http://adventistalexandria.ro/wp-content/uploads/2010/11/subiecte_uimitoare_26 by Eduard Constantin

Când

iubeøti pe cineva, punctul tæu de vedere se poate schimba. La o universitate din California, o tânæræ studentæ luase un curs de literaturæ englezæ. Acest curs era bazat pe o carte pe care studenta o considera plictisitoare øi neinteresantæ. Între timp ea a întâlnit pe teritoriul universitæflii un tânær profesor øi s-au îndrægostit unul de altul. Într-o zi ea îi arætæ cartea spunându-i: “Autorul acestei cærfli are acelaøi nume ca al tæu. Nu pare curios? “Nu-i curios deloc”, ræspunse el, “deoarece eu am scris cartea”. Uimitæ de ræspuns, tânæra studentæ petrecu toatæ noaptea citind cartea. Dimineafla ea exclamæ : “Aceasta este cea mai fascinantæ carte pe care am citit-o vreodatæ!” Cine schimbase punctul ei de vedere? Iubirea! Ea era îndrægostitæ de autorul cærflii. Unii oameni consideræ astæzi cæ Sfânta Scripturæ este neîsemnatæ, plictisitoare øi neatrægætoare. Dar totul se schimbæ când te îndrægosteøti de Autorul cærflii. Sæ discutæm despre aceasta.

1. Cine este autorul Sfintei Scripturi? ○

○

“Proorocii … au fæcut din mântuirea aceasta ﬂinta cercetærilor øi cæutærii lor stæruitoare. Ei cercetau sæ vadæ ce vreme øi ce împrejuræri avea în vedere Duhul lui Hristos, care era în ei, când vestea mai dinainte patimile lui Hristos øi slava de care aveau sæ fie urmate.” 1Petru 1:10,11. Ræspuns: Dumnezeul Bibliei (chiar al Vechiului Testament), este de fapt Domnul Isus. El a creat lumea (Ioan 1:1-3,14; Coloseni 1:13-17), El a scris Cele 10 Porunci (Neemia 9:6,13), El a fost Dumnezeul poporului Israel (1Corinteni 10:1-4) øi a îndrumat scrierile profeﬂilor (1Petru 1:10,11). Isus este autorul Scripturilor.

2. Care este atitudinea lui Dumnezeu faﬂæ de locuitorii acestei planete? ○

○

“Fiindcæ atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, cæ a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, sæ nu piaræ, ci sæ aibæ viafla veønicæ.” Ioan 3:16 Ræspuns: Dumnezeu ne iubeøte pe tofli cu o iubire de nedescris øi inepuizabilæ, care întrece puterea noastræ de înflelegere. Isus iubeøte oamenii cu o dragoste veønicæ.

3. De ce trebuie sæ-L iubim pe Domnul Isus? ○

○

“Noi Îl iubim pentru cæ El ne-a iubit întâi.” 1Ioan 4:19. “Dar Dumnezeu Îøi aratæ dragostea faﬂæ de noi prin faptul cæ, pe când eram noi încæ pæcætoøi, Hristos a murit pentru noi.” Romani 5:8. Isus a murit pentru noi toﬂi chiar dacæ nici unul nu meritam aceasta.

Ræspuns: Trebuie sæ-L iubim pe Domnul Isus deoarece El ne-a iubit atât de mult încât a murit pentru noi, pe când eram încæ vræjmaøii Sæi.

4. În ce privinﬂe sunt asemænætoare o cæsætorie reuøitæ øi o viaﬂæ creøtineascæ? ○

○

“Øi orice vom cere, vom cæpæta de la El, fiindcæ pæzim poruncile Lui, øi facem ce este plæcut înaintea Lui.” 1Ioan 3:22. Ræspuns: Într-un cæmin bun, anumite lucruri sunt obligatorii, aøa cum este fidelitatea unuia faflæ de celælalt. Alte lucruri pot sæ paræ færæ importanflæ, dar dacæ sunt plæcute tovaræøului de viaflæ, sunt necesare. Dacæ displac, trebuie sæ se renunfle la ele. La fel este øi cu viafla creøtineascæ. Poruncile Domnului Isus sunt obligatorii. Dar în Sfânta Scripturæ, Domnul Isus schifleazæ pentru noi øi principii de comportare care-I sunt plæcute. La fel cum stau lucrurile într-un cæmin bun, tot la fel un creøtin gæseøte bucurie deplinæ sæ înfæptuiascæ lucrurile care sunt plæcute Aceluia pe care-L iubeøte adicæ Domnul Isus. El va evita lucrurile care nu-I sunt plæcute Lui.

5. Care spune Domnul Isus, cæ sunt rezultatele înfæptuirii lucrurilor care-I sunt plæcute? ○

○

“Dacæ pæzifli poruncile Mele, vefli ræmâne în dragostea Mea; …V-am spus aceste lucruri, pentru ca bucuria Mea sæ ræmânæ în voi, øi bucuria voastræ sæ fie deplinæ.” Ioan 15:10,11. Ræspuns: Diavolul susfline cæ adoptarea principiilor creøtine este ceva monoton, plictisitor, înjositor øi legalist. Lucrurile plæcute lui Isus, aduc Dar Domnul Isus spune cæ acestea aduc bucurie deplinæ bucurie deplinæ în viafla celui (Ioan 15:10,11), øi o viaflæ mult mai îmbeløugatæ (Ioan care le înfæptuieøte. 10:10). Încrederea în minciunile diavolului aduce durere øi lipseøte pe oameni de viafla care este “adeværata viaflæ”.

6. De ce ne dæ Domnul Isus principii specifice pentru o vieﬂuire creøtinæ? ○

○

Ræspuns: A. Principiile Domnului Isus sunt date pentru binele nostru propriu (Deuteronom 6:24). Dupæ cum pærinflii credincioøii învaflæ pe copiii lor principii bune, la fel învaflæ Domnul Isus pe copiii Sæi. B. Aceste principii formeazæ pentru noi, o apærare împotriva pæcatului (Psalmul 119:11). Principiile Domnului Isus ne protejeazæ de a intra în zonele periculoase ale lui Satana øi ale pæcatului. C. Ne aratæ cum sæ mergem pe urmele Domnului Isus (1Petru 2:21). D. Ne aduc adeværata fericire (Ioan 13:17). E. Ne dau prilejul sæ ne exprimæm iubirea faflæ de El (Ioan 15:10). F. Ne ajutæ sæ fim exemple bune pentru alflii (1Corinteni 10:31-33; Matei 5:16).

○

PERICOL POD PRÆBUØIT

Principiile biblice ale lui Isus pentru o viaﬂæ creøtinæ, ne protejeazæ de zonele periculoase ale lui Satana.

7. Conform cu învæﬂæturile Domnului Isus, cum trebuie sæ se comporte creøtinii faﬂæ de ræul øi deøertæciunea lumii? ○

○

Ræspuns: Poruncile øi sfaturile Domnului Isus sunt clare øi precise: A. Nu iubiﬂi lumea nici lucrurile din lume: 1) pofta firii pæmânteøti, 2) pofta ochilor, 3) læudæroøia vieﬂii (1Ioan 2:16). Aceste lucruri nu sunt de la Dumnezeu. Orice pæcat intræ în una sau în toate aceste trei categorii. Satana foloseøte aceste trei cæi sæ ne ademeneascæ în plæcerile lumii. Când încep sæ iubesc lumea, devin vræjmaøul lui Dumnezeu (1Ioan 2:15,16; Iacov 4:4). B. Trebuie sæ mæ pæstrez neîntinat de lume (Iacov 1:27).

○

LUMESC Atunci când iubesc lumea, devin duømanul lui Dumnezeu.

○

8. Ce avertizare urgentæ ne dæ Domnul cu privire la lume? ○

○

Ræspuns: Domnul Isus avertizeazæ pe creøtini:”Sæ nu væ potrivifli chipului veacului acestuia.” Romani 12:2. Sau cum redæ traducerea Phillips: “Nu læsa lumea din jurul tæu sæ se strecoare în caracterul tæu.” Diavolul nu este neutru. El preseazæ permanent pe fiecare creøtin. Prin intermediul Domnului Isus, trebuie sæ mæ împotrivesc cu hotærâre sugestiilor diavolului øi el va fugi de la mine ( Filipeni 4:13; Iacov 4:7). În clipa când permit unui element stræin sæ se strecoare øi sæ-mi influenfleze comportarea, în mod imperceptibil încep sæ alunec în apostazie. Comportarea creøtineascæ nu trebuie sæ fie hotærâtæ de Un creøtin trebuie sæ se împotriveascæ simflæminte sau de conduita majoritæflii, ci de cu hotærâre lucrurilor lumeøti, ca sæ nu fie dus în rætæcire de Satana. cuvintele Domnului Isus din Sfânta Scripturæ.

9. De ce trebuie sæ ne pæzim gândurile? ○

○

“Pæzeøte-ﬂi inima mai mult decât orice, cæci din ea ies izvoarele vieﬂii.” Proverbele 4:23.

Trebuie sæ ne pæzim cu grijæ gândurile, deoarece gândurile dicteazæ comportamentul.

Ræspuns: Trebuie sæ ne pæzim gândurile, deoarece gândurile dicteazæ comportamentul. Dumnezeu doreøte sæ ne ajute ca orice gând sæ-l “facem rob ascultærii de Hristos”. (2Corinteni 10:5). Dar Satana vrea cu disperare sæ aducæ lumea în gândurile noastre. El poate sæ facæ aceasta numai prin cele cinci simﬂuri ale noastre – în special prin privire øi auz. El îngræmædeøte asupra noastræ imaginile øi sunetele sale øi dacæ nu refuzæm cu hotærâre sæ nu privim øi nici sæ nu ascultæm la ceea ce ne oferæ, el ne va conduce pe calea cea largæ care duce la nimicire. Biblia este claræ în aceastæ privinﬂæ. Noi devenim asemenea lucrurilor pe care le privim øi le ascultæm în mod repetat (2Corinteni 3:18).

10. Care sunt unele principii ale vieﬂuirii creøtine? ○

○

“Încolo, fraflii mei, tot ce este adeværat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptæ bunæ, øi orice laudæ, aceea sæ væ însuflefleascæ.” Filipeni 4:8. Ræspuns: Creøtinii trebuie sæ se separe de toate lucrurile care nu sunt adeværate, cinstite, drepte, curate, iubitoare, øi de o bunæ reputaflie. Ei trebuie sæ evite: A. Necinstea de orice fel: înøelætoria, minciuna, furtul, nedreptatea, intenflia de a înøela, calomnia øi trædarea. B. Imoralitatea de orice fel: desfrâul, adulterul, incestul, homosexualitatea, perversiunea de orice fel, pornografia, profanarea, conversaflia murdaræ, glume de prost gust, dansul de orice fel, cântece sau muzicæ degeneratæ øi cele mai multe din prezentærile de la TV øi filmele de cinema. C. Locurile unde nu putem invita niciodatæ pe Domnul Isus sæ ne însofleascæ: cluburi de noapte, cârciumi, localuri cu jocuri de noroc, întreceri pe stadioane, etc. Sæ luæm câteva minute øi sæ discutæm pe larg despre pericolul muzicii populare øi uøoare, a dansului, a emisiunilor televizate, a videocasetelor, cinematografului øi a teatrului. Muzica øi cântecul Multe feluri de muzicæ secularæ (muzica popularæ, rap, pop, rock, metalicæ øi muzica de dans), au fost în mare mæsuræ aduse de Satana. Versurile, adesea glorificæ viciul øi distrug dorinfla pentru lucrurile spirituale. Cercetætorii au descoperit unele lucruri însemnate cu privire la puterea muzicii:

Creøtinul trebuie sæ evite orice muzicæ care altereazæ dorinﬂa pentru viaﬂa evlavioasæ.

1. Muzica pætrunde în creier prin intermediul emofliilor, ocolind astfel puterea raflionamentului. 2. Muzica afecteazæ fiecare funcflie a organismului. 3. Muzica poate modifica pulsul, ritmul respirafliei øi reflexele, færæ ca persoana respectivæ sæ-øi dea seama de lucrul acesta. 4. Ritmul muzicii de dans altereazæ starea sufleteascæ øi creazæ în ascultætori o stare de uøoaræ hipnozæ. Chiar færæ cuvinte, muzica în sine are puterea de a devaloriza simflæmintele, dorinflele øi cugetele persoanei care o ascultæ. Interpreflii muzicii rock, recunosc acest lucru în mod deschis. Liderul grupului muzical Rolling Stones, Mick Jagger spunea: “Simfli cum circulæ adrenalina prin corpul tæu øi te îndeamnæ la desfrâu.” – Newsweek, 4 ian.1971, p. 47.

John Oates din grupul muzical Hall and Oates declara: “ Muzica rock’n roll este 99 % desfrâu.” – Circus magazine, 31 ian. 1976, p. 29. Ar putea o astfel de muzicæ sæ placæ Domnului Isus? Pægânii de peste mæri convertifli la creøtinism, spun cæ muzica noastræ modernæ, lumeascæ este aceeaøi muzicæ pe care ei o foloseau în vræjitorie øi în închinarea la diavol. Întreabæ-te: “Dacæ Domnul Isus ar veni sæ mæ viziteze, ce muzicæ aø asculta dacæ L-aø ruga sæ asculte împreunæ cu mine?” Orice muzicæ de care nu eøti sigur trebuie abandonatæ. Când iubim pe Domnul Isus, El schimbæ dorinflele noastre muzicale. “Mi-a pus în guræ o cântare nouæ, o laudæ pentru Dumnezeul noastru. Mulfli au væzut lucrul acesta, s-au temut øi s-au încrezut în Domnul.” Psalmul 40:3. Dumnezeu a pus la dispoziflia poporului Sæu bogæflie de muzicæ bunæ care inspiræ, învioreazæ, înalflæ øi dæ puteri noi în experienfla creøtinæ. Aceia care acceptæ muzica degradantæ a diavolului în locul celei recomandate de Domnul, pierd una din cele mai alese binecuvântæri ale vieflii. Dansul În mod inevitabil, dansul ne îndepærteazæ de Domnul Isus øi de spiritualitate. Când israeliflii au dansat în jurul viflelului de aur în pustie, L-au uitat pe Dumnezeu (Exodul 32:17-25). Când fiica imoralei Irodiada a dansat înaintea regelui Irod, Ioan Botezætorul a fost decapitat (Matei 14:212). Sæ notæm aceste statistici øocante: un preot catolic din New York spunea cæ trei sferturi din fetele care au mærturisit cæ au desfrânat, i-au spus cæ vina se datoreøte dansului. Alfli preofli au spus cæ acest procentaj de trei sferturi este prea mic. Ei estimau nouæ cazuri din zece.

fiine minte: dacæ Domnul Isus poate sæ participe cu tine într-o activitate, eøti în siguranflæ. Dacæ nu, atunci stai departe de acea activitate. Televiziunea, video, teatrul øi cinematograful Lucrurile care le priveøti la televizor, video, teatru sau cinema, îfli înalflæ sufletul sau îl înjosesc? Te conduc la o iubire mai mare pentru Isus sau pentru lume? Glorificæ acestea pe Domnul Isus sau glorificæ viciile satanice? În zilele noastre chiar scepticii øi necredincioøii vorbesc împotriva multor prezentæri øi filme de pe ecranele televizorului. Satana a luat în stæpânire ochii øi urechile a miliarde de oameni øi rezultatul este transformarea rapidæ a lumii într-o mocirlæ de imoralitate, crimæ, teroare øi desnædejde. Un studiu de cercetare a arætat cæ færæ televizor, “în Statele Unite ar fi 10.000 de crime mai pufline pe an, 70.000 de violuri mai pufline øi 700.000 de jafuri mai pufline” Newsweek, violence, “Reel to Reel” 11 dec. 1995, p. 47.

Întotdeauna, dansul conduce departe de Isus øi de viaﬂa spiritualæ.

11. Ce listæ claræ ne dæ Domnul Isus pe care sæ o folosim ca ghid când privim la televizor? ○

○

“Øi faptele firii pæmânteøti sunt cunoscute, øi sunt acestea: preacurvia, curvia, necuræflia, desfrânarea, închinarea la idoli, vræjitoria, vræjbile, certurile, zavistiile, mâniile, neînflelegerile, dezbinærile, certurile de partide, pizmele, uciderile, befliile, îmbuibærile, øi alte lucruri asemænætoare cu acestea. Væ spun mai dinainte, cum am mai spus, cæ cei ce fac astfel de lucruri, nu vor moøteni Împæræflia lui Dumnezeu.” Galateni 5:19-21. Atunci când mæ uit la televizor trebuie sæ mæ Ræspuns: Sfânta Scripturæ este prea claræ ca sæ întreb dacæ pot sæ invit pe Isus sæ vizioneze fie înfleleasæ greøit. Dacæ o familie ar interzice împreunæ cu mine øi asta sæ mæ facæ sæ mæ simt bine. toate programele prezentate la TV, care aratæ sau tolereazæ oricare din pæcatele amintite mai sus, ar ræmâne puflin de væzut. Dacæ Domnul Isus ar veni sæ te viziteze, la care programe L-ai ruga sæ ia parte împreunæ cu tine? Dacæ numai la unele, atunci toate celelalte nu sunt bune øi nu meritæ sæ fie væzute de creøtini.

12.În aceastæ generaﬂie cu gândire independentæ, mulﬂi se consideræ capabili sæ ia decizii spirituale færæ impunerea cuiva, inclusiv a Domnului Isus. Ce spune Domnul despre astfel de oameni? ○

○

Alegerea programelor TV trebuie sæ fie determinatæ de învæﬂæturile Bibliei, nu de simﬂæmintele mele.

○

“Sæ nu facefli dar, cum facem noi acum aici, unde fiecare face ce-i place.” Deuteronom12:8. “Multe cæi i se par bune omului, dar la urmæ duc la moarte.” Proverbele 16:25. “Calea nebunului este færæ prihanæ în ochii lui, dar înfleleptul ascultæ sfaturile.” Proverbele 12:15. “Cine se încrede în inima lui este un nebun, dar cine umblæ în înflelepciune va fi mântuit.” Proverbele 28:26.

13. Ce avertizæri solemne ne dæ Domnul Isus cu privire la exemplul øi influenﬂa vieﬂii noastre? ○

○

“Dar Dar pentru oricine va face sæ pæcætuiascæ pe unul din aceøti micufli care cred în Mine, ar fi mai de folos sæ i se atârne de gât o piatræ mare de moaræ, øi sæ fie înecat în adâncul mærii.” Matei 18:6 “Sæ nu ne mai judecæm dar unii pe alflii, ci mai bine judecafli sæ nu facefli nimic, care sæ fie pentru fratele vostru o piatræ de poticnire sau un prilej de pæcætuire.” Romani 14;13. “În adevær, nici unul din noi nu træieøte pentru sine, øi nici unul din noi nu moare pentru sine.” Romani 14:7. Ræspuns: Tofli aøteptæm ca oameni cu influenflæ, conducætori, sportivi de renume øi alte personalitæfli bine cunoscute, sæ dea un bun exemplu øi sæ-øi foloseascæ influenfla cu înflelepciune pentru a plæti aøa numita “datorie faflæ de societate”. Dar în lumea de astæzi, suntem adesea dezamægifli de faptele respingætoare øi iresponsabile ale personalitæflilor de seamæ. Domnul Isus afirmæ clar în Romani 1:14, cæ acei creøtini care Îl reprezintæ pe El øi Împæræflia Sa, datoreazæ ceva altora. El avertizeazæ în mod solemn cæ acei creøtini care desconsideræ influenfla øi exemplul lor øi prin aceasta conduc pe oameni pe cæi greøite, nu vor intra în Împæræflia Sa.

14. Care sunt principiile de conduitæ date de Domnul Isus în legæturæ cu îmbræcæmintea øi bijuteriile? ○

○

Ræspuns: A. Îmbracæ-te cu modestie. 1Timotei 2:9. Sæ nu uitæm cæ lumea este adusæ în viafla noastræ prin pofta firii pæmânteøti, prin pofta ochilor øi læudæroøia vieflii (1Ioan 2:16). Îmbræcæmintea lipsitæ de modestie include toate cele trei cæi amintite øi este nepotrivitæ pentru conduita unui adeværat creøtin. B. Pune la o parte podoabele øi bijuteriile. În acest punct, marea problemæ o constituie “mândria vieflii” (1Ioan 2:16). Urmaøii Domnului Hristos trebuie sæ fie deosebifli. Infæfliøarea lor exterioaræ dæ mærturie øi trimite altora luminæ (Matei 5:16). Bijuteriile atrag atenflia øi înalflæ eul personal. În Biblie, podoabele sunt un simbol al apostaziei Dumnezeu sfætuieøte poporul øi al alunecærii în pæcat. Când Iacov øi familia lui øi-au Sæu sæ renunfle la bijuterii. reconsacrat viafla Domnului, ei øi-au îngropat podoabele în pæmânt (Genesa 35:1-4). Când israeliflii erau gata sæ intre în pæmântul fægæduit, Domnul le-a poruncit sæ-øi arunce podoabele de pe ei (Exodul 33:5,6). În Isaia capitolul 3, Dumnezeu spune clar cæ prin purtarea bijuteriilor – bræflæri, inele, cercei – poporul Sæu pæcætuia (versetele 9, 19-23). În Osea 2:13, Domnul spune cæ atunci când Israel a pæræsit pe Dumnezeu, ei au început sæ poarte bijuterii.

În 1Timotei 2: 9 øi 1Petru 3: 3, atât Pavel cât øi Petru ne informeazæ cæ poporul lui Dumnezeu nu se va împodobi cu aur, cu mærgæritare øi îmbræcæminte scumpæ. Ei au arætat felul de podoabe pe care Dumnezeu doreøte sæ le poarte poporul Sæu: un “duh blând øi liniøtit” øi “fapte bune” (1Petru 3:4; 1Timotei 2:10). Domnul Isus recapituleazæ acest lucru în Apocalipsa 12:1, simbolizând Biserica Sa adeværatæ cu o femeie curatæ învæluitæ în soare (adicæ strælucirea øi neprihænirea Domnului Isus), iar biserica apostaziatæ cu o femeie desfrânatæ împodobitæ cu aur, pietre scumpe øi mærgæritare (Apocalipsa 17:3,4). Dumnezeu roagæ poporul Sæu sæ se separe de Babilon (Apocalipsa 18:2-4), øi de tot ceea ce susfline el – inclusiv de bijuteriile care atrag atenflia la sine – øi în schimb sæ se îmbrace cu neprihænirea Domnului Hristos. Când iubim pe Domnul Isus este o plæcere øi o bucurie sæ træim felul Lui de viefluire.

15. Cum se asociazæ comportarea øi ascultarea cu mântuirea? ○

○

Ræspuns: Ascultarea øi comportarea creøtinæ sunt dovada sau evidenfla cæ am fost salvat prin Domnul Hristos (Iacov 2:20-26). Adeværul este cæ, dacæ cineva dupæ convertire nu-øi schimbæ stilul de viaflæ, e foarte probabil cæ acea cconvertire nu este adeværatæ. O persoanæ convertitæ cu adeværat, îøi va gæsi cea mai mare bucurie a vieflii, descoperind voinfla Domnului Isus în orice lucru øi urmând cu bucurie calea trasatæ de El. Fereøte-te de idolatrie Prima epistolæ a lui Ioan vorbeøte despre comportarea creøtinæ. La încheiere (1Ioan 5:21), Domnul Isus ne avertizeazæ prin servul Sæu sæ ne pæzim de idoli. Stæpânul se referæ la orice lucru care se interpune sau micøoreazæ iubirea noastræ faflæ de El – astfel ca muzica, moda, bogæflia, împodobirea, formele pæcætoase de amuzament etc. Fructul natural sau rezultatul unei Orice lucru care diminueazæ convertiri adeværate este sæ urmezi pe Domnul Isus cu dragostea pentru lucrurile bucurie øi sæ adopfli stilul Sæu de viaflæ. spirituale, devine un idol.

16. Ne aøteptæm ca toﬂi oamenii sæ priveascæ favorabil stilul de viaﬂæ creøtinesc? ○

○

Ræspuns: Nu. Domnul Isus a spus cæ lucrurile lui Dumnezeu sunt o nebunie pentru omul firesc, pentru cæ nu sunt judecate duhovniceøte (1Corinteni 2:14). Când Domnul Isus se referæ la purtare, El traseazæ principii pentru aceia care doresc sæ fie conduøi de Duhul Sæu. Poporul Sæu va fi recunoscætor øi va urma cu bucurie sfaturile Sale. E posibil ca ceilalﬂi oameni sæ nu le priceapæ nici sæ le accepte.

○

Cel care nu s-a predat pe deplin lui Isus, nu va înﬂelege niciodatæ stilul de viaﬂæ creøtin.

17. Cum ar fi considerat cerul de o persoanæ care respinge principiile date de Domnul Isus pentru conduita creøtinæ? ○

○

Ræspuns: O astfel de persoanæ s-ar simfli ræu în ceruri. S-ar plânge cæ acolo nu sunt cluburi de noapte, bæuturi alcoolice, materiale pornografice, prostituflie, muzicæ senzualæ, romane, lucruri profane øi jocuri de noroc. Cerul ar fi “iad” pentru aceia care nu øi-au format o relaflie de adeværatæ iubire cu Domnul Isus. Iatæ de ce standardele creøtine nu au nici un sens pentru ei (2Corinteni 6:14-17).

O persoanæ care respinge stilul de viaﬂæ a lui Isus s-ar simﬂi ræu în ceruri.

18. Cum pot sæ adopt øi sæ urmez aceste principii biblice cælæuzitoare færæ sæ apar fariseic, færæ discernæmânt sau legalist? ○

○

Ræspuns: Sæ facem totul cu un singur gând: sæ exprimæm iubire øi respect faflæ de Domnul Isus (1Ioan 3:22). Când Isus este înælflat øi prezentat înaintea oamenilor, ei vor fi atraøi cætre El (1Ioan 12:32). Întotdeauna singura noastræ întrebare sæ fie: “Va onora pe Domnul Isus lucrul pe care-l sævârøesc? Aø putea sæ ascult, sæ cânt aceastæ muzicæ, sæ privesc aceastæ scenæ, sæ beau aceastæ bæuturæ, sæ cumpær acest lucru, sæ citesc aceastæ carte sau sæ merg în acel loc, dacæ Isus ar fi cu mine aici în persoanæ?” Domnul Isus este cu tine øi cu mine øi vede tot ceea ce facem (Matei 28:20). Eu trebuie sæ simt prezenfla Sa în fiecare aspect øi activitate a vieflii. Când îmi petrec cu conøtiinciozitate timpul împreunæ cu El, eu devin asemenea Lui (2Corinteni 3:18). Când oamenii sunt în jurul meu, ei vor reacfliona aøa cum au reacflionat faflæ de ucenicii din vechime: “S-au mirat întrucât øtiau cæ erau oameni

○

necærturari øi de rând, øi au priceput cæ fuseseræ cu Isus.” Faptele 4:13. Creøtinii care træiesc astfel, nu vor deveni niciodatæ farisei, lipsifli de discernæmânt sau legaliøti. În timpul Vechiului Testament, poporul lui Dumnezeu era într-o apostazie aproape continuæ din cauzæ cæ au ales sæ træiascæ la fel ca vecinii lor pægâni, decât sæ urmeze stilul de viaflæ deosebit pe care-l stabilise Dumnezeu pentru ei (Deuteronom 3:16; Judecætori 2:17; 1Cronici 5:25; Ezechiel 23:30). Acest lucru încæ se întâmplæ øi astæzi. Nimeni nu poate sluji la doi stæpâni (Matei 6:24). Cei care se prind de lume øi de stilul ei de viefluire, vor fi în aøa fel modelafli de Satana, încât vor adopta simflæmintele øi dorinflele sale øi astfel vor fi sortifli nimicirii. Aceia care urmeazæ principiile Domnului Isus privind comportamentul creøtin, vor fi schimbafli dupæ chipul Sæu øi vor fi pregætifli pentru ceruri. Nu existæ teren de mijloc.

19. Doreøti sæ-L iubeøti pe Isus atât de mult încât ascultarea de principiile Sale pentru vieﬂuirea creøtinæ sæ fie o bucurie øi o încântare pentru tine? ○

○

Ræspunsul tæu: _________________________________________________________

RÆSPUNS LA ÎNTREBÆRILE CARE TE PREOCUPÆ

Øtiu ce doreøte Domnul sæ fac, dar simt cæ nu sunt gata sæ încep. Ce-mi sugerezi? RÆSPUNS: Nu te încrede niciodatæ în simflæminte. Dumnezeu cælæuzeøte prin cuvintele Scripturii (Isaia 8:20). Adesea simflæmintele duc la un drum greøit. Conducætorii iudei au considerat cæ trebuie sæ ræstigneascæ pe Isus, dar au fost greøifli. Mulfli vor avea simflæmântul cæ sunt salvafli la a doua venire a Domnului Isus, dar în schimb vor fi pierdufli (Matei 7:21-23). Satana influenfleazæ simflæmintele. Dacæ mæ conduc dupæ simflæmintele mele øi nu dupæ ceea ce spune Dumnezeu, diavolul mæ va duce la distrugere.

Sunt îngrijorat. Doresc foarte mult sæ fac un anumit lucru. Totuøi constat cæ din cauza aparenﬂei, cineva ar putea crede cæ fac un lucru ræu. Ce trebuie sæ fac?

Ræspuns: Biblia dæ un ræspuns clar: “Feriﬂi-væ de orice se pare ræu” (1Tesaloniceni 5:22). Apostolul Pavel a spus cæ dacæ o mâncare ofensa pe cineva, el nu se atingea niciodatæ de acea mâncare (1Corinteni 8:13), øi de asemeni dacæ ignora simﬂæmintele persoanei ofensate øi continua sæ mænânce, însemna cæ el pæcætuia.

Am impresia cæ bisericile înscriu prea multe lucruri pe care trebuie sæ le fac øi prea multe pe care sæ nu le fac. Aceasta mæ indispune. Nu este mai important doar sæ-L urmez pe Domnul Isus?

Ræspuns: Da, ceea ce este important este sæ-L urmezi pe Domnul Isus. Totuøi, a urma pe Isus înseamnæ ceva pentru o persoanæ, øi altceva, cu totul diferit, pentru altæ persoanæ. Singura cale siguræ de a øti ce înseamnæ sæ urmezi pe Isus, este sæ descoperi ce spune El în Biblie despre orice problemæ în legæturæ cu o comportare corectæ. Aceia care urmeazæ din iubire poruncile Domnului Isus, vor avea parte de viaﬂa veønicæ (Apocalipsa 22:14). Aceia care urmeazæ regulile fæcute de om, vor merge pe o cale greøitæ øi nu vor putea intra în Împæræﬂia Sa (Matei 15:3-9).

Câteva dintre cerinflele lui Dumnezeu mi se par neraflionale øi inutile. Nu înfleleg de ce sunt importante. Ce-mi sugerezi?

Ræspuns: Adesea copiii consideræ cæ unele din cerinflele pærinflilor lor sunt neraflionale (cum ar fi: “nu væ jucafli pe stradæ”). Dar mai târziu, ei vor mulflumi pærinflilor pentru acea impunere. În relafliile noastre cu Dumnezeu, noi suntem “copii”, deoarece gândurile øi acfliunile Sale sunt atât de sus faflæ de gândurile øi acfliunile noastre, cum sunt de sus cerurile faflæ de pæmânt(Isaia 55:8,9). În acele pufline aspecte pe care nu le înflelegem, noi trebuie sæ ne încredem în Tatæl nostru ceresc, øi sæ oprim “joaca din stradæ”, dacæ El ne cere aøa. El nu va retrage niciodatæ de la noi ceea ce este spre binele nostru (Psalmul 84:11). Când Îl iubesc pe Domnul Isus cu adeværat, eu îi predau Lui îndoiala mea, øi îndeplinesc voia Sa, chiar dacæ nu înfleleg întotdeauna de ce trebuie sæ fac aøa. Cheia rezolværii problemei este naøterea din nou. Biblia spune cæ atunci când sunt cu adeværat næscut din nou, biruirea lumii nu va constitui o problemæ, deoarece o persoanæ convertitæ va avea credinfla øi încrederea sæ asculte de Isus în orice lucru (1Ioan 5:4). Dacæ refuz sæ-L urmez pentru cæ nu sunt clar cu privire la motivele Sale, manifest lipsæ de încredere în Mântuitorul meu.

Voi beneficia de pe urma ascultærii de principiile, legile øi poruncile Domnului Isus? Ræspuns: Desigur! Fiecare principiu, regulæ, lege sau poruncæ a Domnului Isus, asiguræ binecuvântæri de necrezut. Cel mai mare câøtig financiar din istorie pæleøte în importanﬂæ când este comparat cu bogatele binecuvântæri pe care le dæ Dumnezeu copiilor Sæi ascultætori. Iatæ doar câteva din aceste binecuvântæri: – Isus ca Prieten personal. – Isus ca Partener în afacerile noastre. – Liberat de vinæ. – Pace sufleteascæ. – Liberat de teamæ.

– Fericire de nedescris. – O viaflæ mai lungæ. – O sænætate mai bunæ. – Færæ mustræri de conøtiinflæ. – Asigurarea unui cæmin în ceruri. Cugetæ la aceste bogæflii. Adeværatul creøtin primeøte binecuvântæri din partea Tatælui ceresc pe care nici chiar cei mai bogafli oameni de pe pæmânt nu le pot cumpæra.

Am responsabilitatea de a mustra pe alﬂi oameni cu privire la principii øi la stilul de viaﬂæ?

Ræspuns: Cea mai bunæ regulæ pe care trebuie s-o urmæm este sæ ne preocupæm de propriul nostru stil de viaflæ. “Pe voi înøivæ încercafli-væ...”, spune Biblia în 2Corinteni 13:5. Când stilul nostru de viaflæ este aøa cum ar trebui sæ fie, exemplul nostru serveøte ca un martor tæcut øi nu este nevoie sæ mustræm pe nimeni. Desigur, pærinflii au o responsabilitate deosebitæ sæ ajute pe copiii lor sæ înfleleagæ cum sæ urmeze pe Domnul Isus.

Care sunt cele mai mari pericole pentru creøtinii de astæzi?

Ræspuns: Printre cele mai mari pericole se aflæ credinfla împærflitæ. Mulfli creøtini au douæ iubiri care le împart inima: iubirea pentru Isus, øi iubirea pentru lume øi pentru practicile øi plæcerile ei pæcætoase. Se pare cæ prea mulfli doresc sæ vadæ cât de aproape pot sæ fie cu lumea øi sæ fie considerafli øi creøtini. Dar, nu se poate. Domnul Isus a avertizat cu claritate: “nimeni nu poate sluji la doi stæpâni” Matei 6:24.

Nu constituie legalism ascultarea de aceste reguli creøtine de comportament?

Ræspuns: Ascultarea de principiile date de Domnul Isus pentru conduita creøtinæ øi iubirea pentru Acela care m-a salvat, nu constituie legalism.

Sunt implicate principiile creøtine în porunca Domnului de a læsa lumina noastræ sæ lumineze înaintea oamenilor?

Ræspuns: Cu siguranflæ! Domnul Isus spune cæ un creøtin adeværat este o luminæ (Matei 5:14). El, de asemeni spune:”Tot aøa sæ lumineze øi lumina voastræ înaintea oamenilor ca ei sæ vadæ faptele voastre bune øi sæ slæveascæ pe Tatæl vostru care este în ceruri” Matei 5:16. Tu nu auzi lumina, ci o vezi. Oamenii vor vedea cæ lumina unui creøtin va stræluci prin purtarea sa, prin îmbræcæmintea, mâncarea, conversaflia, atitudinea, simpatia, curæflenia, bunætatea øi onestitatea sa (principiile Domnului Isus). Ei se vor interesa de stilul lui de viaflæ øi în felul acesta, adeseori vor fi conduøi la Hristos.

Nu depind principiile vieﬂuirii creøtine de culturæ? Nu trebuie sæ se schimbe potrivit timpului?

Ræspuns: Obiceiurile øi cultura se pot schimba, dar principiile biblice ræmân neschimbate.

“Cuvântul Dumnezeului nostru ræmâne în veac”. Isaia 40:8. Biserica trebuie sæ urmeze standardele creøtine. Ea nu trebuie programatæ de culturæ, de încrederea în valoarea omului sau de tendinflele vremii. Sæ nu coborâm biserica la standardele greøite ale lumii, ci mai de grabæ sæ o înælflæm la standardele Domnului Isus. Dacæ o bisericæ træieøte, vorbeøte, se comportæ øi aratæ ca lumea, cine ar merge vreodatæ la ea dupæ ajutor? Domnul Isus trimite o chemare claræ poporului Sæu øi Bisericii Sale zicând: “Ieøifli din mijlocul lor øi depærtafli-væ de ei... nu væ atingefli de ce este necurat øi væ voi primi.” 2Corinteni 6:17. Biserica Domnului Isus, nu trebuie sæ imite lumea, ci mai de grabæ sæ respingæ supunerea faflæ de obiceiurile ei, care au distrus miliarde de suflete. Biserica nu trebuie sæ se uneascæ în obiceiurile ei deformate. Ea trebuie sæ stea la înælflime øi cu glas duios, dar plin de fermitate, sæ cheme pe oameni la ascultarea de Domnul Isus øi de standardele Sale. Când un credincios iubeøte pe Isus øi-L roagæ sæ-i controleze viafla, atunci Mântuitorul va sævârøi minunea care-l va schimba øi-l va conduce în siguranflæ în Împæræflia veønicæ a lui Dumnezeu. Nu existæ altæ cale spre ceruri.

Desigur, nu toate dansurile sunt rele. Nu a dansat øi David înaintea Domnului?

Ræspuns: Dacæ nu toate dansurile sunt rele, atunci cine poate spune care dans este bun øi care este ræu? David særea øi juca înaintea Domnului ca o expresie de laudæ pentru binecuvântærile Sale (2Samuel 6:14-16). Øi el juca singur. Dansul lui David era asemænætor cu acela al omului olog care særea de bucurie dupæ ce a fost vindecat în Numele lui Isus din Nazaret (Faptele 3:8-10). Astfel de særituræ este recomandatæ de Domnul

Isus acelora care sunt persecutafli.”Bucurafli-væ... øi sæltafli de veselie; pentru cæ ræsplata voastræ este mare în cer...” (Luca 6:22,23). Dar dansurile cu persoane de sex opus, care conduc la imoralitate øi la cæminuri distruse, precum øi dansurile dezmæflate (færæ îmbræcæminte), sunt condamnate de Biblie.

Ce spune Biblia despre oamenii care se condamnæ øi se judecæ unii pe alﬂii?

Ræspuns: Ræspuns:“Nu judecafli, ca sæ nu fifli judecafli. Cæci cu ce judecatæ judecafli, vefli fi judecafli... “ Matei 7:1,2. “Aøa dar, omule, oricine ai fi tu, care judeci pe altul, nu te pofli dezvinovæfli; cæci prin faptul cæ judeci pe altul, te osândeøti singur; fiindcæ tu, care judeci pe altul, faci aceleaøi lucruri.” Romani 2:1. Cum ar putea sæ fie mai clar? Nu existæ nici o scuzæ sau justificare pentru fapta de a judeca pe altcineva, decât sæ mæ judec pe mine însumi. Domnul Isus este Judecætorul (Ioan 5:22). Când judec pe alflii, eu încalc dreptul Domnului Isus de Judecætor øi devin un antichrist în miniaturæ (1Ioan 2:18)

REZUMATUL BROØURII NR. 26 1. Când Îl iubesc pe Domnul Isus, ascultarea de principiile Sale pentru o conduitæ creøtinæ, devine o plæcere . Da. Nu. 2. Autorul real al Biblie este Domnul Isus. (1) Da. Nu. 3. Expresia “nu iubiﬂi lumea” înseamnæ cæ nu trebuie sæ iubim: (1) ﬁara noastræ. Planeta noastræ. Cæile corupte, nelegiuite øi pline de pæcat precum øi lucrurile acestei lumi. 4. Pentru ce ne dæ Domnul Isus porunci, legi øi reguli specifice? (5) Pentru binele nostru continuu. Sæ øtim cum sæ dæm altora un bun exemplu. Sæ ne ia libertatea. Sæ putem merge pe urmele Domnului Hristos. Sæ ne pæzeascæ de pæcat. Sæ ne aducæ adeværata fericire.

5. Cele douæ reguli bune prin care putem decide care este comportarea creøtinæ potrivitæ sunt urmætoarele: (2) Sæ descoperi ceea ce spune Biblia. Sæ observi ce fac membrii bisericii. Sæ întrebi un ghicitor. Sæ te conduci dupæ simflæmintele tale. Sæ te întrebi ce ar face Domnul Isus în acest caz. 6. Satana are acces la noi numai prin cele cinci simfluri. Da. Nu. 7. Pentru care aspecte ale conduitei creøtine înscrise mai jos dæ Domnul Isus sfaturi specifice? (5) Cum sæ ne îmbræcæm. Cum sæ træim sænætos. Despre împodobirea corpului. Cum sæ schiem la jocurile olimpice. Ce sæ mâncæm øi ce sæ bem. Cum sæ conducem un avion. Cum sæ cumpæræm o casæ. Despre exemplu øi influenflæ.

8. Cum se asociazæ purtarea øi ascultarea cu mântuirea? (1). Suntem mântuifli prin purtatea øi ascultarea noastræ. O persoanæ care are speranfla mântuirii, poate ignora purtarea øi ascultarea øi sæ fie totuøi gata pentru cer. Purtarea øi ascultarea sunt dovada cæ cineva a fost convertit sau næscut din nou. 9. Dacæ refuz sæ pæræsesc ceva pe care Domnul Isus cere sæ-l pæræsesc – astfel ca bijuterii, muzicæ rock sau unele programe TV, consideræ Dumnezeu acel lucru nepæræsit un idol? Da. Nu. 10. O viaflæ creøtineascæ este asemenea unui cæmin bun în care succesul vine când flinta noastræ este sæ facem fericit pe acela pe care îl iubim. Da. Nu. 11. Prin care trei cæi din lista de mai jos conduce Satana pe oameni la pæcat? (3) Ascunzându-le Bibliile. Læudæroøia vieflii. Scriind solii pe cer. Pofta firii pæmânteøti. Respingerea Duhului Sfânt. Pofta ochilor. 12. Care binecuvântæri fægæduite însoflesc ascultarea cu credincioøie de Domnul Isus? (7). Vei øti cum sæ prooroceøti. Vei træi o viaflæ mai lungæ. Te vei bucura de o fericire de nedescris. Vei avea o sænætate mai bunæ. Nu fli se va încærunfli pærul. Vei fi milionar. Vei fi asigurat de un cæmin în ceruri.

Vei fi færæ teamæ. Vei avea pe Isus ca Prietenul tæu personal. Te vei bucura de pace sufleteascæ. 13. Ce trebuie sæ fac dacæ purtarea mea ofenseazæ un frate creøtin? (1) Sæ nu dau importanflæ. Nimeni nu pote fi plæcut tuturor. Sæ încerc sæ obflin exlcuderea lui din bisericæ. Sæ spun la tofli membrii bisericii ca ei sæ facæ alegerea. Sæ mæ opresc de a face ceva care ofenseazæ pe semenul tæu. 14. Paza gândurilor este hotærâtoare deoarece gândurile devin acfliuni. Da. Nu. 15. Cum numeøte Domnul Isus pe acela care este hotærât sæ urmeze propria lui cale decât sæ asculte de sfatul Bibliei? (1) Un gânditor independent. Un om înflelept. Un nechibzuit. 16. Acela care respinge principiile Domnului Isus cu privire la viefluirea creøtinæ (1) Va începe sæ iubeascæ lucrurile spirituale de îndatæ ce este luat la cer. Se va pocæi de împietrirea inimii sale, dupæ câteva zile de la sosirea în cetatea sfântæ. Se va simfli nefericit în ceruri. 17. Doresc sæ-L iubesc pe Isus atât de mult încât ascultarea de principiile Sale cu privire la viefluirea creøtinæ, va fi o bucurie øi o încântare. Da. Nu.