http://adventistalexandria.ro/wp-content/uploads/2010/11/subiecte_uimitoare_07 by Eduard Constantin

sæ nu fii

ÎNØELAT Lucrurile nu sunt întotdeauna aøa cum par a fi !

Lucrurile nu sunt întotdeauna aøa cum par a fi!

Borul acestei pælærii este mai lung decât înælﬂimea ei. Dacæ nu crezi, mæsoaræ.

Borul acestei pælærii este mai mare decât înælﬂimea ei. Dacæ nu crezi, mæsoaræ.

Lucruri uimitoare..

Aceastæ broøuræ descoperæ lucruri pe care numai puflini în lume le cunosc. Totuøi aceste lucruri, în mod vital, te afecteazæ pe tine øi familia ta… Astfel, pentru binele tæu, studiazæ broøura de faflæ cu multæ atenflie, de la un capæt la celælalt.

1. Care zi a sæptæmânii a ﬂinut-o Domnul Isus ca sfântæ?

○

Când Isus a fost pe pæmânt El se închina în ziua de sabat.

○

“A venit în Nazaret, unde fusese crescut øi dupæ obiceiul Sæu, în ziua Sabatului, a intrat în Sinagogæ…” Luca 4:16. Ræspuns: Isus se închina în ziua Sabatului.

2. Dar care zi din sæptæmânæ este Sabatul? ○

○

“Veﬂi strânge timp de øase zile; dar în ziua a øaptea, care este Sabatul, nu va fi.” Exodul 16:26. “Dar ziua a øaptea este ziua de odihnæ închinatæ Domnului Dumnezeului tæu…” Exodul 20:10. “Dupæ ce a trecut ziua Sabatului… în ziua dintâi a sæptæmânii, s-au dus la mormânt dis de dimineaﬂæ…” Marcu 16:1, 2.

Ræspuns: Ziua a øaptea este Sabatul øi nicidecum ziua întâi (Duminica), aøa cum cred mulﬂi. Observaﬂi din ultimul text redat mai sus cæ Sabatul este aøezat chiar înaintea primei zile a sæptæmânii.

Sabatul este a øaptea zi a sæptæmânii.

Dumnezeu a instituit Sabatul la Creaﬂiune.

3. Cine a instituit Sabatul øi când? ○

○

“La început, Dumnezeu a fæcut cerurile øi pæmântul.” Genesa 1:1. “În ziua a øaptea Dumnezeu Øi-a sfârøit lucrarea, pe care o fæcuse; øi în ziua a øaptea S-a odihnit de toatæ lucrarea Lui pe care o fæcuse. Dumnezeu a binecuvântat ziua a øaptea øi a sfinﬂit-o, pentru cæ în ziua aceasta S-a odihnit de toatæ lucrarea Lui…” Genesa 2:2, 3. Ræspuns: Dumnezeu a instituit Sabatul atunci când a creat pæmântul cu tot ce este pe el. El S-a odihnit în Sabat, l-a binecuvântat øi l-a sfinﬂit.

4. Ce spune Dumnezeu în Cele Zece Porunci cu privire la ﬂinerea Sabatului? ○

○

“Adu-fli aminte de ziua de odihnæ, ca s-o sfinfleøti. Sæ lucrezi øase zile, øi sæ-fli faci lucrul tæu. Dar ziua a øaptea este ziua de odihnæ închinatæ Domnului, Dumnezeului tæu: sæ nu faci nici o lucrare în ea, nici tu, nici fiul tæu, nici fiica ta, nici robul tæu, nici roaba ta, nici vita ta, nici stræinul care este în casa ta. Cæci în øase zile a fæcut Domnul cerurile, pæmântul øi marea øi tot ce este în ele, iar în ziua a øaptea S-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnæ øi a sfinflit-o.” Exodul 20:8-11. “…øi Domnul mi-a dat cele douæ table de piatræ, scrise cu degetul lui Dumnezeu.” Deuteronom 9:10. Ræspuns: În porunca a patra din cele zece, Dumnezeu ne porunceøte sæ respectæm Sabatul zilei a øaptea ca zi sfântæ. Dumnezeu a øtiut cæ oamenii vor uita Sabatul Sæu, aøa cæ a început aceastæ Dumnezeu a scris porunca cu privire poruncæ prin cuvintele: “Adu-fli aminte”. Niciodatæ El nu a poruncit undeva sau cætre cineva, sæ flinæ o la sabat cu degetul sæu. altæ zi ca zi sfântæ.

5. Dar nu au fost schimbate Cele Zece Porunci? ○

○

“Este mai lesne sæ treacæ cerul øi pæmântul decât sæ cadæ o singuræ frânturæ de slovæ din Lege.” Luca 16:17. “…nu-Mi voi cælca legæmântul, øi nu voi schimba ce a ieøit de pe buzele Mele.” Psalmii 89:34. Cele Zece Porunci au fost rostite cu buzele Sale. Vezi Exodul 20:1-17. Ræspuns: Nu! Cele Zece Porunci nu au fost schimbate niciodatæ! Este absolut imposibil ca sæ fie schimbatæ vreodatæ una dintre poruncile lui Dumnezeu. Toate Cele Zece Porunci sunt obligatorii øi astæzi.

Isus spune cæ este mai uøor sæ trecæ cerul decât o singuræ iotæ din lege.

6. Apostolii Domnului au ﬂinut Sabatul? ○

○

“Pavel, dupæ obiceiul sæu, a intrat în sinagogæ. Trei zile de Sabat a vorbit cu ei din Scripturi.” Faptele Apostolilor 17:2. “În ziua Sabatului, au intrat în sinagogæ…” Faptele 13:14. “În ziua Sabatului am ieøit afaræ pe poarta cetæﬂii, lângæ un râu, unde credeam cæ se aflæ un loc de rugæciune.” Faptele 16:13. “Pavel vorbea în sinagogæ în ficare zi de Sabat, øi îndupleca pe Iudei øi pe Greci.” Faptele 18:4.

Ræspuns: Da, cartea Faptele Apostolilor aratæ foarte clar cæ apostolii øi biserica primaræ au flinut Sabatul. Pavel øi ceilalfli apostoli au flinut sabatul ca zi de odihnæ.

○

7. Neamurile s-au închinat tot în Sabat? ○

○

Dumnezeu a poruncit aceasta în Isaia 56:2-7: “Ferice de omul care face lucrul acesta… pæzind Sabatul, ca sæ nu-l pângæreascæ… Øi pe stræinii, care se vor lipi de Domnul… øi pe tofli cei ce vor pæzi Sabatul, ca sæ nu-l pângæreascæ… îi voi aduce la muntele Meu cel sfânt, øi-i voi umplea de veselie în Casa Mea de rugæciune… cæci Casa Mea se va numi o casæ de rugæciune pentru toate popoarele.” Apostolii au învæflat aceasta: “Când au ieøit afaræ, Neamurile i-au rugat sæ le vorbeascæ øi în Sabatul viitor despre aceleaøi lucruri… În Sabatul viitor, aproape toatæ cetatea s-a adunat ca sæ audæ Cuvântul lui Dumnezeu.” Faptele Apostolilor 13:42, 44. “Pavel vorbea în sinagogæ în fiecare zi de Sabat, øi îndupleca pe Iudei øi pe Greci.” Faptele 18:4. Ræspuns: Da, apostolii în prima bisericæ a Noului Testament au ascultat de porunca lui Dumnezeu øi au învæflat pe cei convertifli dintre Neamuri sæ se închine în ziua de Sabat. Nici mæcar o datæ, ei nu s-au referit la Duminicæ, ca fiind ziua sfântæ.

Apostolii au îndemnat Neamurile sæ sfinﬂeascæ sabatul ca zi de odihnæ.

8. Dar nu a fost Sabatul schimbat în duminicæ la moartea sau învierea Domnului Hristos ? ○

○

Ræspuns: Nu existæ nici cea mai slabæ aluzie cæ Sabatul a fost schimbat la moartea sau învierea Domnului Hristos. Biblia învaflæ tocmai opusul acestui lucru. Væ rog uitafli-væ cu atenflie asupra urmætoarelor dovezi: A. Dumnezeu a binecuvântat Sabatul pentru totdeauna. “Dumnezeu a binecuvântat ziua a øaptea øi a sfinflit-o…” Genesa 2:3. “…de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnæ øi a sfinflit-o.” Exodul 20:11. “Cæci ce binecuvântezi Tu, Doamne, este binecuvântat pentru veønicie.” 1 Cronici 17:27. B. Domnul Hristos aøtepta ca poporul Sæu sæ respecte Sabatul øi în anul 70 d.Hr., când Ierusalimul urma sæ fie distrus. Cunoscând mai dinainte cæ în acel an Ierusalimul va fi distrus de cætre romani, Domnul Isus a avertizat pe urmaøii Sæi cu privire la acel timp, spunând: “Rugafli-væ ca fuga voastræ sæ nu fie iarna, nici într-o zi de Sabat.” Matei 24:20. Prin aceasta, Domnul Isus a arætat în modul cel mai clar, cæ El intenfliona ca Sabatul sæ fie flinut chiar øi dupæ 40 de ani de la învierea Sa. De fapt, nici un anunfl de schimbare nu a fost dat undeva în Sfintele Scripturi cæ Isus, Tatæl sau vreun apostol ar fi schimbat sensul sfânt al zilei a 7-a (în nici un timp øi sub nici o împrejurare). C. Femeile care au uns trupul mort al Domnului Isus au pæstrat Sabatul. Domnul Isus a murit în “ziua Pregætirii, adicæ ziua dinaintea Sabatului (Marcu 15:37, 42), care astæzi este numitæ Vinerea Mare. Femeile au pregætit miresme øi mir ca sæ ungæ trupul Domnului Isus. “Apoi, în ziua Sabatului, s-au odihnit dupæ Lege.” (Luca 23:56). Numai “dupæ ce a trecut ziua Sabatului”, (Marcu 16:1) femeile “s-au dus la mormânt, în ziua dintâi a sæptæmânii” (Marcu 16:2) ca sæ continue cu tristefle lucrarea lor. Ele au aflat cæ Domnul Isus “a înviat în dimineafla zilei dintâi a sæptæmânii” (Marcu 16:9), zi numitæ de creøtinætate, Duminica Paøtelui. Noteazæ te rog, cæ “ziua Sabatului… dupæ Lege”, era ziua dinaintea Duminicii Paøtelui, zi pe care noi o numim Sâmbætæ. D. Luca, ucenicul Domnului Isus, a scris douæ din cærflile Bibliei: Evanghelia care-i poartæ numele øi cartea Faptele Apostolilor. În Faptele Apostolilor 1:1-3, el aminteøte despre prima sa carte – Evanghelia dupæ Luca – în care a scris despre toate învæflæturile lui Isus. Dar el nu a scris niciodatæ despre flinerea Duminicii sau despre schimbarea Sabatului. Sabatul nu a fost schimbat în duminicæ la învierea lui Isus

9. Unii oameni spun cæ Sabatul va fi ﬂinut øi în ceruri. Este adeværat acest lucru? ○

○

“Cæci dupæ cum cerurile cele noi, øi pæmântul cel nou, pe care le voi face, vor dæinui înaintea Mea – zice Domnul – aøa va dæinui øi sæmânfla voastræ øi numele vostru. În fiecare lunæ nouæ øi în fiecare Sabat, va veni orice fæpturæ sæ se închine înaintea Mea, – zice Domnul.” Isaia 66:22, 23. Ræspuns: Da, Biblia spune cæ pe Noul Pæmânt, tofli mântuiflii din toate veacurile vor fline Sabatul.

Toﬂi oameni vor ﬂine sabatul ca zi de odihnæ pe noul pæmânt.

10. Dar nu este Duminica ziua Domnului? ○

○

“Dacæ îﬂi vei opri piciorul în ziua Sabatului, ca sæ nu-ﬂi faci gusturile tale în ziua Mea cea sfântæ…” Isaia 58:13. “Cæci Fiul omului este Domn øi al Sabatului.” Matei 12:8.

Ziua Domnului este sâmbæta, nu duminica.

Ræspuns: Biblia vorbeøte în Apocalipsa 1:10 despre “ziua Domnului”, arætând prin aceasta cæ Domnul are o zi specialæ, dar nici un verset din Sfânta Scripturæ nu se referæ la Duminicæ, ca fiind “ziua Domnului”. Din contræ, Biblia, în modul cel mai clar, numeøte Sabatul, ziua Domnului. Singura zi binecuvântatæ de Dumnezeu pentru totdeauna, sau confirmatæ de El ca ziua Sa cea sfântæ, este Sabatul zilei a øaptea.

11.Nu trebuie ﬂinutæ Duminica în onoarea învierii Domnului Hristos?

Isus a instituit botezul în onoarea învierii Sale

“Nu øtifli cæ tofli câfli am fost botezafli în Isus Hristos, am fost botezafli în moartea Lui? Noi deci, prin botezul în moartea Lui, am fost îngropafli împreunæ cu El, pentru ca, dupæ cum Hristos a înviat din morfli, prin slava Tatælui, tot aøa øi noi sæ træim o viaflæ nouæ. În adevær, dacæ ne-am fæcut una cu El, printr-o moarte asemænætoare cu a Lui, vom fi una cu El øi printr-o înviere asemænætoare cu a Lui. Øtim bine cæ omul nostru cel vechi a fost ræstignit împreunæ cu El, pentru ca trupul pæcatului sæ fie dezbræcat de puterea lui, în aøa fel ca sæ nu mai fim robi ai pæcatului.” Romani 6:3-6.

Ræspuns: Nu! A fline Duminica în onoarea învierii Domnului Hristos, poate fi la fel ca a fline Vinerea în onoarea crucificærii Sale. Domnul Hristos a instituit ceremonia botezului în onoarea morflii, înmormântærii øi învierii Sale. În nici un loc, Biblia nu sugereazæ ideea flinerii Duminicii în onoarea învierii sau altceva de felul acesta. Noi onoræm pe Domnul Hristos, ascultând de El øi poruncile Sale (Ioan 14:15) øi nu înlocuind acestea cu pretenfliile fæcute de om.

12.Ei bine, dacæ flinerea duminicii nu este biblicæ, atunci cine a dat ideea aceasta? “El… se va încumeta sæ schimbe vremile øi legea…” Daniel 7:25. “Øi afli desfiinflat astfel Cuvântul lui Dumnezeu în folosul datinei voastre… Degeaba Mæ cinstesc ei, învæflând ca învæflæturi niøte porunci omeneøti.” Matei 15:6, 9. “Ei zic:‘Aøa vorbeøte Domnul, Dumnezeu!’ Øi Domnul nu le-a vorbit!” Ezechiel 22:28. Ræspuns: Dumnezeu a prezis cæ lucrul acesta se va întâmpla øi aøa a fost. Cu mulfli ani în urmæ, oameni ræu-voitori au fæcut schimbæri în Legea lui Dumnezeu øi au anunflat cæ ziua cea sfântæ a lui Dumnezeu a fost schimbatæ de la Sabat la Duminicæ. Aceastæ eroare a trecut din generaflie în generaflie ca un adevær evanghelic. fiinerea Duminicii este o tradiflie fæcutæ de oameni neinspirafli, care au desfiinflat Legea lui Dumnezeu, cel care porunceøte respectarea Sabatului. Numai Dumnezeu poate face o zi sfântæ. Dumnezeu a binecuvântat Sabatul øi când El binecuvânteazæ ceva, nimeni nu poate schimba (Numeri 23:20).

13.Dar nu este periculos sæ faci schimbæri în Legea lui Dumnezeu? “Sæ n-adæugafli nimic la cele ce væ poruncesc eu øi sæ nu scædefli nimic din ele; ci sæ pæzifli poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, aøa cum vi le dau eu.” Deuteronom 4:2. “N-adæuga nimic la cuvintele Lui, ca sæ nu te pedepseascæ, øi sæ fii gæsit mincinos.” Proverbele 30:6. Ræspuns: Dumnezeu a interzis în mod clar oamenilor sæ schimbe Legea Sa prin øtergeri sau adæugæri. A face schimbæri în vreun fel oarecare în Legea cea sfântæ a lui Dumnezeu, este unul dintre cele mai teribile øi periculoase lucruri pe care poate sæ-l facæ cineva.

M J

D V S

14.Pentru ce a instituit Dumnezeu Sabatul? A. Ca semn al creafliunii. “Adu-fli aminte de ziua de odihnæ, ca s-o sfinfleøti… Cæci în øase zile a fæcut Domnul cerurile, pæmântul øi marea, øi tot ce este în ele, iar în ziua a øaptea S-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnæ øi a sfinflit-o.” Exodul 20:8-11. B. Ca semn al mântuirii øi sfinflirii. “Le-am dat legile Mele… Le-am dat øi Sabatele Mele, sæ fie ca un semn între Mine øi ei, pentru ca sæ øtie cæ Eu sunt Domnul, care-i sfinflesc.” Ezechiel 20:11, 12. Ræspuns: Dumnezeu a consacrat Sabatul ca un semn dublu: (1) El este un semn (dovadæ) cæ Dumnezeu a creat lumea în øase zile literale de 24 de ore fiecare. (2) De asemenea, el este un semn al puterii lui Dumnezeu de a mântui øi a sfinfli pe oameni. Cu siguranflæ cæ orice creøtin va iubi Sabatul ca pe un semn preflios al lui Dumnezeu, privind creafliunea øi mântuirea. Sabatul este emblema sau steagul lui Dumnezeu (Exodul 31:13, 17; Ezechiel 20:12, 20). Este o mare insultæ din partea oamenilor la adresa lui Dumnezeu, de a cælca în picioare steagul Sabatului Sæu. Dumnezeu spune în Isaia 58:13, 14 cæ tofli aceia care vor fi binecuvântafli trebuie mai întâi sæ-øi “opreascæ Sabatul este un semn al puterii piciorul în ziua Sabatului.” ræscumpærætoare a lui Dumnezeu

15.Cât de importantæ este ﬂinerea Sabatului? ○

○

“Oricine face pæcat, face øi færædelege øi pæcatul este færædelege.” 1 Ioan 3:4. “Fiindcæ plata pæcatului este moartea…” Romani 6:23. “Cæci, cine pæzeøte toatæ Legea, øi greøeøte într-o singuræ poruncæ, se face vinovat de toate.” Iacov 2:10. “…Hristos a suferit pentru voi, øi v-a læsat o pildæ, ca sæ cælcaﬂi pe urmele Lui.” 1 Petru 2:21. “S-a fæcut pentru toﬂi cei ce-L ascultæ, urzitorul unei mântuiri veønice.” Evrei 5:9.

Cælcarea oricærei porunci din legea lui Dumnezeu este pæcat

Ræspuns: Aceasta este o problemæ de viaflæ øi moarte. fiinerea Sabatului este prescrisæ în porunca a patra din Legea lui Dumnezeu. Cælcarea de bunæ voie a vreuneia din Cele Zece Porunci este pæcat. Viafla veønicæ va fi datæ, numai acelora care iubesc pe Dumnezeu îndeajuns ca sæ asculte de El øi aceastæ ascultare include øi respectarea Sabatului. Creøtinii vor urma bucuroøi exemplul Domnului Hristos de pæzire a Sabatului. Singura noastræ siguranflæ este de a studia cu grijæ Biblia “împærflind drept Cuvântul adeværului” 2 Timotei 2:15. Trebuie sæ avem un suport categoric al Sfintelor Scripturi pentru fiecare practicæ creøtinæ pe care o urmæm.

16. Ce atitudine ia Dumnezeu faﬂæ de conducætorii religioøi care dispreﬂuiesc Sabatul? ○

Dumnezeu Îøi va manifesta dezaprobarea faﬂæ de liderii religioøi care încalcæ sabatul conøtient.

○

“Mai marii lui uneltesc în mijlocul lui, ca sæ înghitæ sufletele… Preoﬂii lui calcæ Legea Mea øi îmi pângæresc lucrurile Mele sfinte, nu fac nici o deosebire între ce este sfânt øi ce nu este sfânt, nici nu învaﬂæ pe oameni sæ facæ deosebire între ce este necurat øi ce este curat, îøi întorc ochii de la Sabatele Mele øi sunt pângærit în mijlocul lor… Îmi voi værsa urgia peste ei, îi voi nimici cu focul mâniei Mele, øi le voi întoarce faptele asupra capului lor, zice Domnul Dumnezeu.” Ezechiel 22:25, 26, 31.

Ræspuns: Închizând ochii faflæ de adeværatul Sabat al lui Dumnezeu, conducætorii religioøi au ofensat pe Marele Creator al cerurilor. Pentru astfel de pæstori faløi, El promite pedeapsæ siguræ øi precisæ. Milioane de oameni au fost îndrumafli greøit cu privire la aceastæ problemæ a mântuirii veønice. Dumnezeu nu poate trata acest lucru cu uøurinflæ. Domnul Isus a condamnat pe Fariseii care pretindeau cæ iubesc pe Dumnezeu, în timp ce prin tradiflia lor fæceau færæ valoare una din Cele Zece Porunci (Marcu 7:7-13).

17. ﬁinerea Sabatului mæ afecteazæ cu adeværat øi pe mine personal? ○

○

“Dacæ Mæ iubifli, vefli pæzi poruncile Mele.” Ioan 14:15. “Aøa cæ fiecare din noi are sæ dea socotealæ despre sine însuøi lui Dumnezeu.” Romani 14:12. “Deci, cine øtie sæ facæ bine øi nu face, sævârøeøte un pæcat!” Iacov 4:17. “Ferice de cei care pæzesc poruncile Lui, ca sæ aibæ drept la pomul vieflii øi sæ intre pe porfli în cetate!” Apocalipsa 22:14 (ed. englezæ). “Aici este ræbdarea sfinflilor, care pæzesc poruncile lui Dumnezeu øi credinfla lui Isus.” Apocalipsa 14:12. Ræspuns: Da, categoric, Sabatul este Sabatul tæu. Dumnezeu l-a fæcut pentru tine øi dacæ Îl iubeøti, vei pæzi Sabatul, deoarece Sabatul este cuprins în una din poruncile Sale. Iubirea færæ pæzirea poruncilor, nu este deloc iubire (1 Ioan 2:4). Tu trebuie sæ iei o decizie. Tu nu pofli scæpa de ræspundere. Nimeni nu te poate scuza. Tu însufli vei ræspunde înaintea lui Dumnezeu pentru aceastæ problemæ supremæ. Dumnezeu te roagæ sæ asculfli, ACUM!

Numai aceia care pæzesc poruncile lui Dumnezeu, inclusiv Sabatul, vor intra în cer øi vor mânca din pomul vieﬂii.

18. Vrei sæ urmezi poruncile lui Isus øi sæ pæzeøti Sabatul zilei a øaptea, cum a fæcut El? ○

○

Ræspunsul tæu: __________________________________________________

RÆSPUNS LA ÎNTREBÆRILE CARE TE PREOCUPÆ

Dar Sabatul nu este numai pentru evrei?

RÆSPUNS: Nu. Domnul Isus a spus: “Sabatul a fost fæcut pentru om” (Marcu 2:27). Nu numai pentru evrei, ci pentru om – pentru toﬂi oamenii de pretutindeni. Poporul evreu a apærut cu 2500 de ani mai târziu dupæ ce Sabatul a fost creat.

În 1 Corinteni 16:1,2 nu se vorbeøte de darurile øcolii de duminicæ? RÆSPUNS: Nu. Aici nu se face nici o referire la o adunare publicæ. Banii trebuia sæ fie puøi deoparte de fiecare, acasæ. În timpul acela era foamete în Iudea (Romani 15:26; Faptele 11:26-30) øi Pavel scria bisericilor din Asia Micæ rugându-le pentru ajutor. Tofli aceøti credincioøi flineau Sabatul sfânt, astfel cæ Pavel a sugerat ideea ca Duminica dimineafla, dupæ sfârøitul Sabatului, sæ punæ fiecare deoparte câte ceva pentru fraflii lor care erau în nevoie, astfel ca acestea sæ fie la îndemânæ, când va veni el. Textul spune: “fiecare din voi sæ punæ deoparte ACASÆ…” Observafli deci cæ aici nu se face nici o referinflæ la Duminicæ, ca fiind o zi sfântæ. De altfel, Biblia nu sugereazæ sau nu porunceøte nicæieri, flinerea Duminicii.

Textele din Faptele Apostolilor 20:7-12 nu sunt o dovadæ cæ ucenicii au flinut Duminica ca zi sfântæ? RÆSPUNS: În conformitate cu Biblia, fiecare zi începe cu apusul soarelui øi sfârøeøte cu urmætorul apus de soare (Genesa 1:5, 8, etc; Leviticul 23:32). Partea întunecatæ a zilei (seara, noaptea) vine prima. Astfel, Sabatul începe Vineri seara la apusul soarelui øi se sfârøeøte Sâmbætæ seara la apusul soarelui. Aceastæ adunare din Faptele Apostolilor 20 a fost flinutæ în partea întunecatæ a Duminicii, adicæ timpul pe care noi îl numim astæzi Sâmbætæ noaptea. (Traducerea The New English Bible, exprimæ textul din Faptele Apostolilor 20:7 astfel: “Sâmbætæ noaptea în adunarea noastræ…”). Aceasta a fost o adunare flinutæ Sâmbætæ seara øi a durat pânæ la miezul nopflii. Pavel era într-o cælætorie de ræmas bun øi øtia cæ înainte de moartea sa, nu-i va mai vedea niciodatæ pe aceøti oameni (vers. 25). De aceea nu-i de mirare cæ a predicat aøa de mult. Un serviciu religios sæptæmânal obiønuit nu flinea pânæ la miezul nopflii. Dar aceastæ adunare a fost flinutæ în partea întunecatæ a primei zile a sæptæmânii, pe care astæzi noi o numim Sâmbætæ noaptea, deoarece Pavel “trebuia sæ plece a doua zi dimineafla”. Øi nici “frângerea pâinii” nu are nimic de-a face cu “ziua sfântæ”, deoarece ei “în fiecare zi frângeau pâinea

acasæ” (Faptele Apostolilor 2:46). Nu existæ nici cea mai slabæ indicaﬂie în acest pasaj al Scripturii, cæ întâia zi a sæptæmânii este sfântæ øi nici cæ aceøti primi creøtini o considerau astfel. Nu existæ nici cea mai slabæ dovadæ cæ Sabatul a fost schimbat. Biblia se referæ la Duminicæ ca fiind o zi de lucru (Ezechiel 46:1). Dumnezeu nu a cerut niciodatæ ca cineva sæ respecte Duminica, ca zi sfântæ, pentru nici un motiv. Aceastæ adunare este menﬂionatæ în Sfintele Scripturi numai din cauza învierii lui Eutih care a avut acel accident fatal în timpul adunærii.

Din timpul Domnului Isus øi pânæ în zilele noastre nu s-au pierdut zile øi astfel ordinea sæptæmînii sæ fie schimbatæ? RÆSPUNS: Nu! Toate enciclopediile øi cærﬂile cu referinﬂe aratæ în mod sigur faptul cæ ziua a øaptea din timpul nostru este aceeaøi cu cea pe care Domnul Isus a pæstrat-o ca sfântæ. Este o problemæ simplæ care se poate verifica.

Raportul din Ioan 20:19 nu se referæ la faptul cæ ucenicii au instituit pæzirea Duminicii în onoarea învierii?

RÆSPUNS: Din contræ, aceøti ucenici nici nu credeau cæ avusese loc învierea (Marcu 16:14). Ei se adunaseræ acolo “pe când uøile… erau încuiate, de frica Iudeilor” (Ioan 20:19). Nu existæ nici o concluzie cæ ei au socotit Duminica, ca zi sfântæ. În Noul Testament sunt numai opt texte care amintesc de prima zi a sæptæmânii. Dar nici unul din acestea nu menﬂioneazæ cæ ziua aceasta ar fi sfântæ.

Textele din Coloseni 2:14-17 nu desfiinfleazæ Sabatul zilei a øaptea? RÆSPUNS: Nu, deloc! Aceste texte se referæ numai la Sabatele care erau “umbra lucrurilor viitoare” øi nu la Sabatul zilei a øaptea. În vechiul Israel existau øapte særbætori anuale care erau øi ele numite Sabate. Acestea erau în plus faflæ de Sabatele Domnului, sau în “afaræ de… Sabatele Domnului.” (Leviticul 23:38) sau Sabatul zilei a øaptea. Toate acestea au prefigurat crucea øi s-au sfârøit la cruce, dar Sabatul Domnului, adicæ ziua a øaptea, a fost instituit înainte de intrarea pæcatului în lume øi înainte ca sæ existe ceva care sæ prefigureze eliberarea din pæcat. Deci textele din Coloseni 2 fac deosebire øi menflioneazæ în mod precis despre Sabatele “care erau umbra lucrurilor viitoare”. Aceste øapte Sabate anuale, care au fost desfiinflate, sunt enumerate în Leviticul 23.

REZUMATUL BROØURII NR. 7 Marcheazæ ræspunsul corect. Cifra din parantezæ - (1) indicæ numærul ræspunsurilor corecte. 1. Domnul Isus a flinut: (1) Duminica, ca zi sfântæ. Sabatul zilei a øaptea, ca zi sfântæ. Fiecare zi ca fiind sfântæ. 2. Ziua Domnului este: (1) Duminica, ziua întâi a sæptæmânii. Sabatul, ziua a øaptea a sæptæmânii. Orice zi pe care o dedicæm Domnului. 3. Sabatul a fost instituit: (1) Pentru evrei. De Dumnezeu la creafliune, pentru tofli oamenii de pretutindeni øi din toate veacurile. Pentru oamenii care au træit în dispensafliunea Vechiului Testament. 4. Schimbarea de la Sabat la Duminicæ, a fost fæcutæ de: (1) Domnul Hristos. Apostoli. Îndrumætori greøifli. 5. Legea lui Dumnezeu care include porunca Sabatului: Nu mai este obligatorie astæzi. Nu poate fi schimbatæ niciodatæ øi

este fæcutæ pentru tofli oamenii. S-a sfârøit la moartea Domnului Hristos. 6. În Biserica Noului Testament, neamurile convertite la adevær øi apostolii: (1) Au respectat Duminica, ca zi sfântæ. Au învæflat cæ orice zi va ajunge o zi sfântæ, dacæ eøti sincer. Au respectat Sabatul zilei a øaptea. 7. Sabatul: (1) S-a sfârøit la Cruce. Se va sfârøi la a doua venire a Domnului Isus. Va fi respectat chiar øi în ceruri de mântuiflii din toate veacurile. 8. Deoarece Sabatul face parte din Legea lui Dumnezeu, cælcarea lui: (1) De la moartea Domnului Hristos nu mai are nici o legæturæ cu Legea. Este un pæcat periculos, deoarece prin aceasta se calcæ în picioare lucrurile sfinte. Nu este de nici o importanflæ astæzi. 9. Tofli aceia care iubesc cu adeværat pe Domnul Isus øi Îl urmeazæ: (1) Vor respecta Sabatul aøa cum a fæcut El. Vor fline orice zi ca zi sfântæ. Vor fline Duminica, ca zi sfântæ.

10. Sabatul este: (1) Duminica, prima zi a sæptæmânii. Sâmbæta, a øaptea zi a sæptæmânii. Orice zi pe care o dedicæm lui Dumnezeu. 11. fiinerea duminicii: (1) Estea o invenflie a omului care a fost prezisæ de Biblie. Este planul lui Dumnezeu pentru aceste timpuri. A fost instituitæ la învierea lui Isus øi confirmatæ la rusalii. 12. fiinerea Sabatului: (1) Este un semn al legalismului. Este important numai pentru evrei. Este semnul dublu al lui Dumnezeu privind creafliunea øi mântuirea. 13. Sunt decis sæ urmez exemplul lui Isus în pæzirea Sabatului. Da Nu