potențial remarcabil, stropi de culoare, dezvoltare, taine și idei din lumea antreprenoriatului, dezvoltării personale și educației nonformale. Dorim, pe această cale, să îți fim de folos în demersul tău pentru autoresponsabilizare, să contribuim la crearea contextului necesar dezvoltării tale personale și să punem umărul la clădirea unor cariere de succes. Suntem conștienți că azi, într-o lume a contrariilor, adesea trebuie să faci fațăunor situații neprevăzute, care-ți influențează cursul firesc al vieții și care contribuie la maturizarea ta înainte de vreme. Pentru că ne dorim crearea unui cadru în care să evoluezi, să crești, să te dezvolți, să conștientizezi ce forță interioară ascunzi, ce poți să faci și de ce resurse dispui, am implementat proiectul “D.E.M.A.R.E.Z. drumul spre succes!”, născut din pasiune pentru tineri. Întrucât ecourile activităților implementate au depășit așteptările, am înființat Asociația C.R.E.D.E. – Centrul de Resurse pentru Educație, Dezvoltare și Excelență, care va sprijini și va organiza în viitor activități dedicate dezvoltării tinerilor. Te invităm să ne fii alături, asigurându-te de întreaga noastră apreciere și oferindu-ți garanția respectului 11
reciproc, a încurajării constante, a prieteniei sincere și a dedicării totale dezvoltării tale.
Iubim zâmbetele sincere și soarele din privirea tânărului care-și dorește să cunoască, să acumuleze, să crească - și încercăm să facilităm un cadru alternativ de dezvoltare, în care toate cele enumerate mai sus să fie vizibile pentru toți cei implicați în procesul învățării nonformale. Te-așteptăm, așadar, alături de noi!
12
Despre proiect
1. Proiectul D.E.M.A.R.E.Z. drumul spre succes! 1.1.
Introducere Prin scrierea și implementarea proiectului destinat tinerilor s-a intenționat a contribui, prin pasiune, dedicare și dăruire, la atingerea unui scop măreț: acela de a dezvolta, prin eforturi congruente, abilități și deprinderi atât de necesare evoluției personale și profesionale a tinerilor. Pe parcursul perioadei de implementare, echipa proiectului a contribuit la crearea și livrarea unor experiențe memorabile în rândul participanților, activitățile implementate bucurându-se de o mare apreciere atât din rândul beneficiarilor direcți, cât și din rândul beneficiarilor indirecți. Din dorința de a acumula noi cunoştinţe şi abilităţi, de a dezvolta la maximum potenţialul, încrederea în sine şi creativitatea, de a promova adevăratele valori la nivel de comunitate și din dorința de a lua exemple de bune practici de la cei deja experimentați, prezentul proiect a fost gândit ca un ansamblu de activități desfășurate de tineri, pentru tineri; am format o echipă compusă din membri dedicați, implicați și activi, care vor contribui la dezvoltarea și încurajarea participanților în a-și urma visele. Denisa Cotîrlea, Coordonator proiect 14
Proiectul “D.E.M.A.R.E.Z. drumul spre succes!” a apărut din nevoia tinerilor din comunitatea albaiuliană de a-și dezvolta competențele antreprenoriale și de a fi încurajați și sprijiniți în a-și pune ideile în aplicare, luând în considerare contextul socio-economic actual. La nivelul județului Alba, care se clasează în primele zece județe ale României ca rată a șomajului, s-a constat – în urma unui studiu efectuat în rândul a 88 de personae cu vârsta cuprinsă între 15 și 30 de ani- faptul că tinerii nu sunt conștienți de oportunitățile de dezvoltare personală și profesională oferite prin intermediul activităților de voluntariat și prin participarea la evenimente care promovează educația non-formală. Mai mult, în contextul socio-economic și politic cotidian, tinerii devin o resursă pentru soluționarea actualelor și viitoarelor probleme cu care societatea se confruntă. Astfel, am considerat proiectul ca fiind de bun augur pentru impulsionarea spiritului antreprenorial în rândul tinerilor, pentru atragerea lor înspre voluntariat -cu scopul de a dobândi experiența necesară evoluției lor viitoare- și pentru dezvoltarea abilităților necesare afirmării lor. 1.2.
Finanțator, parteneri, echipă de proiect Pasiunea și valorile comune, resorturile interioare individuale și dorința de a schimba ceva în bine a unit zece tineri voluntari ai diferitelor organizații din municipiu, elevi, studenți și absolvenți, în grupul informal „Concordia – CICOC”. Aceștia, în urma concursului de proiecte desfășurat pe plan național, au obținut finanțare din partea Comisiei 15
Europene prin Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP), în cadrul Programului Tineret în Acțiune, Sub-acțiunea 1.2. – Inițiative ale Tinerilor pentru implementarea proiectului „D.E.M.A.R.E.Z. drumul spre succes!”. Proiectul și-a propus îmbunătățirea abilităților antreprenoriale și socioprofesionale ale tinerilor din județul Alba prin promovarea creativității, spiritului de inițiativă și voluntariatului prin intermediul unor metode de învățare non-formală. Pentru atingerea acestui scop, au fost atrași în proiect parteneri cu experiență incontestabilă în lucrul cu tinerii, precum:
Centrul de Informare, Consiliere și Orientare în Carieră al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
Colegiul Economic „Dionisie Pop Marțian” din Alba Iulia
…dar și asociații cu experiență în implementarea proiectelor care vizează dezvoltarea tinerilor:
Asociația Absolvenților Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (ALUMNI UAB)
Centrul Județean De Voluntariat Alba
16
Liga Studenților Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (LSUA)
Proiectul „D.E.M.A.R.E.Z. drumul spre succes!” a fost inițiat de membrii grupului informal „Concordia – CICOC”, format din zece tineri entuziaști, dedicați, pro-activi, interesați de dezvoltare personală și profesională. Membrii echipei de implementare a proiectului sunt: COTÎRLEA Denisa (reprezentant legal grup informal de tineri)
DRĂGOI Alisa
CRISTEA Alin
DRĂGOI Tudor
COTÎRLEA Paul Marcu
GUDEA Adelina
CRIȘAN Alin
NICULA Amalia
CUCERZAN Teodora
TOTOIAN Iuliana
Întrucât în rândul acestora se regăsesc și patru tineri minori, în cadrul proiectului am apelat la una dintre persoanele cu experiență în lucrul cu tinerii –Larisa DRAGOLEA, Director al Centrului de Informare, Consiliere și Orientare în Carieră al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia”- care, având rolul de îndrumător (coach), a creat contextul necesar dezvoltării personale și profesionale a tuturor membrilor echipei de implementare a proiectului. Proiectul „D.E.M.A.R.E.Z. drumul spre succes!” a fost inițiat începând din 2 septembrie 2013, urmând a fi finalizat în 19 decembrie 2014, durata totală –în zile- a acestuia fiind de 474 [zile]. 1.3.
Scopul și obiectivele proiectului Pentru ca scopul proiectului –acela de a îmbunătăți abilitățile antreprenoriale și socio-profesionale ale 17
tinerilor din județul Alba prin promovarea creativității, spiritului de inițiativă și voluntariatului prin intermediul unor metode de învățare non-formală- să fie atins, au fost identificate un set de obiective necesar a fi realizate. Acestea includ: O1. Sporirea gradului de cunoaștere a rolului culturii antreprenoriale în societatea actuală, a educației non-formale și a activităților de voluntariat în deprinderea de cunoștințe și experiențe în domeniul antreprenoriatului - în rândul a 300 de tineri cu și fără oportunități reduse, cu vârsta cuprinsă între 15 și 30 de ani -din județul Alba- până la finalizarea proiectului; O2. Dezvoltarea abilităților și aptitudinilor antreprenoriale a cel puțin 120 de tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 30 de ani cu și fără oportunități reduse din județul Alba până la finalizarea proiectului; O3. Dezvoltarea abilităților socio-profesionale în rândul tinerilor din grupul țintă până la finalizarea proiectului. 1.4.
Activități desfășurate. Rezultate 1.4.1. Conferința de lansare a proiectului „D.E.M.A.R.E.Z. drumul spre succes!” Marți, 12 noiembrie 2013, a avut loc conferința de lansare a proiectului „D.E.M.A.R.E.Z. drumul spre succes!”, implementat de grupul informal de tineri „Concordia – CICOC”; proiectul, finanțat din partea Comisiei Europene prin Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP), în cadrul Programului Tineret în Acțiune, Sub-acțiunea 1.2. – Inițiative ale Tinerilor, vizează îmbunătățirea abilităților antreprenoriale și socio-profesionale ale tinerilor din județ prin promovarea creativității, spiritului de inițiativă și a voluntariatului prin intermediul unor metode de învățare non-formală. 18
În cadrul evenimentului, au luat cuvântul persoane dedicate dezvoltării tinerilor, precum prof. univ. dr. Daniel Breaz, rectorul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, lect. univ. dr. Larisa Dragolea, directorul Centrului de Informare, Consiliere și Orientare în Carieră al Universității (CICOC UAB), Anca Tabără, președinta Centrului Județean de Voluntariat Alba, Cristian Fleșeru, reprezentant al Asociației Absolvenților Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (ALUMNI UAB) și Janeta Lăpăduș, președinta Ligii Studenților din cadrul aceleiași instituții.
Pe lângă aceștia, tinerii din grupul informal creat se bucură în implementarea proiectului de sprijinului Colegiului Economic „Dionisie Pop Marțian” din Alba Iulia. 19
Mai mult decât atât, tineri pasionați de dezvoltare personală și profesională, activi și dedicați, au vorbit celor prezenți despre importanța abilităților dobândite prin voluntariat la locul de muncă (Adelina Gudea, membră a echipei de implementare) și despre avantajele implicării constante și voluntare în activități extracurriculare (Teodora Cucerzan, membră a echipei de implementare).
Pe parcursul conferinței de lansare a proiectului au fost armonios inserate elemente care aparțin educației non-formale. La intrarea în sală, participanții au avut posibilitatea de a „profita” de creativitatea membrilor echipei de implementare, fiindu-le astfel adus zâmbetul pe buze - element esențial pentru începerea relației noastre cu dreptul.
20
Mai mult, participanții au lăsat câteva dintre impresiile lor în „Jurnalul lui De” și au creat, înspre final, o „rețea” puternică, legată cu sfoară de iută - simbolizând susținerea reciprocă, inter-relaționarea și comunicarea biși multi-direcțională. 1.4.2. Caravana tinerilor activi și implicați a reprezentat o campanie de conștientizare a tinerilor din licee și universități cu privire la rolul culturii antreprenoriale în societatea actuală, al educației nonformale și al activităților de voluntariat în deprinderea de cunoștințe și experiențe în domeniul antreprenoriatului.
În cadrul Caravanei, tinerii participanți au avut oportunitatea de a-și dezvolta abilitățile de comunicare și inter-relaționare, au identificat noi căi petrecere a timpului liber și au descoperit, cunoscut și conștientizat importanța educației non-formale și a implicării în activități de voluntariat în scopul dezvoltării personale și profesionale. La această activitate au participat un număr de peste 300 de elevi și studenți ai județului. În demersul nostru, am beneficiat de sprijinul acordat de către Colegiul Economic „Dionisie Pop Marțian” din Alba Iulia și Centrul de Informare, Consiliere și Orientare în Carieră al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (CICOC UAB) prin Universitatea „1 Decembrie 1918” din 21
Alba Iulia, în timp ce reprezentanții Asociației Absolvenților Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (ALUMNI UAB), Centrului Județean de Voluntariat Alba (CJV Alba) și Ligii Studenților UAB (LSUA) ne-au sprijinit prin transfer de know-how și bune practici.
„Caravana tinerilor activi și implicați” a fost implementată prin intermediul cafenelei publice, o metodă de educație non-formală, în care tinerii au luat parte -pe rând- la mesele tematice pregătite. Astfel, temele de discuție pregătite au cuprins: I. Educație non-formală vs. educație formală – complementaritate? II. Voluntariat pentru propria-mi dezvoltare: spre un viitor tânăr întreprinzător – în ce domeniu? III. Antreprenoriat - Importanță în context actual IV. Pași în drumul spre succes.
22
Mai mult, tinerii care au luat parte la aceste activități au avut parte de jocuri de autocunoaștere și interacțiune, dar și de jocuri de energizare, în care s-a pus accent pe libera exprimare și pe interacțiunea lor cu membrii echipei de proiect, în scopul schimbului de idei.
La finalul fiecărei sesiuni de lucru, au fost exprimate și structurate concluziile întregii activități, acestea având rolul de a conștientiza tinerii implicați cu privire la necesitatea desfășurării activităților de voluntariat pentru dobândirea competențelor antreprenoriale și, totodată, de a sublinia importanța educației non-formale (atât în contextul acumulării cunoștințelor antreprenoriale, cât și în orice alt context care presupune un proces de învățare).
23
Mai mult, tinerii care au luat parte la aceste activități au avut parte de jocuri de autocunoaștere și interacțiune, dar și de jocuri de energizare, în care s-a pus accent pe libera exprimare și pe interacțiunea lor cu membrii echipei de proiect, în scopul schimbului de idei.
În urma activităților desfășurate, am primit un feedback pozitiv din partea elevilor și studenților participanți, care și-au exprimat dorința de a lua parte la activitățile care urmează a se desfășura în viitor: „[…] fost cea mai frumoasa activitate de pana acum!” susține Popa Sonia, în timp ce Emanuel Muntean consideră că „[…] a fost foarte frumos și timpul parcă a zburat!”.
24
1.4.3. Atelier de lucru: Universul Antreprenorului Pe parcursul a două zile, în 25 și 26 ianuarie, membrii echipei de implementare au organizat un atelier de lucru destinat tinerilor.
În cadrul acestuia s-a urmărit furnizarea de informatii cu privire la elementele necesare elaborarii unui plan de afaceri, familiarizarea participantilor cu metodele non-formale de educație, promovarea spiritului de echipa si îmbunatatirea abilitatilor de comunicare si autocunoastere, promovarea inițtiativei antreprenoriale și, totodată, promovarea programelor Tineret în Actiune și Erasmus+. Pentru participarea la acest eveniment au fost selectați 20 de tineri elevi, studenți și absolvenți de pe teritoriul județului Alba – care, pe parcursul celor două zile de training, au demonstrat spirit de inițiativă, creativitate, seriozitate și implicare.
25
În cadrul sesiunilor de lucru în echipă, tinerii au identificat portretul tânărului antreprenor de succes, au elaborat distincte planuri de afaceri, și-au dezvoltat abilitățile de comunicare, negociere și leadership și au avut, totodată, parte de jocuri și distracție.
1.4.4. Seminarul interactiv: Know-how: pe drumul către succes În cadrul acestui seminar interactiv, tinerii participanti la proiect au avut oportunitatea de a interactiona cu antreprenori de la care au preluat modele de bune practici si care i-au ajutat sa constientizeze importanta implicarii în activitati extra-curriculare pentru evolutia lor viitoare.
26
Pentru participarea la acest seminar interactiv au fost selectați 20 de tineri elevi, studenți și absolvenți de pe teritoriul județului Alba. Printre antreprenorii care au răspuns pozitiv invitației lansate de către grupul informal de tineri coordonat de Denisa Cotîrlea, se numără: Dalina Borcan, reprezentanta pensiunii „Terra Mythica” din Ighiu, Adrian Dușa, invitat din partea „Gabriel Advertising” și, totodată, director al filialei “Crucea Roșie” din județul Alba, Iulia Guș, reprezentanta agenției de turism “Ideativ Travel”, Cipriana Stan, reprezentanta “Ping și Pong” și, nu în ultimul rând, Sorin Tache, invitat din partea Vertical Graphic – firmă care, de altfel, sprijină tinerii inițiatori ai proiectului prin designul și printul materialelor publicitare aferente activităților desfășurate.
Tinerii participanți la proiect au fost profund impresionați de experiențele trăite în cadrul seminarului interactiv, considerând că antreprenorii care au luat parte la eveniment au fost deschiși, sinceri și au manifestat interes față de problemele abordate, dând dovadă de un real profesionalism. În cadrul seminarului interactiv, invitaţii au vorbit despre propriile afaceri, despre implicarea emoţională în ceea ce faci, dar şi despre noi idei de promovare a businessului: „[...] este important să investești în oameni și să dai ce ai mai bun din tine, să simți oamenii cu care 27
interacționezi și să te pliezi pe nevoile și așteptările lor”, au fost ideile transmise de aceştia.
De-a lungul întâlnirii, participanții au fost încurajați să pună în practică ceea ce gândesc, să managerieze propria activitate și să atragă resurse pentru ducerea ei la bun sfârșit, să interacționeze cu mediul extern și să preia exemple de bune practici care, mai apoi, să îi inspire în activitatea derulată.
28
De asemenea, ei au avut oportunitatea să conștientizeze și înțeleagă importanța desfășurării activităților de voluntariat în evoluția lor viitoare, fiind astfel încurajați să pună în practică ceea ce gândesc, să managerieze propria activitate și să atragă resurse pentru ducerea ei la bun sfârșit, să interacționeze cu mediul extern și să preia exemple de bune practici care, mai apoi, să îi inspire în activitatea derulată. 1.4.5. Crearea bază de date Business-Angels echipa de proiect a efectuat o cercetare în rândul oamenilor de afaceri din cadrul județului, în mediul online și pe rețelele online și prin intermediul e-mailului, cu scopul de a forma o bază de date cu posibile persoane dispuse să investească în idei de afaceri inovative și creative, care provin din rândul tinerilor. Asfel, au fost identificați mai mulți oameni de afaceri dispuși să se implice într-un proiect viitor, ce va viza sponsorizarea echipelor dinamice și proactive, cu idei de afaceri inovative și de succes. În acest fel, vom asigura continuitatea prezentului proiect, vom forma, în timp, un “incubator” de afaceri în care tinerii vor fi încurajați să pună în practică ideile pe care le au, să își asume responsabilități și să divizeze sarcini, să întreprindă acțiuni pentru bunul mers al afacerilor lor și să impulsioneze, la rândul lor, alți tineri înspre dezvoltare personală și profesională. 1.4.6. Creare bază de date Tineri - viitori antreprenori - echipa de proiect a efectuat, în paralel, o cercetare în rândul tinerilor cu sau fără oportunități reduse din județul Alba, cu scopul de a forma o bază de date cu posibile persoane care doresc ca -în viitorul apropiat- să demareze o afacere, respectiv să își îndeplinească visele în acest sens. În urma cercetării efectuate, am fost surprinși să identificăm că, dintre 220 de tineri respondenți, elevi în 29
clasele terminale de liceu, un procent foarte mic –de 9%- își doresc să pornească o afacere în viitor. Motivele care stau la baza deciziei de a nu porni o afacere în viitorul apropiat, în rândul tinerilor chestionați, sunt evidențiate în figura de mai jos.
Fig. 1 - Motivele care stau la baza deciziei de a nu porni o afacere în viitorul apropiat
Totodată, un procent de 42% dintre cei chestionați au considerat că participarea la activități extracurriculare, implicarea în manifestări dedicate dezvoltării personale și profesionale, participarea la cursuri și implicarea în activități de voluntariat reprezintă elemente de o reală importanță pentru creșterea stimei de sine și dobândirea informațiilor necesare pentru a deveni tânăr antreprenor. Mai mult, ca modalități de dobândire a experienței atât de necesare pentru a atinge succesul prin demararea propriei afaceri, au fost alese stagiile de practică/internship (28%), job-shaddowing (30%), joburile pe timpul verii (18%) și bursele de plasament/practică în exteriorul țării (8%). Implicarea în
30
activități de voluntariat constă o opțiune în acest sens, pentru doar 16% dintre respondenți (Fig. 2).
Fig. 2 – Modalități de dobândire a experienței necesare succesului profesional
1.4.7. Atelier de lucru: Comportament, valori și atitudini în context antreprenorial Pe parcursul a două zile, 22 și 23 martie 2014, au avut loc, în cadrul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, două ateliere de lucru destinate dezvoltării tinerilor: “Comportament, valori și atitudini în context antreprenorial”, desfășurat în cadrul proiectului “D.E.M.A.R.E.Z. drumul spre success!” și un atelier destinat dezvoltării personale a tinerilor, desfășurat în cadrul proiectului “V.I.P.”.
31
Întrucât datele de desfășurare a celor două ateliere de lucru distincte s-au suprapus, tinerii coordonatori, Denisa Cotîrlea și Cristian Dima, au decis să implementeze împreună aceste activități și să le adapteze astfel încât să livreze o experiență memorabilă participanților.
“Cu toate că a trecut o bucată bună de vreme de când ne cunoaștem, nu am mai implementat împreună ateliere de lucru desfășurate prin metode non-formale de educație. Astfel, întreaga experiență a făcut ca fiecare dintre noi să iasă din propria-i zonă de confort, să exploreze lumea și intențiile celuilalt, să cedeze sau să intervină atunci când era cazul, astfel încât să ne completăm reciproc și să livrăm o experiență memorabilă tuturor participanților; mai mult, fiecare trebuia să țină cont de obiectivele necesar a fi atinse și să adapteze sesiunile de lucru la specificul proiectului, cu o trecere ușoară de la dezvoltare personală la antreprenoriat și viceversa […]” Denisa Cotîrlea, coordonatoarea proiectului “D.E.M.A.R.E.Z. drumul spre success!”. Pe parcursul celor două zile de implementare a activităților, cei 35 de participanți au avut parte de opt 32
sesiuni de lucru distincte, în care s-a urmărit interacțiunea, inter-relaționarea și cunoașterea, creșterea sentimentului de apartenență la grup, familiarizarea celor prezenți cu particularitățile programului Tineret în Acțiune și cu oportunitățile oferite prin programul Erasmus+; mai mult, participanții au fost activ implicați în activități destinate dezvoltării abilităților de comunicare și abilităților antreprenoriale.
Au fost vizate, de asemenea, dezvoltarea personală, explorarea propriului potential și autocunoașterea, dezvoltarea spiritului empatic și dobândirea comportamentului și atitudinilor antreprenoriale. “Entuziasm, participare activă, animație, non-formal și tineri frumoși, totul într-un joc la dublu, asemeni echipei Năstase-Țiriac. Asta am simțit în atelierul care a combinat, oricât ar părea de ciudat, voluntariatul cu idea de antreprenoriat. Am găsit multe elemente comune, dar și multe deosebiri, totul în beneficiul unei activități de învățare din care cred că tinerii participanți au avut numai de câștigat”. Cristian Dima, coordonatorul proiectului “V.I.P.” 33
Rugați să ofere feedback la finalul celor două zile de activități, tinerii și-au exprimat entuziasmul și dorința de a lua parte, pe viitor, la astfel de activități. “Mi-a atras atenția modul în care V.I.P.-ul și D.E.M.A.R.E.z.-ul au reușit să colaboreze și să organizeze acest eveniment. Eu zic că a fost foarte reușit. Am învățat că atunci când vorbesc despre o temă care mă afectează direct, am foarte mari emoții, astfel că îmi doresc ca, pe viitor, să lucrez asupra gestionării emoțiilor mele; sper să mai particip la astfel de ateliere, în care să-mi fie furnizate instrumentele necesare acestui scop” afirmă Popov Vladimir, unul dintre participanți.
“Mie mi-a plăcut toată activitatea noastră, temele abordate, metodele prin care ați încercat să ajungeți la inimile noastre, mi-a plăcut faptul că nu am avut timp să mă plictisesc; mi-au plăcut oamenii cu care am lucrat în echipă. 34
Îmi rămân întipărite în minte metodele prin care ați abordat subiectele, modul în care ne-ați provocat, cum neați pus în diferite situați -să gândim, să acționăm, uneori să fim concurenți, uneori să ne susținem-. Iau de aici multe zâmbete, multă experiență și…nu mai scăpați de mine!” susține Cezara Cotogoi Muscinschi.
Tatiana Lazari, una dintre tinerele participante la activitățile desfășurate, menționează: “Mi-a plăcut tot ce am făcut, mai ales faptul că am fost puși în diferite situații pentru a ne dezvolta abilități distincte. Am fost plăcut impresionată de modul reușit în care au fost combinate aceste două proiecte și am învățat, în același timp, lucruri diferite din două domenii distincte – voluntariat și antreprenoriat. Îmi doresc mult să mai particip la astfel de activități […]”; Raluca Vințan, studentă în cadrul Universității “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, consider că “[…] întreaga activitate a fost pe placul meu. Mi-a atras atenția modul în care am fost percepută și înțeleasă de cei din jur și consider că am învățat să am mai multă încredere în mine; pe viitor, îmi doresc să mai particip la astfel de ateliere”, în timp ce Grigorița Tîrsînă, elevă în cadrul Colegiului Economic “Dionisie Pop Marțian” din Alba Iulia susține: “Mi-au plăcut oamenii din jurul meu – de la fiecare ai ceva de învățaț. Timpul a zburat parcă, ceea ce denotă și
35
frumusețea activităților desfășurate. Am învățat, aici, să fiu mult mai receptivă la opiniile celor din jurul meu”. 1.4.8. Atelier de lucru: Branding personal, comunicare și leadership În contextul actual, brandingul personal a devenit o necesitate pentru oricare tânar care-și dorește ca meritele să-i fie recunoscute, iar munca să-i fie apreciată la adevărata valoare.
Prin metode non-formale de educație, tinerii participanți la acest atelier de lucru și-au îmbunătățit abilitățile de comunicare și inter-relaționare, spiritul de echipă și abilitățile necesare pentru a deveni buni leaderi.
Prin exercițiile propuse, tinerii au interacționat și și-au descoperit punctele forte și punctele slabe, au lucrat 36
în echipă și au legat prietenii - accentul fiind pus, de această dată, pe îmbunătățirea abilităților de comunicare, pe dezvoltarea abilităților de leader și pe branding personal, pe socializare și consolidarea spiritului de echipă.
Atelierul s-a adresat în special tinerilor interesați de dezvoltare personală, interacțiune, socializare și interrelaționare, care au droit să se autodescopere, să cunoască elemente referitoare la branding personal, comunicare, negociere în afaceri, leadership și lucru în echipă. Atelierul de lucru a avut loc în Ighiu, județul Alba, la pensiunea Terra Mythica, în weekend-ul 12-13 aprilie, 2014.
Tinerii participanți la proiect au dovedit entuziasm, implicare și responsabilitate, remarcabile abilități de comunicare și interacțiune, deschidere și creativitate, impresionând prin profunzimea ideilor exprimate în raport cu ei înșiși și cu modul în care consideră că sunt percepuți de societate.
37
Totodată, ei au abordat pașii necesari în construirea propriului brand, devenind capabili în a identifica și să pune în valoare abilitățile, aptitudinile și elementele care îi diferențiază de cei din jur.
1.4.9. Atelier de lucru: Dezvoltare personală prin inteligență emoțională, creativitate și improvizație Pe parcursul a două zile a fost organizat, în luna mai, un atelier de lucru destinat dezvoltării tinerilor.
38
Pentru participarea la acest eveniment, au fost selectați 20 de tineri elevi, studenți și absolvenți din județul Alba care, pe parcursul trainingului, au demonstrat spirit de inițiativă, creativitate, seriozitate și implicare. În sesiunile de lucru s-a urmărit interacțiunea, inter-relaționarea și cunoașterea, creșterea sentimentului de apartenență la grup, dezvoltarea abilităților de comunicare și inter-relaționare, creșterea spiritului empatic și a abilităților de comunicare în rândul tinerilor prezenți la activitate. Au fost vizate, de asemenea, dezvoltarea personală, explorarea propriului potențial și autocunoașterea.
Astfel, sesiunile de lucru interactive au vizat clarificarea unor concepte precum inteligenta emoțională, inteligență cognitivă, stimă de sine, încredere în propriile forțe ș.a., acestea fiind alternate cu exerciții de cunoaștere și interacțiune, teambuilding și energizare.
39
Mai mult, cursanții au avut oportunitatea de a-și descoperi stilul emoțional și personalitatea, fiindu-le în permanență facilitate introspecția și (auto)analiza.
1.4.10. Cercetare online Am efectuat, pentru formarea unei mai bune imagini de ansamblu cu privire la metodele de educație utilizate în licee și universități, o cercetare în rândul tinerilor de pe plan național. Chestionarele au fost concepute de către membrii echipei, care au beneficiat de ajutorul voluntar acordat de către colegii absolvenți ai specializării Sociologie din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Acestea au fost distribuite online -prin e-mail- și fizic, la clasă/sala de curs de către membrii echipei de implementare a proiectului, scopul cercetării fiind acela de a identifica opinia tinerilor de pe plan național cu privire la necesitatea complementarității educației non-formale cu cea formală în scopul dobândirii abilităților antreprenoriale. Cu toate că, generalmente, cercetarea a urmărit evidenţierea, compararea şi diferenţierea beneficiilor educaţiei formale şi non-formale, comparaţia a vizat 40
evidențierea implicaţiilor rezultate din participarea respondenţilor în proiecte de dezvoltare personală, petrecere a timpului liber etc. desfăşurate în contexte nonformale asupra dobândirii/îmbunătățirii abilităților și competențelor antreprenoriale. Rezultatele obținute în urma cercetării efectuate sunt expuse în capitolul dedicat complementarității între educația formală și educația non-formală din prezentul volum. 1.4.11. Înființarea unei organizații nonguvernamentale Centrul de Resurse pentru Educație, Dezvoltare și Excelență (C.R.E.D.E.) a luat ființă din pasiune pentru dezvoltare personală și profesională, în urma proiectului "D.E.M.A.R.E.Z. drumul spre succes!" finanțat de către Comisia Europeană prin Programul Tineret în Acțiune. Astfel, ne-am propus, drept scop, să concepem, organizăm, promovăm și desfășurăm activități și proiecte de educație - în România și în străinătatece urmăresc pregătirea, formarea și dezvoltarea continuă a copiilor, tinerilor și adulților la nivel personal și profesional, în vederea atingerii obiectivelor personale și/sau profesionale propuse de către fiecare în parte. Asociația are în vedere stimularea cetățenilor, prin
promovarea educației nonformale/formale/permanente, valorilor morale, normelor comportamentale, voluntariatului și participării active pentru o dezvoltare durabilă a comunității, promovând valorile care țin de egalitatea de șansă a membrilor comunității și, în același 41
timp, activitățile ce vizează combaterea excluziunii sociale. Misiunea Asociației C.R.E.D.E. - Centrul de Resurse pentru Educație, Dezvoltare și Excelență este îmbunătățirea calității vieții copiilor, tinerilor și adulților prin susținerea permanentă a dezvoltării personale și profesionale a acestora, respectiv prin susținerea dezvoltării durabile a comunității. Respectăm şi milităm să cultivăm: demnitatea, cinstea, altruismul, hărnicia, responsabilitatea, competența, transparența, bunul simț, loialitatea, solidaritatea, egalitatea de șanse, respectarea drepturilor fiecărei persoane fără nici o discriminare. Prin resursele pe care le punem la dispoziție, prin activitățile desfășurate și proiectele în care ne implicăm, dorim să promovăm formarea intelectuală, morală și implicarea activă în viaţa comunităţii. Credem cu tărie în potenţialul nelimitat al fiecărei persoane cu care intrăm în contact de a-și atinge obiectivele personale și/sau profesionale propuse și de a participa la prevenirea şi soluţionarea problemelor comune. Astfel, ne aducem aportul la organizarea evenimentelor dedicate dezvoltării personale și profesionale a membrilor comunității prin inițiativă, responsabilitate, proactivitate, transparență și implicare activă. 1.4.12. Elaborarea ghidului „D.E.M.A.R.E.Z. drumul spre succes!” – prezentul ghid, concretizat într-o pledoarie pentru implicarea în activități de voluntariat, își dorește să vină în ajutorul tinerilor care doresc să se afirme și să își înființeze, în viitor, o afacere. Totodată, în acesta se regăsesc elemente cu privire la importanța complementarității educației non-formale cu educația formală. Prezentul ghidul este împărțit –în mod gratuit- în 42
rândul tinerilor care se încadrează în grupul țintă al proiectului, însă va fi disponibil și în format online, pe siteul proiectului, www.demarez.ro. 1.4.13. Seminar interactiv: Tineri - pentru tineri, prin tineri: despre voluntariat și impactul său asupra dezvoltării individuale Seminarul interactiv a reunit tineri, cadre didactice, lucrători de tineret, voluntari și reprezentanți ai mediului de afaceri în cadrul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Acesta s-a desfășurat pe parcursul unei zile și a constat în expunerea opiniilor celor prezenți cu privire la implicarea tinerilor în activități de voluntariat și impactul pe care voluntariatul, în general, îl are asupra indivizilor.
Totodată, invitata noastră specială, Emilia Szuszmann, consilier educațional, le-a vorbit celor prezenți despre importanța implicării tinerilor în activități extracurriculare pentru urmărirea unui traseu profesional ascendent, în contextul continuării studiilor în străinătate. Prin exemple practice, aceasta a adus un plus de valoare întregului seminar, discuțiile continuând ulterior într-un cadru restrâns, la care au luat parte reprezentanți ai instituțiilor de învățământ din Alba Iulia, reprezentanți ai mediului de afaceri, voluntari, reprezentanți ai ONGurilor din județ, studenți, absolvenți și lucrători de tineret. 43
Scopul seminarului a fost reprezentat de trasarea unor direcții viitoare cu privire la acțiuni desfășurate de tineri pentru comunitate, prin implicarea voluntară în proiecte ce aduc un plus de valoare dezvoltării individuale.
Mai mult, prin mini-conferința susținută de invitata noastra, s-a urmărit conștientizarea tinerilor cu privire la importanța practică a voluntariatului în dezvoltarea personală și profesională.
44
1.5. Rezultate …o multitudine de activități desfășurate prin metode de educație non-formală, care au contribuit la îmbunătățirea abilităților de comunicare și interrelaționare, care au familiarizat participanții cu universul antreprenorului și care au oferit o doză de know-how de la profesioniști consacrați în domeniile în care activează; au fost abordate, în atelierele de lucru implementate, elemente referitoare la comportamentul, valorile și atitudinile adoptate de un om de succes, dar –mai aleselemente cu privire la branding personal, inteligență emoțională, leadership, spirit de echipă, creativitate și improvizație. ...312 tineri informați cu privire la rolul culturii antreprenoriale în societatea actuală, la rolul educației non-formale și rolul activităților de voluntariat în dezvoltarea armonioasă a fiecăruia; ...cel puțin 120 de tineri care și-au dezvoltat abilitățile antreprenoriale; ...o organizație non-guvernamentală dedicată dezvoltării tinerilor, înființată în cadrul proiectului (Asociația C.R.E.D.E. – Centrul de Resurse pentru Educație, Dezvoltare și Excelență); ...un website care furnizează informații utile dezvoltării personale și profesionale a tinerilor; ...o pagină online creată în social media, care are drept scop facilitarea comunicării între tinerii pasionați de dezvoltare personală și profesională și învățare pe tot parcursul vieții; ...o cercetare online, a cărei scop a fost identificarea opiniei tinerilor de pe plan național cu privire la necesitatea complementarității educației non-formale cu cea formală în scopul dobândirii abilităților antreprenoriale -și nu numai-; 45
...o bază de date cu posibili business-angels, dispuși să finanțeze ideile creative de afaceri ale tinerilor întreprinzători; ...o bază de date care cuprinde tinerii pasionați de antreprenoriat, care doresc ca -în viitor- să își deschidă propria afacere; ...un mini-ghid concretizat într-o pledoarie pentru activitățile de voluntariat, care conține atât elemente necesare dezvoltării viitorilor mici antreprenori, cât și elemente cu privire la importanța complementarității educației non-formale cu educația formală, respectiv aspecte referitoare la importanța implicării în activități extracurriculare pentru dezvoltarea personală și profesională; 500 de astfel de volume vor fi distribuite în rândul tinerilor din județ; ...o rețea de tineri pasionați, dedicați și implicați, care vor crea -în timp-un impact pozitiv la nivelul comunității din care fac parte a fost dezvoltată și formată în cadrul proiectului; ...10 membri ai echipei de implementare și alți voluntari alăturați lor în scopul desfășurării activităților proiectului, care au identificat noi căi de petrecere a timpului liber, cu impact și de folos dezvoltării și evoluției lor viitoare; aceștia și-au îmbunătățit abilitățile de comunicare, socializare și inter-relaționare, de management financiar și gestionare a conflictelor, devenind mai responsabili, implicați și atenți la detalii. Bineînțeles că este dificil de cuantificat impactul pe care implicare în activități l-a avut la nivel individual, însă, în urma focus-grupurilor organizate și în urma observării directe s-a constatat că tinerii au conștientizat importanța voluntariatului și rolul său în dezvoltarea armonioasă, au dobândit încredere în propriile forțe și și-au îmbunătățit abilitățile de comunicare, socializare, inter-relaționare și lucru în echipă, și-au dezvoltat spiritul empatic și incluziv, 46
au devenit mai solidari, flexibili și înțelegători și, nu în ultimul rând, au conștientizat importanța metodelor de educație non-formală în procesul de învățare. Conform feedback-urilor primite, tinerii vor influența, la rândul lor, alți tineri în demersul lor spre a deveni persoane capabile, de și cu impact. Astfel, prin prezentul proiect a fost vizată dezvoltarea abilităților antreprenoriale și socioprofesionale ale tinerilor din județ prin metode de educație non-formală și, totodată, conștientizarea lor cu privire la importanța activităților de voluntariat pentru o dezvoltare personală și profesională armonioasă. Considerând că activitățile de voluntariat contribuie decisiv la formarea caracterului individual, la creșterea calității tânărului și la dezvoltarea sa –per ansamblu-, suntem de părere că devine imperios necesar ca un tânăr să nu se axeze strict pe competențele dobândite prin intermediul educației formale, ci să participe în activități care să îl responsabilizeze, să îi ofere experiențe reale de învățare și să îi creeze contextul în care să se dezvolte astfel încât să facă fața cu succes tuturor cerințelor existente pe piața muncii. Acestea fiind spuse, considerăm că -prin intermediul activităților întreprinse, prin autocunoaștere, interacțiune, comunicare și încurajare continuă-, am reușit să impulsionăm implicarea, evoluția și dezvoltarea participanților. Mai mult, aceștia au declarat că în prezent conștientizează importanța implicării lor constante în acțiuni de voluntariat pentru construirea unui viitor frumos și armonios și stăpânesc mai bine informații teoretice și practice cu privire la înființarea și conducerea unei afaceri.
47
Educație non-formală
2. Educația non-formală 2.1.
Aspecte introductive Educaţia reprezintă, așa cum am conștientizat prin prisma propriilor experiențe, procesul prin care se transmit cunoştinţe, se formează deprinderi şi se dezvoltă priceperi în vederea formării şi dezvoltării personalităţii unei persoane. Aceasta este un proces continuu şi se realizează în conformitate cu particularităţiile de vârstă şi individuale ale tinerilor. Educația poate fi de trei tipuri: formală, nonformală și informală. În Dicţionarul internaţional al educaţiei întâlnim cele trei noţiuni, corelate: educaţie formală – „1. educaţie în care rolurile de profesor şi elev sunt bine definite şi în care o latură acceptă responsabilitatea celeilalte; 2. educaţia primită în şcoală, opusă celi acumulate independent sau în cursul serviciului”; educaţie informală- „ educaţie în care nu se pot distinge două laturi (de exemplu: profesor şi student); de asemenea educaţia dobândită de unul singur prin citit, experienţă de viaţă, etc.”; educaţie nonformală – „1. educaţia primită în afara şcolii sau în afara anilor afectaţi prin statutul şcolarităţii, de exemplu, educaţia adulţilor; 2. educaţia are loc în afara şcolii-de exemplu, prin influenţa mediului familial, a grupelor de prieteni şi a mediului de viaţă.” Sintetizând definiţiile de mai sus, putem afirma faptul că educaţia formală reprezintă educaţia instituţionalăzată, educaţia nonformală este educaţia extraşcolară, iar educaţia informală este educaţia difuză. 49
În cele ce urmează vom aborda, cu preponderență, elemente privind educația nonformlă, întrucât percepem metodele și tehnicile utilizate în cadrul ei de un real ajutor în dezvoltarea de cunoștințe, deprinderi și abilități în rândul tinerilor. Cu toate acestea, suntem conștienți de modul în care tipurile de educație se întrepătrund și interacţionează pe întrugul parcurs al vieții noastre - în timp, contribuind semnificativ la contrucția personală și profesională a indivizilor. 2.2. Necesitatea, importanța și rolul educației nonformale În confruntarea cu numeroasele provocări pe care i le rezervă viitorul, umanitatea vede în educaţie un instrument indispensabil pentru a atinge idealurile păcii, libertăţii şi dreptăţii sociale. Educaţia trebuie să joace un rol fundamental în dezvoltarea individului şi a societăţii, fără a reprezenta, însă, "formula magică ce ar permite deschiderea porţilor spre o lume în care toate idealurile să poată fi atinse". (J. Delors, 2000, p. 69). Va fi doar unul dintre principalele mijloace disponibile care va cultiva o formă de dezvoltare umană mai adâncă şi mai armonioasă, ducând astfel la reducerea sărăciei, excluderii sociale, ignoranţei, opresiunii şi războiului. Educaţia este şi o „expresie a afecţiunii faţă de copii şi tineri" ( J. Delors ), care trebuie primiţi cum se cuvine în societate, fără rezerve. Ei vor avea locul care li se cuvine de drept în sistemul educaţional, dar şi în familie, în comunitatea locală şi cea naţională. În Raportul către UNESCO al Comisiei Internaţionale pentru Educaţie în secolul XXI se arată că "dacă educaţia este un proces neîntrerupt, care duce la acumularea de cunoştinţe şi la îmbunătăţirea aptitudinilor, ea constituie un instrument excepţional cu ajutorul căruia 50
se poate perfecta dezvoltarea individului şi pot fi construite relaţii dintre oameni, grupuri sau naţiuni". Pentru a reuşi să ducă la bun sfârşit aceste cerinţe, educaţia trebuie organizată în jurul a patru tipuri fundamentale de învăţare - care, pe parcursul vieţii, constituie pilonii cunoaşterii: a învăţa să ştii - ceea ce înseamnă dobândirea instrumentelor cunoaşterii; a învăţa să faci - astfel încât individul să intre în relaţie cu mediul înconjurător; a învăţa să trăieşti împreună cu alţii - pentru a coopera cu alte persoane, participând la activităţile umane; a învăţa să fii - un element important, ce rezultă din primele trei. Aceste patru căi ale cunoaşterii, cuprinse în raportul mai sus amintit, formează un întreg, deoarece între ele există numeroase suprapuneri, intersectări şi schimburi. Pentru a face faţă provocărilor lumii contemporane, învăţământului românesc i se impune o nouă abordare în educaţia adolescenţilor (liceenilor) pentru a pune la dispoziţia acestora resursele necesare pentru descoperirea şi imbogăţirea propriului potenţial creativ. Adolescenţii asimilează idei, experienţe şi concepţii despre natura umană, despre grija şi atitudinea faţă de oameni - convingeri care vor constitui baza viitoarelor relaţii interpersonale, Pe de altă parte, educarea adolescenţilor înseamnă, mai curând, un continuu efort de pregătire pentru viaţa adultă. De aceea, un învăţământ modern, de calitate, trebuie să-şi propună atingerea unor anumite obiective prin realizarea unor activităţi extracurriculare (proiecte, parteneriate, dezbateri etc.) cu adolescenţii, în afara orelor de curs. Câteva dintre aceste obiective generale presupun: 51
a) Formarea comportamentelor aptitudinalrelaţionale care să asigure tinerilor o mai mare deschidere spre parteneriate; b) Dezvoltarea capacităţilor adolescentului de autocunoaştere şi de acceptare de sine şi consolidarea, în interiorul echipei, a unor relaţii bazate pe intercunoaştere. c) Ameliorarea comunicării în interiorul grupului de adolescenţi şi în relaţia adulţi-adolescenţi; dezvoltarea capacităţii de comunicare afectivă, de cooperare, de rezistenţă la frustrare. d) Formarea unei culturi afective, moral -estetice care să asigure bazele unui comportament social matur. e) Prevenirea tulburărilor psihocomportamentale în contextul maturizării sexual-afective a adolescentului. f) Diminuarea agresivităţii şi rivalităţii intersexe şi cultivarea unor atitudini cooperante şi de respect reciproc. g) Cunoaşterea locului şi rolului fiecărui sex în societatea contemporană şi asemănarea comportamentelor complementare specifice sexelor (feminitate -masculinitate). h) Fundamentarea unor comportamente responsabile privind alegerea partenerului şi viaţa de familie. 2.3.
Educația non-formală. Definiții și caracteristici Educația nonformală este definită în literatura de specialitate ca o activitate educațională organizată în afara sistemului formal, destinată unor grupuri specifice ale populației. Aceasta a apărut pe fondul unei neîncrederi generalizate în eficiența învățământului formal, iar diversele sale manifestări au ajutat la conturarea unei alternative la sistemul instituționalizat. 52
Termenul îşi are originea în latinescul nonformalis preluat cu sensul „în afara unor forme speciale/oficiale organizate pentru un anume gen de activitate”. Educaţia nonformală se realizează prin intermediul unor activităţi opţionale sau facultative. Avantajele sale multiple înglobează bifarea tuturor deprinderilor specifice sistemului tradițional de învățământ, cu un aport suplimentar de abilități câștigate în condițiile unei libertăți de exprimare maxime. Educația non-formală înseamnă, în esență, orice acțiune organizată în afara sistemului școlar, prin care se formează o punte între cunoștințele predate de profesori și punerea lor în practică. Acest tip modern de instruire elimină stresul notelor din catalog, al disciplinei impuse și al temelor obligatorii. Înseamnă plăcerea de a cunoaște și de a te dezvoltă. 2.3.1. Obiectivele educației non-formale Obiectivele educației non-formale nu urmăresc să excludă modul tradițional de educație, ci să completeze instruirea pur teoretică prin activități atractive, la care să aibă acces un număr cât mai mare de tineri. Acestea sunt: completarea orizontului de cultură din diverse domenii crearea de condiții pentru formarea profesională spriijinul alfabetizării grupurilor sociale defavorizate asigurarea unui mediu propice exersării și cultivării diferitelor înclinații, aptitudini și capacități 2.3.2. Caracteristicile educației non-formale În primă instanță, specific educației non-formale este locul în care ea se desfășoară: într-un cadru 53
instituționalizat, dar în afara școlii. Caracteristice acestui tip de educație sunt activitățile care contribuie la perfecționarea individuală. Facilitatorul non-formal trebuie să dețină mai multă flexibilitate, adaptabilitate și rapiditate, dar și un entuziasm răsunător. Acțiunile corespund strict intereselor, aptitudinilor și dorințelor participanților. În plus, doritorii nu sunt obligați să se alăture programului și nu primesc calificative oficiale. Totuși, în funcție de formele de instruire nonformală, există și situații în care sunt acordate diplome și certificate de absolvire. 2.3.3. Tipurile de educație non-formală Educația non-formală se împarte în 2 tipuri principale, variind în funcție de activitățile specifice: activități extradidactice: cercuri de discipline, ansambluri sportive și artistice, concursuri, olimpiade etc activități extrașcolare: proiecte de ecologie și formare civică, excursii, acțiuni socialculturale (în clubul elevilor, la muzeu, la teatru, în biblioteci etc) Educația non-formală însoțește cu succes formarea educațională a tinerilor și rămâne una dintre variantele optime pentru susținerea plăcerii de cunoaștere și de afirmare profesională. 2.4. Rezultatele cercetării efectuate în cadrul proiectului “D.E.M.A.R.E.Z. drumul spre success!” Raportându-ne la activitatea de cercetare efectuată în cadrul proiectului, aceasta a fost proiectată datorită faptului că am dorit să conștientizăm actorii interesați în domeniul educațional de importanța complementarității educației non-formale și a celei formale. 54
Cercetarea s-a adresat tinerilor de pe plan național și a vizat opiniile și atitudinile lor cu privire la educația nonformală și metodele-i specifice, precum și identificarea unor elemente cu privire la necesitatea îmbinării acesteia cu educația formală. 2.4.1. Metodologie Pentru efectuarea ei, a fost întocmit drept instrument de lucru un chestionar conceput de către membrii echipei, care au beneficiat de ajutorul voluntar acordat de către colegii absolvenți ai specializării Sociologie din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Acesta a fost publicat atât online, cât și multiplicat pe suport fizic, întreaga activitate de cercetare desfâșurânduse pe parcursul lunilor mai-septembrie 2014. Chestionarele au fost distribuite online -prin e-mail- și fizic, la clasă/sala de curs de către membrii echipei de implementare a proiectului. În intervalul de timp mai sus menționate, chestionarele au fost completate de 238 de respondenți, 18 dintre acestea fiind nevalidate. Întrebările cuprinse în chestionar au respectat principiul pâlniei, fiind adresate de la feneral înspre particular. Scopul cercetării efectuate afost acela de a identifica opinia tinerilor de pe plan național cu privire la necesitatea complementarității educației non-formale cu cea formală în scopul dobândirii abilităților antreprenoriale; Cu toate că, generalmente, cercetarea a urmărit evidenţierea, compararea şi diferenţierea beneficiilor educaţiei formale şi non-formale, comparaţia a vizat și evidențierea implicaţiilor rezultate din participarea respondenţilor în proiecte de dezvoltare personală, petrecere a timpului liber etc. desfăşurate în contexte nonformale asupra dobândirii/îmbunătățirii abilităților și competențelor antreprenoriale. 55
2.4.2. Rezultate În ceea ce priveşte importanţa acordată aspectelor din viaţa de zi cu zi, prezentul studiu indică faptul că familia ocupă primul loc (în 50% din cazuri), fiind urmată îndeaproape de educaţie –32% - și relaţiile cu prietenii şi cunoştinţele (Fig. 2.1)
Fig. 2.1
Întrebaţi care sunt principalele elemente care influenţează calitatea sistemului de învăţământ din România, majoritatea respondenţilor au optat pentru pregătirea resurselor umane (54%) şi legislaţia existentă pe plan naţional (21%); la polul opus se situează dotarea materială şi tehnică existentă (8%), respectiv permanenta încercare de aliniere la standardele internaţionale (12%) – Fig. 2.2.
Fig. 2.2
56
Dintre cei chestionați, un procent de 29% se implică activ în activități extracurriculare, 38% iau parte la astfel de activități în condițiile în care apartenența la grup o sugerează (activități efectuate alături de întreaga clasă/grupă), iar restul de 33% consideră că nu se implică în astfel de acțiuni. Astfel, în ultimele 12 luni, cei care au participat la vreun curs de formare/pregătire extraşcolară au reprezentat 42%. Metodele utilizate cu preponderență în cursurile la care aceștia au participat au fost metode aparținând educației formale (23%) și metode aparținând educației non-formale (19%). Principalele cursuri de formare/pregătire urmate până în prezent de către respondenți au vizat: a) Obținerea unei meserii b) Obținerea unei specializări c) Dezvoltarea competențelor de gândire (Luarea de decizii, Rezolvarea problemelor, Gândirea critică, Autoînvățarea) d) Dezvoltarea competențelor de administrare (Autoresponsabilizarea, Stabilirea obiectivelor, Planificare/Organizare) e) Dezvoltarea abilităților de raportare la societate (Comunicare, Acceptarea diferențelor, Egalitatea de șanse) f) Dezvoltarea deprinderilor de dăruire și muncă (Implicarea în viața comunității, Voluntariatul) Printre beneficiile implicării în activități extracurriculare au fost menționate, de cele mai multe ori, descoperirea unui mod plăcut și util de petrecere a timpului liber, socializarea și legarea relațiilor de prietenie, dezvoltarea personalăși creșterea abilităților de comunicare. Întrebați cum evaluează, comparativ, metodele de educatie non-formală vs. metodele de educație formală, 57
respondenții au indicat că educația nonformalăcâștigă teren în fața educației formale prin prisma interactivității, nivelului de înțelegere, dezvoltării de abilități practice și încurajarea relațiilor sociale, în timp ce se consideră că educația formală are o utilitate mai mare și o rată mai ridicată a utilizării în timp. Raportându-ne la evaluarea formatorilor/ trainerilor/profesorilor/îndrumătorilor cu privire la diferite trăsături, facilitatorii care utilizeazămetode de educație non-formală „conduc” detașat topul preferințelor, remarcându-se prin încrederea acordată tinerilor și încrederea inspirată prin propria persoană, interesul manifestat față de munca depusă, comunicare, respect manifestat față de tineri, ajutor oferit cursanților, suport cognitiv și emoțional acordat acestora, lecții de viață, modele de bune practici, know-how și experiență livrată. Reprezentanții educației formal au primit mai multe puncte în ceeace privește competența. Întrebați referitor la ce abilități de viață/competențe/deprinderi consideră că sunt cele mai importante pentru tinerii din ziua de astăzi, procentul majoritar a fost acordat competențelor de gândire (Luarea de decizii, Rezolvarea problemelor, Gândirea critică, Autoînvățarea), îndeaproape urmate de abilitățile de raportare la societate (Comunicare, Acceptarea diferențelor, Egalitatea de șanse), abilitățile de administrare (Autoresponsabilizarea, Stabilirea obiectivelor, Planificare/Organizare) și deprinderile de dăruire și muncă (Implicarea în viața comunității, Voluntariatul. Dintre cei chestionați, un procent de 73% consideră că nu își pot dezvolta aceste abilități/competențe/deprinderi pe băncile școlii. În raport cu dobândirea abilităților antreprenoriale, tinerii consideră că acestea nu le sunt furnizate/stimulate în sistemul de învățământ formal. 58
Dintre respondenți, un procent de 52% consideră că ar fi de bun-augur exploatarea complementarității între educația formală și educația non-formală pentru dobândirea abilităților și competențelor antreprenoriale și nu numai. Marea majoritate a respondenţilor (84%) au o vârstă mai mică de 25 de ani, 13% dintre aceştia au o vârstă cuprinsă între 26 şi 35 de ani, iar restul, de 3%, au o vârstă cuprinsă între 36 şi 45 de ani (Fig. 2.) Dintre aceștia, 32% sunt de sex masculin, iar 68% de sec feminin.
Fig. 2.3 2.4.3. Concluzii Nevoia de creştere a motivării elevilor pentru învăţare şi a gradului de participare la activităţi prin care să fie utilizată experienţa concretă, a condus la determinarea unor noi roluri ale cadrelor didactice. Nivelul de competenţă al profesorilor se dezvoltă, în prezent, în situaţii în care, pe lângă elaborarea şi dezvoltarea curriculum-ului şcolii, aceştia sunt nevoiţi să proiecteze activităţi inter- şi transcurriculare, să selecteze în mod pertinent resursele de învăţare, să participe la proiecte naţionale sau internaţionale, să dezvolte parteneriate şcoală-comunitate etc. 59
Explorarea diversităţii oportunităţilor de învăţare şi identificarea valorilor adăugate pot constitui premize pentru atingerea obiectivelor de bază legate atât de învăţarea continuă (“lifewide learning”) cât şi de educaţia continuă (“lifelong learning”) din societate Educaţia nonformală se focalizează pe nevoia de învăţare a elevului, îl utilizează pe acesta ca resursă, se desfăşoară prin activităţi practice semnificative, aplicate în situaţii concrete, cu o structură interactivă liberă, prin metode preponderent participative. Pregătirea profesorilor pentru valorificarea educaţiei nonformale în învăţământul preuniversitar are în vedere: creşterea gradului de motivare pentru integrarea practicilor de educaţie nonformală în şcoală; optimizarea achiziţiei şi evaluarea deprinderilor de bază în ansamblul activităţilor de învăţare, prin utilizarea noilor medii educative; Considerăm, așadar, că o mai mare importanță ar trebui acordată complementarității existente între educația formală și cea non-formală, pentru ca tinerilor să le fie insuflate: Independenţă în gândire şi în acţiune Relaţionare pozitivă cu ceilalţi Responsabilitate în activitatea antreprenorială Liberă iniţiativă Eficienţă economică
60
Antreprenoriat
3. Despre antreprenoriat, abilități și competențe 3.1. Noțiuni, termeni și clarificări Antreprenorii, la modul general, sunt persoanele care dau dovadă de iniţiativă şi de capacitate organizatorică în abordarea unei acţiuni sociale, într-o profesie oarecare. În sensul economiei de piaţă, antreprenorul este persoana care iniţiază o afacere, investindu-şi resursele de bani, timp, energie şi creativitate pentru obţinerea de beneficii maxime. Spiritul de întreprinzător -sau spiritul antreprenorial-, în aceste condiţii, se referă la un ansamblu de trăsături de personalitate combinate cu puterea de a gândi ca un vizionar. Spiritul de antreprenor nu este obligatoriu o calitate înnăscută, ci poate fi cultivat prin activităţi care conduc la creştera încrederii în sine, a disponibilităţii de a avea iniţiativă personală şi de a-şi asuma riscuri, de a se afirma în domeniul afacerilor. Aceste trăsături ar fi: creativitatea; capacitatea de asumare a riscului; capacitatea de a inova. Antreprenoriatul reprezintă, în fapt, un proces, o serie de activități (și nu o activitate extraordinară sau supranaturală destinată doar unor oameni predestinați) efectuate de o persoană care deține competențe și abilități care pot fi învățate și pot fi aplicate oricăror contexte organizaționale (poți să fii antreprenor inclusiv ca angajat). De asemenea, aceste activități trebuie analizate constant pentru a învăța din greșeli și pot fi îmbunătățite în permanență. Se consideră că procesul antreprenorial cuprinde cinci etape distincte, după cum reiese din figura 3.1. Acestea sunt: Identificarea și evaluarea oportunităților; 62
Obținerea resurselor necesare; Elaborarea planului de afaceri; Înființarea firmei; Asigurarea managementului.
Fig. 3.1. Etapele procesului antreprenorial Sursa: http://feminis.lumina.org/images/pdf/suport_de_curs_comptetente_antreprenoriale.pdf, p.4;
3.2. Antreprenorul – omul competent din spatele unei afaceri de succes În ceea ce privește profilul, educația și proveniența antreprenorului, studiile efectuate până în prezent au demonstrat faptul că nu există niște parametri standardizați în acest sens. Există foarte multe exemple despre antreprenori de succes care nici măcar nu au urmat studii superioare (vezi, în acest sens, exemplele: John D. Rockefeller Sr., unul dintre cei mai bogaţi oameni din toate timpurile - a abandonat liceul şi s-a apucat de afaceri; a început ca vânzător de fructe, iar la 74 de ani, preşedintele Standard Oil număra 318,3 miliarde de dolari în cont. Sir Richard Branson - miliardarul britanic este fondatorul 63
uneia dintre cele mai mari companii aeriene din Marea Britanie (Virgin Atlantic). Ted Turner - deşi a fost respins de la Universităţile Princeton şi Harvard, Ted Turner a reuşit şi fără studii superioare să pună bazele unuia dintre cele mai mari grupuri media ameicane, fiind fondatorul posturilor de televiziune TBS, CNN şi TNT. Bill Gates (preşedintele Microsoft) este unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, deşi a lipsit la o parte din lecţiile predate în liceu. Michael Dell, fondatorul companiei producătoare de calculatoare Dell, a tras chiulul de la cursuri, după ce afacerea sa a început să producă aproape 80 de mii de dolari pe lună. Steve Jobs, "șeful" de la Apple, a onorat doar un semestru la cursurile din colegiu. Ralph Lauren a renunţat la colegiu, învățând design-ul şi afacerile profitabile singur, prin exerciţiu practic.) Un exemplu interesant este cel al unui miliardar american din domeniul IT, care efectiv acordă burse tinerilor pentru a renunța la universitate și a-și pune în aplicare ideile, considerând că școala îngrădește creativitatea, inițiativa și inteligența noastră nativă. Aceasta este doar o părere și nu poate fi interpretată ca o regulă generală, tocmai datorită faptului că antreprenorii nu pot fi clasificați în funcție de variabile socio-economice. Cu toate acestea, având în vedere contextul politicoeconomico-social ce caracterizează România anului 2014, considerăm că informațiile dobândite pe băncile școlii, armonizate cu experiențele practice din cadrul internshipurilor, stagiilor de practică, proiectelor și acțiunilor în care te implici voluntar contribuie semnificativ la dezvoltarea abilităților antreprenoriale, și duce, în timp, la atingerea succesului. Este necesar să 64
conștientizezi că în activitatea ta viitoare, pe care o vei exercita la locul de muncă, norocul nu te așteaptă după fiecare colț, iar informațiile pe care le dobândești prin studiu îți sunt necesare pentru îndeplinirea sarcinilor ce îți vor reveni. Totodată, în calitate de antreprenor, participarea la cursuri de profil îți poate clarifica anumite aspecte cu privire la desfășurarea activității în acest sens – cu toate că majoritatea informațiilor furnizate în cadrul acestora sunt pur teoretice. Află mai multe referitoare la proiectele, programele, activitățile, cursurile și trainingurile ce te-ajută în a deveni un antreprenor de succes la punctul 3.6 al prezentului ghid. Raportându-ne la abilitățile și trăsăturile necesare în activitatea antreprenorului, specialiștii au identificat o serie de caracteristici psihologice și compentențe care sporesc sensibil șansele unui potențial antreprenor. Astfel, se poate spune că un comportament antreprenorial este determinat în mod decisiv de trei competențe esențiale: motivație, viziune și leadership. 3.2.1. Motivație Prin motivare, o persoană alocă o anumită cantitate de energie pentru a-și satisface în cel mai bun mod nevoile. Motivația de a deveni antreprenor și de a începe o activitate independentă implică: Stabilirea unei direcții – care sunt acțiunile și activitățile care urmează să le întreprindem; Stabilirea efortului pe care suntem dispuși să-l depunem în cadrul acelor acțiuni și activități; 65
Perseverență – cât timp suntem dispuși să depunem acel efort. Principalii factori de motivare pentru o persoană care dorește să devină antreprenor sunt dorința de independență (financiară, ierarhică, decizională), dorința de autorealizare (de a obține rezultate clare, de recunoaștere publică, de a învăța lucruri noi) și încrederea în propriile capacități (de a face față provocărilor, de a exploata oportunitățile ivite, de a realiza ceea ce și-a propus). Indiferent de motivaţia personală a celui care iniţiază o afacere, aceasta trebuie să contribuie la mai buna satisfacere a nevoilor consumatorului. În acest context, succesul este asigurat. Astfel, în economia de piaţă, interesele antreprenorului şi cele ale consumatorului sunt complementare: antreprenorul urmăreşte maximizarea profitului din afacerea oferită pe piaţă în condiţii avantajoase de calitate şi preţ; consumatorul urmăreşte realizarea unui nivel înalt al propriilor trebuinţe, plătind bunurile corespunzătoare oferite de antreprenor. Raportându-ne la motivaţiile intrării în afaceri, au fost identificate, printre altele: Motivaţii Motivaţii profesionale
Motivaţii psihologice
Componente Muncă atrăgătoare Perspectiva descoperirilor Perspectiva obţinerii prestigiului Respectul social Renumele ce se poate obţine Extinderea relaţiilor
66
Motivaţii Motivaţii materiale
Motivaţii morale
Componente Satisfacţia de a fi propriul stăpân Posibilitatea unor câştiguri mari Asigurarea unui nivel de trai ridicat pentru familie Siguranţa locului de muncă Perspectiva de a realiza ceva deosebit Parspectiva participării la progresul societăţii
3.2.2. Viziune Viziunea este principalul element ce face diferența între un manager și un lider. Viziune înseamnă un vis. Viziune înseamnă puterea de a transcede dincolo de limitările noastre și de a crea un sentiment de apartenență legat de o realitate proiectată în viitor. Din acest punct de vedere, un lider trebuie să poată să vadă dincolo de detaliile realității curente și să își direcționeze eforturile către această imagine spre care trebuie să aspire. Viziunea este cea care face diferența dintre un lider și un executant. Treaba unui manager este de a duce la îndeplinire niște sarcini și a coordona o echipa de oameni concentrați pe rezultate concrete. În același timp, acest stil de lucru împiedică vederea în ansamblu care este vitală pentru un lider. Din aceste motive, o persoană nu poate fi în același timp și lider și executant. O persoană care încearcă să intre în detaliile concretului va rămâne blocată în eforturile curente, iar 67
viziunea, în cel mai bun caz, va rămâne o idee strict personală. Liderul are datoria de a împărtași viziunea, misiunea și valorile către cei care coordoneaza la nivel direct. Liderul trebuie să înțeleagă un organism în relație cu persoanele care îl constituie. Din acest punct de vedere, persoana respectivă are datoria de a se implica în motivarea oamenilor la nivel personal. Trebuie să insufle speranță și o viziune spre un țel care poate fi înțeles de întreg organismul, atât pe parte personală, ca motivare, cât și pe parte concretă care duce la o misiune. Dar ce presupune conceptual de leadership și ce implică, efectiv? 3.2.3. Leadership Trăim vremuri în care mediile financiare, sociale şi de afaceri sunt într-o continuă schimbare; totuşi unele lucruri rămân fundamentale. Persoanele care deprind şi aplică aceste noţiuni fundamentale sunt acele persoane care avansează şi au succes, indiferent de mediul în care se află. În timp ce unii oameni sunt în declin şi îşi asumă vina circumstanţelor economice actuale, există persoane care dezvoltă afaceri ce sunt în continuă evoluție.
68
Despre principiile leadership-ului şi despre lipsa de leadership din societatea românească, despre educaţie şi cultura managerială, despre antreprenori şi secretul succesului în afaceri s-a discutat mult, s-a aplicat puţin. Având în vedere faptul că leadershipul presupune ca întreaga activitate să se subscrie binelui comunitar şi al umanităţii ca întreg, putem afirma că lipsa crasă a acestuia în societatea românească actuală se vede la tot pasul şi la toate nivelele. Considerăm că principiile care constituie baza leadershipului se înscriu în “registrul”: fii proactiv şi nu te victimiza treci la acţiune fii disciplinat cu tine însuţi fii integru construieşte-ţi principii durabile de viaţă exclude negativismul din viaţa ta dezvoltă-ţi spiritul construieşte-ţi echilibru în viaţă fii flexibil - dar nu renunţa atunci când ai un scop măreţ crează-ţi o misiune în viaţă şi comunică asta tuturor. În vremuri de criză, lumea se schimbă; se schimbă comportamente, mentalităţi, ideologii. Apar noi instrumente de lucru, emoţionalitatea primează, vocaţia şi intuiţia se completează, sunt puse în mişcare alte resorturi. Este necesar să fim pregatiţi să facem faţă schimbării. Leaderul este omul care îi conduce pe alţii pentru a se conduce pe sine însuşi. Gândirea eficientă este fundamentul leadershipului, care cuprinde: dezvoltarea pozitivă şi motivarea prin modele: indivizii şi echipele caută şi dezvoltă medii care asigură semnale pozitive şi un mediu suportiv şi motivant; 69
stabilirea propriilor obiective: indivizii şi echipele stabilesc propriile lor performanţe; observarea şi autoevaluarea: membrii echipei urmăresc propriul lor comportament şi al celorlalţi, asigurând –în acelşi timp- conexiunea inversă, critică şi evaluând performanţele lor şi alor celorlalţi; autoranforsarea: membrii echipei acordă recompense şi sprijin reciproc, rolul leaderilor constând, în principal, în a încuraja autoenergia liderială a fiecărui subordonat. Există numeroase abordări ale leadershipului în literature motivațională și de management. Spre exemplu, spre deosebire de conceptul de leader eroic, care arată cum leaderul dă răspunsuri la toate întrebările şi-i orientează, protejează şi salvează pe subordonaţi, conceptul de superleadership sugerează faptul că leaderii îi duc pe subordonaţi acolo unde nu mai au nevoie de leaderii lor. Pentru a evidenţia caracteristicile adevăraţilor leaderi, considerați leaderi de Platină, este necesar să plecăm de la discontinuităţile organizaţionale –având în vedere faptul că, treptat, vechile organizaţii lasă locul celor noi, mult mai flexibile şi adaptabile. În scopul identificării elementelor care contribuie la formarea unui leader de Platină, am ales ca punct de plecare acronimul unui bun leadership propus de M. Kets de Vries, respectiv de la cei 4S: 1. Speranţa – un leader trebuie să ştie să-şi mobilizeze oamenii în jurul unui ţel, să le dea sperantă pentru ceea ce fac împreună; 2. Simţul omeniei – un leader nu trebuie să uite niciodată că este, înainte de toate, om; ceea ce dezvăluie cel mai bine cât de uman este un leader este felul în care ii tratează pe oamenii de la care nu are nimic de câştigat; 3. Smerenia – este strâns legată de umanismul leaderului, fiind rezultatul unei autoevaluări corecte; un 70
bun leader trebuie să ştie şi să admită că nici o cucerire nu este numai meritul său; 4. Simţul umorului – umorul este perceput ca un bun indicator al sănătăţii mentale şi un dar de preţ pentru orice loc în care muncesc oameni. Toate acestea însă, reprezintă elemente fundamentale, cunoscute, care stau la baza leadershipului şi, implicit, la baza formării leaderilor buni. De menţionat este faptul că în ultimele două decenii s-au produs schimbări radicale în funcţiile şi rolurile leadershipului, manifestându-se ca tendinţă continuă trecerea de la leadershipul axat pe control, la cel axat pe rezultate. Leaderilor le revin sarcinile de a formula viziuni, de a asigura subordonaţilor resursele necesare, de a-i sprijini pe aceştia etc. Este totuşi dificil – dacă nu chiar imposibil- de a stabili un profil al leaderului de Platină. Componentele care determină acest profil sunt numeroase şi sunt influenţate de schimbările care au loc în mediul înconjurător. Se apreciază, referitor la leaderul viitorului că acesta trebuie: să se adapteze la o mentalitate de servire a acţionarilor interni şi externi, să aibă o perspectivă globală şi o cunoaştere puternică a factorilor culturali, să înţeleagă organizaţia şi modul în care aceasta funcţionează, să rămână flexibil şi deschis la noi experienţe, să-şi depăşească limitele, să înveţe continuu pentru a dobândi aptitudinile şi instrumentele necesare conducerii organizaţiei, să fie echilibrat. Leaderul viitorului, capabil a atinge excelenţa, leaderul de platină este posesorul unei viziuni despre lumea în care tăieşte, despre comunitate; este o imagine a 71
unui viitor posibil, care te urmăreşte mereu; viziunea poate părea ceva abstract, dar are numai două caracteristici: te inspiră pe tine să acţionezi şi îi inspiră şi pe ceilalţi să acţioneze. Alături de viziune, este necesară determinare: determinarea de a influenţa comportamente. 3.2.4. Înteligențe multiple Este de la sine înţeles faptul că leaderul de Platină are multe calităţi: el dăruieşte permanent celor din jur câte ceva: le dăruieşte din inteligenţa sa fizică (PQ) – când cineva nu mai poate, îi dă o mână de ajutor; apoi, îi învaţă (IQ - intelectualitatea) pe cei din echipă: le dăruieşte cunoaştere, îi perfecţionează permanent, nu doar prin a-i trimite la cursuri de instruire, ci din propria experienţă; caută talentul din fiecare şi îl sprijină să se dezvolte; îi îndrumă permanent şi le oferă suport necondiţionat. Următorul lucru pe care îl face, este să dăruiască inteligenţă emoţională (EQ). Îi ajută pe cei de lânga el să se dezvolte emoţional, să treacă peste greutăţi, fie ele personale sau profesionale. Mai mult de atât, dă sens: dăruirea (SQ – inteligenţa spirituală) şi sensul sunt două ingrediente cheie ale leaderului de Platină; el pune un sens în tot ceea ce se întâmplă, creează o viziune şi valori; are valori pe care le împărtăşeşte echipei şi îşi face oamenii să creadă în ele; ştie să dea un sens şi celor mai mici şi neînsemnate lucruri, transmiţându-l oamenilor, care devin automat responsabili. Leaderul de platină are capacitatea 72
de a transforma sarcinile de serviciu în misiuni pe care angajaţii le au. Pentru o mai facilă înţelegere vom aborda, pe scurt, modul în care fiecare dintre cele patru tipuri de inteligenţă influenţează o persoană, ajutând-o să devină, în timp, leader inteligent (de Platină). PQ – Inteligenţa Fizică (a face). Inteligenţa fizică presupune abilitatea fizică de a face lucruri. Vorbim aici de un efort pe care trebuie să-l depună un leader. Efort înseamnă tot ceea ce ne consumă din punct de vedere fizic: întâlniri, şedinţe, rapoarte, capacitate de a munci ore în şir, studiu, organizare personală şi managerială, răspuns la telefoane. Este desprinsă de realitate ideea că un leader nu trebuie să depună efort. El trebuie să facă anumite lucruri pentru a-şi pune în practică viziunea şi pentru a coordona. Când spunem efort nu-i asociem aestuia o constantă calitativă, ci avem în vedere numai un efort în termeni cantitativi. IQ – Inteligenţa Mentală (a învăţa/a gândi). Acest tip de inteligenţă ne este cunoscut tuturor; îl folosim în permanenţă într-o măsura mai mare sau mai mică. IQ-ul reprezintă potenţialul genetic cu care ne naştem şi care se fixează după vârsta de 12 ani; coeficientul de inteligenţă nu poate fi dezvoltat sau îmbunătăţit după această vârstă; acesta reprezintă un prag care poate doar să indice drumul către o anumită carieră sau domeniu. Acest tip de inteligenţă permite asocieri, disocieri, elaborarea de strategii, de planuri, întocmirea de analize, găsirea de soluţii etc. Cum se spune în popor, posesorii unui nivel înalt al coeficientului IQ sunt deştepţi. Aceşti oameni nu sunt puţini deloc şi se afirmă în domenii cât mai diferite, începând de la matematică şi până la filosofie. Este bine ca un lider să aibă un înalt nivel al IQ-ului, cu toate că -unii oamenii- pot afirma, pe bună dreptate, că nu ar fi neaparată nevoie. 73
EQ – Inteligenţa Emoţională (a comunica). Inteligenţa emoţională a devenit un element vital pentru modul în care liderii de astăzi abordează provocările din ce în ce mai mari pe care le întâlnesc în mediul de afaceri; aceasta îi poate ajuta pe lideri într-o măsură covârşitoare, mai ales la nivelele înalte ale organizaţiilor, oferindu-le un real avantaj competitiv. Leaderul inteligent emoţional creează rezonanţă, urneşte echipe şi mase, ducând astfel la îndeplinire planuri la care nimeni nu s-ar fi gandit. Astfel, EQ şi IQ sunt complementare, putând coexista productiv. Inteligenţa emoţională nu înlocuieşte IQ-ul ci, din contră, este necesar un IQ ridicat pentru a înţelege avantajele şi rolul inteligenţei emoţionale şi pentru a depune efortul necesar în scopul îmbunătăţirii calităţii acesteia. EQ ne oferă, în plus, capacitatea de autocunoaştere şi, de aici, de autocontrol. Aceasta asociere este facută pe bună dreptate, întrucât leaderul este urmat în primul rând emoţional, motivarea şi comunicarea cu oamenii făcându-se cu o puternică încărcătură emoţională. SQ – Inteligenţa Spirituală (a dărui). La prima vedere, denumirea acestui tip de inteligenţă induce în eroare pe oricine: pare că are o dimensiune mistică; aprofundând însă, se constată că aceasta compleatază piesa ce lipsea pentru completarea puzzelului care defineşte ledershipul autentic. Ce anume are leaderul de dăruit? Leaderul poate dărui cunoaştere, implicare, entuziasm, încredere, valori, idealuri şi sensuri; leaderul dăruieşte, iar cei care sunt conduşi de el primesc aceste daruri, care aduc contribuţia esenţială în actul de leadership. Se poate afirma, în acelaşi timp, că inteligenţa spirituală se dezvoltă prin practici specifice (meditaţie, rugăciune, contemplaţie, vis lucid etc.); conform lui Stephen Covey1, indiferent de recunoscut de “Time” ca fiind unul dintre cei mai influenţi 25 de americani în lume; 1
74
religia individului, inteligenţa spirituală bine dezvoltată este o caracteristică esenţială a liderilor (conform lui Stephen Covey). Şansele de a fi un leader Inteligent, un leader de Platină se apropie de Leaderul Ideal în momentul în care sunt activate toate cele patru tipuri de inteligenţă şi “turate” la capacitate maximă. Secretul este dozajul - adică găsirea acelui punct de echilibru în care toate cele patru tipuri de inteligenţă s-au dezvoltat armonios.
În înţelepciunea populară se spune că omul sfinţeşte locul. Liderul de Platină sfinţeşte şi locul, şi pe ceilalţi oameni din jurul său, inspirând-i cu viziunea sa. Cele mai noi abordări din literatura de specialitate au scos la lumină trei ingrediente ale performanţei liderilor de mare calibru care, alături de tipurile de inteligenţă amintite, conduc spre leaderul ideal; acestea sunt anticiparea anticipează tendinţe-. alinierea -se aliniază cu propriile 75
valori şi convingeri, cu cei care îl urmează şi cu piaţa în care activează- şi acţiunea -acţionează cu fermitate în direcţia dorită-. Este de la sine înţeles că abia acum apare excelenţa. Prin munca excelentă pe care fiecare om o face, organizaţia devine una care generează excelenţă. Ţintele pe care leaderul de Platină le propune sunt îndrăzneţe: el provoacă oamenii să se implice emoţional şi să creadă în ceea ce fac, în timp ce lucrează mult cu valorile - valori precum onestitate, creativitate, deschidere, adevăr, excelenţă. Oamenii cred în aceste valori pentru că leaderul îi determină să creadă în ele; îi inspiră pe cei din jur, în timp ce excelenţa, integritatea şi respectul reciproc trebuie să constituie elementele definitorii necesare trecerii de la eficienţă la măreţie. 3.2.5. Competențe și caracteristici Competențele generale Independenţă în gândire şi în acţiune Relaţionare pozitivă cu ceilalţi Responsabilitate în activitatea antreprenorială Liberă iniţiativă Eficienţă economică. Principalele caracteristici și competențe psihologice ale antreprenorilor sunt: Inovativitatea – capacitatea de a face ceva diferit, de a dezvolta ceva nou care să răspundă mai bine nevoilor clienților. Peter Drucker, în cartea sa de referință „Inovare și antreprenoriat” accentuează faptul că prin inovare nu se înțelege neapărat o nouă tehnologie sau echipament rezultat din ani întregi de cercetare (în fapt, aceste inovații le consideră a fi cele mai riscante din punct de vedere al timpului și resurselor utilizate), ci orice procedeu, activitate, imbunătățire a ceva deja existent care permite o mai bună satisfacere a nevoilor clienților vizați. 76
Același autor consideră că datorită ritmului tot mai accelerat al schimbărilor și globalizării, viitorul va fi al antreprenorilor, considerați de el ca fiind persoanele independente sau angajate care își asumă riscuri și inițiative de dezvoltare de produse și servicii noi, care sunt capabile să ia decizii autonome și să se adapteze la oportunitățile și amenințările cotidiene apărute; Inteligența emoțională – capacitatea unei persoane de a percepe în mod corect emoțiile celor din jur, de a le controla e ale sale și de a genera emoții care să stimuleze creșterea emoțională și intelectuală a celor din jur. Deoarece antreprenorii sunt supuși zilnic unui stress mare generat de probleme noi și neprevăzute, ei fiind responsabili atât de acțiunile lor, cât și de cele ale colaboratorilor lor, este esențial să-și controleze emoțiile. Principalele caracteristici și competențe sociale ale antreprenorilor sunt: Capacitatea de a comunica și convinge colaboratorii în legătură cu ideile și viziunea; Capacitatea de a-i percepe corect pe ceilalți, de a face o primă impresie bună și de a-i convinge să-și schimbe opiniile sau comportamentele; Capacitatea de a dezvolta rețeaua de relații. Valoarea rețelei de relații pe care o are un antreprenor, constituie capitalul său social, reprezentând resursele tangibile și intangibile la care acesta poate să aibă acces prin intermediul membrilor rețelei. Cu cât această rețea este mai mare, cu atât identificarea de noi oportunități și resurse este mai ușoară. Principalele caracteristici și competențe de management ale antreprenorilor sunt: Competențe de administrare a afacerii, de marketing, operaționale, IT; Cunoașterea legislației și a fiscalității; 77
Capacitatea de a identifica și mobiliza resursele necesare dezvoltării activității. Pentru a începe o activitate un antreprenor are nevoie de resurse informaționale (despre piață, despre mediu, legislație), umane (parteneri, colaboratori, angajați), operaționale (echipamente, locațiii, utilaje) și financiare; Capacitatea de a obține profit financiar, social sau personal. În concluzie, leadershipul este principala componentă a schimbării, asigurând viziunea, dar și dedicarea necesară pentru materializarea acesteia. Deși rezultatele impresionante ale liderilor lasă impresia că nu pot fi atinse decât printr-o abilitate înnăscută, leadershipul este, de fapt, o abilitate ce se formează prin educație, experiențe inedite, interacțiune cu oameni inspirationali și, desigur, practică. Pentru a înțelege și pentru a dezvolta cât mai bine abilitățile de leadership, este important ca procesul să fie început cât mai devreme, de la vârste cât mai mici. Un aspect important în educația pentru leadership este faptul că ea nu se realizează numai într-un cadru formal, un rol deosebit având modelele de leadership din societate, dar și oportunitățile de a practica leadership-ul. Eficiența leadershipului depinde în mare măsură de modul în care liderii își definesc, urmează și împărtășesc viziunea către followeri. Antreprenorul, în postură de leader, este responsabil de a-și face viziunea cât mai relevantă pentru followeri și de a-i motiva pe aceștia în 78
procesul de materializare a viziunii. Așadar, un bun lider este acela care are abilitatea, dar și responsabilitatea, de a determina, motiva, inspira și căuta metode de acțiune, făcându-se astfel urmat, în timp ce un antreprenor de succes este acela care, îndeplinind calitățile de leader, asigură un bun management al resurselor de care dispune pentru a câștiga profit și a-și îndeplini obiectivele. Pentru aceasta, este necesar ca omul, în postura leaderului autentic și în postura antreprenorului de succes, să fie caracterizat de viziune, integritate, competență, responsabilitate, credibilitate, responsabilizare, empatie și entuziasm. Principalele componente ale succesului sunt, așadar, viziunea și integritatea. Viziunea orientează întreprinzătorul spre viitor, iar integritatea și realismul sunt cele care îl fac să trăiască în prezent. 3.3. Oportunitatea de afaceri Primul lucru pe care trebuie să-l facă o persoană după ce a luat decizia de a se implica în afaceri, îl constituie identificarea unei idei posibile de afacere din care să rezulte oportunităţi viabile. O oportunitate atractivă şi bine definită reprezintă fundamentul, piatra de temelie a unei afaceri de succes. Este important să se facă distincţie între ideea de afacere şi oportunitate de afacere. Oportunitatea -în sens antreprenorial- este o idee care poate fi transformată întro afacere. Oportunitatea trebuie să îndeplinească câteva caracteristici: să fie atractivă; să fie durabilă; să fie de actualitate; să aibă în vedere un produs sau serviciu care creează sau adaugă valoare cumpărătorului sau utilizatorului final. 79
Acţiunile de elaborare a unui studiu de fezabilitate privind afacerea are scopul de a transforma ideea de afaceri în oportunitate. Procesul de identificare a ideilor de afaceri şi evaluare a oportunităţilor este influenţat de doi factori: Tipul afacerii în care se doreşte să se intre. Întreprinzătorul (instruirea, educaţia, posibilităţi financiare, situaţia familială a acestuia). Misiunea întreprinzătorului este aceea de a identifica acea afacere care îl ajută cel mai bine să-şi realizeze scopul urmărit. Există o mare varietate de surse de idei de afaceri. Întreprinzătorul trebuie să determine care dintre aceste idei are un potenţial comercial suficient pentru a deveni nucleul noii afaceri. Există două mari categorii de surse de idei de afaceri: Studierea tendinţelor de evoluţie macroeconomică Conjunctura microeconomică. Numeroase idei de afaceri se pot inspira din studierea şi evoluţia tendinţelor macroeconomice. Cele mai importante tendinţe macroeconomice sunt: demografice, sociale, tehnologice şi tendinţele în afaceri. 1) Tendinţele demografice - Demografia studiază caracteristicile şi evoluţia populaţiei. Pentru oportunităţile de afaceri un interes deosebit îl reprezintă studiul segmentelor de populaţie şi al diferitelor categorii ale
80
populaţiei în funcţie de vârstă, sex, educaţie. Două categorii de vârstă sunt semnificative pentru afaceri: tinerii între 20-30 de ani care îşi schimbă preferinţele în mod frecvent creând posibilităţile de afaceri; bătrânii al căror număr a crescut. 2) Tendinţele sociale. Tendinţele sociale care generează oportunităţi de afaceri sunt: modificarea structurii familiei; modificarea preferinţelor şi a modului de coabitare; creşterea interesului pentru mediul înconjurător. 3) Tendinţele tehnologice. Acestea pot genera oportunităţi de afaceri în domenii ca: folosirea calculatorului; utilizarea faxurilor; poşta electronică; telefonia mobilă. 4) Tendinţele în afaceri - pot genera oportunităţi care rezultă în colaborarea tot mai clară a marilor firme cu firmele mici şi mijlocii în realizarea unor produse sau prestarea unor servicii. Numeroase surse de idei de afaceri apar şi la nivel microeconomic. Numeroase aspecte legate de micromediul economic sunt surse viabile de idei de afaceri. Prezentăm în continuare câteva din acestea: 1) Experienţa precedentă în muncă a întreprinzătorului. Cele mai multe idei de afaceri provin din experienţa dobândită anterior de întreprinzător. Experienţa anterioară este considerată un „block starter” care reprezintă punctul de plecare în afaceri al întreprinzătorului. Experienţa într-un domeniu l-a făcut competent pentru a oferi produse concurenţiale, iar 81
concurenţa l-a făcut să cunoască bine furnizorii, clienţii şi modul de operare al afacerii. 2) Hobby-uri şi vocaţii. Transpunerea unei pasiuni într-o afacere este o alternativă relativ frecventă. Întreprinzătorii pot avea succes în afaceri întrucât lucrează cu pasiune în domeniul în care îl stăpâneşte foarte bine. Această afacere este de mici dimensiuni în care întreprinzătorul singur sau cu unii membrii ai familiei sau prieteni. Produsele sunt de bună calitate dar uneori nu se vând, de aceea întreprinzătorul trebuie să studieze piaţa şi apoi să încerce să transforme hobby-ul într-o afacere viabilă. 3) Contactele sociale. Relaţiile sociale pot juca un rol important în înfiinţarea unei firme întrucât ele pot furniza idei de afaceri: relaţiile cu clienţii care pot furniza idei valoroase privind introducerea unui nou produs sau serviciu; relaţiile cu distribuitorii pot oferi informaţii utile privind calitatea şi defectele produselor şi pe această bază se pot aduce îmbunătăţiri; participarea la târguri şi expoziţii care furnizează informaţii şi care oferă cadrul de discuţii cu distribuitorii şi unde se pot observa tendinţele pieţei şi se pot identifica unele idei potenţiale pentru o nouă afacere; relaţiile speciale: relaţiile cu prieteni, cu rudele, cunoştinţele, pot oferi idei valoroase ce pot fi valorificate. 82
4) Constatări personale. Uneori observaţia directă a unei nevoi zilnice poate deveni o sursă de inspiraţie pentru un produs sau serviciu de succes. 5) Cercetări proprii deliberate. Studiile de fezabilitate arată că descoperirile apar după ce persoana respectivă a depus un efort stăruitor de a se documenta într-un domeniu de afaceri în care se ocupă. Cercetarea deliberată presupune: cercetarea ziarelor, a revistelor, a cărţilor de specialitate. În cadrul unei firme brainstormingul poate furniza idei de afaceri. 6) Apelarea la institute de cercetare de la care se poate cumpăra un patent al unei invenţii după care acesta se poate valorifica într-o afacere proprie. 7) Apelarea la internet. Prin internet se pot obţine alte surse valoroase de idei de afaceri. Oferă conexiuni utile privind ideile de afaceri. 3.4. Planul de afaceri 3.4.1. Aspecte generale Secretul succesului în afaceri este planificarea riguroasă, profesionistă. Ea conturează şi stabileşte ce urmează să se facă. Tot ea are menirea de a orienta eforturile viitoare ale managerului şi ale firmei sale şi de a pregăti terenul pentru control, în cadrul căruia se evaluează rezultatele realizării sarcinilor şi se adoptă măsuri de corecţie când este cazul. Omul de afaceri trebuie să privească propria lui afacere „tridimensional”, nu doar din perspectiva sarcinilor de serviciu. El trebuie să ştie: 83
să privească firma din toate punctele de vedere (atât al angajatului, al contabilului, al avocatului, al consultantului în management etc., cât şi al furnizorului, distribuitorului, statului şi, cel mai important, al clientului) să evalueze corect activitatea firmei (punctele tari, punctele slabe, avantajele şi dezavantajele) să caute, să identifice şi să fructifice oportunităţile pentru dezvoltare. Singura şansă de a dobândi o asemenea capacitate este de a planifica în detaliu activitatea firmei, ţinând cont de toţi factorii implicaţi. Instrumentul ideal de lucru în aceste condiţii este planul de afaceri. 3.4.2. Clarificarea conceptelor Planul de afaceri este documentul construit pentru a determina drumul de parcurs al unei intreprinderi într-o anumită perioadă de timp. El stabileşte misiunea, obiectivele, strategia şi planurile de acţiune pentru derularea unei activităţi specifice pe parcursul unei perioade viitoare determinate. Utilitatea planului de afaceri este atât internă (ca instrument de lucru al managerilor) cât şi externă (pentru obţinerea unei finanţări, sau pentru a realiza un parteneriat strategic cu o altă firmă). Planul de afaceri este modul preferat de comunicare între întreprinzători, potenţialii finanţatori şi investitori. El este de folos şi pentru a explica angajaţilor sensul tuturor atribuţiilor stabilite, şi rolul pe care aceştia îl au în cadrul firmei. 3.4.3. Structura planului de afaceri Structura planului de afaceri nu este standardizată. Fiecare firmă are propriile ei nevoi de planificare. Totuşi 84
băncile uneori oferă modele proprii ale planurilor de afaceri, mai mult sau mai puţin relevante din punctul de vedere al unei planificări riguroase. Structura planului de afaceri este următoarea: 1) Titlul Trebuie să reflecte la ce face referire planul de afaceri în cauză. De asemenea pe prima pagină a planului de afaceri (eventual copertă), pe lângă titlu ar trebui să se găsească şi datele de contact şi identificare ale firmei, numele, emblema, logo-ul acesteia etc. 2) Cuprins şi capitole Trebuie să prezinte un tabel/index cu capitolele planului de afaceri şi cu numărul paginilor la care se regăsesc aceste capitole. Această secţiune ar putea fi mutată şi la sfârşitul planului de afaceri în anumite cazuri. 3) Sumarul planului de afaceri În multe cazuri, această secţiune (care ar trebui să sumarizeze şi să evidenţieze punctele cheie ale unui plan de afaceri) are o importanţă deosebită. Se recomandă ca sumarizarea să fie realizată cât mai simplu şi concis posibil. 4) Descrierea firmei (afacerii) Secţiunea dedicată descrierii afacerii este împărţită în trei subdiviziuni. Prima dintre ele este descrierea propriu-zisă a afacerii (trebuie să evidenţieze clar scopurile şi obiectivele afacerii), cea de-a doua descrie produsul sau servicul care se oferă (care sunt aşteptârile clienţilor cu privire la produs/serviciu, capacitatea de satisfacere a nevoilor clienţilor), iar cea de-a treia descrie localizarea afacerii tale şi de ce aceasta este necesară (locul trebuie să fie aproape de consumatori; aceştia să se simtă în siguranţă). De asemenea, mai poate prezenta informaţii cu privire la firmă/companie (istoria companiei, parteneri, fondatori, echipamente şi utilaje, facilităţi, sedii, vaduri comerciale, parc auto deţinut etc. 85
Din planul de afaceri se pot desprinde cu uşurinţă celelalte planuri, fiecare dintre ele având propriile analize, obiective, strategii şi planuri de acţiune, integrate planului de afaceri: 5) Planul de marketing Marketingul joacă un rol vital în investiţiile de succes. Cât de bine este realizat marketingul pentru un anumit produs va determina succesul afacerii. Elementul cheie al unui plan de marketing de succes este buna cunoaştere a nevoilor, dorinţelor şi asteptărilor clienţilor. Identificând aceşti factori, se poate realiza o strategie de marketing care va permite satisfacerea nevoile clienţilor. Identifică-ţi clienţii în funcţie de vârstă, sex, venit, nivel educaţional, rezidenţă. La început, concentreaza-te asupra acelor clienţi care aproape sigur se vor îndrepta spre produsul tău. O dată cu extinderea numărului de clienţi, va trebui să modifici şi planul de marketing, pentru a-i include şi pe ceilalţi. 6) Planul managerial Conducerea unei afaceri cere mai mult decât dorinţa de a fi propriul tău şef. Necesită dedicaţie, perseverenţă, abilitatea de a lua decizii şi abilitatea de a te descurca atât cu angajaţii cât şi cu finanţele. Planul managerial (alături de planul de management financiar şi planul de marketing) pune bazele succesului pentru afacerea ta. La fel ca şi mijloacele fixe şi echipamentele, oamenii sunt resurse - ei sunt cel mai important bun al unei afaceri. Angajaţii şi echipa joacă un rol important în toate operaţiile afacerii. În mod consecvent, este obligatoriu să ştii care 86
sunt calităţile pe care le ai şi cele pe care nu le ai, de vreme ce va trebui să angajezi personal pentru a suplini lipsurile tale. De asemenea, este obligatoriu ca tu să ştii cum să-ţi conduci şi să-ţi tratezi angajaţii. Integrează-i în echipă, ţinei la curent cu schimbările şi cere-le mereu părerea despre acestea. Angajaţii au adesea idei excelente care pot duce la acoperirea unor noi segmente de piaţă, la perfecţionări ale produselor şi serviciilor deja existente sau la noi linii de produse şi servicii care pot să îmbunătăţească laturile mai puţin competitive. 7) Planul de management financiar Managementul financiar solid este una dintre cele mai bune căi pentru ca afacerea să rămână profitabilă şi solvabilă. Fiecare pas făcut cu succes în lumea afacerilor depinde de cât de bine vei putea conduce afacerea din punct de vedere financiar. În fiecare an mii de afaceri cu un potenţial ridicat de succes dau faliment din cauza managementului financiar prost.
87
Ca proprietar al unei afaceri, va trebui să identifici şi să implementezi politici care să conducă şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor financiare ce-ţi revin. Pentru a-ţi conduce finanţele cât mai bine, planifică-ţi un buget realist prin determinarea sumei de bani care îţi este necesară pentru deschiderea afacerii (costurile de start) şi a sumei necesare pentru a o păstra (costuri de operare). Primul pas pentru crearea unui plan financiar îl constituie dezvoltarea bugetului de start. Bugetul de start include acele costuri care sunt necesare o singură dată, cum ar fi echipamentele, depozitele utilităţilor etc. Secţiunea financiară a planului tău de afaceri trebuie să cuprindă toate cererile de împrumut pe care leai făcut, lista cu echipamente şi provizii, balanţa contabilă, analiza financiară, proiecţia veniturilor reale (profitul şi pierderile prevăzute) şi cash-flow-ul. Declaraţia de venit şi previzionare de numerar trebuie să includă o previziune pe trei ani, detaliată pe luni pentru primul an şi pe trimestre pentru următorii doi ani. 8) Anexe Acestea cuprind un rezumat scurt şi concis al afacerii. Totodată, se pot anexa documentele oficiale, datele de identificare, predicţiile financiare şi planul de afaceri care va fi prezentat finanţatorilor. 3.5. Idei de finanțare. Oportunități Activităţile pe care le desfăşoară un agent economic se concretizează în bunuri materiale, prestări de servicii, fapt pentru care la realizarea acestora se consumă materiale, forţa de muncă şi nu în ultimul rând capital fix. Finanţarea pe termen lung şi mediu se referă la constituirea acelor surse de finanţare care rămân la dispoziţia întreprinderii o perioadă mai mare de un an şi care finanţează activele imobilizate sau cu alte cuvinte sursele permanente finanţează nevoile permanente. 88
Modalităţile de formare a capitalurilor într-o economie de piaţă au la bază finanţarea internă şi externă. Atât finanţarea internă cât şi finanţarea externă au avantaje şi dezavantaje pentru agenţii economici. Finanţarea internă oferă agenţilor economici următoarele avantaje: menţine independenţa şi autonomia financiară a agentului economic acesta neplătind dobânzi, garanţii etc.; păstrarea capacităţii de contractare de credite; siguranţa în finanţarea agentului economic, acesta avându-le permanent la dispoziţie. Printre dezavantaje enumerăm: agenţii economic dispun de posibilităţi mai reduse de a investi în sectoare mai rentabile decât propria activitate; costul destul de ridicat al autofinanţării. Finanţarea externă conferă agentului economic avantaje ca: timp scurt de acces la resursele financiare necesare mai ales în condiţiile actuale, când oferta de credite este mare şi dobânzile acceptabile; volumul poate fi variabil în funcţie de necesităţile agentului economic; serie de facilităţi la negocierea creditului şi la rambursarea acestuia; Dezavantajele acestui tip de finanţare constau din : costuri suplimentare (dobânzi, comisioane) care măresc cheltuielile financiare; metodologia de acordare a creditelor presupune parcurgerea unor etape.
89
La ce poți apela, propriu-zis, pentru a da startul afacerii tale? Vom încerca, în cele ce urmează, să îți aducem la cunoștință câteva programe ce urmăresc dezvoltarea profesională a tinerilor prin încurajarea antreprenoriatului. Totodată, o data cu intrarea României în UE, există o paletă largă de oportunități prin prisma căreia tinerilor antreprenori li se permite să atragă fonduri pentru finanțarea unor afaceri. Să le descoperim împreună! Atragerea de fonduri externe, nerambursabile, prin proiecte europene. Ministerul Fondurilor Europene a lansat în consultare publică iniţiativa „România Start-up” prin două cereri de propuneri de proiecte strategice în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). Inițiativa îşi propune să sprijine activitatea antreprenorială a tinerilor cu vârste de peste 16 ani printr-o schemă de finanţare în baza căreia vor fi iniţiate mai multe operaţiuni care au ca obiectiv dezvoltarea competenţelor antreprenoriale şi susţinerea iniţiativelor lor, în vederea stimulării începerii unei afaceri pe cont propriu2. Contractarea unor credite bancare. O modalitate de obţinere a finanţelor este creditarea bancară sau solicitarea unui împrumut de la companiile de microcreditare. Pentru micul business sunt mai bine setate instituţiile de microcredit care sunt gata să îşi asume un risc mai mare, deoarece lucrează cu capitalul propriu. Acestea acordă creditul într-un timp relativ scurt şi au http://ziuadecj.realitatea.net/economie/150-de-milioane-de-europentru-finantarea-afacerilor-tinerilor--131658.html 2
90
condiţii mai puţin rigide în comparaţie cu băncile, totuşi, chiar dacă aceste companii sunt gata să vă ofere creditul fără garanţie, atenţie la dobândă care, de regulă, este mult mai mare decât la o bancă comercială, în unele situaţii depăşind 21% 3. Obținerea de fonduri nerambursabile de la stat. „Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri" are ca scop acordarea de alocaţii financiare nerambursabile (AFN), pentru cel puţin 1.100 de microîntreprinderi. Înscrierile în cadrul Programului se vor realiza on-line, în aplicaţia care va fi pusă la dispoziţie pe site-ul www.aippimm.ro. Beneficiarii programului sunt tinerii debutanţi în afaceri, cu vârsta de până la 35 de ani, care nu au mai deţinut calitatea de acţionar sau asociat în vreo firmă. Facilităţile oferite prin Program sunt acordarea de alocaţii financiare nerambursabile reprezentând cel mult 50% din valoarea proiectului de investiţii, dar nu mai mult de echivalentul în lei a 10.000 euro. O altă facilitate este aceea potrivit căreia cheltuielile de asigurări sociale datorate de angajatori sunt scutite pentru veniturile a cel mult patru salariaţi. Pentru informare, instruire şi asistenţă, tinerii se pot adresa Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi celor opt oficii teritoriale ale agenţiei4. http://www.timpul.md/articol/metode-de-finantare-a-afacerilor20950.html 4 http://www.romanialibera.ro/economie/finante-personale/in-ceconditii-pot-primi-tinerii-10-000-de-euro-nerambursabili-de-la-stat216630 3
91
Participarea în concursuri pentru finanțarea afacerilor. Tinerii cu studii economice şi cu idei valoroase care doresc să se lanseze în afaceri proprii, dar care nu au posibilităţi financiare pot face rost de bani participând la concursurile organizate de diferiți agenți economic/diferite instituțiifundații/ONG-uri, precum: Fundaţia CIEL Romania5 Concursul Național de Business Planuri pentru Tineri6 Proiectul Incubatoarelorde de Afaceri şi Tehnologie7 Alte surse ce-ți pot fi de folos în acest sens: http://jumpout.ro/ http://startup-romania.ro/ http://www.basepoate.ro/incubatoare-deafaceri http://www.incubatorbv.ro/ http://tehnopol-is.ro/incubator-afaceri/ 3.6. Concluzii A conduce propria afacere este o performanță pe cât de satisfăcătoare, pe atât de solicitantă. Nu este întotdeauna ușor să ții în frâie un business, mai ales dacă nu ai experiența necesară și mai ales dacă ai o familie și multe alte responsabilități în plus. Totul pornește de la o idee bună, iar dacă urmezi câțiva păși simpli de început, în scurt timp ai putea avea afacerea prosperă la care visezi. http://www.aradon.ro/concurs-pentru-finantarea-afacerilortinerilor/aradon-news-editor5-20060731-123238 6 http://cbp.antim.org/2014/ 7 http://www.incubat.ro/ 5
92
Să nu uităm însă că succesul presupune 99% transpirație și 1% inspirație, iar pentru a-l atinge vei avea nevoie de perseverență și încredere în propriile forțe. Ca beneficii date de statutul de antreprenori, enumerăm faptul că: Ai libertatea să iei singur decizii; Poți să ajungi mult mai repede la succes; Satisfacțiile sunt mult mai mari când realizezi ceva de unul singur; Pentru a le obține însă, numeroase sacrificii trebuie făcute: Stresul este mult mai mare, așa că te poți aștepta să albesti mai repede decât prietenii tăi; Responsabilitățile de asemenea sunt mai mari. Trebuie să fii atent la fiecare detaliu și să fii conștient că orice greșeală te poate costa; Trebuie să te înarmezi cu răbdare; Trebuie să renunți la zonă de confort și să îți depășești limitele. Decizia îți aparține. Știi cel mai bine ce fel de om ești și care îți sunt limitele. Dacă ești o persoană rezistentă, inteligentă și ambițioasă, ieși din zona de confort și apucă-te de o afacere! Iar dacă acesta e planul tău de viitor, atunci implică-teîn cât mai multe activități extracurriculare, dobândește experiență prin voluntariat, internshipuri –și nunumai-, dezvoltă-te, evoluează, crești – și asigură-țiun fundament solid pentru a deveni un om frumos, un antreprenor de succes, un întreprinzător de invidiat și un leader apreciat. 93
Dezvoltare personală
4. Dezvoltare personală 4.1.
Despre succes și decizii (Adelina Gudea)
În calitate de tineri entuziaști, parte a echipei de impementare a acestui proiect, aflați într-o continuă dezvoltare și într-un continuu proces de cunoaştere, dorim să împărtăşim cu voi ceea ce am acumulat până în prezent prin prisma experiențelor prin care am trecut. Informaţia, în zilele noastre, ne este la îndemână auzim des despre succes, comunicare, dezvoltare personală, moduri bune de a gândi și de a acţiona pentru a ne asigura o viaţă bună şi un destin frumos şi fericit. Deşi cunoaşterea efectivă se bazează pe procesul experiențial, este important să conștientizăm că informaţia nu trebuie lăsată să ne inunde, ci trebuie filtrată și analizată prin filtrele proprii, pentru a utiliza ceea ce e bun pentru fiecare în parte. Împărtăşim cu voi astăzi informaţiile primite de la un bine cunoscut comunicator internaţional, numit John Maxwell. Harul şi comunicarea excelent stăpânită pentru transmiterea mesajelor ne motivează şi pe noi să transmitem altora frânturi de experiență și crâmpeie de viață. John Maxwell a dezvoltat, de-a lungul timpului, o mare pasiune în a îndruma oamenii să își atingă obiectivele și să obţină succesul. În opinia sa, oamenii au tendinţa de a face o primă și colosală greşeală - crezând că succesul este o destinaţie, în fapt. De altfel, primul lucru de ştiut despre 95
succes este acela că el nu reprezintă o destinaţie, ci o călătorie. Succesul e un proces! Exemplul folosit în ilustrarea sa este următorul: „Dacă mergi la facultate, lucrezi din greu, munceşti şi studiezi 4-5 ani, în funcţie de gradul dorit, ajungi la un moment dat la festivitatea de absolvire, unde eşti îmbracat în robă şi tocă şi îi ai alături pe părinţi, prieteni, colegi...care te felicită. Mai apoi, ştii că- la un moment dat- ai de urcat pe scenă - unde preşedintele îți va înmâna diploma şi îţi va strângă mâna, să te felicite. În acea zi, când ai primit o diplomă, trebuie să conștientizezi că nu ai devenit un succes. Acea ceremonie se datorează faptului că ai fost recunoscut pentru succes; diploma oferită reprezintă recunoştinţa pentru munca depusă de-a lungul anilor, în facultate; îți sunt recunoscute meritele pentru că nu ai renunţat după primul an de studii şi că ai continuat. Eşti un succes pentru că ai învăţat pentru fiecare test sau examen, pentru tot ce ai făcut pe parcursul facultăţii. Eşti un succes pentru ce ai făcut în fiecare zi. Succesul e o chestiune zilnică, nu una de destinaţie. Altfel spus, secretul succesului este determinat de agenda ta zilnică!” În acest context, menţionăm un aspect foarte important în ceea ce ne privește pe fiecare dintre noi: ceea ce facem azi, ne poate duce mai aproape saumaideparte de viziunea noastră. Acest aspect poate evidenția două valențe distincte: în fiecare zi reparăm...sau pregătim ceva: fiecare zi care o pretrecem reparând, se datorează faptului că am eșuat în administrarea unei decizii pe care am luat-o, iar fiecare zi petrecută pregătind reprezintă o zi în care administrăm zilnic deciziile luate. Este bine de știut, astfel, 96
că „[…] urmele noastre către succes sunt, de fapt, urme ale succesului!”8. 4.2.
Perseverență sau Think different! (Adelina Gudea) Pentru a încerca să evidențiem cât mai bine posibil rolul perseverenței și al propriei persoane în atingerea succesului, vom încerca să evidențiem în cele ce urmează strategia utilizată la KFC, care persmite angajaților să își atingăobiectivele și să își desfășoare activitatea cu un maximum de eficiență și eficacitate. Astfel, managerul KFC, în cadrul unui interviu, susține următoarele: ”Eficienţa comunicării este redată de rezultatele pe care le obţinem. Suntem 100% responsabili pentru rezultatele pozitive sau negative ale procesului de comunicare. Strategia KFC este formula unei comunicări reuşite, după cum urmează: K: Know what you want (cunoaşte-ţi scopul!). Definiţi obiectul dorinţei voastre în termeni pozitivi, folosind – de preferat – timpul prezent! F: Find out what your’re getting (descoperă ce poţi obţine!). Acordaţi atenţie lecţiilor pe care le primiţi şi învăţaţi din ele pentru a putea discerne lucrurile care vă ajută să vă atingeţi obiectivele, cât şi cele care vă împiedică să vi le împliniţi! C: Change what you do until you get what you want (schimbă-ţi tactica până ce vei obţine ce-ţi doreşti). Este inutil să repeţi de nenumărate ori un lucru, dar să aştepţi să obţii rezultate diferite. Dacă nu obţineţi ce vă doriţi, schimbaţi modul de abordare a problemei și încercaţi diferite strategii, până veţi reuşi să vă împliniţi dorinţele! Totodată, este important să luați în calcul Motto-ul personal. Definirea motto-ului personal poate să confere 8
John Maxwell – „Urme pentru a urma calea către succes”
97
vieţii şi activităţii voastre direcţie şi valoare, semnificaţie şi fundament. Încercați, așadar, să-l „Îmbrăcaţi în hainele logicii şi raţiunii!”9. 4.3. Creativitate (echipa de proiect) Creativitatea a fost definită ca procesul interpersonal sau intrapersonal al cărui rezultat sunt produse originale, semnificative și de o înaltă calitate. Creativitatea este o capacitate complexă. Ea face posibilă crearea de produse reale sau pur mintale, constitund un progres în planul social. Componenta principală a creativității o constituie imaginația, dar creația de valoare reală mai presupune și motivație, dorință de a realiza ceva nou, ceva deosebit, voință, perseverență în a face numeroase încercări și verificări. În literatura de specialitate se fac diferențieri și se disting cinci niveluri ale creativității: a) creativitate expresivă, formă fundamentală a creativității, care nu este condiționată de nici o aptitudine și este cel mai ușor de surprins în desenele copiilor, caracteristicile principale ale acesteia sunt spontaneitatea și liberatatea de exprimare; b) creativitatea productivă, nivelul specific al tehnicienilor, pentru că presupune însușirea unor deprinderi care permit îmbunătățirea modalităților de exprimare a creației;
Boothman Nicholas – Cum să construim relaţii de afaceri în 90 de secunde sau mai puţin, Ed Amaltea, 2007. 9
98
c) creativitatea inventivă, care se valorifică prin invenții și descoperiri și pune în evidență capacitatea de a sesiza relații noi și neobișnuite; d) creativitatea inovativă, care presupune înțelegerea proufundă a pricipiilor fundamentale și apoi modificarea decisivă a abordării unui fenomen; e) creativitatea emergentă, nivelul suprem al creativității la care ajung foarte puțini indivizi, presupune descoperirea unui principiu, a unei idei care să revoluționeze un înreg domeniu al cunoașterii. Procesul creației nu poate fi separat de personalitatea creativă. O serie de cercetări au condus la obținerea unui număr considerabil de date privind caracteristicile personalității creative. Se consideră, astfel, căun om creativ este un om curajos, curios, cercetător, independent în judecată, intuitiv, preocupat de sarcinile care i se dau, care nu acceptă lucrurile numai în baza a ceea ce i se spune, idealist, dornic să-și asume riscuri. Aspirația spre dezvoltarea spiritului creativ a dus la conceperea unor metode care, pe de o parte, combat blocajele creative, iar pe de alta favorizează asociația cât mai liberă a ideilor, utilizând astfel la maximum resursele inconștientului. Enumerăm, în cele ce urmează, câteva astfel de metode: 1) Metoda brainstorming - este una dintre cele mai cunoscute metode de grup, folosită pentru producerea ideilor creative. Grupul de brainstormig este format din 2 până la 16 persoane; participanții dau frâu liber imaginației și îşi formulează, pe rând, ideile cu privire la problema pusă în discuţie. Conducătorul şedinţei de brainstorming veghează asupra respectării regulilor, dirijează 99
participanţii la discuţii, asigură o atmosferă deschisă, prietenoasă. Secretarul notează toate propunerile făcute, fără a consemna şi numele celor care au făcut propunerea. Şedinţa poate dura între 15 şi 60 de minute, urmând ca, ulterior, să fie emise soluțiile identificate pe baza participării și implicării active a tuturor participanților. 2) Sinectica, spre deosebire de metoda precedentă, este o metodă calitativă, fiind elaborată o singură soluţie ce va fi ajustată ulterior, bazându-se pe două principii esenţiale: transformarea straniului (necunoscutului) în familiar (cunoscut); transformarea familiarului în straniu, permiţând o distanţare de problemă şi abordarea ei dintr-o perspectivă neuzuală. Metoda a fost elaborată de W.J. Gordon în 1944; 3) Metoda Philips 6-6 presupune reunirea a 3050 persoane cu specialităţi diferite, din care se formează grupe de 6 persoane, fiecare cu un lider, care va prezenta un raport asupra discuţiilor purtate în 6 minute; 4) Metoda Panel se desfăşoară într-un grup de 57 persoane, cu competenţe în domeniul respectiv, discuţia se poartă în faţa unui auditoriu care intervine prin intermediul unor cartonaşe care conţin întrebări, informaţii; 5) Metoda 6-3-5 presupune organizarea de grupuri de 6 persoane, ce trec soluţiile pe o foaie cu trei coloane ce circulă pe la fiecare, după 5 minute; 6) Metoda Delphi este o metodă prin care un grup de experţi completează un chestionar, într-un timp stabilit; chestionarele sunt apoi colectate şi se retransmit aceloraşi persoane, dar însoţite şi de răspunsurile celorlalţi participanţi pentru o retuşare şi ajutare a acestora; 7) Metoda Frisco are ca principală caracteristică atribuirea unor roluri de către moderator (tradiţionalul, exuberantul, pesimistul, optimistul). 100
8) Metoda listelor presupune descompunerea fiecărei probleme în elementele sale componente şi îmbunătăţirea fiecărei componente în parte; 9) Metode listelor de verificare – metodă folosită pentru a verifica problema dată și pentru a genera potențiale soluții pentru fiecare element în parte; 10) Metodele matriceale presupun trecerea pe orizontală şi pe verticală a variabilelor ce urmează a fi asociate şi combinate; 11) Analogia constă în modificarea unei idei sub influența alteia. Analogia cunoaște mai multe forme: directă - problema curentă este direct relaționată cu o problemă similară care deja a fost soluționată; fantezia - atunci când ne confruntăm cu o problema care nu poate fi soluționată, ne imaginam că ea a fost deja rezolvată și vizualiză modalitatea; simbolică - folosim o analogie poetică sau literară pentru a genera idei atunci când soluția nu este evidentă; personală - când evaluăm problema dintr-o alta perspectivă; forțată - când punem împreună idei care aparent nu au nici o legătură sau nu ar putea să mergă împreună; 12) Perspective diferite - când evaluăm aceleiași idei din unghiuri diferite. Modalitatea de evaluarea cunoaște forme variind de la cele 5 simțuri, la perspectiva beneficiarilor, furnizorilor, etc. la abordare critică, pozitivă, intuitivă, etc. 13) Folosirea metaforelor - atunci când unim două universuri cu sensuri diferite, cheia este similaritatea celor două dimensiuni. Acest procedeu ne ajută să vedem problema dintr-un unghi diferit. Tehnica implica desprinderea a 1-2 principii ale problemei, găsirea unei analogii cu ele, generarea de idei prin folosirea soluțiilor din domeniul analogic în domeniul inițial. 14) Metoda interviului journalistic/metoda întrebărilor - ne ajută pe de o parte să înțelegem mai bine 101
problema și să găsim soluții eficiente. Tehnica poate fi aplicată folosind întrebările jurnalistice, repetând de mai multe ori aceiași întrebare, rugând participanții să adreseze întrebările la care se caută răspunsuri, etc pe care le adresăm grupului și căutăm împreună posibile soluții. 15) Inversarea - ne focusăm nu pe îmbunătățire, ci pe sabotaj și distrugere. Tehnica folosită cuprinde inversarea problemei și înțelegerea modului în care noi sau elemente din jurul nostru pot fi cauza. 16) Diagramele grafice - permit corelarea ideilor, diviziunea în categorii și sub categorii. 17) Stimuli random – tehnică în care se folosesc cuvinte sau imagini care nu au nici o legătura cu subiectul discuției, pentru a găsi inspirație. Tehnica este, de obicei, folosită complementar cu celelalte tehnici de creativitate. 18) Harta ideilor - cel mai bun mod de a genera idei prin asociere. Procedura de lucru e simplă, se trasează din mijloc, de la idea centrala, în mai multe direcții linii radiale care dau direcția unui grup/concepte de idei, care generează astfel o structură organizată și crescătoare de idei/imagini. Harta ideilor merge prin înlănțuire, orice element de pe hartă poate deveni idea centrală pe o altă hartă. 19) Listarea de atribute - ne ajută să ne asigurăm că toate aspectele problemei au fost analizate. Tehnica implica împărțirea în atribute din ce în ce mai mici a problemei/subiectului analizat. Ea ne permite analiza fiecărei părți componente din problemă și generarea idei legate de acestea. 102
4.4.
Entuziasm și gândire pozitivă (Adelina Gudea) „Entuziasmul este mama efortului - iar fără el, nimic măreţ nu a fost realizat vreodată” (Ralph Waldo Emerson). De foarte multe ori se întâmplă să luăm o hotărâre dar, după un timp, renunţăm; sau ne hotărâm să începem ceva, însă nu mai terminăm ceea ce am început. Acest lucru se întâmplă pentru un motiv foarte simplu. Lipseşte entuziasmul! Etimologic, cuvântul entuziasm este derivat din grecescul „En Theos” şi se traduce ca „Zeul interior”, „Zeul din noi”. Aşadar, entuziasmul pleacă din noi, din glasul nostru interior. În foarte mule situaţii, rezultatul unei acţiuni, timpul în care finalizăm o acţiune şi chiar calitatea acelei acţiuni este determinată de entuziasmul pe care îl avem. Entuziasmul este cea mai necesară stare pentru a avea succes în propria dezvoltare; este sursa noastră de energie - pentru a putea realiza ceea ce ne dorim. Zig Ziglar spunea ca entuziasmul este o atitudine... şi are dreptate. Entuziasmul este cel care ne încarcă cu energie pozitivă, iar această energie pozitivă ne determină o atitudine pozitivă. Este necesar, pentru a ne crea o stare de bine permanentă, săidentificăm în interiorul nostru sursa care declanşează entuziasmul. Bineînţeles că sunt şi situaţii când acesta e declanşat de factori externi, însă intentistatea și durata acestuia va fi cu mult redusă, prin comparație cu entuziasmul ce ia naștere în interiorul nostru. Fiecare dintre noi are un motiv pentru care devine entuziast. Este de dorit ca entuziasmul să fie declanşat de rezultatele pe care le întrevedem legate de o schimbare, de o îmbunătăţire, de o continuă creștere și dezvoltare. Pentru acest lucru este necesar însăsă avem o viziune cu privirela evoluția noastră viitoare, trebuie să ştim unde vrem să ajungem şi ce anume vrem să devenim. Iar dacă ne vom 103
implica cu seriozitate în ceea ce facem, vom găsi şi originea entuziasmului.10 O metodă ingenioasă de a induce o atitudine pozitivă şi gânduri bune celor cu care ne întâlnim sau în preajma cărora ne petrecem timpul ar fi ca, atunci când suntem față în față, să adăugăm salutului şi o întrebare care, din păcate, de cele mai multe ori, pare retorică. Cu toate că așteptăm răspunsul la salut, nu acordăm întotdeauna atenția cuvenită răspunsului primit la întrebarea adresată: “Ce mai faci?”. Este necesar, pentru a induce o atitudine pozitivă şi gânduri bune cunoscuților, să arăți că îți pasă - dacă vrei ca oamenii să simtă că te preocupă starea lor. De asemenea, ai putea sugera un răspuns care să fie utilizat în interacțiunile viitoare. Se consideră că, printr-un singur răspuns, „Excelent!” vei ajunge, în timp, să creezi o stare de bine atât în ceea ce te privește, cât și în ceeace-i privește pe cei cu care interacționezi. Chiar dacă acest răspuns îţi creează impresia că ai putea să te minţi la început, trebuie să iei în considerare că psihologii şi sociologii sunt de părere că autosugestia şi sugestia pot juca un rol important în viaţa noastră: dacă „îţi cer” să rosteşti cuvântul magic –excelent-, printr-un raţionament simplu vei asocia acest cuvânt cu un zâmbet pentru că, altfel, vei denatura mesajul. Dacă vei zâmbi, vei crea în mintea ta premisele unui gând pozitiv, capabil să inhibe toate gândurile negative existente; repetând de mai multe ori figura, vei acţiona mult mai natural, astfel încât în timp-, atitudinea ta va deveni pozitivă, iar gândul pe care îl emani se va însufleţi, ca şi superlativul pe care-l rosteşti! 10
Grigoriu C. – Managementul Deciziei, Ed. Domini Serv, 2012
104
Ține minte! „[…] cea dintâi şi singură datorie esenţială a omului este caritatea - adică o neobosită justificare a bucuriei existenţei. A face din viaţa ta o permanentă bucurie –în pofida tuturor dezamăgirilor–... iată o datorie adevărată a omului şi a omeniei din tine. Cred că binele se justifică şi se recunoaşte prin bucurie. Cel mai mare păcat contra umanităţii este tristeţea disperată ridicată la valoarea supremă a spiritualităţii.” (Mircea Eliade în Oceanografie, 1934) 4.5.
Inteligența emoțională (Denisa Cotîrlea) În paralel cu acumularea de cunoştinţe şi de soluţii pentru probleme logice, oamenii îşi dezvoltă şi capacitatea de a detecta emoţiile proprii şi ale celor din jur, capacitatea de a analiza impactul emoţional pe care îl pot avea acţiunile lor, capacitatea de a trezi în ei înşişi şi în ceilalţi emoţiile cele mai motivante - ce pot susţine deciziile lor, echilibrul emoţional şi optimismul, precum şi încrederea în sine şi în cei din jur. Este evident că toate aceste calităţi sunt extrem de utile persoanelor ce ocupă poziţii de conducere, atăt în companii, cât şi în instituţii şi organizaţii neguvernamentale; totodată, se deduce importanţa şi influenţa pe care un nivel ridicat al coeficientului de inteligenţă emoţională îl are asupra modului de manageriere a unui conflict. Inteligenţa emoţională reprezintă capacitatea de percepere, înţelegere şi utilizare a emoţiilor în vederea luării deciziilor optime şi punerii lor în practică într-o 105
manieră cât mai eficientă. De-a lungul timpului a devenit cert faptul că succesul, atât în mediul profesional, cât şi în viaţa privată (cel puţin acolo unde este implicată conducerea altor oameni), depinde de modul în care liderii şi managerii se înţeleg pe ei înşişi, dar şi pe cei din jurul lor. Inteligenţa emoţională uneşte câmpul trăirilor emoţionale cu cel al inteligenţei, prin considerarea emoţiilor drept o viabilă sursă de informaţii care ajută persoana să înţeleagă şi să exploreze mediul social. Inteligenţa emoţională pare să fie în mare măsură dobândită iar cunoştinţele emoţionale sunt relativ uşor de predat şi de asimilat. În urma studiilor care au urmărit nivelul de dezvoltare al inteligenţei emoţionale de-a lungul anilor, s-a constatat că oamenii progresează pe măsură ce îşi stăpânesc mai bine emoţiile şi impulsurile, se motivează mai uşor şi îşi cultivă empatia şi flexibilitatea socială, adică devin mai inteligenţi din punct de vedere emoţional. Ca urmare, au mai multe şanse să fie înţelegători faţă de sine dar şi faţă de semenii lor, mulţumiţi în viaţă şi eficienţi, buni coechipieri, în avantaj în orice domeniu al vieţii, fie că este vorba despre relaţiile sentimentale şi intime, fie că este vorba despre respectarea regulilor nescrise care guvernează reuşita într-un domeniu de activitate. 4.6. Pași importanți care conduc la starea de flow cum ajungi la fericire și performanță? (Teodora Cucerzan) Flow, cunoscut de asemenea ca Zona, este o stare mentală de funcţionare în care o persoană care efectuează o activitate este scufundat complet într-un sentiment de focalizare energizantă, implicarea totală şi bucurie. În esenţă, flow-ul este caracterizat prin absorbţie completă în ceea ce faci. Propus de Mihály Csíkszentmihályi, acest concept din psihologia pozitivă a fost citat deseori într-o 106
varietate de domenii. S-au idetificat şase componente ale acestei stări: concentrare intensă și axarea pe momentul prezent fuzionarea între acțiune și conștientizare pierdere a conștiinței reflexive de sine un sentiment de control personal,control asupra situației sau activității distorsiune de experiență temporală, experiența cuiva subiectivă de timp este modificată, nu simți trecerea timpului experiența din urma realizării activității vazută ca o recompensă intrinsecă, de asemenea, referire la experiență autotelică (cu finalitate lăuntrică) Aceste aspecte pot apărea în mod independent unul de altul, dar numai în combinație constituie așa-numita experiență flow. Starea mentală în ceea ce privește nivelul de provocare și nivelul de calificare, în funcție de modelul flow a lui Csikszentmihalyi este exprimat mai jos.
Totodată, au fost propuse 7 condiții pentru a atinge starea de flow: 107
1) 2) 3) 4)
Să știi ce ai de făcut Să știi cum să faci Să știi cât de bine poți să faci Să știi unde să mergi (dacă este implicată navigarea) 5) Să percepi nivelul provocării 6) Să percepi nivelul aptitudinilor deținute 7) Eliberarea de distrageri Starea de flow a fost experimentată de-a lungul istoriei și în diferite culturi. Învățăturile budismului și taoismului vorbesc de o stare de spirit cunoscută sub numele de "acțiunea inacțiunii" sau "a face, fără a face" (wu wei în taoism), care se aseamănă foarte mult ideea de flow. De asemenea, texte hinduse de filosofie se referă la o stare similară. Sursele istorice indică faptul că Michelangelo ar fi pictat tavanul Capelei Sixtine a Vaticanului în timp ce era într-o stare de flow. Este raportat că el a pictat pentru zile la un moment dat, și a fost atât de absorbit în lucrarea sa că el nici măcar nu se oprea pentru alimentare sau somn. Bruce Lee a vorbit despre o stare psihologică similară cu flow-ul și despre adaptabilitate în cartea Tao de Jeet Kune Do. În cartea sa, el compară starea de flux de apă unde, spune el atât de faimos, "Fii ca apa ... Golește-ți mintea, să fie fără formă. Fără formă, cum ar fi apa. Dacă puneți apă într-un pahar, devine pahar. Ai pus apă într-o sticlă și devine sticlă. Ai pus-o într-un ceainic, ea devine ceainic. Acum, apa poate curge sau se poate prăbuși. Fii apă, prietenul meu." Când ai fost ultima dată într-o stare de flow? Pe tine ce te face să fii în această stare? Ce face ca viața să merite trăită? Ceea ce favorizează intrarea în această stare este să 108
faci ceea ce îți place. În timpul unei activități, oamenii care sunt în starea de flow au capacitate mai mare de procesare a informației și o mai mare capacitate de concentrare, deci activitatea lor este mult mai productivă și cu mai multe satisfacții. De aici și cunoscutul citat: Fă ceea ce îți place și nu va mai trebui să muncești nicio zi în tot restul vieții tale. 4.7.
Managementul stresului (Teodora Cucerzan) Simţi că încerci să faci multe şi realizezi puţine? Eşti irascibil şi simţi că “funcţionezi în gol”? Nu îţi mai pasă, nu ai energie sau interes să faci ceea ce altădată îţi plăcea? Dacă da, înseamnă că suferi de sindromul burnout, o stare emoţională, fizică şi mentală, cauzată de stresul excesiv şi prelungit. Sindromul burnout îţi reduce productivitatea şi îţi consumă energia, te face să te simţi din ce în ce mai neajutorat şi fară speranţă. S-ar putea să ajungi să simţi că nu mai ai nimic de oferit, că nu mai are sens viaţa. Așa că... învață să îți gestionezi stresul. Managementul stresului este abilitatea individului de a face faţă presiunilor de zi cu zi. Indiferent de ceea ce facem în viaţă, experimentăm deseori stresul. Un studiu recent desfăşurat de către Reader’s Digest în 15 ţări europene a demonstrat că, românii au „reuşit” o contraperformanţă spectaculoasă: suntem pe locul 1 în Europa la nivelul de stres perceput: 52% consideră că stresul este cea mai mare problemă de sănătate, în raport cu media europeană de 33%. Sursele stresului pot fi de mai multe tipuri: stres exterior (probleme familiale sau la locul de muncă), stres 109
interior (atunci când ne gândim intens la un eveniment întâmplat și amplificăm trăirile și senzațiile de stres avute), stres emoțional sau psihic (nașterea unui copil). 4.7.1. Reacţia corpului nostru la stres Există distincte tipuri de reacții pe care corpul nostru le are în condiții de stres.Printre acestea, enumerăm: 1) Reacţia de alarmare: se declanşează mecanisme psihologice: corpul produce adrenalină, inima bate mai tare, respiraţia devine mai rapidă, muşchii se tensionează – aceste reacţii au rolul de a ne proteja. 2) Reacţia de adaptare: dacă după reacţia de alarmare persistă stresul, apare reacţia de adaptare prin secreţia de hormoni, ca răspuns al corpului pe termen lung la stimulii stresanţi. 3) În etapa a treia apare epuizarea fizică şi mentală, corpul îşi pierde rezervele de energie şi imunitatea, declanşându-se boala. Pentru a depăși aceste stări de stres prelungit trebuie să acționăm, să ne folosim de abilitățile de care dispunem și să nu ne lăsăm cuprinși în jocul cu stresul. Am citit o poveste despre cum ne distrugem sănătatea și despre cum lăsăm stresul să ne domine. Întrucât este mai mult decât relevantă, o voi relata în cele ce urmează: un psiholog îi învăța pe cursanții lui despre managementul stresului. A luat un pahar de apă și s-a plimbat prin sală, în liniște. Toată lumea aștepta o întrebare de genul: este pe jumătate plin sau pe jumătate gol? La un moment dat, profesorul s-a oprit, a ridicat paharul și și-a întrebat auditorii: „Cât de greu este acest pahar cu apa?”. 110
Mirați, cursanții au dat răspunsuri, variind de la 250 la 500 mililitri. Răspunsul psihologului a fost următorul: Greutatea absolută nu contează. Contează cât timp îl vei ține ridicat. Un minut nici o problemă, o oră o durere de braț, o zi îți paralizează brațul. În fiecare din aceste 3 cazuri greutatea paharului nu se schimbă. Se schimbă doar timpul și cu cât e mai lung, cu atât mai greu este. Stresul și grijile din viață sunt asemenea paharului cu apă. Dacă te gândești puțin la ele, nu se întâmplă mare lucru. Dacă te gândești mai mult la, ele începe să te doară sufletul. Dacă te gândești tot timpul la ele, îți paralizează mintea nu mai poți să faci nimic. Iată câteva sfaturi pentru a putea să facem față stresului: să învățăm să spunem “NU” să ne planificăm timpul și muncă să nu lăsăm un lucru neterminat și să ne apucăm de altul să luăm din când în când pauză din ceea ce facem să ne facem mici bucurii să învățam să ne identificăm propriile surse de stres și simptomele pe care le avem să încetăm să ne luptăm cu morile de vânt să încercam să fim optimiști să încetăm să ne gândim nonstop la problemele noastre să comunicăm cu cei din jurul nostru, să ne destăinuim, poate chiar să ținem un jurnal În concluzie, ceea ce vă propun eu este să încercați să aveți o abordare rațională și pozitivă a problemelor și în general- a vieții. Întotdeauna ați reușit să găsiți rezolvarea problemelor cu care v-ați confruntat și asta ar trebui să vă dea încredere că veți reuși și în viitor. 111
Cantitatea de stres pe care o resimțim este dată de felul în care ne raportăm la evenimentele din viața noastră. Avem întotdeauna și opțiunea să ne schimbăm viața, să alegem alt job, alte persoane în anturajul nostru, să o luăm pe altă cale. Orice ați alege, amintiți-vă mereu că aveți obligația să vă bucurați de viață, alternați momentele de muncă cu cele de relaxare. Viața nu este o povară pe care trebuie să o ducem, ci o bucurie pe care să o celebram! 4.8.
Managementul timpului (Teodora Cucerzan) „Toti avem într-o zi 24 de ore, doar modul în care le folosim și cum ne facem managementul timpului face diferența între oamenii productivi și cei cărora nu le ajunge timpul.” Timpul este una din cele mai preţioase resurse de care dispunem astăzi. Şi totodată una din cele mai frecvente probleme cu care ne luptăm. Indiferent de cȃt de bine ȋncercăm să ne dozăm şi să ne folosim timpul, se pare că niciodată nu reuşim să rezolvăm toate task-urile. Managementul timpului presupune organizarea ȋntr-un mod eficient a acestuia astfel ȋncȃt la sfȃrşitul unei zile să ne simţim mulţumiţi de ceea ce am reuşit să ȋndeplinim. O bună organizare a timpului duce implicit şi la creşterea productivităţii şi la rezolvarea unui număr mare de probleme. Pentru a deveni mai bun ȋn managementul timpului şi pentru a maximiza beneficiile fiecărei zile, vă vom prezenta câteva tehnici de gestionare a timpului. 4.8.1. Tehnica Pomodoro – învață să devii eficient Aceasta este o metodă de time management creată de Francesco Cirillo în anii 80′. Pentru a implementa această metodă, nu ai nevoie decât de două lucruri: foi A4 (“Activităţi Generale“, “Activităţi Zilnice“) şi un timer (ex. FBooster, egg timer). 112
Tehnica foloseste un cronometru pentru a descompune munca în intervale, în mod tradițional, de 25 minute lungime - separate de pauze scurte. Aceste intervale sunt cunoscute drept "pomodori", pluralul de la Pomodoro, cuvânt italian pentru "roșii". Metoda se bazează pe ideea că pauzele frecvente pot îmbunătăți agilitatea mentală. Un pomodoro este indivizibil. Asta înseamnă că dacă ai lucrat 20 de minute din 25, nu îl notezi ca şi îndeplinit. Nu contează că ai fost înterupt. După ce ai terminat acel pomodoro, ia o pauză de 3-5 minute. Nu e permis să te gândeşti că mai lucrezi “doar câteva minute” la acea activitate, chiar dacă acele câteva minute ar însemna îndeplinirea sarcinii. Ce trebuie sa faci ? În primul rând, trebuie să notezi pe o foaie toate lucrurile pe care doreşti să le faci. Pe termen lung, scurt, nu contează. (“Activităţi Generale”) Al doilea lucru pe care trebuie să îl faci zilnic este să îţi notezi tot pe o foaie (“Activităţi Zilnice”) ceea ce vrei să faci în ziua respectivă. În dreptul activităţii, trebuie să notezi şi de cât timp estimezi că ai nevoie pentru îndeplinirea ei. Apoi “spargi” în mai multe pomodoro . Etape Planificarea - decizia asupra activităţilor din ziua respectivă și împărțirea lor în pomodoros Urmărirea şi înregistrarea - îţi notezi lucruri care merg bine sau care nu merg bine Procesarea - observaţiile pe care le-ai notat le transformi în informaţie 113
Vizualizarea - citeşte la sfârşitul fiecărei zile ceea ce ai făcut bine/rău în acea zi Este foarte important să ţii cont de numărul de pomodoros făcute integral. Va rezulta efortul tău real. Notează zilnic câte minute ai lucrat, iar la sfârşitul lunii să vezi dacă a existat vreo evoluţie. Pune-ţi următoarele întrebării: Cum? Ce trebuie să fac? Care activităţi sunt întradevăr folositoare? Cum le pot reorganiza pentru a fi mai eficient? De fiecare dată când te întrerupe ceva sau ai dorinţa de a o face, notează-ţi pe o foaie acel lucru, iar la finalul zilei reciteşte lucrurile ce te-au “deranjat”. Dacă este cazul, pune-le pe lista de activităţi generale sau pe cea de activităţi zilnice. Vei constata că pe măsură ce practici această tehnică, devii tot mai concentrat pe ceea ce faci și îți îmbunătățești rezultatele. O să poți să realizezi mult mai multe în perioade mai mici decât o făceai până acum, fiind însă focusat doar pe ce vrei să obții. 4.8.2. Tehnica ABCDE – stabilește-ți prioritățile Probabil vă întrebați cum puteți să vă stabiliți prioritățile, când aveți așa de multe lucruri de făcut încât nici nu știți de care să vă apucați mai întâi. Secretul este să vă scrieți zilnic toate activitățile pe o foaie de hârtie. Faceți-vă o listă cu tot ce trebuie să faceți în acea zi. După ce ați întocmit această listă, stabiliți prioritățile aplicând metoda ABCDE, recomandată de Brian Tracy în toate programele sale de management al timpului. Ce presupune de fapt această metodă? În dreptul fiecărei activități, puneți una din 114
literele A, B, C, D sau E, în funcție de importanța activității, astfel: A - activitățile notate cu A sunt foarte importante, fiind activități pe care trebuie neapărat să le faceți. B - notați cu B activitățile care sunt importante, însă nu la fel de importante ca cele notate cu A. Acestea sunt lucruri pe care ar fi bine să le faceți. Consecințele neîndeplinirii unei astfel de activități nu sunt chiar atât de grave. C - activitățile notate cu C nu sunt deloc importante, sunt lucruri pe care ar fi plăcut să le faceți, însă care nu au niciun impact, pozitiv sau negativ, asupra carierei dumneavoastră. D - activitățile notate cu D sunt activități pe care le puteți delega altor persoane, să se ocupe de ele pentru dumneavoastră. E - notați cu E activitățile pe care le puteți elimina din listă, fără a avea nicio consecință asupra lucrurilor cu adevărat importante pentru dumneavoastră. Bineînțeles, puteți avea mai multe activități de tip A, B, C, D sau E. Dacă aveți mai multe astfel de activități, notați-le cu A1, A2, A3 și tot așa, în ordinea importanței. Astfel, A1 este lucrul cel mai important pe care trebuie să-l realizați în ziua respectivă. De asemenea, aplicați aceeași metodă și pentru celelalte activități notate cu B, C, D și E. Ideea de bază este să nu faci o activitate de tip B, atâta timp cât încă mai sunt activități de tip A pe care nu le-ai îndeplinit. Brian Tracy recomandă această metodă că fiind una dintre cele mai bune metode pentru managementul timpului, stabilirea și planificarea activităților. Vă invit să o încercați și să vă convingeți singuri de importanța sa.
115
4.9. Importanța dezvoltării personale (Iuliana Totoian) De înțeles este faptul că un pas important de făcut în descoperirea succesului, care să aducă împlinirea pe plan personal și profesional, este parcurgerea unui proces de evaluare, un proces de autocunoaștere. Autocunoașterea este un proces folositor și convingător deoarece scoate în evidență și explorează idei, presupuneri, sentimente și forțe ascunse în subconștient, facilitând funcționarea eficientă a unei persoane în mediul socio-profesional. Imaginea de sine este formată din caracteristicile proprii fiecărei persoane și este rezultatul procesului de autocunoaștere. În încercarea de a face față cerințelor contemporane tot mai mulți tineri caută să își regleze atitudinea și comportamentul în societate punând accent pe dezvoltarea personală și pe cunoașterea de sine; asta și datorită dificultăților pe care le întâlnesc zi de zi. Întrucât se referă la explorarea și organizarea informațiilor despre propria persoană cu rolul de a contura imaginea de sine și de a definitiva importanța acordată dezvoltării personale, autocunoașterea este considerată a fi primul pas în procesul de planificare a carierei. Cu cât un individ acordă importanță mai mare dezvoltării personale și autocunoașterii, la fel, direct proporțional cresc șansele ca succesul să fie mai aproape. Secretul nu constă în căutarea succesului, ci în descoperirea acelor trasee care să pună succesul pe aceiași linie cu fericirea personală.
116
Carieră
5. Cariera 5.1.
Introducere (Iuliana Totoian) Apreciez că, pentru a ajunge acolo unde vrei, primul pas ce trebuie făcut -indiferent că e vorba de planul profesional sau oricare alt domeniu din viața privată- este să planifici acest traseu. Acest lucru presupune conturarea unei direcţii, a unor obiective şi punerea la punct a unui plan de acţiuni bine gândit, ce are la bază obiective clare și specifice ce vor duce la atingerea scopurilor propuse. Un plan -fie chiar şi incomplet- este mai bun decât lipsa unui plan. Așadar, gestionarea carierei ar trebui să aibă ca punct de pornire un plan. O dată cu trecerea timpului, de fapt fiecare experiență nouă, fiecare încercare (reușită sau nereușită) de concepere a unui plan va tinde să încline individul și spre dezvoltarea sa personală. Important este să începi să-ţi planifici cariera cât mai curând pentru că, în timp, vei progresa şi vei învăţa să faci planuri din ce în ce mai bune. Din nefericire, cei mai mulți dintre tineri nu au decât o idee foarte vagă în legătura cu talentele și punctele forte ce îi caracterizează, lipsindu-le astfel abilitatea de a-și clădi cariera în funcție de aceste talente și puncte forte. Pentru ca o persoană să se îndrepte spre direcția care i se potrivește, aceasta trebuie să își exploreze și exploateze talentul de la o vârstă cât mai fragedă, dar înainte de asta talentul trebuie descoperit și identificat la timp. Așadar, ca baza în crearea unui plan pentru dezvoltarea personală și atingerea succesului, stă întâia oară: talentul. Un lucru cert este faptul că orice talent sau pasiune se poate învăța, chiar pas cu pas – sau, cel puțin, se poate îmbunătăți prin respectarea anumitor principii. Întradevăr, talentul poate fi un sprijin fidel și necondiționat în 118
dezvoltarea personală și profesională, însă trebuie mult mai mult de atât pentru a atinge succesul. Drumul spre succes poate fi lung sau scurt, greu sau ușor, plin de reușite sau plin de eșecuri... Fiecare alege viteza de deplasare pe acest drum al succesului în funcție de importanța pe care o acordă succesului, dezvoltării personale sau carierei.
Calitatea de a fi unic este dată de valorile individuale, interesele și aptitudinile unei persoane, dar se bazează în special pe trăsăturile distinctive de personalitate. Nimeni nu poate să schimbe esența a ceea ce este, dar poate să găsească concordanța perfectă între ceea ce îl scoate în evidență ca persoană unică și succesul pe care dorește să îl cunoască. Personalitatea influențează alegerile făcute în carieră și asta deoarece trăsăturile de personalitate reprezintă modalități tipice de gândire, comportament 119
specific, este dovada distinctă de afectivitate şi relaționare pe care le manifestă o persoană. 5.2.
Gestiunea carierei (Iuliana Totoian) Pentru a obține o reușită, se impune ca talentul să fie transformat într-o capacitate, adică demararea unui drum pentru dobândirea unor cunoștințe și aptitudini noi, fapt ce va duce la înregistrarea unor performanțe consistente. Transformarea unor talente în capacități nu este posibilă fără repetarea unor practici; expunerea la cât mai multe activități ajută într-un final la obținerea succesului. Însă toate acestea nu sunt suficiente dacă nu există un traseu bine definit pe care persoana în cauză să îl respecte cu strictețe. În prezent, cariera se asociază cu traseul de dezvoltare parcurs de o persoană prin învățare, perseverență, determinare și muncă, reprezentând statutul profesional pe care îl obține fiecare individ în parte împreună cu aptitudinile, competențele, cunoștințele pe care le dobândește și stăpânește de-a lungul timpului. Cariera poate deveni accesibilă tuturor persoanelor interesate, reprezentând chiar o contribuție însemnată la dezvoltarea personală. Aceasta influențează modul în care persoanele își trăiesc viața deoarece ea dă sens, identitate, ajută în obținerea unui statut în societate, în stabilirea unor obiective profesionale și impune un anumit stil de viață. Indivizii orientați spre obținerea unei cariere de succes pot fi apreciați de ceilalți și chiar de ei înșiși datorită performanțelor profesionale și rezultatelor obținute în cariera aleasă. Indiferent de vârstă sau de sex împlinirea profesională este tot mai importantă pentru orice individ deoarece un eșec în carieră poate genera emoții negative, depresii și relații sociale deteriorate. În viață orice lucru se învață. Asta se poate spune și despre gestionarea carierei. Dacă se învață corect cum 120
anume se face alegerea profesiei, cea care rezonează cu aspirațiile personale, cel mai probabil și cariera va răsplăti persoana în cauză cu satisfacții personale și profesionale. 5.3. Plan pentru dezvoltarea personală și atingerea succesului (Iuliana Totoian, Cotîrlea Denisa) Înainte de a începe redactarea planului, mai întâi se face o trecere în revistă a noțiunilor legate de cine suntem şi unde vrem să ajungem, care este stilul de viaţă actual şi viaţa pe care ne-o dorim, ce ne place şi ce este mai bine să evităm, ce ne pasionează și ne menține motivați, care sunt punctele forte, dar şi cele slabe. Trebuie să analizăm nivelul experienţei profesionale, studiile, inteligenţa emoţională, inteligenţa specifică (cultura generală), aptitudinile pe care le-am dezvoltat, cunoştinţele tehnice şi caracteristicile personale. 5.3.1. Planul de carieră Pentru a stabili și a vizualiza clar cum arată drumul spre succes un plan de carieră trebuie să cuprindă: a) Scopul planului Scopul poate fi definit în termeni de rezultate, procese sau evenimente dezirabile și este legat de aspirații, rezultat și viziune. Acesta oferă direcţia care trebuie urmată, ia în calcul pasiunile și interesele personale şi permite analiza rezultatelor obţinute. Exemple de scopuri sunt: a avea o carieră de succes ca arhitect, a avea un stil de viaţă liniştit, a fi de folos comunității, a reprezenta un grup de oameni, etc. 121
b) Obiectivele Obiectivele sunt subordonate scopului general şi definesc în mod cert ceea ce persoana doreşte să realizeze. Cunoscând informații despre sine și prelucrându-le corect, individul va lua decizii mult mai raționale și mai realiste. În ceea ce priveşte problematica obiectivelor personale, acestea pot lua forma obiectivelor de dezvoltare, de îmbunătățire sau învăţare. Ele se referă la ceea ce ar trebui să facă o persoană pentru a-şi perfecţiona bagajul de cunoştinţe şi aptitudini, pentru a-şi spori potenţialul şi a-şi îmbunătăţi performanţa în domeniile specificate. c) Strategiile Acestea reprezintă modalitatea practică aleasă de fiecare persoană în parte pentru a atinge obiectivele propuse. În conceperea planului pentru dezvoltarea personală și atingerea succesului o atenție deosebită se acordă și strategiilor deoarece acestea influențează măsura în care se îndeplinește scopul general și obiectivele planului. Totodată, în elaborarea planului este necesar să ținem cont de: 1) Stabilirea scopului sau direcției 2) Identificarea nevoilor de dezvoltare 3) Identificarea oportunităţilor de învăţare 4) Formularea unui plan de acţiune 5) Realizarea efectiva a programului de dezvoltare personală ales 6) Înregistrea rezultatelor 7) Evaluare şi revizuire Mai mult, este necesar să conștientizăm faptul că procesul de dezvoltare personală este unul ciclic și influențează constant evoluția procesului de dezvoltare profesională. Pentru asigurarea succesului, specialiștii în domeniu ne oferă câteva sfaturi: 122
Asiguraţi-vă că obiectivele voastre personale și profesionale sunt echilibrate. Faceți-vă timp pentru a evalua şi reflecta asupra celor învăţate. Cereți feedback cu privire la performanţa atinsă. Acordați importanță dezvoltarii în direcţii diferite în acelaşi timp: o pe obiective specifice sau carieră o pe o mai mare flexibilitate şi adaptabilitate la schimbări. Nu fiți prea ambițios Nu îți fie teamă să ceri ajutor
5.3.2. Obiectivele personale – SPIRO Aplicarea modelului SPIRO (Specific, Performanţă, Implicare, Realism şi Observabil) duce la scrierea unor obiective personale mai eficiente şi ca urmare şi o planificare de succes. Specific. Obiectivele generale sunt mai puţin folositoare decât cele specifice, deoarece cele specifice implică în formularea lor următorii paşi de făcut sau comportamente care trebuiesc schimbate. 123
Performanţă. "Ce o să fac?" Obiectivele orientate spre performantă sunt mult mai eficiente în ghidarea paşilor următori pe care persoana îi are de făcut decât simplele afirmaţii declarative. Un exemplu de un obiectiv declarativ ar fi "să câştig respectul membrilor echipei". Un exemplu de un obiectiv de performanţă ar putea fi "Să reusesc să îmi aduc contribuţia la fiecare şedinţă a echipei cu cel puţin o idee care să fi agreată". Implicare. Este măsura în care persoana însăşi este implicată în realizarea obiectivului. Un exemplu de un obiectiv de neimplicare ar putea fi "să îl fac pe colegul meu să accepte criticile". Un exemplu de obiectiv care îndeplineşte criteriul implicării ar putea fi "să ofer feedback colegului în mod privat şi să mă asigur că acesta a fost recepţionat în mod corect." Realism. Realismul se referă la capacitatea reală a individului de a atinge obiectivul. Un exemplu de un obiectiv nerealist ar putea fi "Schimbarea atitudini cadrelor didactice vis-a-vis de elevii minoritari". Un exemplu de un obiectiv realist relaţionat de problema de mai sus ar putea fi "Familiarizarea profesorilor cu valorile părinţii elevilor din grupul minoritar. " Observabil. Criteriul al cincilea model SPIRO este observabilitatea. Indiferent dacă este evident că criterile propuse au fost îndeplinite, sau dacă rezultatele au fost atinse, observabilitatea se referră la posibilitatea unui alte persoane, externe procesului, de a vedea rezultatul. Un exemplu de un obiectiv nonobservablil ar putea fi "să îmi întăresc încredrea în sine. "Un obiectiv care îndeplineşte standardul de observabilitate ar putea fi "să reduc frecvenţa cu care încep frazele cu "nu ştiu sigur..." 5.3.3. Obiectivele profesionale - SMART Cum foloseşti tehnica SMART de formulare a obiectivelor? Ia o foaie A4 şi un pix. Apoi, găseşte un loc 124
liniştit. Scapă de gândurile care te îndeamnă la acţiune şi răspunde la următoarele întrebări. 1) Ce vrei să obţii? Cum va arăta obiectivul tău atunci când va fi atins? Fii specific şi oferă multe amănunte. 2) Cum măsori ceea ce vrei să obţii? Cum transpui ce ţi-ai propus să faci în ceva măsurabil? 3) Cum obţii ce ţi-ai propus să obţii? Care sunt paşii detaliaţi? Care sunt acţiunile pe care le vei face? 4) De ce vrei să atingi acest obiectiv? Ce te motivează să o faci? Care e motorul care te-ar putea propulsa să atingi obiectivul? 5) Când va fi acest obiectiv atins? Care e deadlineul? 6) Cum sintetizezi un obiectiv SMART? Din ce ai aşternut pe hârtie, extrage lucrurile esenţiale, însă nu face rabat de la detalii dacă e cazul. Foloseşte-te de schema de mai jos. Specifice – țintește o arie specifică pentru dezvoltare. Răspund la întrebarea „ce?” Măsurabile – cuantificate sau cel puțin prezintă un indicator de progres. Răspund la întrebarea „cât?” Accesibile – specifice celor care le realizează. Răspund la întrebarea „cum?” Realistice – cât mai aproape de adevăr folosindu-se de resursele disponibile. Răspund la întrebarea „De ce?” încadrate în Timp – specificarea timpului când obiectivele vor fi îndeplinite. Răspund la întrebarea „când?”
125
Concluzii
În loc de încheiere, alegem să-ți transmitem... C.R.E.D.E. în tine! Odată cu trecerea timpului, vei deveni... același copil de acum 10, 15, 20 de ani, cu îmbunătățiri sociale relevante, datorate cursului firesc al vieții. Însă ceea ce trebuie să nu uiți niciodată, este că “[…] pielea se încrețește, părul încărunțește, iar zilele se adună în ani... Dar ce e mai important se conservă: forța și determinarea ta nu au vârstă. Spiritul tău e cel care îndepărtează pânzele de păianjen. Dincolo de orice punct de sosire, e unul de plecare. Dincolo de orice reușită, e o alta încercare. Cât timp trăiești, simte-te viu. Dacă ți-e dor de ce făceai, fă-o din nou. Nu te pierde printre fotografii îngălbenite de timp... Mergi mai departe atunci când toți se așteaptă să renunți. Nu lăsa să se tocească tăria pe care o ai în tine. Fă astfel ca în loc de milă, să impui respect. Când nu mai poți să alergi, ia-o la trap. Când nu poți nici asta, ia-o la pas. Când nu poți să mergi, ia bastonul. Însă nu te opri niciodată." (Madre Teresa de Calcutta) 127
We already do. Dacă încă nu ești convins că-n interiorul tău se regăsește un potențial remarcabil, contactează-ne. Vom avea grijă să te facem să conștientizezi asta, cât mai curând posibil. Oricând ne poți contacta la adresa ongcrede@yahoo.com sau pe Facebook, la www.facebook.com/ongcrede. Avem planuri mărețe și, în curând, îți vom demonstra că…
Rămâi aproape!
Echipa proiectului
128
Surse & Resurse
Câteva resurse care-ți pot fi de folos în dezvoltarea ta personală și profesională… Proiectul succes!
D.E.M.A.R.E.Z.
drumul
spre
www.demarez.ro proiect.demarez@yahoo.com https://www.facebook.com/proiect.demarez
Alte proiecte în curs de implementare, create de tineri, pentru tine(ri) - în Alba Iulia: S.P.E.C.I.A.L. www.proiectspecial.ro, www.facebook.com/proiect.special V.I.P. de Alba - www.facebook.com/fii.vip
Despre oportunități dedicate tinerilor: Programul Erasmus+: www.erasmus-plus.ro Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale: www.anpcdefp.ro Programul de învățare pe tot parcursul vieții: www.llp-ro.ro Comunitatea oamenilor pasionați de nonformal: www.nonformalii.ro
Despre voluntariat… http://www.voluntariat.ro/legislatie_voluntari at.htm http://www.provobis.ro/ http://www.federatiavolum.ro/ http://www.evoluntar.ro/ http://www.voluntar.ro/
…și oportunități de voluntariat internațional:
http://www.idealist.org/info/IntlVolunteer/Pr ogram
130
http://europa.eu/youth/volunteering__exchanges/index_eu_en.html http://www.cev.be/28-you_want_to_volunteerEN.html http://www.alliancenetwork.eu/index.php?page=links http://www.avso.org/members/members.html http://www.worldvolunteerweb.org/takeaction.html http://www.volunteerabroad.com/search.cfm http://www.volunteerinternational.org http://www.globalvolunteers.org/ http://www.onlinevolunteering.org http://www.takingitglobal.org/opps/orgdir.ht ml
Online, despre dezvoltare personală:
http://www.andyszekely.ro/ http://www.lorand.biz/ http://florinrosoga.ro/blog/ http://www.lifewithoutlimbs.org/ https://www.stephencovey.com/ http://www.johnmaxwell.com/ www.johnmaxwellteam.ro/ www.lumosity.com www.mindtools.com
Site-uri:
https://www.youtube.com/watch?v=fXIeFJCqs Ps http://en.wikipedia.org/wiki/Flow_(psycholog y) http://www.pentrucariera.ro/ http://www.lifecoaching.com.ro/ http://www.motivonti.ro/ http://www.cheiasuccesului.ro/
131
Bibliografie: 1. CHARAN, Ram, Know-how: 8 abilităţi care-i diferenţiază pe liderii de succes, ed. All, Bucureşti, 2008; 2. CONGER, Jay, The charismatic leader: Behind the Mystique of Exceptional Leadership, ed. Jossey-Bass Publishers, San Francisco, 1989; 3. COSTEA Octavia, Contribuţia educaţiei nonformale la dezvoltarea competenţelor de comunicare ale elevilor, ISE. Bucureşti, 2004; 4. COTÎRLEA, Denisa, „Management-inteligenţă emoţională-leadership:interferenţe şi similitudini”, lucrare prezentată în cadrul Sesiunii de Comunicări Ştiinţifice “IN-EXTENSO”, Ediţia a IX-a, Alba Iulia, Aprilie 2009; 5. COVEY, Stephen, Etica liderului eficient sau conducerea bazată pe principii, ed. Allfa, Bucureşti, 2006; 6. DE JAMES C. Kaufman, STERNBERG Robert, „The international handbook of creativity”, 2006; 7. GOLEMAN, Daniel, Inteligenţa emoţională în leadership, ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2007; 8. Grigoriu C. – Managementul Deciziei, Ed. Domini Serv, 2012 9. Hinescu, Arcadie, “Management General”, Editura Seria Didactică, Alba Iulia, 2006 10. KETS DE VRIES, Manfred, Leadership – arta şi măiestria de a conduce, ed. Codecs, Bucureşti, 2007; 11. MATACHE Maria, Maeştrii picturii europene, Electa, Bucureşti, 1998; 12. MAXWELL, John, „Urme pentru a urma calea către succes” 13. NICOLESCU, Ovidiu, “Management”, Editura Economică, Bucureşti, 1999 14. PANITZ, Beth, "BrainStorms" ASEE Prism, March 1998, pgs 25–29. 15. ROCO, Mihaela, Creativitate şi inteligenţă emoţională, ed. Polirom, Iaşi, 2004; 16. SAVU, Constantin, “Iniţierea Şi Dezvoltarea Afacerilor”, Editura Polirom, Iaşi, 2001
132
17. SINGER, Thom, „Networking de la A la Z”, editura Curtea Veche Publishing, București, 2002; 18. VOLAND, Gerard, „Engineering by Design”, Pearson Prentice Hall, Pearson Education, Inc., Upper Saddle River, NJ, 2004 19. http://biblioteca.regielive.ro/download123641.html 20. http://biblioteca.regielive.ro/download262305.html 21. http://biblioteca.regielive.ro/referate/pedagogi e/proiect-de-educatie-nonformala-scoala-adolescentilor224443.html 22. http://biblioteca.regielive.ro/referate/psihoped agogie/educatiile-paralele-educatia-formala-nonformalainformala-206210.html 23. http://blogunteer.ro/2011/03/voluntariatul%E2%80%93-scoala-vietii-pentru-dezvoltareprofesionala/ 24. http://blogunteer.ro/2011/03/voluntariatul%E2%80%93-scoala-vietii-pentru-dezvoltareprofesionala/ 25. http://ciorna.wordpress.com/sciencespo/inteligenta-emotionala-si-leadership/; 26. http://course1.winona.edu/kdennehy/ENGR475 /Topics/stimulatingcreativity.ppt 27. http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/cornescu/c ap9.htm; 28. http://en.wikipedia.org/wiki/Personal_branding 29. http://mayhem.ro/angajare-cu-ajutorulfacebook 30. http://motivonti.ro/personal-branding-un-ghidpentru-cei-motivati.html 31. http://ocup.ro/servicii-online/despreantreprenoriat/ 32. http://promotadka.com/how-to-use-socialmedia-to-build-a-strong-personal-brand/ 33. http://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_person al%C4%83 34. http://ro.wikipedia.org/wiki/Facebook
133
35. http://ro.wikipedia.org/wiki/LinkedIn 36. http://www.andyszekely.ro/cum-sa-iticonstientizezi-imaginea-personala/ 37. http://www.businessdictionary.com/definition/ branding.html 38. http://www.criticatac.ro/12063/dezbatereeducatia-nonformala/ 39. http://www.dexx.ro/index.php?a=term&d=Dicti onar+de+termeni+internationali&t=BRANDING 40. http://www.edutopia.org/emotionalintelligence-missing-piece?page=3; 41. http://www.eurodesk.ro/buletin/brosura_volun tariat_CC.pdf 42. http://www.eurodesk.ro/buletin/brosura_volun tariat_CC.pdf 43. http://www.facilitare.ro/ghidul-complet-alfacilitarii/tehnici-de-stimulare-a-creativitatii 44. http://www.gabrielursan.ro/cum-sa-folosestitehnica-smart-de-formulare-a-obiectivelor-la-locul-demunca/ 45. http://www.gandeste-pozitiv.ro/5-trucuripentru-a-ti-construi-brandul-personal/ 46. http://www.grafton.ro/cariere/managementultimpului/ 47. http://www.ihhp.com; 48. http://www.incubat.ro/ 49. http://www.leadershipcenter.ro/leadershipuleste-influenta.html; 50. http://www.myjourney.ro/resurse/blog/model ul-spiro-de-analizat-obiectivelepersonale/?searchterm=None 51. http://www.onlinestudent.ro/editorial/raduzernoveanu-filosofia-leadership-ului-viziune-misiune-sivalori 52. http://www.paulolteanu.ro/cu-ce-maocup/branding-personal/ 53. http://www.postuniversitar.ro/art-inteligentaemotionala.php.
134
54. http://www.romanialibera.ro/economie/finante -personale/4-pasi-pentru-un-brand-personal-cu-impact332552 55. http://www.romanialibera.ro/economie/finante -personale/in-ce-conditii-pot-primi-tinerii-10-000-deeuro-nerambursabili-de-la-stat-216630 56. http://www.Rubinian.com/planafaceri_ghid_0.p hp. 57. http://www.selfgrowth.com/articles/Dunn157.h tml; 58. http://www.terapiam.ro/stimularea-creativit-ii 59. http://www.timpul.md/articol/metode-definantare-a-afacerilor-20950.html 60. http://ziuadecj.realitatea.net/economie/150-demilioane-de-euro-pentru-finantarea-afacerilor-tinerilor-131658.html 61. https://www.scribd.com/doc/244008433/creat ivitate-doc#download
135
Pentru că credem în poveștile frumoase, cu tineri determinați să schimbe ceva în bine, pentru că ne dorim să contribuim la dezvoltarea ta și a celor din jur, pentru că intenționăm să ne implicăm și să avem inițiativă și pentru că vrem să-ți fim aproape, ne-am dori să ne transmiți povestea, ideile sau nevoile tale, așternute pe-o coală de hârtie, la adresa str. Cloșca, nr. 13, bl. B3, sc. A, ap. 6, parter, Alba Iulia, Alba, cod 510021 (sau în format digital, la adresa ongcrede@gmail.com). De asemenea, ne poți lăsa datele tale de contact, pentru o mai ușoară comunicare. Nu uita! NOI CREDEM ÎN TINEri!
………………………………………………………………...……………………………… …………….…………………………………………………………………………………… …………………………………...…………………………………………….……………… …………………………………………………………………………………………………… …...…………………………………………….……………………………………………… ………………………………………………………………………...……………………… …………………….…………………………………………………………………………… …………………………………………...…………………………………………….……… …………………………………………………………………………………………………… …………...…………………………………………….……………………………………… ……………………………………………………………………………...………………… 1 ………………………….……………………………………………………………………… ………………………………………………...……………………………….…………….… ……………………………………………………………………………………………………
…………………………………………….…………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… .………………………………………………………………………………………………… ……………………...…………………………………………….…………………………… …………………………………………………………………………………………...…… ……………………………………….………………………………………………………… ……………………………………………………………...………………………………… ………….……………………………………………………………………………………… ………………………………...…………………………………………….………………… …………………………………………………………………………………………………… ...…………………………………………….………………………………………………… ……………………………………………………………………...………………………… ………………….……………………………………………………………………………… ……………………………………...…………………………………………….…………… …………………………………………………………………………………………………… ……...……………………………….…………….…………………………………………… …………………………………………………………………………...…………………… ……………………….………………………………………………………………………… ……………………………………………...…………………………………………….…… …………………………………………………………………………………………………… ……………...…………………………………………….…………………………………… …………………………………………………………………………………...…………... …………………………………………….…………………………………………………… …………………………………………………………………................................... ..…………………………………………….………………………………………………… ……………………………………………………….………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ………….……………………………………………………………………………………… ………………………………...…………………………………………….………………… …………………………………………………………………………………………………… ...…………………………………………….………………………………………………… 2 ……………………………………………………………………...………………………… ………………….……………………………………………………………………………… ………………………………………...…………………………………………….…………
3