Construcții religioase și ctitorii lor

istorice

UNITATEA 3

Construc ii religioase i ctitorii lor

DICȚIONAR ISTORIC

ctitor = persoană care suportă în totalitate sau parțial cheltuielile pentru ridicarea și înzestrarea unei biserici sau a unei mănăstiri.

Biserica Episcopală de la Curtea de Argeș

ȘTIAȚI CĂ?

De construirea bisericii de la Curtea de Argeș este legată Legenda meșterului Manole. Aceasta ne spune că domnul i-a cerut meșterului să construiască o biserică așa cum nu a mai fost alta pe lume. După sacrificii dureroase, meșterul construiește biserica, dar domnul îi ia schelele și îl lasă pe acoperiș. Manole își construiește aripi, dar nu reușește să zboare. În locul unde a căzut a apărut un izvor.

Românii i-au închinat lui Dumnezeu biserici din cele mai vechi timpuri. Domnitorii Țărilor Române au ctitorit mănăstiri și biserici pe întregul cuprins al ţării și au făcut donaţii generoase și lăcașurilor ortodoxe de la Muntele Athos și din Balcani.

În cei 32 de ani de domnie, Mircea cel Bătrân a manifestat un interes deosebit faţă de biserică, întemeind multe lăcașuri de cult, de exemplu mănăstirile Cozia, Cotmeana, Nucet. A sprijinit și mănăstirile Vodiţa, Tismana.

Ștefan cel Mare și Sfânt, cum este numit de Biserica Ortodoxă, n-a fost numai conducător de oști, iscusit diplomat, ci și un mare ctitor de lăcașuri bisericești. După cum scria Grigore Ureche, domnitorul a construit zeci de mănăstiri și biserici.

Petru Rareș, fiul lui Ștefan cel Mare, a construit numeroase biserici și mănăstiri în Moldova, în secolul al XVI-lea: Probota, Moldovița. Încă din vremea sa au început să fie realizate frescele (pictură lucrată cu ajutorul culorilor de apă pe o tencuială încă umedă) exterioare ale unor biserici moldovenești, renumite în prezent în întreaga lume.

Neagoe Basarab, domnitorul Țării Românești (1512–1521), a ctitorit Mănăstirea de la Curtea de Argeș. Aceasta este considerată una dintre cele mai frumoase biserici din lume. De asemenea, el a ctitorit și mănăstiri de la Muntele Athos.

Antim Ivireanul, mitropolit român de origine georgiană, a fost o personalitate culturală remarcabilă a literaturii române vechi. Este ctitorul Mănăstirii Antim (1713–1715), un monument deosebit de arhitectură, pictură și sculptură din București.

În urma domniei lui Constantin Brâncoveanu au rămas numeroase ctitorii religioase și un stil arhitectural care-i poartă numele, stilul brâncovenesc. Ca exemple, amintim Mănăstirea Horezu și Mănăstirea Sâmbăta de Sus.

Mănăstirea Cozia Mănăstirea Putna

DESCOPERĂ! DESCRIE! DISCUTĂ!

I. Citește cu atenție textul următor, apoi continuă într-un paragraf povestea Brâncovenilor.

„Boier vechi și domn creștin, De averi ce tot strângea Sultanul se îngrijea... Căci vizirul îl pâra. Într-o joi de dimineață... Brâncoveanul se scula, Fața blândă el spăla. Barba albă-și pieptăna, La icoane se-nchina. Pe fereastr-apoi căta Și amar se spăimânta!” (Balada lui Constantin Brâncoveanul) Biserica Mănăstirii Horezu, principala ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu

II. Completează schema cu exemple din lecție.

Tismana