DertourLife - 4 by DERTOUR România

Getting a handle on dreams No - 4/2020/ July/August

dertourlife PUBLICA}IA OFICIAL| A DERTOUR, PARTE A GRUPULUI GERMAN REWE EXEMPLARUL T|U GRATUIT

Corporate Interview:

Cosmin Marinof

Keep Walking! Vacan]ele nu trebuie s\ se opreasc\ Corfu, Dubai, Paris Turism responsabil în 2020 Parcul Natural Apuseni

La vân\toare de OZN-uri comuniste în Bulgaria.

Branduri romåne[ti. Castele [i cet\]i transilvane.

CNN Travel: Mun]ii Apuseni în top 17 destina]ii ale Europei de vizitat în 2020

dertourlife este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul DER Touristik Group, parte a Grupului REWE

Dertourlife No - 4(44)/July/August/2020

CEO Travel Brands, operator al brandului DERTOUR în România

Getting a handle on dreams No - 4/2020/ July/August

dertourlife PUBLICA}IA OFICIAL| A DERTOUR, PARTE A GRUPULUI GERMAN REWE EXEMPLARUL T|U GRATUIT

Corporate Interview:

Cosmin Marinof

Keep Walking! Vacan]ele nu trebuie s\ se opreasc\ Corfu, Dubai, Paris Turism responsabil în 2020 Parcul Natural Apuseni

La vân\toare de OZN-uri comuniste în Bulgaria.

Branduri romåne[ti. Castele [i cet\]i transilvane.

CNN Travel: Mun]ii Apuseni în top 17 destina]ii ale Europei de vizitat în 2020

dertourlife este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul DER Touristik Group, parte a Grupului REWE

Dertourlife No - 4(44)/July/August/2020

CEO Travel Brands, operator al brandului DERTOUR în România

Getting a handle on dreams No - 4/2020/ July/August

dertourlife PUBLICA}IA OFICIAL| A DERTOUR, PARTE A GRUPULUI GERMAN REWE EXEMPLARUL T|U GRATUIT

Corporate Interview:

Cosmin Marinof

Keep Walking! Vacan]ele nu trebuie s\ se opreasc\ Corfu, Dubai, Paris Turism responsabil în 2020 Parcul Natural Apuseni

La vân\toare de OZN-uri comuniste în Bulgaria.

Branduri romåne[ti. Castele [i cet\]i transilvane.

CNN Travel: Mun]ii Apuseni în top 17 destina]ii ale Europei de vizitat în 2020

dertourlife este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul DER Touristik Group, parte a Grupului REWE

Dertourlife No - 4(44)/July/August/2020

CEO Travel Brands, operator al brandului DERTOUR în România

Green Village Resort 4* din Sfântu Gheorghe Cere o ofert\ personalizat\ la: 031.438.73.21, 031.438.73.22 sau alege una pe www.dertour.ro

Visit Romania! Lonely Planet: Romania în top 5 ]\ri sigure de vizitat Exist\ un loc unic, aflat chiar la v\rsarea Dun\rii în Marea Neagr\, unde aten]ia la detalii [i dragostea pentru frumos des\vâr[esc cadrului natural execep]ional. Green Village Resort 4* din Sfântu Gheorghe este unul dintre cele mai frumoase [i sigure locuri din lume, din punct de vedere sanitar. pagina 52

Vacan]a perfect\. Pentru mine.

Green Village Resort 4* din Sfântu Gheorghe Cere o ofert\ personalizat\ la: 031.438.73.21, 031.438.73.22 sau alege una pe www.dertour.ro

Vacan]a perfect\. Pentru mine.

Green Village Resort 4* din Sfântu Gheorghe Cere o ofert\ personalizat\ la: 031.438.73.21, 031.438.73.22 sau alege una pe www.dertour.ro

Vacan]a perfect\. Pentru mine.

PREVIEW

I CONTENTS

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

Getting a handle on dreams No - 4/2020/ July/August

life ..........

destina]ii .......

........

Cluj, foto: © Nicu Cherciu, www.facebook.com/nicu.cherciu

Corporate News – Circula]ia turi[tilor în 2020. Corporate News – Early booking? Top oferte recomandate `n 2020. Advertorial – Magia Transilvaniei, Valea Verde.

mozaic 65. 69. 73. 76.

Vamos a la playa! Gran Canaria. La vân\toare de OZN-uri comuniste în Bulgaria. 10 locuri superbe de vizitat în Mexic. Turism de Eveniment / ADS / Advertorial.

Iceland, foto: © Anca Cheregi, www.ancacheregi.ro

54. 56. 57. 58.

..........

focus corporate

59. Advertorial – Vacan]\ în Delta Dun\rii în 2020. 60. Motive pentru o vacan]\ loco. Reîmprosp\teaz\-]i amintirile copil\riei! 62. City Break – S-a redeschis Turnul Eiffel!

................

......................

...

06. Point of View – Keep Walking! Vacan]ele nu trebuie s\ se opreasc\. Our Iceland Story, Part II. 08. Point of View – Visit Romania! CNN Travel: Mun]ii Apuseni, în top 17 destina]ii ale Europei de vizitat în 2020. 10. Point of View – Keep Walking! Visit Romania! 12. Editorial – Corporate Interview Cosmin Marinof, CEO Travel Brands, operator al brandului Dertour în România. 14. Preview – Colaboratorii edi]iei – dertourlife. 15. Preview – Pledoarie pentru turism responsabil. 16. Turism responsabil în 2020 – Ispita zeilor – Grecia. 20. Dubai, limita r\sf\]ului! 26. Our Iceland Story, Part II. 32. Turism responsabil în 2020 – Parcul Natural Apuseni. 38. VIP Interview – Corina Martin. 42. Branduri romåne[ti – City Break la Cluj. 48. Branduri romåne[ti – Castele [i cet\]i transilvane.

6 POINT OF VIEW

OUR ICELAND STORY - PART II

Coasta de Sud a Islandei, Foto: Â© Bogdan Pop, Anca Cheregi Studio 2

Keep Walking! Vacan]ele nu trebuie s\ se opreasc\ Our Iceland Story, Part II

I pagina 26

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

8 POINT OF VIEW

CNN TRAVEL: MUN}II APUSENI ÎN TOP 17

„Pentru mine Romånia nu este doar un nume [i o popula]ie. Este un concept complex, diversificat [i frumos, un buchet de flori de diverse culori, de identit\]i [i tradi]ii diferite, care `nflore[te la sat”.

Peter Hurley

I Un irlandez îndr\gostit de Romånia

Mun]ii Apuseni, foto: © Nicu Cherciu, www.facebook.com/nicu.cherciu ww.fotonicu.wordpress.com www.nicucherciu.wordpress.com

Visit Romania! CNN Travel: Mun]ii Apuseni, în top 17 destina]ii ale Europei de vizitat în 2020 I pagina 32

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

10 POINT OF VIEW

I CITY BREAK I VISIT ROMÅNIA!

Cluj Napoca, foto: © Nicu Cherciu, www.facebook.com/nicu.cherciu ww.fotonicu.wordpress.com www.nicucherciu.wordpress.com

Keep Walking! Coronavirusul a f\cut ca farmecul oric\rei perspective de c\l\torie s\ p\leasc\. A dat de pere]i cu tot entuziasmul nostru, cu gândurile la str\zile Vienei, la plajele Greciei, la terasele spaniole sau la buc\t\ria italian\. Da, s-au redeschis frontierele [i da, po]i aveao vacan]\ c\l\torind interna]ional sau în Romania, dar va trebui s\ respec]i o serie de reguli pentru a te proteja pe tine [i pe cei dragi.

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

Visit Romania! Dac\ nu ]i-ai planificat o vacan]\ afar\, câteva zile petrecute în locuri superbere precum malul Lacului Colibi]a, Mun]ii Apuseni, sta]iunile balneare române[ti, cu cortul prin cheile V\rghi[ului sau într-un road trip prin Dobrogea, pentru a-]i înc\rca zdrav\n bateriile, e timpul s\ o faci!

Distan]are social\ la Cluj Napoca Concert Vi]a de Vie, foto: © Nicu Cherciu

12 EDITORIAL

I CORPORATE INTERVIEW I COSMIN MARINOF

Corporate Interview Cosmin Marinof, CEO Travel Brands, operator al brandului DERTOUR în România

Domnul Sören Hartmann, CEO DER Touristik Group, spunea anul trecut, premonitoriu, c\ turismul viitorului se va schimba radical, iar agen]iile de turism vor trebui s\ se adapteze sau vor disp\rea. În situa]ia actual\, dumneavoastr\ ce crede]i? (n.r. råde) Cred c\ domnul Sören Hartman nu a luat în considerare o schimbare a[a de brusc\ [i miza pe una pe termen mediu [i lung. To]i trebuie s\ ne schimb\m. Agen]iile de turism trebuie s\-[i schimbe strategiile în primul rånd, deoarece comportamentul consumatorului s-a schimbat radical. Era, oricum, un moment al schimb\rilor, iar pandemia de coronavirus nu a f\cut altceva decât s\ gr\beasc\ aceste schimb\ri. Ne-am trezit peste noapte în ni[te situa]ii incomode, cu o legisla]ie s\rac\, care nu ajut\ nici clientul [i nici agen]iile s\ treac\ mai u[or peste diversele probleme create de actuala criz\.

.....

singuri toat\ munca depus\ în aproape un an, înc\ din toamn\. Ei spun, noi suntem aici ca s\ vindem vacan]e [i amintiri memorabile, ori noi acum ce facem? Nu facem altceva decåt s\ intr\m în diverse dispute cu clien]ii care, de frica pandemiei, nu mai doresc s\ c\l\toreasc\. Noi nu suntem obi[nui]i s\ intr\m în dispute cu clien]ii, e un lucru pe care nu [tim s\-l facem, pur [i simplu. Practic, jobul nostru s-a schimbat, dar începem s\ vedem lumini]a de la cap\tul tunelului ([i nu e un tren în tunel!:), iar din iunie au început rezerv\rile de vacan]e în principalele destina]ii - în Romania, Bulgaria, Grecia, dar, pentru finalul anului, exist\ un apetit crescut pentru destina]iile exotice.

.....

Cåt de mult înseamn\ for]a Grupului (DER) în situa]ia actual\? Este determinant\ în situa]ia în care suntem, situa]ie pe care nici nu [tiu cum s\ o descriu: incredibil\, în sensul în care vacan]ele pe care leam vândut pentru aceast\ var\, începând din octombrie anul trecut, au fost, rånd pe rånd, anulate, stornate. Am ajuns s\ avem, practic, începând cu luna martie, vånz\ri pe minus. Dac\ nu vinzi nimic, cifra ta de afaceri este egal\ cu zero, dar noi acum storn\m vacan]ele våndute anul trecut [i la începutul acestui an. Asta înseamn\ c\, în fiecare zi, cumul\m minusuri de vånz\ri. Nu ne putem opri, îns\ vom continua s\ oferim vacan]e [i amintiri turi[tilor no[tri, aceasta este menirea noastra [i nu renun]\m!

..... Cåt de greu îi este acum unui manager s\ se afle la cårma unei agen]ii de turism? La început a fost greu! Primele dou\ s\pt\måni din pandemie, perioada 12-30 martie, au fost cele mai dificile, pån\ am început s\ construim scenarii [i am început s\ calcul\m efectele. Acum, aceste greut\]i fac parte din normalitate. Cel mai greu le este colegilor mei afla]i în prima linie a vånz\rilor, fa]\ în fa]\ cu clien]ii, care sunt nevoi]i s\-[i anuleze

.....

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

„Agen]iile de turism trebuie s\-[i schimbe strategiile în primul rånd, deoarece comportamentul consumatorului s-a schimbat radical”.

..... Au pierdut oamenii deprinderea de a merge în vacan]e, modul în care erau obi[nui]i s\-[i petreac\ vacan]ele? Cred c\ oamenii se adapteaz\. Obi[nuin]a de a fi liberi este greu de îngr\dit. U[or, u[or vom înv\]a s\ convie]uim cu acest virus pân\ când îi vom veni de hac. {i mie mi-a fost fric\ de virus, în martie, pentru c\ nu în]elegeam ce se întåmpl\. Respect normele sanitare, e normal s\ facem acest lucru [i m\ adaptez. Oamenii nu se vor închide în grani]ele unor ]\ri. Dup\ cum se vede, ]\rile, rånd pe rånd, se redeschid, dau drumul turismului [i c\l\toriilor. Adaptarea este principalul atu (skill) pe care va trebui s\ îl folosim în viitor! Statul român a facut ce trebuie? {i-a ap\rat cet\]enii [i lucr\torii din turism? Cred c\ statul nici m\car nu a în]eles ce ni se întåmpl\! {i ca atare, nici nu a f\cut lucrurile pe care noi le a[teptam [i de care era [i este mare nevoie. Nu a f\cut, nu din rea voin]\, ci din cauza unor constrångeri (poate bugetare) pe care le are. Totu[i, suntem încrez\tori c\ politicienii responsabili vor influen]a pozitiv restartul business-urilor private. Singura m\sur\ palpabil\ a fost acel ajutor de [omaj, îns\ a[ fi preferat ca el s\ se fi transformat în participarea statului la plata salariului. S\ pl\tim nemunca? Noi am muncit permanent, am avut activitate, chiar dac\ nu am mai f\cut rezerv\ri, am avut de lucru cu aceste anul\ri de vacan]e. De aceea spun, a[ fi preferat ca acest ajutor de [omaj s\ fi fost contribu]ie a statului la plata salariului.

.....

„Trebuie s\ mergem mai departe, s\ ne vedem de drumul nostru, de vie]ile noastre [i de vacan]ele noastre”.

..... Care e starea de spirit a agentiei, a angaja]ilor? Suntem pozitivi, vindem [i propunem vacan]e. C\l\toriile au început, avem vacan]e våndute, oamenii se relaxeaz\, adun\ amintiri, fac lucrurile pe care le f\ceau [i pån\ acum. Se deschid din ce în ce mai multe destina]ii, charterele au început s\ zboare, iar turi[tii se bucur\ de vacan]e. Odat\ ajun[i în destina]ie, lucrurile devin normale! La sfâr[itul anului trecut, DER a f\cut cea mai mare mutare de business din istoria turismului românesc [i a promis servicii superioare [i diverse. S-a schimbat ceva în politica de parcurs a grupului din cauza pandemiei? Nu s-a schimbat nimic, toate vacan]ele pe care le oferim turi[tilor din Romania se desf\[oar\ în parteneriat cu serviciile DER Touristik din ]\rile de destina]ie. DER Touristik are companii în aproape toate destina]iile. Practic, cine cump\r\ o vacan]\ de la DER Touristik ajunge s\-[i fac\ vacan]a într-o destina]ie în care serviciile sunt tot ale companiei Der Touristik. Suntem un hipermarket de turism [i vindem [i vacan]ele altor tour-operatori din str\in\tate cum sunt TUI, FTI Alltours sau din Romånia... Facem acest lucru pentru c\ dorim s\ oferim clien]ilor romåni vacan]a cea mai potrivit\. {tiu c\ sunte]i pasionat de animale, de cåini în mod special. Poart\ ei masc\ (ca s\ fac haz de necaz)? Mai face]i antrenamente cu ei în aceast\ perioad\? Câinii sunt sinceri, nu poart\ masc\ niciodat\. Acum nu ne mai antren\m, pentru c\ suntem la pensie (n.r. de]ine dou\ c\]ele din rasa Ciob\nesc german). Câinii mei sunt deja pensionari, dar facem mi[care în fiecare zi, chiar dac\ pandemia ne-a luat din energie [i din elan.

..... Ce sfat le da]i turi[tilor? Keep Walking! Avem de gånd s\ folosim aceast\ schimbare pentru a ne schimba pe noi, în primul rând [i apoi pe cei de lång\ noi. Trebuie s\ mergem mai departe, s\ ne vedem de drumul nostru, de vie]ile noastre [i de vacan]ele noastre. Am citit, de curând, un studiu care prive[te înv\]\mântul la grupele mici de vårst\, de unde am aflat c\ skill-ul cel mai important pe care trebuie s\-l dobåndeasc\ un copil în primii ani trebuie s\ fie adaptabilitatea. E o înv\]\tur\ valabil\ [i pentru noi, cei mari. Trebuie s\ ne adapt\m la schimb\rile care apar, [i apar din ce în ce mai des. Nu putem s\ ne închidem în case. Suntem oameni [i avem o via]\ social\. Asta nu înseamn\ c\ trebuie s\ d\m petreceri pe plaj\ în plin\ pandemie, nu înseamn\ c\ trebuie s\ fent\m regulile. Virusul exist\, iar campaniile de intoxicare, de negare a existen]ei virusului, care se duc pe FB, sunt periculoase. Vacan]ele viitoare vin sigur, deja vin, s\ avem în continuare vacan]e în familie în care s\ acumul\m amintiri, acestea sunt nepre]uite [i nu v\d de ce ne-am opri!

Marcel {tef ..........

..........

Publisher dertourlife

I COLABORATORII EDI}IEI

Getting a handle on dreams

dertourlife

>dertourlife< este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul DER Touristik Group, parte a Grupului REWE

Cristina Oana Iancu alias Veri[oara Juliei „Absolvent\ de scenaristic\, part-time c\l\toare, part-time turist\ [i full-time iubitoare de filme dubioase. ~n prezent, tour director [i ghid pentru turi[tii care viziteaz\ Romånia. Am fost gaijin în Japonia, gringo în Mexic, mzungu în Tanzania [i-n Kenya, turist & c\l\tor în mai bine de 50 de ]\ri din lume, adic\ mai pu]in de 50% din ceea ce-mi doresc s\ descop\r. Nu-mi plac vacan]ele all inclusive, sunt mai degrab\ adepta c\l\toriilor off the beaten track [i nu-mi place trendul \sta cu influencerii sau divele c\l\toare de pe instagram.

CV-ul meu de c\l\tor include Argentina, Australia & Tasmania, Austria, Belgia, Bolivia, Bulgaria, Cambodgia, Chile, Columbia, Costa Rica, Cuba, Cehia, Danemarca, Ecuador, Franta, Georgia, Germania, Grecia, Guatemala, Ungaria, Indonezia, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Laos, Malaezia, Maroc, Mexic, Olanda, Norvegia, Peru, Portugalia, Singapore, Spania, Suedia, Tanzania & Zanzibar, Thailanda, Turcia, Ucraina, Uruguay, Kenya, Vietnam, SUA. Cu toate astea, nu mi-am propus s\ bifez cåt mai multe ]\ri, ci s\ descop\r, triptil, triptil, oameni [i locuri din diverse col]uri ale lumii. www.triptil.ro

Nicu Cherciu

Alexandra Cristian

„Primul aparat de fotografiat a fost un Smena 8 pe care l-am stricat la Sibiu `n timpul Revolu]iei din 1989. M-am n\scut la Sibiu [i am emigrat 1990 la Cluj, <ca s\-mi caut alt aparat de fotografiat>! Freelancer, sunt pasionat de fotografie din 1988. CV: fotograf la Teatrul Na]ional Cluj-Napoca din 1996-prezent [i la Opera Na]ional\ Român\ Cluj-Napoca din 1997 - prezent, din 2010 sunt fotograf oficial TIFF (Festivalul Interna]ional de Film Transilvania). www.fotonicuwordpress.com

„Despre mine, e simplu… , sunt fericit\ c\ tr\iesc… ceea ce tr\iesc ast\zi [i ceea ce am tr\it ieri [i `nv\t s\ m\ bucur de lucrurile simple... Mi-am propus s\ zåmbesc, s\ explorez [i s\ `nv\] c\ fiecare zi e nou\ [i plin\ de necunoscut. Cåt despre c\l\torii, mi-ar lua o zi `ntreag\ s\ explic cåt de mult le ador. ~mi place s\ m\ plimb, s\ vizitez cet\]i, biserici fortificate, castele [i conace, lacuri [i cascade, m\ri [i oceane, sate uitate de lume sau metropole impun\toare, s\ cunosc oameni ..., toate acestea fac parte din Universul meu.” www.alexandracristian.ro

Iulia H\u

Anca Cheregi

.......................................................

14 PREVIEW

dertourlife Revista oficial\ a DERTOUR, parte a Grupului REWE Nr. 4 (44), iulie/august 2020 ISSN 2393 – 5278 /JustCPR, Ilustra]ie copert\: © boiron Editor in chief: Adriana Constantin (office@justcpr.ro) Editori: Zenaida F\rca[, Oana Iana, Carmen Neac[u Senior Art Director: Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) DTP: Luca Hagiu Colaboratori: Iulia H\u, Ana Mayer, Cristina Oana Iancu, Cristiana Constantinescu Foto: Diana Chereche[, Nicu Cherciu, Anca Cheregi, Ilie Tudorel, Cristina Oana Iancu Traducere: John Rock Publicitate: GSM: +40 728 006 654, cstef@justcpr.ro

Publisher:

Turn to professionals!

„Am plecat cu Erasmus în Spania! Întoars\ pe meleagurile natale inevitabilul s-a produs, iar pentru mine (ca pentru mul]i al]ii) grani]ele Bucure[tiului p\reau prea înguste, timpul prea scurt, iar lumea, infinit\. De atunci, sub mantra „dac\ nu acum, atunci când? Dup\ ce fac copii?”, am f\cut tot ce a ]inut de mine pentru a cunoa[te locuri, destina]ii, ]\ri… a[ înclina mai degrab\ s\ le numesc universuri. Mi-am dat seama repede c\ city-break-urile [i c\l\toriile pe fug\ nu sunt tocmai cele din care pot s\ m\ hr\nesc [i am încercat s\ petrec cât mai mult timp posibil pe orice nou p\mânt am aterizat..” www.lapasmolcom.ro

„Dac\ nu m\ g\si]i acas\, prelucrånd poze [i scriind al\turi de cele dou\ pisici ale mele, mai mult ca sigur sunt pe drumuri, prin Romånia sau prin ]\ri str\ine. M\ entuziasmez u[or la gåndul unei c\l\torii, fie c\ e vorba de o excursie de 3 s\pt\mani pe alt continent, fie c\ e vorba de un weekend petrecut `ntr-o cas\ veche din inima Transilvaniei. Lucrez la un proiect, vreau s\ transform excursiile `ntr-un stil de via]\. A[a c\, `mpreun\ cu so]ul meu, am purces la construirea unui camper van cu care, sper\m noi, vom descoperi lumea.” www.ancacheregi.ro

...........................................................................

..............................

Adresa redac]iei Aleea Lungule]u Nr. 3, sect. 2, Bucure[ti e-mail: office@justcpr.ro www.justcpr.ro, Tel.: +40 728.006.654

Copyright: DERTOUR Po[ta redac]iei:: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro). R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare. Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.

I PLEDOARIE PENTRU TURISM RESPONSABIL

De[i evenimentele la nivel mondial sunt ongoing, putem trage deja câteva concluzii. De-a lungul vremurilor omenirea a mai trecut prin griji, r\zboaie, foamete, molime, dar nu s-a oprit din drumul ei.

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

Poate c\ acum, mai mult ca niciodat\, vacan]a însemn\ libertate. Keep Walking!

Keep Walking! Pledoarie pentru turism responsabil C\l\torului îi [ade bine cu drumul, spune o vorb\ din popor. Mai e valabil proverbul [i acum? Sau, într-o lume unde totul se negociaz\ – s\natatea, libertatea de a circula, dreptul la via]\, siguran]a social\ – totul se poate d\râma dup\ bunul plac al unuia sau altuia ori dintr-o criminal\ incon[tien]\? {i-atunci, ar mai trebui s\ ne ag\]\m de vorbe în]elepte [i pove[ti nemuritoare? Noi credem, totu[i, c\ nu putem renun]a la tot ce ne define[te ca oameni cu sim]ire. A[adar, îndemn\m la o sintez\ obiectiv\ între risc [i beneficii, între epocile pre [i post Covid, cu men]iunea c\ pe cea din urm\ nu am în]eles-o înc\. {i cu toate c\ nici nu poate fi vorba s\ neg\m în vreun fel gravitatea acestei pandemii, nu putem totu[i uita un adev\r obviu: suntem

fiin]e sociale cu dorin]e, vise [i aspira]ii. De aceea, ar putea fi un gest mai degrab\ potrivit celenteratelor s\ l\s\m o criz\ s\ [tearg\ cu buretele tot ceea ce noi suntem, fiin]e sensibile care tresar, care se bucur\, care tremur\ de emo]ie la gåndul vacan]ei care se apropie [.a.m.d. Mai precis, propunem o sintez\ ra]ional\ între aspectele care privesc nevoile noastre fire[ti [i prezentul context, în a[a fel încât s\ nu ne pierdem nici noi pe noi, dar nici noi ca societate. A[a cum am g\sit solu]ii pân\ acum pentru diversele probleme ce au traversat genera]iile, este ra]ional s\ presupunem c\ o vom face [i de acum înainte. Dar pentru a izbândi, trebuie s\ fim informa]i, s\ avem grij\ de noi [i de ceilal]i din jurul nostru [i s\ respect\m regulile ]\rilor c\rora le vom fi oaspe]i în aceast\ var\.

Lec]iile Covid 19

...

• s\ evit\m locurile aglomerate • s\ p\str\m distan]area social\ • s\ purt\m masc\ în spa]iile închise • s\ nu ne mai îngesuim în spa]iile publice • s\ evalu\m riscurile • s\ vizit\m locuri relevante, nu doar la mod\ • s\ ne alegem destina]iile cu aten]ie • s\ îi îndemn\m [i pe ceilal]i s\ respecte regulile • s\ nu fim indiferen]i • s\ mergem doar în .......

destina]iile sigure, verificate • s\ nu facem din turism o obliga]ie, o mod\, ci o experien]\ memorabil\ • s\ respect\m regulile impuse de autorit\]i • s\ în]elegem c\ s\n\tatea noastr\ depinde de s\n\tatea celui de lång\ noi • s\ pre]uim s\n\tatea • s\ ne bucur\m de lucrurile simple • s\ întindem o mân\ de ajutor celor afla]i în nevoie •

.......

Foto: © Drew Colins

PREVIEW

16 DESTINA}II

I TURISM RESPONSABIL ÎN 2020 I CORFU Destina]ie sigur\ în 2020

Sidari, Corfu, foto: © Nicu Cherciu, ww.fotonicu.wordpress.com www.nicucherciu.wordpress.com

Grecia î[i a[teapt\ oaspe]ii [i permite intrarea persoanelor, în scop turistic, din 29 de state printre care [i România. Se zboar\ c\tre toate aeroporturile interna]ionale de pe teritoriul s\u [i sunt permise cursele terestre de pasageri dinspre Bulgaria. Începând cu data de 1 iulie, la intrarea pe teritoriul grec, va trebui s\ complet\m un formular electronic PLF (passanger load factor) cu datele de contact din Republica Elen\. De asemenea, turi[tii vor fi nevoi]i s\ completeze un chestionar online, cu 24 de ore în avans, vor primi un cod QR [i vor trebui s\ prezinte un rezultat negativ al unui test RT-PCR pentru Covid-19, efectuat cu pån\ la 72 de ore înainte de intrarea lor în Grecia. Documentele trebuie s\ fie scrise în limba englez\ [i s\ aib\ datele de identificare ale c\l\torului. Grecia a redeschis plajele organizate, cu respectarea m\surilor de distan]are social\, au fost reluate pelerinajele la m\n\stiri, inclusiv pe Muntele Athos, sunt operabile cursele interne de feribot între insule [i Grecia Continental\, s-au redeschis toate magazine [i unit\]ile comerciale, restaurantele, cafenelele, inclusiv cele din pensiuni, dar numai cu asigurarea spa]iilor de servit în aer liber, asigurarea unei distan]e de 2 m între mese [i a prezen]ei a maxim 6 persoane la o mas\.

Ispita zeilor: Corfu „Perla M\rii Ionice” .................. Pån\ anul trecut, înainte de apari]ia teribilei molime care ne-a schimbat via]a [i obiceiurile, insula Corfu era vizitat\ anual de peste un milion de turi[ti. Aceast\ limb\ de p\månt din vestul Greciei, aducea un profit de peste 100 de milioane de euro/anual, peste 25% dintre turi[ti fiind a[a-numi]ii „returning customers“, oameni care-[i fac vacan]ele aici an de an. Turismul în insule e diferit de cel continental. Din cele o mie de insule, grosso modo, Corfu se remarc\ deta[at dintre toate celelalte prin unicitatea stilurilor arhitectonice, varietatea florei [i fauna acvatic\. Romåni, vene]ieni, francezi, britanici... fiecare cultur\ [i-a l\sat amprenta în Corfu, Kerkyra, cum îi spun localnicii. Dac\ vene]ienii [i francezii au ridicat fort\re]e [i cl\diri, englezi au adus cu ei cricket-ul [i berea cu ginger. ~n fiecare an, urma[ii acestor temerari revin în Corfu s\ respire aerul cosmopolit al capitalei [i s\ vad\ plajele de o rar\ frumuse]e. Cel dintåi care a cåntat insula a fost Homer, `n Odiseea.

Legenda spune c\ Ulise, azvårlit de furtun\ pe ]\rm, a fost descoperit de Nausicaa, fiica regelui Alcinous. De la Homer `ncoace `ns\, Corfu a cunoscut invazii [i ocupa]ii: grecii, romanii, englezii, vene]ienii, francezii [i slavii au st\pånit-o de-a lungul vremii, asemenea celorlalte insule ioniene. Din istoria sa milenar\, insula a mo[tenit pu]ine urme arheologice, dar a p\strat aerul cosmopolit, cu parfum italian, bucuråndu-se totodat\ de o explozie cultural\. O bibliotec\ vast\, ce con]inea c\r]i [i manuscrise rare, o [coal\ de arte

DESTINA}IE DE TOP

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

Frumuse]ea „perlei M\rii Ionice” las\ turistul, abia dezmeticit dup\ criza sanitar\, beat de uimire. Cei care pun piciorul pe aceste t\râmuri cl\dite, parc\, de zei vor l\sa aici o parte din ei.

frumoase, un teatru liric sunt cåteva dintre m\rturiile `ndelungatei prezen]e a vene]ienilor, care au dominat locurile din secolul al XV-lea pån\ la finele celui de-al XVIII -lea.

Ispitele insulei Romantic\ [i luxuriant\, insula Corfu `[i merit\ numele de „perl\“ a M\rii Ionice. Cu colinele sale acoperite de m\slini, chiparo[i, l\måi [i magnolii, sc\ldat\ de albastrul intens al m\rii, `ntre azur [i turcoaz, insula

este o ispit\ zeiasc\ pentru turi[ti. Coasta estic\ ofer\ o mare calm\, deschis\ sporturilor marine, iar ]\rmul ad\poste[te tavernele cochete, unde se serve[te pe[te [i vin. Aici, pe coast\, sunt locurile din care se porne[te, cu tradi]ionalele b\rci de pescuit, `n explor\ri incitante, pentru descoperirea golfule]elor ascunse [i romantice. Petrec\re]ilor le este dedicat\ partea de sud a insulei, unde distrac]ia e la ea acas\: cluburile, discotecile [i tavernele sunt deschise pån\-n zori. Oferta e bogat\: ouzo, bere local\, vin,

18 DESTINA}II

I TURISM RESPONSABIL ÎN 2020 I CORFU

Mai mult ca niciodat\, turi[tii vor acorda prioritate impactului c\l\toriilor lor asupra planetei, asupra comunit\]ilor locale.

Metaxa, Retsina, cocktailuri, tradi]ionalul mezze... [i delicioasele fructe de mare; dar celor care iubesc [oaptele m\rii, plajele pustii, le plac hotelurile retrase `n zone s\lbatice, departe de lume, precum Gouvia, Dassia, Nissaki, Kassiopi, Kalamak, Messonghi, Sidari ori Paleokastritsa. Paleokastritsa, sta]iune aflat\ pe partea estic\ a insulei, diametral opus\ fa]\ de Kerkyra (Corfu Town), este, de departe, cea mai bun\ alegere pe care o pute]i face în aceast\ var\. E aproape, e sigur\, e frumoas\, e s\lbatic\. În Paleokastritsa totul este perfect, peisajul este dramatic, mai ales la apus, vegeta]ia, mixul se pini, palmieri, leandrii [i chiparo[i ce „coboar\” pe pantele abrupte pån\ pe plaje te ame]esc, soarele nu dispare niciodat\ de pe cer, poate doar noaptea cånd se odihne[te, iar apa, datorit\ izvoarelor subterane care str\bat în m\runtaie insula, este ireal de limpede. Paleokastritsa ofer\ toate facilit\]ile pentru practicarea sporturilor nautice, are [coal\ de scuba, sta]ie de taxi boat în Portul Alipa, ofer\ `nchirieri de ambarca]iuni, de hidrobiciclete [i caiace, de ski nautic [i colace de tras pe ap\ [i stånci de unde po]i face s\rituri epice în apele albastre.

Via]a subacvatic\ În zona acvariului din Paleokastritsa se poate face snorkeling de calitate `n diverse locuri, apele din jurul sta]iunii fiind bogate în faun\ marin\, ai s\ vezi pe[tii Dorada, colora]i [i vioi – specia cea mai r\spåndit\ care poate fi observat\ înotånd printre ståncile subacvatice pline de vegeta]ie, aflate la mic\ adåncime – bancurile de Damselfish care înoat\ la suprafa]a apei, Pe[tele Cardinal, mai mic `n dimensiuni, `ns\ foarte colorat, care st\ ascuns printre ståncile de pe fundul apei, pe[tii buza]i curcubeu [i turcesc, la fel de interesan]i [i colora]i.

Oh, plajele... Plajele? Nu am cuvinte. Sunt multe. Pe coasta vestic\ vei g\si plaja Glyfada. La Sidari se ajunge relativ u[or ]inånd drumul c\tre Pelekas. Plaja este una dintre cele mai late [i animate din insul\. Drumurile sunt ca `n majoritatea insulelor, de poveste, extrem de `nguste [i cu multe serpentine. Plaja Kasiopi are un port colorat, un fort medieval [i cåteva terase cu fructe de mare proaspete [i ieftine. La Agni Bay se ajunge greu, pe un drum cu pante d\t\toare de emo]ii. Plaja, de[i mic\, cu pietricele, se laud\ cu cel mai cochet golfule] de pe coasta de est, cu terase, cu cåteva vile pentru oaspe]ii veni]i cu ambarca]iuni diverse, cu vegeta]ie din plin [i nuan]e infinite de albastru.

Corfu Town (Kerkyra) Capitala insulei, Corfu Town, este un hub multicultural cu accente ap\sate l\sate de italieni, înc\ de pe vremea cånd st\påneau insula. Transportul public al insulei are ca punct de plecare sta]ia din Corfu.

De aici exist\ curse regulate c\tre principalele sta]iuni/ora[e. De exemplu, c\tre Paleokastritsa pleac\ din dou\ `n dou\ ore [i cost\ cca 2 euro c\l\toria. Sta]ia de autocare este situat\ foarte aproape de ora[ul vechi, cu str\du]e `nguste, pline de magazine [i de vånz\tori care `]i promit produse “only for you”. Merit\ s\ r\t\ce[ti în zon\. Ocolind aeroportul din Kerkyra, c\tre sud, se afl\ palatul Achilleio, dedicat memoriei eroului mitic grec Achile. ~mp\r\teasa Elisabeta a Austriei, Sisi, a primit proprietatea de la un grec corfiot [i a construit palatul aici, `n 1890. Panorama este fantastic\: marea `n dep\rtare, p\durile de pini din inima insulei [i o re[edin]\ de vacan]\ alb\, simpl\, care ad\poste[te o colec]ie impresionant\ de art\.

De ce iubesc turi[tii Corfu? Poate datorit\ climei blånde, a zecilor de plaje, a peisajul teribil de frumos sau a golfurilor cu ap\ atåt de limpede `ncåt fundul m\rii se vede la 6 metri adåncime. Ori poate datorit\ satelor pesc\re[ti sau a amplasamentelor luxoase ridicate `n locuri ce par adev\rate provoc\ri pentru arhitec]i. Sau poate datorit\ ora[ului construit de vene]ieni, cu str\zi `nguste [i `mpov\rate de copaci `nflori]i [i a celor dou\ forturi `mb\trånite de vremuri [i de istorie. S\ fie Lord Byron de „vin\” sau ~mp\r\teasa Sissi, a c\rei fantom\ båntuie parc\ `ntr-un templu-palat construit la Gastouri? Putem c\uta întreb\ri [i r\spunsuri la infinit.

Tavernele î[i a[teapt\ oaspe]ii! Grecia r\mâne una dintre destina]iile favorite ale turi[tilor de pre-

Prånz la tavern\, foto: © Nicu Cherciu, ww.fotonicu.wordpress.com www.nicucherciu.wordpress.com .

.......

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

Corfu Town, foto: © Chris Karidis

tutindeni. Unul dintre motivele pentru care românii aleg s\ viziteze b\tråna Elad\ este buc\t\ria zeiasc\, gustul divin al månc\rurilor preparate cu ingrediente specific grece[ti, pe[tele proasp\t g\tit în ulei de m\sline verde-virgin, dar, poate, si datorit\ m\rimii por]iilor. Grecia [i-a redeschis tavernele pentru turi[tii din cåteva state europene, ele sunt preg\tite s\-[i pri-

.......

Epilog Corfu, „perla M\rii Ionice”, se insinueaz\ `n memorie l\sånd amintiri care r\nesc sufletul. Leag\ o stranie rela]ie între noi, reziden]i corfio]i pentru o s\pt\mån\ [i frumuse]ea locurilor. Corfu te încarc\ de emo]ie, furi o parte din albastrul ei, dar la[i la schimb un strop din tine.

.......

Kerkyra, foto: © Nicu Cherciu www.fotonicu.wordpress.com, www.nicucherciu.wordpress.com

..........

....................

Kerkyra, foto: © Nicu Cherciu, ww.fotonicu.wordpress.com www.nicucherciu.wordpress.com

measc\ oaspe]ii. Noile reguli sanitare permit un num\r maxim de [ase persoane la o mas\ sau chiar zece, în cazul familiilor cu mai mul]i copii. Personalul tavernelor este obligat s\ se protejeze cu m\[ti sau viziere, dar în condi]iile climatice din Grecia purtarea lor poate fi o cazn\ mult prea greu de trecut.

Ana Mayer

20 DESTINA}II

GRECIA I DUBAI

Destina]ie sigur\ în 2020

Burj Khalifa, foto: © Nicu Cherciu, ww.fotonicu.wordpress.com www.nicucherciu.wordpress.com

................

În Dubai, limita r\sf\]ului se opre[te la plus infinit!

Dup\ mai bine de trei luni de carantin\ Dubaiul [ia redeschis por]ile! Accesul turi[tilor va fi permis din nou în Emirate începånd cu 7 iulie, dar numai cu respectarea unui set de reguli. Turi[tii vor trebui s\ prezinte un test negativ pentru noul coronavirus, efectuat cu mai pu]in de 96 de ore înainte de intrarea în Emirate sau s\ se supun\ unui test pe aeroportul din Dubai. Persoanele testate pozitiv vor fi carantinate timp de 14 zile. De asemenea, turi[tii trebuie s\ fac\ dovada unei asigur\ri interna]ionale de s\n\tate, s\ descarce o aplica]ie mobil\ pentru a comunica informa]ii personale [i s\ completeze o declara]ie de s\n\tate. Dac\ a]i îndeplinit toate aceste cazne, sunte]i liber s\ v\ bucura]i de mirajul ora[ului-stat. Trebuie s\ [ti]i c\ Dubaiul, aflat pe coasta de sudest a Golfului Persic, este cel mai populat ora[ din Emiratele Arabe Unite. Nu cu mult timp în urm\, metropola era doar un simplu sat pesc\resc de cel mult 800 de oameni, dar, înc\ de pe atunci, un important hub de afaceri al Orientului Mijlociu. Privind înapoi în timp, în 1833, Dubaiul, st\pånit în acele vremuri de tribul Bani Yas, era un port natural creat aici de pârâul care îl traversa. Tribul a transformat zona într-un mic centru pentru pescuit la perle. Acestuia i s-au al\turat, ulterior, nomazi arabi din Orientul Mijlociu, a[a numi]ii beduini, care [i-au f\cut locuin]e aproape de pârâu, case mici, barastis. În anii ‘60, economia Dubaiului era dependent\ de veniturile generate din concesiunile comerciale [i din explorarea petrolului. Dar, în 1969, fa]a Dubaiului s-a schimbat rapid [i radical, veniturile ob]inute din rezervele de petrol au început s\ „curg\”, iar acesta a început s\ se dezvolte exponen]ial. Sume uria[e de bani, în numerar, au fost aruncate în

BeTUI Nr. 16 (31), septembrie / octombrie 2015 dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

... restaurante [i cafenele aflate la mare în\l]ime sau dimpotriv\, `n adåncul m\rii,

limita r\sf\]ului mall-uri gigantice, adev\rate ora[e unde pute]i face shopping sau pute]i schia, lux de 7 stele, aur, mult aur, safari pentru a vedea beduinii în de[ert ... DESTINA}IE DE TOP

Dubai,

22 DESTINA}II

I DUBAI

În cadrul mall-ului Emirates Dubai se afl\ un resort de ski, cu o suprafa]\ de 22.500 metri p\tra]i, acoperit cu z\pad\ tot anul.

imagine, s-a investit masiv în infrastructur\, în [coli [i spitale, iar Dubaiul s-a transformat peste noapte într-un hub glam&glitzy. Iat\ ce po]i s\ vezi în Dubai.

{eicul Zayed Road Este noul nume dat autostr\zii care leag\ Dubaiul de Abu Dhabi. Construc]ia [oselei a început înc\ din anii 1971 [i a durat peste nou\ ani lungi, iar acum autostrada {eicul Zayed Road este cel mai lung drum din Emirate. Cunoscut în trecut sub numele de Road Defense, aceast\ re]ea rutier\ este delimitat\ de o parte [i de alta de cl\diri monumentale – Emirates Towers, Palm Jumeirah [i Dubai Marina.

În anul 2006, aproximativ un sfert din macaralele lumii au fost aduse în Emirate pentru a ajuta la ridicarea structurilor masive ale cl\dirilor pe care le vedem în Dubaiul de ast\zi. Istoria turismului din Dubai demonstreaz\ c\, odat\ cu în\l]area acestor bijuterii gigantice [i str\lucitoare, afluxul de turi[ti a crescut spectaculos, iar, dup\ ce Burj Khalifa s-a al\turat „petrecerii”, Dubaiul s-a umplut de faim\. Turnul Burj Khalifa are o în\l]ime de 828 m, valoreaz\ 1,5 miliarde dolari [i a fost, pentru mult timp, cea mai înalt\ structur\ din lume creat\ de om. Se poate vizita, iar panorama este unic\.

Burj Al Arab Hotelul, `nalt de 321 de metri, care seam\n\ cu pânza unei ambarca]iuni arabe, a fost proiectat de celebrul arhitect britanic Tom Wright [i a fost, pentru cå]iva ani, simbolul Dubaiului, simbolul luxului [i al bog\]iei. Interiorul opulent a fost proiectat de celebrul designer Khuan Chew [i este o combina]ie de stiluri occidentale [i orientale. Inaugurat în 1999, hotelul Burj Al Arab a stabilit standarde foarte înalte în ceea ce prive[te ospitalitatea ar\beasc\. Burj Al Arab este singurul hotel de 7 stele din lume [i a costat aproximativ 1,6 miliarde de dolari.

Dubai Marina Dubai Marina este un ora[ într-un alt ora[, un canal artificial de ap\ care se întinde pe o distan]\ de 3 km de-a lungul ]\rmului Golfului Persic. Acesta a fost construit prin introducerea apei în pr\pastia din situl Dubai Marina, c\ruia i s-a ad\ugat un curs de ap\ artificial. Malurile g\zduiesc diverse cl\diri emblematice cum ar fi Jumeirah Beach Residence [i Masjid Al Rahim. Måndrindu-se cu titlul de cel mai mare port sportiv din lume, Dubai Marina a ajutat foarte mult la modelarea profilului turistic al ora[ului.

Dubai Waterfront Aceast\ împletire zeiasc\ a peisajelor naturale cu cele create de om, din Dubai, era de a[teptat s\ fie cea mai mare construc]ie de acest

Burj Khalifa, foto: © Nicu Cherciu, ww.fotonicu.wordpress.com www.nicucherciu.wordpress.com

Burj Khalifa

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

................

Foto: © Nicu Cherciu, www.fotonicu.wordpress.com www.nicucherciu.wordpress.com

În jurul anului 1830, a[ezarea a fost preluat\ de o ramur\ a tribului Bani Yas din oaza Liwa, condus de familia Maktoum, care se afl\ [i azi la conducerea Emiratelor.

Aeroportul Dubai Aeroportul din Dubai a fost construit în 1959 din ordinul [eicului Rashid bin Saeed al Maktoum. Pe atunci avea o pist\ de doar 1.800 de metri construit\ din nisip compactat c\ruia i s-a ad\ugat mai târziu o pist\ de asfalt [i o sta]ie de pompieri. Ast\zi, Aeroportul Dubai este unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din lume.

Deira Clocktower Celebrul turn cu ceas din Dubai, situat în mijlocul cartierului Deira, a fost construit în anul 1963. Aceast\ structur\ impresionant\ se afl\ chiar la poarta de acces pe podul Maktoum, care la rândul s\u este o cale esen]ial\ de leg\tur\ între Burj Dubai [i Deira. Se pare c\ zona ar fi fost înainte de rena[terea arhitectural\ doar un loc înconjurat de nisip [i structuri de case primitive. Ast\zi, aceast\ zona pe care tinerii o ador\, s-a transformat într-o promenad\ [i un important hub de afaceri.

Dubai World Trade Center

................

Jumeirah Beach Residence [i Masjid Al Rahim, Dubai Marina, foto: © Nicu Cherciu, www.fotonicu.wordpress.com www.nicucherciu.wordpress.com

tip din lume. Proiectul Dubai Waterfront este, în esen]\, o amalgamare de canale, un arhipelag artificial cu cel mai lung mal de ap\, de 8 kilometri, care se desf\[oar\ paralel cu coasta persan\. Construc]ia arhipelagului artificial a început în februarie 2007, dar, din cauza crizei financiare care a lovit Dubaiul în acea perioad\, lucr\rile au fost mult încetinite.

Construc]ia centrului comercial a început în anul 1977 [i era la acea vreme o structur\ unic\ din toate punctele de vedere. Ini]ial, cl\direa cu 39 de etaje, a purtat numele de Sheikh Rashid Tower [i a jucat un rol crucial în modelarea istoriei economice a Dubaiului.

Sheraton Dubai Creek Hotel & Towers Dup\ ce guvernul Dubaiului a decis s\ transforme ora[ul într-o destina]ie turistic\ atractiv\, a început construc]ia de hoteluri. Sheraton Dubai Creek Hotel & Towers a fost unul dintre primele hoteluri construite în Dubai. Numele lui s-a transformat în renume. Dac\ e[ti un magnat adev\rat, aici te vei caza, nu în alt\ parte.

Madinat Jumeirah Al Qasr Dubai Creek Împ\r]ind ora[ul în cele dou\ cartiere importante ale sale, Deira [i Bur Dubai, Dubai Creek reprezint\ o parte important\ a istoriei Dubaiului. Se spune c\ primul locuitor al Dubaiului, în secolul 19, aici [i-a f\cut cas\, dând na[tere dinastiei Al Maktoum. Poten]ialul zonei a determinat tribul Bani Yas s\ se stabileasc\ lâng\ pârâul Bur Dubai, punånd bazele unei civiliza]ii înfloritoare.

Dac\ vrei s\ te sim]i [eic, trebuie s\ stai la Hotelul Jumeirah Al Qasr (în traducere „Palatul”). Copie fidel\ a Palatului [eicului, hotelul este mult mai luxos [i mai primitor decât Burj al Arab. Palatul Madinat Jumeirah Al Qasr a fost proiectat ca re[edin]\ de var\ a [eicului. Situat în mijlocul unei lagune [i înconjurat de gr\dini superbe, palatul-hotel dispune de o plaj\ privat\ de 1 km, cu nisip fin, pe celebra plaj\ Jumeirah.

24 DESTINA}II

I DUBAI Dubai este primul centru comercial, de afaceri [i turistic din Orientul Mijlociu, un ora[ care nu se mai opre[te din ritmul ame]itor al dezvolt\rii, unde civiliza]ia occidental\ se combin\ de minune cu tradi]iile beduine [i cu rafinata cultur\ arab\.

Moscheea Dubai Jumeirah

„A opta minune a lumii”

Construc]ia faimoasei Moschei Jumeirah a început la finele anilor 1975, iar finalizarea acesteia a durat peste trei ani. Aceast\ moschee uimitoare a fost construit\ în stilul Fatimid tradi]ional, întålnit de regul\ în Siria [i Egipt. Moscheea [i-a deschis por]ile în 1979 [i a devenit rapid o atrac]ie turistic\ important\.

Palm Jumeirah se afl\ în Golful Persic [i este considerat\ „A opta minune a lumii”. Este una dintre cele mai mari insule artificiale ale planetei. E construit\ dup\ modelul frunzelor de palmier [i a dublat linia ]\rmului de 70 km a Dubaiului, dar, conform speciali[tilor, a dat peste cap ecosistemul litoralului. Insulele au fost create în a[a fel încât fiecare turist s\ poat\ avea acces rapid la plaj\, din orice punct al insulei. Hotelul Atlantis este, de asemenea, un paradis al luxului, construit în interior cu alei [i str\zi pentru shopping, dar [i cu acvarii uria[e.

Croaziera Dubai Dhow

De[i ini]ial utilizarea ambarca]iunilor Dhow era limitat\ la pescuitul de pe[te din pârâu, acum acestea deservesc o mare parte a turismului . . . . . din Dubai, oferind amatorilor de relaxare activit\]i de divertisment [i Foto: © Nicu Cherciu mini croaziere. Plimb\rile cu aceste b\rci reprezint\ una dintre cele mai dorite activit\]i ale turi[tilor veni]i în ora[.

World Island Este un arhipelag de 300 insule artificiale [i un punct de reper pentru proiectele de eco-turism la nivel mondial. Insula poate fi v\zut\ din spa]iu, iar pre]ul unei insuli]e se situeaz\ între 25 [i 30 milioane dolari, în cazul în care v\ intereseaz\.

........

DESTINA}IE DE TOP

Jumeirah Beach Residence [i Masjid Al Rahim, Dubai Marina, foto: © Nicu Cherciu, www.fotonicu.wordpress.com www.nicucherciu.wordpress.com

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

. . . . . . . . . . . . . . . . DESTINA}IE DE TOP

Dubaiul este al doilea emirat ca m\rime dintre cele 7 care formeaz\ Emiratele Arabe Unite.

Shopping

Aventur\ în de[ert

Datorit\ regimului tax free, Dubaiul reprezint\ un adev\rat paradis fiscal, atât pentru oamenii de afaceri, cât [i pentru micii sau marii comercian]i. Centrele comerciale se reg\sesc într-o palet\ larg\ [i variat\: de la bazarurile de tip arab, unde totul se negociaz\, iar produsele se afl\ gr\mezi, pân\ la magazinele de lux, întinse pe 10 etaje. Sezonul de reduceri (iunie, iulie) face ca pre]urile produselor, fie ele de lux, fie de la produc\tor intern, s\ scad\ cu pân\ la 70%.

Safari în de[ert. Po]i lua cina la Al Hadheerah Desert Restaurant, o experien]\ de neuitat, cu scene din legende arabe, cu program live, cu mânc\ruri tradi]ionale preg\tite în cuptoare cu lemne, îngropate în p\mânt.

Cristiana Constantinescu

Gr\din\ Dubai, foto: © Nicu Cherciu www.fotonicu.wordpress.com www.nicucherciu.wordpress.com

......

prinvacanta.ro

.......

26 DESTINA}II

I OUR ICELAND STORY, PART II Islanda este despre “free spirit”, despre lungul drum al zilei c\tre noapte, despre „nop]ile albe", cånd soarele nu apune deloc sau despre nop]ile arctice, cånd soarele nu r\sare deloc.

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

Turi[tii sunt atra[i de peisajul ancestral al Islandei, de ghe]arii cu forme stranii, de spectaculoasele gheizere, de apele geotermale [i de cele mai frumoase cascade din lume.

Our Iceland Story, part II Revenind la subiect, dup\ ce am plecat de la minunatul Jokursarlon - laguna ghe]arilor, am continuat spre Svartifoss, o cascad\ superb\, încadrat\ de coloane hexagonale de lav\. În prima jum\tate a excursiei chiar am prins o vreme minunat\, numai soare [i frumos, a[a c\ drumul pân\ la cascad\ a fost o plimbare de 30 de minute în maiou [i pantaloni sufleca]i. Chiar nu m\ a[teptam s\ avem a[a noroc cu vremea.

.......

Coasta de Sud a Islandei, Foto: © Bogdan Pop, Anca Cheregi Studio 2, ancacheregi.ro

.......

28 DESTINA}II

I OUR ICELAND STORY, PART II

În Islanda, dac\ nu î]i place vremea, trebuie s\ a[tep]i o jum\tate de or\. Reprizele de nori [i cea]\ alteneaz\ cu cele de cer albastru [i senin.

Plajele negre cu ghetari de lâng\ Vik, de pe Coasta de sud a Islandei Foto: © Bogdan Pop, Anca Cheregi Studio 2, ancacheregi.ro

De aici am p\r\sit coasta de Sud [i am pornit într-un drum luuuuung prin fiordurile de Est. Cred c\ a fost ziua în care am condus cel mai mult. Peisajele pe care le-am v\zut au fost superbe [i breathtaking. Din nou, opream din 5 în 5 minute s\ facem poze. În zona aceasta am dat peste imensa cascad\ Dettifoss. De fapt, practic la fiecare 5 minute am dat peste o nou\ cascad\, dar încerc s\ va ar\t aici doar cele esen]iale. Drumul superb prin Eastfjords s-a încheiat cu noi tr\gând pe dreapta ma[ina [i dormind unde ni s-a p\rut mai frumos. În mod normal, trebuie s\ dormi într-un camping, dar eram în mijlocul pustiet\]ii, departe de orice civiliza]ie, a[a c\ ne-am permis câteva ore de odihn\. În diminea]a urm\toare, am pornit spre lacul Myvatn. Aici exist\ o zon\ cu activitate geotermal\ intens\, un câmp plin cu izvoare fierbin]i [i noroi clocotind. Peisajul parc\ e de pe alt\ planet\ (loca]ie foto pentru un editorial? who's with me?), dar mirosul.... well, [i el e de pe alt\ planet\. Am postat [i pe insta stories la momentul respectiv [i povesteam c\ zona aia miroase ATÂT DE R|U. OMG! Dac\ e cineva din Oradea pe aici: Foto: © Anca Cheregi, ancacheregi.ro

.......

miroase cam ca la gr\dina zoologic\ înainte de modernizare (s\ zicem, prin 2005), doar c\ de 100 de ori mai puternic. Groaznic. A[ zice insuportabil, dar a[ min]i, pentru c\, cu toat\ putoarea, am petrecut acolo destul de mult timp. Adic\, pe bune, e superb. De aici, ne-am mai plimbat pe la un crater cu un lac de acumulare, ni[te câmpuri de lav\ [i înc\ câteva izvoare fierbin]i. {iiii, foarte aproape de zona aceasta, am g\sit pe[tera din Game of Thrones! Aici s-a filmat scena în care Jon Snow [i gagica lui Wildling, ro[cata, fac o baie fierbinte într-o pe[ter\. E un loc superb, dar, din p\cate, în urma unui cutremur, temperatura apei a crescut pân\ la 40-50 de grade, astfel încât e Plajele negre cu ghetari de lâng\ Vik, de pe Coasta de sud a Islandei

.......

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

Turismul este o parte important\ a economiei islandeze; ]ara atrage anual un num\r de turi[ti de dou\ ori mai mare decåt propria popula]ie. Foto: © Bogdan Pop, Anca Cheregi Studio 2, ancacheregi.ro

imposibil s\ faci baie. Cred c\ pentru film au turnat ap\ rece sau ceva de genul \sta. Eram deja destul de obosi]i [i soarele începea s\ apun\, dar cascada Godafoss se afla destul de aproape de noi, a[a c\ am hot\rât s\ mergem s\ o vedem. Pe drum, mi-am desf\cut codi]ele minunate (mul]umesc, Drago[!) pentru c\ începeau s\ se ciufuleasc\ dup\ atâtea zile. A[a am aflat ca r\spunsul la întrebarea "mi-ar sta bine afro?" este NU. De aici, aveam dou\ op]iuni: fie c\ut\m un camping [i dormim, fie mai mergem. {tiam de un izvor fierbinte aflat la vreo or\ [i jum\tate de noi, a[a c\ am decis s\ mergem spre el [i s\ facem o baie înainte de culcare. Drumul a fost superb - un apus de soare minunat, cai islandezi, peisaj incredibil. Am ajuns la izvor pe la ora dou\ noaptea; era in the middle of nowhere, a[a c\ a trebuit s\ îl c\ut\m un pic. Asta e una din amintirile mele preferate din Islanda: noi doi, în toiul nop]ii (bine, era lumin\ ca în poza de mai jos), ]op\ind pe câmpuri [i s\rind garduri ca s\ ne g\sim izvorul. Eu inclusiv am atins un gard electrificat în procesul sublim de g\sire a izvorului. Daaar nu m-a curentat prea tare [i s-a meritat, pentru c\ am fost r\spl\ti]i cu ap\ fierbinte chiar lâng\ un r\u rece, care forma o cascad\ la câ]iva metri de noi. All in all, o experien]\ semi

Cei mai mul]i turi[ti provin din Marea Britanie [i Germania, dar [i din }\rile Scandinave [i S.U.A. Plaja Jökulsárlón, numit\ [i Diamond Beach, de pe Coasta de sud a Islandei

romantic\, semi amuzant\, pe care nu o s\ o uit niciodat\. Dup\ ce ne-am terminat baia, am ]op\it înapoi la ma[in\ [i am condus pân\ pe Coasta de Vest, unde am înnoptat la un camping. Ziua urm\toare am explorat fiordurile de Vest. A fost un detour destul de mare de la Ring Road, am petrecut dou\ zile pe drumule]e întortocheate [i pustii. Fiordurile de Vest sunt mai s\lbatice [i mai pu]in populate decât cele de Est, astfel c\ am întâlnit foarte pu]ini turi[ti. Primul obiectiv pe care l-am v\zut a fost „monstrul de piatr\", Hvítserkur, aflat pe o plaj\ pustie, uneori inaccesibil din cauza mareei. Continuând drumul prin Westfjords, am ajuns la o plaj\ de unde se puteau vedea FOCI! Pe bune, foci adev\rate, în s\lb\ticie. Again - m-am entuziasmat maxim. Localnicii de la o ferm\ din apropiere au l\sat pe marginea [oselei, într-o cutie impermeabil\, dou\ perechi de binocluri, pe care le-am folosit ca s\ ne uit\m la foci. Cam pe aici s-a stricat vremea, [i am avut parte de ploaie m\runt\ [i cea]\ pe drum. Dar nu mi-a p\rut r\u, pentru c\ tocmai v\zusem foci [i eram all hyped up. Dar, pentru c\ suntem în Islanda, dac\ nu î]i place vremea, trebuie doar s\ a[tep]i o jum\tate de or\. A[a c\ pe când am ajuns la o plaj\ absolut superb\, cu nisip auriu, cerul era deja albastru [i frumos. Parc\ eram

30 DESTINA}II

I OUR ICELAND STORY, PART II 10 zile de plimb\ri nesfâr[ite. A fost cea mai frumoas\ c\l\torie a noastr\ de pân\ acum.

.......

Foto: © Anca Cheregi, ancacheregi.ro

în Maldive - atâta doar c\ mi-era cam frig f\r\ 3-4 straturi de haine. De aici, am urcat pe serpentine, în cea]a care se vede mai sus, pe vârfurile mun]ilor. Iar\[i am v\zut peisaje absolut spectaculoase, pân\ am ajuns la cea de a doua preferata a mea din Islanda, cascada Dynjandi. E imens\, uria[\ [i impun\toare; din cauza efectului de perspectiv\, în poze pare muuult mai mic\ decât e de fapt. E cea mai mare cascad\ pe care am v\zut-o vreodat\ [i e minunat de frumoas\. Dac\ îmi aduc bine aminte, dup\ cascad\ am înnoptat la ceva camping; ziua urm\toare a fost destinat\ tot Coastei de Vest [i primul loc pe care l-am v\zut au fost stâncile Látrabjarg. Aici î[i fac cuib foarte multe p\s\ri, printre care pesc\ru[i, puffins, ni[te p\s\ri ca ni[te pinguini zbur\tori [i o specie super r\ut\cioas\ de rândunele mai mari, care atac\ oamenii care se apropie prea tare. În orice caz, locul \sta e perfect pentru orice birdwatcher pasionat. De aici, drumul ne-a dus spre peninsula Snæfellsnes, la binecunoscutul munte Kirkjufell. Tot pe peninsula Snæfellsnes am g\sit plaja asta cu forma]iuni super interesante, de piatr\. {i, din nou, multe, multe p\s\ri. Oboseala s-a acumulat de-a lungul excursiei, a[a c\ în ziua asta am fost un pic mai lene[i. De aici am mers direct în Reykjavik, ne-am plimbat prin ora[ [i ne-am culcat devreme, într-un camping din apropiere. Penultima zi în Islanda a însemnat relaxare - am vizitat magazine, un târg de vechituri din Reykjavik, am mâncat prima noastr\ mas\ la restaurant în Islanda (ni[te sandwichuri ultra bune, care, probabil, ne-au costat cât mâncarea pe o s\pt\mân\). Ultima zi a excursiei a fost cu adev\rat special\. Avionul nostru a

....... decolat dup\-amiaza, a[a c\ în prima parte a zilei am mers la cea mai cunoscut\ atrac]ie din Islanda, The Blue Lagoon. Doamne, cât a putut fi de frumos! Dup\ 10 zile de plimb\ri nesfâr[ite, aici chiar ne-am relaxat cu totul. Am petrecut vreo 4-5 ore sublime în apa fierbinte. La un moment dat chiar am adormit plutind pe spate. Laguna e superb\, de[i cam scump\; nu e aglomerat\ deloc, nici la orele de vârf - cine zice c\ laguna e aglomerat\ nu a fost niciodat\ la [trand, la B\ile Felix, în august. Mineralele din ap\ o fac s\ par\ atât de albastr\, chiar un pic albicioas\, [i se presupune c\ sunt foarte bune pentru pielea ta, dar foarte damaging pentru p\r. Pielea am sim]it-o într-adev\r fin\, [i am încercat s\ îmi protejez p\rul întrun coc, dar dup\ cum v\ spuneam, am adormit la un moment dat pe spate [i mi s-a udat tot p\rul, a[a c\ l-am l\sat desf\cut [i ziua urm\toare a fost în-gro-zitor. De[i l-am sp\lat [i am pus o ton\ de conditioner, mi s-a uscat maxim de tare [i a avut nevoie de înc\ un sp\lat + balsam + masc\ + ulei moroccanoil ca s\ î[i revin\ la normal. But it was a small price to pay pentru cât de bine ne-am sim]it. {i asta a fost excursia noastr\ în Islanda. A fost chiar cea mai frumoas\ c\l\torie a noastr\ de pân\ acum; ne-am în]eles super bine, de[i am stat 24/7 împreun\ în ma[in\, am v\zut locuri superbe [i am avut experien]e incredibile. Cam în toate locurile în care am fost pân\ acum ne-am propus s\ ne întoarcem cândva - dar a r\mas doar la stadiul de "cândva". Acum chiar vrem s\ ne întoarcem curând, [i anume iarna / prim\vara care urmeaz\, s\ vedem Islanda acoperit\ de z\pad\ [i aurora boreal\. Dac\ totul merge bine. Oricum, keep close! Urmeaz\ câteva ie[iri prin ]ar\. Planific\m o excursie în Delta Dun\rii, [i nici eu, nici Bogdan nu am fost niciodat\.

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

Avem o cazare superb\, dar în rest nu [tim nimic, deci dac\ ave]i orice recomand\ri, le apreciez maxim. Have a great summer în continuare! Thanks for reading!

Anca Cheregi ancacheregi.ro

Foto: © Bogdan Pop, Anca Cheregi Studio 2, ancacheregi.ro

Plajele negre cu ghetari de lâng\ Vik, de pe Coasta de sud a Islandei, foto: © Anca Cheregi, ancacheregi.ro

32 DESTINA}II

I TURISM RESPONSABIL ÎN 2020 I PARCUL NATURAL APUSENI

Apusenii, printre cele mai bune destina]ii d Într-un top alc\tuit de CNN Travel, Mun]ii Apuseni se num\r\ printre cele mai bune 17 destina]ii ale Europei de vizitat în 2020.

Cu to]ii am avut vacan]e zgomotoase în locuri aglomerate, cu mâncare sintetic\ [i zboruri obositoare care ne-au golit buzunarele [i corpul de energie. Vacan]ele á la carte nu mai sunt în vog\, turistul modern este informat [i acum caut\ experien]e ne[lefuite, mai aproape de firul ierbii, vrea amintiri pe care s\ le ]in\ minte tot restul vie]ii! Dac\ [i tu e[ti unul dintre aceia care s-au s\turat de vacan]e standard, planific\-]i una locco. Cl\de[te-]i echilibrul fizic [i emo]ional ve-

nind în contact cu tradi]iile [i obiceiurile locale [i experimenteaz\ buc\t\ria tradi]ional\. {i unde altundeva ai putea face acest lucru, unde ai putea avea o astfel de experien]\ memorabil\, dac\ nu cumva chiar acas\ la tine, în România autentic\. Consultan]ii în turism spun c\ anul 2020 va fi anul vacan]elor sigure, al agen]iilor de turism care garanteaz\ confortul sejururilor [i al city-break-urilor organizate pe distan]e scurte. Turismul verde e în trend [i are un poten]ial imens de cre[tere.

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

Mun]ii Apuseni, foto: © Nicu Cherciu, ww.fotonicu.wordpress.com www.nicucherciu.wordpress.com

de vizitat din Europa

Locuri de vizitat în Mun]ii Apuseni în aceast\ var\ Chiar dac\ exist\ neajunsuri în modul în care noi, românii, în]elegem s\ facem turism, nu putem nega unele avantaje clare pe care le putem avea dac\ „st\m acas\”: reducem costurile de transport, în situa]ii de urgen]\ putem ajunge mai repede acas\, cunoa[tem limba, avem ultimele p\duri virgine din Europa, cu cea mai mare concentrare a popula]iei de carnivore mari, avem tradi]ii [i obiceiuri vechi, bine

34 DESTINA}II

I TURISM RESPONSABIL ÎN 2020 I PARCUL NATURAL APUSENI Pl\cinte dospite, foto: © Nicu Cherciu

conservate, pe care al]i europeni nu le mai au, o avem pe „mama Ana” care [tie s\ fac\ påine cu maia pe vatr\... mul]i turi[ti str\ini vin în România pentru a experimenta acest mod de via]\ demult apus în restul Europei. De ce nu am face-o [i noi? R\månånd acas\ în aceast\ var\ putem face un turism de calitate, durabil, verde [i profitabil pentru statul romån. Într-un top alc\tuit de CNN Travel, Mun]ii Apuseni se num\r\ printre cele mai bune 17 destina]ii ale Europei de vizitat în 2020. Parte a Carpa]ilor Occidentali, Apusenii, cu p\duri str\vechi [i faun\ bogat\, pot fi varianta câ[tig\toare pentru vacan]a de var\.

Mun]ii Apuseni, foto: © Nicu Cherciu, ww.fotonicu.wordpress.com

www.nicucherciu.wordpress.com

Parcul Natural Apuseni Depresiunea carstic\ a Parcului Natural Apuseni este o atrac]ie magnetic\ pentru turi[tii de orice vårst\, dar mai ales pentru pasiona]ii de natur\ [i geologie. V\ile adânci, cheile dramatice, amenin]\toare, s\pate în stânc\, râurile [i pâraiele terane sau subterane [i fauna bogat\ confer\ peisajului un caracter excep]ional. În m\runtaiele Apusenilor se afl\ un ecosistem fragil, al pe[terilor, o destina]ie råvnit\ de tot mai mul]i exploratori amatori [i de genera]ia ecologist\. Supranumit [i „Paradisul pe[terilor din Carpa]i”, Parcul Natural Apuseni este depozitarul unei importante faune rupestre. Urmele omului preistoric descoperite în ace[ti mun]i, precum [i fosilele de animale care au tr\it în Epoca de Ghea]\, g\site în mai multe dintre aceste pe[teri împreun\ cu numeroase popula]ii de lilieci, alc\tuiesc tabloul complet al faunei rupestre. La fel de interesant\ este [i haina verde care îmbrac\ coamele înalte ale mun]ilor. Piscurile sunt acoperite cu diverse specii de brad – alterneaz\ molidul [i p\durile de conifere – în timp ce, coborând spre paji[tile din vale, d\m de p\durile de foioase, în special fag, fâne]e [i p\[uni. Timpul a sculptat calcarul Apusenilor [i a dat na[tere unor forme de relief teatrale – culmile montane sunt br\zdate, misterioasele râuri subterane alc\tuiesc re]ele labirintice, iar decora]iunile delicate din pe[terile modelate de ap\ sunt veritabile capodopere ale naturii. Toate acestea, plus tres\rirea vreunei jivine surprinse în fapt, vor ]ine turi[tii fotografi concentra]i pe subiect, un bun motiv de post\ri infinite, de share-uri, like-uri [i de o ploaie de inimioare.

Pe[tera Ur[ilor Situat\ la 60 km de Arie[eni, lâng\ satul Chi[c\u, comuna Pietroasa, Pe[tera Ur[ilor este o adev\rat\ capodoper\ a naturii, spectaculoas\ pentru numeroasele

sale stalactite [i stalagmite, pentru forma]iunile sale de piatr\ ale c\ror forme te duc cu gândul la creaturi fantastice, dar mai ales pentru cimitirul de oase de animale. Pe[tera a fost descoperit\, din întâmplare, în anul 1975, în timpul lucr\rilor de exploatare a calcarului. Traian Curta, unul dintre minerii satului, a fost primul care a avut curajul s\ intre [i s\ exploreze pe[tera. Ce avea s\ descopere l-a speriat cu adev\rat pe va[nicul miner când a g\sit în interiorul rupestrei un adev\rat cimitir de oase uria[e de urs! În consecin]\ numele rupestrei a fost dat de specia de urs care a tr\it aici [i care a disp\rut în urm\ cu 15.000 de ani, Ursul pe[terii, Ursus Spelaeus. Aceste carnivore gigantice obi[nuiau s\ se retrag\ în aceste pe[teri pentru a muri. Urme [i fosile ale ur[ilor, dar [i ale altor specii precum leul, capra s\lbatic\ [i hiena de pe[ter\ pot fi observate peste tot în galerii. Ba chiar mai mult de atât, într-una dintre aceste galerii exist\ urme ale unei tragedii macabre. Legenda spune c\ o sut\ de ur[i care [i-au g\sit ad\post aici au pierit în urma unei alunec\ri de teren care a blocat intrarea în pe[ter\. Ce a urmat e lesne de imaginat, ur[ii s-au canibalizat pån\ la ultimul, scheletul gigantic al celui din urm\ poate fi v\zut într-una din galeriile mai înalte.

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

Apusenii, cu p\duri str\vechi [i faun\ bogat\, pot fi varianta câ[tig\toare pentru vacan]a ta de var\. Mun]ii Apuseni, foto: © Nicu Cherciu

www.nicucherciu.wordpress.com

Pentru a ajunge la Pe[tera Sc\ri[oara pute]i face o drume]ie, de dou\ ore, pornind din comuna Gârda de Sus, urmând o poteca marcat\

Pe[tera de ghea]\ Sc\ri[oara

cu cruce ro[ie. La altitudinea de 1.165 de metri, ve]i g\si o pe[ter\ înghe]at\ deoarece g\zduie[te al doilea cel mai mare ghe]ar subteran din Europa, un monument natural vechi de 4000 de ani, p\strat intact datorit\ temperaturii sc\zute, care nu urc\ peste 0 grade nici m\car vara. Imensul ghe]ar, cu un volum de 80.000 de metri cubi, este „ornamentat” cu stalactite uria[e [i stalagmite care nu se dezghea]\ niciodat\.

Mun]ii Apuseni, foto: © Nicu Cherciu, ww.fotonicu.wordpress.com

Pe[tera are o lungime de 1,5 km, dar partea accesibil\ turi[tilor este de doar 488 metri. Se poate ajunge cu ma[ina, pornind din Drumul Na]ional E79, din localitatea Sudrigiu [i continuånd pe Drumul Na]ional 763 pån\ în Chi[c\u. Coordonatele GPS: 46.556610, 22.569993 (46º33'23.8"N 22º34'12.0"E).

..........

36 DESTINA}II

I TURISM RESPONSABIL ÎN 2020 I PARCUL NATURAL APUSENI Supranumit [i „Paradisul pe[terilor din Carpa]i”, Parcul Natural Apuseni este depozitarul unei importante faune rupestre.

Mun]ii Apuseni, foto: © Nicu Cherciu, ww.fotonicu.wordpress.com www.nicucherciu.wordpress.com

.......... În pe[ter\ are loc un fenomen unic, ghea]a se tope[te pe tot parcursul anului, iar, apoi, iarna, se reface, ceea ce înseamn\ c\ peisajul nu este niciodat\ acela[i de la an la an. Intrarea în pe[ter\ se face printr-o pr\pastie impresionant\, coborând pe un traseu de trepte.

Pe[tera Ghe]arul de la Vârtop Aceast\ pe[ter\ ascunde un bloc de ghea]\ de 1.600 mp, iar cele mai vechi urme ale neanderthalilor din România au fost descoperite aici. Pentru a ajunge la Pe[tera Ghe]arul de la Vârtop se poate porni din satul Gârda de Sus spre c\tunul Casa de Piatr\, aflat la aproximativ 15 km dep\rtare. Drumul este de p\mânt, dar poate fi parcurs cu orice ma[in\. În jurul c\tunului, înainte de a ajunge la Casa de Piatr\, mai pot fi vizitate [i alte obiective turistice precum: Izbucul T\uz, Pe[tera Coiba Mare [i Pe[tera Coiba Mic\, toate acestea aflându-se foarte aproape de drumul spre c\tun.

Alte pe[teri [i locuri de v\zut În afar\ de Pe[tera Ur[ilor [i de Ghe]arul Sc\ri[oara, pe[terile din Parcul Natural Apuseni nu sunt amenajate [i arat\ a[a cum le-au v\zut primii exploratori. Pentru a le putea admira va trebui s\ v\ târâ]i pe burt\, s\ folosi]i funii, col]ari de escalad\, lanterne [i truse minimale de salvare. Mun]ii Apuseni sunt un univers inepuizabil de locuri minunate de v\zut la pas, cu ma[ina, cu familia, în grupuri organizate sau, a[a, teleleu. Valea Sighi[telului este un canion cu pere]i de piatr\ verticali, iazuri [i cascade superbe, Pe[tera Micula din Valea Cr\iasa este una dintre cele mai frumoase pe[teri din România, Groapa Ruginoasa aflat\ pe vârful unui munte î[i arat\ straturile de cuar]it ro[iatic, Pe[tera Cet\]ii R\deasa [i Cheile Some[ului Cald ilustreaz\ perfect modul în care pe[terile se transform\ în chei masive, Cetatea Pe[terii Ponor cu re]eaua de galerii [i râuri subterane formeaz\ cascade impresionante, Cheile Galbenei din bazinul Padis, de lång\ Beius, are canioane, cascade, b\l]i cu ap\ limpede, grote [i multe alte frumuse]i ale naturii.

Hai, ]urai! Mun]ii Apuseni sunt extrem de boga]i în resurse naturale pre]ioase, [i dac\ privim în istorie, în]elegem [i de ce au fost cotropi]i de atâtea ori, cele mai importante z\c\minte de aur din Carpa]i se afl\ chiar în burta acestor mun]i. Zona a fost exploatat\ înc\ din vremea dacilor, iar exploatarea s-a extins foarte mult în perioada roman\. Cu toate acestea, s\ nu v\ a[tepta]i s\ g\si]i aici prea multe urme de civiliza]ie. C\tunele izolate, numite grohoti[uri, sunt aproape pustii, dar chiar [i a[a sunt un magnet turistic pentru oamenii din întreaga lume, care sunt dornici s\ afle cum au tr\it oamenii acum sute de ani. Spre deosebire de alte parcuri na]ionale [i naturale din România, Mun]ii Apuseni sunt popula]i pân\ la altitudini mari, cu locuin]e permanente [i cvasipermanente. C\tunele de pe platoul Ocoale - Sc\ri[oara, sunt printre cele mai înalte a[ez\ri din ]ar\. În grohoti[urile din Valea Arie[ului, din satele Albac, Garda, Arie[eni [i P\tr\h\i]e[ti, via]a satului [i tradi]iile sunt p\strate cu sfin]enie de o mån\ de mo]i care se înc\p\]åneaz\ s\ sune din „Coarnele Alpilor”, faimosul bucium. }ara acestor umbre ale timpului, n\scut\ din truda mo[ilor [i str\mo[ilor neamului, }ara Mo]ilor, se afl\ în inima Mun]ilor Apuseni [i este zona cea mai „vie" a Carpa]ilor Occidentali. Mo]ii sunt artizani pricepu]i, cioplesc instrumente muzicale, cufere de zestre, por]i [i case din lemn. Satele din Apuseni sunt unele dintre cele mai bune locuri în care s\ g\se[ti lini[tea [i în]elepciunea atemporal\ a modului de via]\ tradi]ional al satului [i locul în care î]i po]i petrece vacan]a de var\. Unul dintre aceste sate, P\tr\h\i]e[ti, situat la 5 km de Arie[eni [i la 1.200 m deasupra nivelului m\rii, este un sat pitoresc tipic mo]ilor, pierdut între mun]i. Este înc\ locuit de o duzin\ de familii care tr\iesc în ritmul astrelor [i al anotimpurilor, a[a cum str\mo[ii lor au tr\it în perfect\ comuniune cu natura în urm\ cu sute de ani. Tradi]iile ancestrale sunt înc\ practicate de s\teni. Pute]i vizita atelierul-muzeu al me[terului Mocanu, care v\ va introduce în tainele prelucr\rii lemnului, ve]i putea vedea cum se fac butoaiele de stejar, dar,

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

Mun]ii Apuseni, foto: © Nicu Cherciu

Po]i face mountain bike, alpinism, escalad\, drume]ii birdwatching, po]i observa fauna s\lbatic\ [i, de ce nu, po]i face gr\tare [i mici.

.......... ta]i din bucatele tradi]ionale [i s\ „lua]i un gåt” de horinc\. Apusenii num\r\ peste 200 de forma]iuni carstice – pe[teri, v\i adânci, chei, ziduri abrupte de stånci, cursuri de ap\ subterane. Aici, întro vacan]\ de var\, po]i face escalad\, drume]ii, mountain bike, alpinism, birdwatching, po]i observa fauna s\lbatic\ [i, de ce nu, po]i face gr\tare [i mici! Cele mai importante atrac]ii turistice sunt accesibile din jude]ele Alba, Bihor [i Cluj, principalele rute c\tre zonele carstice pornesc din Albac, Arie[eni, Beli[, Chi[c\u, Gârda de Sus, Nucet, Sighi[tel, iar cele mai apropiate aeroporturi sunt cele interna]ionale din Oradea [i Cluj. Keep Walking!

Zenaida F\rca[ cowriting

Mun]ii Apuseni, foto: © Nicu Cherciu, ww.fotonicu.wordpress.com www.nicucherciu.wordpress.com

Ana Mayer

...........................

mai ales, ve]i afla cum se strunje[te un tulnic, un instrument tradi]ional de suflat folosit adesea de ciobani la strung\ sau pentru a comunica peste v\i apropierea unei primejdii. Pentru a ajunge în sat, temerarii pot face o drume]ie prin p\dure, pornind dinspre Arie[eni. Mo]ii, måndri, renumi]i pentru tradi]iile lor, pentru satele lor [i pentru priceperea de a d\ltui lemnul, sunt cunoscu]i [i ca aprigi ap\r\tori ai drepturilor [i teritoriilor lor. Versurile unui rapsod popular evoc\ dårzenia acestor oameni [i spun c\ „dup\ pui de moro[an, s\ nu dai cu bolovan". „Hai, ]urai”! La fel ca în majoritatea satelor din Mun]ii Apuseni, pute]i înnopta la localnici. Ace[tia vor fi bucuro[i s\ v\ aib\ oaspe]i, v\ vor invita s\ gus-

38 VIP INTERVIU

I CORINA MARTIN .....

„Acest an este anul provoc\rilor maxime, în care trebuie s\ venim cu tarife care s\ justifice major\rile din industrie, dar care s\ aduc\ mai mult\ siguran]\ clien]ilor no[tri, pentru c\ de acest lucru este acum mare nevoie!

Foto: © Corina Martin, arhiv\ personal\

VIP Interview Corina Martin Pre[edintele FAPT (Federa]ia Asocia]iilor de Promovare Turistic\ din Romånia)

....... În perioada pandemiei a]i fost o prezen]\ constant\ pe micile ecrane [i ne-a]i ]inut la curent cu schimbul de informa]ii dintre guvern [i reprezentan]ii HoReCa. În realitate, cât de greu este acum s\ avem o vacan]\ sigur\? Sigur ca nu este u[or deloc, sunt îns\ cåteva s\pt\måni bune de cånd ne preg\tim, în general spun, în industria HoReCa din Romånia, pentru situa]ia pe care suntem nevoi]i s\ o travers\m. Nu s-a mai întåmplat nic\ieri în lume o situa]ie de acest gen, dar asta nu înseamn\ c\ nu ne adapt\m [i nu c\ut\m solu]ii [i nu ne preg\tim. În final, de fapt, despre asta este vorba, despre cåt suntem de preg\ti]i sau nu s\ oferim vacan]e sigure. A fost o lupt\ foarte grea începånd cu jum\tatea lunii martie. Noi, federa]iile de turism, [i vorbesc în numele membrilor federa]iei pe care eu o conduc, Federa]ia de promovare touristic\ din Romånia, împreun\ cu ANAT-ul, [i, de fapt, to]i partenerii, am luptat la baionet\ cu guvernul Romåniei tocmai pentru a reu[i s\ introducem recomand\ri [i norme care s\ poat\ fi implementate, care s\ poat\ oferi o vacan]\ sigur\ turi[tilor din Romania, pentru c\ despre siguran]\ este vorba acum mai mult ca niciodat\. Spun înc\ din aprilie c\ eu cred c\ romånii î[i vor petrece vacan]ele în acest an în Romånia. A[adar, era foarte important s\ preg\tim industria cu implementarea unor norme, norme care au venit foarte tårziu, în ciuda eforturilor noastre f\cute în discu]iile cu guvernul.

Foto: © Corina Martin, arhiv\ personal\

....... A[adar, nu este deloc u[or, ca s\ m\ întorc la intrebarea dvs., dar este posibil. Aceasta face ca rezerv\rile s\ creasc\ din ce în ce mai mult. Destina]iile montane sunt solicitate, mai ales Transilvania, turismul în zonele verzi care ofer\ un contact direct cu spa]iul natural [i, desigur, Delta Dun\rii, ca s\ enum\r doar primele op]iuni ale romånilor din aceast\ var\. M\ strecor intre dou\ interviuri, între o televiziune de [tiri [I alta de divertisment. Cum pute]i dribla atåt de bine media? (n.r. rade) Pentru mine e destul de simplu, driblez u[or, mi se întåmpl\ frecvent s\ am 4/5 interven]ii în mass media/pe zi, cele mai multe dintre ele în direct [i cred c\ este zona în care m\ mi[c cel mai bine. Sunt obi[nuit\ s\ raspund din mers, de la volan, de la birou, de pe plaj\, din telegondol\, din mijlocul turi[tilor, al operatorilor de turism, în general, dar m\ descurc deoarece de 13 ani fac asta [i nu am r\spuns niciodat\ negativ reprezentan]ilor mass media, fie c\ a fost Pa[te, Cr\ciun, duminic\, joi noaptea sau luni foarte de diminea]\. Încerc s\ comunic cu mass media pentru c\ e important ca jurnali[tii s\ preia mesajele noastre, fac asta natural, probabil, pentru c\, cred eu, am o abilitate în acest sens. Cred c\ turismul are nevoie de foarte mult\ comunicare, de foarte mult\ promovare, iar noi, cei care suntem mai confortabili, s\ spun a[a, în zona de comunicare, trebuie s\ profit\m de orice interven]ie în media.

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

Foto: © Corina Martin, arhiv\ personal\

Suntem obi[nui]i s\ compar\m litoralul romånesc, destina]ia vedet\, cu litoralul bulg\resc.

Ar trebui turi[tii s\ contribuie la efortul operatorilor din turism? Este o întrebare generoas\, care poate avea un r\spuns generos. De-a lungul anilor, am întåmpinat dificult\]i în misiunea de promovare, dar în 2009, cånd am înfiin]at agen]ia, mi-am dat seama c\ în Romånia se vånd foarte u[or vacan]ele externe, în destina]ii cunoscute [i iubite, dar se promoveaz\ mult prea pu]in destina]iile romåne[ti. {i atunci mi-am dat seama c\ trebuie s\ contribuim [i noi la educa]ia turi[tilor romåni, în primul rånd s\ promov\m ]ara [i s\ devenim ambasadori ai turismului romånesc. Doamne ajut\, la cåt mai multe vacan]e, la cel pu]in dou\ pe an, una în Romania [i una extern\. Un program care s\ îmbrace acest mesaj - da,

........

Pat Damasc. Toate drepturile sunt rezervate [i apar]in produc\torului.

pute]i veni la mare, nu neap\rat cånd sunt cele mai mari tarife, în vårful de sezon, pute]i veni [i cånd avem tarife de 10 euro/noapte la hotel de 4 stele, 10 euro este mai pu]in decåt în Bulgaria, de exemplu. De aceea am implicat tot mai mult mass media în demersurile noastre [i asta a f\cut ca [i turi[tii romåni [i touroperatorii str\ini s\ devin\ aten]i la mesajele noastre [i s\ înve]e s\ spun\ despre România c\ are servici bune, c\ ofer\ experien]e de vacan]\ de calitate, unice, pentru c\ de asta are nevoie turistul pån\ la urm\. Încet, încet, chiar turi[tii care ne-au vizitat au început s\ devin\ ambasadori ai turismului romånesc. Este un efort comun pe care îl facem, pentru c\ vorbim de „acas\”, despre Romånia. A]i pus, cumva, punctul pe „i”, pe tarifele practicate de operatorii romåni. Sunt ele adaptate la calitatea serviciilor oferite? Anul acesta este, clar, atipic. Tot ce se va întåmpla în acest an va fi în afara strategiilor obi[nuite. Nu pot s\ spun c\ exist\ o corelare a tarifelor cu serviciile oferite, dar fiecare operator din turism este independent [i î[i face propria politic\ tarifar\. Turistul roman vrea s\ r\mån\ în ]ar\, dar nu va face asta oricum [i la orice pre]. Politica de a cre[te tarifele f\r\ o

.......

www.facebook.com/mobiladalin.enjoy.living

www.mobiladalin.ro

.....

I CORINA MARTIN „Din p\cate, la nivel na]ional, nu avem o strategie de promovare a turismului romånesc!”

Foto: © Corina Martin, arhiv\ personal\

40 VIP INTERVIU

justificare care s\ aib\ în spate cre[terea calit\]ii serviciilor, a confortului, nu este o politic\ cå[tig\toare. Desigur, romånii a[teapt\ discounturi, dar în]eleg c\ eforturile celor din HoReCa sunt mai mari din cauza perioadei de pierderi masive pe care tocmai am traversat-o [i în care, din p\cate, mai suntem, dar asta nu justific\ orice fel de tarif. Suntem obi[nui]i s\ compar\m litoralul romånesc, destina]ia vedet\, [i s\ purt\m ve[nica disput\, a compara]iei dintre tarifele de pe litoralul romånesc cu cele de pe litoralul bulg\resc. Am avut sute de interven]ii în mass media în care am încercat s\ explic de ce tarifele din Bulgaria au fost mul]i ani mai mici, datorit\ investi]iilor f\cute de operatorii germani, dar asta nu mul]ume[te turistul roman care se întoarce permanent la compara]ie. Litoralul romånesc nu a beneficiat de planul de suport adus de operatorii germani [i, da, bulgarii au avut tarife „x : 2”, mult mai mici [i servicii mult mai bune. Explica]ii exist\, dar nu mul]umesc pe nimeni. Acest an e anul provoc\rilor maxime, în care trebuie s\ venim cu tarife care s\ justifice aceste major\ri, dar care s\ aduc\ mai mult\ siguran]\, pentru c\ de asta este nevoie acum, [tim c\ lupta se duce pe tarife [i pe raportul dintre cee a ce ofer\ operatorii no[tri [i ceea ce ofer\ industria HoReCa din Romånia.

..... Cunoa[te]i mai bine ca oricine litoralul romånesc. Ce ar trebui schimbat în modul în care în]elegem noi s\ facem turism pe litoral? Sunt foarte multe lucruri care trebuiesc schimbate, dar totul porne[te de la politic\, de la o politic\ a destina]iei, pe care nu o avem în acest moment. Ar trebui s\ avem un plan strategic, o politic\ pe termen scurt a destina]iei, pentru c\ suntem într-o period\ care necesit\ m\suri imediate, dar [i pe termen mediu [i lung. Nu avem a[a ceva [i, din p\cate, nu avem o strategie nici la nivel na]ional de promovare a turismului romånesc, care ar trebui s\ gestioneze strategia destina]iilor din Transilvania, Bucovina, ar trebui s\ aib\ propriul plan de gestionare al destina]iei, apoi Delta Dun\rii, apoi s\ vin\ litoralul [i, tot a[a. Ne lipse[te managementul destina]iei, politic\ pe care nu trebuie s\ o fac\ administra]ia central\ sau local\ singur\ niciodat\, ci doar în parteneriat public-privat. Eu am înfiin]at asocia]ia pentru promovarea [i dezvoltarea turismului Litoral/Delta Dun\rii [i alte asocia]ii din ]ar\ în parteneriat public-privat, dar, din p\cate, la nivel na]ional nu suntem coopta]i la aceea[I mas\ a deciziilor ce privesc cheltuirea banului public pentru promovarea destina]iilor turistice, [i atunci, aceste politici nu se reunesc, nu se integreaz\ coerent într-un plan na]ional [i, per total, nu avem o imagine de destina]ie interna]ionl\, care s\ genereze afluxul de turi[ti pe care ni-l dorim. În federa]ia pe care o conduc integrez politicile locale, dar avem nevoie de mult mai mult din partea guvernan]ilor care ..... nici m\car nu au pus turismul pe lista strategiilor na]ionale.

Sune]i-ne un secret despre dumneavoastr\! (n.r. râde) Un secret? Wow! Nu am foarte multe secrete. Sunt un om care comunic\ foarte mult si atunci nu pot avea secrete. Sunt un om care vorbeste din inim\, nu am niciodat\ prestabilit un discurs, nu [tiu niciodat\ ce întreb\ri mi se pun. Nu e chiar un secret, îmi place s\ cånt, cånt la volanul ma[inii, la evenimente. Nu vorbesc prea mult despre via]a mea personal\, care a fost una plin\ de provoc\ri [I cu multe cumpene care mi-au marcat destinul. Împlinesc 53 de ani în curând, nu fac niciodat\ un secret din vârsta mea. Cum reu[i]i s\ fi]i mereu tonic\? Poate \sta ar putea fi un secret. Cånd sunt doar eu cu Dumnezeu, nu sunt întotdeauna a[a! Acas\, în via]a personal\, cånd sunt doar eu cu mine, nu sunt a[a. Am momentele mele de vorb\ cu Dumnezeu, am momentele mele de consum interior, de zbucium, am momentele mele de dezam\gire sau de triste]e, dar niciodat\ nu ar\t asta în public. Cred c\ am o misiune, de a atrage oamenii în jurul meu, [i trebuie s\-i întâmpin cu zâmbete. Nu cred c\ intereseaz\ pe cineva problemele mele personale [i port aceast\ armur\ a zåmbetului pentru c\ am observat c\ bucur\ oamenii. Nu a[ fi putut face Festivalul Antic Tomis, cel mai drag mie din sutele de evenimente organizate, daca nu aveam aceast\ armur\, am reînviat istoria întemeietoarei Cet\]ii Tomis, Regina Tomiris [i, pentru 5 ani, am fost Regina Tomiris. Am primit aceast\ misiune. Poate acesta este secretul meu, m\ hr\nesc cu bucuria oamenilor.

..... 3 întreb\ri fulger. Pasiuni? Mâncarea preferat\? Ce dori]i cel mai tare s\ vi se întåmple? Pasiuni. Întotdeauna muzica [i c\l\toriile. Îmi place s\ cånt. Dac\ aud o melodie care îmi place [i o [tiu, iau microfonul [i cånt. F\r\ a avea preten]ii de m\iestrie, cumva în sufletul meu se produce ceva [i vreau s\ d\ruiesc oamenilor emo]ia mea. {i îmi place s\ c\l\toresc. Îmi place s\ rev\d destina]iile care îmi plac. Måncarea. F\r\ dubii, m\m\ligu]a cu brånz\. Simpl\ cu dou\ ochiuri. La ultima întrebare pot s\ spun doar c\ sunt implicat\ oficial într-un nou proiect. Mi-a[ dori foarte mult s\-mi reu[easc\, e o schimbare de drum pentru mine. Sunt un om care crede în misiunea lui [i cred c\ angajamentele trebuie duse pån\ la cap\t, oricât de greu ar putea fi. Ce plaj\ v\ place mai mult din Romånia? Dar din afara ]\rii? Sunt rac (n.r. zodie) [i nu pot f\r\ ap\, nu pot f\r\ mare – eu stau pe lac, nu ratez niciun apus. Îmi place plaja Tuzla, e pustie, izolat\, iar de peste ocean, orice plaj\ din Hawaii, din insula Hawacu, Honolulu. Orice c\l\torie acolo e o întoarcere în timp, un Aloha nesfår[it, un paradis unde îmi las grijile de-o parte, uit de mine, închid telefonul [i pot s\ fiu liber\, pur [i simplu.

Marcel {tef .....

Publisher dertourlife

42 BRANDURI ROMÅNE{TI

I CITY BREAK LA CLUJ

Clujul poart\ masc\!

........................................

Lipsit de evenimentele care l-au propulsat în topul organizatorilor de concerte mamut, Clujul poart\ masc\. Are via]\ cultural\, social\ [i poart\ masc\! Cu treab\ bun\, poate fi vizitat pe îndelete.

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

Cluj Napoca, foto: ÂŠ Nicu Cherciu, www.facebook.com/nicu.cherciu ww.fotonicu.wordpress.com www.nicucherciu.wordpress.com

.......................................

44 BRANDURI ROMÅNE{TI

I CITY BREAK LA CLUJ

........

Dou\ dintre cele mai importante produc\toare de PIB din Romånia, Bucure[tiul [i Clujul, dou\ dintre cele mai importante capitale ale stilului Art Nouveau, una de sorginte francez\, bonjourist\, iar alta, reprezendând stilul secesion, burghez imperial de la Cluj, se afl\ de o bun\ bucat\ de vreme într-o competi]ie mut\, nedeclarat\, de bun\stare [i suprema]ie academic\. Prima concurent\ este în avantaj, are fråiele, a beneficiat ani de-a råndul de oportunit\]ile date de statutul de urbe conduc\toare, ce-a de-a doua, måndr\, î[i impune stilul cu decen]\. Clujul se reconfigureaza [i devine un pol cultural [i economic important în zona Ardealului, în competi]ie cu Bucure[tiul, cårmuitor a tot [i a toate. Clujul mut\ aten]ia public\ peste Carpa]i [i începe s\ arate ca o a doua capital\ a ]\rii. Demonstreaz\ c\ se poate face business, cultur\,

......

performan]\, clubbing, jogging..., f\r\ trompete, f\r\ tobe, poate face orice, a[ezat [i cu treab\ bun\, în dulcea filozofie a ardeleanului care [i [tie [i poate, dar nu în]elege de ce atåta grab\!

Cluj-Napoca sau pur [i simplu Cluj Cel de-al doilea ora[ ca m\rime al României, Clujul se bucur\ de via]\ într-un ritm mai lent, ce-i drept, decât Bucure[tiul. Un fel de New Silicon Valley, ora[ul de pe Some[ este un important hub universitar [i IT care debordeaz\ de energie creativ\. A fost întotdeauna un loc al culturii, artelor [i universitarilor. Studen]ii îl iubesc. {i poate chiar aici e cheia. Studen]ii sunt chiar ei o atrac]ie turistic\, ei pentru ei, sau pentru al]ii. Nu întâmp\tor ora[ul a devenit centrul universului pentru organi-

......

Cluj Napoca, foto: © Nicu Cherciu

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

Inima Clujului bate în Pia]a Unirii, agor\ dominat\ de masiva biseric\ gotic\ Sf. Mihail, cel mai popular [i fotografiat loc din Cluj.

zatorii de evenimente. Festivalurile mamut de muzic\ Untold [i festivalul hipsterilor Electric Castle, anul acesta iau o pauz\, dar asta nu înseamn\ c\ ora[ul s-a închis. Exist\ multe lucruri de f\cut în Cluj, deoarece capitala neoficial\ a Transilvaniei este fratele mai mic, dar mândru, al Bucure[tiului. Via]a cultural\ actual\ a Clujului a crescut într-un spa]iu urban de excep]ie, printre bijuterii arhitecturale medievale, într-un mix modern de repere. Cea mai bun\ metod\ de a face cuno[tin]\ cu Clujul [i cu obiective lui turistice este la pas, pe jos, deoarece principalele repere [i obiective turistice sunt situate exact în centrul ora[ului. Î]i po]i începe periplul pornind de la Biblioteca Universitar\ sau din Pia]a Avram Iancu unde se af\ masiva catedral\ ortodox\ [i statuia lui Avram Iancu. Vis-a-vis, nu ai cum s\ le ratezi, se afl\ Teatrul Na]ional [i Opera, un mix de arhitectur\ renascentist-baroc-secesionist\, stil reprezentativ pentru multe cl\diri din vestul Ardealului, specific arhitecturii imperial habsburgice. În continuare, te po]i plimba pe Bulevardul Eroilor, un loc care î]i rezerv\ multe surprize, unde po]i mânca un gula[, po]i bea o bere local\ la draft [i po]i interac]iona cu localnicii. Le po]i pune întreb\ri. Vei r\måne surprins. Î]i vor r\spunde zâmbind, cu r\bdare. Bulevardul e cunoscut [i pentru multele cafenele care servesc spe-

cialit\]i braziliene al\turi de pr\jituri cu nume fran]uze[ti, nem]e[ti [i ungure[ti. Pe strada paralel\ cu Bulevardul Eroilor, pe I.C. Br\tianu, este un local care serve[te produse de cas\, A La Tarte, unde te po]i bucura de ospitalitatea clujean\.

Por]i deschise Dac\ vei g\si o poart\ deschis\, intr\! Nu se va sup\ra nimeni. Clujenii sunt obi[nui]i cu turi[tii curio[i. Sunt por]i c\tre istoria clujeanului, un model de succes al coabit\rii interculturale. În spatele lor vei g\si cur]i pietruite, intime, sc\ri cu balustrade din font\ vopsite în verde [i multe flori, în[irate „ca la nem]i". Cur]ile ascund secretele ora[ului, au atmosfera secolelor trecute unde familii de diferite na]ionalit\]i î[i cre[teau în lini[te copiii. E cazul s\ postezi ceva pe Instagram! Aparatul de fotografiat iube[te Clujul!

Distan]area social\ se vede mai bine în pia]a central\ Inima Clujului bate în Pia]a Unirii, agor\ dominat\ de masiva biseric\ gotic\ Sf. Mihail, cel mai popular [i fotografiat loc din Cluj. Dac\ nu se întâmpl\ nimic în pia]\, înseamn\ c\ ai avut noroc. E pauza dintre dou\

I CITY BREAK LA CLUJ

Clujul mut\ aten]ia public\

evenimente. Bucur\-te! Pia]a î]i d\ un sentiment de libertate, arunc\ o privire în jur. Localnicii sau turi[tii respir\ în alt ritm, î[i savureaz\ la soare sandwich-ul sau cafeaua. Amestec\-te în mul]ime! Nu te gr\bi. Aici nimeni nu se gr\be[te [i po]i admira în lini[te detaliile impun\torului monument Matthias Corvinus profilat pe silueta gotic\ a bisericii. Urm\torul obiectiv de pe lista ta ar putea fi Parcul Central, unde vei vedea c\ oamenii stau pe iarb\ sau b\nci, atârn\ în hamacuri în a[teptarea unui eveniment sau se plimb\ cu „barca leb\d\" pe lacul Chios. Nu ai s\ te plictise[ti, în timpul verii aici se întâmpl\ mereu ceva. La marginea parcului se afl\ faleza råului Some[. Este un alt loc de promenad\ local\ pe unde oamenii merg cu bicicleta, î[i plimb\ animalele de companie sau

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

peste Carpa]i!

stau la soare pe o mic\ plaj\ improvizat\. La marginea Clujului exist\ un loc de poveste, un loc magic numit Parcul pentru animale Moara de Vânt, care este, de fapt, o gr\din\ zoologic\ ce g\zduie[te animalele de companie [i unde po]i hr\ni [i interac]iona cu oi, cai sau c\prioare îmblânzite. Pentru belvedere, trebuie s\ urci la apus pân\ pe Dealul Cet\]uia. Soarele te va ajuta s\ faci fotografii inundate de lumin\, în care s\ pui pu]in din bucuria ta de musafir. Clujul arat\ într-un mare fel în lumina galben\ a apusului.

Derzsi Éva greeter

Radu Giurgiu rewriting

..........

46 BRANDURI ROMÅNE{TI

Descoper\ ]inutul magic al Deltei Dun\rii www.dertour.ro/green-village oferte@dertour.ro 031.438.73.21

031.438.73.22

48 BRANDURI ROMÅNE{TI CASTELE {I CET|}I TRANSILVANE „Nici nu [ti]i ce pierde]i, ce minun\]ii ave]i în Transilvania!”, spune Prin]ul Charles al Marii Britanii care [i-a cump\rat mai multe case s\se[ti la Viscri, sat aflat între Rupea de Sighi[oara [i Media[.

.....

Castele [i cet\]i transilvane

Din ultimele anun]uri „de la castel”, am aflat c\ „virusul nu ia vacan]\”! În mod paradoxal, acest lucru poate aduce [i avantaje turismului romånesc [i, poate în acest an, vom fi tenta]i s\ nu mai plec\m prea departe de cas\. Pove[ti cu [i f\r\ vampiri, cu [i f\r\ cavaleri, dar cu prin]ese [i domni]e adev\rate, vom g\si peste tot în

Ardeal, locul în care, în urm\ cu doar câteva secole, se plimba într-o atmosfer\ princiar\ Contele Dracula. Lista locurilor speciale din Romånia, Romania Best Location, ca s\ plagiez un super brand turistic, poate fi infinit\, deci, random, iat\ cåteva dintre acestea, de altfel foarte vizibile.

Castelul Corvinilor

Istoria castelului Corvinilor-Huniazilor a început în anul 1409, când familia lui Voicu a fost înnobilat\ pentru merite deosebite în luptele cu turcii. Voicu [i cei doi fra]i ai s\i au primit, cu aceast\ ocazie, din partea regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, o mo[ie, care includea [i castrul regal. Ioan (Iancu) de Hunedoara (Johannes de Hunyad), fiul lui

Castelul Corvinilor, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

Despre Castelul Corvinilor de la Hunedoara se vorbe[te pe siteurile europene, acesta fiind prezentat în mai multe publica]ii importante ca o destina]ie de v\zut o dat\ în via]\, de la New York Magazine [i Exit Magazine pân\ la Harper's Bazaar sau pe posturile de televiziune CNN.

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

Cetatea Deva, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

........................... ...... Voicu, a transformat vechea cetate într-un impun\tor castel. Lucr\rile de construc]ie au debutat dup\ anul 1441 [i s-au finalizat în jurul anului 1446. Castelul s-a extins [i modernizat în mai multe etape, fiind, astfel, greu de cucerit. A fost construit\ o incint\ cu [apte turnuri de ap\rare [i spa]ii interioare generoase. Unele dintre acestea s-au p\strat în aceea[i form\. Cele mai bine conservate por]iuni care dateaz\ din aceast\ faz\ de construc]ie sunt Turnul Buzduganului, Turnul vechi de poart\ [i Turnul Capistrano. A doua etap\ de construc]ie a avut loc, cu mici întreruperi, pân\ în jurul anului 1453 cånd s-a construit Capela, Palatul Mare [i cl\diri pe amplasamentul Palatului Administrativ. Elementele de arhitectur\ renascentist\ ale castelului impresioneaz\ [i se datoreaz\ lui Matia Corvin (fiul lui Iancu de Hunedoara [i rege al Ungariei între 1458-1490) [i lui Gabriel Bethlen. Loggia Matia, una dintre primele construc]ii renascentiste din Transilvania, fascineaz\ vizitatorul prin arhitectur\ [i pictura în fresc\. Fresca dateaz\ din a doua jum\tate a secolului al XV-lea [i dezv\luie, în patru scene, povestea stemei familiei Huniazilor, scene din via]a p\rin]ilor lui Ioan de Hunedoara [i alimenteaz\ legendele despre descenden]a regal\ a lui Ioan de Hunedoara, tat\l lui Matei Corvin. Cleveteala din tårg spune c\ tat\l lui Ioan de Hunedoara ar fi fost chiar regele maghiar Sigismund de Luxemburg. Castelul a avut parte [i de vremuri tumultuoase, în anul 1600, atunci cånd Mihai Viteazul a asediat castelul, iar în timpul r\scoalei conduse de Horea, în 1784, o parte dintre r\scula]i au fost întemni]a]i aici. A urmat apoi incendiul din 13 aprilie 1458, care i-a afectat structura de grinzi, plafoanele [i sc\rile de lemn. Singura u[\ din lemn care a sc\pat neatins\ a fost poarta închisorii, veche de cinci secole.

...... Dup\ incendiu, castelul a fost p\r\sit timp de 14 ani. Readus la via]\ [i ref\cut în ultimii ani cu fonduri europene, castelul ofer\ turi[tilor o incursiune medieval\ complet\.

Cetatea Devei Dac\ a]i vizitat Castelul Huniazilor, aflat la 20 de kilometri de Deva, pute]i face o mica ascensiune în apropiere, pe cel mai `nalt vårf al Devei, Dealul Cet\]ii, unde se afl\ cetatea medieval\ a Devei, monument istoric [i de arhitectur\ laic\. Prima men]iune documentar\ dateaz\ din anul 1269, cånd Cetatea Devei apare men]ionat\ într-un act de dona]ie al tân\rului rege {tefan, fiul lui Bela al IV-lea, care face o dona]ie unui conte valah, ca, apoi, în 1444, s\ intre `n st\pånirea voievodului Iancu de Hunedoara, `mpreun\ cu cele 56 de sate din împrejurimi [i a minelor de aur. Cetatea, st\pânit\ de voievozi, de principi, de con]i [i de ducese, a fost ridicat\ pe ruinele unei fortifica]ii dacice din blocuri de piatr\ cioplit\ cu t\ieturi în form\ de coad\ de rândunic\. Ascensiunea spre cetate se poate face `n mai multe moduri. Exist\ [i o [osea cu acces auto, drumul vechi, care duce pån\ aproape de poarta de intrare `n cetate, [i o telegondol\, un lift monoliner, unic în aceast\ zon\ a Europei, care porne[te de la poalele dealului, de la centrul de informare turistic\ al ora[ului. Traseul pietonal se parcurge u[or, dureaz\ aproximativ o or\ [i trece printr-un tunel s\pat în stånc\, dup\ care urmeaz\ un coridor de vegeta]ie. Cåteva t\bli]e, aproape invizibile, anun]\ c\ `n zon\ sunt vipere. Vizitarea cet\]ii î]i va pune serios la încercare condi]ia fizic\. Chiar de la intrare, un rånd lung de sc\ri urc\ pe lång\ zidul de ap\rare

50 BRANDURI ROMÅNE{TI CASTELE {I CET|}I TRANSILVANE

Stånga - Scara în spiral\, Art Nouveau, din turnul hexagonal, foto: © Centrul cultural Castel Såncrai,

al acesteia. Din prima incint\, ascensiunea continu\ cu alt un rånd de serpentine pavate cu dale de granit, care duc spre o a doua incint\. O serie de pasarele [i labirinturi leag\ diversele turnuri [i corpuri ale cet\]ii. O parte a fort\re]ei, care ad\postea Capela [i magazia cu praf de pu[c\ a cet\]ii, a explodat `n diminea]a zilei de 13 august 1849. Cetatea a fost distrus\ în explozie în mare parte, fiind d\râmat\ toat\ latura de est a acesteia. Ultimul nivel, incinta a treia, care are un traseu aproximativ semicircular, se afl\ `n proces de restaurare [i nu este `n totalitate accesibil. Din p\cate, partea cea mai spectaculoas\ a fortifica]iei, pierdut\ `n explozie, bastionul construit `n a doua jum\tate a secolului al XVIIlea de principele Gabriel Bethlen, care servea drept închisoare [i loc de tortur\ [i Palatul Magna Curia construit în stil renascentist, nu mai exist\. Incursiunea poate continua cu o vizit\ la Sarmizegetusa Regia sau la Cetatea M\l\ie[ti, aflate la 65 de kilometri de Deva, ori cu un sejur la hanul boieresc Archia.

Castelul Såncrai Povestea castelului de la Sâncrai începe în secolul XIX [i este legat\ de cea a familiilor nobiliare Kemeny [i Banffy. Construit dup\ un model renascentist, perfect simetric fa]\ de axa de acces, castelul a trecut printr-o prim\ etap\ de extindere în 1890, când s-a ridicat corpul de sud-vest [i turnul acestuia, în stil baroc târziu, u[or eclectic, cu accente neoclasice. Tot atunci, castelul a primit porticele din fa]adele principale [i secundare [i frontoane baroce puternic decorate. Data celei de-a doua etape de extindere este incert\. Atunci s-a ridicat turnul de nord-vest, corpul pentagonal de nord-est [i corpul lateral de nord, dând o cu totul alt\ siluet\ vechiului castel. În 1947, destina]ia cl\dirii a fost schimbat\ în azil pentru copiii cu dizabilit\]i, iar cl\direa a suferit mari transform\ri de natur\ s\ deformeze aspectul ini]ial, dar mai ales s\ duc\ la degrad\ri majore.

......

....................

Restaurarea [i refunc]ionalizarea castelului s-a f\cut prin grija Consiliul Jude]ean Alba [i a exper]ilor în patrimoniu ai institu]iei care au acordat o aten]ie aparte elementelor de arhitectur\ autentice. Au fost puse în valoare detaliile care s-au p\strat neatinse de-a lungul anilor [i s-au deschis spre utilizare public\ noi spa]ii, înainte nefunc]ionale, precum mansarda, devenit\ ast\zi zon\ expozi]ional\. Un asemenea detaliu original din arhitectura castelului s-a p\strat pe scara care duce în turnul octogonal. Aceasta are un parapet din fier forjat, cu un desen floral extrem de elaborat [i decorativ, autentic [i reprezentativ pentru stilul Art Nouveau. De acum, acest element se reg\se[te în sigla noului Centru Cultural Castel Sâncrai, un simbol care pune în valoare tradi]ia local\ [i promoveaz\ un viitor dedicat excelen]ei. Mansarda, înainte nefunc]ional\, a devenit un spa]iu care p\streaz\ ambian]a elegant\ a castelului, dar c\ruia i s-a ad\ugat îns\ o not\ modern\ [i a devenit, în acest fel, un spa]iu al expozi]iilor cu sisteme profesionale de lumini [i o ambian]\ nobil\. Parterul, generos, poate g\zdui concerte, recitaluri, expozi]ii de art\ sau conferin]e, cu toat\ logistica necesar\. Ca orice castel [i acesta are un spa]iu special destinat degust\rilor de vinuri, demisolul, care are o atmosfer\ cald\ [i intim\ [i este un loc ideal pentru desf\[urarea de evenimente. Decorul de c\r\mid\ natural\, care dateaz\ din prima etap\ de construc]ie a castelului, asigur\ o atmosfer\ medieval\ [i contribuie la succesul manifest\rilor organizate aici. De asemenea, demisolul dispune [i de o buc\t\rie complet utilat\ care ofer\ toate condi]iile desf\[ur\rii unor evenimente complexe.

Cetatea Rupea Din orice direc]ie ai veni, datorit\ pozi]iei dominante pe care o ocup\ pe vårful colinei din apropierea drumului european E 60, ce leag\ Bra[ovul de Sighi[oara, vei remarca silueta impun\toare a Cet\]ii

.............

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

O vacan]\ în avceast\ var\ cu iz medieval la castelele [i cet\]ile transilvane, care sunt în jur de o sut\, f\r\ a mai lua în calcul conacele [i bisericile fortificate care însumeaz\ o cifr\ chiar mai mare, e mai oportun\ ca oricånd.

Rupea. A[a cum ni se `nf\]i[eaz\ ast\zi, este o fort\rea]\ de ziduri, turnuri [i cur]i interioare care impresioneaz\ [i inspir\ min]ile creatoare ale regizorilor [i arti[tilor. Anul primei sale consemn\ri documentare este 1324. ~n decursul timpului, cetatea a deservit autorit\]ile publice rånduite `ntr-o ierarhie specific\ Evului Mediu: rege – voievod – castelan – scaun [i autorit\]i sc\unale [i a devenit centru al „Scaunului Rupea” unde se exercita autoritatea Principatului Transilvaniei, sus]inut\ adesea de „Universitatea” sa[ilor (organizarea autonom\), cu centrul de la Sibiu. Cetatea e construit\ pe mai multe etaje ale colinei – „Cetatea de sus” (incinta I), „Cetatea de mijloc”(incintele II [i III) [i „Cetatea de jos” (incinta IV). Fiecare nivel dispune de o centur\ de zid\rie adaptat\ la tehnica armamentului [i a tehnicilor de asediu din perioadele zbuciumate ale existen]ei cet\]ii. Turnurile au nume proprii, care le tr\deaz\ func]ionalitatea. Cele mai vechi au avut crenelaje `n zigzaguri rectangulare, iar cele mai

......

...... recente merloane semicirculare. Ferestrele lor de tragere au luat forma unor fante simple, iar deschiderile pentru armele de foc s-au realizat cu unghiuri de tragere cåt de largi posibile, c\tre baza zidurilor. ~n spatele zidurilor existau a[a numitele drumuri de straj\. Pe linia dreapt\ a curtinei de la intrare (incinta a IV-a), `n dreapta Turnului por]ii, se afl\ Turnul Slujitorilor, iar `n partea opus\, cel al Sl\ninii (numit `nainte „Turnul Nou”, dar care a ajuns s\ fie folosit pentru conservarea c\rnii [i sl\ninilor comunit\]ii [i astfel [i-a schimbat numele). Pe frontul urm\tor, al curtinei Cet\]ii de mijloc, se afl\ `n ordine, de la dreapta, la sånga: Turnul Ungrei, Turnul Pentagonal [i Turnul Diecilor. Mai departe, turnurile se identific\ mai u[or pe curtina de vest, unde se afl\ Turnul Cerceta[ilor, Turnul Capelei [i alte dou\ turnuri m\rginind culoarul de acces: Turnul Gros [i Turnul Pulver\riei. Accesul `n cetate se f\cea pe por]i carosabile, dar [i pietonale. Remarcabil p\stra]i sunt scripe]ii de la prima poart\ a cet\]ii. Ultima oar\, podul ridic\tor a fost reparat `n anii 1731-1732, apoi a disp\rut

......

Cetatea Rupea, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

......

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

.................

Cetatea Rupea, foto: © justcpr.ro

52 BRANDURI ROMÅNE{TI CASTELE {I CET|}I TRANSILVANE

...... definitiv. Fa]ada aceluia[i turn a de]inut o ni[\ `n care st\pånii [i-au `nscris orgolios o dat\ de construc]ie. De asemenea, pe poarta de mijloc se citea odinioar\ o inscrip]ie pus\ la 1659, la restaurarea poruncit\ de Gheorghe Cellionis, jude regal, Petru Roth, magistru al ora[ului [i Marc Falk, jude sc\unal. Accesul c\tre Cetatea de sus era pietonal, `ngust, dar cu un arc de bolt\, bine p\strat [i un [an] de culisare vertical\ pentru un gr\tar. Cea mai spectaculoas\ poart\ pietonal\ este cea dinspre ora[, `ntre Turnul Sl\ninii [i al Diecilor, asigurat\ cu benzi metalice. Tot de la interior, ceea ce ast\zi poart\ numele de „Capel\” este o ampl\ cl\dire (cu ultima restaurare cunoscut\ din anul 1718), cu rost multiplu, `n interiorul c\reia trebuie s\ fi fost amenajat\ o capel\ luteran\, sobru decorat\, dup\ exigen]ele cultului. Mai jos, `n prima incint\, se g\se[te Fåntåna, singura surs\ de ap\ cert identificat\ `n cetate, de[i `n timpurile mai vechi trebuie s\ fi existat m\car o cistern\. O inscrip]ie de la ea, `ntre timp disp\rut\ (dar cunoscut\ dintr-o copie de pe la 1777), ne comunic\ despre faptul c\ ar fi fost ispr\vit\ la 1623, dup\ o munc\ de cåteva luni, pe vremea principelui Gabriel Bethlen, a lui David Weirauch, judele regal, Iacob Fabricius, magistrul ora[ului, Icail Sol, judele sc\unal, [i al altora. Intrarea cet\]ii `n istorie s-a marcat printr-o lupt\ purtat\ `ntre

Business card

...... rebeli din råndul elitei sa[ilor, `mpotriva oamenilor voievodului Transilvaniei (1324). ~n secolul al XVI-lea, o bun\ parte din comunitatea local\ a sa[ilor privilegia]i s-a mutat cu totul `ntre zidurile cet\]ii. Locuitorii s\i dispuneau de toate facilit\]ile: case de locuit (aproape o sut\), spa]ii pentru administra]ia comunit\]ii [i a scaunului, capela, casa preotului, loc pentru c\ru]e, depozite de documente, provizii [i arme, fåntån\, loc de tårg (Cetatea de jos). Probabil apogeul s\u a fost `n secolul al XVII-lea, de cånd cunoa[tem cele mai multe inscrip]ii de construc]ie. Apoi, la finele veacului, armata habsburgic\ a folosit cetatea, de mai multe ori, ca baz\ de `ncartiruire [i preg\tire de campanie. Localitatea avea statut de tårg, iar cultura sa material\ redescoperit\ ne spune c\ aici nu a fost niciodat\ o cetate ]\r\neasc\. Gra]ie fortifica]iilor ei, Rupea nu a fost atacat\, cucerit\ sau jefuit\ `n toate aceste secole. Cetatea a fost p\r\sit\ treptat, din prima jum\tate a secolului al XVIII-lea, dup\ asigurarea politic\ garantat\ de c\tre armata Imperiului Habsburgic. Via]a s-a reluat la baza cet\]ii, `n jurul amplasamentului bisericii.

Ilie Tudorel www.tudorphotoblog.blogspot.com

.............

Zenaida F\rca[ cowriting

................

Fotograful Tudorel Ilie din Baia Mare este membru al Uniunii Creatorilor Profesioni[ti (U.C.P.) sucursala Baia Mare, al Asocia]iei Interna]ionale „Euro Foto Art” [i pre[edinte al Clubului Foto-Video al Asocia]iei „Millennium” din Baia Mare. A fost prezent în 135 expozi]ii de fotografie — 70 de expozi]ii personale , 65 expozi]ii de grup. A expus în România, Belgia, China, Polonia, Ungaria [i Ucraina. În anul 2015, a primit „ Premiul de Excelen]\ ” acordat de revista „Gazeta de Maramure[ ”, iar pentru merite deosebite în promovarea culturii [i tradi]iilor, Consiliul Jude]ean Maramure[ i-a acordat în anul 2019 titlul de „Ambasador al turismului maramure[an”. A desf\[urat numeroase proiecte culturale sub patronajul sau în parteneriat cu Comisia Na]ional\ a României pentru UNESCO [i Institutul Cultural Român din Bucure[ti, a participat la numeroase concursuri de fotografie [i, în 2019, a primit Premiul I la Concursul Na]ional de Art\ Fotografic\ —„Ipostaze Etnografice”. A publicat fotografii în albume editate în diverse ]\ri, în revistele de cultur\ [i turism, precum [i în numeroase alte publica]ii.

Ilie Tudorel www.tudorphotoblog.blogspot.com

FOCUS CORPORATE

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

Getting a handle on dreams

dertourlife Publica]ia oficial\ a DERTOUR, parte a Grupului german REWE

54. Corporate News – Circula]ia turi[tilor în 2020. 56. Early booking? 57. Top oferte recomandate `n 2020. 58. Adv. – Magia Transilvaniei, Valea Verde. 59. Adv. – Vacan]\ în Delta Dun\rii în 2020. ..... 60. Reîmprosp\teaz\-]i amintirile copil\riei. 62. City Break – S-a redeschis Turnul Eiffel!

54 CORPORATE NEWS

I CIRCULA}IA TURI{TILOR ÎN VARA 2020

„Industria de turism a trebuit s\ se adapteze. Nimic nu r\mane pe loc. Felul în care c\l\torim [i nevoile clien]ilor s-au schimbat.”

Sören Hartmann, CEO DER Touristik Group

Circula]ia turi[tilor în 2020 Pandemia de coronavirus a generat un cutremur f\r\ precedent în industria turismului mondial, care s-a oprit complet atunci când, ca niciodat\ pån\ atunci, toate destina]iile [i-au închis por]ile pentru vizitatori. În acest context, se estimeaz\ c\ impactul pe anul 2020 va fi undeva între 60%, dac\ lucrurile intr\ în matc\ (a[a cum se pare c\ o fac) [i 80%, dac\ va fi necesar ca revenirea la normalitate s\ fie împins\ pân\ in Decembrie. În orice caz, o analiz\ apar]inând World Travel and Tourism Council prognozeaz\ c\ se vor fi pierdut mai mult de 100 de milioane de joburi [i aproape 3 trilioane de dolari din cauza restric]iilor.

Strategia european\ Pandemia COVID-19 a determinat schimb\ri radicale în sectorul turistic, respectiv a impus o strategie care se bazeaz\ pe: • Comunicare, respectiv transmiterea de mesaje clare si consistente în leg\tur\ cu riscurile [i m\surile care se impun, atât în mediul online, digital, cât [i în print. • Familiarizarea personalului cu m\surile care se impun, în vederea reducerii c\ilor de transmitere a virusului. Aceste m\suri includ distan]area sociala, purtarea m\[tilor de protec]ie [i sp\larea frecvent\ a mâinilor. • M\suri eficiente de igienizare, atât a spa]iilor, cât [i a mâinilor. Respectiv, este vorba despre a asigura existen]a dispersoarelor de gel dezinfectant oriunde sunt necesare [i aerisirea spa]iilor închise în a[a fel încât s\ se reduc\ riscul infect\rii. • Reducerea contactului între persoane, respectiv prezen]a unor indicatori grafici, permiterea accesului unui num\r restrâns de persoane în spa]ii închise. • Triajul turi[tilor care vin din zone de risc [i luarea lor în eviden]\, împreun\ cu contac]ii acestora.

Nout\]i din Europa Totu[i, la nivelul Uniunii Europene, se a[teapt\ o recuperare mai rapid\. A[adar, noi cont\m pe scenariul (justificat) optimist. Iat\ de ce:

Turnul Eiffel se redeschide! Este adev\rat, simbolul parizian î[i redeschide por]ile dup\ o pauz\ de 3 luni. Totu[i, aceasta nu este o invita]ie la destr\b\lare - pandemia nu a trecut [i m\surile de distan]are social\ sunt în continuare necesare. A[adar, se permite intrarea unui num\r limitat de vizitatori odat\, iar accesul în lift nu este permis - lucru nu chiar comod în contextul în care trebuie urcate 765 de trepte pentru a admira panorama de la etajul doi. În plus, ultimul etaj r\mâne în continuare închis, iar biletele trebuie cump\rate online, în avans.

Germania î[i redeschide por]ile! În noapte de 15 iunie s-au terminat controalele la vam\ introduse acum 3 luni in contextul pandemiei. În plus, se redeschid si simboluri cum ar fi scena Semperoper din Dresda, castelul Neuschwanstein, Europapark Rust, sau terasele bavareze .

Italia prime[te din nou turi[ti! Din 3 iunie, str\inii care intr\ în Italia nu mai sunt obliga]i sa se izoleze pentru 2 s\pt\mâni. Practic, s-a dat liber la turism. Colosseumul, muzeele din Vatican, si ora[ul Pompei sunt, de asemenea, deschise.

Grecia v\ spune Kalimera! Urmând modelul celorlalte state, Grecia deschide [i ea por]ile pentru turi[ti! Insulele sunt din nou accesibile pentru turi[tii veni]i cu feribotul sau avionul. Totu[i, operatorii de transport maritim vor putea

Pentru mai multe informa]ii, consulta]i: www.mae.ro

BeTUI Nr. 40(55), septembrie/octombrie 2019 dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

„Dertour Romånia va interpreta domeniul turistic într-o manier\ inovativ\, iar noi, cei de la Der Touristik Group, vom sprijini acest demers.”

........... vinde doar jum\tate din locurile disponibile pe feribot. De asemenea, tavernele vor trebui [i ele s\ func]ioneze la capacitate redus\.

Lista ]\rilor europene deschise pentru turism, f\r\ carantin\ * pot surveni oricånd modific\ri în func]ie de evolu]ia pandemiei

• Belgia. De la 1 iulie se deschide complet pentru turism, f\r\ carantinare. • Bulgaria. Este deschis\ pentru turism de la 1 iunie, f\r\ carantinare. Trebuie completat la grani]\ un formular cum c\ a]i fost informa]i în leg\tur\ cu m\surile de distan]are social\ înc\ necesare. • Croa]ia. Deschisa pentru turism, f\r\ carantinare. • Cipru. Turi[tii români (printre al]ii) trebuie sa prezinte un certificat de s\n\tate (nu mai vechi de 3 zile) din care s\ reias\ ca nu sunt infecta]i cu Sars-cov-2. • Cehia. Românii sunt considera]i ca venind dintr-o zon\ cu risc sc\zut, a[a c\ pot vizita ]ara f\r\ niciun fel de carantinare sau certificate de s\n\tate.

Sören Hartmann, CEO DER Touristik Group

...........

• •

Fran]a. Se poate vizita f\r\ certificat de s\n\tate sau carantinare. Germania. Se poate vizita f\r\ certificat de s\n\tate sau carantinare. • Grecia. Liber la turism. Test negativ obligatoriu cu 72 ore înainte. • Islanda. Ve]i fi testat pe loc. • Italia. Liber. • Letonia. Se intr\ f\r\ nicio obliga]ie dac\ ]ara din care veni]i nu a avut mai mult de 25 de cazuri la suta de mii de locuitori în ultimele 14 zile. • Lituania. La fel. • Luxemburg. Liber. • Muntenegru. Turi[tii români trebuie s\ prezinte un certificat de s\n\tate Covid 19. • Olanda. Liber. • Polonia. Liber. • Portugalia. Liber. Cluj Napoca, foto: © Nicu Cherciu, • Spania. Liber. www.facebook.com/nicu.cherciu • Suedia. Liber. ww.fotonicu.wordpress.com www.nicucherciu.wordpress.com • Turcia. Liber. Posibil screening.

Pentru mai multe informa]ii, consulta]i: www.mae.ro

56 FOCUS CORPORATE

I NEWS I EARLY BOOKING

Early booking? ............. Foto: © Travel Brands Pandemia a dat lumea peste cap, iar turismul a „beneficiat” din plin de criza economic\ generat\ de bizarul inamic invizibil. Agen]iile cu mobilitate mare [i-au diversificat ofertele, s-au adaptat nevoilor clien]ilor [i noilor reguli de distan]are social\. Te-ai `ntrebat cum e mai avantajos s\ cumperi o vacan]\: din timp sau `n ultimul moment? Haide]i s\ vedem!

Sunt ofertele touroperatorilor, companiilor aeriene sau ale hotelurilor care lanseaz\ din timp ofertele la pre]uri mici, oferind posibilitatea turi[tilor de a-[i planifica `n avans vacan]a [i de a beneficia de reduceri consistente. Touroperatorii au astfel garan]ia ocup\rii locurilor, diminuând pierderile financiare. Cump\r\torul de vacan]e early booking [tie unde vrea s\ mearg\, la ce hotel s\ se cazeze [i de ce servicii s\ beneficieze. Acest concept de vacan]\ este potrivit pentru persoanele organizate [i calculate, care au tendin]a de a-[i planifica vacan]a `n cel mai mic detaliu. De asemenea, conceptul este gândit [i pentru familiile cu copii, care vor s\ [tie din timp perioada sejurului pentru a planifica o vizit\ la medic cu cei mici, `n vederea unui control de rutin\. Cu cât te hot\r\[ti mai din timp `n privin]a vacan]ei, cu atât vei beneficia de o reducere mai mare din valoarea total\ a vacan]ei, `n func]ie de perioad\ [i destina]ie. ~n plus, ai op]iunea de a alege dintr-o palet\ larg\ de destina]ii, hoteluri [i regimuri de mas\. Primele se vând locurile `n cele mai bune hoteluri, iar consilierii `n turism, care cunosc destina]ia respectiv\, vor recomanda mai `ntâi cele mai avantajoase locuri de cazare, interesul lor fiind ca turistul s\ se `ntoarc\ mul]umit [i s\ mai apeleze la agen]ia de turism pe care o reprezint\. ~nv\]ând s\ `]i planifici din timp vacan]a [i s\ faci rezerv\rile, alegi, practic, s\ pl\te[ti mai pu]in. Anul acesta e diferit. Evident! Chiar [i a[a, iubitorii de c\l\torii au [ansa de a profita din timp de reducerile de pre] [i de a-[i gestiona concediul a[a cum vor ei. ~n companiile mari exist\ aceast\ problem\ a

planific\rii concediilor, angaja]ii trebuie s\ anun]e din timp când `[i iau vacan]\. Dac\ cumperi un pachet turistic Early Booking, î]i asiguri perioada sejurului [i o po]i comunica firmei `n timp util, evitând astfel suprapunerile de concedii. ~n plus, early booking-ul este avantajos atât pentru tine, ca turist, cât [i pentru agen]iile de turism care, `n func]ie de rezerv\rile timpurii, v\d care sunt destina]iile [i hotelurile cele mai c\utate. ~n cazul `n care nu exist\ solicit\ri pentru o anumit\ destina]ie, agen]ia poate anula charterul [i te poate informa din timp. Mai `ntâi, se vând pachetele cele mai ieftine, iar pre]ul cre[te pe m\sur\ ce se apropie data plec\rii. Cu vacan]a planificat\ din timp, po]i `ncepe s\ economise[ti banii de buzunar pentru delicatese culinare, excursii, croaziere [i suveniruri. Ai tot timpul s\-]i preg\te[ti garderoba necesar\ vacan]ei [i s\ te documentezi despre destina]ia [i hotelul ales pentru a avea o vacan]\ memorabil\. Singurul dezavantaj al pachetelor Early Booking care poate ap\rea este riscul de a interveni ceva care s\ te `mpiedice s\ pleci – decesul unei rude apropiate, calamit\]i naturale, o boal\ grav\ [i, desigur o pandemie, dar pentru asta exist\ asigurarea storno. Aceasta te poate ajuta s\-]i recuperezi cea mai mare parte din sum\ `n cazul `n care intervin probleme neprev\zute. ~n ultimii ani, tendin]a touroperatorilor este de a nu mai lua `n garan]ie multe camere pentru c\ se tem c\ nu le pot vinde. Ace[tia mizeaz\ foarte mult pe early-booking pentru c\ turi[tii se `nscriu din timp, iar agen]iile sunt sigure c\ au vândut locurile respective.

Despre Grupul DER Touristik

Despre Travel Brands S.A.

Grupul DER Touristik a fost fondat `n 1917 [i reprezint\ divizia de turism a Grupului REWE. Are o cifr\ de afaceri de 6 miliarde de euro, 10.500 angaja]i [i 2.800 agen]ii. Este prezent `n 15 ]\ri din Europa, are peste 10 milioane de clien]i anual [i este `mp\r]it `n 4 divizii: Europa Central\, Europa de Nord, Europa de Est [i DMC/Hoteluri. Travel Brands SA face parte acum din zona Europa de Est care cuprinde 17 tour operatori, 30 de speciali[ti de destina]ii [i o companie aerian\.

Travel Brands SA este o companie fondat\ `n 2018, care cuprinde toate activit\]ile de turism ale Touring Europabus Romånia SRL, Nova Travel SRL [i Danubius Travel SRL. Toate aceste companii exist\ pe pia]\ de peste 25 de ani . Travel Brands SA este condus\ de Cosmin Marinof, are 350 de angaja]i [i 80 de puncte de lucru. Compania va p\stra aceea[i structur\ de activit\]i, dar le va dezvolta [i va ad\uga altele `n viitor.

Pentru mai multe informa]ii, consulta]i: www.dertouristik.com.

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

Top 10 oferte recomandate 2020 Ofertele sunt valabile la momentul public\rii articolului [i pot suferi modific\ri.

1. Grecia>Insula Rhodos>Rhodes Town, Semiramis Hotel 4* Mic Dejun>497 eur/pers.

6. Litoral Bulgaria>Nisipurile de Aur, Hotel Excelsior 4* All Inclusive>199 eur/pers.

Oferta include: 7 nop]i cazare în camer\ Dubla Side Sea View, Mic Dejun, transport cu avionul cursa charter, transferuri aeroport-hotel-aeroport, asistenta turistica. Oferta valabila pentru rezervari pana la 31.07.2020, în limita locurilor disponibile. Exemplu de tarif pentru sejurîn perioada 15.09-22.09.2020.

Oferta include: 5 nop]i cazare în camer\ dubl\ standard, All Inclusive, transport individual. Oferta valabila pentru rezerv\ri pana la 31.07.2020, in limita locurilor disponibile. Exemplu de tarif pentru sejur în perioada 01.09-06.09.2020.

2. Grecia>Insula Creta>Rethymno, Athina 3* Demipensiune>397 eur/pers.

7. Sejur Thailanda>Krabi, Krabi Cha-Da Resort 4*>797 eur/pers.

Oferta include: 7 nop]i cazare în Studio Standard, Demipensiune, transport cu avionul cursa charter, transferuri aeroport-hotel-aeroport, asisten]\ turistic\. Oferta valabil\ în limita locurilor disponibile. Exemplu de tarif pentru sejur în perioada 22.09-29.09.2020.

Perioada: 18.11 -26.11.2020. Oferta include: 7 nopti cazare în camer\ dubl\ Standard, mic dejun, bilet de avion cu lecare din Bucure[ti, transferuri.

3. Grecia>Skala Prinou, Alea Hotel & Suites 4* Demipens.>423 eur/pers.

8. Sejur Thailanda>Phuket, Burasari Phuket 4*>895 eur/pers.

Oferta include: 7 nop]i cazare în camera Dubla Superioara, Demipensiune, transport individual. Oferta valabila pentru rezervari pan\ la 31.07.2020, in limita locurilor disponibile.Exemplu de tarif pentru sejur ˆn perioada 03.09-10.09.2020.

Perioada: 25.10 - 2.11.2020 Oferta include: 7 nop]i cazare în camer\ dubl\ Premier, mic dejun, bilet de avion cu plecare din Bucure[ti, transferuri.

4. Spania>Tenerife>Puerto de la Cruz, Be Live Exp. Orotava 4* Demipens.>797 e/pers.

9. Sejur Maldive The Barefoot Eco 4*>1507 eur/pers.

Oferta include: 7 nop]i cazare în camer\ dubl\ Standard, Demipensiune, transport cu avionul cursa charter, transferuri aeroport -hotel-aeroport, asisten]\ turistic\. Oferta valabila pentru rezervari pan\ la 31.07.2020, în limita locurilor disponibile.

Oferta include: 8 nop]i cazare în camer\ dubl\ Seaside Room, mic dejun, bilet de avion cu plecare din Bucure[ti, transferuri.

5. Litoral Romånia>Jupiter Hotel Majestic 3*>797 ron/pers.

10. Revelion Thailanda>Phuket Bandara Phuket Beach Resort 4*

Oferta include: 5 nop]i cazare în camer\ dubl\ standard, mic dejun, transport individual. Oferta valabila in limita locurilor disponibile. Exemplu de tarif pentru sejur în perioada 05.09-10.09.2020.

Perioada: 29.12 – 7.01.2021 Oferta include: 8 nop]i cazare în camer\ dubl\ Deluxe Balcony, mic dejun, bilet de avion cu plecare din Bucure[ti, transferuri.

Cere o ofert\ personalizat\ la: 031.438.73.21, 031.438.73.22 sau alege una pe www.dertour.ro

Focus group la Tårgul de Turism al Romånei, foto: © Travel Brands

OFERTE RECOMANDATE

58 FOCUS CORPORATE

I ADVERTORIAL

Foto: © Travel Brands

Magia Transilvaniei, Valea Verde Vizitatorii pot descoperi magia Transilvaniei în nenum\rate moduri. Resortul Valea Verde din satul Cund, creat dup\ un concept turistic prietenos, invit\ oaspe]ii care îi trec pragul s\ descopere minunatul ]inut al Transilvaniei. Ace[tia pot încerca ateliere me[terilor tradi]ionali - ]es\tori, fierari sau tâmplari – pot face tururi c\lare sau cu bicicleta, seminarii de g\tit [i degust\ri de vinuri cu Jonas Schäfer sau pot participa la vân\tori de trufe [i la excursii ghidate conduse de localnici.

Vân\toare de trufe P\durile din Transilvania ascund specialit\]i delicioase, dar cele mai spectaculoase comori gastronomice sunt trufele, „aurul negru” al Transilvaniei s\lbatice. La Cund se organizeaz\ pentru oaspe]ii vân\tori de trufe [i sesiuni de g\tit în restaurantul Valea Verde.

Întâlniri cu produc\tori locali de brânz\ artizanal\ Unul dintre cei mai importan]i produc\tori de brânz\ artizanal\ din Transilvania - „Manufactura de Brânz\” se afl\ la Cund. Valea Verde organizeaz\ tururi de ini]iere în arta fabric\rii brånzeturilor.

.............

dispozi]ie patru tipuri diferite de vehicule, începând cu tradi]ionala c\ru]\, continuând cu o solid\ tr\sur\ Wagonette, o elegant\ tr\sur\ Landauer veche de 100 de ani, cu acoperi[ retractabil [i, nu în ultimul rând, un Coupé încânt\tor pentru ocazii speciale!

Excursia Vin [i Natur\/Valea [i P\durea În timpul acestei excursii ve]i descoperi biodiversitatea Transilvaniei. Ve]i trece printr-o p\dure încânt\toare [i ve]i urca pe culmile dealurilor pentru o panoram\ excelent\. În func]ie de sezon, ve]i putea admira p\[unile cu flori s\lbatice ce ad\postesc multe specii de p\s\ri sau animale pe cale de dispari]ie.

Descoperi]i sate pitore[ti [i comunit\]i locale Pe parcursul acestei excursii ve]i descoperi o serie de sate s\se[ti, maghiare [i române[ti. Ve]i opri pentru pauza de prânz în satul Daia, la una dintre familiile maghiare de acolo [i ve]i vizita [i biserica protestant\ din Gogan pentru a admira frescele vechi de 1000 de ani.

Ciclism în Transilvania C\l\rie [i excursii cu c\ru]a Programele de relaxare de la Valea Verde sunt alese cu grij\. Peisajul uimitor al Transilvaniei se vede mai bine din [aua unui cal! Pentru amatorii de plimb\ri cu atelaje de cai, Valea Verde pune la

Într-un tur ciclistic se viziteaz\ bisericile fortificate [i produc\torii locali de vinuri, cu o oprire la observatorul din s\lb\ticie unde pute]i urm\ri animalele s\lbatice. Dac\ nu sunte]i un ciclist experimentat, Valea Verde pune la dispozi]ie e-biciclete.

Despre Valea Verde Valea Verde nu este o pensiune sau un resort conven]ional ci un ansablu de case vechi care au fost recondi]ionate pentru a g\zdui oaspe]i. Casele [i apartamentele sunt r\sfirate prin tot satul Cund fiind, toate, foste case s\se[ti reamenajate, dar care p\streaz\ farmecul ini]ial. Recep]ia se afl\ la Restaurantul Valea Verde, care este [i locul administra]iei centrale. La sosire, oaspe]ii sunt întâmpina]i de o echip\ dedicat\, care îi va conduce la „casa lor” din Cund. Oaspe]ii sunt invita]i s\ foloseasc\

întregul spa]iu al complexului Valea Verde [i toate facilit\]ile puse la dispozi]ie. Masa se serve[te în restaurant sau în curte. Toate casele de la Valea Verde sunt vechi case s\se[ti, iar nevoile fo[tilor ocupan]i erau diferite de cele ale oaspe]ilor de ast\zi. Ele au fost adaptate cu grij\ pentru uzul curent, dar cu p\strarea autenticit\]ii acestora. Valea Verde este un proiect dezvoltat de so]ii Ulrike [i Jonas Schäfer, care au readus la via]\ satul s\sesc Cund.

Pentru mai multe informa]ii, consulta]i: www.dertour.ro

DESTINA}IE DE TOP

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

Vacan]\ în Delta Dun\rii în 2020 Potrivit unui studiu al Green Village, majoritatea turi[tilor care rezervaser\ minivacan]e în Delt\ de 1 Mai au preferat s\ [i le reprogrameze, în general, dup\ 1 iunie. În mod normal, turi[tii ar fi început s\ soseasc\ în Delt\ de la începutul lunii aprilie, iar hotelurile [i pensiunile ar fi fost pline atât de Pa[te, cât [i de 1 Mai. Unele dintre hotelurile [i pensiunile din Delt\ s-au închis în luna noiembrie, iar altele imediat dup\ Revelion, dar aproape toate urmau s\ fie redeschise începând cu luna aprilie. Rezerv\rile pentru vacan]ele de Pa[te [i 1 Mai în Delt\ începuser\ din noiembrie anul trecut. Conform studiului, majoritatea celor care [i-au reprogramat vacan]ele au ales s\ ajung\ în Delta Dun\rii dup\ 1 iunie, îns\ exist\ turi[ti care au inceput s\ soseasc\ înc\ din a doua jum\tate a lunii mai. M\surile de siguran]\ bine puse la punct (igien\ impecabil\, condi]ii de distan]are) [i accesul la natur\ sunt priorit\]ile românilor în alegerea unei destina]ii de vacan]\ post-pandemie în România. „Credem c\ anul acesta, Delta Dun\rii va fi destina]ia ideal\ pentru turi[tii care î[i doresc o vacan]\ pe litoral sau o evadare în natur\, lipsit\ de griji [i plin\ de experien]e memorabile. Delta Dun\rii este o zon\ cu natur\ s\lbatic\ [i miraculoas\, dar [i cu ie[ire la Marea Neagr\, prin cea mai lung\ fâ[ie de plaj\ din România. Sunt în continuare mul]i români care nu au fost niciodat\ în Delt\, dar care iau acum în calcul aceast\ op]iune de vacan]\, pentru c\ este un loc izolat [i exotic în acela[i timp, dar mai accesibil decât vacan]ele

peste hotare [i f\r\ riscuri de c\l\torie. Noi ne-am preg\tit cu toate m\surile de siguran]\ recomandate de autorit\]i, avem deja rezerv\ri pentru perioada verii [i persoane ner\bd\toare, care ne scriu pe toate canalele posibile în a[teptarea vacan]ei”, a declarat Drago[ Anastasiu. Resortul de patru stele Green Village, din Sfântu Gheorghe, jud. Tulcea, [i-a redeschis por]ile din 15 mai [i de atunci prime[te turi[ti dornici de activit\]i în Delta Dun\rii, în condi]ii de maxim\ siguran]\. Cu o suprafa]\ de 30.000 mp, Green Village este dispus într-un sistem pavilionar, care asigur\ distan]area social\. Complexul este împ\r]it în 3 zone de cazare, amplasate la distan]\ mare una fa]\ de celelalte. Accesul în camere se efectueaz\ din exterior, iar turi[tii evit\ astfel trecerea prin holuri comune. Procedurile de igien\ [i dezinfec]ie sunt aplicate cu rigurozitate în interiorul complexului, iar personalul de serviciu este încontinuu instruit în acest sens. La toate intr\rile publice au fost instalate dozatoare cu solu]ii dezinfectante, iar cur\]enia în spa]iile publice se realizeaz\ cu o frecven]\ mult mai mare, cu ajutorul produselor dezinfectante profesionale. Alte m\suri de siguran]\ se refer\ la procedura de check-in în resort, acum în regim express, cu contact cât mai redus cu personalul resortului [i check-out pe baz\ de programare. Servirea meselor [i a b\uturilor se realizeaz\ direct în camer\, pe terasele proprii sau în balcoanele camerelor.

Despre Green Village Condi]iile de cazare moderne [i confortul pe care le ofer\ Green Village fac ca relaxarea s\ fie deplin\. Aici pute]i beneficia de servicii de cazare [i mas\ de calitate, de relaxare în centre SPA, de cinema, locuri de joac\ pentru copii, braserie, restaurant cu bar [i teras\ în aer liber cu vedere la Dun\re. Green Village Resort se împarte în trei zone de cazare [i servicii – Zona Egreta, zona Stârcul Alb [i zona Leb\da&Pelicanul. Capacitatea sa de cazare cuprinde 89 de camere confortabile, dintre care 58 de camere duble, 30 de apartamente cu un

living, spa]iu sanitar la parter [i un dormitor la etaj precum [i o vil\ cu living [i spa]iu sanitar la parter cu dou\ dormitoare la etaj, fiecare cu baie proprie. 2020 este cel de-al [aselea an de func]ionare al Green Village de la preluarea sa de c\tre Grupul Eurolines România. Green Village este prima investi]ie în hotel\rie a grupului condus de Drago[ Anastasiu. Sezonul s-a deschis la Green Village în acest an în luna mai [i se va încheia abia la începutul anului viitor.

Pentru mai multe informa]ii, consulta]i: www.dertour.ro

60 DESTINA}II

I C|L|TOR ÎN ROMÂNIA

..............

Motive pentru o vacan]\ loco. Reîmprosp\teaz\-]i amintirile copil\riei!

Poate tu chiar sim]i c\ te plâng cu hohote plajele grece[ti sau insulele croate, poate ai senza]ia c\ le auzi suspinele în puterea nop]ii când valurile mediterane strig\ dup\ tine, dar apele în care ne sc\ld\m acum sunt prea incerte. Coronavirusul a f\cut ca farmecul oric\rei perspective de c\l\torie interna]ional\ s\ p\leasc\. A dat de pere]i cu tot entuziasmul gândului la str\zile Vienei, la terasele spaniole sau la buc\t\ria italian\. Da, se deschid frontiere [i da, ai putea for]a nota c\l\torind interna]ional, dar

oare chiar merit\? {tii povestea [i [tii c\ nu-i doar despre tine, a[a c\ ai accepta de bun\ voie s\ te transformi într-un poten]ial risc pentru al]ii, acas\ [i peste grani]e? Dac\ r\spunsul este un rece [i indiferent DA, trag n\dejde c\ argumentele de mai jos ]i-ar putea schimba perspectiva. În afara de reducerea riscului de r\spândire Covid-19, iat\ alte [apte motive pentru care c\l\toriile în România în perioada asta sunt o idee infinit mai bun\ decât cele de peste grani]e.

Po]i ajuta industria turismului [i comunit\]ile locale

Mai cuget\ asupra faptului c\, în condi]ii normale, neocuparea locurilor din avioane însemna mai multe emisii consumate pe pasager. Cu alte cuvinte, înghesuiala din avion [i proximitatea fa]\ de colegii de zbor, de[i nici pe departe confortabil\, se traduce într-o economie de spa]iu, care era astfel optimizat pentru a satisface nevoia de transport a cât mai multor pasageri în cadrul unui singur zbor. Clar pân\ aici? Briliant. Acum, afl\ c\ m\surile de distan]are impuse de virus obliga la necesitatea de a nu ocupa scaunele din mijlocul avioanelor. Iar asta-]i poate da o idee, fie ea [i vag\, despre cât\ poluare impune o asemenea stare de fapt.

Î]i închipui, poate, ce înseamn\ criza actual\ pentru to]i oamenii care lucreaz\ în turism (dac\ nu î]i închipui, arunc\ un ochi peste articolul pe care l-am scris pentru Vice). Încearc\ s\ întrevezi cu ochii min]ii catastrofa r\mas\ în urma acestor ultime luni asupra familiilor ale c\ror venituri se bazau exclusiv pe turism. Aminte[te-]i apoi de toate micile afaceri locale pornite de antreprenori români curajo[i, care au avut de înfruntat cu mâinile goale lipsa total\ de turi[ti. {i m\ poart\ gândul aici în direc]ia Castelului de Lut din Valea Porumbacu, a restaurantului [i a pensiunii Viscri 32 sau direct în Cabana {apte, vecina F\g\ra[ului, a râului [i a p\durii [i sunt ferm convins\ c\ toate aceste locuri magice, construite cu îndr\zneal\ [i viziune, au nevoie de ajutorul celor cu chef de c\l\torii. A[adar, dac\ vrei s\ dai un sens în plus c\l\toriilor tale, pu]ine momente sunt mai potrivite decât acestea [i rare [ansele atât de palpabile de a sus]ine aceast\ industrie.

S\ ne punem m\car o dat\ de partea planetei [i s\ o mai scutim de CO2 Con[tient sau nu, realitatea de dinainte de Covid era c\, la nivel individual, nu exista nicio alt\ activitate uman\ care s\ emit\ atâta CO2 pe o perioad\ atât de scurt\ de timp precum industria aviatic\. {tim c\, în vreme ce oamenii sufer\ pierderi inestimabile, planeta respir\ în sfâr[it a[a cum nu a mai f\cut-o de mult timp. {i ar fi p\cat s\ nu o l\s\m s\ mai respire înc\ pu]in.

Te poate ajuta s\ prive[ti patria cu ochi care-o dojenesc mai pu]in Autocriticile na]ionale ne iau cu asalt, sunt ispititoare de mama focului [i, în mijlocul acestei ofusc\ri generale, e mai u[or s\ mergi pe sârm\ cu ochii închi[i decât s\ te ab]ii de la be[telirea lucrurilor care, ei bine, s\ spunem c\ ai fi preferat s\ mearg\ diferit în spa]iul carpatodanubian. Totu[i, [tii bine c\ nu-i nevoie de mai mult decât o c\l\torie na]ional\ bine pl\nuit\ pentru a-]i întoarce apoi fa]a mult mai tolerant\ în direc]ia patriei. Prea u[or reu[esc natura [i satele române[ti s\ ne smulg\ ova]iuni înc\rcate de admira]ie [i s\ ne lase în urma lor un gust dulce [i pl\cut. „C\ frumoas\ ]ar\ mai avem!”, te surprinzi adesea exclamând în fa]a peisajelor care împrejmuiesc Vatra Dornei, a satului Rimetea

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

Dac\ mai era nevoie, putem spune, f\r\ s\ gre[im, c\ avem o ]ar\ frumoas\ din toate punctele de vedere. ..........

.....

.........

Î]i ofer\ ocazia de a privi România din afara bulei în care ]i-ai f\cut culcu[ul Dintre toate argumentele în favoarea c\l\toriilor naturale, asta ia tot caimacul cu o u[urin]\ ridicol\. Nu [tiu în ce m\sur\ î]i dai tu seama, dar obi[nuim s\ judec\m lumea ([i prin reduc]ie, ]ara) prin prisma îngustei noastre experien]e de via]\. {i înclin a crede c\ ultimele luni petrecute în izolare nu au f\cut decât s\ dea [i mai mult\ ap\ la moar\ acestei tendin]e. Tr\im cu o impresie absurd\ c\ ]ara noastr\ este, de fapt, drumul nostru pân\ la supermarket, plimbarea noastr\ de sear\ prin parcul cel mai apropiat [i c\ românii sunt excelent reprezenta]i de cercul nostru restrâns de cuno[tin]e. C\ zona rural\ este casa bunicilor [i drumul pân\ acolo, iar buc\t\ria româneasc\, ceea ce ne g\tea mama în vremurile f\r’ de grij\ ale vie]ii. S\ mai contrazic aceste afirma]ii sau, cumva, absurditatea lor ]i se înf\]i[eaz\ acum limpede-cristal? Bineîn]eles c\ s\l\[luiesc pe întinsul României locuri incredibile pe care nici în goana infinit\ a scrollului nu le-ai v\zut. Fire[te c\ exist\ sate, zone pe care ve[nicia le nume[te „cas\” [i care n-au nimic a face cu ceea ce identifici tu prin „la ]ar\”. Nu am nicio inten]ie s\ subestimez deliciile scoase din cuptor de nicio mam\, dar promit c\ varietatea repertoriul culinar românesc urm\re[te îndeaproape puzderia de na]ionalit\]i care s-au aciuat peacest p\mânt de-a lungul istoriei. Iar dac-am avut vreodat\ parte de-o var\ croit\ la dung\ pentru descoperirea României, ap\i, neîndoielnic, asta-i.

Po]i contribui la o viitoare cre[tere a turismului Multe li se pot imputa re]elelor sociale, dar un lucru pentru care merit\ din plin aten]ia noastr\ este faptul c\ incit\ imagina]ia [i trezesc dorul de duc\. {i la fel cum pe tine, dup\ doar câteva priviri aruncate feed-ului, te ia pe sus pofta de a vedea ]\rmurile dantelate ale Mediteranei, maiestuoasele str\zi cehe sau câmpurile întinse de cafea ale planetei, acela[i lucru îl treze[te [i con]inutul nostru autohton pentru str\ini. Altfel spus, cu cât ne îndr\gostim noi în[ine mai mult de propria ]ar\, cu atât o promov\m mai cu patos pe propriile re]ele sociale [i cu atât treze[te curiozitatea c\l\torilor de te miri unde. {i, mai explicit: publicitatea pe care o facem noi, localnicii, turismului na]ional poate fi mai eficient\ decât încerc\rile politice de a promova brandul de ]ar\. Sau, în orice caz, infinit mai autentic\.

Poate fi la fel de incitant s\ c\l\tore[ti în ]ar\ ca [i în afar\. Piatra Ars\ cu bicicleta Dac\ te numeri printre oamenii de rând, pandemia, cu toate neajunsurile ei, trebuie s\ fi l\sat niscaiva praf [i pulbere peste bugetul t\u. N-ai de ce s\ te ru[inezi, to]i suntem în aceea[i nepl\cut\ ciorb\; a[a c\ de ce s\ ne prefacem c\ o ducem mai bine decât o ducem de fapt [i s\ ne înc\p\]ân\m s\ ne ascundem în cas\. Câteva zile petrecute în locuri superbe precum malul Lacului Colibi]a, Mun]ii Apuseni, sta]iunile balneare române[ti, cu cortul prin cheile V\rghi[ului sau într-un road trip prin Dobrogea nu doar c\ î]i vor reînc\rca zdrav\n bateriile, dar vor da impresia c\ doar ]i-au mângâiat amabil portofelul. Nu-i vorb\, c\ dac\ ]ii mor]i[ s\ cheltuie[ti bani frumo[i, po]i lesne s-o faci [i în România, dar asta nu-i sub nicio culoare o condi]ie pentru a te sim]i bine între grani]ele na]ionale.

Este o ocazie de a-]i reîmprosp\ta amintirile copil\riei Indiferent care-]i sunt respectivele amintiri, nu-i niciodat\ o idee rea s\ mai [tergi praful de pe ele; fie [i numai ca prilej pentru a mai reflecta la trecerea timpului [i la impermanen]a lucrurilor. Ai amintiri vagi despre vacan]ele cu familia la Neptun din care, de[i nu au mai r\mas decât flash-uri, ]i-au marcat oare[cum existen]a? Un weekend petrecut acolo ]i-ar putea face plinul emo]iilor mai stra[nic decât ar reu[i o vacan]\ all-inclusive în Turcia. Excursiile cu clasa în cetatea Târgovi[tei î]i joac\ [i-acum prin fa]a ochilor, în vreme ce amintirea turnului Chindia din cetate mai-mai c\ face din vocea profesoarei de istorie o prezen]\ real\? D\ fuga în vechea capital\ a ]\rii Române[ti [i vezi cu ochii t\i cât s-a transformat de când ai vizitat-o ultima dat\. Î]i aminte[ti ca [i cum ar fi fost ieri weekendul în care ]i-ai dus copiii pentru prima dat\ s\ vad\ Babele [i Sfinxul? S-or fi schimbat vremurile [i poate nu prea-i mai po]i convinge cu una, cu dou\, dar asta n-are de ce s\ te împiedice pe tine s\ iei trenul [i s\ te-ncume]i la o drume]ie ca odinioar\.

.....

sau la contactul cu creativitatea autohton\ ce pulseaz\ la putere maxim\ în Cimitirul Vesel. S\ mai sl\be[ti pu]in nemul]umirea, aversiunea, s\-]i dai seama c\ sari pu]in cabalina spunând c\ „nimic nu merge în ]ara asta” [i s\ mai con[tientizezi câte sunt de v\zut [i admirat, toate asta fac un nepre]uit bine la inim\.

Iulia H\u www.lapasmolcom.ro

...........

62 FOCUS CORPORATE

I CITY BREAK I PARIS

Începând din data de 15 iunie, tot teritoriul Fran]ei a trecut în zona verde, cu excep]ia teritoriilor de peste m\ri, Guyana [i Mayotte. În conformitate cu recomand\rile Comisiei Europene, Fran]a î[i va deschide treptat [i frontierele Schengen începând cu 1 iulie.

DESTINA}IE DE TOP

.........

S-a redeschis Turnul Eiffel! Fran]a a anun]at ridicarea restric]iilor de la frontierele interne europene începând cu data de 15 iunie pentru persoanele care sosesc din spa]iul european. Nu va mai fi necesar documentul justificativ interna]ional. De asemenea, nu se va mai aplica m\sura carantin\rii. Parisul a fost unul dintre primele ora[e care [i-au deschis por]ile turi[tilor, se afl\ sub rata de infectare cu Covid 19 a Romåniei, iar acest lucru îl face agreabil vacan]elor scurte. Frustrarea de a nu putea vizita ora[ul iubirii în prim\vara acestui an a mocnit în inimile îndr\gosti]ilor amatori de excursii [i s-a transformat într-o dorin]\ acut\ de a-l avea din nou, numai al lor. Parisul este incontestabil unul dintre cele mai frumoase ora[e din lume [i, ca orice ora[ cu istorie, trebuie vizitat la pas! Plimb\-te la amurg pe malul Senei, f\ o minicroazier\, inspir\ aerul boemei

franceze, f\ cuno[tin]\ cu buc\t\ria chefilor, la ei acas\, viziteaz\ muzee, f\ jur\minte de dragoste pe Pont de l'Archevêché.

Vorbe[te franceza! C'est tres chic! Este de bon ton s\ te familiarizezi cu un vocabular minimal în francez\ – bonjour, merci, a bientot, merveilleux – chiar dac\ engleza este destul de popular\ în ora[ … Nu po]i spune c\ ai v\zut Parisul dac\ nu ai bifat cåteva obiective turistice: La Tour Eiffel, Centrul Pompidou, L'arc de Triomphe, Bulevardului Champs-Élysées, Champ-de-Mars, pe Monalisa [i Muzeul Louvre, Atelierul lui Bråncu[i, Jardin des Tuileries, Cartierul Montparnasse, ruinele catedralei Notre-Dame de Paris [i Bazilica Sacré-Coeur de Paris. Capitala Fran]ei te r\sfa]\ invitându-te `ntr-o lume de pl\ceri

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

vinovate. La Paris vei `nv\]a arta de a zâmbi, arta de a gusta [i de a degusta, arta de a atinge sau cea de a mânca din meniuri sofisticate, savuroase, cu rafinamentul pe care numai parizienii `l au. Magazinele de delicatese fran]uze[ti din Montparnasse sau buticurile din cartierul Montmartre, de lâng\ Metro Abbesses, unde sunt expuse spre vânzare antichit\]i pre]ioase, sunt locuri numai bune de golit buzunarele. Dac\ adori s\ „vânezi” produse handmade [i case de mod\ celebre, Lille este locul unde po]i g\si obiecte unicat, potrivite pentru un cadou special pe care s\-l faci persoanei iubite. La Paris, ora[ul supus atâtor cli[ee, vei `nv\]a s\ hoin\re[ti! Dac\ nu dai o tur\ prin Montmartre e ca [i cum nu ai v\zut Parisul decât pe jum\tate. Este cartierul unde s-a inventat boema, cu actori ambulan]i [i boutique-uri amplasate `n locuri cheie, de unde `]i po]i cump\ra suveniruri [i `]i po]i desf\ta spiritul `n frenezia acordurilor de jazz. Este cartierul `n care cafenelele n-au num\r, unde po]i bea cea mai bun\

................

.....

Toate recomand\rile de s\n\tate sunt publicate pe site-ul www.gouvernement.fr/info-coronavirus.

z\ amintirea personajelor ce le-au trecut cândva pragul celebrelor cafenele – Le Consulat este localul `n care Van Gogh obi[nuia s\ ia masa, dar [i locul unde Woody Allen a turnat o celebr\ scen\ din filmul “Everybody says I love you”. Tot aici se afl\ cel mai vechi cabaret din Paris, Au Lapin Agile, frecventat de Renoir, Picasso, dar [i de poe]ii Apollinaire [i Paul Verlaine. Cu un minim efort te po]i `ntoarce `n lumea fascinant\ a lui Camus, Jean Paul Sartre, Picasso, Modigliani, Matisse sau Henry Miller, ca s\ amintesc doar câ]iva din titanii filozofi, arti[ti sau scriitori ce au cutreierat cåndva cartierul.

cafea din lume, dar [i cocktail-uri cu nume sofisticate [i gust divin, al\turi de prieteni vechi sau abia `ntâlni]i. ~n timp ce-]i sorbi cafeaua la Café de Flore, sau la Café des Deux Moulins, sau la Les Deux Magots, sau oriunde altundeva `n Montmartre, toate cu decoruri aproape neschimbate de mai bine de un secol, cerceteaz\-le pere]ii. Vei descoperi pl\ci memoriale ce p\strea-

Belle Arte. La Paris vei `nv\]a s\ prive[ti. .........

L'arc de Triomphe

La Louvre o po]i vedea pe Venus din Milo sau pe Gioconda. Alte mii de opere de art\ modern\ [i contemporan\ sunt expuse `n muzeele Pompidou, d’Orsay, Palatul Tokyo, Picasso, Dali sau `n

64 FOCUS CORPORATE

I CITY BREAK I PARIS

Ministerul Afacerilor Externe român recomand\ ca, în cazul în care decide]i s\ c\l\tori]i cu autoturismul, s\ consulta]i site-ul MAE la adresa: http://www.mae.ro/node/51880, pentru a cunoa[te condi]iile de tranzit din ]\rile traversate. Foto: © Fallon Travels Paris

......

voluptoasa zei]\ a dragostei, Venus [i pân\ la Sf. Sebastian s\getat, erotismul las\ loc imagina]iei. Pe parcursul vizitei vei fi înso]it de JeanManuel Traimond, autorul lucr\rii Guide érotique du Louvre et du Musée d’Orsay.

Momente delicioase la Hard Rock Café Dac\ te afli în faimosul Paris, opre[te-te la Hard Rock Cafe Paris pentru o mas\ delicioas\, cocktailuri fanteziste [i muzic\ live. Legendarul local din cartierul Grands Boulevards se afl\ în imediata vecinatate a Operei, a Muzeului Grevin, precum [i a cochetelor magazine pariziene.

...........

Muzeul Rodin. Dar, pân\ la urm\, Parisul e un univers al culturii [i civiliza]iei, un ora[ prea greu de ilustrat `n câteva cuvinte, un ora[ pe care trebuie s\-l vezi sau s\-l revezi!

Mai trebuie s\ [tii c\ la Paris se m\nânc\ cu fi]e! Farfuriile sunt mari, por]iile sunt mici, iar pre]urile sunt piperate!

Cin\ [i show `n culise la Lido de Paris

........

Paris Merveilles, noul spectacol de la Teatrul panoramic Lido de Paris (vechi de 70 de ani) aflat pe Champs Élysées, al scenaristului [i regizorului Franco Dragone, nu trebuie ratat. Meniul marca Lenôtre, muzica live [i fantastica orchestr\ cu 45 de instrumenti[ti sunt motive suficiente pentru o sear\ memorabil\. Crea]ia celor 600 de costume Houte-couture, a celor 250 de perechi de pantofi [i a celor 200 de p\l\rii, precum [i a ornamentelor capilare i-a fost încredin]at\ talentatului stilist Nicolas Vaudelet, cunoscut pentru colabor\rile sale cu Jean-Paul Gaultier [i Christian Lacroix.

O vizit\ neconven]ional\ la Musée d’Orsay Descoper\ operele erotice a[ezate la vedere în celebrul Musée d’Orsay [i fii atent la mesajele subtile ale acestora. Descifreaz\ [i încearc\ s\ în]elegi pove[tile ascunse din spatele acestor opere aparent conven]ionale – de la bacante purtate pe bra]e de satiri, la

Carmen Neac[u consilierturism.ro

MOZAIC VAMOS A LA PLAYA!

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

DESTINA}IE DE TOP

Cet\]enii UE nu vor mai fi obliga]i s\ r\mân\ timp de dou\ s\pt\mâni în carantin\ la sosirea în ]ar\, dar toat\ lumea va trebui s\ poarte masc\ în spa]iile închise [i în aer liber când nu este posibil\ men]inerea distan]ei de securitate de 1,5 metri.

mozaic 65. Vamos a la playa! Gran Canaria. 69. La vân\toare de OZN-uri comuniste în Bulgaria. 73. 10 locuri superbe de vizitat în Mexic. 76. Turism de Eveniment/ADS/Advertorial.

În încercarea de a salva sectorul turistic, care este principalul pilon al economiei, cu 12% din PIB, spaniolii [i-au redeschis [i ei grani]a terestr\ cu Fran]a, precum [i porturile [i aeroporturile pentru cet\]enii din statele UE înc\ de pe 20 iunie.

Vamos a la playa! Gran Canaria Insula spaniol\ cu un munte care se `nal]\ seme] din apele Oceanului Atlantic `]i d\ impresia c\ vizitezi trei continente: Africa, Europa continental\ [i America. De Africa `]i amintesc dunele de nisip - Dunas de Maspalomas, interiorul muntos [i rezervoarele de ap\ dulce parc\ sunt desprinse din Europa continental\, iar canioanele adånci ar putea s\ te poarte cu gåndul `n America. Dar mai presus de toate e relaxarea pe frumoasele plaje pudrate cu nisip, mång`iate de soare tot timpul anului [i a[ezate strategic `ntr-un peisaj vulcanic. Preg\te[te-te s\ ]ii pasul cu distrac]ia, s\ fii spectator la show-uri desprinse parc\ de pe Broadway,

...........

s\ explorezi lumea subacvatic\, s\ te bucuri de experien]a Skydiving sau s\ `nchiriezi o biciclet\ pentru un minitur al insulei.

Vamos a la playa! Muzee, parcuri tematice, parcuri acvatice [i cele mai frumoase plaje din lume [i-au dat `ntålnire `n Gran Canaria. O vizit\ pe plaja Puerto Rico este cea mai bun\ alegere dac\ `]i dore[ti s\ leneve[ti pe [ezlong `n timp ce briza Oceanului te r\core[te discret. ~ntr-un decor alc\tuit din gr\dini tropicale, vei g\si nisip auriu adus din Sahara [i dou\ piscine, aflate chiar

66 MOZAIC VAMOS A LA PLAYA! Gran Canaria, un amestec `ncånt\tor de arome, culori [i culturi, ultimul port de escal\ european\, `nainte de a `ncepe aventura la Oceanul Pacific.

lång\ plaj\. Sunt cele mai `nsorite locuri ale insulei, un adev\rat paradis pentru iubitorii de bronz. Resortul este renumit [i pentru sporturile acvatice: water-skiing [i windsurfing. De asemenea, se organizeaz\ excursii cu vaporul de-a lungul coastei, croaziere `n care devii spectator la show-ul delfinilor sau excursii `n barca cu podeaua de sticl\. Po]i `mbina sesiunile de plaj\ cu o partid\ de pescuit `n adåncime, iar pe sear\ preg\te[te-te pentru un mix savuros de fructe de mare cu vinuri de origine vulcanic\. O alt\ alegere inspirat\ este Playa del Ingles, una dintre cele mai frumoase [i mai str\lucitoare de pe insul\. Împreun\ cu Maspalomas [i San Augustin formeaz\ cel mai mare complex de vacan]\ din Gran Canaria. Este numai bun\ pentru distrac]ie, relaxare [i activit\]i sportive precum: naviga]ie, windsurfing [i jet ski. Playa de las Canteras aflat\ `n capitala Las Palmas te cucere[te cu recifele de corali naturali.

splendidele plaje Playa de las Canteras [i Playa de las Alcaravaneras. Aici a poposit [i Cristofor Columb `n prima sa c\l\torie spre America, ora[ul p\stråndu-i memoria vie prin casa memoriala [i statuia din centrul istoric Vegueta. Casa lui Columb prezint\ istoria Insulelor Canare [i rela]ia lor cu America [i se måndre[te cu 13 s\li de expozi]ie permanent\, o bibliotec\, un centru de studiu [i diverse spa]ii pentru activit\]i de divertisment. Tot `n centrul istoric vei g\si [i Muzeul Canario - cu cea mai mare colec]ie de artefacte din Insulele Canariene [i o bibliotec\ cu peste 60.000 de volume. Cu o pereche de pantofi comozi [i haine lejere, porne[te la shopping: parfumurile, bijuteriile, `mbr\c\mintea [i electronicele sunt ieftine `n magazinele duty free din Las Palmas. Seara preg\te[te-te s\ iei cu asalt teatrele, cazinourile [i cluburile pentru o atmosfer\ de petrecere care ]ine pån\ `n zori.

La pas prin istorie `n Las Palmas

Mica Sahara din Gran Canaria

Dac\ ]i se face dor de duc\ cu harta `n måna, capitala Las Palmas este un amestec `ncånt\tor de culturi `ntr-un climat `nsorit, cåt e anul de lung. Ora[ul se bucur\ de un amplasament de vis, `ntre dou\ golfuri cu

Våntul adie u[or pe plaj\ [i creeaz\ linii ondulate de nisip, un peisaj idilic desprins parc\ din de[ert. Canarienii chiar au reu[it s\ creeze aici o mini Sahara, au adus nisip din vestitul de[ert [i au `mp\r]it Maspalomas,

TURISM DE AVENTUR|

....................

Gran Canaria,

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

.......

precum [i tratamentele cu pietre vulcanice [i fructe de mare, m\[tile de regenerare [i `mpachet\rile cu alge, n\mol [i nisip. Masajele `]i asigur\ o siluet\ de vis, te scap\ de stres, iar piscinele cu jeturi `]i fortific\ organismul. Dac\ vrei ceva mai hard, petreceri cu spum\, karaoke, cazinouri [i spectacole de cabaret, le ai pe toate `n Playa del Ingles. Distreaz\-te pån\ `n zori `n dou\ dintre cele mai populare cluburi din ora[ Joy - cu muzic\ pop [i `n Cream - cu muzic\ dance [i hardcore.

cea mai frumoas\ plaj\ din insul\, `n trei zone, dedicate familiilor cu copii, nudi[tilor [i gay-lor. Alege o plimbare pe c\mil\ la apus de soare, pentru a admira dunele magnifice [i popose[te lång\ laguna La Charca, cu ap\ de mare m\rginit\ cu palmieri, o adev\rat\ oaz\ `n mijlocul dunelor care g\zduie[te numeroase specii de p\s\ri migratoare [i cuiburile lor. La Rancho Park, `n apropiere de Plaja Maspalomas, po]i face excursii sau deprinde tainele echita]iei la cursurile organizate aici. Cei mai mici dintre oaspe]i vor g\si raiul distrac]iei la numai 3 km de mini de[ert. Aici se afl\ Aqualand - cel mai mare parc acvatic din Insulele Canare cu peste 50 de tobogane, unele labirintice, cu piscine pentru adul]i [i copii [i un mini teren de golf. La Holiday World ve]i g\si un sat de vacan]\, cu roller coastere, restaurante [i un centru SPA, iar Ocean Park v\ a[teapt\ la b\l\ceal\ `n piscine cu valuri.

Unde te cazezi Imagineaz\-]i dimine]ile `n care, din pat, admiri valurile Oceanului Atlantic sau dunele de nisip de pe Plaja Maspalomas. Hotelurile se `ntrec `n cele mai frumoase priveli[ti [i cele mai luxoase sunt situate pe Playa del Ingles - cel mai mare resort din Gran Canaria, un mix de distrac]ie, relaxare [i sporturi nautice. Te vei caza `n vilu]e construite `n stil colonial, `nconjurate de gr\dini tropicale, cu piscine spa]ioase [i cele mai romantice terase.

To do! A[az\-te comod la una dintre terasele umbrite de palmieri de pe malul m\rii sau din centrul istoric Vegueta [i comand\ o cafea. Vei primi o cafea pur\, din suc de boabe de cafea (cum le place canarienilor s\ spun\) tapetat\ cu mult\ crem\ [i servit\ `ntr-o cea[c\ de por]elan cu o pungu]\ de zah\r [i o linguri]\ din argint. Dac\ vrei s\ te r\core[ti, alege café con hielo - un espresso servit cu cuburi de ghea]\. Gran Canaria este recunoscut\ `nc\ din secolul XIX pentru microclimatul ideal în tratatea anumitor afec]iuni. Alege terapia solar\ sau talasoterapia,

..................................................................

Don't miss 1. Arucas - Ora[ul renumit pentru producerea celui mai bun rom din insula - "Arehucas" . Degust\ lichiorurile delicioase de la Fabrica de Rom, admir\ Gran Canaria din partea de sus a Montaña de Arucas [i petrece cåteva momente `n Jardin de la Marquesa - un paradis cu o colec]ie uimitoare de plante tropicale. 2. Artenara - Cel mai `nalt sat din Gran Canaria. Viziteaz\ Cuevas Casas - pe[teri `nc\ locuite de localnici, biserica crestat\ `n piatr\ Virgen de la Cuevita [i surprinde cele mai frumoase priveli[ti de pe muntele Mirador de Unamuno. 3. Apusul [i r\s\ritul soarelui `n Maspalomas renumite datorit\ spectacolului creat de reflexiile razelor pe `ntinderile de nisip sub forma valurilor. 4. Palmitos Park - o gr\din\ botanic\ [i ornitologic\ cu mii de palmieri, orhidee [i cea mai mare colec]ie de fluturi vii din Europa. Asist\ la spectacolele delfininilor cu salturi, agilitate, coordonare, ritm [i mult umor. ~ntr-un amfiteatru cu teras\ situat pe vårful unui munte [i `nconjurat de vederi panoramice, vei admira vulturi, [oimi [i specii de bufni]e care zboar\ liber [i fac acroba]ii spectaculoase. 5. Cocodrilo Park - parcul crocodililor care de]ine cea mai mare colec]ie de crocodili din Europa. Nu rata nici Sioux City - un or\[el din vestul s\lbatic cu cowboys [i lupte `ntre indieni.

Delicii culinare Buc\t\ria canar\ combin\ specialit\]ile tradi]ionale spaniole cu influen]ele africane [i latino-americane. Merit\ s\ te r\sfe]i [i cu delicatesele locale: sosuri numite „mojos canarios” care au la baz\ uleiul de m\sline,

68 MOZAIC VAMOS A LA PLAYA!

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

Gran Canaria, a treia insula ca m\rime din arhipelagul insulelor Canare, constituie o comunitate autonom\ a Spaniei

„mojo picon” - un sos de culoare ro[ie cu ardei iute [i „mojo verde” - sos cu avocado. Dac\ `]i place pe[tele, aici vei g\si paradisul pe[telui oceanic. Bonito, ton, dorada, lubina, vieja, gallo, pulpo, calamari [i creve]i sunt doar cåteva dintre sortimentele zilnice omniprezente. Iar pentru a cunoa[te savoarea minunat\ a buc\t\riei canare, pe malul Oceanului se g\se[te un sat pesc\resc - Castillo del Romeral - cu diverse restaurante tradi]ionale cu pe[te proasp\t pescuit: „Casa Mama Gata", Restaurant "Marina" [i „Cofradía de pescadores". Programul lor de lucru ]ine „atåt timp cåt ajunge pe[tele

proasp\t“. La desert, delecteaz\-te cu bienmesabe („are un gust bun pentru mine"), o combina]ie de migdale m\cinate, coaj\ de l\måie, zah\r [i ou\. Nu e de refuzat nici Huevos mole - o budinc\ cu sirop de zah\r [i scor]i[oar\ sau pralinele din mar]ipan din Tejeda [i bezelele din Moya.

......................

Carmen Neac[u consilierturism.ro

............................

TURISM DE AVENTUR|

........

I BUZLUDZHA I BULGARIA

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

La vân\toare de OZN-uri comuniste în Bulgaria Dac\ ai drum pe la pasul Shipka prin Bulgaria, opre[te-te s\ vizitezi Buzludzha, un monument comunist abandonat, situat pe vårful unui munte. Nu-]i imagina c\ o s\ faci un traseu complicat pån\ acolo, [oseaua ajunge pån\ aproape de intrare.

.......... Acum vreo patru ani, de ziua mea, am primit un album mi[to, intitulat SOVIET GHOST, ilustrat cu locuri abandonate din fostul lag\r comunist. Pe copert\, din cea]\, se ivea un fel de farfurie zbur\toare

.......... desprins\ dintr-un film vintage, post-apocaliptic, ceva greu de descris în cuvinte, iar prima reac]ie a fost, evident: „Vreau aici, acum!” Am r\sfoit cu aten]ie tot albumul [i am aflat c\ obiectul dorin]ei are un

MOZAIC

70 MOZAIC

I BUZLUDZHA I BULGARIA

........................

nume: Buzludzha. {i o adres\: Bulgaria. {i, dup\ ce am pus în func]iune google maps-ul, am descoperit c\ e la doar patru ore distan]\ de mine. A[a c\, doar câteva zile mai târziu, iat\-m\ înc\lecând pe-o [a de Ducatti, în spate, ca pasager, [erpuind pe serpentine, cu ni[te coordonate clar trasate – de la Veliko Tarnovo spre Stara Zagora, prin ora[elul Gabrovo, spre pasul Shipka, iar de acolo, în maxim 10 kilometri am ajuns la destina]ie. Evident, nu-mi imaginam c\ am dat peste un monument ascuns [i c\ de]in doar eu harta secret\ spre acest loc, dar speram s\ fie destul de pustiu. Pe drum, îns\, era plin de ma[ini care ne dep\[eau, îndreptându-se ]int\ spre aceea[i destina]ie. Dar, de fapt, despre ce vorbim?! Pe vârful muntelui Buzludzha, un loc important în istoria bulgarilor, la 1.441 metri, se afl\ o ciud\]enie de monument, inaugurat pe 23 august 1981, când se voia a fi un simbol al prosperit\]ii Partidului Comunist Bulgar. Anii de glorie ai monumentului au fost num\ra]i, iar dup\ c\derea comunismului n-a mai fost nimeni dispus s\-l men]in\ în via]\, de[i au fost investi]i o mul]ime de bani în construirea lui. Am

........

Interiorul arat\ într-un mare fel, de[i e c\zut în paragin\, iar toat\ cl\direa pare c\ st\ s\ se pr\bu[easc\ la cea mai mic\ adiere de vånt.

Mozaicurile de pe pere]i mai p\streaz\ grandoarea de altad\t\, iar sp\rturile din tavan las\ lumina s\ cad\ într-un mod destul de artistic.

accesat google-ul [i ni[te cifre: investi]ia a costat 35 de milioane de dolari [i o perioad\ de munc\ de [apte ani la care au lucrat aproximativ 6.000 de persoane. A[adar, impresionant! Pe dinafar\, aceasta cl\dire construit\ în dulcele stil brutalist arat\ ca un OZN pietrificat, asta dac\ nu ]inem cont de turnul lateral, de 70 de metri, împodobit cu o stea de sticl\ ro[ie, care stric\ oarecum echilibrul.

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

Textul scris în limba chirilic\ reproduce versurile Interna]ionalei

În\untru se schimb\ total piesajul. Vei avea impresia c\ e[ti pe platoul de filmare al unui film horror de serie B, în care po]i fi atacat în orice secund\ de zombie comuni[ti. Noi am parcat fix lâng\ monument, dar, dac\ vrei s\ faci ceva efort fizic, po]i s\ o iei pe jos, de la poalele muntelui pân\ la momunent. În total, maxim 20 de minute. Urci pe o potec\ s\pat\ în deal, apoi ni[te sc\ri [i, gata, ajungi la aceasta oroare/minune (în func]ie de estetica fiec\ruia) l\sat\ în voia naturii. Am desc\lecat de pe [a, mi-am scos casca, am preg\tit camera de fotografiat, [i am zis s\ dau mai întâi un ocol pe dinafar\. Pere]ii exteriori sunt împodobi]i cu mesaje comuniste gravate în litere masive, majoritatea c\zute, dar [i cu graffiti-uri recente, mai mult sau mai pu]in reu[ite, al\turi de mesaje precum “Never forget your past” [i cuvântul Communism, rescris cu un logo de Coca-Cola. Întreb un domn cu „ceafa lat\", preocupat de o filmare cu o dron\, dac\ vorbe[te englez\. Îl rog s\-mi traduc\ cuvintele gravate în perete [i se apuca sa intoneze teatral, într-o englez\ ciudat\: “On your feet Despised Comrades On your feet you slaves of Labour… stand up against the enemy!” Ah, „Internationala”, m\ l\mure[te un alt turist, britanic, dup\ accent, înso]it de o doamn\ [i doua feti]e. Le-am multumit, apoi am dat un ocol cl\dirii [i de-abia acum am realizat c\ nu am vazut înc\ nicio

.....................

.........

Monumentul comunist Buzludzha din Bulgaria,

intrare accesibil\. Mare mi-a fost dezam\girea când am descoperit c\ intrarea principal\ a fost închis\, sudat\ cu o bar\ imens\ de fier. Oare pentru c\ monumentul a fost vandalizat de-a lungul anilor de tot felul de personaje, care au pus um\rul la statutul de ruin\, sau, poate, pentru siguran]a noastr\?! A[adar, cum spuneam, pân\ s\ ajung în interior, am trecut prin ceva emo]ii. Dup\ ce am înconjurat de dou\ ori monumentul, am auzit voci îndep\rtate, venind din „burta” lui, a[a c\ mi-a revenit speran]a. Undeva, în stânga monumentului, este un fel de sp\rtura în perete pe unde te po]i strecura s\-l vizitezi. E un loc destul de îngust, a[a c\ dac\ e[ti mai plinu], dar dac\ ]ii mor]i[ s\ intri în aceast\ minune, e bine s\ începi deja o diet\. Accesul pare mai dificil decât este. Trebuie s\ te urci pe doi, trei bolovani, pu[i unul peste altul, apoi s\ te strecori prin sp\rtur\, s\ te prinzi cu bra]ele de o bar\ din metal [i s\ te tragi cu for]a înauntru. Mai e nevoie s\ preciez c\ o faci pe propriul risc? Odat\ intrat\ prin gaura iepurelui, m-am sim]it ca Alice în ]ara… Comunismului sau ca un copil într-un magazin de juc\rii vandalizat. Priveli[tea era cople[itoare. De[i e c\zut în paragin\, interiorul îi face [i pe cei mai zgmoto[i turi[ti s\ amu]easc\, nu doar de uimire, ci [i de teama c\ toat\ cladirea ar putea s\ se pr\bu[easc\ la cea mai mic\ adiere de vânt. Interiorul are un amfiteatru gigantic, de pe pere]ii c\ruia te str\fulger\ cu privirea Marx, Lenin [i Engels, înghe]a]i în timp în mozaicuri decolorate [i ciobite. Cirea[a de pe tort (sau mai degrab\ bomboana de pe coliv\, în cazul de fa]\) este tavanul, o cupol\ uria[\, care are în centru simbolul comunismului, secera [i ciocanul. Pe jos, calci pe un covor de cioburi, pietre, tencuial\, sârma [i lemn, în care te poti r\ni u[or, daca nu e[ti prea atent pe unde p\[e[ti. Dac\ te pozi]ionezi fix în centrul amfiteatrului [i sari în cercul de acolo, ai s\ auzi un

72 MOZAIC

I BUZLUDZHA I BULGARIA Dac\ nu te sperie s\ urci zeci de trepte în turnul monumentului, care are o în\l]ime de 70 metri, o s\ ai parte de o priveli[te spectaculoas\, mai ales la apus.

.......... ecou ciudat, de parc\ întreag\ cl\dire geme u[or. Iar dac\ ridici privirea ai s\ observi cum sp\rturile din tavanul imens dau [ansa luminii naturale s\ picteze, creând tot felul de nuan]e juc\u[e. Încercam s\-mi imaginez cum arat\ acest interior, iarna, când z\pada î[i face loc printre sp\rturile din tavan [i vântul [uier\ prin toate cotloanele. Dup\ ce am explorat vreo dou\ ore interiorul amfiteatrului [i cam orice loc care era cât de cât accesibil, am urcat în turnul înalt de 70 de metri, pe ni[te sc\ri interioare din fier, care ai impresia c\ nu se mai termin\. Efortul a fost r\spl\tit cu o priveli[te spectaculoas\, pentru c\ tocmai î[i f\cea intrarea, maiestuos, apusul.

.......... La ie[ire nu te a[tepta la vreun Exit through the Gift Shop, ci doar la cinci minute de contorsionism. Noi ne întrebam, panica]i, dac\ nu cumva ni s-au furat c\[tile moto, care, evident, nu înc\puser\ [i ele prin ni[a îngust\. Cu siguran]\, nu nostalgia pentru epoca comunist\ m-a f\cut s\-mi croiesc drum pâna în Bulgaria, dar sunt convins\ c\ exist\ mul]i turi[ti curio[i, în c\utarea unor astfel de ciud\]enii arhitecturale. Astfel, m\ întreb de ce vecinii bulgari nu se apuc\ s\-l recondi]ioneze oarecum [i s\ aplice o tax\ pe intrare. Sunt sigur\ c\ ar atrage destui clien]i dornici s\ viziteze aceast\ fabuloas\ relicv\ a comunismului.

Cum ajungi la Buzludzha?

..........

Cristina Oana Iancu alias Veri[oara Juliei

triptil.ro

..........................

pån\ acolo, a[a c\ merit\ s\ te aba]i pu]in de la traseul pe care-l ai [i s\ i]i faci timp o jum\tate de or\ s\ vizitezi ceea ce a fost cåndva Casa Partidului Comunist Bulgar. Buzludzha, stema comunist\ a Bulgariei, foto: © triptil.ro

Mergi pån\ la Veliko Tarnovo [i de acolo o iei spre Stara Zagora. Dup\ ce str\ba]i or\[elul Gabrovo, în vreo 30 de kilometri de serpentine ajungi la monument. Drumul e ok, nu o s\-]i distrugi masina

MOZAIC 10 LOCURI SUPERBE DE VIZITAT ÎN MEXIC

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

Închipuie-]i cadrul verde luxuriant al unei jungle tropicale, sc\ldat\ în sunetele puternice ale maimu]ei url\toare [i papagalilor. Ruinele maya[e care, de[i înc\ foarte vizibile, înalte, pare-se c\ sunt, în cea mai mare parte a lor, ascunse sub vegeta]ia de selv\.

10 locuri superbe de vizitat în Mexic

........

}\rmuri caraibiene, ora[e coloniale [i civiliza]ii pre-coloniale al\turi mese în care taco[ii [i quesadiile ocup\ un binemeritat loc întâi î]i joac\ înaintea ochilor [i nu ai de gând s\ mai a[tep]i ca anii s\ mai bat\ un pas pân\ te decizi tu s\ rezervi biletul spre Mexic. Vei fi surprins s\ afli c\ nu e[ti singurul din ]ara ta. În timpul c\l\toriei mele în Mexic am primit nu una, nu dou\, ci destule mesaje de la compatrio]i întrebându-m\ „…[i care-i treaba prin Mexic? M\ gândesc s\-mi iau bilet”. Îmi place s\ cred c\ fotografiile mele cu mare poten]ial de a inspira [i trezi totodat\ invidii au avut meritul lor, dar realismul ridic\ niscaiva semne de întrebare: „oare chiar a[a s\ fie?” Nu î]i va lua mult s\ bagi de seam\ c\ în Mexic totul abund\, totu-i

din plin, totul, nu doar c\ ajunge, dar mai r\mâne [i pentru mai târziu. {i m\ refer aici la… tot: mâncare (cantit\]i [i feluri), oamenii, num\r de oameni, str\zi, num\r de locuri însemnate cu imperativul [i adesea stresantul „trebuie v\zute”… totu-i mult [i mare. Poate fi mai descurajator decât pare, dar nu te l\sa intimidat; probabil cel mai cuminte lucru pe care-l po]i face este s\ accep]i din capul locului una [i bun\: nu o s\ apuci s\ vezi tot ([i poate nici m\car 10% dac\ ceea ce pl\nuie[ti este o vacan]\ obi[nuit\ de 2-3 s\pt\mâni), dar asigur\-te c\ ceea ce vezi, vezi cu to]i ochii, cu toat\ inima [i cu toat\ aten]ia con[tient\ de care e[ti în stare. Iar acestea fiind spuse, iat\ 10 dintre cele mai frumoase locuri din Mexic:

1. Ora[ul Oaxaca

2. Insula Holbox

Nu cred s\ fi cunoscut ceva mai mexican (dac\ mi se permite s\ folosesc acest cuvânt pe post de adjectiv) decât Oaxaca. Înc\ de la primul contact al retinei cu str\zile îmbr\cate în culori vii, populate de artizani indigeni care î[i expun produsele create cu sudoarea frun]ii, de cl\diri scunde ce amintesc mai degrab\ de eternitatea satului decât de goana dup\ timp a ora[ului. Pentru c\ însu[i timpul a fost milos cu cei de aici sau poate ei nu au permis s\ îi ia pe sus cu for]a lui de uragan [i s\ se pr\v\leasca apoi s\ uniformizeze toate culturile, limbile [i costumele populare care se plimb\ libere pe str\zi, f\r\ m\car s\ fie con[tiente de valoarea pe care portul lor o încrusteaz\.

Nu chiar virgin\-virgin\, dar mai neprih\nit\ decât multe dintre insulele atât de u[or accesibile. Cine se încumet\ la o plimbare în mijlocul m\rii, fie la mijitul zorilor, fie la l\satul soarelui, va în]elege exact ce vreau s\ spun cu „mijlocul m\rii”. Despre Holbox se spune c\, aici, po]i merge pe ap\ pentru c\ un dâmb amabil de nisip iese cumva din mare [i î]i poart\ pa[ii de-a lungul insulei, la un num\r considerabil de metri fa]\ de ]\rm, c\tre partea cu adev\rat feciorelnic\ a insulei.

3. Ora[ul Mérida Ajungând aici, te supui riscului iminent de a nu mai vrea s\ p\r\se[ti ora[ul, începând s\ depui cv-uri, s\ cau]i joburi [i chirii.

74 MOZAIC 10 LOCURI SUPERBE DE VIZITAT ÎN MEXIC

4. Laguna Bacalar Nu cred c\ a[ aduce vreo ofens\ pe obrazul adev\rului spunând c\ acest ecosistem este unul dintre cele mai frumoase locuri de sub Soare. F\ure[te cu ochii min]ii un sat în care coco[ul te treze[te diminea]a, iar într-un spa]iu mai modern de o alimentar\ ponosit\ nu ai unde s\ faci pia]a. |sta-i satul care culmineaz\ cu o întindere de un albastru electric, aproape fantezist, care atrage f\r\ pic de efort pa[ii oric\rui suflet cât de cât sensibil. Frumuse]ea-i c\ locul e înc\ neîntinat de mâna sleioas\ a turismului de mas\ (scump [i-nghesuit) [i, în afar\ de câteva, pu]ine la num\r, hosteluri [i hoteluri, împreun\ cu un num\r neglijabil terase [i restaurante cochete, nimic nu tr\deaz\ faptul c\-i una dintre cele mai frumoase destina]ii na]ionale. Se spune c\ laguna are [apte culori [i n-am în]eles exact unde erau de g\sit acestea pân\ nu am ie[it la fotografiat la l\satul soarelui [i la alergat diminea]a pe r\coare. Mai corect ar fi „[apte nuan]e de albastru”, dictate de pozi]ia soarelui pe cer [i apropierea ta fa]\ de ]\rm, toate capabile de a da clas\ celor mai de renume designeri umani.

5. Zona arheologic\ Palenque Dac\ te înduri s\-]i rupi de la suflet circa 30 de euro pe ghid, n-o s\ ui]i cele v\zute [i auzite în Palenque. Închipuie-]i cadrul verde luxuriant

.......................

Mare grij\! Unde mai pui c\ aici e de g\sit institu]ia cunoscut\ drept „cel mai popular hostel din Mexic”, iar un capitol întreg de carte nu ar ajunge s\ vorbesc despre cum se simte c\l\torul dup\ ce termin\ cu check-in-ul [i se instaleaz\ în iatac. Dar întorcându-ne la Merida… are el tot ce-i trebuie pentru ca, luându-i seara str\zile [i pia]eta central\ la pas, s\ î]i auzi vocea din cap tot vociferând un emo]ionat „zici c\ sunt în filme”. Scena de baruri, restaurante [i cubanezi care îi dau înainte cu salsa în direct, de cum se ridic\ de la micul dejun, tope[te inimi. Strada Paseo Montejo: un mare [i opulent bulevard, mai degrab\ european decât latino… s\ te tot plimbi [i minunezi. Cenotele (dac\ asta-i articularea corect\ a cuvântului) sunt probabil unele dintre cele mai spectaculoase forme în care natura a dovedit c\-i mai creativ\ decât orice arhitect uman. Iar toate-acestea-s doar a[a… ca [i cum ai lua u[or crema de pe tort cu t\i[ul suav al cu]itului pentru unt.

Cenotele: natura a dovedit c\ este mai creativ\ decât orice arhitect uman

al unei jungle tropicale, sc\ldat\ în sunetele puternice ale maimu]ei url\toare [i papagalilor. Ruinele maya[e care, de[i înc\ foarte vizibile, înalte, pare-se c\ sunt, în cea mai mare parte a lor, ascunse sub vegeta]ia de selv\. Verdele [i sutele de ani le-au r\pus [i le-au îngropat. Dar chiar [i-a[a, templele r\mase la vedere se înal]\ falnic, iar cuvintele care se rostogolesc afara pe buzele ghidului se prefac pe loc, la contactul cu imagina]ia, în scene ale unei civiliza]ii despre care ai auzit, ai v\zut… nu î]i aminte[ti exact unde [i când, dar î]i este atât de familiar\ de parc\ ai copil\rit cu gândul la legendele lor despre jaguari, p\s\ri cu cozi lungi care întruchipeaz\ zeit\]i [i hieroglife desenate în stânci.

6. Coyoacan, Ciudad de Mexico Asta-i, f\r\ urm\ de t\gad\, bucata mea preferat\ din Ciudad de Mexico. Un fost sat anexat monstrului urban, ce î[i p\streaz\ aerul de comunitate ascunzând, de fapt, bun\starea cet\]enilor de dup\ por]ile somptuoase de lemn. Se distinge biserica în jurul c\reia s-au aciuat oamenii acum câteva sute bune de ani, str\zilor pare s\ li se mai fi ad\ugat o piatr\ pe ici-

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

Strada Paseo Montejo: un opulent bulevard, mai degrab\ european decât latino… s\ te tot plimbi [i minunezi. ..... pe colo, dar nimic mai mult, iar dansurile tradi]ionale aztece îmbie înc\ trec\torii în centru, cu ritmuri create de tambururi [i înc\l]\minte cu sunet de maracas. E drept, Frida Kahlo, cu a ei cas\ albastr\, nume[te la rândul ei, Coyoacan, „casa“ [i dicteaz\ cumva arhitectura întregului cartier. Coyoacan poart\ o mare responsabilitate pentru popularitatea în crescendo a locului. Sub un alt procent de responsabilitate se „încovoaie de umeri” pia]a [i deliciile ce-acolo. Deliciile se vând, f\r\ team\ teama de a fi „arestate” pentru port ilegal de bun\tate.

7. San Pancho, riviera Nayarit

..............

Multe acuze mi s-ar putea aduce pentru includerea în list\ a acestui mic s\tuc sc\ldat de apele Pacificului. Unii m-ar putea acuza de un soi

..... dubios de feti[uri cu satele, iar al]ii s-ar putea plânge c\, dac\ nu faci surf, n-ai ce s\ cau]i în San Pancho. Toate-s îndrept\]ite, nu zic nu, dar faptul c\ atâta str\inet ce-am cunoscut acolo a ajuns în acest sat hippie [i a decis s\ se mute aici m\ face s\ m\ gândesc c\ toat\ pasiunea pentru el nu e atât de descreierat\.

8. Tulum Gânde[te-te c\, de[i Tulum este considerat\ de departe o destina]ie de plaj\, în vremea când am vizitat-o [i scriu rândurile pe care le cite[ti, întreaga plaj\ era afectat\ de sargazo, a[a c\ nici de urm\ de picioare îngropat\ în nisip n-am avut parte, [i tot cred c\ acest ora[ maritim hippie-mexican este unul dintre cele mai spectaculoase col]i[oare ale ]\rii. Cuprinde între grani]e o zon\ hotelier\ lung\ de peste 10 kilometri, cochet\, fotogenic\ din orice unghi ai privi, cu terase superbe, magazine scumpe cu produse locale, hoteluri rege[ti [i chiar una dintre casele lui Pablo Escobar. Dar dac\ ajungi în Tulum cu banii num\ra]i, n-ai de ce s\ popose[ti pe-aici mai târziu de câteva zeci de poze idilice [i o limonad\ la vreme de apus. Cazarea ieftin\ e de g\sit în centrul doldora de restaur\n]ele vegane, vegetariene [i taco[i de neuitat în plin\ strad\.

9. Guadalajara, statul Jalisco (în umila-mi opinie) Un loc mult mai locuibil decât Ciudad de Mexico, Guadalajara are faima de a da na[tere „celor mai frumo[i mexicani” [i (în aceea[i opinie smerit\) acesta-i deja un ditamai motivul s\ nu ocole[ti cu privirea al doilea cel mai mare ora[ din Mexic. Acesta-i locul de ba[tin\ al tequilei [i al mariachilor (dac\ asta-i forma articulat\ a cuvântului). Fac aici o mic\ parantez\: pare-se c\ acest cuvânt provine din fran]uzescul marriage pentru c\ aici î[i ducea veacul cândva o colonie francez\ care chema talenta]ii cânt\re]i de fiecare dat\ când urma s\ se celebreze o uniune legal\ consfin]it\ de ambele p\r]i [i de biseric\. Sub mantra niciunui pretext nu ai voie s\ pierzi turul în satul Tequila pentru a afla cum se produce aceast\ licoare ce de-atâtea necuviin]e se face vinovat\, dar [i pentru a vedea cât de din suflet se pot distra mexicanii la simplul auz al viorii, ghitarronului [i trompetei.

10. Los Cabos, Baja California O s\ recunosc [i nu m\ ascund dup\ niciun deget: aceasta-i una dintre destina]iile-vedet\ ale Mexicului în care nu am ajuns. Dar m\ înc\p\]ânez din toate puterile s\ nu trec în nefiin]\ f\r\ s\ fi vizitat acest paradis acvatic unde orele dimine]ii nu sunt doar r\s\rituri, ci spectacole în toat\ puterea cuvântului. Trebuie s\ fie una dintre destina]iile high-class ale Mexicului, o combina]ie delicioas\ între înotat cu balenele diminea]a [i trând\vitul în saun\ [i la masaj la l\satul serii.

Iulia H\u www.lapasmolcom.ro

...........

76 MOZAIC TURISM DE EVENIMENT TIFF 2020

dertourlife Nr. 4, iulie/august 2020

Transilvania International Film Festival

TIFF 2020 31.07/09.08.2020 TIFF revine! Festivalul va avea loc între 31 iulie [i 9 august 2020 Ve[ti bune pentru iubitorii de filme: cea de-a 19-a edi]ie a Festivalului Interna]ional de Film Transilvania va avea loc între 31 iulie [i 9 august 2020! Amânat din cauza m\surilor de izolare adoptate de autorit\]i în

ˆ GARÅNA JAZZ FESTIVAL 2020

aceast\ prim\var\, TIFF propune o edi]ie de var\ cu multe proiec]ii în aer liber, atmosfer\ de vacan]\ [i un program adaptat contextului. Atât deschiderea oficial\, cât [i gala de închidere vor avea loc în Pia]a Unirii din Cluj-Napoca, în inima ora[ului.

06/09.08.2020 ............. Edi]ia a XXIV-a G\râna Jazz Festival se va desf\[ura anul acesta în perioada 6-9 august 2020. Reîntâlnirea din aceast\ var\, sub semnul jazzului, va avea loc în condi]ii speciale. Line-up-ul a fost reconfigurat astfel încât G\râna Jazz

ANONIMUL XVII

12/16.08.2020

Festival 2020 va fi o edi]ie 100% european\! Concertele vor avea loc pe o singur\ scen\, cea din Poiana Lupului. Sunt invita]i exclusiv muzicieni europeni, date fiind condi]iile restrictive de c\l\torie din aceast\ perioad\.

Festivalul Interna]ional de Film Independent Anonimul va avea loc, ca în fiecare an, în luna august, la Sfåntu Gheorghe, în Delta Dun\rii, unde vor fi prezen]i invita]i marcan]i, actori [i regizori premia]i la Festivalul de la Cannes. Festival organizat de Funda]ia ANONIMUL, Sorin Marin, Pre[edinte [i Miruna Berescu, Directorul Festivalului International de Film Independent ANONIMUL.

Green Village Resort 4* din Sfântu Gheorghe Cere o ofert\ personalizat\ la: 031.438.73.21, 031.438.73.22 sau alege una pe www.dertour.ro

Vacan]a perfect\. Pentru mine.

Getting a handle on dreams No - 4/2020/ July/August

dertourlife PUBLICA}IA OFICIAL| A DERTOUR, PARTE A GRUPULUI GERMAN REWE EXEMPLARUL T|U GRATUIT

Corporate Interview:

Cosmin Marinof

Keep Walking! Vacan]ele nu trebuie s\ se opreasc\ Corfu, Dubai, Paris Turism responsabil în 2020 Parcul Natural Apuseni

La vân\toare de OZN-uri comuniste în Bulgaria.

Branduri romåne[ti. Castele [i cet\]i transilvane.

CNN Travel: Mun]ii Apuseni în top 17 destina]ii ale Europei de vizitat în 2020

dertourlife este o publica]ie editat\ de JustCPR sub brandul DER Touristik Group, parte a Grupului REWE

Dertourlife No - 4(44)/July/August/2020

CEO Travel Brands, operator al brandului DERTOUR în România

DertourLife - 4

Articles inside

10 locuri superbe de vizitat în Mexic

Motive pentru o vacan]\ loco

Reîmprosp\teaz\-]i amintirile copil\riei! City Break – S-a redeschis Turnul Eiffel

Vamos a la playa! Gran Canaria

Turism de Eveniment / ADS / Advertorial

La vân\toare de OZN-uri comuniste în Bulgaria

Advertorial – Vacan]\ în Delta Dun\rii în 2020