http://adventistalexandria.ro/wp-content/uploads/2010/11/subiecte_uimitoare_18 by Eduard Constantin

În

broøura nr. 16, am învæflat cæ Dumnezeu are o întreitæ solie, deosebit de importantæ, care trebuie sæ fie vestitæ fiecærui om de pe pæmânt, înainte de sfârøitul timpului. Scopul acestei întreite solii, este de a pregæti oamenii pentru revenirea lui Isus. Prima parte a mesajului, porunceøte cu seriozitate oamenilor sæ se închine øi sæ dea slavæ lui Dumnezeu, pentru cæ ceasul solemn al judecæflii a sosit (Apocalipsa 14:7). În Daniel capitolele 8 øi 9, Dumnezeu descoperæ cu exactitate data începerii judecæflii. Mai mult, El dovedeøte cæ Isus este Fiul Sæu neprihænit, Mântuitorul, Mesia. Nici o altæ profeflie din Cuvântul lui Dumnezeu nu este mai importantæ, mai vitalæ - øi totuøi, numai foarte puflini oameni sunt conøtienfli de acest lucru. Înainte de a pætrunde în acest studiu, te rog, citeøte Daniel capitolul 8 øi roagæ-L pe Dumnezeu, sæ te cælæuzeascæ în timp ce descoperi adeværurile din aceastæ lecflie referitoare la întreita solie îngereascæ.

1. Daniel a væzut în viziune, un berbec cu douæ coarne, care împungea spre apus, spre miazænoapte øi spre miazæzi, subjugând toate fiarele pe care le întâlnea (Daniel 8:3,4). Ce simbolizeazæ berbecul? ○

Berbecul reprezintæ Medo-Persia.

○

“Berbecele, pe care l-ai væzut, cu cele douæ coarne, sunt împæraﬂii Mezilor øi Perøilor.” Daniel 8:20

Ræspuns: Berbecul simbolizeazæ împæræflia Medo-Persiei, care, de asemenea, în Daniel 7:5 (vezi broøura 15) este reprezentat printr-un urs. Profefliile cærflilor biblice Daniel øi Apocalipsa, urmeazæ principiul “repetæ øi dezvoltæ”, ceea ce înseamnæ cæ fiecare profeflie menflionatæ într-un capitol, este reluatæ în capitolul urmætor, pentru a lærgi orizontul înflelegerii. În acest fel, profefliile biblice capætæ claritate øi siguranflæ.

2. Ce animal uimitor, a væzut Daniel dupæ aceea? ○

○

“Berbecele, pe care l-ai væzut, cu cele douæ coarne, sunt împæraflii Mezilor øi Perøilor. fiapul însæ este împæræflia Greciei, øi cornul cel mare dintre ochii lui, este cel dintâi împærat.” Daniel 8:20,21. fiapul reprezintæ Grecia.

Ræspuns: Apoi, Daniel a væzut, apærând deodatæ, un ﬂap.

○

El avea un corn mare øi se miøca cu repeziciune. fiapul a atacat øi a biruit berbecul. Cornul cel mare a fost frânt iar în locul lui, au crescut alte patru coarne. fiapul reprezintæ a treia împæræflie a lumii, Grecia, iar cornul cel mare simbolizeazæ pe Alexandru Macedon. Cele patru coarne care au crescut în locul acestui corn frânt, reprezintæ cele patru regate în care s-a împærflit imperiul lui Alexandru. În Daniel 7:6, cele patru regate sunt simbolizate de cele patru capete ale leopardului, care de asemenea, reprezintæ Grecia. Aceste simboluri sunt atât de clare, încât pot fi uøor identificate în istorie.

3. În Daniel 8:8,9, este menﬂionatæ, apoi, apariﬂia puterii cornului mic. Ce reprezintæ cornul cel mic? ○

○

Ræspuns: Cornul cel mic reprezintæ Roma. Unii sugereazæ ideea potrivit cæreia cornul cel mic reprezintæ pe Antiochus Epiphanes, un împærat care a domnit peste Palestina în secolul al doilea înainte de Hristos øi care a desfiinflat serviciile de închinare evreieøti. Alflii, inclusiv conducætorii Reformafliunii, au considerat cæ prin cornul cel mic este reprezentatæ atât Roma pægânæ, cât øi Roma papalæ. Sæ studiem dovezile care evidenfliazæ acest adevær: A. Conform principiului “repetæ øi dezvoltæ”, puterea simbolizatæ aici trebuie sæ fie Roma, deoarece atât în capitolul 2, cât øi în capitolul 7, aceasta este împæræflia care urmeazæ Greciei. Daniel 7:24-27, stabileøte faptul cæ Roma papalæ va fi urmatæ de împæræflia lui Hristos (vezi broøura 15). Cornul cel mic din Daniel capitolul 8, se potriveøte cu exactitate acestei descrieri: el urmeazæ împæræfliei Greciei øi în final, este nimicitæ “færæ ajutorul vreunei mâini” la revenirea lui Isus. (Comparæ Daniel 8:25 cu Daniel 2:34). B. Daniel capitolul 8 spune cæ Medo-Persia avea sæ ajungæ “puternicæ” (versetul 4), Grecia “foarte puternicæ” (versetul 8), iar puterea cornului cel mic “nespus de mare” (versetul 9). Istoria aratæ færæ îndoialæ, cæ dupæ Grecia, nu a existat nici o altæ putere “nespus de mare”, în afaræ de Roma. C. Roma øi-a lærgit puterea spre sud (Egipt), spre Est (Macedonia) øi spre “flara cea minunatæ” (Palestina), împlinind cu precizie profeflia. Nici o altæ putere importantæ, în afaræ de Roma, nu corespunde acestei realitæfli istorice. D. Numai Roma s-a ridicat împotriva “cæpeteniei oøtirii” (versetul 11) øi (continuare pe pagina urmætoare)

“Cornul cel mic” din Daniel capitolul 8 reprezintæ Roma pægânæ øi Roma papalæ. Aøadar, cornul cel mic din ultimele zile este papalitatea.

împotriva “Domnului domnilor” (versetul 25). Roma pægânæ L-a ræstignit. De asemenea, ea a distrus templul evreilor. Înlocuind lucrarea extrem de importantæ pe care Isus, Marele Preot, o îndeplineøte în ceruri, cu niøte preoﬂi pæmânteøti care pretind cæ pot ierta pæcatele, Roma papalæ a contribuit efectiv la “surparea locaøului celui sfânt” (versetul 11) øi a “cælcat în picioare Sfântul Locaø”(versetul 13). Nimeni nu poate ierta pæcatul în afaræ de Dumnezeu (Luca 5:31). Isus este singurul Mare Preot øi Mijlocitor (1 Timotei 2:5).

4. Daniel 8 ne aratæ cæ puterea cornului cel mic avea sæ “piardæ” øi sæ “calce în picioare” mulﬂi oameni din poporul lui Dumnezeu (versetele 10,24,25). Care a fost ræspunsul cerului, atunci când un sfânt a întrebat cât timp va mai fi cælcat în picioare sanctuarul ceresc øi poporul lui Dumnezeu? ○

○

“Øi el mi-a zis: “Pânæ vor trece douæ mii trei sute de seri øi diminefli; apoi, sfântul Locaø va fi curæflit!” Daniel 8:14. Ræspuns: Ræspunsul a fost cæ sanctuarul ceresc avea sæ fie curæflit dupæ 2 300 de zile profetice, sau 2 300 de ani literali. (În broøura 15 este oferitæ o explicaflie completæ cu privire la principiul : o zi profeticæ = un an literal, care se gæseøte în Ezechiel 4:6 øi Numeri 14:34). Am învæflat deja cæ sanctuarul pæmântesc din vechiul Israel, era curæflit o datæ pe an, în ziua ispæøirii. În ziua aceea, Israelul era recunoscut ca adeværatul popor al lui Dumnezeu iar pæcatele tuturor erau îndepærtate. Cei ræi, care stæruiau în pæcat, erau nimicifli pentru totdeauna din mijlocul adunærii. În acest fel, tabæra era curæflitæ de pæcat. Cerul era prezent, asigurându-l pe Daniel, cæ puterea cornului mic nu avea sæ se extindæ, sæ controleze lumea øi sæ persecute poporul lui Dumnezeu la nesfârøit. Dimpotrivæ, dupæ 2 300 de ani, Dumnezeu avea sæ hotærascæ o zi de ispæøire, de judecatæ, în care pæcatul øi pæcætoøii vor fi condamnafli, iar mai târziu îndepærtafli din Univers pentru totdeauna. În felul acesta, Universul va fi curæflit de pæcat. În sfârøit, dupæ o vreme atât de îndelungatæ, poporul lui Dumnezeu va fi îndreptæflit øi eliberat de toate nedreptæflile, iar pacea øi armonia Puterea cornului mic a persecutat øi a ucis vor inunda, din nou, tot Universul. milioane de oameni ai lui Dumnezeu.

○

5. Ce solie de actualitate a subliniat în repetate rânduri, îngerul Gabriel? ○

○

“… “Fii cu luare aminte, fiul omului, cæci vedenia priveøte vremea sfârøitului!” “Iatæ, îfli aræt ce se va întâmpla la vremea de apoi a mâniei,…” “Tu, pecetluieøte vedenia aceasta, cæci este cu privire la niøte vremuri îndepærtate.” Daniel 8:17,19,26 Ræspuns: Gabriel a declarat în repetate rânduri cæ profeflia celor 2 300 de zile, implicæ evenimentele din timpul sfârøitului, timp care - aøa cum am învæflat din broøura 15 - a început la 1798. Îngerul doreøte ca noi sæ înflelegem faptul cæ, profeflia celor 2 300 de zile, este o solie care ni se aplicæ în primul rând nouæ, celor care ne aflæm în pragul încheierii istoriei. Acest mesaj are o semnificaflie deosebitæ pentru astæzi. Introducere la Daniel capitolul 9 Dupæ viziunea relatatæ în capitolul 8, îngerul Gabriel a venit la Daniel øi a început sæ-i explice semnificaflia vedeniei. Când Gabriel a ajuns la înflelesul celor 2 300 de zile, profetul a leøinat, apoi a zæcut bolnav mai multe zile. El øi-a recæpætat puterile øi øi-a reluat slujba la curtea împæratului, dar era foarte preocupat de semnificaflia celor 2 300 de zile, pe care încæ nu o pricepuse. Daniel s-a rugat stæruitor pentru poporul sæu, care era rob în Medo-Persia. El a mærturisit pæcatele poporului øi a implorat iertarea lui Dumnezeu. Capitolul 9 din Daniel, începe cu aceastæ rugæciune stæruitoare, de mærturisire øi implorare a profetului. Înainte de a continua studiul acestei broøuri, te rog, citeøte acum capitolul 9 din Daniel. Daniel s-a rugat, pentru ca Dumnezeu sæ-i descopere semnificaflia profefliei celor 2300 de ani.

6. Cine l-a atins, pe neaøteptate, pe Daniel, în timp ce se ruga øi ce mesaj i-a adus (Daniel 9:21-23)? ○

○

Ræspuns: Îngerul Gabriel l-a atins pe Daniel, afirmând cæ se afla acolo pentru a-i explica restul profeﬂiei descrise în capitolul 8 (comparæ Daniel 8:26 cu Daniel 9:23).

○

Îngerul Gabriel a venit la Daniel sæ-i explice profeﬂia celor 2300 de ani.

Crucificarea lui Isus

490 ani (70 sæptæmâni) 7 ani (1 sæptæmânæ) Botezul 483 ani lui Isus (69 sæptæmâni)

Decretul de rezidire a Ierusalimului

Øtefan ucis cu pietre

27 d.H.

457 î.H.

○

31 d.H.

34 d.H.

3 1/2 ani

7. Cât timp, din perioada de 2300 de ani, a fost oferit poporului evreu øi Ierusalimului? (Daniel 9:24) ○

○

Ræspuns: Øaptezeci de sæptæmâni au fost hotærâte asupra (sau scoase din perioada de 2 300 de ani) poporului evreu. Cele øaptezeci de sæptæmâni profetice echivaleazæ cu 490 de zile literale (70 x 7 = 490). În curând, israeliﬂii urmau sæ se întoarcæ din robia Medo-Persanæ øi Dumnezeu avea sæ ofere poporului Sæu ales un nou timp de har, o nouæ ocazie de a se pocæi øi de a-I sluji; øi anume, 490 de ani, din perioada profeticæ de 2 300 de ani.

Gabriel i-a explicat lui Daniel importanﬂa evenimentelor care urmau sæ se deruleze de-a lungul celor 2 300 de ani.

8. Ce eveniment avea sæ marcheze începutul perioadelor profetice de 2300 de ani øi respectiv 490 de ani øi când a avut loc? (Daniel 9:25) ○

Împæratul Artaxerxe, a autorizat rezidirea Ierusalimului în anul 457 î.H.

○

Ræspuns: Evenimentul care a marcat începutul acestor perioade profetice a fost decretul împæratului persan Artaxerxe, prin care poporul lui Dumnezeu (care era rob în MedoPersia), a fost autorizat sæ se întoarcæ la Ierusalim øi sæ rezideascæ cetatea. Decretul, care se gæseøte în Ezra capitolul 7, a fost emis în anul 457 î.H. - în anul al øaptelea al domniei lui Artaxerxe - øi a intrat în vigoare în toamna aceluiaøi an. Artaxerxe a început sæ domneascæ în anul 464 î.Hr.

2300 ani 1810 ani

Începe judecata de cercetare

1844 d.H.

9. În Daniel 9:25, îngerul a afirmat cæ adæugând celor 457 de ani, 69 de sæptæmâni profetice sau 483 de ani literali (69 x 7 = 483), se ajunge la Mesia. Este adeværat? ○

○

Ræspuns: Da, este adeværat! Calculele matematice aratæ cæ socotind 483 de ani, din toamna anului 457, ajungem în anul 27 d.H. “Mesia” înseamnæ “Unsul” (Ioan 1:41). Isus a fost uns cu Duhul Sfânt, cu ocazia botezului Sæu (Fapte 10:38). Acest eveniment a avut loc în anul al 15-lea al domniei lui Tiberiu Cezar, adicæ în anul 27 d.H. Gândeøte-te! Acest fapt a fost prezis cu mai mult de 500 de ani înainte! Atunci Isus a început sæ predice “împlinirea vremii” (referindu-se la împlinirea celor 483 de ani care aveau sæ conducæ la Mesia). Astfel, El a împlinit cu siguranflæ profeflia (Marcu 1:14,15: Galateni 4:4). Practic, Isus Øi-a început lucrarea referindu-se cu claritate øi accentuând împlinirea perioadei profetice de 2 300 de ani. Aceasta constituie o dovadæ solemnæ øi uimitoare cæ: A. Biblia este inspiratæ. B. Isus este Mesia. Botezul lui Isus a fost o C. Toate datele menflionate în perioadele profetice de 2300 de zile / împlinire deplinæ a 490 de ani, sunt exacte. Ce temelie siguræ pe care putem clædi! profefliei biblice.

10. Pânæ acum ne-am referit la perioada de 483 de ani din profeﬂia cu privire la timpul de har de 490 de ani. A mai ræmas o sæptæmânæ profeticæ sau øapte ani literali (Daniel 9:26,27). Ce evenimente au urmat øi când au avut loc? ○

○

Ræspuns: Isus a fost “stârpit” sau ræstignit “la mijlocul sæptæmânii”, în primævara anului 31 d.H. adicæ la trei ani øi jumætate dupæ ungerea Sa. În traducerea KJV, versetul 26 descoperæ esenfla Evangheliei: “Dupæ aceste øaizeci øi douæ de sæptæmâni, Unsul va fi stârpit, dar nu pentru Sine Însuøi.” Læudat sæ fie Dumnezeu, pentru cæ Isus a fost ræstignit, dar nu pentru Sine Însuøi. El care “n-a fæcut pæcat” (1 Petru 2:22) a fost crucificat pentru pæcatele noastre (1 Corinteni 15:3: Isaia 53:5). Isus Øi-a oferit din iubire, de bunæ voie viafla Sa neprefluitæ ca sæ ne salveze din pæcat. Aleluia, ce Mântuitor! Jertfa de ispæøire a lui Isus este esenfla capitolelor 8 øi 9 din cartea lui Daniel.

11. Dacæ Isus a murit dupæ trei ani øi jumætate de la începutul lucrærii Sale, cum a putut El sæ “facæ un legæmânt trainic cu mulﬂi” pentru tot timpul de øapte ani (o sæptæmânæ profeticæ) la care se referæ Daniel 9:27? ○

○

Ræspuns: Legæmântul constæ în binecuvântarea prin care Isus a consimﬂit sæ mântuiascæ pe oameni din pæcat (Evrei 10:16,17). Dupæ ce lucrarea Sa de trei ani øi jumætate a luat sfârøit, Isus a confirmat valabilitatea legæmântului prin ucenicii Sæi (Evrei 2:3). El i-a trimis mai întâi la naﬂiunea iudaicæ, pentru cæ poporului ales îi mai ræmæsese trei ani øi jumætate din perioada de har de 490 de ani.

Ucenicii au predicat mulﬂimilor de evrei.

12. În toamna anului 34 d.H. perioada de har de 490 de ani - ultima ocazie pe care poporul evreu a avut-o pentru a se pocæi - s-a încheiat. Ce au fæcut atunci ucenicii? ○

○

Dupæ uciderea lui Øtefan cu pietre, ucenicii au început sæ predice Evanghelia neamurilor.

○

Ræspuns: Ucenicii au început sæ predice Evanghelia la alte neamuri øi popoare ale lumii (Fapte 13:46). Øtefan, un diacon neprihænit, a fost ucis cu pietre în anul 34 d.H. Pentru cæ a respins pe Isus øi planul de mântuire, poporul evreu a fost lepædat øi, de acum înainte, nu avea sæ mai fie nafliunea aleasæ a lui Dumnezeu. În locul poporului evreu, Dumnezeu socoteøte drept copii ai Sæi, pe tofli oamenii, indiferent de naflionalitate, care acceptæ sæ-I slujeascæ. Ei devin astfel poporul ales al lui Dumnezeu - “moøtenitori prin fægæduinflæ”. Desigur, printre copiii lui Dumnezeu se numæræ øi evreii care, în mod individual, acceptæ sæ-I serveascæ lui Isus (Galateni 3:27-29; Romani 2:28,29).

○

13. Cât timp a mai ræmas, din profeﬂia celor 2300 de ani, dupæ anul 34 d.H? Când se încheie aceastæ profeﬂie øi ce eveniment marcheazæ sfârøitul ei (Daniel 8:14)? ○

○

Ræspuns: Mai ræmân 1810 de ani (2300 - 490 = 1810). Profeflia se sfârøeøte în anul 1844 (34 + 1810 = 1844). Îngerul a spus cæ sanctuarul ceresc avea sæ fie curæflit sau cæ judecata din ceruri avea sæ înceapæ. (Sanctuarul pæmântesc a fost distrus în anul 70 d.H.). În broøura 17, am învæflat cæ ziua ispæøirii sau judecæflii cereøti a fost læsatæ pentru timpul sfârøitului. Acum øtim cæ judecata din ceruri a început la 1844. Dumnezeu a hotærât aceastæ datæ, care este la fel de siguræ ca øi momentul în care Isus a devenit Mesia, în anul 27 d.H. Poporul lui Dumnezeu din timpul sfârøitului trebuie sæ vesteascæ acest adevær (Apocalipsa 14:6,7). Vei fi uimit øi încântat sæ descoperi Judecata de cercetare a lui Dumnezeu este asistatæ de detaliile cu privire la judecatæ, în broøura 19. În oøtile cereøti. zilele lui Noe, Dumnezeu a declarat cæ judecata potopului urma sæ aibæ loc la sfârøitul unei perioade de 120 de ani (Genesa 6:3)- øi aøa a fost. În zilele lui Daniel, Dumnezeu a declarat cæ judecata din timpul sfârøitului urma sæ înceapæ la încheierea perioadei profetice de 2300 de ani (Daniel 8:14) - øi aøa a fost. Judecata lui Dumnezeu pentru timpul sfârøitului, se desfæøoaræ din anul 1844. Înflelesul ispæøirii În limba englezæ, cuvântul “atonement”(ispæøire) exprimæ o înflelegere deplinæ, o unitate desævârøitæ, o armonie perfectæ a relafliei. La început, în ceruri exista o armonie perfectæ. Dar Lucifer, un înger ceresc strælucitor (vezi broøura 2), s-a ridicat împotriva lui Dumnezeu øi a principiilor guvernærii Sale. O treime din îngerii cerului, s-au unit cu Lucifer în aceastæ ræzvrætire (Apocalipsa 12:3,4,7-9). În Biblie, aceastæ ræzvrætire împotriva lui Dumnezeu øi a principiilor Sale, este numitæ pæcat. Pæcatul aduce suferinflæ, confuzie, haos, nenorocire, dezamægire, durere, trædare øi orice alt ræu care poate exista. Mai mult, plata pæcatului este moartea veønicæ (Romani 6:23), în iazul de foc (Apocalipsa 21:8). Pæcatul se împræøtie mai rapid øi mai mortal decât cel mai cumplit cancer. El pune în pericol întreg Universul. Dumnezeu a aruncat afaræ din cer pe Lucifer øi pe îngerii sæi (Apocalipsa 12:7-9) iar Lucifer a primit un nume nou - “Satana”, care înseamnæ “vræjmaø”. Îngerii lui decæzufli se numesc acum demoni. Satana i-a amægit pe Adam øi Eva øi astfel, pæcatul a venit asupra omenirii. Ce tragedie îngrozitoare! Lupta teribilæ dintre bine øi ræu a început øi se pærea cæ ræul avea sæ învingæ. Situaflia pærea færæ speranflæ.

O, nu! Isus, Fiul lui Dumnezeu Dumnezeu,, care era mai mult decât egal cu tofli oamenii care au træit vreodatæ, S-a oferit sæ plæteascæ preflul pentru pedeapsa morflii, în locul fiecærui pæcætos (1 Corinteni 5:7). Acceptând jertfa Sa, pæcætosul poate fi eliberat de vinovæflia pæcatului (Romani 3:25). Astfel, prin acest plan mærefl, atunci când este invitat, Isus intræ în viafla omului (Apocalipsa 3:20) schimbându-l într-o fæpturæ nouæ (2 Corinteni 5:17). Prin puterea lui Isus, cel convertit poate rezista lui Satana øi poate fi modelat luând chipul lui Dumnezeu, dupæ care a fost creat (Genesa 1:26; Romani 8:29). Binecuvântarea ispæøirii pe care Isus ne-o oferæ, cuprinde un plan prin care pæcatul va fi izolat øi nimicit. Odatæ cu pæcatul va fi nimicit Satana, demonii lui øi tofli cei ce s-au unit cu el în ræzvrætire (Matei 25:41; Apocalipsa 21:8). Mai mult, tofli oamenii vor primi informaflii cuprinzætoare, atât cu privire la Isus øi conducerea Sa iubitoare, cât øi referitoare la Satana øi dictatura sa diabolicæ, astfel încât, fiecare persoanæ de pe pæmânt, sæ poatæ alege în mod inteligent de partea cui va fi: a lui Isus sau a lui Satana (Matei 24:14; Apocalipsa 14:6,7). Satana este cauza oricærui Cazul fiecærui om va fi examinat în curflile cereøti pæcat. (Romani 14:10-12) iar Dumnezeu va lua în consideraflie alegerea pe care fiecare, individual, a fæcut-o: pentru Isus sau pentru Satana (Apocalipsa 22:11,12). În sfârøit, dupæ eradicarea pæcatului , Dumnezeu va crea ceruri noi øi un pæmânt nou (2 Petru 3:13; Isaia 65:17) - unde pæcatul nu va mai apare niciodatæ (Naum 1:9) - pe care îl va dærui poporului Sæu drept locuinflæ pentru veønicie (Apocalipsa 21:1-5). Dumnezeu Tatæl øi Fiul vor locui, pentru totdeauna, împreunæ cu cei neprihænifli, în fericire øi armonie desævârøitæ. Dumnezeu ne-a descoperit toate aceste adeværuri în Cuvântul Sæu øi ni le-a dovedit practic în serviciile sanctuarului din Vechiul Testament, øi în mod special în ziua ispæøirii. Isus este cheia ispæøirii. Numai prin jertfa Sa de pe Calvar, aceastæ lucrare este posibilæ. Numai prin El, Universul va fi curæflit de nelegiuire, numai prin El, ne putem elibera de povara pæcatului din viafla noastræ. Nu-i de mirare cæ întreita solie îngereascæ din Apocalipsa ne cheamæ sæ slujim numai lui Dumnezeu (Apocalipsa 14:6,7).

14.Care este motivul pentru care unii interpreﬂi ai Bibliei, au scos ultima sæptæmânæ profeticæ (sau ultimii øapte ani) din perioada de 490 de ani, acordatæ poporului evreu øi au atribuit-o lucrærii din timpul sfârøitului a Antihristului? ○

○

Ræspuns: Aceasta este o întrebare interesantæ, la care putem ræspunde recapitulând evidenﬂa biblicæ:

○

A. Nu existæ nici o justificare, nici o dovadæ sau împuternicire prin care se poate introduce un interval, o breøæ între anii profefliei celor 490 de ani. Profeflia este continuæ, la fel ca øi perioada de 7o de ani a robiei poporului lui Dumnezeu, menflionatæ în Daniel 9:2. B. Nicæieri în Scripturæ nu este menflionat un anumit numær de zile zile, sæptæmâni, luni sau ani, în care sæ fie cuprins un interval oarecare. Peste tot sunt relatate perioade continue sau unitæfli de timp consecutive. C. Anul 27 d.H.(anul botezului lui Isus) constituie momentul de început al ultimei sæptæmâni profetice, aøa cum Isus a accentuat la începutul predicærii Sale : “S-a împlinit vremea...”. Marcu 1:15. D. În momentul morflii Sale pe cruce, în primævara anului 31, Isus a strigat: “S-a sfârøit”. Prin aceste cuvinte, Mântuitorul S-a referit la profefliile privitoare la moartea Sa, din Daniel capitolul 9. De exemplu: 1. “Mesia” avea sæ fie “stârpit” sau ræstignit (versetul 26). 2. El avea sæ facæ “sæ înceteze jertfa øi darul de mâncare” fiind jertfit ca adeværat Miel al lui Dumnezeu (versetul 27; 1Corinteni 5:7; 15:3). 3. El avea sæ facæ “ispæøirea pæcatelor” (versetul 24). Nu existæ nici o dovadæ, nici o autoritate biblicæ pe baza cæreia ultima sæptæmânæ De ce ar dori cineva sæ taie o parte profeticæ - sau øapte ani din perioada celor importantæ a acestei profeflii ? 490 de ani acordatæ poporului evreu - sæ fie scoasæ øi aplicatæ lucrærii Antihristului din ultimele zile ale istoriei acestui pæmânt. Mai mult, scoaterea ultimei sæptæmâni profetice din perioada celor 490 de ani, deformeazæ adeværatul înfleles al multor profeflii din Daniel øi Apocalipsa, ceea ce împiedicæ pe mulfli oameni sæ le înfleleagæ corect. Iatæ de ce, Dumnezeu condamnæ interpretærile profetice singulare, aøa cum este øi teoria referitoare la ultimii øapte ani ai perioadei profetice de 490 de ani. Astfel de interpretæri conduc întotdeauna oamenii la rætæcire.

15. Jertfa de ispæøire a lui Isus a fost adusæ pentru tine. Eøti gata sæ-L invifli în viafla ta, sæ te curæfleascæ de pæcat øi sæ te schimbe într-un om nou? ○

○

Ræspunsul tæu tæu: _________________________________________________________

RÆSPUNS LA ÎNTREBÆRILE CARE TE PREOCUPÆ

Cornul cel mic apare atât în Daniel capitolul 7, cât øi în Daniel capitolul 8. Este vorba de aceeaøi putere?

RÆSPUNS: Puterea cornului mic din Daniel 7 simbolizeazæ papalitatea. Puterea cornului mic din Daniel 8 reprezintæ atât Roma pægânæ cât øi Roma papalæ.

În traducerea ebraicæ expresia “douæ mii trei sute de zile” din Daniel 8:14, este consemnatæ ca “douæ mii trei sute de seri øi dimineﬂi”. Înseamnæ cæ este vorba de 1 150 de zile, aøa cum cred unii?

RÆSPUNS: Nu. În Genesa 1:5, 8,13,19,23,31, Biblia aratæ clar faptul cæ o searæ øi o dimineaﬂæ, înseamnæ o zi. Nici un eveniment istoric - prin care sæ fie adeveritæ o astfel de profeﬂie - nu a avut loc la încheierea perioadei de 1150 de zile.

Ce rol joacæ “alegerea” în viaﬂa creøtinului?

RÆSPUNS: Alegerea este mijlocul cel mai important prin care se asiguræ reuøita. Dumnezeu a considerat întotdeauna libertatea alegerii ca un principiu de guvernare(Iosua 24:15). Deøi El doreøte sæ mântuiascæ pe tofli oamenii (1Timotei 2:3,4), le acordæ totuøi libertatea de a alege (Deuteronom 30:19). Dumnezeu i-a îngæduit lui Satana sæ se ræzvræteascæ împotriva Lui. De asemenea, El a permis lui Adam øi Evei sæ alegæ neascultarea. Neprihænirea nu este o dispoziflie dinainte stabilitæ øi programatæ, prin care chiar dacæ vreau sau nu sæ merg, sunt luat la cer, indiferent de felul în care træiesc. Alegerea înseamnæ cæ sunt totdeauna liber sæ mæ ræzgândesc, sæ-mi schimb orientarea, atitudinea. Isus mæ invitæ sæ-L aleg pe El (Matei 11:28-30) øi sæ-mi reafirm, zi de zi, alegerea (Psalmul 86:3). Dacæ Îl aleg în fiecare zi, Isus mæ va schimba, fæcându-mæ asemenea Lui øi în cele din urmæ mæ va lua în binecuvântata Sa împæræflie. Te rog, fline minte! În orice clipæ sunt liber sæ-mi schimb orientarea. Dumnezeu nu mæ va obliga. Iatæ de ce, este atât de necesar sæ aleg sæ-I slujesc în fiecare zi.

Mulﬂi cred cæ împæratul Antioh Epifanes este cornul cel mic din Daniel 8. Cum putem fi siguri cæ acest lucru nu este adeværat?

RÆSPUNS: Existæ multe motive. Iatæ, mai jos, câteva dintre acestea: A. Puterea lui Antioh Epifanes nu “s-a mærit nespus de mult” aøa cum este relatat în Daniel 8:9. B. El nu a domnit la “sfârøitul stæpânirii” împæræfliei Seleucilor, aøa cum indicæ profeflia (Daniel 8:23), ci mai degrabæ la jumætatea acestei perioade. C. Cei care consideræ cæ Antioh Epifanes este cornul cel mic, socotesc cele 2300 de zile ca zile literale, nu ca zile profetice - fiecare zi egalæ cu un an. Aceastæ perioadæ literalæ, ceva mai mare de øase ani, nu are nici o semnificaflie în lumina profefliei din Daniel 8. Toate încercærile de a armoniza aceastæ perioadæ literalæ cu domnia lui Antioh Epifanes s-au dovedit a fi ridicole, punând în dificultate pe susflinætorii acestei teorii. D. Cornul cel mic existæ în “timpul sfârøitului” (Daniel 8:12,17,19), pe când Antioh Epifanes a murit în anul 164 înainte de Hristos. E. Puterea cornului cel mic avea sæ se mæreascæ “nespus de mult spre sud, spre est øi în Palestina (Daniel 8:23). Deøi Antioh Epifanes a stæpânit o vreme peste Palestina, el nu a avut niciodatæ succes în Egipt (sud) øi în Macedonia (est).

F. Cornul cel mic a distrus locul sfânt al sanctuarului lui Dumnezeu (Daniel 8:11). Antioh Epifanes nu a nimicit templul din Ierusalim. El a profanat templul care a fost distrus de romani în anul 70 dupæ Hristos. El nu a nimicit nici Ierusalimul aøa cum indicæ profeflia. G. Hristos nu a stabilit nici o relaflie între evenimentele teribile relatate în Daniel 9:26,27 øi nelegiuirile înfæptuite de Antioh Epifanes în 167 î.H.; ci mai degrabæ El S-a referit la perioada imediat urmætoare în care armatele romane aveau sæ distrugæ Ierusalimul øi templul, adicæ anul 70 d. H.(Luca 21:20-24). În Matei 24:15, Isus a indicat direct numele profetului Daniel øi a menflionat faptul cæ profeflia din Daniel 9:26,27 urma sæ fie împlinitæ atunci când (în viitor) creøtinii aveau sæ vadæ “urâciunea pustiirii stând în locul prea sfânt”, în Ierusalim. Acest adevær este prea clar pentru a fi greøit înfleles! H. Isus a relatat cu claritate faptul cæ, distrugerea Ierusalimului avea sæ fie urmarea refuzului continuu al Israelului de a-L accepta ca Domn øi Mântuitor (Matei 21:33-43; 23:37,38; Luca 19:41-44). Aceastæ legæturæ dintre respingerea lui Mesia øi distrugerea Ierusalimului, este mesajul esenflial descoperit de Daniel 9:26,27. Este o solie de avertizare cu privire la respingerea continuæ a lui Mesia , în ciuda faptului cæ Israelului i se acordase o altæ perioadæ de har, de 490 de ani. Dacæ aplicæm profeflia din Daniel 8 øi 9 la Antioh Epifanes (care a murit în 167, cu mult înainte de naøterea lui Isus), distrugem, de fapt, semnificaflia celui mai important timp profetic din Biblie.

REZUMATUL BROØURII NR. 18 Marcheazæ ræspunsul corect. Cifra din parantezæ - (1) indicæ numærul ræspunsurilor corecte 1. Berbecul din Daniel 8 simbolizeazæ (1) Babilonul. Medo-Persia. Grecia. Roma. 2. Pe cine reprezintæ flapul din Daniel 8? (1) Egiptul. Palestina. Grecia. Asiria. 3. Puterea cornului mic din Daniel 8 reprezintæ (1) Pe Antioh Epifanul. Roma pægânæ øi Roma papalæ. Ateismul. Irakul. 4. În vechiul Israel, ziua ispæøirii era o zi de judecatæ.(1) Da. Nu. 5. Câfli dintre cei 2300 de ani au fost acordafli Evreilor? (1) 490 de ani. 700 de ani. 1810 ani. 100 de ani.

6. În profeflia biblicæ, o zi profeticæ echivaleazæ cu un an literal. (1) Da. Nu. 7. Profeflia celor 2300 de ani a prezis apariflia lui Mesia, în anul 27 d.H. (cu 500 de ani înainte de împlinirea acestui eveniment) Mesia a apærut în momentul indicat de profeflie. Acest lucru aratæ cæ (3) Biblia este inspiratæ. Îngerul Gabriel a fæcut o prezicere norocoasæ. Toate datele profetice sunt adeværate. Isus este Mesia. 8. Ce au fæcut ucenicii în anul 34 d.H., când s-au încheiat cei 490 de ani acordafli poporului evreu? (1) Au început sæ predice Evanghelia la neamuri. Au plecat într-o vacanflæ îndelungatæ. Au spus cæ nici un evreu nu avea sæ mai fie mântuit vreodatæ. 9. Ce s-a întâmplat în anul 1844, potrivit profefliei celor 2300 de zile din Daniel 8 øi 9? (1) A început judecata din ceruri. S-a sfârøit timpul de probæ al poporului evreu. Isus S-a înælflat la cer. Dumnezeu a pus capæt timpului de probæ al tuturor oamenilor.

10. Profeﬂiile din Daniel øi Apocalipsa se aplicæ mai întâi la noi øi la timpul nostru.(1) Da. Nu. 11. Perioada celor 2300 de zile a început în (1) 34 d.H. 1994. 1491 î.H. 457 î.H. 12. În anul 34 d.H. (3) A luat sfârøit timpul de probæ al evreilor, ca popor ales al lui Dumnezeu. Ucenicii au început sæ predice Evanghelia la alte popoare. Øtefan, un diacon neprihænit a fost ucis cu pietre. A început judecata din ceruri. 13. Nu existæ nici o autoritate sau dovadæ biblicæ pe baza cæreia ultima sæptæmânæ a celor 490 de ani atribuiﬂi poporului evreu sæ fie scoasæ din aceastæ perioadæ øi aplicatæ lucrærii Antihristului din timpul sfârøitului. Adeværat. Fals.

Isus ne recreeazæ dupæ chipul lui Dumnezeu. La judecata din ceruri, Dumnezeu respectæ alegerea fiecæruia de a servi lui Hristos sau lui Satana. Fiecærei persoane de pe pæmânt îi sunt oferite informaflii complete referitoare la planul de nimicire al lui Satana øi la gloriosul plan de mântuire al lui Dumnezeu. Pæcatul, Satana øi pæcætoøii vor fi izolafli øi nimicifli. Dumnezeu creeazæ un cer nou øi un pæmânt nou pentru poporului Lui øi va locui în mijlocul lui. Pæcatul nu va mai apare niciodatæ. Ispæøirea a fost posibilæ numai prin jertfa lui Isus de pe Calvar. Satana øi îngerii lui vor fi convertifli øi mântuifli. 15. Am acceptat în viafla mea jertfa ispæøitoare a lui Isus øi L-am rugat sæ mæ curæfleascæ de pæcat. Da. Nu.

14 14.. Ziua ispæøirii din ceruri va aduce Universul în armonie desævârøitæ cu Dumnezeu. Care din urmætoarele declaraflii, referitoare la diversele aspecte ale ispæøirii, sunt adeværate? (10) Isus Øi-a jertfit viafla ca sæ plæteascæ în locul nostru preflul pedepsei cu moartea. Isus ne-a eliberat de vina pæcatului. Isus ne schimbæ, fæcându-ne fiinfle noi.