http://adventistalexandria.ro/wp-content/uploads/2010/11/subiecte_uimitoare_17 by Eduard Constantin

Acum

trei mii cinci sute de ani, în deøert, la est de Egipt, Dumnezeu i-a dat lui Moise instucfliuni complete pentru construirea unei clædiri numitæ sanctuar, care avea sæ slujeascæ drept locuinflæ pentru Dumnezeu. Acest sanctuar, precum øi serviciile oficiate, avea sæ descopere planul de mântuire celor aproape douæ milioane de robi de curând eliberafli. O mie de ani mai târziu, un înger i-a spus profetului Daniel, cæ data judecæflii care avea sæ înceapæ în ceruri, a fost descoperitæ în sanctuar øi în ceremoniile lui. Mai mult, cartea Apocalipsei, descoperæ faptul cæ poporul lui Dumnezeu din timpul sfârøitului, va spune lumii cæ judecata din ceruri a început. Toate aceste adeværuri vor fi clarificate, pe mæsuræ ce continui sæ studiezi întreita solie îngereascæ din Apocalipsa. Aceasta este a doua broøuræ, dintr-o serie de nouæ, care îfli va permite sæ pætrunzi în sanctuar øi sæ dezvælui semnificaflia lui. Te aøteaptæ o experienflæ interesantæ!

1. Ce i-a poruncit Dumnezeu lui Moise sæ construiascæ? ○

○

“Sæ-Mi facæ un locaø sfânt, øi Eu voi locui în mijlocul lor.” Exodul 25:8 Ræspuns: Domnul i-a poruncit lui Moise sæ înalfle un sanctuar - o clædire specialæ care avea sæ serveascæ drept locuinflæ pentru Dumnezeul cerului. O scurtæ descriere a sanctuarului Sanctuarul era un cort elegant în care aveau loc servicii ceremoniale øi unde se manifesta prezenfla lui Dumnezeu. Pereflii erau din scânduri de lemn de salcâm, poleite cu aur øi cu baza de argint (Exodul 26:15-19,29). Acoperiøul era alcætuit din patru feluri de învelitori: covoare de in, din pær de capræ, piei de berbeci øi piei de viflei (Exodul 26:1, 6-14).

○

Sanctuarul avea douæ încæperi: Locul sfânt øi Locul prea sfânt. O perdea groasæ, din in subflire separa cele douæ încæperi. Curtea cortului era împrejmuitæ cu pânzæ de in subflire, susflinutæ de 60 de stâlpi de aramæ (Exodul 27:9-16).

2. Ce doreøte Dumnezeu, sæ înveﬂe poporul Sæu despre Sanctuar? ○

○

“Dumnezeule, cæile Tale sunt sfinte! Care Dumnezeu este mare ca Dumnezeul nostru?” Psalmii 77:13 Ræspuns: Planul de mântuire al lui Dumnezeu, este descoperit în sanctuarul pæmântesc. Biblia învaflæ cæ sanctuarul øi serviciile sale, simbolizau lucrarea Domnului Hristos în favoarea celor pæcætoøi. Astfel, dacæ nu înflelegem simbolismul sanctuarului, nu putem avea o înflelegere deplinæ a planului de mântuire. Iatæ de ce, broøura aceasta este atât de importantæ.

Dumnezeu Însuøi i-a dat lui Moise planurile pentru sanctuar.

3. De unde a luat Moise proiectul pentru sanctuar? ○

○

“Punctul cel mai însemnat al celor spuse este cæ avem un Mare Preot, care S-a aøezat la dreapta scaunului de domnie al Mæririi, în ceruri, ca slujitor al Locului prea sfânt øi al adeværatului cort, care a fost ridicat nu de un om, ci de Domnul. Ei fac o slujbæ, care este chipul øi umbra lucrurilor cereøti, dupæ poruncile primite de Moise de la Dumnezeu, când avea sæ facæ cortul: “Ia seama”, i s-a zis, “sæ faci totul dupæ chipul care fli-a fost arætat pe munte.” Evrei 8:1,2,5. Ræspuns: Dumnezeu i-a dat lui Moise proiectul øi toate instrucfliunile necesare pentru construcflie. Planurile detaliate reprezentau o copie a Sanctuarului ceresc, care a fost modelul dupæ care Moise a înælflat sanctuarul pæmântesc.

4. Ce obiecte de cult erau aøezate în curtea sanctuarului? ○

○

Ræspuns: A. Altarul pentru arderile de tot, unde animalele erau jertfite, se afla în curte, chiar aproape de intrare (Exodul 27:1-8). Acest altar reprezenta crucea lui Hristos. Mielul reprezenta pe Isus, ultima Jertfa cea mare. (Ioan 1:29) B. Ligheanul, un vas mare de aramæ, se afla între altar øi intrarea în sanctuar. Aici preoﬂii îøi spælau mâinile øi picioarele înainte de a intra în sanctuar sau de a aduce o jertfæ (Exodul 30:17-21; 38:8). Apa reprezenta curæﬂirea de pæcat, sau naøterea din nou. (Tit 3:5)

○

6. Ce obiect se afla în Locul prea sfânt? ○

5. Ce obiecte de cult se aflau în Locul sfânt? ○

○

Ræspuns: Chivotul, singurul obiect de cult din Locul prea sfânt (Exodul 25:10-22), era o ladæ din lemn de salcâm, poleitæ cu aur. Deasupra chivotului se afla capacul ispæøirii. La cele douæ capete ale capacului se aflau doi heruvimi din aur masiv (Exodul 25:17-22). Între cei doi îngeri se manifesta prezenﬂa lui Dumnezeu. Astfel este reprezentat tronul lui Dumnezeu, care este stræjuit de doi îngeri (Psalmul 80:1).

Sanctuarul øi ceremoniile sale descopereau planul de mântuire.

○

Ræspuns: A. Masa cu pâinile pentru punere înainte (Exodul 25:23-30), reprezenta pe Isus, pâinea vie (Ioan 6:51) B. Sfeønicul cu cele øapte candele (Exodul 25:31-40), simbolizau pe Isus, Lumina lumii (Ioan 9:5; 1:9). Uleiul reprezenta Duhul Sfânt (Zaharia 4:1-6; Apocalipsa 4:5) C. Altarul tæmâierii (Exodul 30:7,8) reprezenta rugæciunile poporului lui Dumnezeu (Apocalipsa 5:8).

Capacul ispæøirii reprezintæ tronul lui Dumnezeu, care, de asemenea, este stræjuit de doi îngeri.

7. Ce era în interiorul chivotului? ○

○

Ræspuns: Înlæuntrul chivotului, se aflau Cele Zece Porunci (Deuteronom 10:4,5) pe care Dumnezeu le-a scris chiar cu degetul Sæu pe tabla de piatræ øi care trebuie sæ fie respectate totdeauna de poporul Sæu (Apocalipsa 14:12). Capacul ispæøirii se afla deasupra poruncilor, ceea ce semnifica faptul cæ, atât timp cât oamenii îøi mærturiseau øi îøi pæræseau pæcatele (Proverbe 28:13), ispæøirea le era acordatæ prin meritele sângelui pe care preoﬂii îl stropeau pe capacul ispæøirii (Leviticul 16:15,16). Sângele animalului jertfit reprezintæ sângele lui Isus, care a fost værsat pentru iertarea pæcatelor noastre (Matei 26:28; Evrei 9:22).

8. De ce erau jertfite animalele, în sistemul ceremonial al sanctuarului din Vechiul Testament? ○

○

“Øi, dupæ Lege, aproape totul este curæflit cu sânge; øi færæ værsare de sânge, nu este iertare.” Evrei 9:22 “Cæci acesta este sângele Meu, sângele legæmântului cel nou, care se varsæ pentru mulfli, spre iertarea pæcatelor.” Matei 26:28. Ræspuns: Jertfirea animalelor era necesaræ, pentru a ajuta poporul sæ înfleleagæ, cæ færæ værsarea sângelui lui Isus, pæcatele lor nu puteau fi iertate niciodatæ. Adeværul cutremurætor constæ în faptul cæ pedeapsa pentru pæcat este moartea veønicæ (Romani 6:23). Din moment ce tofli am pæcætuit, tofli suntem vrednici de moarte. Când Adam øi Eva au pæcætuit, ar fi trebuit sæ moaræ imediat; dar Isus S-a oferit sæ-le dæruiascæ viafla Sa desævârøitæ, pentru a plæti preflul de ræscumpærare pentru tofli oamenii (Apocalipsa 13:8). Dumnezeu a poruncit ca fiecare om care a pæcætuit, sæ aducæ o jertfæ (Genesa 4:3-7). Pæcætosul trebuia sæ ucidæ animalul cu mâinile sale (Leviticul 1:4,5). Era un act

Cele Zece Porunci care erau înlæuntrul chivotului, reprezintæ caracterul lui Dumnezeu. Domnul doreøte ca toﬂi oamenii sæ reflecte caracterul Sæu.

○

sângeros øi emoflionant care impresiona adânc pe pæcætos. El era conøtientizat de realitatea consecinflelor pæcatului (moarte veønicæ) øi de disperata lui nevoie de un Mântuitor. Færæ Mântuitor, nimeni n-ar mai fi avut nici cea mai micæ speranflæ de salvare. Sistemul ceremonial al jertfelor aræta faptul cæ Dumnezeu avea sæ dea pe Fiul Sæu ca sæ moaræ pentru pæcatele tuturor (1 Corinteni 15:3). Isus avea sæ moaræ în locul lor, devenind Mântuitorul tuturor (Evrei 9:28). Când Ioan Botezætorul L-a întâlnit pe Isus, el a spus: “Iatæ Mielul lui Dumnezeu care ridicæ pæcatul lumii!”. Poporul din Vechiul Testament privea înainte, spre mântuirea de la cruce. Noi privim înapoi spre mântuirea arætatæ la Calvar. Nu existæ o altæ cale de salvare (Faptele Apostolilor 4:12).

Jertfirea animalelor reprezenta pe Isus care S-a dat pe Sine Însuøi pentru toﬂi oamenii.

9. Cum erau jertfite animalele în serviciul sanctuarului, øi care era semnificaﬂia acestui act? ○

○

“Sæ-øi punæ mâna pe capul dobitocului adus ca ardere de tot, øi va fi primit de Domnul, ca sæ facæ ispæøire pentru el. Sæ-l junghie în partea de miazæ-noapte a altarului, înaintea Domnului: øi preoflii, fiii lui Aaron, sæ-i stropeascæ sângele pe altar de jur împrejur.” Leviticul 1:4,11. Ræspuns: Când pæcætosul aducea animalul de jertfæ la Jertfirea animalelor aræta intrarea cortului, un preot îi înmâna un cuflit øi un lighean. adeværul zguduitor al morflii Pæcætosul îøi punea mâinile pe capul animalului, lui Isus pentru pæcatul omenirii. mærturisindu-øi pæcatul, ceea ce simboliza transferarea nelegiuirii de la om la animal. Astfel, pæcætosul era considerat nevinovat iar animalul vinovat. Acum, în mod simbolic, animalul era vinovat øi trebuia sæ plæteascæ preflul pæcatului - moartea. Ucigând animalul cu mâinile lui, pæcætosul înflelegea pe deplin cæ nelegiuirea sa a luat viafla mielului nevinovat; øi cæ aceeaøi nelegiuire avea sæ ucidæ pe Isus, Mielul nevinovat.

10. Ce fæcea preotul, cu sângele animalului adus ca jertfæ pentru întreg poporul? Ce simboliza aceastæ lucrare? ○

○

“Preotul care a primit ungerea sæ aducæ din sângele viflelului în cortul întâlnirii; sæ-øi moaie degetul în sânge, øi sæ stropeascæ cu el de øapte ori înaintea Domnului, în fafla perdelei dinæuntru.” Leviticul 4:16,17. Ræspuns: Când animalul era adus ca jertfæ pentru tot poporul, sângele, care reprezenta pe Isus (Evrei 3:1), era luat de preot în sanctuar øi stropit înaintea perdelei care despærflea cele douæ încæperi. De cealaltæ parte a perdelei, se manifesta prezenfla lui Dumnezeu. Astfel, în mod simbolic, pæcatele poporului erau transferate asupra sanctuarului. Aceastæ lucrare de ispæøire, înfæptuitæ de preofli, prefigura lucrarea de ispæøire pe care Isus o face pentru noi. Dupæ moartea Sa pe cruce, ca jertfæ pentru pæcat, Isus S-a înælflat la cer - ca Marele nostru Preot - ca prin sângele Sæu, sæ îndeplineascæ lucrarea de ispæøire în Sanctuarul ceresc (Evrei 9:11,12). Lucrarea de ispæøire a preoflilor pæmânteøti, reprezintæ pe Isus, care prin sângele Sæu, îndeplineøte lucrarea de ispæøire în Sanctuarul de sus, dovedind cæ nelegiuirea ne este iertatæ când o mærturisim în Numele Lui (Ioan 1:9)

11. Dupæ cum reiese din serviciile sanctuarului, care sunt cele douæ calitæﬂi în care Isus slujeøte poporului Sæu? Ce binecuvântæri minunate primim noi, în urma lucrærii Sale iubitoare? ○

○

“…Hristos, Paøtele noastre, a fost jertfit.” 1 Corinteni 5:7. ““Astfel, Astfel, fiindcæ avem un Mare Preot însemnat, care a stræbætut cerurile - pe Isus, Fiul lui Dumnezeu - sæ ræmânem tari în mærturisirea noastræ. Cæci n-avem un Mare Preot care sæ n-aibæ milæ de slæbiciunile noastre, ci unul care în toate lucrurile a fost ispitit ca øi noi, dar færæ pæcat. Sæ ne apropiem dar cu deplinæ încredere de scaunul harului, ca sæ cæpætæm îndurare øi sæ gæsim har, pentru ca sæ fim ajutafli la vreme de nevoie.” Evrei 4:14-16 Ræspuns: Isus slujeøte ca jertfæ pentru pæcatele noastre øi ca Mare Preot ceresc. Moartea lui Isus, ca Miel de jertfæ øi lucrarea Sa puternicæ, neîntreruptæ de Preot ceresc, ne aduce douæ binecuvântæri incredibile øi minunate: A. O viaflæ cu totul schimbatæ - care este numitæ naøterea din nou - în care toate pæcatele trecutului sunt iertate (Ioan 3:3-6; Romani 3:25). B. Puterea de a træi în neprihænire în prezent øi în viitor (Tit 2:14; Filipeni 2:13). Aceste douæ minuni fac pe om neprihænit - ceea ce înseamnæ cæ existæ o relaflie sfântæ între el øi Dumnezeu. Este cu neputinflæ pentru orice om , sæ obflinæ neprihænirea prin fapte (prin eforturi personale), pentru cæ neprihænirea implicæ o minune pe care numai Isus o poate realiza (Faptele Apostolilor 4:12). Omul devine neprihænit crezând cæ Isus poate sæ împlineascæ, tot ceea ce singur, nu este în stare sæ facæ pentru sine însuøi. Aceastæ este semnificaflia biblicæ a expresiei: “neprihænire prin credinflæ”. În timp ce cooperez pe deplin cu El, eu Îl rog pe Isus, sæ devinæ stæpânul vieflii mele øi cred cæ El poate sæ împlineascæ în viafla mea aceste minuni atât de necesare. Aceastæ neprihænire, care este realizatæ, în mod miraculos, de Isus cu mine øi în mine, este singura neprihænire care poate exista. Orice alt fel de neprihænire, este doar o amægire. Ca jertfæ, Isus ne-a oferit o viaflæ schimbatæ pe deplin, precum øi iertarea pæcatelor.

Ca Mare Preot, Isus ne dæ puterea de a træi o viaﬂæ curatæ, în prezent øi în viitor.

12. Ce fægæduinﬂe minunate ne oferæ Biblia, cu privire la neprihænirea care ne este acordatæ prin Isus? ○

○

A. El va øterge toate nelegiuirile noastre, socotindu-ne nevinovafli (Isaia 44:22; Ioan 1:9) B. La început, am fost creafli dupæ chipul lui Dumnezeu (Genesa 1:26,27). Isus ne fægæduieøte cæ va reface în noi chipul lui Dumnezeu (Romani 8:29). C. Isus ne inspiræ dorinfla de a træi o viaflæ curatæ øi ne oferæ puterea de a duce cu adeværat o viefluire sfântæ (Filipeni 2:13). D. În mod minunat, Isus ne va determina sæ împlinim cu bucurie ceea ce este plæcut înaintea lui Dumnezeu (Evrei 13:20,21; Ioan 15:11). E. El îndepærteazæ de la noi hotærârea de moarte, garantând pentru noi cu viafla Sa neprihænitæ øi cu sacrificiul morflii Sale (2 Corinteni 5:21). F. Isus Îøi asumæ responsabilitatea de a ne pæstra credincioøi, pânæ când va reveni ca sæ ne ia la cer (Filipeni 1:6; 1:24). Isus este gata sæ împlineascæ în viaflæ ta aceste fægæduinfle minunate. Tu eøti gata? Îngenunchiazæ øi roagæ-L sæ-fli cælæuzeascæ viafla. Nu te va dezamægi niciodatæ.

Prin minunile Sale, Isus ne va face sæ împlinim cu bucurie numai lucrurile plæcute lui Dumnezeu.

○

13. Ce rol avem în lucrarea îndreptæﬂirii prin credinﬂæ? ○

○

“Nu oriøicine-Mi zice: “Doamne, Doamne!” va intra în Împæræflia cerurilor, ci cel ce face voia Tatælui Meu care este în ceruri.” Matei 7:21 Ræspuns: Isus spune cæ trebuie sæ facem voia Tatælui Sæu. În perioada Vechiului Testament, omul convertit øi iertat continua sæ aducæ miei ca jertfæ, mærturisind astfel adânca lui pærere de ræu pentru pæcat øi dorinfla din toatæ inima, de a-L læsa pe Dumnezeu sæ-i conducæ viafla. Chiar dacæ astæzi, nu stæ în putinfla noastræ minunea de a deveni neprihænifli, totuøi, trebuie sæ ne predæm zilnic lui Isus (1 Corinteni 15:31), invitându-L sæ conducæ viafla noastræ astfel încât aceastæ minune sæ aibæ loc. Trebuie sæ fim ascultætori øi sæ dorim sæ mergem acolo unde ne conduce Isus (Ioan 12:26; Isaia 1:18-20).

Partea noastræ în mântuire este sæ mergem cu bucurie øi voioøi unde ne conduce Isus.

Pæcatul ne determinæ sæ urmæm propria noastræ cale (Isaia 53:6) øi astfel sæ ne ræzvrætim împotriva lui Dumnezeu, aøa cum a fæcut Satana la început (Isaia 14:12-14) Ar fi îngrozitor de greu sæ ne scoatem un ochi sau sæ ne tæiem un brafl (Matei 5:29,30); la fel de greu este sæ-L læsæm pe Isus sæ ne conducæ viafla; pentru cæ pæcatul este lipit de firea noastræ øi este imposibil sæ-l biruim færæ puterea miraculoasæ a lui Dumnezeu. (Marcu 10:27) Mulfli cred cæ Isus va lua la cer pe tofli aceia care cred în mântuire, færæ sæ flinæ seama de purtarea lor. Nu este adeværat! Este o înøelæciune a lui Satana. Creøtinul trebuie sæ urmeze modelul viefluirii lui Isus (1 Petru 2:21). Prin puterea sângelui lui Hristos, acest lucru se poate realiza în viafla noastræ (Evrei 13:12), numai dacæ Îi oferim pe deplin, lui Isus, controlul asupra vieflilor noastre øi Îl urmæm cu bucurie acolo unde El ne conduce - chiar dacæ uneori, cærarea este aspræ øi anevoioasæ (Matei 7:13,14,21).

14. Mæ putefli ajuta sæ înfleleg semnificaflia zilei ispæøirii? ○

○

Ræspuns: A. Odatæ pe an, ziua ispæøirii, era o zi de judecatæ solemnæ, în Israel (Leviticul 23:27). Tot poporul trebuia sæ-øi mærturiseascæ pæcatele. Tofli aceia care refuzau, erau nimicifli, chiar în ziua aceea, din mijlocul poporului (Leviticul 23:29). B. Erau aleøi doi flapi: flapul pentru Domnul øi flapul pentru Azazel, care reprezenta pe Satana (Leviticul 16:8). fiapul pentru Domnul era jertfit pentru fiapul pentru Domnul, reprezenta pe Isus, care pæcatele poporului (Leviticul 16:9). Dar, urma sæ moaræ pentru pæcatele noastre. spre deosebire de jertfele obiønuite, sângele era dus în Locul prea sfânt øi stropit înaintea øi pe capacul ispæøirii (Leviticul 16:14). Preotul intra în Locul prea sfânt ca sæ se întâlneascæ cu Dumnezeu înaintea chivotului, numai în ziua aceasta deosebitæ, a judecæflii. Sângele stropit pe capacul ispæøirii (care simboliza jertfa lui Isus) era acceptat de Dumnezeu iar pæcatele mærturisite erau transferate din sanctuar asupra marelui preot. Marele preot mærturisea pæcatele poporului aøezându-øi mâinile pe capul flapului pentru Azazel, care era trimis în pustie (Leviticul 16:16, 20-22). În acest fel, prin stropirea sângelui înaintea perdelei, pæcatele erau transferate asupra flapului iar sanctuarul era curæflit de pæcatele poporului, acumulate de-a lungul unui an. fiapul pentru Azazel reprezenta pe Satana, cel asupra cæruia Dumnezeu va aøeza întreaga responsabilitate pentru pæcat.

15. Prefigureazæ ziua ispæøirii o parte a marelui plan de mântuire al lui Dumnezeu, la fel ca øi celelalte simboluri øi servicii ale sanctuarului? ○

○

“Dar, deoarece chipurile lucrurilor care sunt în ceruri, au trebuit curæflite în felul acesta, trebuia ca înseøi lucrurile cereøti sæ fie curæflite cu jertfe mai bune decât acestea.” Evrei 9:23 Ræspuns: Da. Ceremoniile din aceastæ zi arætau cætre ispæøirea înfæptuitæ de adeværatul Mare Preot, în Sanctuarul ceresc. Prin sângele Sæu værsat - acceptat de cei scriøi în cartea vieflii - Hristos va ratifica hotærârea poporului Sæu, de a-L urma pentru veønicie. Aceastæ zi solemnæ a judecæflii, din vechiul Israel, prefigureazæ ispæøirea finalæ ce se va face pentru pæmântul întreg. Prin simbolistica zilei ispæøirii din vechime, întreaga omenire este asiguratæ cæ Marele nostru Preot credincios, Isus, mai mijloceøte încæ pentru noi în ceruri øi este gata sæ øteargæ pæcatele acelora care îøi manifestæ credinfla în sângele Sæu værsat. Ispæøirea finalæ, conduce la judecata finalæ, care va rezolva pentru totdeauna problema pæcatului în viafla fiecærui om, hotærându-i destinul veønic. Evenimente importante În broøura urmætoare, vefli descoperi în ce fel prefigureazæ sanctuarul din vechime - øi în special ziua ispæøirii evenimentele extraordinare pe care Dumnezeu le va îngædui. O zi pentru judecatæ De asemenea, în broøura urmætoare, vom studia o profeflie biblicæ extrem de importantæ, prin care Dumnezeu a hotærât o zi în care va începe judecata din ceruri. Într-adevær, impresionant!

Ziua de ispæøire a lui Israel era un simbol al judecæﬂii finale, care va rezolva pentru totdeauna problema pæcatului în univers.

16. Eøti doritor sæ accepﬂi adeværul - care constituie o noutate pentru tine - aøa cum ﬂi-l descoperæ Dumnezeu? ○

○

Ræspunsul tæu: _________________________________________________________

REZUMATUL BROØURII NR. 17 Marcheazæ ræspunsul corect. Cifra din parantezæ - (1) indicæ numærul ræspunsurilor corecte 1. Ce obiecte de cult erau în curtea sanctuarului? (2) Capacul ispæøirii. Ligheanul. Scaune. Altarul pentru arderile de tot. 2. Prezenfla lui Dumnezeu se manifesta pe capacul ispæøirii. (1) Da. Nu. 3. Completafli spafliile libere cu urmætoarele cuvinte: Cruce, Isus, curæflire, rugæciuni, lumina. Exemplu: Altarul arderilor de tot reprezintæ _crucea. ____ Ligheanul reprezenta _ _ _ _ _ de pæcat. Masa pentru punerea înainte reprezenta _ _ _ _ _ , pâinea vie. Sfeønicul cu øapte brafle reprezenta pe Isus, _ _ _ _ _ lumii. Altarul tæmâierii reprezenta _ _ _ _ _ poporului lui Dumnezeu. 4. Scopul sanctuarului øi al ceremoniilor sale era sæ (1) Ajute oamenii sæ-i înfleleagæ pe îngeri.

Sæ asigure hranæ din carne oamenilor. Sæ simbolizeze planul de mântuire. 5. Cine a întocmit planurile sanctuarului? (1) Noe. Un înger. Aaron. Dumnezeu. 6. Cele zece Porunci erau în interiorul chivotului. (1) Da. Nu. 7. Jertfirea animalelor reprezenta (1) Duhul Sfânt. Ræzboi. Pe Isus. 8.Care sunt cele douæ calitæfli prefigurate de sanctuar, în care Isus ne slujeøte? (2) Împærat. Jertfæ. Mare Preot. Stæpân al Universului. 9. Care dintre afirmafliile urmætoare, referitoare la sanctuarul pæmântesc, sunt adeværate? (2) Avea trei încæperi. Era un cort. Avea dimensiunile de 500 x 1000 cofli. Era împrejmuit cu stâlpi de aramæ øi pânzæ de in subflire. Acoperiøul era fæcut din fliglæ egipteanæ.

Ligheanul era în Sfânta Sfintelor. 10. Neprihænirea prin credinflæ este singura neprihænire adeværatæ. (1) Da. Nu. 11. Neprihænirea prin credinflæ se obfline prin (1) Fapte. Botez. Numai prin credinfla în Isus Hristos. 12. Cine junghia animalul de jertfæ, adus de pæcætos? (1) Dumnezeu. Preotul. Pæcætosul.

15 Neprihænirea înseamnæ o relaflie bunæ cu Dumnezeu.(1) Da. Nu. 16. Jertfirea unui animal ajuta oamenii sæ înfleleagæ faptul cæ pæcatul aducea pedeapsa morflii asupra lor. (1) Da. Nu. 17 Eøti doritor sæ primeøti neprihænirea lui Isus care cuprinde iertarea, curæflirea de pæcat øi puterea pentru o viefluire sfântæ, acum øi în viitor? Da. Nu.

13. Care dintre declarafliile de mai jos, referitoare la neprihænirea oferitæ de Isus, sunt adeværate? (3) Ne va recrea dupæ Chipul lui Dumnezeu. Nu este un fapt miraculos. Este alcætuitæ în mare parte din faptele noastre bune. Ne acoperæ trecutul pæcætos. Ne dæ dorinfla de a duce o viefluire sfântæ. Nimeni nu poate deveni neprihænit, niciodatæ. 14. Care dintre afirmafliile referitoare la ziua ispæøirii, sunt adeværate? (4) Avea loc în fiecare lunæ. Era o zi a judecæflii. Era o zi de særbætoare, jocuri øi distracflie. Simbolizæ judecata finalæ. fiapul pentru Azazel reprezenta pe Satana. Sângele era dus în Sfânta Sfintelor.