2 minute read
Popoare de astăzi. Românii
Popoare de ast zi. Românii
DICȚIONAR ISTORIC
Advertisement
Ursitoarele = tradiție populară referitoare la cele trei zâne ale destinului.
Port popular
Căluții
ȘTIAȚI CĂ?
Sărbătorile de iarnă încep la români odată cu Sf. Nicolae, pe 6 decem brie, și se încheie pe 24 februarie, cu Dragobetele, care marchează î nceputul primăverii și al anului agricol. „Pe culmea cea mai înaltă a munților Carpați, se întinde o țară mândră și binecuvântată între toate țările semănate de Domnul pre pământ.” (Nicolae Bălcescu)
Poporul din care facem parte se numește poporul român. S-a format încă din Antichitate, după ce dacii au fost cuceriți de romani, pentru ca mai apoi să intre în contact și cu alte popoare migratoare, în special cu slavii. Alături de români, trăiesc maghiarii, germanii, rromii, turcii, bulgarii etc. România este situată în sud-estul Europei Centrale, în zona de întâlnire a Munților Carpați cu Dunărea și Marea Neagră. Capitala este la București, dar în vremuri de demult, orașele Târgoviște, Suceava, Alba Iulia au fost și ele capitale.
Românii au avut de-a lungul timpului ocupații diverse, precum cultivarea pământului, creșterea animalelor, exploatarea minereurilor, practicarea meșteșugurilor, comerțul, iar în prezent, meserii specifice lumii de astăzi.
În ceea ce privește tradițiile și obiceiurile românilor, acestea variază de la o regiune la alta. Ele sunt legate de momente importante ale vieții, precum nașterea (ursitoarele), botezul (prima baie, scăldătoarea), căsătoria (pețitul, alegerea nașilor), sau de trecere a anotimpurilor: Mărțișorul, Dragobetele. Marile sărbători religioase au și ele obiceiuri și tradiții specifice: colindatul, împodobitul bradului, încondeierea ouălor de Paște etc. Anul Nou este însoțit de datini și ritualuri precum ursul, capra, căluții, cerbul, mascații, Jienii, Plugușorul și Sorcova. Doina, hora, călușul sunt printre cele mai cunoscute cântece și dansuri ale românilor. Costumele populare românești, decorarea ceramicii, sculptatul în lemn reflectă și ele dragostea pentru frumos a românilor. Evenimentele istorice au creat alte sărbători: Ziua Națională (1 Decembrie), Unirea Principatelor (24 Ianuarie) etc., zile în care se organizează festivități și se onorează strămoșii.
DESCOPERĂ! DESCRIE! DISCUTĂ!
I. Privește cu atenție harta României, citește textul, apoi rezolvă cerințele.
II. Privește imaginile și precizează ce simboluri ale României reprezintă.
III. Observând harta de mai jos și utilizând și internetul, descoperă și alte obiceiuri, tradiții și sărbători ale românilor.
„Formele de relief sunt distribuite în proporții aproximativ egale: munții ocupă 31% din suprafață, dealurile și podișurile 33%, iar câmpiile 36%. Ele au o așezare echilibrată și armonioasă. În mijlocul țării se afl ă Podișul Transilvaniei, străjuit de cercul Munților Carpați, așa cum zidul înconjoară o cetate...” (Ioan Aurel Pop, Istoria românilor)
1. Indică pe hartă formele de relief despre care s-a vorbit în lecție. 2. Explică legătura dintre relief și ocupațiile oamenilor. 3. Descrie obiceiuri și tradiții care încă se mai practică în localitatea ta.
A B
SLOVACIA
UCRAINA
UNGARIA
Satu Mare
V N
S E
VREAU SĂ ȘTIU MAI MULT
Zestrea românilor. Datini și obiceiuri de Crăciun în Țara
Oașului, TVR1: https://www.youtube.com/watch?v=7HduMXf-fBg Zestrea românilor. Datini și obiceiuri de Crăciun din Țara
Vrancei, TVR1: https://www.youtube.com/watch?v=S86xQ9VuxKI Zestrea românilor. Olăritul în Șișești, județul Mehedinți, TVR1: https://www.youtube.com/watch?v=Hradpr8u0x0
