Nireas capitolul 7 ro by GEORGE DIAMANDIS

ELEARNI NG PENTRU OPERATORI IAPELOR REZI DUALE

CAPI TOLUL7

SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN STAŢIA DE EPURARE

NIREAS

Capitolul 8

7. SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN STAŢIA DE EPURARE Acest capitol se referă la principalele obiecte relevante pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor în staţia de epurare. Factori deosebit de importanţi care afectează lucrătorii într-o staţie de tratare a apelor uzate sunt: • recunoaşterea riscurilor fizice, chimice si biologice, a riscurilor legate de zgomot şi echipamente electro-mecanice şi a riscurilor care apar atunci când se lucrează în spaţii interioare / închise • cunoştinţe despre modul de a aborda aceste riscuri. Programele de sănătate şi siguranţă într-o staţie de tratare a apelor reziduale, de obicei, întocmite în conformitate cu ghiduri care se bazează pe legile sau reglementările în domeniu. Aceste programe sunt concepute pentru a proteja muncitorii de expunerea nejustificată la riscurile fizice, chimice şi de igienă la locul lor de muncă. În timp ce managerii şi autorităţile de supraveghere a unităţii joacă un rol important în dezvoltarea şi punerea în aplicare a planurilor de securitate, fiecare angajat indiferent de poziţia sa - răspunde personal pentru propria siguranţă. Fiecare, în colaborare cu managementul staţiei împărtăşeşte responsabilitatea pentru propria securitate şi cea a colegilor săi. Fiecare ar trebui să fie interesat, în primul rând, de propria securitate şi să întreprindă importante iniţiative pentru a asigura securitatea la locul de muncă.

7.1. Riscuri fizice Riscurile fizice cel mai frecvent asociate cu exploatarea unei staţii de epurare sunt alunecări şi căderi, înec, leziuni cum ar fi entorse si luxatii, leziuni la mutarea de utilaje, şocuri electrice de la cabluri şi riscurile care apar prin utilizarea aerului comprimat. Principalele riscuri fizice în staţia de epurare – măsuri de precauţie

7.1.1. Alunecări şi căderi • • • • • • • •

Iluminarea corespunzătoare a instalaţiilor din unitate Folosirea de încălţăminte adecvată, cum ar fi ghete cu talpa nealunecoasă Accesul deschis şi liber la rezervoare şi clădiri Eliminarea molozului şi a sculelor după terminarea lucrului Curăţarea imediată a scurgerilor Atentie sporită la zonele cu umezeală frecventă care prezintă pericol de alunecare din cauza creşterii algelor - se recomandă uscarea tuturor culoarelor de acces Spălări frecvente ale zonelor de acces din jurul bioreactoarelor din cauza posibilei prezenţe a spumei grase din rezervorul de aerare, care face aceste zone alunecoase Eliminarea frecventă a gheţii din coridoarele de acces, de pe scări si zonele din jurul bioreactoarelor şi a rezervoarelor de sedimentare secundară - Împăştierea de nisip sau sare pentru a îndepărta gheaţa şi pentru a îmbunătăţi condiţiile de trafic.

NIREAS

Capitolul 8

Figura 7.1. Atentie! Folosirea cizmelor de siguranţă este obligatorie

Figura 7.2. Scară tipică de siguranţă cu coş de protecţie • •

•

Atenţia la posibile scurgeri din conducte cu lichide. Acestea ar trebui să fie imediat reparate iar scurgerile curăţate. Echipament principal de Siguranţă: suprafete antialunecare, garduri de protecţie, balustrade la scări, lanţuri de siguranţă la punctele de intrare şi iluminarea în timpul operaţiunilor de noapte şi în zonele cu vizibilitate scăzută. Echipamentul de siguranţă necesar trebuie să fie uşor accesibil

7.1.2. Alte accidente • • •

•

În timpul lucrărilor de întreţinere, care sunt necesare pentru a muta componentele utilajelor, se recomandă cu tărie utilizarea de casti de protectie ranforsate cu fier. Păstraţi o distanţă sigură faţă de echipamentele cu piesele mobile şi nu purtaţi haine largi care se pot agăţa în timpul mutării componentelor utilajelor. Principalele axe de rotaţie ale pompei, de asemenea, pot fi periculoase. Din acest motiv, piesele de protecţie trebuie să fie înlocuite înainte ca piesele utilajului să fie asamblate şi ca acesta să fie pus în funcţiune din nou. Verificările de securitate obişnuit pot identifica lacunele sau echipamentele de protecţie slăbite pentru care trebuie luate măsuri în scopul înlocuirii sau reparării lor. Mecanismele care acţionează lama de răzuire a decantorului pot crea situaţii potenţial periculoase în cazul în care componentele de siguranţă, cum ar fi comutatoare şi bolţurile de siguranţa, nu funcţionează corect. În cazul în care aceste dispozitive nu opresc automat funcţionarea utilajului atunci când dezvoltare viteză mare, pot dezvolta forţă excesivă, şi astfel, pot provoca accidente. Lucrul în sistemele care conţin aer sub presiune, de asemenea, poate implica riscuri. Trebuie luate măsuri suplimentare şi măsuri de precauţie în timpul testului derezistenţă la presiune a conductelor sau la lucrul în partea laterală a suflantei din care este suflat aerul în rezervor

NIREAS

Capitolul 8

sau în oricare altă parte a sistemului de distribuţie a aerului. În cazul în care presiunea din sistemul de distribuţie a aerului atinge un nivel ridicat, există riscul de explozie şi de ejecţie de părţi ale sistemului cu forţă excesivă. Pentru a minimiza riscurile asociate cu utilizarea de aer comprimat, întotdeauna izolaţi şi depresurizaţi sistemul înainte de a începe munca pe el.

7.1.3. Înec • • • • • •

•

Balustradele trebuie să fie conform tuturor cerinţelor şi codurilor de siguranţă iar lanţurile de protecţie trebuie să fie fixate la toate punctele de acces. Este necesar să aveţi veste de salvare şi frânghii şi cârlige de salvare Bioreactoarele constituie un risc deosebit, din cauza cantităţii mari de aer în amestecul lichid scade flotabilitatea organismului uman, crescând astfel riscul de înec Ori de câte ori este posibil, reactorul ar trebui să fie oprit şi golit, mai ales când sunt efectuate lucrări de întreţinere Atunci când se efectuează lucrări la reactor, este recomandat să se oprească funcţionarea sistemului de alimentare cu aer. Atunci când se lucrează la sau în jurul rezervoarelor deschise, de exemplu când se verifică utilajele sau ţevile, atunci când se prelevează mostre, când este măsurată la adâncimea nămolului sau este accesat utilajul trebuie luate măsuri de protecţie Echipamentele de siguranţă necesare trebuie să fie pregătite şi uşor accesibile

7.1.4. Incendii Arsurile pot fi foarte grave şi provoca leziuni dureroase. Daunele structurale produse de incendii pot fi foarte costisitoare. Fiecare unitate trebuie să dezvolte un plan de prevenire a incendiilor, cu ajutorul departamentului de pompieri local şi a firmei de asigurări. Planul poate fi foarte simplu sau foarte complex, în funcţie de nevoile specifice ale unităţii. Orice plan poate include unele elemente cum ar fi: 1. Reglementarea utilizării, depozitării şi eliminarea tuturor materialelor/substanţelor combustibile. 2. Curăţarea periodică a buruienilor sau a altor plante din şi de lângă instalaţii. 3. Elaborarea proceduri scrise de răspuns în caz de incendiu care să includă un plan de evacuare. 4. siguraţi serviciile necesare de întreţinere ale tuturor echipamentelor de detectare şi reacţie în caz de incendiu (inspecţie, service, testare hidrostatică). 5. Verificaţi frecvent uşilor de evacuare în caz de incendiu pentru a vă asigura de buna lor funcţionare şi că accesul este liber. 6. Reparaţi, îndepărtaţi sau înlocuiţi imediat orice cabluri defecte.

Figura 7.3. Atentie! Casca de protectie este obligatorie

NIREAS

Capitolul 8

Figura 7.4. Fumatul interzis

Figura 7.5. Este interzisă folosirea focului deschis

7. Restricţionaţi utilizarea oricărui echipament care ar putea constitui o sursă de foc în zonele în care pot exista gaze combustibile. 8. Menţineţi în permanenţă acces liber la echipamentele de prevenire a incendiilor. 9. Elaboraţi o procedură scrisă de lucru cu foc deschis şi un permis pentru a autoriza în scris efectuarea de operaţiuni (de exemplu, sudare, tăiere, ardere şi încălzire) care implică o sursă de foc. Indiferent de dimensiunea unităţii, fiecare operator ar trebui să ştie amplasarea echipamentului anti-incendiu din zona lor de lucru şi trebuie să fie instruiţi în utilizarea corectă a echipamentului de stingere a focului şi metodele de stingere a incendiilor. Instruirea trebuie făcută la angajare şi cel puţin anual ulterior. Un extinctor mobil trebuie, de asemenea, verificat vizual lunar şi trebuie să primească o verificare anuală pentru întreţinere. Verificările de întreţinere trebuie să fie documentate şi înregistrările trebuie păstrate timp de un an. Testarea hidrostatică a tuturor extinctoarelor este necesară la fiecare 5 la 12 ani, în funcţie de tipul de stingător. Atenţie, întotdeauna efectuaţi service-ul extinctoareor imediat după utilizare, astfel încât să fie pregătite în cazul în care aveţi nevoie de ele din nou. Tabelul 7.1. Tipuri de incendii şi extinctoare (John M. Stubbart, 2006) Material combustibil Clasa incendiului Se stinge cu: Apă, dioxid de carbon şi substanţe uscate A, Hârtie, lemn, textile A (combustibili obişnuiţi) B sau C Ulei, smoală, benzină, Spumă, dioxid de carbon, gaz lichid de tip B (lichide inflamabile) vopsea Halon, substanţe uscate A, B sau C Motoare, cabluri şi Dioxid de carbon, gaz lichid de tip Halon, C (echipament electric) transformatoare electrice substanţe uscate A, B sau C Sodiu, magneziu, potasiu şi titan, în special ca praf D (metale speciale) Numai cu stingătoare speciale cu pulbere sau aşchii

7.1.5. Deficit sau surplus de oxigen Nivelurile scăzute de oxigen pot exista în orice structură prost ventilată, joasă, unde gazele precum hidrogen sulfurat, vapori de benzină, dioxid de carbon sau clor pot fi emise sau se pot acumula. Concentraţiile de oxigen de peste 23,5 la sută (ămbogăţire cu oxigen), de asemenea, pot fi periculoase deoarece acestea măresc viteza de ardere. Deficitul de oxigen este cel mai probabil să apară atunci când structurile sau canalele sunt instalate sub nivelul terenului. Unele gaze (inclusiv sulfură de hidrogen şi clor) au tendinţa de a se concentra în locuri joase, deoarece acestea sunt mai grele decat aerul. Greutatea specifică a unui gaz indică greutatea sa în comparaţie cu un volum egal de aer. Deoarece aerul are o greutate specifică de exact

NIREAS

Capitolul 8

1.0, orice gaz cu o greutate specifică mai mare decât 1.0 poate coborâ în locuri joase şi dizloca masa de aer din acea zonă sau structură. (Pe de altă parte, metanul se poate ridica şi ieşi printr-o gură de vizitare deoarece are o greutate specifică mai mică de 1.0, ceea ce înseamnă că este mai uşor decât aerul.) Nu trebuie să vă bazaţi exclusiv pe densitatea specifică a unui gaz pentru a şti unde se găsesşte acesta. Mişcările aerului sau diferenţele de temperatură într-un spaţiu închis pot afecta localizarea riscurilor ambientale. Singura cale eficientă de a vă asigura de condiţiile ambientale în condiţii de siguranţă înainte de a intra într-un spaţiu închis este de a testa aerul cu un monitoare corespunzătoare la diferite niveluri şi locaţii de-a lungul spaţiului. Atunci când se descoperă deficit de oxigen sau îmbogăţire cu oxigen, zona trebuie ventilată cu ventilatoare sau suflante şi verificată din nou pentru deficit/îmbogăţire de oxigen înainte ca cineva să intre în zona respectivă pentru a lucra. Ventilaţia poate fi efectuată în continuare cu ventilatoare sau suflante. Ar trebui să respectaţi procedurile privind spaţiile închise înainte de a intra şi în timpul petrecut în spaţii suspecte. ÎNTOTDEAUNA introduceţi aer în spaţiul închis ÎNAINTE de a intra pentru a lucra şi menţineţi ventilaţia până când părăsiţi zona. Este pus la dispoziţie echipament pentru a măsura concentraţia de oxigen precum şi condiţiile toxice şi combustibile ale aerului. Trebuie să utilizaţi acest echipament ori de câte ori vă confruntaţi cu o potenţială situaţie dintr-un spaţiu închis. Întrebaţi la agenţia locală de reglementare şi siguranţă sau la asociaţia pentru apele uzate despre furnizori de astfel de echipamente în zona dumneavoastră. Nu intraţi niciodată într-o zonă închisă, prost ventilată, chiar dacă are gură de vizitare, jomp sau altă structură, fără a aplica procedurile de intrare într-un spaţiu închis.

7.2. Riscuri chimice Lucrul într-o staţie de epurare poate fi însoţit de riscuri care decurg din utilizarea substanţelor chimice. Din acest motiv, trebuie adoptate cerinţe de siguranţă privind folosirea produselor chimice care ar putea fi folosite pentru o varietate de scopuri, cum ar fi ajustarea pH-ului, aportul de nutrienţi, controlul organismelor filamentoase sau dezinfectarea apelor uzate tratate. Substanţele chimice utilizate pentru tratarea apelor uzate pot fi periculoase pentru oameni şi mediul înconjurător. Acestea pot fi combustibile, explozive sau corozive. Multe sunt toxice şi prezintă un risc pentru oameni dacă sunt înghiţite, inhalate sau absorbite prin piele. Acizi puternici, baze şi clor sunt câteva exemple de substanţe chimice toxice şi nocive că operatorii ar putea lucra în zona şi în apropiere de instalaţiile de epurare şi în laboratoare. Fiţi foarte atenţi la manipularea şi utilizarea acestor substanţe chimice. Riscuri chimice pot fi prezente sub mai multe forme - vapori, pulberi, aburi, lichid, gaze şi particule. Gravitatea riscurilor chimice depinde de timpul de expunere şi concentraţia produselor chimice, precum ;i tipul de produs chimic la care sunteţi expus. Pentru a evita accidentele, asiguraţi-vă că toate substanţele chimice periculoase sunt în mod clar etichetate; informaţi-vă despre respectivul produs chimic ÎNAINTE de a-l utiliza; învăţaţi şi folosiţi în proceduri de manipulare în condiţii de siguranţă şi măsuri de precauţie. Principalele riscuri chimice în staţia de epurare – măsuri de precauţie În general • Existenţa etichetării corespunzătoare şi a instrucţiunilor pentru gestionarea în siguranţă a materialelor, care conţin informaţii vitale despre riscurile prezentate de produsele chimice şi acţiunile necesare pentru a face faţă situaţiilor de urgenţă. • Instruirea corespunzătoare a personalului cu privire la practicile tehnice şi de management al substanţelor chimice utilizate în fiecare staţie de epurare

NIREAS

Capitolul 8

Figura 7.6. Etichetă de avertizare pentru produse chimice (S.U.A.) •

Nu sunt permise consumul de alimente, băutul şi fumatul în timpul sau după lucrul cu materiale periculoase sau toxice. Fumatul poate avea efecte devastatoare atunci când sunt folosite materiale inflamabile sau explozive. De asemenea, există posibilitatea de contaminare a organismului uman prin transferul de germeni de pe mâini. • După plecarea de la locul de muncă, este recomandat ca operatorul să scoată întregul echipament individual de protecţie şi să se spele pe mâini şi pe faţă. Substanţe chimice Sunt cele mai frecvente produse chimice utilizate într-o staţie de epurare:

7.2.1. Sulfat de aluminiu Al2(SO4)3 Sulfatul de aluminiu este utilizat pentru a controla cantitatea de organisme filamentoase. • Lichidul este coroziv şi trebuie evitată inhalarea vaporilor • Starea solidă este o pulbere şi este extrem de corozivă • Ochelarii de protecţie sunt o condiţie de bază pentru utilizarea substanţei deoarece aceasta poate duce deteriorarea vederii. În caz de accident, este necesar să se spele zona afectată cu multă apă. • Ar trebui să se evite contactul între sulfatul de aluminiu şi oxidul de calciu (CaO). Reacţia dintre cele două substanţe chimice duce la eliberarea directă (reacţie exotermă) de hidrogen şi crează condiţiil explozive în aer, astfel încât provoacă incendiu • Trebuie să folosiţi masca de gaze sau mască protectoare care acopera întreaga faţă, ochelari de protecţie şi protecţie pentru faţă rezistente la acid, mănuşi de cauciuc, şorţuri din cauciuc şi salopete şi cizme de cauciuc.

NIREAS

Capitolul 8

Figura 7.7. Atenţie! Utilizarea de ochelari de protecţie este obligatorie

7.2.2. Clorură ferică Fe(Cl)3 Clorură ferică este utilizată pentru a controla cantitatea de organisme filamentoase, adaosul de nutrienţi în apa uzată şi ca lichid floculant. • Este disponibil sub formă de granule si lichidă • În prezenţa luminii şi la temperaturi ridicate, se dizolvă în acid clorhidric, care este extrem de coroziv • Contactul substanţei cu pielea sau cu ochii provoacă arsuri grave. • Trebuie să folosiţi masca de gaze sau masca de protecţie care acoperă intreaga faţă, ochelari de protecţie şi mască rezistente la acid, mănuşi de cauciuc, şorţuri de cauciuc şi salopete şi cizme de cauciuc. • În zonele de depozitare este necesară instalarea unor sisteme pentru spălarea ochilor şi a corpului la o distanţă de 8 m faţă de aceste zone • Prima spalare se face încet şi apoi foarte rapid pentru a minimiza arsurile. De asemenea, se recomandă neutralizarea cu apă care conţine ioni de bicarbonat (HCO3). • Toate rezervoarele, ţevile şi valvele care vin în contact cu clorura ferică trebuie să fie ori din cauciuc ori din material plastic rezistent la acid. • Instalaţiile de depozitare trebuie să fie bine ventilate. • Podelele, pereţii şi echipamentele care intră în contact cu clorura ferică trebuie să fie acoperite cu vopsele anticoroziune sau preş din cauciuc.

7.2.3. Amoniac anhidru Amoniacul anhidru este utilizat pentru a adăuga nutrienţi deşeurilor. • Un gaz incolor cu un miros ascuţit • Reacţionează foarte uşor în contact cu clor (risc de explozie) si acizi iar riscul de incendiu este moderat.

Figura 7.8. Atentie! Utilizarea mănuşilor de protecţie este obligatorie

NIREAS

Capitolul 8

Figura 7.9. Nu stingeţi cu apă! • •

Este recomandat ca, atunci când se lucrează cu amoniac, să se folosească măşti sau dispozitive de respiraţie, mănuşi de protecţie şi protecţie pentru ochi. În zonele de depozitare este necesară instalarea unor sisteme pentru spălarea ochilor şi a corpului la o distanţă de 8 m faţă de aceste zone

7.2.4. Soda caustică – NaOH Soda caustică este folosită pentru reglarea pH-ului • Disponibilă sub formă uscată sau lichidă. • Amestecarea sodei caustice sub orice formă cu apa duce la o reacţie chimică ce generează căldură şi hidrogen în faza de gaz, creând condiţii potenţial explozive în aer. • Amestecul de sodă caustică într-un recipient închis poate provoca explozia acestuia. • Nu este compatibilă cu acizi şi unele metale, precum staniu, zinc şi aluminiu provoacă reacţii violente. • Neutralizarea scurgerilor este atenuată cu ajutorul unor acizi şi cantităţi mari de apă. • Soda caustică este extrem de corozivă pentru ochi şi piele şi este recomandat să folosiţi îmbrăcăminte de protecţie şi ochelari de protecţie. Măştile de gaze trebuie utilizate pentru a evita inhalarea de pudră, vapori sau picături. • În zonele de depozitare este necesară instalarea unor sisteme pentru spălarea ochilor şi a corpului la o distanţă de 8 m faţă de aceste zone

7.2.5. Hidroxid de calciu Ca(OH)2 Hidroxidul de calciu este folosit pentru reglarea pH-ului, pentru floculare, coagulare, precipitarea şi îndepărtarea ionilor de carbonat. • Este folosit sub formă de pulbere care poate fi deosebit de nociv pentru piele şi plămâni. • Sisteme de ventilaţie şi de extracţie de praf ar trebui să fie instalate şi operate. • Poate crea arsuri atunci când este amestecat cu orice vreo formă de umiditate inclusiv transpiraţie. În acest caz, suprafaţa de contact trebuie să fie spălată cu apă şi săpun şi apoi cu oţet, şi arsura trebuie să fie acoperită cu bandaj potrivit. • Este recomandat să utilizeze echipamentele de protecţie pentru ochi, de asemenea, măşti respiratorii şi îmbrăcăminte corespunzătoare.

7.2.6. Clor - Cl2 Clorul este folosit pentru a controla cantitatea de organisme filamentoase şi pentru dezinfectarea apei. Deşi multe staţii de tratare au trecut la ultraviolete sau alte metode de dezinfecţie, majoritatea staţiilor folosesc o formă de clor pentru dezinfectare — gaz de clor, hipoclorit de sodiu, hipoclorit de calciu sau dioxidului de clor. Utilizarea clorului a salvat milioane de vieti prin prevenirea răspândirii

NIREAS

Capitolul 8

bolilor pe calea apei. Totuşi este foarte important să înţelegem pericolele care apar atunci când se lucrează cu clor la staţie. • Disponibil sub formă de gaz, lichid sau pudră (de obicei hipoclorit de calciu - Ca (ClO) 2. • Este incompatibil cu multe materiale şi cu reacţii care pot provoca incendii sau explozii. • Este toxic chiar şi în concentraţii scăzute (concentratii letale de gaz clor în intervalul de 30mg/L aer) • Clorul, în toate formele, este coroziv atunci când este amestecat cu apă şi este periculos dacă dacă este inhalat sau vine în contact cu ochii ori pielea. • Utilizarea măşti de respiratorii sau a echipamentului, a hainelor de protecţie şi a mănuşilor de butil armat speciale este esenţială. • Precauţii speciale, inclusiv sisteme de ventilaţie şi sisteme de detectare a scurgerilor, sunt necesare în stocarea şi manevrarea clorului. Acestea trebuie păstrate separat de alte zone ale staţiei. De asemenea, trebuie să fie protejate de condiţiile meteorologice nefavorabile şi cu acces uşor, în timp ce trebuie să existe echipament pentru situaţii de urgenţă, precum echipamente speciale de respiraţie, staţie de spălare pentru ochi şi duş. Este recomandat să se evite prezenţa umidităţii, a grăsimilor şi a uleiului în depozitarea clorului. • Deoarece este mai greu decât aerul, întotdeauna depozitaţi clor pe cea mai joasă podea; acesta se va strânge la nivelul inferior. Din acelaşi motiv, nu vă aplecaţi niciodată atunci când se simte miros de clor. • Este nevoie de asistenţă medicală urgentă pentru lucrătorii intoxicaţi cu clor. În caz de ingerare sau inhalare ar trebui să se provoace vărsături. Tabelul 7.2. Efectele expunerii la gaz clor (John M. Stubbart, 2006) ppm Efecte şi simptome 1 Simptome uşoare după câteva ore de expunere 3 Miros detectabil 4 60 minute de inhalare nu produce efecte serioase 5 Greaţă 15 Iritarea gâtului 30 Tuse 40 Periculos de la 30 minute până la 1 oră 1000 Moarte după câteva respiraţii adânci Videoclip cu reacţia clorului cu sodiul http://www.youtube.com/watch?v=Mx5JJWI2aaw&feature=related

7.2.7. Polimeri Polimerii sunt utilizaţi pentru a îmbunătăţi capacitatea de decantare a nămolului • Sunt utilizaţi sub formă de pudră, granule sau gel. • Poate cauza iritaţii la ochi, nas şi piele. Arsuri chimice pot fi create dacă polimerii vin în contact cu ochii sau pielea. • Utilizarea de ochelari de protecţie, mănuşi şi îmbrăcăminte corespunzătoare cu mâneci lungi este esenţială pentru a evita contactul direct. De asemenea, trebuie să se folosească măşti respiratorii sau filtre pentru a preveni inhalarea de pudră sau vapori. • Scurgerile pot crea suprafeţe extrem de alunecoase şi acestea ar trebui să fie curăţate imediat.

NIREAS

Capitolul 8

Figura 7.10. Diferite tipuri de măşti de purificare a aerului

7.2.8. Solvenţi Solvenţii sunt utilizaţi pentru întreţinerea şi curăţares echipamentelor de la locul de muncă • Mulţi solvenţi sunt inflamabili, corozivi sau nocivi pentru organismul uman. • Utilizarea trebuie să fie întotdeauna conform instrucţiunile afişate pe ambalajul lor şi după utilizare şi consum trebuie să fie eliminaţi prin tehnici corespunzătoare. • Este recomandat să utilizaţi atât sistemele de ventilaţie cât şi măştile respiratorii sau dispozitive protejate corespunzător şi mănuşi de protecţie. • Lângă zonele de utilizare şi depozitare a solvenţilor trebuie să fie amplasate extinctoare • Se recomandă ca depozitarea solvenţilor să se facă în camere speciale rezistente la foc sau camere unde sunt semne de avertizare care interzic fumatul. Sisteme de protecţie trebuie instalate în zonele mai mari de depozitare. Depozitarea solvenţilor alături de acizi, sodă caustică sau compuşi din clor ar trebui evitată.

7.2.9. Fosfat Na3PO4 Fosfatul este utilizat pentru a adăuga nutrienţi în apele uzate • • • •

Compuşii moderat alcalini pot provoca arsuri la ochi şi iritarea mucoaselor. Este necesară folosirea măştilor respiratorii şi a ochelarilor de protecţie În zonele de depozitare este necesară instalarea unor sisteme pentru spălarea ochilor şi a corpului la o distanţă de 8 m faţă de aceste zone Expunerea la fosfat de sodiu poate provoca dermatite cronice

7.2.10. Combustibili Combustibilii pot fi aruncaţi sau deversaţi în canalizări conectate la reţele de instalaţii sanitare sau pot intra în sistemul de colectare ca urmare a unei scurgeri dintr-o conductă subterană de combustibil sau dintr-un rezervor. Motorina si benzina, de obicei, plutesc pe suprafaţa apei uzate şi nu se diluează prin amestecare. Prin urmare, majoritatea combustibililor care plutesc tind să se adune în bazine şi pot crea medii explozive şi toxice.

NIREAS

Capitolul 8

Pentru a reduce şansele unei explozii într-un bazin umed şi în aval de structuri închise, trebuie instalat un detector de gaze inflamabile bazin pentru a declanşa alarma şi a transmite un semnal la panoul principal de control înainte de a fi atinse condiţii explozive. Cabluri, echipamente şi accesorii antideflagrante vor ajuta la prevenirea incendiilor şi exploziilor în zone periculoase precum puţuri. O ventilaţie corespunzătoare, de asemenea, este esenţială. Separatoare de ulei trebuie instalate în puţurile umede pentru a elimina motorina si benzina care plutesc. Acest echipament poate fi folosit foarte rar, însă poate elimina combustibilii explozivi fara a expune operatorii la condiţiile de risc. Combustibilii pot fi detectaţi prin dispozitive permanente sau portabile care măsoară nivelul de hidrocarburi sau limita inferioară de explozie (LIE). Aceste dispozitive trebuie să fie instalate în staţiile de epurare folosind procese de tratament cu oxigen pur (nămolul activat). Acestea sunt situate în sistemul de colectare în amonte de staţie, în canale, şi la reactoare de oxidare (aeratoare). Dacă hidrocarburile sau mediile explozive ating un anumit nivel, de obicei este declanşată alarma. În cazul în care concentraţiile cresc dincolo de acest punct, fluxul de oxigen gaz către procese este automat oprit. Sistemul este curăţat cu aer pentru a preveni o posibilă explozie. Aceste dispozitive de detectare trebuie amplasate corespunzător şi întreţinute frecvent pentru a oferi servicii de încredere. În cazul în care benzina ajunge în bazinul umed din staţia de tratare a apei: 1Încercaţi să îndepărtaţi benzina de pe suprafaţa bazinului umed cu separatoare (dacă se poate) sau cu o pompă mobilă. 2. Ventilaţi cât mai mult posibil pentru a preveni dezvoltarea unui mediu exploziv. 3. Monitorizaţi atmosfera pentru a detecta condiţiile toxice si explozive. 4. Ţineţi angajaţii la distanţă de zona respectivă. 5. Nu permiteţi producerea de flăcări, scântei sau alte surse de foc în zona (folosiţi unelte care nu produc scântei şi echipamente şi cabluri antideflagrante)

7.2.11. Gaze sau vapori toxici sau sufocanţi Cele mai frecvente gaze toxice în epurarea apelor este hidrogenul sulfurat, care este produs prin descompunerea anaerobă a unor materiale care conţin compuşi de sulf. Hidrogenul sulfurat va tinde să se acumuleze în părâile inferioare din canalizare, rezervoare, canale şi guri de vizitare pentru că este mai greu decât aerul, având o greutate specifică de 1.19. Singura metodă sigură de detectare a hidrogenului sulfurat este monitorizarea gazelor deoarece are capacitatea unică de a afecta simţul olfactiv. Veţi pierde capacitatea de a simţi miros de "ou stricat" a hidrogenului sulfurat după numai o expunere scurtă. Pierderea capacităţii de a mirosi hidrogenul sulfurat este cunoscută ca oboseală olfactivă. Între alte gaze toxice se numără şi fosgenul ("gazul de război sau gazul muştar"), clorul şi substanţelele lacrimogene. Fosgenul este produs în canalizări atunci când evacuările de alcool saturate cu cloroformaţi sunt invers hidrolizate (reacţie chimică inversă) rezultând fosgen. Dacă o uzină sau o spălătorie deversează rapid câteva sute până la o mie de litri de înălbitor, un melc de clor se poate forma în cursul de apă. Ţiţeiul este folosit atât ca şi combustibil cât şi ca solvent şi poate crea medii periculoase. Substanţele iritante de tip lacrimogen ocazional pot ajunge la staţiile de epurare. Anumite insecticide organice, atunci când sunt clorurate doar parţial la o instalaţie industrială de pre-tratament a apelor uzate, pot forma substanţe iritante de tip lacrimogen. Gazele toxice pot fi detectate prin sonde care măsoară concentraţia unui anumit gaz, cum ar fi hidrogenul sulfurat, clor sau dioxid de sulf. Majoritatea instrumentelor pot detecta limita inferioară de explozie (LIE), deficit / surplus de oxigen şi hidrogen sulfurat. Senzorii şi monitoarele mobile pentru detectarea gazelor toxice, de obicei, necesita calibrarea zilnică. Sistemele permanente necesită calibrare săptămânală. Ambele sisteme necesită întreţinere regulată.

NIREAS

Capitolul 8

Figura 7.11. Simbolurile pentru transport ale substanţelor periculoase (S.U.A.) Alte substanţe toxice, cum ar fi monoxidul de carbon, solvenţi cloruraţi şi toxine industriale, ar putea intra în instalaţie ca urmare a deversărilor industriale, a scurgerilor accidentale sau deversărilor ilegale de substanţe periculoase. Trebuie să cunoaşteţi foarte bine evacuarea deşeurilor în sistemul dvs.

7.3. Riscuri biologice Apele uzate municipale conţin un număr mare de microorganisme, dintre care unele sunt daunatoare. Lucrătorii unei staţii de epurare sunt expuşi zilnic la riscuri generate de agenţi infecţioşi. • Boli comune asociate cu contaminarea din apele uzate: dizenterie, holeră asiatică, febra tifoidă, tuberculoza şi hepatita infecţioasă. • Riscul acestor boli este relativ mic dacă sunt luate toate măsurile de siguranţă şi precauţiile necesare Deşi staţiile de epurare şi personalul staţiei nu se aşteaptă să fie curate, igiena personală este cea mai bună protecţie împotriva riscului de infecţii şi boli infecţioase, cum ar fi febră tifoidă, dizenterie, hepatita şi tetanos. Vaccinurile de imunizare pentru protecţia împotriva tetanosului, poliomielitei, hepatita A şi hepatita Β sunt adesea disponibile gratuit sau contra unor sume mici la departamentul local de sănătate. Reţineţi, multe organisme patogene se pot găsi în apele uzate. Unele boli care pot fi transmise de ape uzate sunt antrax, tuberculoza, febra paratifoidă, holera şi poliomielita. Tenii şi organisme asociate cu intoxicaţia alimentară, de asemenea, pot fi prezente. Posibilitatea ca Sindromul Imunodeficienţei Dobândite (SIDA), care este cauzat de un virus, să poată fi contractat prin expunerea la ape uzate brute a fost negată de cercetători care au constatat că, deşi virusul SIDA este prezent în deşeurile de la victimele SIDA, mediul apelor uzate brute este ostil virusului în sine şi nu a fost identificat ca fiind un mod de transmitere până în prezent. Înţepăturile de ac de la seringi posibil contaminate trebuie să rămână o preocupare pentru operatori şi personalul de

NIREAS

Capitolul 8

întreţinere. Lichidele din sau de pe seringi pot oferi un mediu mai puţin dur decât apele uzate acolo unde diluţia şi clorurarea reduc semnificativ posibilitatea de infectare. Să obişnuiţi să vă spălaţi bine pe mâini înainte de a mânca sau de a fuma, precum şi înainte şi după utilizarea toaletei. Purtaţi ÎNTOTDEAUNA mănuşi de protecţie corespunzătoare atunci intraţi în contact cu apele uzate sau nămol în orice formă. Bandajele care acoperă răni trebuie schimbate frecvent. Nu purtaţi haine de lucru acasă deoarece astfel pot fi transmise boli către familia ta. În staţie ar trebui adoptate dispoziţii pentru ca fiecare angajat să aibă la dispoziţie câte un dulap. Hainele de lucru ar trebui să fie puse în dulapuri şi nu aruncate pe podea. Hainele de lucru ar trebui să fie curăţate de câte ori este necesar. Dacă vi se cere să purtaţi haine de protecţie din cauza riscului de contaminare cu substanţe toxice ar trebui să vă păstraţi hainele de stradă şi îmbrăcămintea de protecţie în dulapuri separate. Dacă angajatorul dumneavoastră nu vă pune la dispoziţie uniforme şi serviciu de spălătorie, luaţi în considerare posibilitatea de a purta haine de unică folosinţă pentru activităţile "murdare". Dacă trebuie să luaţi hainele de lucru acasă, spălaţi-le separat de rufele familiei. Toate aceste măsuri de precauţie vor reduce posibilitatea ca dvs. sau familia dvs. să vă îmbolnăviţi din cauza contactului cu apele uzate.

7.3.1. Viruşi Prezenţa de celule vii pentru a se reproduce este obligatorie. Un procent de 50% din viruşi diîn apele uzate este eliminat din etapa de pre-tratare. Viruşii continuă să existe în deşeurile lichide care intră în bioreactoare (tratament secundar). Tabelul 7.3. Viruşi Virus / Afecţiune Mod de transmitere Simptom Adenoviruşi Conjunctivită Inhalare Respiratorii acute Gastroenterită Hepatita A+

Înghiţire

Hepatită infecţioasă

Viruşi spirali

Înghiţire

Gastroenterită acută

7.3.2. Bacterii Prezenţa celulelor vii este necesară pentru a se reproduce, dar pot acestea creşte direct în apa uzată. Tabelul 7.4. Bacterii Bacterii Mod de transmitere Simptom Tetanus Clestridium Infecţie prin răni deschise Cangrenă Gastroenterită Salmonella

Înghiţire

Gastroenterită Febră tifoidă

Shingella

Înghiţire

Gastroenterită Dizenteria

Dăunători: De obicei, există expunere la chisturi şi ouă prin care daunatorii se înmulţesc şi pot supravieţui în condiţii dure.

NIREAS

Capitolul 8

Echipamentele şi suprafeţele pot fi contaminate ca urmare a umezirii cu ape uzate sau prin pulverizarea picăturilor sau particulelor. Zonele din jurul bioreactoarelor sunt deosebit de predispuse la aceste infectii.

7.4. Riscurile asociate cu amestecuri de gaze explozive Amestecurile de gaze explozive se pot forma în multe zone ale staţiei de tratare din amestecuri de aer şi metan, gaze naturale, combustibil gazos, hidrogen sau vapori de benzină. Limita superioară de explozie (LSE) şi limita inferioară de explozie (LIE) indică intervalul de concentraţii la care gazele combustibile sau explozive se aprind atunci când o sursa de aprindere este prezentă la temperatura ambiantă. Nicio explozie sau aprindere nu apare atunci când concentraţia este în afara acestor intervale. Concentraţiile de gaze de sub LIE sunt prea slabe pentru a se aprinde; nu există suficient gaz inflamabil sau vapori pentru a sprijini arderea. Concentraţiile de gaze mai mari decât LSE sunt prea bogate pentru a se aprinde; nu există prea mult gaz inflamabil sau vapori si nici suficient oxigen pentru a sprijini arderea. Intervalele de explozie pot fi măsurate prin utilizarea unui detector de gaze combustibile calibrat pentru gazul respectiv. Nu vă bazaţi pe miros pentru a detecta gazele. Simţul mirosului nu este de încredere pentru a evalua prezenţa de gazelor periculoase. Unele gaze nu au miros iar hidrogenul sulfurat poate paraliza simţul olfactiv. Evitaţi exploziile eliminând toate sursele de aprindere din zonele cu potenţial de a dezvolta amestecuri explozive. Trebuie folosite doar echipamente electrice şi instalaţii antideflagraţie în aceste zone (cămine/grilaje, zone cu compresie de gaze, cazane de fierbere, staţii de încărcare a bateriei). Asiguraţi o ventilare corespunzătoare în toate zonele cu potenţial de a dezvolta un mediu exploziv.

7.5. Riscurile asociate cu zgomote puternice Instalaţiile de tratare a apelor uzate conţin unele echipamente care produc niveluri ridicate de zgomot, în mod intermitent sau continuu. Operatorii trebuie să fie conştienţi de acest lucru şi să folosească protecţii care elimină sau reduc zgomotul la niveluri de acceptabile. În general, dacă trebuie să strigaţi sau nu puteţi auzi pe cineva care vă vorbeşte pe un ton normal, nivelul de zgomot este prea mare. Expunerea zilnică prelungită sau regulată la niveluri ridicate de zgomot poate produce cel puţin două efecte dăunătoare, măsurabile: deteriorarea auzului şi mascarea sunetelor care trebuie auzite cum ar fi vorbirea sau semnalele de avertizare.

Figura 7.12. Relaţia dintre limita superioară de explozie (LSE) şi limita superioară de explozie (LIE) dintr-un amestec de aer şi gaz

NIREAS

Capitolul 8

Metoda ideală de a face faţă oricărui mediu cu zgomot mare este eliminarea sau reducerea tuturor surselor prin tehnologie fezabilă sau control administrativ. Adesea, această abordare nu este posibilă; prin urmare, angajatorii sunt obligaţi să identifice şi să monitorizeze operatorii a căror expunere la zgomot normal ar putea egala sau depăşi o LIMITĂ MEDIE DE EXPUNERE de 8 ore (TWA) de 85 de DECIBELI (nivelul-A). Pentru a se asigura că bunăstarea operatorilor nu este compromisă şi pentru a respecta normele de securitate locale, trebuie implementat un program de protejare a auzului. Toate persoanele ale căror expunere normală la zgomot este egală cu sau depăşeşte TWA 8 ore de 85 dBA trebuie să fie incluse în acest program. Elementele primare ale programului sunt monitorizarea, testarea audiometrică, protecţia auzului, instruirea în utilizarea echipamentului de protecţie şi în aplicarea procedurilor, accesul la date privind nivelul de zgomot şi arhivarea informaţiilor. Scopul programului de protecţie este de a preveni pierderea auzului, ceea ce ar putea afecta capacitatea operatorului de a auzi şi înţelege vorbirea pe un ton normal. O serie de dispozitive pentru protecţia auzului trebuie să fie disponibile pentru operatori; cu toate acestea, un anumit grad de confuzie poate apărea în legătură cu caracterul corespunzător al unui anumit element de protecţie. Pentru a estima caracterul corespunzător al elementului de protecţie auditivă se foloseşte evaluarea reducerii zgomotului (NRR) indicat pe ambalajul echipamentului de protecţie auditivă. Scădeţi 7 dB din NRR şi scădeţi restul din zgomotul TWA ponderat pentru a obţine o valoare TWA ponderată estimată sub echipamentul de protecţie auditivă. Pentru a asigura o protecţie adecvată, valoarea sub echipamentul de protecţie trebuie să fie de 85 dB sau mai mică, cu cât mai redusă, cu atât mai bine. Tabelul 7.5. Nivelurile admise de expunere la zgomot la locul de muncă (Frank R. Spellman, 2011) Intensitatea sunetului [dB] Timp maxim de expunere [h] 85 (trebuie planificat programul) 8 90 (trebuie utilizate căştile) 8 92 6 95 4 97 3 100 2 102 1,5 105 1 110 0,5 115 0,25 Exemplu tipic: echipamente de ventilaţie care produc niveluri ridicate de zgomot. Măsuri de protecţie: • Folosirea protecţiei pentru urechi şi alte măsuri de protecţie pentru auz • intrarea la clădiri trebuie limitată şi prezenţa semnelor de avertizare de pericol iminent este obligatorie

Figura 7.13. Atentie! Utilizarea de protecţie pentru urechi este obligatorie

NIREAS

Capitolul 8

Notă: atunci când măsurile de protecţie auditivă sunt folosite, este posibil să nu fie auzită alarma de urgenţă, aşa că trebuie instalate şi alarme vizuale. • Zgomotul din staţia de epurare şi staţiile de pompare (G / S si pompe) se datorează în principal funcţionării aeratoarelor, suflantelor, compresoarelor, pompelor mari, generatoarelor, echipamentelor de centrifugare şi altor utilaje care funcţionează la viteze mari • O sursă de zgomot poate fi, de asemenea, echipamentul de pre-tratare a apei • În funcţie de distanţă, aeratoarele mecanice pot provoca disconfort pentru reşedinţele învecinate, mai ales în timpul serii. Zgomotul generat afectează a) personalul din staţia de epurare şi b) locuitorii din satele din apropiere, în funcţie de distanţa de la staţia de epurare. De remarcat este faptul că disconfortul creat de zgomotul generat în timpul funcţionării staţiei de epurare, depinde direct nivelul de zgomot existent în zona din jurul staţiei de epurare. Prin urmare, în alegerea amplasamentului pentru construcţia staţiei de epurare ar trebui să fie stabilite nivelurile de zgomot existente în zonă. Măsurarea nivelurilor de zgomot este efectuată cu ajutorul unor aparate de măsură care conţin frecvenţe de măsurare a zgomotului A-, B-, C- şi D-. Nivelul A este folosit în general pentru măsurători în câmp, în timp ce unitatea de măsură este dB (decibel). (Scara de decibeli este logaritmică, începe de la zero şi se termină la 130 care corespunde pragului durerii cauzate de intensitatea sunetului generat). Creşterea nivelurilor de zgomot cauzate de staţia de epurare cu 3 dB-A în vecinătate, are un efect neglijabil asupra împrejurimilor. Creşterea cu 3-15 dB-A, produce un impact moderat iar o creştere de 15 dB-A şi mai mult are un impact semnificativ asupra împrejurimilor. Pentru a determina efectele unei staţii de epurare asupra zonei înconjurătoare, ar trebui să fie luate în considerare variaţiile orare şi sezoniere.

7.6. Riscurile asociate cu echipamente electromecanice si energie electrică Şocul electric provoacă frecvent vătămări grave. Nu încercaţi să reparaţi echipamente electrice, dacă nu vă pricepeţi. Trebuie să fiţi calificat şi autorizat pentru a lucra la echipamentele electrice înainte de a încerca vreo depanare sau reparaţie. Electricitatea obişnuită de 120 de volţi poate fi fatală; 12 volţi pot produce vătămare. Orice sistem electric, indiferent de tensiune, trebuie considerat periculos, dacă nu ştiţi sigur că este deconectat.

Figura 7.14. Pericol! Energie electrică

NIREAS

Capitolul 8

Reguli de siguranţă Reţineţi aceste reguli de siguranţă de bază atunci când lucraţi în preajma echipamentelor electrice: 1. Fiţi atenţi în permanenţă la posibilele riscuri. 2. Întotdeauna izolaţi şi etichetaţi toate instalaţiile electrice reparate. NICIODATĂ nu îndepărtaţi izolaţia şi etichetarea puse de altcineva.. 3. Nu folosiţi scari mobile cu balustrade laterale conductoare. 4. Nu ignoraţi niciun dispozitiv de siguranţă. 5. Verificaţi prelungitoarele pentru abraziune, deteriorarea izolaţiei şi dovezi de posibile deteriorări interioare. 6. Folosiţi doar echipamente electrice cu împământare sau izolate (aprobate de Underwriter's Laboratory (UL)). 7. Aveţi grijă să nu vă împământaţi accidental când intraţi în contact cu echipamente electrice sau de cabluri. 8. Nu modificaţi sau conecta mufe şi prize într-o manieră care ar putea împiedica o bună împământare. 9. Nu utilizaţi cabluri electrice flexibile conectate la echipamente pentru a ridica sau coborâ echipamentele. 10. Purtaţi protecţie izolată pentru cap în cazul în care există pericol de traumatism cranian la contactul cu componentele expuse încărcate cu electricitate. 11. Utilizaţi un întrerupător de circuit in locaţii umede. 12. Nu purtaţi bijuterii sau haine conductoare dacă acestea ar putea intra în contact cu piese expuse încărcate cu electricitate (decât dacă nu sunt acoperite, înfăşurate, sau izolate în alt mod).

Figura 7.15. Etichete de avertizare tipice pentru deconectare (S.U.A.)

NIREAS

Capitolul 8

Figura 7.16. Dispozitive tipice de deconectare (California State University, 2008)

7.7. Riscurile asociate cu lucrul în spaţiu închis Spaţiile închise sunt definite ca suprafeţe ale căror mărime şi formă sunt astfel încât intrarea şi ieşirea sunt limitate, iar acestea nu sunt potrivite pentru ca muncitorii să lucreze continuu în interiorul lor. Deoarece aceste locuri, de obicei, conţin sau pot conţine un mediu periculos, lucrul în interiorul acestora poate duce la blocarea sau sufocarea muncitorilor în interiorul lor sau altfel există riscuri pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor, atunci când este nevoie de permisiune specială pentru a intra. Exemple de astfel de spaţii sunt căminele umede ale staţiilor de pompare şi puţuri. Există, de asemenea, alte instalaţii care, din cauza substanţelor toxice, inflamabile sau din cauza mediului lipsit de oxigen pot fi considerate ca fiind "Interioare" sau "spaţiu închis". Intrarea spre aceste spaţii ar trebui permisă numai în baza unei autorizaţii speciale. Autorizaţia va fi semnată de supraveghetor care va menţiona în mod clar operaţiunea ce va fi efectuată, riscurile, îmbrăcămintea specială şi echipamentul necesar, monitorizarea aerului şi înregistrarea datelor, procedurile pentru siguranţa personalului şi procedurile de urgenţă. Deci, din toate aceste motive, intrarea în respectivele spaţii este permisă numai personalului calificat. Înainte de a intra într-o astfel de zonă, mediul trebuie controlat. În acest scop se recomandă ca detectoarele de gaz şi alertele de siguranţă să fie instalate în cazul în care nivelurile gazului depăşesc un prag prestabilit. Pot fi folosite mai multe dispozitive portabile de detectare a gazelor. Parametrii de testate vor fi monitorizaţi, fiind urmarite conţinutul de oxigen din aer, inflamabilitatea şi prezenţa gazelor toxice. În majoritatea cazurilor, înainte de a se intra în aceste zone, este necesar să se facă ventilaţie. Instruirea şi pregătirea angajaţilor sunt premisele pentru intrarea în siguranţă într-un spaţiu interior sau închis.

NIREAS

Capitolul 8

Figura 7.17. Accesul interzis persoanelor neautorizate 7.7.1. Guri de vizitare Gurile de vizitare sunt spaţii închise iar cerinţele pentru intrarea într-un spaţiu închis şi mediu cu riscuri ce pot fi întâlnite într-un spaţiu închis au fost discutate mai sus. Următoarele elemente sunt exemple de alte pericole care pot exista în cămine, în funcşie de proiectare şi utilizarea gurilor de vizitare: • Riscuri mecanice, cum ar fi suprafete fierbinţi sau reci, scurgeri de aburi sau echipament rotativ. • Riscurile electrice implică conductori, circuite încărcate cu energie, lumini, unelte portabile sau acumularea umezelii/apei. • Riscuri de inundaţie cu ape uzate, nămoluri sau produse chimice. • Răniri fizice, cum ar fi entorse, luxaţii, zgârieturi şi tăiere din cauza a camerei de lucru inadecvate, a echilibrului precar sau a poziţiei incomode. • Infecţii şi boli cauzate de bacterii, paraziţi, şi viruşi găsiţi în apele uzate. • Muşcături de insecte şi rozătoare. • Expunerea toxică la substanţe evacuate ilegal sau accidental în sistemul de colectare sau sistemul de drenaj al staţiei. 7.7.2. Staţii de pompare Staţiile de pompare pot varia de la staţii mici care sunt vizitate lunar la staţii de pompare mari care au operatori la datorie 24 de ore pe zi. Indiferent de dimensiunea, tipul sau complexitatea staţiei de pompare, procedurile de siguranţă trebuie să urmate în orice moment. Precauţiile de siguranţă sunt foarte importante pentru lucrul în orice spaţiu închis, inclusiv în puţuri atât uscate cât şi umede. Întotdeauna să fiţi conştienţi de posibilitatea existenţei deficitului/ surplusului de oxigen, a gazelor inflamabile sau explozive şi a gazelor toxice care ar putea fi generate în, sau ar putea fi deversate in canalizare. Un sistem de ventilaţie corespunzător este esenţial, în special în staţiile subterane unde gazele mai grele decât aerul se pot acumula. Înainte de a intra într-un spaţiu potenţial închis într-o staţie nesupravegheată, testaţi mediul pentru deficit&surplus de oxigen, condiţii explozive şi inflamabile (limita inferioară de explozie) şi gaze toxice (hidrogen sulfurat). Nu lucraţi la sisteme electrice sau panouri decât dacă sunteţi calificat şi autorizat să faceţi acest lucru. Chiar în cazul în care sunteţi calificat şi autorizat, fiţi atenţi atunci când lucraţi şi reparaţi panourile, circuitele şi instalaţiile electrice. Acţionaţi doar acele comutatoare şi comenzi electrice instalate pentru munca dvs. Nu deschideţi sau nu lucraţi în interiorul cutiilor electrice sau panourilor, decât dacă sunteţi electrician autorizat şi calificat. Fiţi atenţi la echipamentele în mişcare, în special instalţiile cu piston şi axe de rotaţie. Trebuie să aveţi grija la componentele mobile care ar putea atinge angajaţii. Nu purtaţi haine largi, inele sau alte bijuterii în preajma utilajelor. Parul lung trebuie să strâns. Purtaţi mănuşi şi folosiţi instrumente

NIREAS

Capitolul 8

adecvate atunci când curăţaţi carcasele pompei pentru a proteja mâinile de obiectele ascuţite periculoase. La pornirea instalaţiei, toată lumea trebuie să păstreze distanţa faţă de piesele rotative. Praf şi ulei sau metal slăbit ar putea fi aruncat de la arbori şi cuplaje, sau secţiuni dintr-un arbore lung, vertical sar putea slăbi şi biciui în jur, în special la pornirea instalaţiilor. Buna gospodarire este o necesitate într-o staţie de pompare. Probleme de curăţenie obişnuite includ apă şi ulei pe podea, cârpe murdare sau uleioase de la operaţiunile de curăţire, corpuri de iluminat murdare care duc la "vizibilitate redusă" şi scări murdare sau cu grăsime cărate de echipele de întreţinere sau reparaţii. Întotdeauna asiguraţi-vă că aţi lăsat în mod corespunzător staţia de pompare la plecare.

7.8. Riscuri specifice într-o staţie de epurare În funcţie de natura muncii, există multe pericole care pot apărea în timpul operării/întreţinerii sau modernizării unei staţii de epurare.

7.8.1. Săpături Dacă trebuie să săpaţi un şanţ de canalizare, reţineţi să contactaţi companiile de utilităţi pentru a localiza cablurile subterane de telefon, de curent, conductele de gaz, de combustibili şi conductele de apă înainte de a începe excavarea. Dacă nu puteţi stabili locaţia exactă a utilitatilor subterane, trebuie să lucraţi cu prudenţă şi ar trebui să utilizaţi echipament de detectare, dacă este posibil, pentru a localiza liniile de utilităţi. Aceste linii pot prezenta un pericol foarte ridicat pentru muncitor (i) şi pentru publicului în timpul activităţilor de săpare.

Figura 7.18. Panouri de armatură pentru lucrul în şanţuri (John M. Stubbart, 2006)

NIREAS

Capitolul 8

Familiarizaţi-vă cu noţiunile fundamentale ale excavaţiilor şi abordarea corectă, în condiţii de siguranţă pentru susţinere, protecţie şi taluzare şi terasare înainte de săpare. Fără un sistem de protecţie corespunzător pentru mal (perete), şanţul sau excavarea se poate prăbuşi şi să vă omoare. Se recomandă cu tărie că se ia măsuri de întărire a malului şanţului de 1,5 metri adâncime sau mai adânc. Tipurile de protecţie adecvată includ susţinerea, protecţia, taluzarea şi terasarea.

Figura 7.19. Panouri de armatură pentru lucrul în şanţuri (John M. Stubbart, 2006 )

Figura 7.20. Panouri de armatură pentru lucrul în şanţuri – Sol dur, compact (John M. Stubbart, 2006)

NIREAS

Capitolul 8

Figura 7.21. Panouri de protecţie pentru şanţ (California State University, 2008)

Figura 7.22. Panou de protecţie pentru şanţ în timpul săpăturilor pentru o reţea de canalizare

Figura 7.23. Săpături în trepte cu taluzare de 1H: 1V.

NIREAS

Capitolul 8

Figura 7.24. Şanţ simplu cu taluzare cu o pantă de 1H:1V 7.8.2. Grătar, unităţi de îndepărtare a nisipului şi pietrişului Acestea pot fi curăţate fie manual, fie mecanic. Când se curăţa manual grătarele sau greblele, asiguraţi-vă că aveţi o suprafaţă stabilă pe care să staţi. Îndepărtaţi toate şlamurile, cârpele, grăsimile sau alte materiale care pot crea riscurile de alunecare sau împiedicare. Curăţarea acestor zone este absolut necesară. Atunci când curăţaţi grilajele, lăsaţi mult loc pentru lungimea mânerului greblei astfel încât să va dezechilibraţi dacă mânerul loveşte un zid, balustrada sau becul. Purtaţi mănuşi pentru a evita aşchiile din mânerul greblei sau răzuirea articulaţiilor măinii dvs. pe beton. Rănile pot favoriza dezvoltarea unei infecţii în corp. Puneţi toate resturile într-un recipient care poate fi îndepărtat cu uşurinţă din acel loc. Fiţi atenţi când ridicaţi containerele pline cu materiale grele cum ar fi pietriş. Se recomandă folosirea unor containere de dimensiuni suficiente pentru a preveni încărcarea excesivă şi pentru a evita o greutate prea mare. Este mai bine să faceţi mai multe drumuri decât să riscaţi să vă răniţi. Nu lăsaţi resturi să se adune pe suprafaţa de lucru. Dacă zona este prevăzută cu balustrade, verificaţi dacă acestea sunt ancorate corespunzător înainte de a vă sprijini de ele. Dacă sunt lanţuri de siguranţă detaşabile, nu le folosiţi niciodată pentru a vă sprijini sau ca un suport pentru a vă ajuta să scoateţi cantităţi mari de materiale. Se recomandă ca grebla să stea pe un suport atunci când nu este în uz. Nu o lăsaţi pe punte. Dacă sunt instalate grătare greblate mecanic sau greble, nu lucraţi la componentele electrice sau mecanice ale acestui echipament fără a deconecta unitatea. Întotdeauna deschideţi, deblocaţi şi etichetaţi disjunctorului principal înainte de a începe reparaţiile. Eticheta trebuie prinsă bine de mânerul întrerupătorului sau de dispozitivul de deconectare pentru a informa alte persoane că lucraţi la utilaj şi că acesta trebuie să rămână deconectat. Ora şi data când utilajul a fost deconectat trebuie notate pe etichetă, precum şi motivul pentru care acesta a fost blocat. Eticheta trebuie semnată de persoana care a deconectat unitatea. Nimeni nu trebuie apoi să conecteze întreruptorul principal şi să pornească utilajul până când eticheta nu a fost îndepărtată de către persoana care a pus-o acolo sau până când nu sunt primite instrucţiuni specifice de la persoana care a etichetat disjunctorul. Furnizorul local de utilaje poate să va ofere etichete şi dispozitive de securitate.

NIREAS

Capitolul 8

7.8.3. Tancurile de aerare Balustradele trebuie instalate pe partea de rezervor unde se lucrează de obicei sau pe coridoare. În cazul în care rezervorul este ridicat deasupra solului, parapeţii trebuie instalaţi şi pe partea laterală a rezervorului, pe pământ. Atunci când se lucrează pe pereţi în forma de Y sau alte zone neprotejate unde activitatea se desfăşoară rar, cel puţin două persoane ar trebui să execute munca. Veste de salvare aprobate frânghia glisantă legată în permanenţă de ele trebuie să fie accesibile în locaţii strategice în jurul aeratorului. Vestele şi colacii de salvare trebuie prevăzute cu cel puţin de 25 de metri de frânghie şi trebuie amplasate la cel mult de 30 de metri unele de altele. Dacă lucraţi în zone unde există pericol de înec, trebuie să purtaţi o vestă de salvare aprobată sau o vestă de lucru plutitoare. Un experiment în Anglia a constatat că, dacă un operator a căzut într-un rezervor de aerare difuză, operatorul ar trebui să fie capabil să supravieţuiască, deoarece aerul se va acumula în îmbrăcăminte şi tendinţa va fi de a ţine operatorul pe linia de plutire. (California State University, 2008) Se pare că înecurile apar atunci când o persoană este copleşită de şocul initial sau nu are nimic de ce să se prindă pentru a se menţine la suprafaţă sau cum să iasă din aerator. În aeratoarele unde aerul difuz este furnizat doar de-a lungul pereţilor, se dezvoltă curenţi puternici, care ar putea trage pe oricine sub apă, cu excepţia unui înotător foarte puternic. Purtaţi ÎNTOTDEAUNA un dispozitiv omologat de plutire când lucraţi neprotejat deasupra apei. Când îndepărtaţi sau instalaţi difuzoarele, fie conştienţi de restricţiile din zona dumneavoastră de lucru. Verificaţi şi poziţionaţi în mod corespunzător celelalte echipamente utilizate pentru repararea difuzoarelor. Reţineţi, un aerator este un spaţiu închis. Atunci când trebuie să lucraţi într-un aerator gol, urmaţi procedurile pentru spaţiu închis şi respectaţi toate cerinţele de siguranţă relevante. Scările portabile pot fi incomode, dar acestea sunt sigure dacă sunt poziţionate şi utilizate în mod corespunzător. Este bine să folosiţi un sistem de oprire în caz de cădere atunci când urcaţi sau coborâţi pe o scară şi să asiguraţi capătul superior al scării, astfel încât ea să nu poată aluneca. Fiţi extrem de atenţi când mergeţi în aerator; podeaua aeratorului poate fi foarte alunecoasă.

Figura 7.25. Vestă de salvare

NIREAS

Capitolul 8

Figura 7.26. Pasarelă într-un rezervor de aerare 7.8.4. Decantoarele Cel mai mare risc implicat de lucrul pe sau într-un decantor este pericolul de alunecare. Dacă este posibil, menţineţi o suprafaţă bună, antiderapantă pe toate scările şi pasarelele. Acest lucru se poate face folosind benzi antiderapante sau straturi de acoperire. Fiţi extrem de prudenţi în timpul îngheţului. O cantitate mică de gheată pot fi foarte periculoasă. Fiţi atenţi să nu cădeţi. Programul de curăţenie trebuie să includă periaj sau curăţarea deversorului şi jgheaburilor efluentului (pragurile efluentului). Deversorul şi jgheaburile din decantor trebuie să fie periate sau curăţate pentru a evita acumularea şlam alunecos şi materiale solide. Fluxul inegal peste un deversor al efluentului poate duce la scurtcircuitare. Atunci când este necesar să coborâţi efectiv în jgheab, intotdeauna folosiţi un sistem de oprire a căderii. În caz de cădere, v-aţi ptea răni foarte grav. Dacă lucraţi în zonele unde există pericol de înec, trebuie să purtaţi o vestă omologată de salvare. Reţineţi că decantorul este un spaţiu închis şi trebuie urmate procedurile pentru spaţii închise pentru intrare şi ocupare. Aveţi grijă când lucraţi pe partea de jos a decantorului. Atunci când coborâţi, păstraţi întotdeauna un drum curat pentru a vă întoarce. Evitaţi mersul pe nămolul rămas de câte ori este posibil. Întotdeauna opriţi, blocaţi şi etichetaţi întrerupătorul decantorului înainte de a lucra pe utilaj. Nu trebuie efectuate ajustări la pâlnie şi podul pivotant de raclare în timp ce unitatea este în funcţiune. Reţineţi că, deşi acestea se mişcă destul de lent, este o putere imensă în spatele mişcării lor. Evitaţi orice situaţie în care corpul dumneavoastră sau sculele pe care le folosiţi ar putea fi prinse sub podul raclor. Balustrade trebuie instalate peste părţile mobile care care ar putea fi atinse accidental. Nu le folosiţi atât timp cât unitatea este în funcţiune.

Figura 7.27. Pod într-un rezervor de decantare

NIREAS

Capitolul 8

As e s tpr o i e taf os t na nt a tc us pr i j i nul Co mi s e i Eur o pe ne . Ac e a s t apubl i c a t i er ee c t adoa rv i z i une aa ut o r ul ui i i a rc o mi s i anupoa t e de c l a r a t ar e s po ns a b i l a pe nt r uut i l i z a r e ai nf o r ma t i i l o rc o nt i nut e .