http://adventistalexandria.ro/wp-content/uploads/2010/11/subiecte_uimitoare_20 by Eduard Constantin

Aducând

îîn n discuflie semnul fiarei, vom atinge anumite subiecte foarte delicate. Va trebui sæ fim direcfli, sæ indicæm nume. În zilele noastre, o astfel de atitudine nu este foarte popularæ. Totuøi, nu vom ezita sæ spunem lucrurilor pe nume, pentru cæ îi iubim pe oameni. S-ar putea sæ descoperi, cæ aceastæ broøuræ zguduie din temelii convingerile religioase, pe care le-ai cultivat încæ din copilærie. Dar, solia aceasta nu vine din partea noastræ. Ea vine de la Isus (Apocalipsa 22:16). Ar fi o crimæ sæ nu avertizæm oamenii, øtiind cæ moartea veønicæ va fi destinul tuturor acelora care vor primi “semnul” fiarei. Înainte de a începe acest studiu, te rog, citeøte Apocalipsa 14: 9-12 øi 13:1-8, 16-18 16-18.. O recapitulare absolut necesaræ Din broøura nr. 2, am învæflat cæ între Dumnezeu øi Satana se desfæøoaræ un teribil conflict. Acest ræzboi a stræbætut veacurile din clipa în care Lucifer, cel mai puternic înger al cerului, s-a ræzvrætit împotriva lui Dumnezeu. Împreunæ cu îngerii care i s-au alæturat, el a încercat sæ detroneze pe Dumnezeu øi sæ obflinæ controlul asupra întregului Univers. Dumnezeu nu a avut de ales øi împreunæ cu îngerii credincioøi a alungat pe Lucifer din cer. Astfel, Lucifer, al cærui nume a devenit Satana, s-a mâniat teribil. An de an, hotærârea lui de a nimici pe Dumnezeu øi a prelua conducerea Universului a devenit mai puternicæ. Uimitor, în ræzvrætirea sa, Satana a câøtigat de partea sa cea mai mare parte a locuitorilor pæmântului. Øi Domnul pretinde ascultarea oamenilor, dar El le acordæ libertatea de a alege. În curând fiecare om de pe pæmânt va trebui sæ treacæ de partea lui Dumnezeu sau a lui Satana. Marea confruntare dintre Dumnezeu øi Satana, care este descrisæ în Apocalipsa, se aflæ chiar în faflæ noastræ. Aceastæ broøuræ evidenfliazæ faptul cæ Dumnezeu are un semn, o pecete, dupæ care vor fi cunoscufli tofli cei ce sunt de partea Sa. De asemenea, Satana are øi el un semn, o pecete dupæ care vor fi cunoscufli adepflii sæi. Ca de obicei, Satana va lucra printr-o putere pæmânteascæ (simbolizatæ în Apocalipsa de o fiaræ), pentru a-øi impune semnul. Acest studiu, væ descoperæ semnul fiarei, pe care fiecare suflet pierdut îl va primi în timpul sfârøitului. Cum vei putea sæ respingi semnul fiarei dacæ nu øtii care este?

1. Pentru a descoperi “semnul”, trebuie mai întâi sæ identificæm fiara. Cum este descrisæ fiara în Biblie? ○

○

Ræspuns: Apocalipsa 13:1-8, 16-18 stabileøte 11 caracteristici de identificare, care sunt enumerate mai jos: A. Se ridicæ din mare (vers. 1). B. Este o combinaﬂie a celor patru fiare din Daniel capitolul 7 (vers. 2). C. Primeøte putere øi autoritate de la balaur (vers. 2). D. Este rænitæ de moarte (vers. 3). E. Rana de moarte se vindecæ (vers. 3). F. Are o mare putere politicæ (vers. 3,7). G. Are o mare putere religioasæ (vers. 3,8) H. Este vinovatæ de blasfemie (vers. 1,5,6). I. Face ræzboi sfinﬂilor øi îi învinge (vers. 7). Apocalipsa 13 stabileøte 11 J. Domneøte timp de 42 de luni (vers. 5). caracteristici ale fiarei. K. Are un numær misterios - 666 (vers.18)

○

Nu cumva aceste caracteristici væ sunt cunoscute deja? Desigur! Am întâlnit multe dintre ele atunci când am Fiara” studiat despre Antichrist, în Daniel capitolul 7. “Fiara” din Apocalipsa 13, de fapt, este un alt nume dat Antichristului, care dupæ cum am învæflat din Daniel capitolul 7, este papalitatea. Deseori, profefliile din Daniel øi Apocalipsa se referæ la acelaøi subiect, completânduse reciproc cu aspecte importante care aduc siguranflæ øi credibilitate. Aøadar, în acest studiu te pofli aøtepta la noutæfli cu privire la Antichrist. Sæ supunem atenfliei, unul câte unul, cele 11 caracteristici care descriu fiara.

Fiara din Apocalipsa 13 simbolizeazæ Antichristul.

A. Avea sæ se ridice din mare (Apocalipsa 13:1)

În profeflie, marea (sau apele) reprezintæ popoare sau o suprafaflæ dens populatæ (Apocalipsa 17:15). Deci, fiara sau Antichristul avea sæ se ridice din mijlocul nafliunilor stabilite în lumea cunoscutæ la vremea aceea. Papalitatea împlineøte acest punct întrucât s-a ridicat din Europa de vest. Notæ explicativæ În armonie cu porunca lui Dumnezeu, conform cæreia trebuie sæ-i respectæm pe oameni (1 Petru 2:17), ne oprim aici pentru a sublinia faptul cæ recunoaøtem activitæflile øi preocupærile papalitæflii pentru binele omenirii. Spitalele, orfelinatele, grija pentru særaci, cæminurile pentru mamele væduve øi grija pentru cei bætrâni, toate inifliativele acestei instituflii sunt recunoscute øi apreciate de lumea întreagæ. Pe drept cuvânt, papalitatea se poate læuda cu multe lucruri. Dar, ca oricare altæ instituflie, ea are de asemenea øi anumite greøeli. În Apocalipsa, Dumnezeu descoperæ câteva dintre aceste greøeli. Uneori, Domnul care binecuvânteazæ øi mângâie, trebuie sæ mustre øi sæ îndrepte. Te rog, cere-I sæ te lumineze cu Duhul Sæu, în timp ce studiezi acest subiect crucial. B. Avea sæ fie o combinare a celor patru fiare din Daniel capitolul 7 (Apocalipsa 13:2).

Urmæriﬂi, mai jos, prin comparaﬂie exactitatea acestei descrieri: Babilonul Medo-Persia Grecia Roma

Daniel capitolul 7 Fiaræ asemænætoare cu un leu (v. 4) Fiaræ asemænætoare cu un urs(v. 5) Fiaræ asemænætoare cu un leopard (v 6) Fiaræ cu zece coarne (v. 7)

Apocalipsa capitolul 13 “Guræ de leu” (v. 2) “Labe ca de urs” (v.2) “Semæna cu un leopard” (v.2) “Avea ...zece coarne” (v.1)

Cele patru fiare din Daniel 7 sunt descrise ca pærfli ale Antichristului sau ale fiarei, pentru cæ papalitatea însumeazæ credinflele pægâne øi practicile religioase ale celor patru imperii. Papalitatea a dat acestor credinfle øi practici o înfæfliøare spiritualæ øi le-a ræspândit în lume ca învæflæturi creøtine. Iatæ una dintre cele mai elocvente declaraflii istorice, în acest sens: “În anumite privinfle, [papalitatea] a copiat structura organizatoricæ a Imperiului Roman, a pæstrat øi dezvoltat (continuare pe pagina urmætoare)

Papalitatea este Antichristul.

instituﬂiile filosofice ale lui Socrate, Platon øi Aristotel împrumutate atât de la popoarele barbare cât øi de la Imperiul Roman Bizantin, dar a ræmas totdeauna ea însæøi, asimilând în întregime toate elementele provenite din surse exterioare. Acest punct defineøte categoric papalitatea. C. Fiara trebuie sæ primeascæ de la balaur puterea, scaunul de domnie øi stæpânirea (Apocalipsa 13:2)

Pentru a identifica balaurul, mergem în capitolul 12 din Apocalipsa unde biserica lui Dumnezeu din timpul sfârøitului este simbolizatæ printr-o femeie neprihænitæ. În profeflie, o femeie neprihænitæ reprezintæ poporul sau biserica lui Dumnezeu (Ieremia 6:2; Isaia 51:16). (În broøura 23 vom prezenta un studiu amænunflit referitor la biserica lui Dumnezeu din timpul sfârøitului, descrisæ în Împæratul Irod a încercat sæ capitolul 12 din Apocalipsa. Studiul 22 explicæ “înghitæ”, sau sæ ucidæ pe Isus la capitolele 17 øi 18, în care bisericile apostaziate sunt naøterea Sa. simbolizate de o mamæ decæzutæ øi de fiicele ei apostaziate.) Femeia neprihænitæ este însærcinatæ øi gata sæ nascæ, Balaurul stæ la pândæ în apropiere, sperând sæ “mænânce” copilul, când se va naøte. Totuøi, la naøtere copilul scapæ de balaur, Îøi împlineøte misiunea apoi se înalflæ la cer. Evident copilul pe care Irod a încercat sæ-L nimiceascæ, ucigând tofli pruncii din Betleem, este Isus (Matei 2:16). Balaurul reprezintæ Roma pægânæ, al cærei împærat era Irod. Desigur, puterea din spatele complotului lui Irod era diavolul (Apocalipsa 12:7-9). Satana acflioneazæ prin diferite stæpâniri pentru a-øi împlini lucrarea lui nelegiuitæ - în cazul acesta, Roma pægânæ. Deøi existæ multe referinfle istorice, în spijinul acestui adevær, vom cita numai douæ: (1) “Biserica Romanæ...s-a autoinstalat în locul Imperiului Roman øi reprezintæ în prezent continuarea sa... Papa este...succesorul Împæraflilor romani.” (2) Puternica Bisericæ Romanæ a fost ceva mai mult decât Imperiul Roman botezat. Ea a fost transformatæ øi convertitæ în aceeaøi mæsuræ. Capitala vechiului Imperiu a devenit capitala Imperiului creøtin. Îndatoririle lui Pontifex Maximus øi-au gæsit continuarea în îndatoririle papei.” De asemenea, acest punct se potriveøte papalitæflii. Ea a primit puterea øi scaunul de domnie de la Roma pægânæ. D. Avea sæ primeascæ o ranæ de moarte (Apocalipsa 13:3)

Generalul Berthier a pricinuit rana de moarte papalitæﬂii, luându-l prizonier pe papa Pius al VI lea.

Rana de moarte i-a fost pricinuitæ de generalul lui Napoleon, Alexander Berthier, care în februarie 1798 a intrat în Roma øi l-a luat prizonier pe papa. Napoleon a decretat cæ la moartea papei, existenfla papalitæflii avea sæ fie întreruptæ. Papa a murit în Franfla în august 1799. “Jumætate din Europa a crezut ...cæ odatæ cu papa, murise øi papalitatea” Acest punct corespunde papalitæflii.

E. Rana de moarte avea sæ se vindece øi lumea întreagæ avea sæ onoreze fiara (Apocalipsa 13:3)

De la vindecarea rænii, puterea papalitæflii a crescut øi s-a dezvoltat pânæ astæzi. Ea este una dintre cele mai puternice organizaflii politico-religioase øi centre de influenflæ din lume. Malachi Martin, un expert inteligent care cunoaøte în profunzime Vaticanul, descoperæ urmætoarele, într-una dintre cele mai vândute cærfli ale sale: The Keys of This Blood (paranteza indicæ numærul paginii):

Peste 100 de naﬂiuni au reprezentanﬂe diplomatice la Vatican

DESPRE PAPÆ: S-a hotærât ca el sæ fie conducætorul lumii, aøa cum era Constantin în zilele sale (49). Este ocrotit de patru guverne (120). Este cea mai cunoscutæ personalitate a secolului XX (123). Este prieten apropiat cu conducætorii a 91 de flæri (490). Se pare cæ lumea este gata sæ poarte pentru el, øi sub conducerea lui, un ræzboi moral mondial (160). 60 de mii de ziariøti au relatat vizita sa în America (490). DESPRE PAPALITATE: Ambasadorul american spune cæ postul de radio al Vaticanului nu are egal (120). Vaticanul øtie încæ de sâmbæta ce se întâmplæ în lume lunea (439). Organizaflia papalæ este pregætitæ acum sæ conducæ lumea întreagæ (143). Evident, rana de moarte este vindecatæ iar ochii lumii întregi sunt aflintifli asupra Vaticanului. Prin urmare øi acest punct se aplicæ papalitæflii.

Milioane de creøtini øi-au pierdut viaﬂa de-a lungul perioadei de persecuﬂie papalæ.

F. Avea sæ devinæ o forflæ politicæ puternicæ (Apocalipsa 12:3,7). Vezi punctul E, de mai sus, G. Avea sæ devinæ o puternicæ organizaflie religioasæ (Apocalipsa 13:3,8). Vezi punctul E, de mai sus. H. Avea sæ fie vinovatæ de blasfemie (Apocalipsa 13: 5,6). Papalitatea este vinovatæ de blasfemie pentru cæ preoflii ei pretind dreptul de a ierta pæcatele iar papa pretinde cæ este Hristos. I. Avea sæ facæ ræzboi sfinflilor øi sæ-i persecute (Apocalipsa 13:7). De-a lungul Evului Mediu, papalitatea a persecutat øi a ucis milioane de sfinfli. J. Avea sæ stæpâneascæ timp de 42 de luni (Apocalipsa 13:5) Papalitatea a stæpânit timp de 42 de luni, adicæ 1260 de ani - de la 538- 1798 d.H. De asemenea, punctele H øi J corespund întru-totul papalitæflii. Ne-am referit la ele foarte pe scurt deoarece punctele E,G øi H de la întrebarea 8 a studiului 15 acoperæ în întregime subiectele respective.

K. Avea sæ poarte un numær misterios: 666 (Apocalipsa 13:18).

Versetul spune: ”...este un numær de om” iar Apocalipsa 15:2 spune cæ este “numærul numelui ei”. Care este omul la care te gândeøti atunci când te referi la papalitate? Firesc, toﬂi ne gândim la papa. Care este numele oficial al papei? Iatæ un citat catolic: “Titlul papei este Vicarius Filii Dei” (în româneøte Vicarul Fiului lui Dumnezeu). În cartea The Keys of This Blood, Malachi Martin foloseøte acelaøi titlu pentru papæ, în paginile 114 øi 122. O notæ referitoare la Apocalipsa 13:18, din versiunea Douay (catolicæ) a Bibliei spune: “Însumarea semnificaﬂiilor matematice ale acestor litere trebuie sæ determine acest numær”. Observæ tabelul din dreapta, care aratæ ce se întâmplæ când adunæm valorile matematice ale literelor romane care compun acest nume.

2. Care este semnul sau simbolul autoritæﬂii lui Dumnezeu? ○

○

V I C A R I U S

= 5 = 1 = 100 = 0 = 0 = 1 = 5 = 0

F I L I I

= 0 = 1 = 50 = 1 = 1

D E I

= 500 = 0 = 1

Total = 666 “U” øi “V” au aceeaøi valoare.

○

“Le-am dat øi Sabatele Mele, sæ fie ca un semn între Mine øi ei, pentru ca sæ øtie cæ Eu sunt Domnul, care-i sfinflesc.” Ezechiel 20:12. “Aceasta va fi între Mine øi copiii lui Israel un semn veønic, cæci în øase zile a fæcut Domnul cerurile øi pæmântul, iar în ziua a øaptea s-a odihnit øi a ræsuflat.” Exodul 31:17. Ræspuns: Prin textele de mai sus, Dumnezeu spune cæ ne-a dæruit Sabatul Sæu ca semn glorios al puterii Sale prin care ne-a creat øi sfinflit (convertit øi mântuit). În Biblie, cuvintele sigiliu, semn, pecete øi simbol sunt folosite alternativ. Semnul lui Dumnezeu, Sabatul reprezintæ puterea Sa sfântæ prin care stæpâneøte ca Mântuitor øi Creator. Apocalipsa 7:1-3 spune cæ pecetea va fi pusæ pe frunflile (minflile - Evrei 10:16) celor din poporul Sæu. Aceasta înseamnæ cæ ei aparflin lui Dumnezeu øi au caracterul Sæu. Evrei 10: 4-10 confirmæ acest adevær spunând cæ atunci când intræm în odihna Sa (primim mântuirea), trebuie sæ pæzim Sabatul zilei a øaptea ca simbol sau pecete a mântuirii. Adeværata pæzire a Sabatului semnificæ predarea vieflii lui Hristos øi dorinfla de a-L urma oriunde te conduce. Din moment ce simbolul sau pecetea autoritæflii øi puterii lui Dumnezeu este ziua Sa sfântæ de Sabat, probabil cæ simbolul sau pecetea adversarului lui Dumnezeu - fiara - poate implica, de asemenea, o zi sfântæ. Sæ vedem dacæ este aøa. Sabatul este pecetea sau semnul puterii lui Dumnezeu.

3. Care este simbolul sau semnul pe care øi-l atribuie papalitatea? ○

○

Ræspuns: Observæ urmætorul paragraf din Catehismul catolic: “Întrebare: Existæ vreun mijloc prin care sæ dovedim faptul cæ Biserica are puterea sæ instituie porunci pentru zile de særbætoare? Ræspuns: Dacæ n-ar fi avut aceastæ putere, ea n-ar fi fæcut ceea ce este în acord cu toﬂi oamenii religioøi de astæzi - nu ar fi înlocuit serbarea sâmbetei ziua a øaptea a sæptæmânii, cu serbarea duminicii, ziua întâia a sæptæmânii pentru care nu este nici o autoritate biblicæ. Deci, papalitatea spune cæ a schimbat sâmbæta cu duminica øi cæ toate bisericile au acceptat efectiv aceastæ nouæ zi sfântæ. Astfel, papalitatea pretinde cæ duminica, ca zi sfântæ, este pecetea sau semnul puterii øi autoritæﬂii ei.

SLUJBE

DUMINICALE 9:30 Øcoala duminicalæ 10:45 Închinare

Toﬂi sunt bineveniﬂi

Duminica, ca zi sfântæ, este pecetea sau semnul autoritæﬂii fiarei.

4. A prezis Dumnezeu în Scripturæ o astfel de schimbare? ○

○

Ræspuns: Da! Descriind Antichristul, Dumnezeu spune în Daniel 7:25 cæ “se va încumeta sæ schimbe vremile øi legea”. A. Cum a încercat papalitatea sæ schimbe Legile lui Dumnezeu? În trei moduri diferite: În catehismul catolic, papalitatea (1) a scos porunca a doua care interzice închinarea la icoane øi (2) a scurtat porunca a patra (a Sabatului) la numai opt cuvinte din 94, câte avea iniflial. Porunca Sabatului (Exodul 20:8-11) menflioneazæ læmurit Sabatul ca ziua a øaptea a sæptæmânii. Porunca a patra, aøa cum a fost schimbatæ de papalitate, se citeøte astfel: “Adu-fli aminte de ziua de Sabat ca s-o sfinfleøti”. Scrisæ în acest fel, porunca se poate referi la orice zi. Øi, în sfârøit, (3) papalitatea a împærflit în douæ porunca a zecea. B. Cum a încercat papalitatea sæ schimbe vremile? În douæ feluri: (1) A schimbat vremea Sabatului din ziua a øaptea în prima zi a sæptæmânii. (2) De asemenea, ea a schimbat momentele de început øi de sfârøit ale Sabatului. În loc sæ socoteascæ Sabatul de vineri seara, de la asfinflitul soarelui pânæ sâmbæta seara la apusul soarelui, aøa cum porunceøte Dumnezeu (Leviticul 23:32), papalitatea a adoptat obiceiul roman, pægân de a socoti aceastæ zi de la miezul nopflii de sâmbætæ la miezul nopflii de duminicæ. Dumnezeu a prezis cæ fiara, sau Antichristul avea sæ încerce sæ facæ aceste schimbæri.

Observæ urmætorul paragraf din catehismul catolic: “Întrebare: Care este ziua de Sabat? Ræspuns: Sâmbæta este ziua de Sabat. Întrebare: De ce ﬂinem noi duminica în loc de sâmbætæ? Ræspuns: Noi ﬂinem duminica în loc de sâmbæta pentru cæ Biserica Catolicæ a transferat solemnitatea sâmbetei asupra duminicii.” Schimbarea Sabatului cu duminica implicæ alterarea Legii lui Dumnezeu, - o problemæ importantæ.

Iatæ o altæ declaraﬂie catolicæ: “Biserica este mai presus de Biblie; øi transferarea respectærii Sabatului de la sâmbætæ la duminicæ este dovada categoricæ a acestui fapt.”

Prin afirmaﬂiile acestea, papalitatea spune cæ schimbarea reuøitæ a respectærii Sabatului prin închinarea duminicalæ, dovedeøte cæ autoritatea ei este mai mare sau “mai presus” de Scripturæ.

5. Cum poate îndræzni cineva sæ încerce sæ schimbe Legea sfântæ a lui Dumnezeu? ○

○

Ræspuns: Întrebæm papalitatea, “Afli înlocuit cu adeværat Sabatul cu duminica? Ea ræspunde: “Da! Acesta este simbolul sau semnul autoritæflii øi puterii noastre.” Întrebæm, “Cum ar putea cineva sæ gândeascæ numai, sæ facæ aøa ceva?” Este o întrebare potrivitæ. Dar întrebarea adresatæ oficial de papalitate, protestanflilor este øi mai potrivitæ. Te rog, citeøte cu atenflie pasajul urmætor:

SÂMBÆTÆ DUMINICÆ Papalitatea a înlocuit Sabatul cu duminica.

“Îmi vefli spune cæ sâmbæta era Sabatul evreilor, dar sabatul creøtin a fost înlocuit cu duminica. Înlocuit! De cine? Cine are autoritatea sæ schimbe o poruncæ directæ a Dumnezeului Atotputernic? Cine va îndræzni sæ spunæ Nu øi sæ-øi facæ tot felul de treburi lumeøti în ziua a øaptea, când Dumnezeu a vorbit øi a zis sæ sfinfleøti ziua a øaptea; dar în locul zilei a øaptea, voi flinefli duminica, ziua întâi. Aceasta este cea mai importantæ întrebare, la care nu øtiu cum o sæ-mi ræspundefli. Voi suntefli protestanfli øi mærturisifli cæ mergefli prin Biblie øi numai prin Biblie. Totuøi, într-o problemæ atât de importantæ, cum este sfinflirea unei zile, din øapte,

voi mergefli împotriva cuvântului læmurit al Bibliei, øi punefli o altæ zi în locul zilei poruncite de Scripturæ. Porunca sfinflirii zilei a øaptea este una dintre cele zece Porunci; voi credefli cæ celelalte nouæ sunt încæ valabile; cine v-a dat autoritatea sæ væ atingefli de porunca a patra? Dacæ suntefli consecvenfli propriilor voastre principii, dacæ urmafli cu adeværat Biblia øi numai Biblia, atunci trebuie sæ fifli în stare sæ arætafli o parte a Noului Testament în care porunca a patra este modificatæ intenflionat.” Din nefericire, atât catolicismul cât øi protestantismul stau vinovate înaintea barei judecæflii cereøti pentru respingerea Sabatului sfânt al lui Dumnezeu - semnul Sæu sacru, de identificare.

6. Ce avertizare solemnæ rosteøte Dumnezeu, cu privire la Legea øi la semnul sau pecetea Sa? ○

○

A. Dumnezeu avertizeazæ conducætorii religioøi sæ nu fie o pricinæ de poticnire pentru oameni, spunând cæ anumite porunci nu au importanflæ (Maleahi 2:7-9). De exemplu, unii pastori spun cæ “nu conteazæ care este ziua pe care o flinefli, ca zi sfântæ”. B. Dumnezeu avertizeazæ pe oamenii care vor ca pastorii sæ predice mai degrabæ lucruri mægulitoare decât adeværul despre Legea Sa (Isaia 30:9-10). C. Dumnezeu avertizeazæ pe oamenii care îøi împietresc inimile împotriva adeværului Legii Sale (Zaharia 7:12). D. Dumnezeu avertizeazæ pe oamenii care spun cæ ar pærea “ciudat” sæ respecfli Legea lui Dumnezeu - cum ar fi, de exemplu, Sabatul (Osea 8:12). E. Dumnezeu declaræ cæ nefericirea, problemele øi suferinfla de pe pæmânt sunt urmarea refuzului oamenilor de a urma Legea Sa - øi a încercærii de a o schimba (Isaia 24:4-6). F. Dumnezeu avertizeazæ pe conducætorii religioøi care refuzæ sæ predice profefliile timpului sfârøitului (Isaia 29:10,11). G. Dumnezeu avertizeazæ solemn cæ liderii religioøi care învaflæ cæ nu existæ nici o diferenflæ între lucrurile sfinte (cum este Sabatul sfânt al lui Dumnezeu) øi lucrurile comune (cum este duminica), vor înfrunta mânia Sa (Ezechiel 22:26,31). Conducætorii religioøi care nesocotesc Sabatul sfânt al lui Dumnezeu vor înfrunta mânia Sa.

7. Apocalipsa 13:16 spune cæ oamenii vor primi semnul fiarei pe frunte sau pe mânæ. Ce înseamnæ lucrul acesta? ○

○

Ræspuns: Fruntea reprezintæ mintea (Evrei 10:16). Omul va fi însemnat pe frunte prin hotærârea de a ﬂine duminica, ca zi sfântæ. Mâna este simbolul muncii (Eclesiastul 9:10). Omul va fi însemnat pe mânæ prin faptul cæ va lucra în Sabatul sfânt al lui Dumnezeu sau prin acceptarea legilor duminicale, din motive practice (serviciu, familie, etc.) Atât semnul lui Dumnezeu, cât øi semnul fiarei vor fi invizibile pentru oameni. Practic, te vei însemna singur acceptând semnul lui Dumnezeu, Sabatul sau semnul fiarei, duminica. Deøi pentru oameni este invizibil, Dumnezeu va øti felul semnului fiecæruia (2 Timotei 2:19).

Fruntea reprezintæ mintea. Oamenii vor fi semnaﬂi pe frunte prin hotærârea de a ﬂine duminica, ca zi sfântæ.

8. Potrivit cu Isaia 58:1,13,14, ce solie hotærâtoare adreseazæ Dumnezeu poporului Sæu în timpul sfârøitului? ○

○

“Strigæ în gura mare, nu te opri! Înalflæ-fli glasul ca o trâmbiflæ, øi vesteøte poporului Meu nelegiuirile lui… Dacæ îfli vei opri piciorul în ziua Sabatului, ca sæ nu-fli faci gusturile tale în ziua Mea cea sfântæ, dacæ Sabatul va fi desfætarea ta, ca sæ sfinfleøti pe Domnul, slævindu-L … atunci te vei putea desfæta în Domnul…” Isaia 58:1,13,14. Ræspuns: El spune: ”...vesteøte poporului Meu” care pæcætuieøte (poate færæ voie) cælcând în picioare ziua Mea sfântæ øi roagæ-i sæ nu mai nesocoteascæ Sabatul Meu ca sæ-i pot binecuvânta. Strigæ în gura mare ca sæ te poatæ auzi. Observæ cæ al treilea înger din Apocalipsa 14:9-12, care aduce solia referitoare la semnul fiarei, vorbeøte, de asemenea, cu voce tare (versetul 9). Solia este prea importantæ pentru a fi socotitæ obiønuitæ. Este o problemæ de viaflæ sau de moarte. Isus spune cæ oile Sale, sau poporul Sæu Îl vor urma când vor auzi chemarea Lui (Ioan 10:16,27)

Dumnezeu cere poporului Sæu sæ nu mai calce în picioare ziua Sa sfântæ.

9. Oamenii care acum se închinæ duminica, au semnul fiarei? ○

○

Ræspuns: Nu! Nimeni nu va primi semnul fiarei pânæ când închinarea duminicalæ nu va fi impusæ prin lege. Atunci, cei care se hotæræsc sæ urmeze învæflæturile false ale fiarei øi sæ se închine duminica (în falsa zi sfântæ a fiarei) vor primi semnul fiarei. Cei care urmeazæ pe Isus øi se supun adeværului Sæu vor fline ziua sfântæ a Sabatului Sæu øi vor primi sigiliul Sæu. Cei care în viitor, vor sæ refuze semnul fiarei, trebuie sæ pæøeascæ acum sub steagul lui Hristos. Puterea Sa este la îndemâna celor care Îl ascultæ (Fapte 5:32). Færæ El, nu putem face nimic (Ioan 15:5). Cu El, toate lucrurile sunt cu putinflæ (Marcu 10:27).

Când închinarea duminicalæ va fi impusæ prin lege, aceia care se vor supune vor primi semnul fiarei.

10. Potrivit cu Apocalipsa, pe cine a væzut Ioan în împæræﬂia veønicæ a lui Dumnezeu? ○

○

Ræspuns: Ræspunsul este întreit øi foarte clar: A. Cei care au semnul sau sigiliul lui Dumnezeu (Sabatul Sæu) pe frunﬂile lor (Apocalipsa 7:3). B. Cei care au refuzat sæ se identifice cu fiara sau cu chipul ei øi au refuzat sæ primeascæ pe mânæ sau pe frunte semnul sau numele ei (Apocalipsa 15:2). C. Cei care - astæzi øi pentru veønicie urmeazæ pe Isus acolo unde îi conduce, încrezându-se pe deplin în El, în toate privinﬂele (Apocalipsa 14:4). Nu existæ o altæ cale.

În cer vor intra numai cei care au pe frunte semnul sau sigiliul lui Dumnezeu.

11.Ce spune Isus astæzi, oamenilor? ○

○

“Isus le-a vorbit din nou, øi a zis: “Eu sunt Lumina lumii; cine Mæ urmeazæ pe Mine, nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieflii.” Ioan 8:12. Ræspuns: Ce fægæduinflæ minunatæ! Dacæ Îl urmæm nu vom umbla în întuneric, dimpotrivæ vom avea adeværul glorios. Nimic nu poate fi mai entuziasmant! Mai mult, urmându-L øi pæzind Sabatul Sæu ne vom pune pe frunte sigiliul lui Dumnezeu øi ne vom feri de plægile teribile (Psalmul 91:19) care vor cædea asupra celor neascultætori (Apocalipsa capitolul 16). De asemenea, umblarea cu Isus ne va pregæti pentru a fi preschimbafli la revenirea lui Isus. Ce asigurare øi ocrotire binecuvântatæ ne oferæ Dumnezeu!

O avertizare urgentæ În timp ce vei studia ultimele trei broøuri, din seria celor nouæ studii referitoare la întreita solie îngereascæ din Apocalipsa 14:6-10, vei descoperi informaflii uimitoare. Aceste studii vor explica (1) rolul Statelor Unite în conflictul final al pæmântului, (2) cum vor fi implicate bisericile øi religiile lumii, (3) ce condiflii vor græbi confruntarea finalæ a pæmântului, øi (4) strategia uimitoare a lui Satana prin care va înøela miliarde de oameni. Poate cæ te întrebi care sunt bisericile protestante care au declaraflii referitoare la pretenflia papalitæflii de a înlocui sâmbæta cu duminica. Citatele menflionate pe pagina urmætoare vor prezenta ræspunsuri extraordinare.

Umblarea cu Isus implicæ pæzirea Sabatului sfânt al zilei a øaptea.

12. Dumnezeu îﬂi cere sæ pæzeøti ziua sfântæ a Sabatului Sæu ca semn al acceptærii mântuirii øi al dorinﬂei de a-L urma oriunde te conduce. Te hotæræøti astæzi sæ începi respectarea Sabatul Sæu sfânt? ○

○

Ræspunsul tæu tæu: _________________________________________________________

Comentarii referitoare la Sabat ale bisericilor øi altor autoritæfli Biserica Baptistæ: “A fost øi este o poruncæ pentru respectarea zilei sfinte de Sabat, dar Sabatul nu este duminica...Totuøi, se va spune, pe un ton victorios, cæ Sabatul a fost transferat de la sâmbætæ la duminicæ... Unde poate fi gæsitæ înregistrarea acestei modificæri? În nici un caz, în Noul Testament - cu siguranflæ, nu. Nu existæ nici o dovadæ biblicæ a schimbærii institufliei Sabatului, din ziua a øaptea, în prima zi a sæptæmânii.” Biserica Catolicæ: “Putefli citi Biblia de la Genesa la Apocalipsa øi nu vefli gæsi nici mæcar o literæ care sæ autorizeze sfinflirea duminicii. Scriptura încurajeazæ pæzirea evlavioasæ a sâmbetei, zi pe care noi (catolicii) nu am sfinflit-o niciodatæ”. Biserica lui Hristos: “În sfârøit, avem mærturia lui Isus cu privire la acest subiect. În Marcu 2:27, El spune: ‘Sabatul a fost fæcut pentru om, nu omul pentru Sabat.’ Din acest text reiese în mod evident cæ Sabatul nu a fost fæcut doar pentru iudei... ci pentru om, adicæ pentru specia umanæ. Prin urmare, deducem cæ Sabatul a fost sfinflit de la început, øi oferit lui Adam în Eden, ca una dintre institufliile cele mai vechi, orânduite de Dumnezeu pentru fericirea tuturor oamenilor.” Biserica Congraflionistæ: “Sabatul creøtin (duminica) nu existæ în Scripturæ øi nu a fost numit Sabat de biserica primaræ.” Biserica Episcopalæ: “Duminica (Dies Solis din calendarul roman, ‘ziua soarelui’ deoarece era dedicatæ soarelui), prima zi a sæptæmânii, a fost adoptatæ de biserica primaræ ca zi de închinare... Noul Testament nu menflioneazæ nici o îndrumare pentru respectarea duminicii øi, într-adevær, pæzirea ei nu este niciodatæ un motiv de bucurie.”

Biserica Luteranæ: “Respectare zilei Domnului (duminica) nu se întemeiazæ pe nici una dintre poruncile lui Dumnezeu, ci pe autoritatea bisericii.” Biserica Metodistæ: “Luafli în considerare problema Sabatului. În Noul Testament existæ indicaflii care aratæ cum a ajuns biserica sæ pæzeascæ prima zi a sæptæmânii, ca zi de închinare, dar nu existæ nici un pasaj care sæ îndemne creøtinii sæ flinæ duminica sau care sæ sugereze transferarea Sabatului evreiesc în aceastæ zi.” Institutul Biblic Moody: “În Eden, Sabatul era obligatoriu, øi de atunci a fost mereu întærit. Porunca a patra începe cu cuvintele ‘Adu-fli aminte’ care aratæ faptul cæ Sabatul exista deja când Dumnezeu a scris Legea pe tablele de piatræ, la muntele Sinai. Cum pot pretinde oamenii cæ aceastæ poruncæ a fost desfiinflatæ când tofli sunt de acord cæ celelalte nouæ sunt încæ obligatorii?” Biserica Prezbiterianæ: “Sabatul va ræmâne în picioare pânæ când se va dovedi faptul cæ toatæ Legea moralæ a fost anulatæ... Învæflæturile lui Hristos confirmæ perpetuitatea Sabatului.” Biserica Penticostalæ: “De ce ne închinæm duminica? Nu ne învaflæ Biblia cæ sâmbæta ar trebui sæ fie ziua Domnului?... Evident, va trebui sæ cæutæm ræspunsul în alte surse decât Noul Testament.” Enciclopedia Biblicæ: “Duminicæ este numele dat de pægâni zilei soarelui, pentru cæ era ziua în care se închinau soarelui,...ziua a øaptea a fost binecuvântatæ øi sfinflitæ de Însuøi Dumnezeu , øi... El cere creaturilor Sale sæ pæstreze sfântæ înaintea Lui aceastæ zi. Aceastæ poruncæ este universal øi perpetuu obligatorie.”

REZUMATUL BROØURII NR. 20 Marcheazæ ræspunsul corect. Cifra din parantezæ - (1) indicæ numærul ræspunsurilor corecte 1. Mulfli oameni au primit deja semnul fiarei. (1) Da. Nu. 2. Semnul fiarei este (1) Numærul asigurærii sociale. Duminica, ca zi sfântæ. Codul de stabilire a preflurilor la bæcænie. 3. Fiara, organizaflia care are semnul este (1) Statele Unite. Papalitatea. Comunitatea Europeanæ. Comisia trilateralæ. 4. Semnul este literal øi va fi væzut de tofli. (1) Da. Nu. 5. De asemenea, Dumnezeu are un semn sau un sigiliu al autoritæflii øi puterii Sale.(1) Da. Nu. 6. Semnul autoritæflii lui Dumnezeu este (1) Un numær secret care va fi dat fiecærui creøtin credincios.

Vorbirea în limbi. Pæzirea Sabatului în amintirea Creafliunii øi sfinflirii. Botezul. 7. Cum a încercat “fiara” sæ schimbe Legea lui Dumnezeu? (2) Înlocuind Sabatul (poruncii a patra) cu duminica. Învæflând cæ adulterul nu este pæcat. Desfiinflând porunca referitoare la închinarea la icoane. 8. Ce valoare au cele 42 de luni în profeflia biblicæ? (1) 420 de ani. Trei ani øi jumætate. 1260 de zile. 1260 de ani. 9. Unde va fi aøezat semnul fiarei? (2) Pe mânæ Pe guræ. Pe bærbie. Pe frunte. 10. Unde va fi aøezat semnul lui Dumnezeu? (1) Pe mânæ. Pe frunte. Pe limbæ. 11.Care dintre cele trei solii îngereøti avertizeazæ împotriva semnului fiarei? (1) Solia primului înger. Solia îngerului al doilea Solia îngerului al treilea.

12. Fiara a încercat sæ schimbe vremile lui Dumnezeu (2) Særbætorind Anul Nou, ca o zi de vacanflæ. Schimbând ziua sfântæ a lui Dumnezeu din ziua a øaptea, în ziua întâi a sæptæmânii. Stabilind durata zilei sfinte de Sabat de la miezul nopflii la miezul nopflii, nu de la apusul soarelui la apusul soarelui. 13. Isus ne-a dat avertizarea cu privire la semnul fiarei. Da. Nu. 14. În Scripturæ cuvintele semn, pecete, sigiliu øi simbol sunt folosite alternativ. (1) Da. Nu. 15. Nu existæ nici o autoritate scripturisticæ pentru respectarea duminicii, ca zi sfântæ. (1) Adeværat. Fals. 16. Cred cæ ar trebui sæ încep sæ pæzesc Sabatul zilei a øaptea a lui Dumnezeu (sâmbæta), ca zi sfântæ a Sa. Da. Nu.