COLECÞIE COORDONATÃ DE
Vasile Dem. Zamfirescu
Dragul meu duºman, prietenul meu periculos Cum sã cultivi o relaþie bunã cu fratele sau sora ta DOROTHY ROWE Traducere din englezã de Cãtãlina Necula
EDITORI: Silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfirescu DIRECTOR EDITORIAL: Magdalena Mãrculescu DESIGN: Faber Studio (Magdalena Radu) DIRECTOR PRODUCÞIE: Cristian Claudiu Coban REDACTOR: Raluca Hurduc DTP: Eugenia Ursu CORECTURÃ: Elena Biþu Eugenia Ursu
Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României ROWE, DOROTHY Dragul meu duºman, prietenul meu periculos : cum sã cultivi o relaþie bunã cu fratele sau sora ta / Dorothy Rowe ; trad.: Cãtãlina Necula. - Bucureºti : Editura Trei, 2012 ISBN 978-973-707-562-8 I. Necula, Cãtãlina (trad.) 392.31 364.28
Titlul original: My Dearest Enemy, My Dangerous Friend. Making and Breaking Sibling Bonds Autor: Dorothy Rowe Copyright © 2007 by Dorothy Rowe © Editura Trei, 2012 pentru prezenta ediþie C.P. 27-0490, Bucureºti Tel./Fax: +4 021 300 60 90 E-mail: comenzi@edituratrei.ro www.edituratrei.ro
Vedeþi cum am crescut noi douã în aceeaºi casã, dar am trãit în þãri diferite? (Nadia, despre sora ei mai mare, Vera: Marina Lewycka, Scurtã istorie a tractoarelor în limba ucraineanã)
Cuprins Prefaþã
9
Mulþumiri
15
1 Cea mai mare nevoie a noastrã: cea mai mare teamã a noastrã
19
2 O relaþie cum nu mai e alta
52
3 Douã moduri de a cunoaºte existenþa
110
4 Competiþia pentru a fi bun
165
5 Lupte pentru putere
221
6 Moartea unui frate
249
7 O problemã de memorie
285
8 Loialitate ºi trãdare
337
9 O relaþie de-o viaþã
389
Prefaþã Toatã viaþa am studiat fraþii. Dupã ce vei fi citit cartea aceasta, vei ºti de ce. Unul dintre lucrurile pe care le-am aflat este cã un singur lucru poate fi spus despre toþi fraþii. ªi anume, cã nu existã vreun lucru pe care sã îl poþi spune despre toþi fraþii. Sunt la fel de deosebiþi ca fulgii de nea. Fãrã îndoialã, acesta este motivul pentru care psihologii nu au studiat ataºamentul fraþilor cu acelaºi entuziasm ºi productivitate cu care au studiat relaþia mamã–copil. Acolo unde au avut loc studii pe grupuri de fraþi, au fost folosite chestionare care, prin natura lor, nu pot identifica variaþia imensã de la nivelul diferenþelor dintre fraþi. Puþini cercetãtori au urmãrit fraþii în propriile cãmine, de-a lungul copilãriei, deºi Judy Dunn a studiat fraþi sugari în cãminul lor1. ªi totuºi, pentru cei mai mulþi dintre noi, relaþia pe care o avem cu fraþii este cea mai lungã relaþie pe care o avem în decursul vieþii. Indiferent dacã relaþia este lungã sau scurtã, este atât de încãrcatã de emoþie, încât nu o putem da la o parte, aºa cum putem ignora un prieten de odinioarã. Atunci când o persoanã are dificultãþi de a rupe pentru totdeauna relaþia pe care o are cu un prieten neloial, este deseori vorba despre un prieten care a ocupat un loc asemãnãtor celui pe care îl ocupã fraþii în viaþa persoanei respective. În plus, pentru prima datã în istoria omenirii, stabilitatea politicã a întregii lumi este ameninþatã, nu de o ierarhie a puterii, ci de o frãþie, de frãþia Islamului, o miºcare, nu o organizaþie, care 1
Judy Dunn, Sisters and Brothers (Fraþi ºi surori), Fontana, Londra, 1984.
Dragul meu duºman, prietenul meu periculos. Cum sã cultivi o relaþie bunã cu fratele sau sora ta
10
DOROTHY ROWE
acþioneazã aºa cum o fac fraþii. Se luptã între ei, dar se unesc împotriva unui duºman, a unui non-frate. Dacã a existat vreodatã un moment propice pentru a studia fraþii, atunci acesta este momentul. Termenul de „fraþi“ defineºte doi copii care au aceiaºi pãrinþi, numai cã, în realitate, copiii dintr-o familie deseori includ fraþi cu un pãrinte comun ºi fraþi vitregi. În culturile în care poligamia este permisã, situaþia aceasta este mai frecvent întâlnitã decât cea opusã. De asemenea, în multe familii, verii sunt priviþi ca fraþi. De-a lungul istoriei creºtinãtãþii, o familie a inclus de multe ori fraþi cu un pãrinte comun ºi fraþi vitregi deoarece, atunci când soþia murea, aºa cum era cazul pe atunci, din cauza naºterilor ºi a bolilor, soþul se recãsãtorea, uneori cu o femeie mai tânãrã, care putea aduce pe lume copii, sau cu o vãduvã înstãritã ºi, eventual, cu un copil sau doi. În zilele noastre, popularitatea de care se bucurã divorþul face ca numeroase familii sã cuprindã copii din relaþiile anterioare ale membrilor cuplului. Aºadar, în carte voi folosi noþiunea de fraþi pentru cei care au aceiaºi pãrinþi, pe cea de fraþi cu un pãrinte comun pentru cei care împart un singur pãrinte ºi pe cea de fraþi vitregi pentru cei care au fost aduºi, de voie sau de nevoie, într-o familie în care existã deja unul sau mai mulþi copii ºi în care adulþii se aºteaptã sau sperã sã se considere fraþi copiii lor. În cadrul unei familii care cuprinde fraþi de sânge, fraþi cu un pãrinte comun ºi fraþi vitregi, sentimentele pe care unul dintre ei le are faþã de un frate de sânge pot fi diferite într-o oarecare mãsurã de cele pe care le are pentru un frate cu care are un singur pãrinte comun sau faþã de un frate vitreg, însã cu toþii se confruntã în mare parte cu aceleaºi complicaþii în privinþa traiului împreunã. Cele mai bune dovezi privind relaþiile dintre fraþi sunt date nu de cercetarea psihologicã, ci de memorii, biografii ºi de opere literare în care autorul ºi-a transpus în ficþiune experienþele de frate sau sorã. Nu toþi autorii de biografii cuteazã sã se aventureze pe teritoriul primejdios al copilãriei ºi al fraþilor. Mulþi sar cu repezi-
11
ciune peste ceea ce caracterizeazã drept „copilãria fericitã“ a subiectului lor. Biografia lui Penelope Fitzgerald despre tatãl ei ºi fraþii acestuia, intitulatã The Knox Brothers (Fraþii Knox), este foarte apreciatã, însã conþine doar câteva pagini despre copilãria acestor fraþi, despre care se spune cã a fost una fericitã2. Nu apare nicio explicaþie pentru excentricitatea fraþilor Knox ajunºi la vârsta adultã. În unele biografii, fraþii au parte de ceva mai mult decât un simplu loc în arborele genealogic. Asta se poate întâmpla ºi în cazul autobiografiilor. În extraordinara sa autobiografie Germs (Nemþii), Richard Wollheim aminteºte de fratele lui numai în scenele în care prezenþa acestuia constituie o parte necesarã a poveºtii pe care Wollheim doreºte sã o spunã despre sine3. Este clar, din aceste apariþii scurte ale fratelui, cã el ºi cu Wollheim nu au avut parte de o relaþie întru totul armonioasã. Wollheim era un om mult prea corect ca sã simuleze o relaþie bunã acolo unde nu exista niciuna ºi nici nu ar fi creat ceva care aduce cu o hagiografie a fratelui sãu, de genul celor pe care unii fraþi le scriu despre fraþii lor celebri. Studiul lui John Faulkner, My Brother Bill (Fratele meu Bill) îl aratã pe William Faulkner ca pe fratele mai mare ideal, iar pe pãrinþii lor, ca posedând o iubire ºi înþelepciune nesfârºite4. Nu existã menþiuni despre faptul cã tatãl lui bea ºi despre certurile lui cu soþia, care îºi dedica o mare parte a timpului martiriului domestic. În selecþia mea de biografii ºi ficþiune m-am bazat pe acelea unde scriitorul a încercat sã surprindã durerea ºi plãcerea de a fi ºi de a avea un frate. Cuprinzând o gamã cât de largã am putut, am încercat sã arãt cã, în timp ce în culturi diferite ºi la momente diferite, aºteptãrile în privinþa copiilor din cadrul unei familii variazã enorm, temele principale ale experienþei fraterne sunt universale. Pe fiecare dintre temele acestea am transformat-o în subiectul unui capitol. 2 3 4
Penelope Fitzgerald, The Knox Brothers, Flamingo, Londra, 2002. Richard Wollheim, Germs, Black Swan, Londra, 2004. John Falkner, My Brother Bill: An Affectionate Reminiscence, Victor Gollancz, Londra, 1964.
Dragul meu duºman, prietenul meu periculos. Cum sã cultivi o relaþie bunã cu fratele sau sora ta
12
DOROTHY ROWE
Prima ºi principala temã este valabilã pentru noi toþi, fie cã suntem sau nu fraþi; este vorba despre nevoia copleºitoare de a ne conserva sentimentul cã suntem o persoanã ºi despre groaza pe care o avem de a fi anihilaþi ca persoanã. Toate relaþiile noastre cu fraþii, indiferent de natura lor, se bazeazã pe ea. Chiar ºi indiferenþa faþã de un frate poate fi o modalitate de apãrare a sentimentului de a fi o persoanã. În mare parte, relaþiile dintre fraþi au de-a face cu a fi validat sau invalidat ca persoanã. A doua temã þine de modul în care ne formãm ataºamentele, fie ele de iubire sau de altã naturã, faþã de fraþi. A treia temã se referã la cum anume, dintr-un motiv neurologic departe de a fi înþeles, fiecare persoanã aparþine unuia din douã grupuri. Existã indivizi care îºi vãd sensul existenþei în relaþiile cu alþi oameni ºi existã indivizi care îl vãd în obþinerea înþelegerii, organizãrii ºi a unui sentiment de reuºitã. Pentru primul grup, teama de anihilare a sentimentului de a fi o persoanã se naºte din ameninþarea respingerii totale ºi a abandonului. Pentru al doilea grup, ameninþarea vine dinspre pierderea controlului ºi prãbuºirea în haos. Putem exprima aceste forme diferite ale felului în care trãim sentimentul de a fi o persoanã într-un numãr infinit de modalitãþi. În cadrul familiilor, aceste diferenþe elementare sunt întotdeauna o sursã de iritare reciprocã ºi lipsã de înþelegere ºi, astfel, reprezintã întotdeauna o sursã a unei posibile invalidãri. A patra temã se leagã de felul în care noi toþi, fraþi sau nu, suntem dominaþi de nevoia de a ne comporta astfel încât sã ne simþim în siguranþã, atât din punct de vedere fizic, cât ºi ca persoane. Asta este ceea ce eu numesc „nevoia de a fi bun“. Pentru a câºtiga atenþia ºi iubirea pãrinþilor noºtri, trebuie sã concurãm cu fraþii pentru locul de „cel mai bun“ dintre noi toþi. În al cincilea rând, când oamenii sunt reuniþi în cuplu sau în grup, se manifestã întotdeauna o luptã pentru putere, uneori mutã, alteori feroce. Pe lângã competiþia pentru a fi „cel mai bun“, fraþii se luptã ºi pentru puterea asupra celorlalþi. Puterea valideazã, neputinþa invalideazã.
13
În al ºaselea rând, fraþii pot juca un rol atât de important în vieþile noastre, încât, dacã ne moare un frate, pierderea pe care o resimþim sã fie diferitã de moartea pãrinþilor noºtri, însã la fel de importantã ca ea. A ºaptea temã se leagã de faptul cã diferendele frãþeºti nu sunt soluþionate în copilãrie. Ajunºi la vârsta adultã, fraþii se ceartã pe cine are cea mai demnã de crezare ºi mai fidelã amintire a trecutului lor comun. Amintirea este un construct, astfel cã fiecare frate îºi construieºte o amintire care pãstreazã cel mai bine sentimentul de a fi o persoanã. Al optulea subiect se referã la loialitatea ºi trãdarea fraþilor, care þin de pãstrarea ºi subminarea sentimentului fratelui de a fi o persoanã. În al nouãlea rând, pentru ca reconcilierea sã reuºeascã, ea trebuie sã fie fundamentatã pe încredere reciprocã. Trebuie ca în cadrul relaþiei dintre fraþi sã nu fie ameninþat sentimentul de a fi o persoanã. Cei mai mulþi dintre noi sunt fraþi ºi cei mai mulþi dintre noi ºtiu cât de dureroasã, minunatã ºi deosebitã poate fi relaþia dintre fraþi. Le mulþumesc acelor fraþi care mi-au împãrtãºit experienþele, atât celor care au vorbit cu mine, cât ºi celor care mi-au povestit despre ei prin scrierile ºi mãrturiile pe care le-au lãsat în urmã. Dorothy Rowe, Londra, august 2006
Mulþumiri Autorul ºi editorul le sunt recunoscãtori urmãtorilor pentru permisiunea acordatã de a reproduce fragmente din materiale protejate de drepturile de autor: A.P. Watts Ltd. pentru fragmentele din A Very Close Conspiracy: Vanessa Bell and Virginia Woolf de Jane Dunn; BBC pentru extrasele din http://www.bbc.co.uk/comedy/theoffice/gareth/ (©bbc.co.uk); Berg Publishers pentru fragmentele din Heinrich Böll: A German for His Time de James Reid; Bloomsbury Publishers pentru permisiunea de a folosi extrase din Long Shadows: Lies, Truth and History de Erna Paris ºi extrase din Sister Brother: Gertrude and Leo Stein de Brenda Wineapple; Brendei Wineapple pentru permisiunea de a folosi un fragment din Sister Brother: Gertrude and Leo Stein de Brenda Wineapple; Constable & Robinson Ltd pentru fragmentele din Ackerley de Peter Parker; David Higham Associates pentru fragmentele din Ivy When Young de Hilary Spurling (publicatã de Hodder & Stoughton), pentru fragmentele din My Father and Myself de J.R. Ackerley (publicat de New York Review of Books) ºi pentru fragmentele din My Sister and Myself de J.R. Ackerley (publicat de Hutchinson); ºi pentru extrasele din Matisse: The Master de Hilary Spurling (publicat de Penguin); Fragmentul din JM Barrie and the Lost Boys de Andrew Birkin, reprodus prin amabilitatea Great Ormond Street Hospital for Children, Londra; Faber and Faber Ltd pentru fragmentele din Istanbul: Memories of a City de Orhan Pamuk; fragmentele din Almost a Childhood de Hans Georg Behr, traducere de Anthea Bell. Retipãrit cu permi-
Dragul meu duºman, prietenul meu periculos. Cum sã cultivi o relaþie bunã cu fratele sau sora ta
16
DOROTHY ROWE
siunea Granta Books; fragmentele din Life of Contrasts de Diana Mosley (Hamish Hamilton, 1977) Copyright © 1977 Diana Mosley, reprodus cu permisiunea Penguin Books Ltd; Fragmentele din The Mitford Girls de Mary S. Lovell. (© Mary S. Lovell 2001. reproduse din The Mitford Girls de Mary S. Lovell, cu permisiunea Little, Brown Book Group.); Harcourt, Inc. pentru fragmentele din from Genuine Reality: A life of William James de Linda Simons; HarperCollins Publishers pentru fragmentele din How Mumbo–Jumbo Conquered the World de Francis Wheen (reprodus cu permisiunea HarperCollins Publishers Ltd © Francis Wheen 2004); fragmente totalizând 349 de cuvinte din Henry James: he Untried Years de Leon Edel, Copyright 1953 de Leon Edel. Retipãrit cu permisiunea HarperCollins Publishers; fragmentele totalizând 898 de cuvinte din Memoirs of a Dutiful Daughter de Simone de Beauvoir, Copyright © 1958 Librairie Gallimard. Copyright traducere © 1959 World Publishing Company. Retipãrit cu permisiunea HarperCollins Publishers; Houghton Mifflin pentru fragmentele din Riding the Bus with my Sister: A True Life Journey de Rachel Simon. Copyright © 2002 Rachel Simon. Folosit cu permisiunea Houghton Mifflin Company. Toate drepturile rezervate; Jenny Darling & Associates pentru fragmentul din Rose Boys de Peter Rose, publicat de Allen & Unwin Australia, 2001; fragment din Stalin’s Last Crime de Jonathan Brent ºi Vladimar Naumov, reprodus cu permisiunea lui John Murray (Publishers Ltd); Macmillan, Londra, GB pentru fragmentele din Days from a Different World de John Simpson; Marinei Lewyeka pentru fragmentele din A Short History of Tractors in Ukrainian de Marina Lewyeka (Copyright © Marina Lewyeka 2005); Marion Boyars Publishers, pentru fragmentele din The Clown de Heinrich Böll; Nick Hern Books pentru fragmentele din Born Bad de Debbie Tucker Green (Copyright © 2003 Debbie Tucker Green, reprodus cu permisiunea editorilor: www.nickhernbooks.co.uk); Din The Clown de Heinrich Böll, tradus de Leila Vennewitz, Copyright © 1965 Heinrich Böll. Folosit cu permisiunea Penguin, o divizie a Penguin grup (USA) Inc.; Random
17
House pentru fragmentele din Virginia Woolf de Hemione Lee (din Virginia Woolf de Hemione Lee, publicat de Chatto & Windus. Reprodus cu permisiunea Random House Group Ltd), pentru fragmentele din A Very Close Conspiracy: Vanessa Bell and Virginia Woolf de Jane Dunn (din A Very Close Conspiracy: Vanessa Bell and Virginia Woolf de Jane Dunn, publicat de Jonathan Cape. Reprodus cu acordul Random House Group Ltd), pentru extrasele din Unreasonable Behaviour de Don McCullin (din Unreasonable Behaviour de Don McCullin, publicat de Jonathan Cape. Reprodus cu permisiunea Random House Group Ltd), pentru fragmentele din Deceived with Kindness de Angelica Garnett (din Deceived with Kindness de Angelica Garnett, publicat de Chatto & Windus. Reprodus cu permisiunea The Random House Group Ltd), fragmentele din On The Run de Greg ºi Gina Hill (din On The Run de Greg ºi Gina Hill, publicat de Hutchinson. Reprodus cu permisiunea The Random House Group Ltd) ºi pentru fragmentele din The Pecking Order de Dalton Conley (din The Pecking Order de Dalton Conley, copyright © Dalton Conley. Folosit cu permisiunea Pantheon Books, o divizie a Random House Inc) ºi pentru fragmentele din Don’t Let’s Go To The Dogs Tonight de Alexandra Fuller, Copyright © 2001 de Alexandra Fuller. Folosit cu permisiunea Random House, Inc; Serpent’s Tail pentru fragmentele din Zacarias Moussaoui: The Making of a Terrorist de Abd Samad Moussaoui; The Society of Authors pentru fragmentele din Eustace and Hilda de L.P. Hartley (The Society of Authors ca agent literar al Estate of L.P. Hartley); Spellmount pentru fragmentele din A Hitler Youth de Henry Metelman, ISBN: 1862272522; Text publishing pentru fragmentele din Swimming Upstream (reprodus cu permisiunea Swimming Upstream de Anthony Fingleton, publicat iniþial de The Text Publishing Company Pty Ltd, Australia, www.textpublishing.com.au); Virago pentru fragmentele din Ordinary Families de E. Arnot Robertson; Virginia Ironside pentru fragmentele din Janey and Me de Virginia Ironside (Copyright © Virginia Ironside 2003); From A Circle of Sisters: Alice Kipling, Georgiana Burne-Jones, Agnes
Dragul meu duºman, prietenul meu periculos. Cum sã cultivi o relaþie bunã cu fratele sau sora ta
18
DOROTHY ROWE
Poynter, and Louisa Baldwin de Judith Flanders. Copyright © 2001 Judith Flanders. Folosit cu permisiunea W.W. Norton & Company, Inc; Warner Books pentru fragmentele din On The Run by Gina Hill. Copyright © 2004 Gregg Hill ºi Gina Hill. Cu permisiunea Warner Books, Inc; Zed Books pentru fragmentele din A Daughter of Isis de Narwal Saadawi (Zed Books, Londra, 1999) ºi Walking Through Fire de Narwal Saadawi (Zed Books, Londra, 2002). Mai sunt, de asemenea, fragmente din: De veghe în lanul de secarã de J.D. Salinger; The Double Bond: The Life of Primo Levi de Carole Angier; No Bed of Roses de Joan Fontaine; Nervous Conditions de Tsitsi Dangarembga; Almost a Childhood: Growing Up Among the Nazis de Hans-Georg Behr; Dickens: A Biography de Fred Kaplan; Thinking in Pictures de Temple Grandin; Henry James: The Untried Years: 1843–1870 de Leon Edel; What’s to Become of the Boy? Or Something to Do With Books de Heinrich Böll; Germs: A Memoir of Childhood de Richard Wollheim. Au fost depuse toate eforturile rezonabile pentru a-i contacta pe deþinãtorii drepturilor de autor, dar, în unele cazuri, acest lucru nu a fost posibil. Orice omisiune adusã în atenþia editorului va fi remediatã în ediþiile viitoare.
Capitolul 1 Cea mai mare nevoie a noastrã: cea mai mare teamã a noastrã De-a lungul întregii sale vieþi, marele pictor Henri Matisse a detestat sã adoarmã. El spunea: „Sunt locuit de lucruri care mã trezesc ºi nu se aratã“5. În Amintirile unei fete cuminþi, Simone de Beauvoir descrie o noapte din perioada adolescenþei, când se certa cu pãrinþii ei: Într-o noapte, la Grillerre, când tocmai mã culcasem într-un pat larg, þãrãnesc, teama nãvãli asupra mea; mi se întâmplase sã îmi fie fricã de moarte pânã la lacrimi, pânã la þipete, dar de data asta era mai rãu ca oricând: viaþa se ºi rostogolise în neant, nimic nu mai avea sens, doar o spaimã, aici, acum, atât de violentã încât am fost gata sã merg ºi sã ciocãnesc la uºa mamei, pretextând cã nu mi-e bine, numai s-aud glasul cuiva. Pânã la urmã am adormit,
5
Henri Matisse, M. A. Couturier ºi L. B. Rayssiguier, La Chapelle de Vence: Journal d’une Création (Capela din Vence: Jurnalul unei creaþii), ed. Marcel Billot, Paris, 1993, p. 402, citat în Hilary Spurling, Matisse The Master (Matisse maestrul), Hamish Hamilton, Londra, 2005, p. 408.
Dragul meu duºman, prietenul meu periculos. Cum sã cultivi o relaþie bunã cu fratele sau sora ta
20
DOROTHY ROWE
dar am pãstrat o amintire înfricoºatã despre aceastã crizã.6
Demonii lui Matisse ºi groaza Simonei de Beauvoir izvorau din teama de a deveni nimicul absolut, respectiv de disoluþia entitãþii celei atent construite, pe care o numim „eu“. Cu toþii ne temem de moarte, însã ne putem imagina cã „eu“ va continua sã existe într-o formã — prin sufletul nostru, copiii noºtri, munca noastrã, amintirile altor oameni — dar senzaþia cã „eul“ se fãrâmiþeazã, cã dispare înseamnã groazã absolutã. Ne creãm tot felul de mecanisme de apãrare împotriva acestei angoase, dar, atunci când adormim, mecanismele de apãrare se topesc. Dacã viaþa noastrã decurge lin, aºa cum ne aºteptam, atunci angoasa se retrage la distanþã mare. Însã atunci când viaþa noastrã nu decurge lin, când acel „eu“ construit de creier pe baza experienþelor noastre nu se poate acomoda lesne cu ceea ce ne oferã lumea, „eul“ începe sã se destrame ºi noi ne nãpustim în cãutarea unor mecanisme defensive mai eficiente, care sã ne ajute sã rezistãm. Totuºi, deºi ameninþarea persistã, indiferent de cât de bune sunt metodele noastre defensive, ne solicitã în permanenþã atenþia. Dacã nepotrivirea dintre „eu“ ºi lumea noastrã se datoreazã circumstanþelor actuale — un mariaj nefericit, un post nepotrivit, implicarea fãrã voie într-un rãzboi — putem fi capabili sã abandonãm cãsnicia sau postul sau sã scãpãm din rãzboi, trezindu-ne astfel din nou în starea în care ne putem bucura de liniºte. Însã dacã nepotrivirea a debutat în copilãrie, ameninþarea rãmâne alãturi de noi indiferent unde am merge ºi ce am face, iar mecanismele defensive sunt la nesfârºit necesare. În cazul lui Matisse ºi Simone de Beauvoir, nepotrivirea a început la naºtere. Matisse s-a nãscut în 1869 într-o familie cu generaþii întregi de þesãtori, din nordul Franþei, chiar în perioada în care zona trecea 6
Simone de Beauvoir, Amintirile unei fete cuminþi, Editura de Vest, Timiºoara, 1991, p. 191.
21
prin procesul de industrializare. Pe când era copil, era înconjurat de „munca grea a þesãtorilor ºi muncitorilor din ferme, nemiloasã ºi care ameþea minþile“. Ambiþiosul lui tatã, Hippolyte Henri, scãpase de o asemenea muncã întemeindu-ºi o afacere de negoþ cu seminþe, însã îºi muncea soþia, fiul ºi pe sine extrem de mult pentru a reuºi. Al doilea fiu al lor a murit la vârsta de doi ani, când Matisse avea patru ani. Un al treilea fiu, August Emile, s-a nãscut în 1872. Hippolyte Henri avea aºteptãri mari de la fiii sãi, în special de la Matisse, în calitate de fiul cel mare. Dacã Matisse nu ar fi avut un frate mai mic, probabil cã tatãl sãu l-ar fi tratat cu ºi mai multã asprime ºi ar fi avut pretenþii ºi mai mari de la el. Elev fiind, Matisse a traversat perioade de boalã care se aseamãnã suspect cu un mecanism de apãrare util în faþa aspectelor celor mai neplãcute din viaþa sa, îndeosebi munca fãrã îndoialã grea pe care o presupunea negoþul cu seminþe. Fratele lui, August Emile, muncea în locul lui Matisse. Fãrã el, Matisse nu ar fi putut sã îºi pãrãseascã familia pentru a pleca la Paris ca sã studieze arta. Din fericire pentru el ºi pentru noi, August Emile era pregãtit sã se implice în afacerea tatãlui sãu. Nemulþumit fiind din cauza dezertãrii fiului sãu, tatãl i-a dat fãrã tragere de inimã o micã sumã de cheltuialã, însã comunitatea nu l-a iertat niciodatã pe Matisse. Hilary Spurling, biograful lui Matisse, scria: „E greu de exagerat ºocul pricinuit de dezertarea lui Matisse unei comunitãþi care dispreþuia orice formã de artã, considerând-o o ocupaþie lipsitã de însemnãtate, care îndeamnã la rãzvrãtire ºi vrednicã de dispreþ, aleasã de acei pierde-varã dintre care acela care se bucurã de cel mai mult succes poate fi considerat, în cel mai bun caz, un mãscãrici“7. Matisse a schimbat modul în care vedem lumea ºi, prin urmare, ne este greu astãzi sã înþelegem dispreþul aproape generalizat pe care l-au provocat tablourile sale. El, soþia lui, Amélie, ºi copiii lor au trãit în sãrãcie vreme de mulþi ani. Matisse ar fi putut 7
Hilary Spurling, The Unknown Matisse (Matisse cel necunoscut), Penguin, Londra, 1998, p. 59.