1
2
Tom Shadyac
manual de folosire a vieții cu dialoguri intre Frică și Adevăr
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României SHADYAC, TOM Manual de folosire a vieţii : cu dialoguri între frică şi adevăr / Tom Shadyac ; trad.: Claudia Mitrofan. - Bucureşti : Atman, 2013 ISBN 978-606-93429-4-7 I. Mitrofan, Claudia (trad.) 1 Corectură: Oana Rădulea
LIFE’S OPERATING MANUAL Copyright © 2013 by Tom Shadyac Originally published in 2013 by Hay House Inc. USA Copyright © 2013, Editura ATMAN - pentru traducerea în limba română. Reproducerea oricărui fragment din lucrarea de faţă este posibilă numai cu acordul scris al editurii. Editura ATMAN, București, 2013 Tel: 0733.084.450 Web: http://www.editura-atman.ro E-mail: office@editura-atman.ro
CUPRINS Prefață
............................................................................. 1 .......... 9
Introducere - Cei doi lupi din interiorul nostru
..................................... 15 2. Criza vremurilor noastre .......................................... 23 3. Manual de folosire a vieții ......................................... 35 4. Doi stăpâni ................................................................. 45 5. Începutul ................................................................... 53 6. Povestea noastră culturală ....................................... 61 7. Împărțindu-l pe dumnezeu .......................................... 71 8. Povestea originară .................................................... 77 9. Tirania agriculturii ...................................................85 10. Acțiunea la distanță .................................................. 91 11. Știința iubirii ........................................................... 101 12. Econo-mie ................................................................ 113 13. Legi care nu sunt legi ..............................................117 14. Creșterea este bună ................................................. 133 15. Bine atunci! ............................................................. 147 16. Leul și gazela ............................................................ 157 17. Douăzeci și patru de dolari ..................................... 163 18. Cel mai bogat om din oraș ........................................ 177 19. Educa-ție ................................................................. 191 20. Evanghelia după Toma .............................................. 205 21. Un dispreț blând ...................................................... 221 22. Bucurie răutăcioasă ................................................ 227 23. Fericirea .................................................................. 239 24. Arată-mi banii! .......................................................... 253 25. Micuțul Tom Shadyac .............................................. 261 26. Cine esti tu? ............................................................. 275 1. Omenirea se află în suferință
Epilog ........................................................................... 285
Nu-l privi ca pe un căutător ... Orice ar fi ceea ce el caută, Acel lucru este chiar el
Rumi
Prefață
Să nu mori... Fără sa revendici acea sfântă mină de rubine dinlăuntrul tău.
Hafiz Sunt un povestitor, regizor de film de mai bine de douăzeci și cinci de ani, așa că permiteți-mi să încep cu o poveste... În luna iunie a anului 1998, după ce am încheiat turnarea filmului Liar, Liar (Mincinosul mincinoşilor), eu, Jim Carrey și încă un prieten ne-am decis să ne îndreptăm spre Alaska să respirăm un pic de aer curat, să ne desfătăm cu frumusețea naturii și să vorbim despre viață, iubire și despre sensul a tot și a toate. La câteva zile după începutul aventurii noastre, pe când zburam la mare înălțime pe deasupra Munților Chugach, pilotul nostru a primit instrucțiuni prin radio cum că trebuia să livreze benzină la vreo douăzeci de excursioniști eșuați pe un ghețar din apropiere. Atunci îmi veni ideea: ”Hei, Jim, ce-ar fi să faci tu livrarea?” Într-o fracțiune de secundă, Jim îşi dădu seama de potențialul nostim al acestui scenariu. Vedeţi voi, acolo unde ne aflam 1
tom shadyac
Manual de folosire a vieții
noi era o zonă mai mult decât izolată. Cabana noastră, de exemplu, se afla la peste trei sute de kilometri de un drum asfaltat. Ești norocos să vezi pe cineva pe acolo, darămite pe Ace Ventura livrând benzină. Dar exact asta urma să se petreacă și, când pilotul nostru își dădu acordul, eram aprinși de nerăbdare. Nu peste mult timp am aterizat la vreo 70 de metri de excursioniști. Jim a coborât și se îndrepta cu canistra de benzină spre grupul care nu bănuia nimic. Apoi ridică sus canistra şi declamă cu vocea personajului Ace Ventura, ”Salut, sunt Jim Carrey! Am auzit ca aveți nevoie de niște benzină!” N-o să uit niciodată gurile căscate de mirare ale celor douăzeci de excursioniști, complet surprinşi. Jim lăsă jos canistra, apoi adăugă: ”Acuși vine şi Tom Cruise cu nişte batoane energizante!” Cu un gest teatral se răsuci pe călcâie şi se întoarse la avion. Și cu asta, ne-am luat zborul, râzând ca nebunii de fețele uluite ale excursioniștilor, pe care înghețase expresia unanimă care spunea: Jim Carrey era ultima persoană la care te-ai putea aștepta să îți aducă benzină pe un ghețar din pustietatea Alaskăi! Pe când scriu acestea, mă simt un pic de parcă eu aș fi Jim, iar voi, probabil, sunteți excursioniștii care nu bănuiesc nimic. Sunt ultima persoană la care vă așteptați să vă transmită un mesaj despre cum să îndreptaţi o lume care a luat-o pe căi greșite. La urma urmelor, în ochii acelei lumi, eu nu sunt decât un regizor de comedii - Ace Ventura, Detectivul lu´ pește; Profesorul trăsnit; Mincinosul mincinoșilor; Patch Adams; Dumnezeu pentru o zi; Evan Atotputernicul - lucru 2
Prefață
care mă face să fiu o sursă improbabilă pentru conținutul acestei cărți. La fel de improbabil şi pentru mine: a fost nevoie de o experiență la granița morții pentru a-mi da curajul de a îmi împărtăși povestea, mai întâi în documentarul Eu sunt și acum aici, în această carte. Întâlnirea mea cu moartea nu a fost chiar o chestie de legendă sau măcar demnă de un film produs de Hallmark. A fost o banală comoție cerebrală în urma unui accident de bicicletă care a devenit letală in momentul în care simptomele acelei comoții au refuzat să dispară. Afecțiunea e cunoscută sub numele de sindrom post comoție (SPC), de care suferă adesea boxerii, jucătorii de hochei și de fotbal, și aventurierii de vârsta a doua asemeni mie care s-au lovit la cap de prea multe ori. Dacă ai avut vreodată o comoție cerebrală, știi că acestea nu sunt niște simptome care ai vrea să persiste: sensibilitate la lumină şi sunete, schimbări de dispoziție și un țiuit constant în cap. Este genul acela de tortură pe care nu mi-aș fi închipuit că aș îndura-o timp de o zi, darămite o lună. Dar am îndurat-o vreme de cinci luni de zile. Ca să vă dau o idee despre cum este această durere, imaginați-vă sunetul tipic emis în timpul unui test de difuzare în situații de urgență la televizor. Acum imaginați-vă acest sunet dat la limita maximă permisă de televizor. Te întinzi să închizi sonorul dar acesta nu funcționează. Încerci să părăsești apartamentul dar ușile sunt încuiate. Nu există scăpare de acest atac auditiv, așa că pur și simplu te așezi și înduri aceste 60 de secunde de infern. Dar sunetul nu dispare după 60 de secunde. Continuă să urle 3
tom shadyac
Manual de folosire a vieții
o oră întreagă, apoi o săptămână, apoi o lună, apoi câteva luni de zile. Aceasta a fost experiența mea în ce privește sindromul post comoție - singura ușurare din acest calvar, găsind-o în izolarea completă, atârnarea de draperii mate la ferestre care să împiedice intrarea luminii și dormitul pe jos într-o debara din dormitor. După cinci luni de zile insuportabil de lungi, mi-a apărut o conștientizare simplă: dacă sănătatea mea nu se îmbunătăţea, nu voi mai trăi mult, şi, prin urmare, mă uit la ultimul capitol din viața mea. Este o experiență intensă să îți înfrunţi propria moarte, cu atât mai mult felul în care acest caracter efemer al vieţii poate să mobilizeze pe cel care se confruntă cu o astfel de situaţie. Iar în momentul în care m-am abandonat, un sigur gând mi-a venit în minte: nu poți să mori fără să îți fi spus povestea, nu poți să mori fără să fi exprimat vreodată ceea ce ești tu cu adevărat. Vedeți voi, vreme de aproape 15 ani de zile mi-am transformat viața, deșteptându-mă din somnul nostru colectiv, trezindu-mă cu o viziune asupra lumii și a felului în care aceasta funcționează, conștientizându-mi propria ipocrizie și pe cea a unei culturi care operează în opoziție cu acea viziune - o cultură care s-a rătăcit in ”vacarmul ucigător al materialismului nostru”, cum spunea Thomas Merton. Am fost crescut în această cultură a excesului, sedus de farmecele sale goale și amăgit în deprinderi inconștiente pe care acum, cu toată speranța, devoțiunea și imperfecțiunea, le desființez în încercarea de a renunța la consumerism în favoarea compasiunii și de a trece de la bunăstarea materială la bunăstarea autentică. Prin grația vieții, sau, îndrăznesc să 4
Prefață
spun, a lui Dumnezeu1, a apărut o nouă perspectivă. Prin urmare, ofer această scriere ca fiind, în parte, o confesiune și, în parte, un comunicat al ideilor care sălășluiesc acum în mine, tuturor acelora care e posibil să simtă că viața poate fi mai simplă, mai profundă și mai bogată decât viziunea culturală actuală către care, în momentul de față, mărșăluim ca niște roboți. Ce s-a mai petrecut cu prietenii noștri excursioniști? I-am revăzut cu ocazia unei întâlniri întâmplătoare la un magazin local, unde ne-au spus că aveau atât de mare nevoie de benzină în acele temperaturi sub zero grade Celsius că șocul inițial la vederea mesagerului neașteptat a fost în curând eclipsat de utilitatea bunurilor aduse. Probabil că se va petrece la fel și aici: șocul provocat de mesagerul improbabil să fie în curând pus în umbră de oricare ar fi impulsul pe care această carte îl oferă, de lumina pe care e posibil să o dăruiască și de convingerile revelate aici. Pentru ca numai și numai prin convingeri tu și eu vom îndrepta cursul greșit al umanității și vom începe să dăm naștere lumii pline de iubire, bunătate și compasiune pe care toți o visăm ca posibilă. 1. Nota autorului: în acest text am ales să folosesc cuvântul Dumnezeu deoarece este pur şi simplu cel mai bun cuvânt pe care îl ştiu pentru a descrie Misterul, Sursa, Creatorul, Forţa, Viaţa, Iubirea sau pe Marele Electron, aşa cum George Carlin obişnuia să-L numească. Cuvântul cu „D” nu este destinat să favorizeze nici o religie în mod special sau să evoce imagini stereotipe ale unui bărbat cu barbă albă ce stă aşezat pe un tron pregătit să judece faptele muritorilor. Este o încercare de a denumi imposibila, inefabila scânteie divină cea necuprinsă, focul ce arde fără să consume, în tine, în mine şi în toate creaturile vii. Vă rog să înlocuiţi acest cuvânt în mintea şi în inima voastră cu orice alt cuvânt sau expresie care vi se pare mai adecvată.
5
tom shadyac
Manual de folosire a vieții
Viziunea noastră asupra lumii și a problemelor ei a devenit în mod inutil complexă și întortocheată, iar acum cu toții suntem în mod colectiv copleșiți și descurajați cu privire la ceea ce fiecare dintre noi poate să facă pentru a schimba cursul nenorocirilor din lume. Războaiele, sărăcia, genocidul și criza mediului înconjurător aruncă o umbră prea întunecată și prea cuprinzătoare pentru a putea fi vreodată înlăturată de o singură persoană, de o simplă idee sau de un concept. Dar luați în considerare aceasta: războaiele, sărăcia, genocidul și criza mediului înconjurător nu sunt de fapt nici pe departe problema; ele sunt simptomele unei probleme endemice mai profunde care, dacă este identificată și adusă în lumină poate fi rezolvată. S-a spus că definiția inteligenței este abilitatea de a descoperi cauzele primare, de bază. Aceasta este intenția mea aici, să identific cauzele principale ale necazurilor lumii și, făcând aceasta, să expun în mod deschis soluția și să împuternicesc pe fiecare dintre noi să ia parte la acest plan de corectare de care este nevoie cu disperare. *** Un cuvânt de atenționare. Dacă citiți acest Manual de folosire a vieţii sperând să descoperiți cei zece pași de urmat ca să vă îndreptați viața, veți fi dezamăgiți. Cartea aceasta nu este despre zece pași de urmat, ci este despre un singur pas: înțelegerea principiului simplu dar semnificativ care, atunci când este cu adevărat îmbrățișat și personificat, transformă totul. Ralph Waldo Emerson a înțeles prea bine acest lucru. 6
Prefață
A părăsit biserica unitariana ca să scrie despre acest principiu, a comunicat acest principiu în cadrul Colegiului Teologic de la Harvard și nu a mai fost invitat acolo timp de 30 de ani. În fond, toate eseurile și prelegerile sale, atunci când sunt reduse la esență, vorbesc toate despre aceeași unică idee. Același lucru se poate spune despre lucrările lui Gandhi, despre discursurile lui Martin Luther King Jr., despre învățăturile lui Lao Tse și despre poezia lui Rumi. Este o idee care traversează spațiul și timpul, educația culturală și diviziunile religioase; este o idee care poate ţinti săgeata înțelegerii infinite către inima ta. Țineți minte, despre Buddha se spunea nu că este înțelept, ci trezit spiritual. Este ceea ce speră şi această carte: să trezească cititorul, să dezvăluie această idee, acest principiu în toată simplitatea, puterea și perfecțiunea lui. Acum câțiva ani am ajutat la fondarea unui adăpost pentru cei fără casă în Charlottesville, Virginia. Când eforturile noastre au întâmpinat rezistență, i-am spus lui Charlie Woods, un om fără adăpost, îndemnându-l să aibă răbdare: ”Charlie, facem tot posibilul ca să determinăm comunitatea să îi înțeleagă pe cei fără adăpost”. Charlie replică, ”De prea mult timp oamenii i-au înțeles prea puțin (sub-înțeles) pe cei fără adăpost. Ceea ce avem nevoie acum este ca oamenii să supra-înțeleagă”. (n. tr.: joc de cuvinte under-stand - a sta dedesubt şi over-stand - a sta deasupra). Când vine vorba despre ce e în neregulă în lume și cum putem îndrepta aceasta, mă alătur domnului Woods: mult prea multă vreme am sub-înțeles. Această carte este încercarea mea de a supra-înțelege. 7
introducere
Cei doi lupi din interiorul nostru Dacă vrei să fii un autentic căutător al adevărului, este necesar ca cel puțin o dată în viață să te îndoiești, pe cât posibil, de toate lucrurile.
René Descartes Filmele de acțiune din zilele noastre, de la Războiul Stelelor la Transformatorii îşi datorează în mare măsură inspiraţia strămoșilor din antichitate care au transmis de la o generaţie la alta povești despre lupta continuă dintre lumină și întuneric, dintre bine și rău, dintre îngeri și demoni. Una dintre poveștile mele preferate este un cunoscut mit amerindian despre doi lupi care trăiesc înăuntrul fiecăruia dintre noi, doi lupi angajați într-o luptă aprigă pentru controlul vieților noastre. Unul din lupi, lupul fricos, trăiește în mânie, egoism, invidie, lăcomie, resentimente și minciuni. Celălalt lup, lupul sincer, trăiește în recunoștință, bunătate, iubire, bucurie, compasiune și empatie. Mult prea multă vreme am ascultat de lupul meu cel fricos strigându-mi sfatul cel rău: ”Trebuie sa te integrezi! Nu clătina barca! Fă așa cum ți se spune!” Dar, din fericire, de-a lungul timpului, lupul cel sincer l-a înfruntat cu curaj pe 9
tom shadyac
Manual de folosire a vieții
geamănul său iluzoriu reducându-i la tăcere urletul întunecat cu simple șoapte pline de înțelepciune: ”Caută adevărul. Urmează-ţi inima. Dă drumul, detaşează-te!”. Este oare surprinzător atunci că mare parte din această carte mi s-a revelat ca o conversație dintre aceste două voci interioare, care se războiesc, voci pe care le numesc pur și simplu Frică și Adevăr? Misticii sufiți, asceții credinței musulmane, consideră că există trei modalități de a te apropia de divin: una este rugăciunea, pe o treaptă mai sus se află meditația, iar și mai sus se află conversația. Structura unică a Manualului de folosire a vieţii a fost concepută având această observaţie de inspiraţie sufită în minte. Iată cum se prezintă cartea: fiecare capitol începe cu un scurt eseu care reflectă gândurile mele cu privire la diversele provocări cu care ne confruntăm ca indivizi și ca societate pentru a da naștere unei lumi mai bune și mai pline de compasiune. Fiecare eseu este apoi urmat de o conversație - dialogurile dintre Frică și Adevăr - care îmi testează ipotezele și aplicarea lor în lumea reală. Structura nu este prea diferită de cea a unei ore de curs cu un plan de lecție urmat de un interval cu întrebări și răspunsuri. Singura diferență - și este o diferență semnificativă - este că ambele voci care iau parte la dialog îmi aparţin, e vorba de propria mea frică ce pune sub semnul întrebării propriul meu adevăr. Vedeţi voi, dialogurile dintre Frică și Adevăr nu sunt un exercițiu de genul îngerul cel bun versus îngerul cel rău; Frica nu este rea, și nici Adevărul nu este bun. Frica pur și simplu 10
introducere
Cei doi lupi din interiorul nostru
există și, după cum veți vedea, își are locul și rostul ei. Mai mult decât atât, vocile Fricii și Adevărului nu sunt menite să reprezinte frica tuturor și nici adevărul tuturor. Frica este vocea fricii care există sau a existat în mine. Speranța mea este că vă veți putea raporta ușor la ea și o veți recunoaște în voi. Adevărul este pur și simplu felul în care Dumnezeu, Sursa, Viața se manifestă prin mine în momentul acesta. Și, cu toate că nu vorbesc despre frica tuturor și nu pretind că știu tot adevărul și doar adevărul, acestea sunt două personaje pe care am ajuns să le cunosc bine: Frica, în perioada atașării, iar Adevărul, pe măsură ce am învățat să mă detașez. A regiza filme, aşa cum am descoperit, înseamnă foarte mult să te detaşezi. Dar, veți spune voi, regizorii sunt obsedați de control! Desigur. Dar atunci când suntem la înălțime, suntem pur și simplu niște buni ascultători, ne distanțăm de munca noastră și creativitatea se desfăşoară liberă. Frica reprezintă nevoia noastră de a ne agăța de malul râului, de a controla efectele, rezultatele, viețile noastre; ea înoată contra curentului. Adevărul constă în a da drumul acelei strânsori, în a te detașa de rezultate, în a avea încredere în direcția cursului Vieții. Sper ca dialogurile ce urmează să se dovedească instructive și să ajute cititorul să slăbească strânsoarea cu care se agață de mal și să înoate în armonie cu râul. Și acum să ne întoarcem la mitul nostru amerindian despre lupii care se războiesc: ”Care lup câștigă”? întrebați voi, ”Lupul Fricii sau Lupul Adevărului?” Răspunsul este simplu: ”Lupul pe care îl hrănești...” Fie ca aceste dialoguri să vă hrănească propria voastră autenticitate, să vă încurajeze 11
tom shadyac
Manual de folosire a vieții
să vă îndreptați spre adevăr, spre propria voastră inimă și, în consecință, spre Inima Universală. *** Ceea ce urmează este o mostră de dialog provocată de prefața cărții unde expun deschis intenția mea de a oferi o perspectivă asupra unei lumi care a luat-o pe căi greșite. Aruncați o privire: Frica:
Așadar scrii o carte? Ha! Tu și toți ceilalți. Adevărul: Nu mă interesează de toți ceilalți. Acela este teritoriul tău. Frica:
Dar nu ai nici o calificare. Ești doar un regizor de comedie. Adevărul: Un regizor de comedie nu este ceea ce sunt Eu. Frica:
Bine, fie! De asemenea, scrii și predai. Adevărul: Acestea sunt lucruri pe care le fac. Nu reprezintă ceea ce sunt eu. Frica:
Atunci, cine ești tu? Adevărul: Acesta este subiectul cărții, întrebarea la care trebuie să răspundem cu toții: cine ești tu? Frica:
Și ai ceva nou de spus pe tema acestui subiect? Adevărul: Esența nu este nouă. S-a mai spus și înainte. De miliarde de ani. 12
introducere
Cei doi lupi din interiorul nostru
Frica:
Miliarde de ani? Omul abia a învățat să vorbească acum 100.000 de ani! Vezi, deja îți arăți ignoranța.
Adevărul:
Oare vorbirea se limitează doar la oameni? Oare stelele nu vorbesc? Oare soarele nu preaslăvește?
Frica:
Ele nu vorbesc așa cum vorbim noi.
Adevărul:
Probabil că o fac chiar mai bine. Asta e ceea ce credea Thomas Merton.
Frica:
Călugărul? El trăia în tăcere. Ce știa el despre vorbire?
Adevărul:
Frica:
L-a auzit pe Dumnezeu vorbind prin copaci.
În cazul ăsta era ieșit din minți.
Adevărul:
Tocmai. Și dus în inima lui.
Frica:
Îți scapă ideea. Ce drept are regizorul lui Ace Ventura să le spună oamenilor cum să trăiască?
Adevărul:
Nici un drept. Nu vreau să spun nimănui cum să trăiască. Pur si simplu împărtășesc ceea ce știu.
Frica:
Dar speranța ta este să schimbi oamenii, recunoaște!
Adevărul: Speranța mea este să ofer o perspectivă. Rezultatele
nu țin de mine. Frica:
Bine, pentru că oamenii nu or să se schimbe! Chiar și religiile voastre spun că oamenii sunt plini de defecte, că sunt decăzuți.
Adevărul:
Oamenii nu sunt decăzuți. Pur şi simplu au uitat. 13
tom shadyac
Manual de folosire a vieții
Frica:
Au uitat? Ce au uitat? Adevărul: Cine sunt ei. Frica:
Iar vii cu asta! Nu mai sunt și alte întrebări care să fie adresate? Bine, scrie-ți cartea. Eu nu o să tac, știi bine. O să îmi spun părerile după mintea mea. Adevărul: Tu vei vorbi din minte, bineînțeles. Frica:
Și ce e rău cu asta? Mintea noastră este ceea ce ne face diferiți. Descartes a spus, gândesc, deci exist. Adevărul: Iar eu spun, EU SUNT, deci gândesc. Frica:
Mă derutezi. Ce vrei să realizezi? Adevărul: Nimic. Totul este deja realizat. Frica:
Acum vorbești ca un creștin care face reclamă în gura mare la harul mântuitor al lui Iisus. Adevărul: Aici nu e vorba de creștinism, sau oricare altă credință, la drept vorbind. Este vorba despre a răspunde la întrebare. Frica:
Știu, știu! Cine ești tu? Adevărul: Da. Cine ești tu? Să încercăm să aflăm?
14
Capitolul 1
omenirea se află în suferință Pentru ca omenirea să supraviețuiască este esențial un nou mod de gândire...
Albert Einstein Am spus mai demult că toți prietenii mei cei mai buni sunt morți. Și când spun cei mai buni prieteni, mă refer la aceia cu care am petrecut mult timp împreună, care miau picurat lumină în suflet, care au recunoscut în mine identitatea mea reală - ale căror cuvinte, gânduri și fapte m-au inspirat către noi înălțimi ale iubirii și înțelegerii. Mă refer la acele spirite radicale, spirite modeste, Iisus, Gandhi, Lao Tse, Emerson, Thoreau, Hafiz, Rumi, Kahlil Gibran, Thomas Merton, St. Francisc de Assisi, Rainer Maria Rilke și Martin Luther King Jr. Există, totuși, o excepţie de la această listă funebră de sfinți și înțelepți, de scriitori și filozofi; e vorba de o poetă câștigătoare a premiului Pulitzer și care este indubitabil în viață. Se numeşte Mary Oliver, iar în 2007 am avut fericita ocazie să vorbesc cu ea. Să vă povestesc contextul în care acest lucru s-a petrecut. Industria spectacolului și arta în general sunt foarte [...] 15