Antichristul
TRÆIEØTE i z æ t s a
1
Cine
este Antichristul? Unii oameni spun cæ el nu va apare decât dupæ revenirea lui Isus. Alflii spun cæ el øi-a manifestat prezenfla în zilele Romei antice øi cæ a pierit de mult. Biblia spune cæ Antichristul træieøte, astæzi. El va avea un rol foarte important în evenimentele finale ale planetei noastre. Antichristul este caracterizat, în repetate rânduri, de profefliile referitoare la timpul sfârøitului din Daniel øi Apocalipsa. Øtii cine este Antichristul? Eøti sigur? Dacæ nu ai identificat corect Antichristul, este imposibil sæ înflelegi profefliile biblice cu privire la zilele de pe urmæ. Deøi acest studiu, bazat pe capitolul 7 din Daniel, este doar o introducere, el identificæ Antichristul în mod evident, færæ nici un dubiu. Lecfliile urmætoare vor dezvælui în amænunflime acfliunile lui, care vor avea un impact global. Poate cæ, ceea ce vei descoperi astæzi nu-fli va place øi te va întrista; dar, nu uita, profefliile din Daniel 7 vin din partea lui Isus, care te iubeøte. Roagæ-te pentru cælæuzirea lui Dumnezeu pe mæsuræ ce pætrunzi în acest subiect captivant.
1. La începutul capitolului, Daniel vede patru fiare ieøind din mare. Ce reprezintæ fiarele, în profeflie? Dar marea? ○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
“El mi-a vorbit aøa: “Fiara a patra, este o a patra împæræflie, care va fi pe pæmânt…” Daniel 7:23. “Apele,… sunt noroade, gloate, neamuri øi limbi.” Apocalipsa 17:15
În profeflie, Dumnezeu a folosit fiarele pentru a simboliza nafliuni.
2
Ræspuns: Fiarele reprezintæ împæræflii sau popoare. Apa reprezintæ mai multe nafliuni sau o mare mulflime de oameni.
○
○
○
2. Cele patru fiare din Daniel 7 reprezintæ patru împæræflii pæmânteøti (versetele 17,18). Babilonul, primul regat (Daniel 2:38,39), este reprezentat printr-un leu în Daniel 7:4. (Vezi Ieremia 4:7, 50:17, 43:44, în care, de asemenea, Babilonul este simbolizat printr-un leu.) Ce semnificaflie au “aripile de vultur”? Ce reprezintæ cele “patru vânturi” din versetul 2? ○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
Domnul va aduce de departe … un neam care va cædea peste tine cu zbor de vultur…” Deuteronomul 28:49. “Aøa vorbeøte Domnul oøtirilor: “…o mare furtunæ se ridicæ de la marginile pæmântului. Cei pe care-i va ucide Domnul în ziua aceea vor fi întinøi de la un capæt al pæmântului pânæ la celælalt…” Ieremia 25:32,33 Ræspuns: Aripile de vultur simbolizeazæ viteza, rapiditatea. (Vezi Ieremia 4:13; Habacuc 1:6-9) Vânturile reprezintæ dezbinare, luptæ, tulburare øi nimicire. (Vezi Apocalipsa 7:1-3.)
Leul cu aripi de vultur reprezintæ imperiul babilonian.
3. Ce împæræflie reprezintæ ursul (Daniel 7:25)? Ce simbolizeazæ cele trei coaste din gura sa? ○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
Ræspuns: Citeøte capitolul 8. Observæ paralelismul dintre fiarele din capitolul 8 øi Ursul cu trei coaste în guræ, simbolizeazæ cele din capitolul 7. Daniel 8:20 numeøte Medo-Persia. direct Medo-Persia ca fiind regatul care precede flapul, sau Grecia menflionat în versetul 21. Medo-Persia este a doua împæræflie a lumii - aceeaøi putere menflionatæ în Daniel 7. Imperiul a fost ridicat de douæ popoare distincte. Mezii, primul popor, este reprezentat în Daniel 7:5 prin ursul care stætea într-o rânæ. Perøii, care în cele din urmæ au devenit mai puternici, sunt reprezentafli în Daniel 8:3 de cel de al doilea corn al berbecului, care era mai înalt. Cele trei coaste din gura ursului reprezintæ cele mai importante trei puteri rivale Medo-Persiei: Lidia, Babilonul øi Egiptul.
3
4. Grecia, a treia împæræflie (Daniel 8:21), este reprezentatæ de un leopard cu patru aripi øi patru capete (Daniel 7:6). Ce simbolizeazæ cele patru capete? Dar cele patru aripi? ○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
Ræspuns: Cele patru capete, simbolizeazæ cele patru regate în care s-a împærflit imperiul grec, dupæ moartea lui Alexandru Macedon. Cei patru generali care au condus aceste patru regate au fost: Casandru, Lisimah, Ptolemeu øi Seleuc. Cele patru aripi (în loc de douæ ale leului) reprezintæ o vitezæ fantasticæ, aøa cum aveau sæ fie cuceririle lui Alexandru Macedon. Leopardul din Daniel 7 reprezintæ imperiul grec.
5. Imperiul roman, a patra împæræflie a lumii, este reprezentat de un monstru îngrozitor, cu dinfli de fier øi cu zece coarne (Daniel 7:7). Ce semnificaflie au coarnele? ○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
Ræspuns: Cele zece coarne, simbolizeazæ cele zece regate în care s-a împærflit imperiul roman, în cele din urmæ (Daniel 7:24). (Aceste zece regate sunt sinonime cu cele zece degete de la picioarele “chipului” descris în Daniel 2:41-44.) Dupæ cæderea imperiului roman, popoarele migratoare, sælbatice au nimicit totul în calea lor, ocupând flæri pentru nafliunile lor. Øapte dintre aceste zece popoare migratoare, sau dezvoltat øi au devenit flæri moderne ale Europei Occidentate, în timp ce trei dintre ele au fost destræmate øi distruse.
VIZIGOfiII - Spania ANGLO-SAXONII - Anglia FRANCII - Franfla ALEMANII - Germania BURGUNZII - Elveflia LOMBARZII - Italia SUEVII - Portugalia HERULII - Popor destræmat OSTROGOfiII - Popor destræmat VANDALII - Popor destræmat
4
Imperiul Romei este reprezentat de fiara înspæimântætoare din Daniel 7.
6. Ce urmeazæ apoi în profeflia din Daniel 7? ○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
“M-am uitat cu bægare de seamæ la coarne, øi iatæ cæ un alt corn mic a ieøit din mijlocul lor, øi dinaintea acestui corn au fost smulse trei din cele dintâi coarne. Øi cornul acesta avea niøte ochi ca ochii de om, øi o guræ, care vorbea cu trufie.” Daniel 7:8. Ræspuns: Este prezentatæ puterea “cornului mic”. Trebuie sæ identificæm cu atenflie “cornul cel mic”, deoarece Dumnezeu ne oferæ o descriere mai cuprinzætoare în comparaflie cu întreaga descriere a celor patru fiare. De ce? Pentru cæ prin caracteristicile biblice el este identificat. Este Antichristul profefliei øi al istoriei. Nu trebuie sæ fie nici o greøealæ cu privire la identificarea lui.
Cornul cel mic din Daniel 7, reprezintæ Antichristul.
7. Existæ mijloace sigure de recunoaøtere a Antichristului? ○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
Ræspuns: Da. Dumnezeu ne oferæ nouæ caracteristici ale Antichristului în Daniel 7, aøa cæ nu putem greøi. Øi chiar dacæ pentru unii dintre noi, aceste adeværuri ale Cuvântului lui Dumnezeu sunt dureroase, trebuie sæ fim îndeajuns de sinceri øi sæ le acceptæm ca fiind voinfla Sa descoperitæ nouæ. Acum, sæ dezvæluim aceste nouæ puncte pe care ni le oferæ Isus: A.
Regatul sau “cornul cel mic... a ieøit din mijlocul lor”- din mijlocul celor zece regate ale Europei de Vest (Daniel 7:8). Deci, trebuie sæ fie un mic regat, undeva în Europa Occidentalæ. B. La conducerea lui trebuie sæ fie un om care sæ vorbeascæ în numele lui. (Daniel 7:8) C. Avea sæ desfiinfleze sau sæ distrugæ trei regate.(Daniel 7:8) D. Trebuie sæ fie “altfel” sau deosebit de celelalte 10 regate.(Daniel 7:24) E. El avea sæ facæ ræzboi, sæ persecute øi sæ biruie pe sfinfli.(Daniel 7:21,25) F. Trebuie sæ provinæ din Imperiul Roman - a patra împæræflie a lumii.(Daniel 7:7,8) G. Poporul lui Dumnezeu (sfinflii) vor fi “dafli în mâinile lui” pentru “o vreme, douæ vremi øi o jumætate de vreme”.(Daniel 7:25) H. El trebuie sæ “rosteascæ vorbe de hulæ” împotriva lui Dumnezeu.(Daniel 7:25) În Apocalipsa 13:5, Biblia spune cæ aceastæ putere va vorbi “vorbe mari øi hule”. I. El trebuie sæ “schimbe vremile øi legea”.(Daniel 7:25)
5
Nu uita! Aceste puncte de recunoaøtere vin direct din Biblie. Ele nu sunt niøte idei sau speculaflii omeneøti. Istoricii îfli pot spune imediat despre cine este vorba. Aceste dovezi corespund unei singure puteri: Papalitæflii. Dar pentru a fi siguri, sæ supunem atenfliei, unul câte unul, toate aceste nouæ puncte. Nu trebuie sæ fie loc pentru îndoialæ.
Biblia spune cæ Antichristul avea sæ persecute poporul lui Dumnezeu
8. Corespund aceste profeflii, papalitæflii? ○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
Ræspuns: Da. Toate aceste nouæ profeflii sunt împlinite de papalitate. Urmærifli, mai departe, fiecare punct, de la A la I: A. “A ieøit din mijlocul” celor zece regate vest-europene. Din punct de vedere geografic, puterea papalæ a fost localizatæ în Roma, Italia adeværatul centru al întregii Europe Occidentale. B. Un om avea sæ vorbeascæ în numele puterii papale. Øi aceastæ profeflie este împlinitæ deoarece un om, papa, vorbeøte ca reprezentant al papalitæflii. C. Avea sæ destrame trei regate. Majoritatea împæraflilor Europei de Vest au fost catolici øi au sprijinit dezvoltarea øi autoritatea papalitæflii. Totuøi, vandalii, herulii øi ostrogoflii s-au împotrivit
6
puterii papale. Astfel, împæraflii romani au hotærât sæ distrugæ aceste trei regate. În cartea sa “Dumnezeu poartæ de grijæ”, istoricul øi teologul Dr. Mervyn Maxwell, descrie în volumul 1, pagina 129 aceste evenimente: “În anul 487, împæratul catolic Zeno (474-491) a încheiat un pact cu ostrogoflii, în urma cæruia herulii au fost nimicifli în anul 493. Împæratul Justinian (527-5650, i-a exterminat pe vandali în 534 øi a frânt puterea ostrogoflilor în 538. Vandalii, ostrogoflii øi herulii sunt cele trei coarne din Daniel 7:8 care “au fost smulse” dinaintea cornului cel mic. Nu este greu de observat cæ papalitatea a împlinit aceastæ profeflie.
○
D. Avea sæ se “deosebeascæ” de celelalte regate. Færæ îndoialæ, descrierea se potriveøte papalitæflii care s-a manifestat pe scena puterii religioase. Prin natura ei, aceastæ împæræflie s-a deosebit total de celelalte regate. E. Avea sæ facæ ræzboi sfinflilor øi sæ-i persecute. Faptul cæ biserica a persecutat creøtinii, este foarte cunoscut. Însæøi papalitatea admite færæ reflinere acest adevær. Existæ dovezi concludente. Istoricii conservatori pretind cæ, probabil, biserica a ucis cel puflin 50 de milioane de oameni din cauza convingerilor religioase. Noi vom cita douæ surse istorice: 1. “...Biserica Romanæ a værsat mai mult sânge nevinovat decât oricare altæ instituflie care a existat vreodatæ în omenire...” (W.E.H. Lecky, Apariflia øi
influenfla spiritului raflionalismului în Europa, vol. 2, p.40.) 2. În cartea “Istoria inchizifliei spaniole”, D. Ivan Antonio Llorente menflioneazæ: - 31 912 oameni au fost condamnafli øi arøi pe rug. - 241 450 au fost condamnafli la pedepse grele.
Færæ îndoialæ, papalitatea corespunde acestor nouæ puncte de identificare.
Cuvinte de mângâiere Nu dorim ca cineva sæ creadæ cæ identificând cornul cel mic, noi atacæm, de fapt, pe creøtinii de altæ confesiune. Te rog, refline! Profeflia nu se referæ la persoane, ci la un sistem. În orice bisericæ - deci øi în Biserica Catolicæ existæ creøtini sinceri øi consacrafli. Pur øi simplu, Daniel 7 este un mesaj care judecæ øi mustræ o instituflie religioasæ care sæ amestecat cu pægânii, la fel ca multe dintre bisericile care au apærut în urma ei.
Profeflia descoperæ greøeli ale tuturor credinflelor Alte profeflii subliniazæ greøelile credinflelor protestante øi evreieøti. Dumnezeu are credincioøi adeværafli în orice bisericæ. Poporul Sæu adeværat (indiferent de credinflæ) va primi totdeauna cu umilinflæ mustrarea Domnului øi nu-øi va închide urechea øi inima la chemarea Lui. Trebuie sæ fim plini de recunoøtinflæ pentru cæ Dumnezeu este imparflial øi drept în orice privinflæ.
(continuare pe pagina urmætoare)
7
F. Avea sæ se nascæ din a patra împæræflie, de fier - imperiul roman. La acest punct vom cita douæ surse de autoritate: 1. “Puternica Bisericæ Catolicæ s-a dezvoltat pe bazele imperiului roman... Moøtenirea imperiului roman a devenit moøtenirea Bisericii Catolice... Funcflia øi prerogativele lui Pontifex Maximus au fost continuate de papa.” (Alexander Clarece Flick, “Apariflia bisericii medievale”, p. 148,149.) 2. “Dezvoltarea celor øapte popoare barbare precum øi dispariflia celorlalte trei, a avut loc sub protecflia Episcopului de Roma, care în urma disparifliei împæratului a devenit conducætor. Astfel, biserica romanæ a luat locul Imperiului Roman, continuând pânæ astæzi sæ deflinæ aceastæ poziflie. (Adolph Harnack, “Ce este creøtinismul”, p. 269,270.) G. Poporul lui Dumnezeu (sfinflii), aveau sæ fie dafli în mâinile lui “timp de o vreme, douæ vremi øi o jumætate de vreme”. Daniel 7:25. La acest punct este nevoie de anumite læmuriri: 1. O vreme este un an, douæ vremi sunt doi ani iar o jumætate de vreme este o jumætate de an. The Amplified Bible traduce aceasta prin: “Trei ani øi jumætate” (“ The amplified Bible, Zondervan Publishing House, Grand rapids, Michigan, 1962.) 2. Aceastæ perioadæ este amintitæ de øapte ori în cartea lui Daniel øi în Apocalipsa (Daniel 7:25; 12:7; Apocalipsa 11:2,3:12:6; 14:3,5): de trei ori se aminteøte “o vreme, douæ vremi øi o jumætate de vreme”, de douæ ori se menflioneazæ 42 de luni øi de douæ ori 1260 de zile. Pe baza calendarului
8
evreiesc cu 30 de zile pentru o lunæ, aceste trei perioade menflionate reprezintæ aceeaøi lungime. 3 1/2 ani = 42 luni = 1260 zile. 3. O zi profeticæ reprezintæ un an literal (Ezechiel 4:6, Numeri 14:34). 4. Cornul cel mic (Antichristul) urma sæ aibæ putere asupra sfinflilor timp de 1260 de zile profetice, adicæ 1260 de ani. 5. Stæpânirea papalitæflii a început în anul 538 - când ultimele trei regate rivale au fost nimicite - øi a continuat pânæ în anul TIMPUL 1798, când PROFETIC generalul lui Napoleon, o vreme = 1 an Bertier l-a douæ vremi = 2 ani 1/2 vreme = 1/2 ani luat pe papa prizonier, sperând sæ distrugæ atât papalitatea cât øi puterea ei politicæ. Aceastæ perioadæ de timp reprezintæ împlinirea exactæ a profefliei celor 1260 de zile. Aceastæ lovituræ, este rana de moarte pe care a primit-o papalitatea, ranæ care a început sæ se vindece øi continuæ sæ se vindece astæzi. 6. Aceeaøi perioadæ de persecuflie este menflionatæ øi în Matei 24:21, ca cea mai cruntæ vreme de persecuflie a poporului lui Dumnezeu din toate timpurile. Versetul 22 ne spune cæ aceastæ vreme a fost atât de grea, încât nimeni nu ar fi scæpat dacæ Dumnezeu nu ar fi scurtat-o. Persecuflia s-a terminat cu mult înainte ca papa sæ fie luat prizonier în 1798. H. Va rosti “vorbe de hulæ împotriva celui Preaînalt”. În Biblie, hula are douæ definiflii: 1. Îndræzneala de a pretinde cæ pofli ierta pæcatele (Luca 5L21).
2. Faptul de a te da drept Dumnezeu (Ioan 10:33). Corespunde papalitatea acestui punct? Da. Mai întâi sæ vedem dovada cæ ea pretinde cæ poate ierta pæcatele: “Pot oare preoflii, cu adeværat, sæ ierte pæcatele øi sæ declare pe oameni nevinovafli? Da, cu adeværat, ei pot sæ facæ acest lucru, în virtutea puterii primitæ de la Isus. (Catehismul complet al religiei catolice, Joseph Deharbe, p 275.) Mai departe, papalitatea desconsideræ pe Isus stabilind un sistem de confesare cætre un preot, ceea ce dæ la o parte pe Isus, Marele Preot (Evrei 3:1; 8:1,2) øi Mijlocitor (1 Timotei 2:5). În al doilea rând, sæ vedem dovada cæ papalitatea se pretinde a fi Dumnezeu: “Pe acest pæmânt, noi (papa) deflinem locul Dumnezeului Atotputernic”. (Marile scrisori enciclice ale lui Papa Leon al XIII lea.) Apoi, “Papa nu este doar reprezentantul lui Isus Hristos, ci este însuøi Isus Hristos, ascuns sub înfæfliøarea omeneascæ.” (Naflionalul Catolic, iulie 1985.) I. Va schimba “vremurile øi legea”. Într-un studiu viitor ne vom ocupa special de “vremurile” menflionate la acest punct. Este un subiect major, care are nevoie de o atenflie deosebitæ. Totuøi, ce putem spune acum despre schimbarea “legii”? Este vorba de legea lui Dumnezeu. Cu siguranflæ, nimeni nu poate schimba cu adeværat legea, dar a încercat papalitatea sæ facæ acest lucru? Ræspunsul este “da”. În Catehismul Catolic, papalitatea a omis cea de a doua poruncæ, privitoare la închinarea înaintea chipurilor, a scurtat porunca a patra de la 94 de cuvinte la
Biblia spune cæ Antichrist se va încumeta sæ schimbe Legea lui Dumnezeu.
opt, øi a împærflit porunca a zecea în douæ alte porunci. (Verificæ acest fapt. Comparæ catehismul Catolic cu Cele Zece Porunci ale lui Dumnezeu din Exodul 20:3-17.) Færæ îndoialæ, cornul cel mic din Daniel 7 (Antichristul) este papalitatea. Nici o altæ organizaflie nu corespunde acestor profeflii. Acestea nu sunt învæflæturi noi. Tofli reformatorii, færæ excepflie vorbesc de papalitate ca fiind Antichristul. (R. Allen Anderson, Explicaflia Apocalipsei, p. 137.)
9
9. Nu vorbeøte Daniel despre sigilarea cærflii pânæ la “timpul sfârøitului”? (Daniel 12:4) Când vor fi profefliile lui Daniel descoperite înflelegerii noastre? ○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
Ræspuns: În Daniel 12:4, profetul vorbeøte despre sigilarea unei pærfli a cærflii, pânæ la “timpul sfârøitului”. În versetul 6, o voce de înger întreabæ: “Cât va mai fi pânæ la sfârøitul acestor minuni?” Versetul 7 spune: ”...va mai fi o vreme, douæ vremuri øi o jumætate de vreme”. Îngerul l-a asigurat pe Daniel , cæ aceastæ parte a cærflii, privitoare la profefliile timpului sfârøitului, va fi desigilatæ la sfârøitul perioadei de 1260 de ani de stæpânire papalæ, despre care am vorbit anterior. Deci, timpul sfârøitului a început la 1798. Evident, astæzi, cartea lui Daniel confline mesaje cruciale din partea cerului pentru noi. Trebuie sæ o înflelegem cu orice prefl.
○
Îngerul i-a spus lui Daniel cæ profefliile vor fi sigilate pânæ la 1798, timpul sfârøitului.
10. Din nefericire, mulfli creøtini au fost informafli greøit cu privire la Antichrist. Crezând un neadevær despre el, pofli fi uøor amægit øi pierdut. Ce trebuie sæ facæ oamenii, atunci când sunt confruntafli cu noi învæflæturi biblice? ○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
“Iudeii aceøtia aveau o inimæ mai aleasæ decât cei din Tesalonic. Au primit Cuvântul cu toatæ râvna, øi cercetau Scripturile în fiecare zi, ca sæ vadæ dacæ ce li se spunea, este aøa.” Fapte 17:11
Ræspuns: Când este prezentatæ o nouæ învæflæturæ, trebuie sæ o comparæm cu Scriptura øi sæ vedem dacæ este în armonie cu Cuvântul lui Dumnezeu. Aceasta este singura cale siguræ. Toate învæflæturile religioase trebuie sæ fie comparate cu Scriptura, pentru a le dovedi autenticitatea.
10
11. Doreøti sæ mergi acolo unde te conduce Isus, chiar dacæ vei suferi? ○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
○
Ræspunsul tæu: ________________ ____________________________ _____________________________
Concluzii Multe dintre cele mai însemnate profeflii biblice, din cærflile Daniel øi Apocalipsa vor fi prezentate în broøurile urmætoare. Dumnezeu ne-a oferit aceste profeflii ca: A. Sæ descopere evenimentele finale ale pæmântului. B. Sæ recunoaøtem participanflii la scenele finale ale luptei dintre Isus øi Satana. C. Sæ dezvæluiascæ pe deplin planurile diabolice ale lui Satana, de a ruina øi nimici omenirea. D. Sæ prezinte siguranfla øi dragostea judecaflii; sfinflii vor fi îndreptæflifli. E. Sæ înalfle pe Isus - mântuirea, iubirea, puterea, îndurarea øi dreptatea Sa.
Personajele principale vor fi prezentate în repetate rânduri Cei mai importanfli participanfli la ræzboiul final dintre Isus øi Satana, vor fi prezentafli în repetate rânduri, în aceste profeflii. Ei sunt: Isus, Satana, Statele Unite ale Americii, papalitatea, protestantismul øi spiritismul. Isus repetæ øi accentueazæ mesajul profefliilor, pentru a Se asigura cæ avertizarea Sa plinæ de iubire øi ocrotire ajunge la noi cu claritate øi siguranflæ.
11
RÆSPUNS LA ÎNTREBÆRILE CARE TE PREOCUPÆ
1
Întotdeauna am crezut cæ Antichristul este o persoanæ, nu o organizaflie. Greøesc?
RÆSPUNS: Antichristul este o organizaflie. Totuøi, expresia “ochi ca de om” din Daniel 7:8, sugereazæ existenfla unui conducætor. Apocalipsa 13:18 vorbeøte despre un om cæruia i se atribuie un numær. În Daniel, capitolul 8, Grecia este reprezentatæ printr-un flap, iar conducætorul ei, Alexandru Macedon, printr-un corn. Acest lucru este valabil øi în cazul Antichristului. Organizaflia este papalitatea. Papa, îndeplinind funcflia sa, este reprezentantul ei. Profeflia din Daniel 7 nu spune cæ papii sunt ræi sau cæ , catolicii nu sunt creøtini. În Biserica Catolicæ sunt mulfli creøtini sinceri øi iubitori. Totuøi, sistemul este numit Antichrist, deoarece uzurpæ autoritatea lui Isus øi încearcæ sæ schimbe legea Sa.
2
Crezi cæ este înflelept sau creøtineøte sæ desconsideri legea pentru a întæri creøtinismul?
RÆSPUNS: Nu. Biblia aratæ clar faptul cæ tofli oamenii sunt liberi sæ aleagæ - în probleme de conøtiinflæ - direcflia pe care o doresc( Iosua 24:15), chiar dacæ ei aleg
12
sæ nege existenfla lui Dumnezeu øi sæ fie atei. Dumnezeu a îngæduit lui Adam øi Evei sæ aleagæ neascultarea chiar dacæ prin alegerea lor L-au întristat øi au suferit atât de mult. Închinarea forflatæ nu este acceptatæ de Dumnezeu. Ascultarea din dragoste este calea Sa. Istoria a dovedit cæ oridecâteori biserica a sacrificat legea pentru a întæri sistemul religios, rezultatul a fost persecuflia øi crima. Aceasta este o lecflie pe care o putem învæfla din istoria Evului Mediu.
3
Poate cæ am înfleles greøit, dar totdeauna am considerat cæ Antichristul trebuie sæ fie o fiinflæ a ræului, care se împotriveøte pe faflæ lui Dumnezeu. Este aceastæ concepflie eronatæ?
RÆSPUNS: De obicei, consideræm cæ prefixul “anti” înseamnæ contra, împotriva. Dar în cuvântul “Antichrist”, el înseamnæ “în locul” sau “în loc de”. Antichristul se face vinovat pentru cæ îøi asumæ prerogativele lui Dumnezeu. El pretinde cæ: A. Preoflii lui pot sæ ierte pæcatul - ceea ce numai Dumnezeu poate face (Luca 5:21). B. A schimbat legea lui Dumnezeu, anulând a doua poruncæ (privitoare la
chipurile fæcute) øi împærflind porunca a zecea în douæ pærfli. Legea lui Dumnezeu nu poate fi schimbatæ (Matei 5:18). C. Papa este Dumnezeu pe pæmânt. Planul original al lui Satana În cer, planul original al lui Satana a fost sæ-øi asume poziflia øi autoritatea lui Dumnezeu. Scopul sæu a fost sæ-L îndepærteze pe Dumnezeu øi sæ stæpâneascæ în locul Sæu. Când a fost alungat din cer, scopul lui Satana nu s-a schimbat, ci mai degrabæ s-a intensificat. De-a lungul secolelor, el s-a stræduit (folosindu-se de agenfli omeneøti) sæ discrediteze pe Dumnezeu øi sæ-L detroneze. Antichristul pretinde a fi sfânt În ultimele zile, scopul lui Satana este de a-L înlocui pe Dumnezeu, amægind oamenii ca sæ-l urmeze pe Antichristul care se înfæfliøeazæ ca o fiinflæ spiritualæ, sfântæ. fiinta principalæ a profefliilor din Daniel øi Apocalipsa, este de a demasca capcanele øi metodele lui Satana øi de a învæfla pe oameni sæ se prindæ cu totul de Isus øi Cuvântul Sæu.
4
În profeflie, cuvântul “fiaræ” se referæ la un animal?
RÆSPUNS: Nicidecum. Dumnezeu foloseøte simbolismul, pentru a reprezenta un stæpânitor, o nafliune, o conducere sau o împæræflie. Este modul în care El descrie stæpânirile în profeflie. Noi înøine am folosit aceastæ metodæ, simbolizând Rusia printr-un urs iar Statele Unite printr-un vultur, etc. Cuvântul “fiaræ”, nu este un termen lipsit de respect øi consideraflie. El este sinonim cu “animal” sau “Fiinflæ”. Chiar øi Isus este înfæfliøat ca un Miel de cætre Ioan Botezætorul (Ioan 1:29) øi de cætre apostolul Ioan (Apocalipsa 5:6,9,12,13). Termenul “fiaræ”, este folosit de Dumnezeu pentru a ne transmite un mesaj despre nafliuni øi conducætori, buni sau ræi..
Antichristul va face minuni Antichristul va face minuni uimitoare, înfæfliøându-se ca un înger ceresc (2 Corinteni 11:14) øi fæcând sæ se pogoare foc din cer (Apocalipsa 13:13). Majoritatea oamenilor îl vor urma (Apocalipsa 13:3), crezând cæ urmeazæ lui Isus. Numai cei puflini aleøi vor fi în siguranflæ (Matei 24:23,24). Ei vor fi în siguranflæ pentru cæ au încercat fiecare învæflæturæ spiritualæ øi pe fiecare conducætor religios pe baza Scripturii (Isaia 8:20). Astæzi, decepfliile religioase sunt pretutindeni. Trebuie sæ fim foarte atenfli.
13
REZUMATUL BROØURII NR. 15 Marcheazæ ræspunsul corect. Cifra din parantezæ - (1) indicæ numærul ræspunsurilor corecte 1. Care patru împæræflii sunt reprezentate prin fiare în Daniel capitolul 7? (4) Suedia. Egipt. Grecia. China. Medo-Persia. Japonia. Babilon. Irak. Roma.
2. Completeazæ spafliile cu cuvintele de mai jos care aratæ semnificaflia literalæ a fiecærui simbol profetic. nafliuni; nimicire; popoare; vitezæ; an. Exemplu: Fiarele reprezintæ împæræflii sau nafliuni. - Apele reprezintæ o mulflime de _ _ _ _ _ - Aripile reprezintæ _ _ _ _ _ - Vânturile reprezintæ ræzboi, tulburare øi _ _ _ _ _ - O zi profeticæ echivaleazæ cu un _ _ _ literal.
14
3. Cele zece coarne ale fiarei înspæimântætoare reprezintæ (1) Zece ani. Zece oraøe diferite. Îngeri. Bogæflii. Regatele în care Imperiul Roman s-a divizat în cele din urmæ. 4. Câte popoare au fost “smulse” prin puterea cornului mic? (1) Opt. Unul. Øase. Trei. 5. Puterea cornului mic sau Antichristul reprezintæ: (1) Unul din generalii babilonieni. Un conducætor asupritor din vremurile îndepærtate ale Romei pægâne. O putere negativæ care va apare dupæ a doua venire a lui Isus. Ateismul. Papalitatea. 6. Marcheazæ declarafliile adeværate referitoare la cornul mic (Antichrist), prezentate mai jos: (3) Provine din Egipt. Avea sæ persecute poporul lui Dumnezeu. Avea sæ se ridice imediat dupæ cæderea Babilonului. Rosteøte vorbe mari împotriva lui Dumnezeu. A încercat sæ schimbe Legea lui Dumnezeu.
7. În profeflie “o vreme, douæ vremi øi o jumætate de vreme” simbolizeazæ. (1) O perioadæ literalæ de trei ani øi jumætate. 42 de ani. 1260 de ani literali.
14. Vrei sæ-L urmezi pe Isus oriunde te conduce, chiar dacæ vei suferi? Da. Nu.
8. Timpul sfârøitului a început în: (1) 31 d.H. 1991 d.H. 588 d.H. 1798d.H. 9. Antichristul este o organizaflie, nu o persoanæ. (1) Da. Nu. 10. Antichristul existæ astæzi. (1) Da. Nu. 11. Dumnezeu aprobæ impunerea închinærii prin lege. (1) Da. Nu. 12. Arestarea papei de cætre generalul Berthier constituie singura ranæ de moarte a papalitæflii. Astæzi rana este vindecatæ iar papalitatea este puternicæ.(1) Da. Nu. 13. Care dintre necesitæflile prezentate mai jos, sunt esenfliale, pentru siguranfla spiritualæ a poporului lui Dumnezeu din aceste zile de pe urmæ? (1) Sæ învefle sæ predice. Sæ se roage mult în public. Sæ verifice fiecare învæflæturæ în lumina Scripturii.
15
Zappy’s
16