COLECfiIE COORDONATÃ DE
Vasile Dem. Zamfirescu
Arta menflinerii cæsniciei SYLVIA R. KARASU, T. BYRAM KARASU Traducere din englezæ de Daniela Øtefænescu
EDITORI: Silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfirescu DIRECTOR EDITORIAL: Magdalena Mãrculescu DESIGN: Faber Studio DIRECTOR PRODUCfiIE: Cristian Claudiu Coban DTP: Ofelia Coøman CORECTURÃ: Ioana Augustin Raluca Goflia
Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României KARASU, SYLVIA R. Arta menflinerii cæsniciei / Sylvia R. Karasu, T. Byram Karasu; trad.: Daniela Øtefænescu. – Bucureºti : Editura Trei, 2011 ISBN 978-973-707-492-8 I. Karasu, Byram T. II. Øtefænescu, Daniela (trad.) 173.1 Copyright © 2005 by Rowman & Littlefield Publishers, Inc. First published in the United States by Jason Aronson, Inc. Lanham, Maryland U.S.A. Reprinted by permission. All rights reserved. Prima oaræ s-a publicat în Statele Unite ale Americii de Editura Jason Aronson. Lanham, Maryland, U.S.A. © Editura Trei, 2011 pentru prezenta ediflie C.P. 27-0490, Bucureºti Tel./Fax: +4 021 300 60 90 E-mail: comenzi@edituratrei.ro www.edituratrei.ro ISBN 978-973-707-492-8
CUPRINS
Mulflumiri Introducere
7 11
1. Relaflia în cæsnicie 2. Sexul în cæsnicie 3. Jocul puterii în cæsnicie 4. Comunicarea în cæsnicie 5. Sarcina øi copiii în cæsnicie 6. Copiii øi adolescenflii în cæsnicie 7. Vârsta de mijloc în cæsnicie 8. Cæsætoria — o cauzæ de boalæ 9. Redefinirea cæsætoriei
16 50 80 100 133 182 224 259 286
Epilog
322
Bibliografie
326
Mulflumiri Într°o carte ca aceasta le suntem recunoscætori multor persoane care au contribuit cu talentul lor deosebit. În primul rând, îi adresæm mulflumirile noastre speciale dr. Jason Aronson, a cærui societate este acum editura Rowman & Littlefield Publishers, Inc. Dr. Aronson a intuit imediat potenflialul øi valoarea proiectului nostru øi ne°a sprijinit pe parcursul lui. Îi mulflumim, de asemenea, în mod deosebit doamnei Melaina Balbo°Phipps, care ne°a ajutat la negocierile contractului iniflial. Nu am fi putut beneficia de o cale atât de netezitæ în realizarea proiectului nostru færæ conøtiinciozitatea asistentei noastre editoriale, doamna Sonya Kolba, care ne°a dirijat cu atâta grijæ, zel øi promptitudine de°a lungul întregului proces. Domnul Stephen Driver ne°a pæstorit cu competenflæ pe tot timpul redactærii, tehnoredactærii øi producfliei øi a asigurat ca manuscrisul nostru sæ fie citit temeinic øi cu o atenflie extraordinaræ la detalii. Doamna Linda Evans a fost un redactor neobiønuit de inteligent øi respectuos, iar doamna Julie Grady a depus o muncæ minuflioasæ øi atentæ la corectura manuscrisului nostru final. Le suntem, de asemenea, foarte recunoscætori domnului Robert Dorman pentru întocmirea indexului, astfel încât informafliile noastre sæ le fie mai uøor accesibile cititorilor, øi doamnei Allison Nealon, care a realizat coperta cærflii, cu o deosebitæ sensibilitate øi rezonanflæ pentru starea sufleteascæ pe care am dorit sæ o transmitem. Le mulflumim tuturor celorlalfli de la Rowman & Littlefield Publishers care au lucrat pe textul nostru.
8
Arta menflinerii cæsniciei SYLVIA R. KARASU, T. BYRAM KARASU
Doamna Hilda Cuesta a muncit neobosit øi cu plæcere pe manuscris timp de luni de zile. A cules øi copiat mai multe ciorne decât am putut noi sæ numæræm øi s°a identificat permanent cu proiectul nostru pe parcursul acestui laborios proces. Doamna Josephine Costa ne°a ajutat cu sârguinflæ øi entuziasm la toatæ corespondenfla øi la solicitærile de permisiuni de publicare. A fost o încântare sæ lucræm atât cu Hilda, cât øi cu Josephine, care s°au dovedit extraordinar de competente øi meticuloase în eforturile depuse pentru noi. Le suntem extrem de recunoscætori dr. Peter Kramer, doamnei Judith Viorst øi dr. Judith Wallerstein, care ne°au acordat cu generozitate din timpul øi priceperea lor pentru a revizui formele mai de început ale manuscrisului nostru øi a ne oferi comentariile lor. Având în vedere cæ au trebuit obflinute øi verificate numeroase referinfle, vrem sæ mulflumim personalului mai multor biblioteci, în special celui al Bibliotecii Samuel J. Wood de la Weill Medical College, Universitatea Cornell. Dorim sæ le mulflumim mai ales bibliotecarilor de la serviciul de referinfle øi informaflii: doamna Helen°Ann Brown, domnul Kevin Pain øi domnul Daniel E. Cleary, care este øeful Serviciilor de Informaflii øi Acces — tofli ne°au ajutat în cercetærile noastre. Le adresæm mulflumiri suplimentare domnului Bruce Silberman øi domnului Edsel Watkins, asistenfli bibliotecæ la Departamentul de Împrumut Interbibliotecar, pentru depistarea de materiale informative øi surse deosebit de ezoterice, pe care nici mæcar Weill nu le avea în colecflia sa. De asemenea, îi mulflumim directorului Bibliotecii Samuel J. Wood de la Weill Medical College, Universitstea Cornell, doamna Carolyn Anne Reid, care a ascultat ræbdætoare sugestiile privind procesul de împrumut interbibliotecar. Îi suntem în mod special recunoscætori øi doamnei Cynthia Rosado, asistent øef Serviciu Acces øi Cititori, Întreflinere Depozit øi Divizie Livrare de la Center for Humanities and Social Sciences al New York Public Library. Acest sediu central newyorkez al
9
bibliotecii este un loc descurajant, ale cærui surse sunt atât de bine protejate, încât deseori îfli ia un timp considerabil pentru a le accesa. Doamna Rosado ne°a înlesnit mult aceastæ întreprindere. În final, vrem sæ le mulflumim numeroøilor noøtri pacienfli — øi cæsætorifli, øi necæsætorifli — care ne°au împærtæøit, de°a lungul anilor, experienflele lor, deseori amare øi dureroase, øi ne°au ajutat sæ ne ølefuim øi ascuflim priceperea în abordarea øi tratarea complexitæflilor cæsætoriei.
Introducere Billy Graham a fost întrebat odatæ într°un interviu cum øi°ar descrie soflia lui viafla cu el. — Ei bine, a spus, cineva a întrebat°o într°o zi dacæ s°a gândit vreodatæ la divorfl, iar ea a ræspuns: „Nu, nu m°am gândit niciodatæ la divorfl, dar m°am gândit la crimæ“. Graham a adæugat: „Øi a glumit, desigur, pentru cæ avem o relaflie minunatæ“.1 Dacæ nu te°ai gândit sæ°fli omori soflul, aøa cum a declarat Ruth Graham în glumæ cæ a fæcut, eøti, într°adevær, o persoanæ neobiønuitæ. Probabil cæ nu ai vrut sæ admifli în mod conøtient o astfel de idee oribilæ. Dacæ, printr°o slabæ øansæ, nu te°ai gândit totuøi niciodatæ la crimæ, soflul tæu probabil s°a gândit. Desigur, crima conjugalæ realæ are loc numai ocazional. Forma cea mai obiønuitæ de „debarcare“ a unui sofl* dintr°o cæsnicie este divorflul, cu multe mici crime ale „sufletului“ având loc pe parcurs. Iatæ în cele de mai jos un exemplu al modului în care se schimbæ dramatic sentimentele în cursul cæsætoriei øi duc la gânduri de divorfl. Acest exemplu demonstreazæ evoluflia unei anume cæsnicii, aceea a lui Albert Einstein. Urmeazæ douæ scrisori de la el cætre prima sa soflie, Mileva Maric´. Prima scrisoare a fost compusæ în 1
Într°un e-mail cætre autori, din 13 octombrie 2003, domnul Stephen G. Scholle, vicepreøedinte de administraflie al Asociafliei Evanghelice Billy Graham, a declarat: Billy Graham a fost intervievat de cætre Mary Hart în 1990 øi a dat acest ræspuns în replicæ la întrebarea lui Mary Hart: „Dacæ m°aø afla aici cu ea [Ruth, doamna Billy Graham], cum øi°ar descrie ea viafla cu Billy Graham?“. * Pentru simplificarea exprimærii, voi folosi ca echivalent al lui „spouse“, care înseamnæ în englezæ atât sofl, cât øi soflie, doar masculinul „sofl“. În aceste situaflii, pronumele øi formele flexionate ale cuvintelor le voi întrebuinfla, în consecinflæ, la masculin, pentru a evita exprimæri greoaie, cum ar fi: soflul/soflia; el/ea; liniøtit/æ etc. (N.t.)
Arta menflinerii cæsniciei
12
SYLVIA R. KARASU, T. BYRAM KARASU
timp ce°i fæcea curte øi cu câfliva ani înainte sæ se cæsætoreascæ, în 1903. Cea de°a doua a fost scrisæ mult mai târziu, în 1914, care a fost anul separærii lor: Aceastæ primæ scrisoare, din 1900, a fost una dintre cele patruzeci øi trei de scrisori existente între Einstein øi Mileva: Færæ gândul la tine, nu aø vrea sæ mai træiesc în aceastæ jalnicæ turmæ de oameni. Dar avându°te pe tine, mæ simt mândru; iar dragostea ta mæ face fericit. Voi fi de douæ ori mai fericit când îfli... voi særuta gura dulce, care tremuræ plinæ de extaz doar pentru mine.
A doua scrisoare, din 1914, a fost conceputæ în anul separærii lor: A. Vei avea grijæ (1) ca hainele øi lenjeria mea sæ fie pæstrate în ordine, (2) ca sæ mi se serveascæ trei mese regulate pe zi în camera mea, (3) ca dormitorul meu øi camera de lucru sæ fie întotdeauna ordonate øi ca biroul meu sæ nu fie atins de nimeni altcineva decât de mine. B. Vei renunfla la toate relafliile personale cu mine, exceptând când acestea sunt necesare pentru a pæstra aparenflele sociale. C. ... (1) nu te vei aøtepta la vreo afecfliune din partea mea øi nu îmi vei reproøa aceasta, (2) trebuie sæ îmi ræspunzi imediat când îfli vorbesc.
În momentul scrierii celei de°a doua scrisori, Einstein era intrat bine în aventura cu veriøoara sa Elsa Lowenthal, care îi va deveni a doua soflie. Acum Einstein o descria pe Mileva ca fiind „o creaturæ neprietenoasæ, lipsitæ de umor, care nu obfline nimic de la viafla ei øi care, prin simpla°i prezenflæ, face sæ disparæ bucuria altora de a træi“. El adæuga: „O tratez pe soflia mea ca pe un angajat pe care nu°l pot concedia“.1 1
Scrisorile lui Einstein cætre Mileva Maric´: Lotul 3 (Scrisoarea 20), 30 august sau 6 septembrie 1900, øi Lotul 11, iulie 1914, Einstein Family Correspondence (Christie’s Catalogue, New York, 1996); descrierea lui Einstein a Milevei Maric´: Scrisoarea 489:365, „Cætre Elsa Lowenthal“ (Zürich, dupæ 2 decembrie 1913) øi Scrisoarea
13
Multe cæsnicii nu dureazæ nici mæcar cât a lui Einstein. Din nefericire, aceste alternanfle veninoase sunt destul de obiønuite pentru a ne face sæ ne întrebæm ce se întâmplæ cu marea iubire proclamatæ de cætre ambele pærfli la început øi cum de dragostea se transformæ atât de dramatic ani mai târziu în uræ øi chiar în furie ucigaøæ. Peste douæ milioane de oameni se cæsætoresc în fiecare an în Statele Unite. Unii se cæsætoresc pentru prima oaræ; alflii, pentru a doua sau a „n“°a oaræ. În cursul aceluiaøi an, cam un milion de oameni vor divorfla. Acest numær îi include pe aceia care divorfleazæ pentru prima datæ, ca øi pe cei care s°au cæsætorit øi au divorflat mai înainte. E greu de avut acces la niøte statistici exacte asupra divorflurilor din multe motive, inclusiv pentru cæ unele state, precum California, nici mæcar nu îøi raporteazæ datele. Oricare ar fi rata divorflurilor, fie cæ este de 40 la sutæ, de 50 la sutæ sau mai mare, depinzând de ce statistici demografice studiem, probabil putem fi cu toflii de acord cæ divorflul este mult prea frecvent astæzi. Dat fiind faptul cæ tipul de evoluflie pe care l°am væzut în cæsnicia lui Einstein nu este atât de neobiønuit, am putea sæ ne imaginæm cæsætoria ca pe un eveniment nepopular. Este clar cæ nu°i aøa. În realitate, a te cæsætori e unul dintre cele mai populare evenimente din viaflæ. Barbara DaFoe Whitehead, în Why There Are No Good Men Left (De ce nu mai existæ bærbafli buni), observæ cæ atunci când un eøantion de femei nemæritate, cu vârste între 20 øi 29 de ani, a fost întrebat cât de important era pentru ele sæ aibæ o cæsnicie bunæ, 89 la sutæ au ales „extrem de important“. Unii oameni chiar admit cæ doresc atât de mult sæ fie cæsætorifli, încât mai degrabæ s°ar cæsætori øi ar risca sæ ajungæ la divorfl decât sæ°øi anuleze nunta. 488:364–65, „Cætre Elsa Lowenthal“ (Zürich, înainte de 2 decembrie 1913), Collected Papers of Einstein, vol. 5, The Swiss Years: Correspondence, 1912–1914, trad. Anna Beck (Princeton University Press, Princeton, 1995).
14
Arta menflinerii cæsniciei SYLVIA R. KARASU, T. BYRAM KARASU
Jennifer Bayot relata în iulie 2003 cæ deseori cuplurile noi sunt dispuse sæ facæ datorii substanfliale doar pentru nuntæ. Dacæ mai e posibil, obsesia noastræ pentru nuntæ a crescut chiar mai ræu, a spus Cathy Horyn într°un articol din iunie 2004. Planurile de nuntæ capætæ deseori o viaflæ proprie. Horyn aratæ cæ în 2002 americanul mediu a cheltuit peste 22.000 $ pentru o nuntæ. Furnizorii din New York considerau cæ suma era mai apropiatæ de 50.000 $! Ea observæ cæ în timp ce numærul de cæsætorii din Statele Unite a ræmas relativ constant pe parcursul ultimilor douæzeci de ani, numærul organizatorilor de nunfli a crescut cu 25 la sutæ! Cu mai multe servicii øi mai multæ acoperire media disponibile, cuplurile se trezesc cu mai multe opfliuni pentru nunfli øi, probabil, cu cærflile de credit încærcate la limitæ chiar înainte sæ defileze printre rândurile de invitafli. Pânæ øi cuplurile homosexuale cer dreptul de a se cæsætori. Øi vor în mod specific cæsætorie, nu uniri civile sau parteneriate conjugale. Cæsætoria este cea care conferæ anumite privilegii, statut øi drepturi. Cele mai multe cupluri nu øi°ar investi de bunævoie timpul øi banii într°o încercare sau întreprindere care are un risc de nereuøitæ de vreo 50 la sutæ din cazuri. Totuøi, când vine vorba despre cæsætorie, læsæm deseori la o parte øansele. Presupunem cæ divorflul nu ni se va întâmpla nouæ. El are totuøi loc, øi nu chiar atât de rar. Ne cæsætorim pur øi simplu pentru mitul øi visul cæsætoriei, iar când ne trezim la realitatea sa, vrem cu disperare sæ ieøim? Aøa cum a spus Cyril Connolly: „Numai evitând începuturile lucrurilor putem scæpa de sfârøiturile lor“. Ca orice încercare, cæsætoria necesitæ competenflæ øi cunoøtinfle. De cele mai multe ori am relegat abilitæfli cum ar fi sæ devii sofl sau pærinte unui soi de calificare la locul de muncæ. Însæ cæsætoria necesitæ ceea ce numim simflul cæsætoriei, prin care ne referim la o înflelegere øi apreciere a ceea ce aduce cæsætoria pentru fiecare dintre sofli. Scriem într°un cuvânt pentru a exprima importanfla legæturii dintre cæsætorie øi simfl. Nu multæ lume intræ în cæsætorie
15
cu idei bine aprofundate dincolo de aranjamentele de nuntæ, ca sæ nu mai vorbim despre simflul cæsætoriei. Arta menflinerii cæsniciei este o carte despre simflul cæsætoriei, adicæ viafla conjugalæ, viafla dupæ nuntæ. Este despre diferenflele psihologice øi biologice dintre bærbafli øi femei, care fac cæsætoria atât de solicitantæ. Este despre cauza pentru care pasiunea e în pericol sæ pæleascæ în decursul cæsætoriei, despre felul cum hormonii exacerbeazæ comportamentul øi cum mintea noastræ ne zæpæceøte. Este øi despre cum sarcina øi apoi a avea copii mici øi adolescenfli catapulteazæ deseori o cæsnicie cætre punctul de rupere øi cum stresurile care apar în anii de mijloc, de pildæ din cauza aventurilor amoroase øi a bolilor, contribuie la dezbinarea soflilor. Aratæ, de fapt, cum sæ asiguri o cæsnicie fericitæ øi de duratæ: arta menflinerii cæsniciei.
Capitolul 1 Relaflia în cæsnicie Bærbaflii øi femeile se exaspereazæ reciproc, cæci nu sunt dispuøi sæ înfleleagæ, sæ accepte øi sæ învefle cum sæ træiascæ cu incompatibilitæflile lor, dacæ nu chiar sæ le slæveascæ.
CE E CU CÆSNICIA? Poate cea mai concludentæ înflelegere a ceea ce înseamnæ sæ fii cæsætorit vine, în mod ironic, din literatura despre cazul cæsætoriilor între persoane de acelaøi sex. Jonathan Rauch, în Gay Marriage (Cæsætoria gay), spune cæ urmætoarele øase cuvinte: „Vrei sæ te cæsætoreøti cu mine?“ sunt cele mai înnobilante øase cuvinte din limba englezæ.* De ce anume? Rauch subliniazæ cæ mariajul nu este doar un contract dintre douæ persoane; el implicæ, de asemenea, un pact cu comunitatea. Nu înseamnæ doar anumite drepturi øi privilegii, ci øi unele responsabilitæfli în ochii societæflii. Tocmai în virtutea acestui sprijin al comunitæflii øi legilor sale, atât statale, cât øi federale, el le conferæ celor douæ persoane un anumit statut, care este diferit de oricare altul. Într°adevær, printr°un calcul recent, cæsætoria împuterniceøte cuplurile cu peste o mie de drepturi øi privilegii federale øi cu alte trei sute statale, observæ Davina Kotulski. Cel mai important lucru este totuøi acela cæ ea implicæ øi încurajeazæ o relaflie specialæ, ce urmeazæ a fi dezvoltatæ între sofl øi soflie. Cæsætoria fægæduieøte, de fapt, afirmæ cæ respectivii parteneri au promis sæ aibæ grijæ unul de celælalt øi sæ fie oricând unul pentru celælalt, indiferent de circumstanfle, atât timp cât amândoi vor træi. Într°un episod al popularului show de televiziune Curb Your Enthusiasm (Frâneazæ°fli entuziasmul), soflul Larry øi soflia Cheryl planificæ sæ°øi reînnoiascæ juræmintele dupæ zece ani de cæsætorie. Cheryl insistæ ca Larry sæ includæ cuvintele cæ o va iubi „pentru eternitate“. Larry, cunoscut spectatorilor fideli pentru egoismul sæu, spune: „Eu m°am cam gândit cæ voi fi singur în eternitate“. *
De fapt, patru în englezæ: „Will you marry me?“ (N.t.)
18
Arta menflinerii cæsniciei SYLVIA R. KARASU, T. BYRAM KARASU
Pentru unii, chiar øi ideea de „pânæ când moartea ne va despærfli“ pare dincolo de înflelegere øi mult prea departe. Reflecteazæ la soflul tæu totuøi ca la „martorul pe viaflæ“ øi s°ar putea sæ gândeøti altfel. Martor pe viaflæ este un concept care provine de la Robert Louis Stevenson, care ne°a dat Comoara din Insulæ øi Grædina de poezii a unui copil øi, cel mai celebru, Dr. Jekyll øi Mr. Hyde. Într°unul dintre eseurile sale, Stevenson spune cæ, prin cæsætorie, „ai introdus de bunævoie un martor în viafla ta“. Acceptæm ca martor pe viaflæ sæ însemne cæ soflul tæu este cineva care trece prin viafla ta cu tine. Spre deosebire de cæderea unui copac în pædure când nu este nimeni sæ audæ, soflul tæu este acolo, amplificæ sunetul øi câteodatæ chiar îi dæ un sens. Cei care øi°au pierdut soflul spun deseori cæ partea cea mai grea a vieflii de unul singur este de a nu mai avea acel auditor, de a nu mai avea cu cine sæ împærtæøeøti viafla. O persoanæ necæsætoritæ vorbea despre venirea acasæ la câteva ore dupæ un accident. Nu°i pæsa nimænui; nu era nimeni acolo sæ°i observe întârzierea. Soflul tæu o va observa însæ.
DE CE NU POfiI SÆ FII CA MINE? DETERMINAREA UNUI SOfi ÎN A°L SCHIMBA PE CELÆLALT ESTE TÆGÆDUITOARE ØI DESCURAJANTÆ. Cei care se cæsætoresc se pot considera grav înøelafli când realizeazæ cât de diferit este soflul de ei înøiøi. În mod inevitabil, soflii încheie cæsætoria cu aøteptæri nerealiste de la celælalt. Câteodatæ un sofl cautæ de fapt în cæsætorie o clonæ psihologicæ. Fiecare sofl poate atunci sæ simtæ în mod natural dezamægire øi deziluzie øi sæ aibæ tendinfla de a da vina pe celælalt, ca øi pe instituflia cæsætoriei, øi sæ se întrebe dacæ acest „celælalt“ doreøte cu adeværat sæ°i fie alæturi „pânæ când moartea ne va despærfli“. Cei mai mulfli oameni par sæ aibæ o nevoie puternicæ, înnæscutæ de a schimba o altæ persoanæ, în special pe sofl. „De ce nu pofli sæ
19
fii ca mine?“ este cântat pe multe tonuri. Destul de interesant e cæ aceia care pun întrebarea rareori vor sæ se schimbe ei înøiøi; mai degrabæ vor ca soflul sæ fie ca ei. Pot oamenii sæ se schimbe cu adeværat? Oare va satisface vreodatæ vreo schimbare pe vreun sofl? Ne centræm øi punem accentul în principal pe diferenflele bærbat–femeie care impregneazæ cæsnicia øi fac relaflia maritalæ heterosexualæ atât de împoværatæ de conflicte. Odatæ ce soflii recunosc cæ partenerii lor au deosebiri veritabile øi fireøti, îi pot accepta mai bine. O greøealæ majoræ, øi una care poate produce vætæmæri considerabile unui cuplu, este credinfla cæ existæ doar o cale — calea lor. Când oamenii nu înfleleg aceste diferenfle, trag propriile lor concluzii despre personalitatea altcuiva, cum ar fi sæ°l considere pe celælalt ilogic sau egocentric. Apoi, ei pot interpreta greøit intenfliile celuilalt, crezând cæ nu ascultæ, este dezinteresat, negrijuliu, cæ are tendinfla de a controla sau are alte prioritæfli personale. În mod ironic, poate, cu cât ajungi sæ accepfli mai mult însuøirile partenerului tæu — în special defectele —, cu atât va revela calitæfli mai indezirabile: autocompætimire, gelozie, ambiflii, meschinærie, nepotrivire, prejudecæfli. Constatarea acestor træsæturi la soflul tæu cere mai multæ înflelegere øi toleranflæ din partea ta, dar øi instaureazæ o intimitate chiar mai puternicæ. Un bærbat øi o femeie într°o relaflie intimæ, mai ales o cæsnicie, se trateazæ unul pe altul cu o cruzime pe care nu s°ar gândi niciodatæ sæ o îndrepte împotriva cuiva care ar însemna mai puflin pentru ei. Michael Vincent Miller Beth spuse: — Øtii, nu eøti normal. Ar trebui sæ iei ceva medicamente. Ken replicæ însæ clar: — Ah, da? Tu eøti standardul? Dupæ zece ani de analizæ cu patru terapeufli diferifli, încæ îfli învinuieøti pærinflii pentru tot ce faci greøit în
Arta menflinerii cæsniciei
20
SYLVIA R. KARASU, T. BYRAM KARASU
viaflæ. Zace în genele tale; uitæ°te la fiicæ°ta, e la fel de istericæ øi nerezonabilæ ca tine. Beth: — Fiica mea? Nu fiica noastræ? Are jumætate din genele tale nenorocite.
Astfel de cruzimi au puflin de-a face cu intenflia de a°l jigni pe celælalt. Ele apar mai degrabæ în contextul deziluziilor severe pe care le træim când un partener ne dezamægeøte empatic. Tânjim la o empatie din partea soflilor noøtri care oglindeøte empatia pe care o mamæ idealæ o are pentru copilul ei. Michael Vincent Miller povesteøte o anecdotæ fermecætoare: „Întâi Dumnezeu l°a fæcut pe Adam. Dar Adam s°a plâns cæ e singur. Aøa cæ Dumnezeu l°a adormit øi a fæcut°o pe Eva din coasta lui Adam. Când Adam s°a trezit, a væzut o femeie splendidæ stând în fafla sa. Totuøi, el tot aræta nefericit, aøa cæ Dumnezeu a reapærut øi l°a întrebat: «Ce te fræmântæ acum, Adame? Uitæ°te la frumoasa soflie pe care am fæcut°o pentru tine!» Adam a ræspuns: «Da, dar întâi am nevoie de o mam滓. Dorinfla de acea dragoste necondiflionatæ pe care am fi cunoscut°o sau am fi dorit s°o fi cunoscut de la o mamæ ne pregæteøte pentru dezamægiri. Ceea ce înræutæfleøte lucrurile este faptul cæ træsæturile øi temperamentul personalitæflii noastre sunt în cel mai bun caz modificabile. În cartea sa cu acelaøi nume, Matt Ridley vorbeøte despre „nature via nurture“ [naturæ via educare]. Nicio psihanalizæ, nicio dozæ de Prozac øi nicio cerinflæ maritalæ nu pot modifica drastic øi semnificativ acest temperament de bazæ, deøi ele pot sprijini capacitatea individului de a°øi modera excesele. Cu alte cuvinte, temperamentul nostru este cel cu care ne°am næscut genetic. Datæ fiind aceastæ bazæ, ne dezvoltæm personalitatea în contextul mediului øi condifliilor noastre genetice. Cuvântul „temperament“ este legat de cuvântul „temper“*, duritatea conferitæ unui metal. Calitatea sa intratabilæ, refractaræ a fost *
Cælire, coeficient de duritate. (N.t.)
21
exprimatæ în Through the Looking°Glass (Alice în fiara din Oglindæ) a lui Lewis Carroll, când Regina de Cupæ o chestiona cu ræutate pe Alice despre incapacitatea ei de a face împærfliri, adunæri øi scæderi. Asigurându°se cæ nu va reuøi, ea îi cere lui Alice sæ încerce o altæ scædere. „Ia un os de la un câine: ce ræmâne?“ Alice a socotit. „Osul nu ar ræmâne, desigur, dacæ l°am luat — iar câinele nu ar ræmâne: ar veni sæ mæ muøte — øi sunt siguræ cæ eu nu ar trebui sæ ræmân!“ „Atunci crezi cæ nu ar ræmâne nimic?“ spuse Regina de Cupæ. „Cred cæ acesta este ræspunsul“. „Greøit, ca de obicei“, zise Regina de Cupæ, „ar ræmâne temperamentul câinelui“.
Aøa va fi øi cu temperamentul soflului tæu, chiar øi dupæ ce a fost dezgolit de toate protecfliile. Temperamentul øi træsæturile personalitæflii tale afecteazæ evident modul în care te raportezi la soflul tæu. La fel øi ceea ce ai træit tu în copilærie. Dacæ te trezeøti fæcând mult zgomot pentru nimic, s°ar putea sæ fie necesar sæ°fli examinezi propriile predispoziflii psihice care fli s°au dezvoltat din experienflele anterioare. Noi tofli ne raportæm la persoanele din viafla curentæ cu sentimente contaminate din relafliile trecute, în mod special din cele ale pærinflilor øi fraflilor sau surorilor noastre. Câteodatæ un sofl este o dubluræ pentru altcineva din cadrul familiei noastre inifliale. De exemplu, o femeie care a avut o relaflie furtunoasæ cu propria°i mamæ s°a înfuriat odatæ atât de tare pe soflul ei, încât, complet neatentæ la ce face, a strigat realmente la el: „MAMÆ!“ Cu excepflia cazului când soflii evalueazæ ce conflicte aduc în cæsnicia lor, ei le vor perpetua øi vor suferi din cauza lor în cæsætorie în mod cronic øi în repetate rânduri. În The Good Marriage (Cæsnicia bunæ), Judith Wallerstein øi Sandra Blakeslee merg atât de departe, încât spun cæ prima sarcinæ a cæsniciei este sæ te separi psihic de familia ta de origine. Pasul urmætor este sæ stabileøti o nouæ legæturæ cu pærinflii tæi.