Prevenirea bolilor cardiovasculare

Page 1

M I C H E L

MONTIGNAC

montignac.indd 3

16.05.2011 17:55:51


Bien manger pour prévenir les maladies du coeur avec la méthode Montignac Michel Montignac Copyright © 2010 Nutrimont S.A.S.

Editura Litera O. P. 53; C. P. 212, sector 4, Bucureşti, România tel.: 021 319 63 90; 031 425 16 19; 0752 548 372; e-mail: comenzi@litera.ro Ne puteţi vizita pe

Prevenirea bolilor cardiovasculare Michel Montignac Copyright © 2011 Editura Litera pentru versiunea în limba română. Toate drepturile rezervate Traducere din limba franceză: Aurelia Ulici Editor: Vidraşcu şi fiii Copertă: Vladimir Zmeev Redactor: Teodora Nicolau Tehnoredactare şi prepress: Marin Popa Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MONTIGNAC, MICHEL Prevenirea bolilor cardiovasculare / Michel Montignac; trad. Aurelia Ulici. – Bucureşti : Litera Internaţional, 2011 ISBN 978-606-600-260-8 I. Ulici, Aurelia (trad.) 613.2:616.12

montignac.indd 4

16.05.2011 17:08:04


Cuprins Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 Capitolul I Bolile cardiovasculare în ţările industrializate . . . . . . . . . . . . . . . . 12 Datele epidemiologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 Speranţa de viaţă în Franţa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 Cauzele deceselor în urma bolilor cardiovasculare . . . . . . . . . . . . 13 Morbiditatea bolilor cardiovasculare în Franţa . . . . . . . . . . . . . . . . 15 Capitolul II Diferitele boli cardiovasculare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 Natura bolilor cardiovasculare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 Leziunile ateromatoase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 Complicaţiile aterosclerozei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 Capitolul III Cauzele bolilor cardiovasculare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 Vârsta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 Sexul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 Ereditatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 Obezitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 Diabetul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 Hipertensiunea arterială . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 Infecţiile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 Factorii inflamatorii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 Tabagismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 Sedentarismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

montignac.indd 5

16.05.2011 17:08:04


Stresul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 Hiperlipemiile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 Hiperinsulinismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 Hiperuricemia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 Hiperhomocisteinemia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 Anomaliile hematologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 Radicalii liberi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 Anomaliile imunitare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 Carenţele hormonale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 Efectul unor medicamente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 Erorile nutriţionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 Acumularea factorilor de risc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 Capitolul IV Prevenirea nutriţională a riscurilor cardiovasculare . . . . . . . . . . . 46 Pentru o educaţie nutriţională . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46 Diferitele categorii de alimente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47 Capitolul V Alegerea lipidelor pentru o prevenire eficientă . . . . . . . . . . . . . . . 51 Clasificarea lipidelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51 Rolul lipidelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 Sursele diferiţilor acizi graşi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 Efectele diferiţilor acizi graşi asupra corpului nostru . . . . . . . . . . . 62 Ce lipide alegem pentru prevenţia cardiovasculară? . . . . . . . . . . . . 67 Punerea în practică a acestor recomandări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 Folosirea grăsimilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72 Care este avantajul suplimentelor? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74 Capitolul VI Alegerea glucidelor pentru o prevenire eficientă . . . . . . . . . . . . . 76 Clasificarea glucidelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 Cum evoluează glicemia după o masă? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78 Glucidele rele pot favoriza indirect riscurile cardiovasculare . . . . 80 Capitolul VII Alegerea proteinelor pentru o prevenire eficientă . . . . . . . . . . . . . 82

montignac.indd 6

16.05.2011 17:08:04


Capitolul VIII Echilibrul dintre lipide, glucide şi proteine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84 Care este aportul de proteine? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84 Sunt prioritare alimentele glucidice sau lipidice? . . . . . . . . . . . . . . 86 Capitolul IX Alegerea alimentelor bogate în fibre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90 Definiţie şi clasificare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90 Surse de fibre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91 Câte fibre trebuie consumate pe zi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94 Efectele fibrelor asupra organismului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94 Virtuţile condimentelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97 Capitolul X Importanţa aportului de antioxidanţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98 Vitamina E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99 Vitamina A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99 Betacarotenul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99 Vitamina C . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100 Seleniul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101 Zincul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101 Cuprul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101 Polifenolii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101 Capitolul XI Rolul altor micronutrienţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103 Potasiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103 Magneziul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103 Calciul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104 Manganul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105 Vitaminele B . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105 Sodiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106 Fierul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106 Cromul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107 Capitolul XII Cum trebuie luate suplimentele alimentare? . . . . . . . . . . . . . . . . 110 Francezii şi micronutrienţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110 Subdozarea ineficientă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113

montignac.indd 7

16.05.2011 17:08:04


Supradozarea toxică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114 Recomandări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118 Capitolul XIII Alegerea băuturilor în prevenţia cardiovasculară . . . . . . . . . . . . 123 Vinul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123 Cafeaua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137 Ceaiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137 Ciocolata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138 Laptele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140 Băuturile îndulcite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141 Apa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141 Capitolul XIV Dieta Montignac: cea mai bună prevenţie a riscurilor cardiovasculare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142 Paradoxul francez . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142 Alimentaţia de tip mediteraneean . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145 Dieta Montignac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147 Vegetarianismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153 Capitolul XV Prevenţia alimentară a hipercolesterolemiei . . . . . . . . . . . . . . . . 159 Corectarea oricărei suprasarcini ponderale . . . . . . . . . . . . . . . . . 159 Alegerea proteinelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159 Alegerea lipidelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160 Alegerea glucidelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161 Echilibrul lipide/glucide . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161 Fibrele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162 Condimentele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162 Probioticele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162 Băuturile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162 Micronutrienţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163 Igiena vieţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163 Capitolul XVI Prevenţia alimentară a hipertrigliceridemiei . . . . . . . . . . . . . . . 164 Diferitele cauze ale hipertrigliceridemiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164 Tratamentul hipertrigliceridemiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166

montignac.indd 8

16.05.2011 17:08:04


Capitolul XVII Prevenţia alimentară a hiperuricemiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169 Acidul uric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169 Mecanismele hiperuricemiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169 Care sunt cauzele hiperuricemiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170 Frecvenţa hiperuricemiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170 Complicaţiile hiperuricemiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171 Tratamentul hiperuricemiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171 Capitolul XVIII Prevenţia alimentară a diabetului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174 Diabetul de tip II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174 Diabetul de tip I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177 Capitolul XIX Prevenţia alimentară a efectelor dăunătoare ale tabagismului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .179 Ce mănâncă în mod firesc fumătorii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179 Consecinţe fiziologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180 Deficitul de antioxidanţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181 Dietetica fumătorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183 Capitolul XX Igiena vieţii, factor de prevenţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186 Renunţarea la fumat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186 Activitatea fizică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188 Toxicomania . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194 Gestionarea stresului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195 Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 201 Index . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205

montignac.indd 9

16.05.2011 17:08:04


Introducere

S

peranţa de viaţă a francezilor, care este în medie de 74 de ani pentru bărbaţi şi de 82 de ani pentru femei, este una dintre cele mai bune din lume, iar perioada de viaţă lipsită de un handicap creşte în mod constant. Această viziune globală, aparent optimistă, este susţinută de părerea că francezii au un anume tip de sănătate, specifică numai lor, având în vedere că în 1996 numai 4,7% dintre ei au declarat că aveau probleme de sănătate. Totuşi, această părere optimistă trebuie temperată printr-o analiză detaliată a cifrelor. În Franţa, mortalitatea prematură datorată tabagismului, accidentelor violente, alcoolismului şi chiar consumului de stupefiante rămâne, ca pentru majoritatea ţărilor occidentale, relativ ridicată. În acelaşi timp, ţinând cont de îmbătrânirea populaţiei, numărul anual de decese a scăzut de la 11,4/1 000 locuitori în 1970, la 9/1 000 în 1994. Deşi continuăm să ne temem de cancer, în realitate el nu se află decât pe locul al doilea în ceea ce priveşte cauza mortalităţii. Morbiditatea şi mortalitatea rămân de fapt dominate de frecvenţa bolilor cardiovasculare, care se fac vinovate de unul din trei decese. Obligaţi de această constatare, factorii responsabili de sănătate şi autorităţile publice sunt conştiente că este esenţial să se pună în aplicare o adevărată politică de prevenire a riscurilor cardiovasculare. Dar această necesitate se loveşte încă de multe obstacole: scepticism în ceea ce priveşte rezultatele obţinute, metode prost definite, lipsă de formare a medicilor etc.

10 • michel montignac

montignac.indd 10

16.05.2011 17:08:04


Prevenţia nutriţională, la care s-ar putea recurge cu succes, a fost din nefericire întotdeauna ruda săracă a ansamblului de măsuri: de fapt, în timpul studiilor, medicii generalişti şi chiar cardiologii nu au primit o formaţie adecvată în nutriţie. În loc să recomande măsuri de ordin dietetic, aceştia au fost pregătiţi mai ales să „prescrie un medicament“. Totuşi, mulţi dintre factorii de risc ai bolilor cardiovasculare pot fi reduşi prin reguli alimentare simple, care sunt perfect compatibile cu tradiţia culinară a Franţei, inclusiv cu cea a gastronomiei care rămâne, pe bună dreptate, o prioritate pentru majoritatea francezilor.

prevenirea bolilor cardiovasculare • 11

montignac.indd 11

16.05.2011 17:08:05


Capitolul I

Bolile cardiovasculare în ţările industrializate Datele epidemiologice

Î

n afara datelor neprelucrate ale statisticilor, epidemiologia permite studierea factorilor care intervin în apariţia şi evoluţia unei boli, dat fiind că aceşti factori depind de individ sau de mediul în care trăieşte. Ancheta făcută printre locuitorii oraşului Framingham (Statele Unite), începută în 1949 şi care continuă şi în zilele noastre, este un exemplu în domeniul cardiologiei şi a permis să se tragă numeroase concluzii cu privire la epidemiologie şi la prevenirea bolilor cardiovasculare. Anchetele făcute, mai ales în Franţa (MONICA), permit confirmarea faptului că bolile cardiovasculare rămân prima cauză a îmbolnăvirii şi mortalităţii. Toate statisticile pe care le-am adunat permit să ne dăm mai bine seama de amploarea acestui fenomen.

Speranţa de viaţă în Franţa Evoluţia speranţei de viaţă TOTAL 1780 1830 1920 1950 1981 1991 1994 1995 1998 2030 2050

25 ani 40 50

BĂRBAŢI

FEMEI

65 70,4 72,9 73,7 73,9 74 79 82

71 78,6 81,1 81,8 81,9 81,9 88 90

Sursa: Ministerul Muncii şi Solidarităţii, 1998

12 • michel montignac

montignac.indd 12

16.05.2011 17:08:05


Aceste cifre nu evidenţiază inegalităţile pe regiuni. Speranţa de viaţă este mai ridicată în ultimii cinci ani în Pirineii de Sud decât în Nord-Pas-de-Calais sau în Picardia. Diferenţa dintre Nord şi Sud se explică, fără îndoială, prin diferenţele alimentare şi prin rata alcoolismului, care este ridicată în regiunile de nord ale Franţei. Categoria socioprofesională are şi ea o influenţă semnificativă. Astfel, pentru un bărbat de 35 de ani, speranţa de viaţă este variabilă. Între 1980 şi 1989 ea era de: • 35,8 ani pentru muncitori, • 38,6 ani pentru salariaţii agricoli, • 38,7 ani pentru muncitorii specializaţi, • 39,6 ani pentru funcţionarii de birou, • 43,1 ani pentru profesiile liberale, • 43,2 ani pentru cadrele administrative, • 44,7 ani pentru profesori, • 45 ani pentru ingineri. Sursa: Ministerul Muncii şi Solidarităţii, 1998

Cauzele deceselor în urma bolilor cardiovasculare În Franţa În 1995: Cancer Boli cardiovasculare cardiopatii ischemice Boli vasculare cerebrale şi hipertensive Altele Morţi violente Alcoolism Boli ale aparatului respirator SIDA Alte cauze Toate cauzele

BĂRBAŢI

FEMEI

TOTAL

88 378 78 961 25 935

58 263 93 691 21 120

146 641 171 652 47 055

20 406 32 620 27 139 8 065

29 471 42 100 17 699 3 228

49 877 74 720 44 838 11 293

20 992 3 862 47 710 275 107

19 138 871 64 621 256 511

40 130 4733 112 331 531 618

Sursa: Ministerul Muncii şi Solidarităţii, 1998

prevenirea bolilor cardiovasculare • 13

montignac.indd 13

16.05.2011 17:08:05


Bolile cardiovasculare rămân deci prima cauză a mortalităţii în Franţa (32%). În Europa Frecvenţa cauzelor mortalităţii la bărbaţi (primul rând, B) şi la femei (rândul doi, F) la 100 000 de locuitori Germania 1994

Grecia 1993

Italia 1992

Marea Britanie 1994

Suedia 1993

Spania 1992

Olanda 1994

B 482 F 602,7

561,1 548,6

397,8 463,5

462,1 484,2

561,1 548,6

316,7 362,6

332,7 339,2

Hipertensiune arterială

11,0 22,5

6,1 8,4

20,5 34,7

5,0 5,9

6,1 8,4

5,7 11,2

3,5 6,2

Infarct miocardic

123,1 90,1

210,3 47,5

84,5 50,4

172,4 137,9

210,3 147,5

80,6 46,6

116,2 88,6

Angină pectorală

96,2 133,1

117,7 106,4

61,7 58,3

121,3 99,9

117,7 106,4

26,9 27,7

38,3 26,5

Accidente vasculare cerebrale

92,6 160,7

92,6 160,7

111,4 145,3

87,9 144,5

99,8 134,4

90,3 124,8

65,7 97,7

Boli ale aparatului circulator

Sursa: OMS, 1996

În lume Primele zece boli cauzatoare de moarte Cardiopatii coronariene

7,2 milioane de decese

Cancere

6,3 milioane de decese

Boli cerebro-vasculare

4,6 milioane de decese

Infecţii acute pulmonare

3,9 milioane de decese

Tuberculoză

3,0 milioane de decese

Bronşite cronice

2,9 milioane de decese

Diaree

2,5 milioane de decese

Paludism

2,1 milioane de decese

SIDA

1,5 milioane de decese

Hepatita B

1,2 milioane de decese

Sursa: OMS, 1996

14 • michel montignac

montignac.indd 14

16.05.2011 17:08:05


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.