Recomandari pentru mame by Editura TREI

COLECÞIE COORDONATÃ DE

Vasile Dem. Zamfirescu

Recomand達ri psihanalitice pentru mame WILHELM STEKEL Traducere din german達 de Georgeta Mitrea

EDITORI: Silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfirescu DIRECTOR EDITORIAL: Magdalena Mãrculescu DESIGN: Faber Studio DIRECTOR PRODUCÞIE: Cristian Claudiu Coban DTP: Corina Rezai CORECTURÃ: Sînziana Doman

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României STEKEL, WILHELM Recomandãri psihanalitice pentru mame / Wilhelm Stekel ; trad.: Georgeta Mitrea. - Ed. a 2-a. - Bucureºti : Editura Trei, 2011 ISBN 978-973-707-576-5 I. Mitrea, Georgeta (trad.) 159.964.2:159.922.7 Autor: Wilhelm Stekel

Cuprins Prefaþã

Prefaþã la a doua ediþie

PARTEA ÎNTÂI Prima scrisoare

Introducere. O cãsnicie fericitã, condiþie preliminarã pentru un copil fericit Educaþia copilului înainte de naºtere. Alimentaþia femeii însãrcinate Scrisoarea a doua

Presimþirile femeii însãrcinate. Poftele viitoarei mame. Greºeala femeii însãrcinate. Voma femeii însãrcinate Scrisoarea a treia

Naºterile fãrã dureri. Incapacitatea de a alãpta. Educarea nou-nãscutului. Tandreþe normalã ºi patologicã. Viaþa sexualã a sugarului Scrisoarea a patra Singurãtatea sugarului. Educaþia cãtre independenþã. Fantezia copiilor. Voinþa de dominaþie. Tot ce este pentru prima datã rãmâne pentru veºnic în copil. Vânãtoarea de plãcere. Bãtaia ºi urmãrile sale. Spasmul glotei

Scrisoarea a cincea

Iubirea faþã de soþ ºi iubirea faþã de copil. Onanismul sugarului. Acþiunile însoþite de plãcere ale sugarului. Lupta împotriva suptului. Educaþia în spiritul curãþeniei. Scrisoarea a ºasea

Urmãri grave ale jocului „inofensiv“ cu copiii. Zonele erogene. Înþãrcatul. Scrisoarea a ºaptea

Pericolele sistemului copilului unic sau al celor doi copii. Educaþia care face din copil tiranul casei. Despre obligaþia de a mânca. Fãrã diferenþe mari de vârstã între copii. Scrisoarea a opta

Bazele megalomaniei ºi ale sentimentului de inferioritate. Educaþia care cultivã teama. Despre povestiri ºi cântece. Atenþie faþã de toate impresiile timpurii. Scrisoarea a noua

Educaþia în spiritul curãþeniei. Educaþia în spiritul ruºinii. Primele impresii ale copilului. Basmele. Tendinþa cãtre cruzime. Iubire, dar nu ºi slãbiciune. Supunerea exterioarã ºi cea interioarã. Scrisoarea a zecea Despre capacitatea de aducere aminte. Refulãrile. Psihanaliza. Rãsfãþul copiilor bolnavi.

Pedeapsa, o nedreptate? Constrângerea produce o reacþie împotriva ei Scrisoarea a unsprezecea

Animism. Legea bipolaritãþii. Ura originarã. Gelozia faþã de urmãtorii nãscuþi. Explicaþia cu privire la sexualitate. Adevãr faþã de copii Scrisoarea a douãsprezecea

Sugestie ºi educaþie. Hipnozã. Boala obsesionalã. Arta pedagogiei. Educaþia întru iubire prin iubire. PARTEA A DOUA Prefaþã

Prima scrisoare

Al doilea copil. Extreme în problema copilului. Omul este nãscut pentru a fii fericit. Naºterea acasã sau în afara casei? Relaþiile de rivalitate între copii. Clipitul din ochi, tremuratul ºi tulburãrile de vorbire. Deochiul, o superstiþie stupidã. Copilul nu este nici bun, nici rãu Scrisoarea a doua Gelozia împotriva surioarei ºi efectele ei. Tulburãrile de alimentaþie. Copii mici lãsaþi în seama fraþilor. Deºteptarea instinctului sexual. Instinctul de distrugere. Jucãrii cât mai simple posibil.

103

Scrisoarea a treia

111

Împopoþonarea copiilor. Mersul desculþ. Alimentaþia greºitã. Foamea de afect a copilului. Râsul ºi chiuitul. Copiii palizi. Plânsul „fãrã motiv“ Lupta pentru iubirea copilului Educaþia în spiritul adevãrului. Nevoia de somn. Somnul de dupã-amiazã. Evanghelia iubirii. Scrisoarea a patra

120

Operaþiile. Organe inutile? Onestitatea faþã de copii. Înºelãciune „inofensivã“? Promisiunile trebuie sã fie respectate. Puºculiþele. Impresiile copilãriei se pãstreazã. Instinctul de cercetare. Sentimentul de dreptate al copilului. Lauda de sine. Înãlþarea personalitãþii prin valori fictive. Minciuna convenþionalã despre sângerarea din nas Scrisoarea a cince

128

Primii pantaloni. Laudã cu mãsurã. Admiraþia faþã de propria persoanã. Crizele de mânie cauzate de gelozie. Întemniþarea ºi alte pedepse. Educaþia în spiritul comunitãþii Ironia. Copiii înþeleg mai multe decât ne putem închipui Scrisoarea a ºasea Greºeli de educaþie. Transformarea reprezentãrilor anxioase în reprezentãri plãcute. Cruzimea copiilor. O mai bunã formare a mamelor ºi educatoarelor. Dorinþa de a cunoaºte a copiilor.

135

Pedepse ºi admonestãri în faþa strãinilor. Primul furt. Viaþa pãrinþilor este învãþãmânt intuitiv pentru copii Scrisoarea a ºaptea

143

Jocurile copiilor. Grãdiniþele ºi imitarea celor mari. Stãri de angoasã ºi fenomene compulsionale. Boala obsesionalã infantilã. Fobia de animale. Copiii ºi disonanþele cãsniciei. Mania de a persifla a copiilor Scrisoarea a opta

152

Primul drum la ºcoalã. Teama de ºcoalã. Pãrinþi ºi profesori. Instruire înaintea intrãrii la ºcoalã? Ambiþia patologicã. Influenþa din partea colegilor de ºcoalã. Bunicii. Încrederea ºi stima faþã de pãrinþi Scrisoarea a noua

159

Pericolele strãzii. Activitatea copiilor, o speranþã pentru viitor. Primejduirea copiilor de cãtre adulþi patologici. Pedeapsa cu bãia în ºcoalã. Semnele reformei ºcolare. Copiii învaþã cel mai uºor jucându-se. Muncã ºcolarã acasã? Seri cu pãrinþii Scrisoarea a zecea

167

Tulburãri de vedere. Ajutorul pãrinþilor la temele de acasã? Aglomerarea claselor de elevi. Pericole ale bolilor prelungite. Copilul învaþã pentru sine, ºi nu pentru pãrinþii sãi Scrisoarea a unsprezece Copii care au pãrinþi divorþaþi. Procesul de desprindere a copiilor de pãrinþii lor. Problema celei de-a doua cãsãtorii. Tragedia cauzatã de mama vitregã. Martiriul copilului natural.

176

Scrisoarea a douãsprezecea

185

Grimasele. Eul în centrul tuturor consideraþiilor. Educaþia sentimentului social. Jocul cu focul. Dependenþa de copii mai puternici. Camere de dormit separate ale fraþilor ºi surorilor. Învãþãmântul muzical. Copilul ºi politica. Scrisoarea a treisprezecea

193

Homosexualitatea. Autoerotismul. Poziþia copilului mijlociu. Invidia. Conºtiinþa vinovãþiei ºi religia. Superstiþiile. Iubirea filialã recunoscãtoare. Scrisoarea a paisprezecea Din nou problema homosexualitãþii. O epistolã: Iscusinþa impresionantã a unui copil natural Pedepse la ºcoalã ºi acasã. Sinuciderile copiilor Copilul leneº. Mai multã înþelegere pentru viaþa sufleteascã a copilului!

200

Prefaþã De multã vreme doresc sã adun laolaltã rezultatele activitãþii mele îndelungate ca medic al sufletului ºi practician ºi sã le pun la dispoziþia comunitãþii într-o formã uºor de înþeles. De ce am publicat scrisorile tocmai în „Wendepunkt“? Pentru cã sunt de pãrere cã „dietetica sufletului“ ºi a corpului trebuie sã meargã mânã în mânã. Oamenii sãnãtoºi trebuie sã fie sãnãtoºi corporal ºi sufleteºte. Acesta este un vechi adevãr banal, dar unul dintre acele adevãruri fireºti pe care oamenii le repetã ºi totuºi niciodatã nu þin seama de ele. Piatra de temelie pentru asigurarea unui corp sãnãtos ºi a unui tineret sãnãtos trebuie sã fie pusã în copilãrie. M-am strãduit sã învãþ mamele cum trebuie sã facã aceasta. Nu este o misiune uºoarã. Dar este profitabilã ºi aduce câºtiguri mari. Aceastã muncã îmi produce bucurie ºi am intenþia de a continua aceastã carte ocupându-mã de anii mai mari1 ai copilãriei, de a scrie apoi Recomandãri pentru taþi ºi în cele din urmã Recomandãri pentru copii2. Fie ca ele sã-ºi atingã scopul ºi sã devinã o micã piatrã de construcþie pentru templul sãnãtãþii ºi al fericirii pe care o doresc fierbinte omenirii rãtãcite! Wien-Salmansdorf (Lindenhof), februarie 1927 DR. WILHELM STEKEL

1 2

Între timp apar la Editura Wendepunkt cãrþile cu nr. 10 ºi 12. ªi aceste scrisori vor apãrea în revista „Der Wendepunkt im Leben und in Leiden“ (Verlag Basel, Leipzig, Wien).

Prefaþã la a doua ediþie Dacã aº fi întrebat care dintre cãrþile mele este pentru mine cea mai importantã, aº rãspunde: Recomandãri psihanalitice pentru mame. În acest caz, este de înþeles cât m-a bucurat marele succes al acestei scrieri. Cea mai arzãtoare dorinþã a mea este ca principiile unei educaþii corecte sã rodeascã în cele mai largi cercuri. Deja existã trei traduceri ale lucrãrii în limbile olandezã, maghiarã ºi românã. În scurt timp vor urma altele. Sunt în pregãtire ediþiile englezã, portughezã, polonezã, sârbã ºi cehã. Vor fi fãcute tratative ºi pentru o ediþie francezã. Curând, Recomandãri psihanalitice pentru mame va deveni ceea ce eu am dorit fierbinte: o carte popularã internaþionalã care este de folos unei noi generaþii mai sãnãtoase. Am pregãtit aceastã a doua ediþie cu o deosebitã satisfacþie. Intenþia mea iniþialã a fost sã dezvolt diferitele capitole ºi sã adaug altele noi. Diverse activitãþi care s-au succedat m-au împiedicat sã pun în practicã aceastã intenþie. Dar îmi rezerv dreptul de a scrie în viitor un al patrulea volum: Completãri la teoria modernã a educaþiei3. Aº fi recunoscãtor pentru orice iniþiativã sau întrebare care ar proveni din cercul cititorilor mei. Fiecare nouã experienþã ne învaþã sã evitãm greºelile ºi devine germene de noi cunoºtinþe. Wien-Salmansdorf, martie 1930 Autorul

Completãrile vor apãrea în revista „Der Wendepunkt im Leben und in Leiden“ („Punctul de cotiturã în viaþã ºi în suferinþã“).

Partea întâi

Capitolul 1 Dragã prietenã, Priviþi viitorul cu neliniºte. Vã simþiþi mamã ºi deja vã gândiþi la toate grijile pe care le aduce cu sine educaþia unui copil. Aþi citit atât de mult despre greºeli de educaþie, ºtiþi cã multe tulburãri nervoase (pe care le numesc parapatice, ceea ce înseamnã tulburãri afective pentru cã nervii ca atare nu au nimic de-a face cu starea de nervozitate) sunt urmãri mai mult sau mai puþin grave ale intervenþiilor greºite în educaþie. Mã întrebaþi dacã existã vreo carte care într-o manierã concisã ºi totuºi cuprinzãtoare sã reprezinte un ghid pentru mame ºi persoane care vor sã devinã mame. Ei bine, nu cunosc o asemenea carte. Majoritatea sunt unilaterale ºi trateazã pe larg chestiuni lipsite de importanþã. Prin urmare, m-am decis sã scriu aceastã carte ºi sã v-o dedic. Reuniþi scrisorile separate ºi veþi ºti ceea ce este cel mai important despre educaþie, atât cât eu însumi ºtiu. Cãci multe sunt încã neclare ºi necercetate în noua psihologie abisalã. Multe reprezintã doar un modest început ºi numai puþine sunt sigure. Acest puþin vreau sã vi-l comunic. Veþi pretinde de la mine totuºi mai mult decât pot oferi? Educarea unui copil începe încã din momentul opþiunii pentru cãsãtorie. Cãci un principiu care mi s-a confirmat adesea este acela cã în cãsniciile nefericite apar copiii parapatici4. ªtiu, v-aþi 4

Parapatic = nervos.

Recomandãri psihanalitice pentru mame

WILHELM STEKEL

cãsãtorit din dragoste. În alegerea soþului nu v-aþi lãsat condusã de motive meschine, materiale. Nu aþi vrut sã vã „aranjaþi“ din teama de a rãmâne nemãritatã ºi de a ajunge „fatã bãtrânã“, batjocura lumii dintotdeauna atât de rãutãcioasã. V-aþi lãsat cãlãuzitã de licãrul sigur al iubirii. Vã armonizaþi cu soþul dvs. sufleteºte ºi trupeºte. Nu suferiþi de acele chinuitoare tulburãri ale vieþii sexuale care ne dovedesc nouã, medicilor sufletului, cã ceva în cãsnicie nu merge. Nu sunteþi o „femeie frigidã“. Sunteþi sãnãtoasã, la suflet ºi trup. Sunteþi un om fericit. Dar vai, ce rari sunt oamenii fericiþi în zilele noastre! Fiecare pare nemulþumit, se agitã dupã bani ºi succes, invidiazã averea ºi prestigiul celuilalt ºi se consumã tânjind dupã irealizabil. Dvs. ºi soþul dvs. sunteþi excepþii. ªtiþi sã uniþi obligaþia cu fericirea, sã vã bucuraþi de viaþã, însã fãrã sã faceþi din plãcere o datorie ºi din datorie o suferinþã. Amândoi iubiþi natura ºi arta. Vreþi sã faceþi din copilul dvs. un om fericit care de asemenea sã iubeascã viaþa, sã se bucure de existenþã ºi pe care sã nu-l chinuie întrebarea: „Ce rost are sã trãieºti?“. Acest fapt este deja un câºtig cert pentru copil! Aveþi nevoie de copil nu pentru a umple golul existenþei, ci pentru ca el sã împãrtãºeascã plinul vieþii dvs. Sã vã prezint faþa întunecatã a lucrurilor? Oamenii nefericiþi nu au dreptul de a avea copii! Dar ce vedem peste tot? Femei nefericite care au nevoie de un copil pentru a avea un scop în viaþã. Ele vor sã se amãgeascã în legãturã cu golul vieþii lor. Ele cautã un obiect al iubirii sau un obiect de distracþie, ceea ce, ºi într-un caz, ºi în celãlalt, este fatal ºi dãunãtor pentru copil. Copilul nu trebuie sã fie un înlocuitor pentru oameni fãrã rost ºi nefericiþi care ºtiu cã nu mai este nimic de fãcut cu viaþa lor. Oamenii deziluzionaþi fac din copii sediul speranþelor lor sfãrâmate (ceea ce nu am reuºit eu trebuie sã reuºeascã copilul meu!). Ei transferã asupra copilului planurile lor ambiþioase sfãrâmate, ei vor sã stoarcã de la copil cel mai ridicat randament ºi uitã cã nu existã decât o linie directoare a educaþiei, aceea de a-l ajuta sã depãºeascã în mod fericit pericolele primei copilãrii ºi ale pubertãþii ºi

de a-l face „independent“, adicã în stare sã ducã lupta pentru existenþã. Poate este deja locul sã vã fac atentã la pericolele tandreþei exagerate. Cine nu cunoaºte tipul copiilor rãsfãþaþi care devin, toþi, oameni nefolositori, avizi de tandreþe, de nepotolit în aceste cerinþe, deziluzionaþi ºi morocãnoºi, întotdeauna în cãutare, întotdeauna cu privirea îndreptatã înapoi, spre tãrâmul de neuitat al copilãriei. Toate aceste femei ºi toþi aceºti bãrbaþi deziluzionaþi în iubire cautã în copil înlocuitorul pentru cãsnicia lor nefericitã. Parteneri nefericiþi, gãsesc în sfârºit ceva „comun“, care le aparþine numai lor ºi le stã la dispoziþie lipsit de putere. Greºeala principalã mi se pare a fi aceasta: aºteptãm de la copii sã ne facã fericiþi, în timp ce datoria noastrã este de a-i face noi pe ei fericiþi. Deci nu aºteptaþi prea mult de la copil! Nu vã puneþi speranþele în el! Nu visaþi la un geniu, la un copil minune, la ceva special. Copilul va fi un om cu toate calitãþile ºi slãbiciunile unui om. De dvs. depinde care se vor exprima mai târziu mai puternic: calitãþile sau slãbiciunile. Deja puteþi contribui la a transmite copilului impresii plãcute. Încã nu cunoaºtem legile acelei mneme, memoria secretã despre care a povestit atât de mult cititorilor sãi iubitul meu coleg dr. Bircher5. Încã nu ºtim cãile prin care se transmit asupra copilului impresiile sufleteºti. Cert este cã într-un corp sãnãtos ºi care se bucurã de viaþã se dezvoltã o fiinþã pe mãsurã. Unele femei însãrcinate suferã de tot felul de reprezentãri pline de teamã, necugetate. Se vãd murind la naºtere, inima lor tremurândã se umple de presimþiri negre. Adesea aceste temeri sunt consecinþe ale vechilor dorinþe rãuvoitoare pe care femeile respective le aveau când erau copii ºi mama le anunþa sosirea în curând a unui nou rival. Gelozia nu cunoaºte nici mãsurã, nici limite. ªi toþi copiii sunt 5

Vezi articolul „Despre trebuinþa sufletului omenesc, îmbolnãvire ºi însãnãtoºire“, de dr. Bircher-Benner în revista „Der Wendepunkt im Leben und im Leiden“. Prima parte a acestei lucrãri este apãrutã cu nr. 8 în Editura Wendepunkt.

Recomandãri psihanalitice pentru mame

WILHELM STEKEL

geloºi. Toþi vor sã fie unici ºi de neînlocuit. Fraþii sunt apreciaþi mai întâi ca rivali ºi nu sunt primiþi în mod prietenos. Legea revanºei (a talionului) ne determinã sã ne temem tocmai de ceea ce am dorit altora. Rãmânem copii toatã viaþa. De ce ni s-a vorbit atât de mult despre pedeapsa divinã ºi atât de puþin despre capacitatea lui Dumnezeu de a înþelege totul ºi de a ierta? Credeþi într-un Dumnezeu al iubirii, ºi nu într-unul al rãzbunãrii. Trãiþi în continuare viaþa de pânã acum. Munciþi ca ºi înainte, faceþi miºcãrile dvs. obiºnuite, alimentaþi-vã raþional, feriþi-vã atât de supra, cât ºi de subalimentaþie! ªi bucuraþi-vã de viaþã! Vãd o întrebare pe buzele dvs. Cum rãmâne cu iubirea fizicã? Pot sã îl îmbrãþiºez pe soþul meu în timpul sarcinii? Aceastã întrebare conþine multã superstiþie. Fanaticul spune: te poþi îmbrãþiºa numai dacã vrei sã procreezi. Altfel este un pãcat. Preoþii raþionali râd de aceºti fanatici care vor sã transforme viaþa frumoasã într-o vale a plângerii. Dar existã ºi medici care propovãduiesc abstinenþa pentru a nu dãuna copilului. Eu nu am remarcat niciodatã aºa ceva. Cunosc cãsãtorii în care iubirea a fost practicatã pânã la limita posibilului ºi copiii au fost superbi, s-au dezvoltat admirabil. ªi poate tocmai de aceea! Plãcerea iubirii aparþine necesitãþilor vieþii, ea întreþine tinereþea ºi bucuria de a trãi. Cunosc din pãcate bãrbaþi pe care femeia însãrcinatã îi dezgustã. Ce suferã aceste sãrmane femei! Nu numai din cauza lipsei de plãcere ºi iubire, ci ºi din cauza sentimentului de inferioritate, din cauza sentimentului cã produc impresia de respingãtor ºi urât. Aceºti bãrbaþi parapatici ar trebui sã consulte un medic. Cele mai multe femei ºi toate femeile care concep cu iubire devin mai frumoase decât înainte. Sunt ca un mugure care devine apoi floare. În ochii lor apare o luminã care le transfigureazã, iar pe buze le înfloreºte un surâs minunat, ca surâsul imortalizat de Leonardo da Vinci în a sa Mona Lisa. Dragã prietenã, înþelegeþi la ce mã refer: educarea copilului începe din prima zi a sarcinii. Sângele dvs. hrãneºte copilul, forþele sufletului dvs. se rãsfrâng asupra sa, gândurile ºi emoþiile dvs. i se transmit.

Apreciatul meu coleg dr. Bircher-Benner vã va þine poate o prelegere despre alimentaþia femeii însãrcinate. Am citit cândva cã femeile care au urmat un regim vegetarian în ultimele trei luni de sarcinã nasc foarte uºor, oasele craniului copilului fiind mai puþin dure. Nu pot spune nimic despre aceasta din experienþã proprie. Un lucru este cert: copilul mãnâncã tot ceea ce mâncaþi dvs. ªtiu cã mai aveþi întrebãri de pus. Prima scrisoare este suficient de lungã. Nu ºtiu dacã data viitoare voi putea fi mai concis. Dar avem destule sã ne spunem, nu-i aºa? Salutãri prieteneºti, Al dvs., dr. W. Stekel