Ziarul nr 10

±

±

ZIARUL PRIM|RIEI

R | C A R I

www.primariaracari.ro

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

“M\rul discordiei” sau dialogul ^n]eleptului cu lumea! lumea!

cyanmagentayellowblack

An I, nr. 10, Mai 2009, 16 pagini

Vineri,

24 aprilie 2009, s-a desf\[urat o ^ntâlnire a cet\]enilor din localitatea Ghimpa]i cu primarul ora[ului R\cari. La orele 17,00 am intrat ^n sala de clas\ preg\tit\ pentru aceast\ ^ntâl-

Pag. 11

nire [i care

s-a dovedit

ne^nc\p\toare pentru localnicii de aici; al\turi de primar la ^ntâlnire au participat [i al]i func]ionari din prim\rie, viceprimarul [i consilierii din zon\.

“Adopt\ un km!” …merge mai departe C

hiar dac\ la ^nceput a fost primit cu re]inere acest proiect, iat\ c\, am ajuns la etapa a-III-a care nu a fost una oarecare, ci mai degrab\, cea mai interesant\ din punct de vedere al demar\rii, al participan]ilor [i al volumului de munc\.

Vorbeam de re]inere la ^nceput de drum, scuzabil\ prin ineditul ac]iunii (chiar dac\

30 mai } ~nvadataaveade loc un N U spectacol la Gradini]a N A R\cari cu ocazia Zilei

±

ulterior, am fost copia]i [i de al]ii, chiar [i de conducerea jude]ului), unii au definit-o ca fiind “ac]iunea propagandistic\, al]ii pompieristic\!”

Total\ eroare!

Pe m\sur\ ce etapele curg, se dovede[te a fi un real succes atingându-[i toate ]elurile propuse. ~n primul rând, pe unde trece “familia adopt\ un km!” r\mâne curat “lun\”, zonele putând fi folosite cu u[urin]\ pentru “ie[itul la iarb\ verde”. ~n al doilea rând, ac]iunea a avut (ne place nou\ s\ credem) [i un impact psihologic, a ajuns la con[tiin]a oamenilor care s\ sper\m c\ se vor al\tura acestei mari familii [i vor p\stra curat mediul ^nconjur\tor.

La primele ac]iuni au participat mul]i copii. Sunt convins c\ mare parte dintre ace[tia se vor gândi de dou\ ori, ^nainte s\ arunce ambalajul de la pr\jitur\ sau de la r\coritoare.

Vorbeam de ineditul ultimei ac]iuni; ^ntr-adev\r o mobilizare de for]e mecanice (buldozer, dou\ tractoare, trei remorci, buldo-excavator, basculante de capacitate foarte mare, ^nc\rc\tor tip vola) [i umane mai rar ^ntâlnite la o ac]iune (circa 80 persoane).

Cu ajutorul mecaniz\rii s-au strâns peste 500 mc gunoi din gropile de gunoi improvizate ^n acest sens desfiin]ându-se circa 5 asemenea loca]ii. (urmare ^n pagina 2)

Copilului, unde se va inaugura [i Având ^n vedere c\ se apropie alegerile europarlaprimul spa]iu de joac\ pentru copii. mentare, s\ mergem cu to]ii la vot, s\ alegem, a[a

cum ne dicteaz\ con[tiin]a pentru a ne ^ndeplini o datorie cet\]eneasc\!

cyanmagentayellowblack

±

± ±

Actualitate

±

Mai 2009

pagina 2

Ziarul Prim\riei R\cari

“A dopt\ un km!” …merge mai departe ~

(urmare din pagina 1)

nceput\ pe malul drept al Colentinei ^n zona Colacu, ac]iunea de strângere a gunoaielor din zona St\ne[ti - Colacu pe o lungime de circa 5-6 km a adunat la start tot personalul din Prim\ria R\cari, câ]iva consilieri locali, cadre didactice de la toate [colile din localitate, tineri din organiza]ia de tineret PDL-R\cari - ini]iatori ai acestui proiect.

Pentru to]i participan]ii un sincer “mul]umesc” [i v\ a[tept\m [i la alte ac]iuni.

Cele trei remorci preg\tite ^n acest sens, s-au dovedit ne^nc\p\toare pentru volumul mare de saci menajeri plini cu gunoaie strânse din albia Colentinei.

Gestul tuturor de a participa necondi]ionat la aceast\ ac]iune a dovedit, ^nc\ o dat\, spiritul de echip\ al acestora, chiar dac\ erau din forma]iuni diferite, dar aveau un singur scop – localitatea noastr\ s\ devin\, a[a cum sper\m la ^nceput de mandat, una cu iz european.

Acest gen de ac]iuni vor continua, pe baz\ de

voluntariat, pân\ când vom modela con[tiin]a tuturor celor care nu doresc binele localit\]ii [i pân\ când, ultima sticl\ aruncat\ aiurea, va disp\rea.

S\ sper\m cu to]ii c\ acest lucru se va ^ntampla curând.

Mi-am propus ca pân\ la sfâ[itul anului s\ fie desfiin]ate toate gropile de gunoi improvizate; ^n paralel cu aceasta, pe fiecare strad\ va trece ma[ina de preluare a gunoiului menajer; se vor instala pubele de colectare selectiv\ a gunoiului.

Toate acestea având scop final – cur\]enie [i frumuse]e.

Sunt convins ca ^n urma ac]iunii noastre vor fi cet\]eni care vor aprecia gestul [i vor evita s\ polueze mediul, dar [i destui cârcota[i sau, mai mult, destui r\utacio[i care vor arunca ^n urma noastra pe considerentul c\ noi vom mai trece pe acolo.

Pentru cea de-a doua categorie v\ promit c\ nu voi avea mil\: sanc]iunile vor fi dintre cele mai

severe.

Nu este posibil ca dup\ ce un copil cu atâta voin]\ a cur\tat marginea unui drum, un cadru didactic la o vârst\ apreciabil\ a strâns ^n urma ta, un salariat al prim\riei sau chiar Primarul a umplut sacul cu sticle, unde tu ai f\cut gratar, unde un tanar PDL-ist a permis ca apa Colentinei s\ curga nestingherit\ ^nl\turand barierele de resturi menajere, de PET-uri - TU – s\ ai tupeul s\ faci mizerie la loc.

A[a cum spun unii realizatori TV: “ Ru[inic\, ru[inic\\, ru[inic\\\\\\\!!!!”. ~n speran]a c\ nu vom fi nevoi]i s\ folosim acest apelativ [i mul]umind ^nc\ o dat\ ^ntregii Familii Adopt\ un km! v\ dau ^ntâlnire la urm\toarea ac]iune ce va fi anun]at\ prin mijloacele cunoscute.

Dr.ing. Carave]eanu Marius Florin Primarul ora[ului R\cari

AFL|M DE LA SERVICIUL IMPOZITE {I TAXE LOCALE, PENTRU DUMNEAVOASTR|, URM|TOARELE: Facilitã]i acordate persoanelor fizice în temeiul Legii nr. 571/2003 Scutirea de impozit pe clãdiri, impozit pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor [i autoriza]iilor, de taxele speciale adoptate de consiliile locale, precum [i de alte taxe locale stabilite conform art. 283 din Codul fiscal se acordã pentru: a) veteranul de rãzboi; b) persoana fizicã, cetã]ean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 a avut de suferit persecu]ii din motive etnice, dupã cum urmeazã: 1. a fost deportatã în ghetouri [i lagãre de concentrare din strãinãtate; 2. a fost privatã de libertate în locuri de deten]ie sau în lagãre de concentrare; 3. a fost strãmutatã în altã localitate decât cea de domiciliu; 4. a fãcut parte din deta[amentele de muncã for]atã; 5. a fost supravie]uitoare a trenului mor]ii; 6. este so]ul/so]ia persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacã ulterior nu s-a recãsãtorit; c) persoana care, dupã data de 6 martie 1945, pe motive politice: 1. a executat o pedeapsã privativã de libertate în baza unei hotãrâri judecãtore[ti rãmase definitivã sau a fost lipsitã de libertate în baza unui mandat de arestare preventivã pentru infracþiuni politice; 2. a fost privatã de libertate în locuri de de]inere în baza unor mãsuri administrative sau pentru cercetãri de cãtre organele de represiune; 3. a fost internatã în spitale de psihiatrie; 4. a avut stabilit domiciliu obligatoriu; 5. a fost strãmutatã într-o altã localitate; d) so]ul/so]þia celui decedat, din categoria celor

dispãru]i sau extermina]i în timpul deten]iei, interna]i abuziv în spitale de psihiatrie, strãmuta]i, deporta]i în strãinãtate sau prizonieri, dacã ulterior nu s-a recãsãtorit; e) so]ul/so]ia celui decedat dupã ie[irea din închisoare, din spitalul de psihiatrie, dupã întoarcerea din strãmutare, din deportare sau din prizonierat, dacã ulterior nu s-a recãsãtorit; f) so]ul/so]ia celui decedat în condi]iile prevãzute la alineatele precedente [i care, din motive de supravie]uire, a fost nevoit sã divor]eze de cel închis, internat abuziv în spitale de psihiatrie, deportat, prizonier sau strãmutat, dacã nu s-a recãsãtorit [i dacã poate face dovada cã a convie]uit cu victima pânã la decesul acesteia; g) persoana care a fost deportatã în strãinãtate dupã 23 august 1944; h) persoana care a fost constituitã în prizonier de cãtre partea sovieticã dupã data de 23 august 1944 ori, fiind constituitã ca atare, înainte de aceastã datã, a fost reþinutã în captivitate dupã încheierea armisti]iului.

Vãduvele de rãzboi [i vãduvele veteranilor de rãzboi care nu s-au recãsãtorit beneficiazã de scutire la plata impozitului pe clãdire [i pe teren, aceastã categorie de persoane nefiind scutitã la plata impozitului asupra mijloacelor de transport.

Scutirea de la plata impozitului pe clãdire se aplicã doar clãdirii folosite ca domiciliu de persoanele fizice care se încadreazã în categoria celor scutite, iar scutirea la plata impozitului pe teren se aplicã doar pentru terenul aferent clãdirii utilizate ca domiciliu.

Scutirea de la plata impozitului asupra mijloacelor de transport se aplicã doar pentru un singur mijloc de transport, la alegerea persoanelor beneficiare

{i la blocuri se intra ^n normalitate ~at\ c\ s-a realizat un vis al locatarilor – proprietari de la blocuri , constituirea [i ^nceperea activit\]ii pe baze legale, a Asocia]iei de locatari “Gospodarul “ R\cari. ~n data de 6 mai 2009, s-a desf\[urat la Sala de Festivit\]i a ora[ului R\cari, Adunarea General\ a Asocia]iei “Gospodarul”, ^n urm\toarea ordine de zi: 1. Alegerea organelor de conducere a Asocia]iei; 2. Prezentarea legislatiei ^n vigoare privind reabilitarea acestui tip de locuin]e; 3. Diverse.

La adunarea general\ au participat de aceast\ dat\ majoritatea proprietarilor; spunem de aceasta dat\, pentru ca a mai fost o tentativ\ de realizare a acestui deziderat, dar care s-a soldat cu un esec, prin neparticiparea majorit\]ii proprietarilor. ~n urma prezent\rii legii 230/2007 ^n rezumat, cei prezen]i s-au familiarizat cu dispozi]iile acesteia [i s-a trecut la lucr\rile propriu-zise ale Adun\rii generale: alegerea organelor de conducere, adic\ un comitet executiv format din 7 membri, dup\ cum urmeaz\: Dinu Marius, Dobre Vasile, Bogza Carmencita, Negrea Steluta, Alionte Aurica, Arineanu Gheorghe, Radulescu Sergiu.

Din rândul membrilor comitetului executiv se alege pre[edintele Asocia]iei de pro-

±

ale scutirii.

Scutirea de la plat\: 1. impozitului pe clãdiri pentru locuin]a situatã la adresa de domiciliu; 2. impozitului pe teren aferent clãdirii prevãzute la pct. 1; 3. taxei asupra mijloacelor de transport, aferentã unui singur autoturism tip hycomat (adaptat persoanelor cu handicap) sau a unui mototriciclu, se acordã pentru persoanele prevãzute la art. 3 alin. (1) lit. b) [i art. 4 alin. (1) din Legea recuno[tin]ei fa]ã de eroii-martiri [i luptãtorii care au contribuit la victoria Revolu]iei române din decembrie 1989 nr.

341/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, respectiv celor care au calitatea de: - luptãtor pentru victoria Revolu]iei din decembrie 1989; - luptãtor rãnit - atribuit celor care au fost rãni]i în luptele pentru victoria Revolu]iei din decembrie 1989 sau în legãturã cu aceasta; - luptãtor re]inut - atribuit celor care au fost re]inu]i de for]ele de represiune ca urmare a participãrii la ac]iunile pentru victoria Revolu]iei din decembrie 1989; - luptãtor remarcat prin fapte deosebite atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat [i au condus grupuri sau mul]imi de oameni, au construit [i au men]inut baricade împotriva for]elor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importan]ã vitalã pentru rezisten]a regimului totalitar [i le-au apãrat pânã la data judecãrii dictatorului, în localitã]ile unde au luptat pentru victoria Revolu]iei române din decembrie 1989, precum [i celor care au avut ac]iuni dovedite împotriva regimului [i însemnelor comunismului între 14-22 decembrie

1989; - urma[ de erou-martir [i anume: so]ul supravie]uitor, pãrin]ii celui decedat [i fiecare dintre copiii acestuia.

Scutirea de impozit pe clãdiri, impozit pe teren [i taxa pentru eliberarea autoriza]iilor de func]ionare pentru desfã[urarea unei activitã]i economice se acordã pentru: a) persoanele cu handicap grav; b) persoanele cu handicap accentuat; c) persoanele invalide de gradul I. Scutirile enumerate mai sus, se acordã în propor]ie de 100% pentru bunurile proprii [i pentru bunurile comune ale so]ilor, stabilite potrivit Codului familiei.

Astfel, în cazul decesului unuia dintre so]i scutirea acordatã cotei sale pãr]i nu se mai acordã decât în cazul în care aceastã cotã revine în propor]ie de 100% unei persoane care se încadreazã în condi]iile legale pentru a beneficia de facilitatea fiscalã respectivã.

Scutirea de la plata impozitelor [i taxelor locale se acordã persoanelor în cauzã, numai pe bazã de cerere [i numai începând cu data de întâi a lunii urmãtoare celei în care persoana respectivã depune la organul fiscal local actele [i documentele justificative prin care se atestã încadrarea acestuia în categoria celor pe care legea fiscalã în]elege sãi scuteascã de la plata impozitelor [i taxelor locale.

Dacã au intervenit modificãri cu privire la modificarea condi]iilor în care se acordã scutirea, persoanele respective au obliga]ia de a depune declara]ii fiscale la organul fiscal local în termen de 30 de zile de la data la care au intervenit modificãri.

Sef serv ITL, ec Coman Gheorgh]a

prietari ^n persoana doamnei prof. Aurica Alionte. Urmeaz\ ca ^n cel mai scurt timp, s\ fie atestat\ [i persoana care va indeplini func]ia de administrator, ^ntrucât legisla]ia este preten]ioas\ privind atestarea acestei persoane. De asemenea va fi stabilit conform legii [i cenzorul care va verifica cheltuielile la nivelul Asocia]iei de proprietari.

Va vom prezenta, ^n fiecare num\r al ziarului nostru, pasaje din legile privind reabilitarea acestui tip de locuin]e: 1. Ordonan]a de urgen]\ nr.174 din 27/11/2002 privind instituirea m\surilor speciale pentru reabilitarea termic\ a unor cl\diri de locuit multietajate (versiune actualizat\ la data de 02/12/2008!)

Redac]ia black

±

± ±

De interes general

±

Mai 2009

pagina 3

Ziarul Prim\riei R\cari

H O T | R Â R I L E C O N S I L I U L U I LO C A L R | C A R I , A D O P TA T E ~ N { E D I N } A D I N 3 0 . 0 4 . 2 0 0 9 ~n data de 30.04.2009, la orele 14:00 s-a desf\[urat [edin]a Consiliului local R\cari la care au participat 14 consilieri [i delega]ii s\te[ti. Ni]\ Vasile - absent.

Proiectele de hot\râri au fost discutate ^n cadrul comisiilor de specialitate, dup\ care s-a trecut la discutarea ^n plen [i votarea lor.

1. Hotarare privind rectificarea bugetului local pe anul 2009, adoptata ca urmare a sumelor repartizate de catre CJD pentru lucrari de pietruire si alimentare cu apa, adoptat\ cu un cvorum de 14 voturi.

2. Hotarare privind vanzarea suprafetei de teren aferent constructiei proprietatea domnilor Sandru Nicolae si Precupetu Vasile, situata in Racari, sat Mavrodin, zona Garii, adoptata ca urmare a solicitarii de cumparare inaintata de catre proprietarii constructiei cu un cvorum de 14 voturi. Este vorba de un teren in suprafata de 1320 m.p precum si spatiul necesar utilitatilor: drum acces, suprafata de lucru pentru eventualele reparatii si intretinere a respectivei constructii in suprafata de 680 m.p.

3. Hotarare privind vanzarea suprafetei de teren aferent constructiei, proprietatea domnului Mirica Gheorghe situata in Racari, sat Mavrodin, str I.L Caragiale, adoptat\ ca urmare a solicitarii de cumparare inaintata de catre proprietarul constructiei cu un cvorum de 14 voturi.

4. Hotarare privind scoaterea la vanzare a cladirii si a suprafetei de teren aferenta constructiei situata in Racari, sat Ghimpati, str Sublocotenent Barbu Petre Marian, ca urmare a propunerii inaintat\ de o parte a locuitorilor satului Ghimpati, avand in vedere starea avansata de degradare ce nu mai permite alocarea unor sume pentru executarea de

reparatii. Vanzarea imobilului se va face dupa expertizarea sa, prin licitatie publica, iar demolarea acestuia se va executa numai dupa finalizarea unei constructii cu aceeasi destinatie. Hotararea a fost adoptata cu 12 voturi si 2 abtineri: Tanase Adrian si Gavrila Valentin.

5. Hotarare privind aprobare PUZ local SC Mega Construct SRL adoptata ca urmare a cererii de extindere intravilan pentru suprafata de 26.009 mp situata in T61/6 parcela 12, sat Ghergani, adoptata cu 14 voturi.

6. Hotarare privind aprobarea demolarii unor constructii situate in curtea Primariei Racari, aflate intr-o stare avansata de degradare (acoperis putrezit si rupt, ziduri dislocate, usi si ferestre rupte) prezentand un aspect inestetic si pericol de prabusire.

Avand in vedere costurile ridicate la care s-ar ajunge cu consolidarea si renovarea acestora comisia de receptie a motivat astfel demolarea lor.

7. Hotarare privind includerea suprafetei de teren intravilan in suprafata totala de 3,40 ha, situata in orasul Racari, localitatea Ghergani, judetul Dambovita, zona parc Ghica in domeniul privat al localitatii si administrarea Consiliului local Racari adoptata cu 14 voturi.

Suprafata a ramas la dispozitia autoritatii locale dupa restituire, ceea ce reprezinta suprafata neocupata de constructile CAMS Ghergani si a Scolii generale Ghergani, in total de 3,40 ha conform ridicarii topografice efectuate in zona.

8. Hotarare privind delimitarea suprafetei de 3347 m.p situata in Racari, sat Ghergani, zona Ghica Scoala noua Ghergani, pentru amplasarea unor blocuri tip ANL adoptata cu 14 voturi. Aceste constructii vor fi destinate tinerilor si famililor tinere.

9. Hotarare privind aprobarea destinatiei pentru cladirea si terenul aferent - fosta statie de epurare, situata in orasul Racari, strada Republicii , zona

Activit\]i desf\[urate de Poli]ia Comunitar\ R\cari ~n urma H.C.L 35/2009 Politia comunitara a actionat pentru buna desfasurare a activitatii in zona Judecatoriei Racari si a fluidizarii circulatiei de pe strada Tudor Vladimirescu (in dreptul judecatoriei Racari).

Activitatea agen]ilor comunitari const\ ^n blocarea ro]ilor tuturor autovehiculelor ce sunt parcare neregulamentar, aplicand amenzi ^n valoare de 4 mii lei de la data intr\rii ^n vigoare a H.C.L 35/2009 [i pân\ ^n prezent.

Poli]ia comunitar\ a ora[ului R\cari a ac]ionat pentru dezafectarea domeniului public [i asigurarea de m\suri specifice ^n zonele unde s-au efectuat lucr\ri de reabilitare a

spa]iului verde [i a pode]elor.

Ag. [ef Poli]ia comunitar\, Chi]ulescu Dumitru

abator, ca adapost pentru cainii comunitari adoptata cu 14 voturi. Tot aici se are in vedere amenajarea unui grajd pentru caii fara stapan carora li se ofera gazduire, hrana, apa, asistenta medicala pana la revendicare, in timp limitat, dupa care se valorifica conform legislatiei in vigoare. Vom reveni cu amanunte privind acest adapost foarte necesar in contextul orasului Racari.

10. Hotarare privind preluarea, in parte, a blocului in care functioneaza Politia Racari adoptata cu 14 voturi pentru, hotarare ce a fost initiata ca urmare a puneii la dispozitie de catre IPJ- Dambovita a unei scari de bloc- respectiv A2b nefinalizata din lipsa de resurse financiare in perioada anterioara.

In finalul sedintei au fost prezentate 3 informari: 1. Informare privind sesizarea inaintata de dl.

Chitulescu Octavian.

2. Informare privind unele aspecte prezenate de dl. Lache Ion. 3. Informare privind adresa inaintata de SC Antonio Imobiliare SRL pentru zonele de impozitare in Orasul Racari. # La sedinta Consiliului local a participat si domnul senator Valentin Calcan care a tinut sa cunoasca preocuparile Consiliului local R\cari pentru c\ multe din proiectele care se vor realiza in perioada imediat urmatoare sunt sprijinite personal: Sala de sport de la Liceul Racari, amenajarea locurilor de joaca, reabilitarea termica a blocurilor, reabilitare Scoala Ghergani (Veche), apartamente ANL la Ghergani plus Gradinita cu program prelungit ce va lua fiinta dupa renovarea Scolii vechi, in actualul local al [colii generale.

In finalul sedintei consilierii s-au sfatuit in legatura cu rezolvarea unor probleme curente ale comunitatii.

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

Afl\m de la APIA Producatorii agricoli din sectoarele legume-fructe si agricultura ecologica primesc in acedst an sprijin financiar de la Guvern. Ei trebuie sa aiba în folosinta suprafete agricole de cel putin 0,25 ha si sa nu aiba datorii la bugetul de stat sau la bugetul administratiei publice locale Pentru sectorul de agricultura ecologica, beneficiarii trebuie sa fie înregistrati anual la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ca producatori în agricultura ecologica. De asemenea, trebuie sa aiba un contract cu un organism de inspectie si certificare. Pentru beneficiarii din sectorul legume-fructe, sprijinul financiar se acorda pentru o suprafata de maximum 3 hectare, de pe care sint recoltate unul sau mai multe produse, care apartin organizarii comune de piata în sectorul legume-fructe. Beneficiarii din acest

sector pot solicita sprijin financiar fie numai pentru suprafetele de pe care recolteaza legume, fie numai de pe suprafetele de pe care recolteaza fructe.

Bani numai grupurilor de producatori Ajutorul pentru sectorul legume-fructe este de 1.110 lei/hectar pentru persoanele fizice - membre ale asociatiilor sau organizatiilor profesionale, persoane fizice autorizate si persoane juridice si de 2.960 lei/hectar pentru membrii grupurilor de producatori. De asemenea, se dau 3.700 lei/hectar pentru membrii grupurilor de producatori recunoscute preliminar sau membrii organizatiilor de producatori recunoscute conform Ordinului 684/2007 si a regulamentelor si directivelor europene specifice.

Ing Porojan Liliana

Categoriile de documente necesare eliberarii pasapoartelor Cet\]enii români care îndeplinesc condi]iile prev\zute de Legea nr. 248 / 2005 cu modificarile [i complet\rile ulterioare au garantat dreptul la libera circula]ie [i, în mod corespunzãtor, au dreptul la eliberarea, de]inerea [i folosirea unui pa[aport în condi]iile legii. Pa[aportul face dovada identit\]ii [i cet\]eniei titularului [i îi dã dreptul de a ie[i [i de a intra în ]arã prin oricare dintre punctele de trecere a frontierei deschise traficului interna]ional de cãlãtori.

Minorii care nu au ^mplinit vârsta de 14 ani: Cererile care privesc ELIBERAREA PA{APOR-

±

TULUI SIMPLU pentru minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani se formuleazã de cãtre ambii pãrin]i, de pãrintele supravie]uitor, de pãrintele cãruia i-a fost încredin]at minorul prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã [i irevocabilã sau, dupã caz, de reprezentantul legal.

Cererile pot fi formulate doar de cãtre unul dintre pãrin]i atunci când este împuternicit de cãtre celãlalt pãrinte prin procurã specialã, autentificatã în ]arã de notarul public, iar în strãinãtate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, ori când existã acordul scris al acestuia, autentificat în acelea]i condi]ii.

Atunci când, din motive obiective, nici unul dintre pãrin]i nu se poate prezenta la serviciul pub-

lic comunitar, cererile prevãzute mai sus, pot fi formulate de o persoanã împuternicitã de cãtre pãrin]i prin procurã specialã, autentificatã în ]arã de notarul public, iar în strãinãtate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României.

Cererile vor fi înso]ite de urmãtoarele documente: - certificatul de naþtere al minorului, în original [i copie xerox; - dovada achitãrii taxelor [i tarifelor de emitere a paþaportului: • 32 LEI - taxa consularã • 64,20 LEI - costul pa[aportului - pa[aportul anterior, dacã este cazul; - actele de identitate ale pãrin]ilor sau al reprezentantului legal, aflate în termen de valabilitate, în original [i copie xerox; pot fi acceptate doar copii ale actelor de identitate ale parintilor, daca acestea sunt autentificate prin semnatura si stampila de catre lucratorul consular.

Ag.pr. Badea Cristina Georgeta

black

±

± ±

±

Eveniment

Mai 2009

pagina 4

Ziarul Prim\riei R\cari

„Cea mai frumoasã gospodãrie în luna 2009!”

mai

Relu\m un subiect care a mai fost inclus ^n paginile ziarului nostru, ac]iunile cet\]ene[ti de igienizare a domeniului public, obliga]ie a tuturor locuitorilor.

Exist\ [i HCL nr. 8/2008, prin care se statueaz\ obligativitatea p\str\rii aspectului ^ngrijit al localit\]ilor. V\ vom da o veste bun\, ne bucur\m c\ mul]i conceta]eni de-ai no[tri au

ALEXANDRU DUMITRA-S|BIE{TI

^nceput s\ colaboreze cu administra]ia local\ , ^n sensul c\ s-au apucat de treab\: san]uri s\pate, spa]ii igienizate, pode]e desfundate.

V\ vom prezenta ^n fiecare num\r câte o fotografie din fiecare localitate ^n care se prezint\ cea mai reu[it\ amenajare de pe domeniul public la intrarea ^ntr-o gospod\rie.

DUMITRU IOANA- GHERGANI

B|LAN PARASCHIVA - B|L|NE{TI

TILA M. - ST|NE{TI

Concursul nostru se intituleaz\ “Cea mai frumoas\ gospod\rie“, este o reeditare a celui din 2008, dar pentru a stimula spiritul competitiv vom promova, ^n fiecare luna, prin imagini cele mai reu[ite gospod\rii, pe localit\]i. Premiile sunt cunoscute: unelte agricole ^n valoare de 200.00 lei care se acorda anual, ^n func]ie de punctaj; premiul este destinat pentru fiecare localitate.

ILIE IOANA - COLACU

GOCIU A. - GHIMPA}I PROF. CRISTEA AURICA - MAVRODIN

DINC| ANDREI -R|CARI ~N URMA PROPUNERILOR CET|}ENILOR, LUNAR VOM EVIDEN}IA ~N PAGINILE PUBLICA}IEI LOCALE “CEA MAI FRUMOAS| STRAD|!”, AVÂND ~N VEDERE ASPECTUL ~NGRIJIT AL DOMENIULUI PUBLIC: {AN}URILE CUR|}ATE {I ADÂNCITE, IGIENIZAREA PODE}ELOR PRIN DESFUNDARE, PLANTAREA DE FLORI {I ARBU{TILOR ORNAMENTALI, VOPSIREA GARDURILOR. ~N ACEST NUM|R EVIDEN}IEM STR. IORGU DUMITRESCU - R|CARI. FELICIT|RI!!

±

cyanmagentayellowblack

±

± ±

Mai 2009

Cultur\ - ~nv\]\mânt

pagina 5

Ziarul Prim\riei R\cari

PROFESORUL ION LIVEDE - DESPRE LUCIAN BLAGA -

“MIR ABIL A S|MÂN}|” A LIRICII ROMÂNE{TI

Prin Lucian Blaga (1895-1961), lirica româneascã din perioada interbelicã atinge „Nebãnuitele trepte” ale sublimului. Apari]ia lui în literatura românã, într-un moment în care se manifestã diferite curente [i direc]ii estetice, aduce o notã insolitã în poezia epocii. De[i a publicat la „Gândirea” [i a fãcut elogiul satului românesc - „eu cred cã ve[nicia s-a nãscut la sat”- el nu este un tradi]ionalist. Din contra, prin stilul poeziei sale, prin respingerea descriptivului [i cultivarea extaticului, realizând o esteticã proprie în care realul se amestecã cu suprarealul, Blaga apar]ine spiritului modernist. De fapt, ardeleanul Lucian Blaga este un artist unic, un mare poet expresionist, „un daimonion” ca [i Goethe, un geniu în stare de intui]ii mistice revelatoare, fãcând sã disparã grani]ele dintre metafizicã [i poezia propriu-zisã..., „estetica sa” fiind o metafizicã curatã iar „metafora o modalitate substan]ialã de a percepe Universul” (George Cãlinescu).

Lirica lui Lucian Blaga reproduce, la înalte poten]e artistice, sistemul sãu metafizic. Autorul „Filozofiei culturii” [i al „Spa]iului mioritic”, cu vãdite influen]e din gândirea germanã (Spengler, Frobenius, Worringer), crede în magie, în religie, în nemãrginita for]ã creatoare a Marelui Anonim. Filozofia existen]ei umane presupune nu numai mãre]ie ci [i tragism. Omul, crea]iunea centralã a Universului, trãie[te în orizontul misterului [i al revelãrii. Dorin]ei lui de nepotolitã cunoa[tere i se opune implacabil „Cenzura transcendentã”.

Dupã creatorul teoriei minus cunoa[terii, lumea aceasta încãrcatã de mistere, poate fi perceputã numai pe cale poeticã, prin mituri [i simboluri.

Poezia presupune, deci, medita]ie adâncã [i Blaga afirmã aforistic: „Dacã

lirica sincerã, directã [i pasionalã ar fi adevãrata poezie, atunci mugetul cerbilor, în anumite ceasuri ale toamnei, ar face de prisos toate antologiile” (Discobolul). Câtã filozofie exprimã lirica blagianã este suficient sã amintim poezia „Trei fe]e” (Poemele luminii) - admirabil joc de gândire metaforicã: „Copilul râde: „în]elepciunea [i iubirea mea e jocul!”

Tânãrul cântã: „Jocul [i în]elepciunea mea-i iubirea!” Bãtrânul tace: „Iubirea [i jocul meu e-n]elepciunea!” ~nclina]ia lui Blaga cãtre latura tainicã, misterioasã, obscurã a Universului este afirmatã încã din primul sãu volum de versuri -„Poemele luminii” (1919): „eu cu lumina mea sporesc a lumii tainã”, (Eu nu strivesc corola de lumini a lumii). Lumina - motivul poetic fundamental al acestui prim volum de poezii dominã caleidoscopic atmosfera liricã, poetul aspirând frenetic spre infinitele „spa]ii siderale”, deoarece, potrivit concep]iei sale “a trãi la sat înseamnã a trãi în zari[te cosmicã [i în con[tiin]a unui destin emanat din ve[nicie”.

Trãirea liric\ se realizeaz\ la nivel macrocosmic, ^n caden]e ample, tulbur\toare: “Pãmântule, dã-mi aripi: sãgeatã vreau sã fiu/ sã spântec/ nemãrginirea,/ sã nu mai vãd în preajmã decât cer, deasupra cer,/ [i cer sub mine-/ [i-aprins în valuri de lumin\/ sã joc/ strãfulgerat de avânturi nemaipomenite!! (Vreau sã joc!). Medita]ia înso]e[te permanent existen]a poetului, totul fiind dominat de o stranie lini[te: “Atâta lini[te-i în jur, de-mi pare cã aud/ cum se izbesc de geamuri razele de lun\” (Lini[te) [i Blaga constatã extaziat cã „Lumina, ce-o simt nãvãlindu-mi/ în piept când te vãd - minunato/, e poate ca ultimul strop/ din lumina creatã în ziua dintâi”

Noi rezultate la concursurile [colare ~n ziua de 26 aprilie 2009, a avut loc concursul [colar “SANITARII PRICEPU}I”, etapa zonal\, care a avut loc la {coala Titu Gar\.

Echipajul format din elevele clasei a VI-a A [i a VI-a B: ENE ANA-MARIA; DUMAN ILEANA; MU{AT ILEANA; VALEANU IOANA; DRAGOMIR GABRIELA; SANDU ALINA, au ob]inut MEN}IUNE la acest concurs, profesor coordonator fiind T|NASE ALINA, profesor de biologie, Scoala Racari.

Felicitari!!!

(Lumina). Sentimentul pur al iubirii este trãit de artist la scarã cosmicã, clipele unice ale acestei trãiri fiind exprimate în imagini artistice inedite, emo]ionante. „Frumoaso,/ }i-s ochii-a[a de negri încât seara/ când stau cu capu-n poala ta/ îmi pare cã ochii tãi, adâcii sunt izvorul/ din care tainic curge noaptea peste vãi/ [i peste mun]i [i peste [esuri,/ acoperind pãmântul/ c-o mare de-ntuneric,/ A[a-s de negri ochii tãi,/ lumina mea” (Izvorul nop]ii).

Lumina cosmicã este fascinantã [i atotcuprinzãtoare [i ea inundã tumultuos sufletul poetului, arzând de tulburãtoarea dorin]ã a neîncetatei întoarceri în sine: „A[tept sã îmi apunã ziua/ [i zarea mea pleoapa sã-]i închidã,/ mi-a[tept amurgul , noaptea [i durerea, / sã mi se-ntunece tot cerul/ [i sã rãsarã-n mine stelele, stelele mele/ pe care încã niciodatã/ nu le-am vãzut” (Mi-a[tept amurgul) ~n volumul „Pa[ii profetului”, al cãrui simbol central este Pan, zeul for]elor telurice” (Ov. S. Crohmãlniceanu), Lucian Blaga cântã frenezia contopirii cu natura. De la imaginea luminoasã a iubitei, proiectatã într-un idilic tablou de naturã - „De prea mult aur crapã boabele de grâu./ Ici-colo ro[ii stropi de mac/ [i-n lan/ o fatã/ cu gene lungi/ ca spicele de grâu” (~n lan) pânã la nãzuin]a contopirii cu materia geologicã „Prin cosmos/ auzi-s-ar atuncia mãre]ii mei pa[i/ [i-a[ apare nãvalnic [i liber/ cum sunt”. (Da]i-mi un trup voi mun]ilor) - iatã sublima traiectorie a expresionismului blagian.

Cu volumul „In marea trecere”, Lucian Blaga atinge nelini[titele zone ale sufletului rãvã[it de spaimele neantului. „Marea trecere” este via]a vãzutã permanent de poet cu obsesia mor]ii. De aici [i motto-ul „Opre[te trecerea. {tiu cã unde nu e moarte nu e nici iubire, - [i totu[i, te rog: opre[te Doamne, ceasornicul cu care ne m\sori destrãmarea”..

Sentimentul predominant este cel elegiac, poetul având nostalgia îndepãr-

tatei copilãrii: ”Numai sângele meu strigã prin pãduri/ dupã îndepãrtata-i copilãrie,/ ca un cerb bãtrân/ dupã ciuta lui pierdutã în moarte.” (~n marea trecere) [i regretã chiar faptul de a se fi nãscut -”[i-mi pare a[a de rãu cã n-am rãmas/ în ]ar\ fãrã nume” (Lini[te între lucruri bãtrâne). Existã, totu[i, un remediu pentru temperarea acestei st\ri de spirit: întoarcerea în lumea binecuvântatã a satului -”Prietene crescut la ora[/ fãrã milã, ca florile în fereastrã,/ prietene care încã niciodatã n-ai vãzut/ câmp cu soare jucând subt peri înflori]i,/ vreau sã te iau de mânã,/ vino, sã-]i arãt brazdele veacului”. (Pluguri). Urmãtoarele volume de versuri -„Lauda somnului” (1929)- elogiu al incon[tientului colectiv creator, „La cumpãna anilor” (1933) simbolizând amiaza vie]ii. „La cur]ile dorului” (1938) - nestãvilitã exaltare a dorului de ]arã, „Nebãnuitele trepte” (1934) - sfâ[ietor zbucium la apropierea clipei trecerii în neant, aureoleazã profilul unui mare poet filozof, visând continuu la mitizarea satului românesc. Volumul „Poezii” (1962) se circumscrie aceleia[i sublime metafizici blagiene, constituindu-se într-un cald elogiu adus vie]ii, iubirii, fecunditã]ii: „Laudã semin]elor, celor de fa]ã [i-n veci tuturor!

Un gând de puternic\ var\, un cer de înalt\ lumin\ S-ascunde în fie[tecare din ele, când dorm Palpitã în visul semin]elor Un fo[net de câmp [i amiezi de grãdinã, Un veac pãdure], Popoare de frunze {i-un murmur de neam cântãre]” (Mirabila sãmân]ã) Dupã Mihai Eminescu, Lucian Blaga este cel mai mare poet al nostru

Prof. Ion Livede

Profesorul de filosofie Un profesor de filosofie statea în fata clasei având pe catedra câteva lucruri. Când ora a început, far\ s\ spun\ un cuvânt, a luat un borcan mare gol, pe care l-a umplut cu mingi de golf. I-a întrebat pe studen]i dac\ borcanul este plin [i ace[tia au convenit c\ era. Profesorul a luat atunci o cutie cu pietricele pe care le-a turnat în borcan, scuturându-l u[or. Pietricelele au umplut golurile dintre mingile de golf.. I-a întrebat din nou pe studen]i dac\ borcanul era plin, iar ace[tia au fost de acord ca era. Profesorul a luat dup\ aceea o cutie cu nisip pe care l-a turnat în borcan. Firesc, nisipul a umplut de tot borcanul. I-a întrebat din nou pe studen]i cum st\tea treaba iar acestia au r\spuns în cor "pliiin"! Profesorul a scos de sub catedra dou\ c\ni cu suc pe care le-a turnat în borcan umplându-l de aceasta data definitiv. Studen]ii au râs. ,,Acum (a spus profesorul dupa ce hohotele s-au domolit), a[ dori s\ întelege]i c\ acest borcan reprezint\ via]a voastr\. Mingile de golf reprezint\ lucrurile importante pentru voi: familia, copiii, s\n\tatea, prietenii [i pasiunile voastre, [i c\ dac\ totul ar fi pierdut în afar\ de acestea, via]a voastr\ ar fi tot plin\. Pietricelele sunt celelalte lucruri care

black

conteaz\ pentru voi: serviciul, casa, ma[ina, iar nisipul e restul lucrurilor m\runte.

Dac\ ve]i începe cu nisipul (a continuat el), nu ve]i mai avea unde s\ pune]i mingile de golf [i pietricelele.

La fel [i în via]\, dac\ î]i irose[ti tot timpul [i energia pentru lucrurile mici, nu vei avea niciodat\ timp pentru lucrurile importante pentru tine. Acord\ aten]ie lucurilor importante pentru fericirea ta.

Joac\-te cu copiii, f\-]i controale medicale periodic, iesi cu prieteni/prietena/so]ia în ora[ la cin\, joac\’te fotbal; vei avea suficient timp alta data sa faci curat sau sa repari cine [tie ce dispozitiv. Ai, în primul rând grij\ de mingile de golf, ele conteaza cu adevarat. Stabile[te-]i priorit\]ile, restul e doar nisip."

Unul dintre studen]i a ridicat mâna interesându-se ce reprezentau cele doua c\ni de suc.

Profesorul ia r\spuns zâmbit: "Ma bucur c\ întrebi asta. Ele vor doar s\ arate ca, oricât de plin\ ar parea via]a ta, e loc întotdeauna pentru doua c\ni de suc, împreuna cu un prieten."

Ruben D.

± ±

Actualitate

±

Mai 2009

pagina 6

Ziarul Prim\riei R\cari

“CUPA CUR|}ENIEI”, A A ETAP| A PROIECTUL UI “ADOPT| UN KM!”

2

Organizata la initiativa Institutiei Prefectului Dambovita si in colaborare cu Inspectoratul Scolar Judetean Dambovita, actiunea “Cupa Curateniei” a avut un ecou impresionant printre locuitorii orasului Racari, afirmatie confirmata de numarul mare de participanti: 487 elevi, 32 cadre didactice, 6 directori de scoli, 38 salariati ai Primariei Racari, 9 consilieri locali, 9 mijloace de transport (7 ale voluntarilor si doua ale primariei).

Rezultatul acestei desfasurari de forte este: 1500 de saci plini cu gunoaie colectate din zonele “fierbinti” ale orasului.

Avand experienta organizarii unor astfel de actiuni – sa nu uitam ca orasul Racari, din initiativa

atunci cand aceasta sufera din pricina nepasarii unor concetateni. Multi dintre participantii la aceasta actiune au purtat echipamentul promovat de proiectul “Adopta un KM!” (tricou si sapca cu insemnele proiectului).

De asemenea au fost luate masuri de protectie (manusi), iar cadrele didactice, functionarii din primarie, alti adulti, au supravegheat elevii pentru a evita situatiile neplacute.

Apreciem inca o data, participarea impresionanta: sute de elevi, zeci de cadre didactice, toti salariatii din primarie, majoritatea consilierilor locali, indiferent de culoarea politica si gestul frumos al unor posesori de utilaje de transport, care au participat ca voluntari: Jangu Ion, Bucur Vasile, Nelepcu Ion, Ilie Stefan, Firma Agromar-Racari, Jangu Florin. Scopul actiunii a fost atins: sensibilizarea oamenilor privind grija pentru o natura curata. Numai cuvinte de lauda pentru tanara generatie, pentru dascalii lor care au stiut sa le faca o educatie frumoasa, pentru consilierii locali care si-au inteles menirea (aceea de a fi exemplu pentru concetatenii lor), pentru toti participantii.

primarului, domnul Marius Caraveteanu, a declansat, anterior acestei actiuni, un proiect de mare cuprindere in timp si spatiu, de igienizare a orasului “Adopta un KM!” Bucurandu-se de o promovare pe masura, peste 80 de voluntari au igienizat, in 25 martie a.c, o zona de peste 3 kilometri pe raza localitatii Ghergani; rezultatul actiunii a fost c\ zona este curatata de gunoaie, echivalentul a 300 de saci menajeri de 120 litri fiecare. Cele doua remorci ale firmei Agromar Racari, au fost neincapatoare pentru cantitatea mare de gunoi adunat. Inceputul a fost facut si ne bucuram ca actiunea noastra a avut ecou.

Salutam initiativa Institutiei Prefectului si a ISJ Dambovita si constatam – prin ecoul impresionant in randul localnicilor de toate varstele ( prin participarea la ambele actiuni, atat a elevilor incepand cu clasa a III-a, pana la oamenii de varsta a III-a, care s-au oferit ca voluntari) – ca oamenii iubesc natura, ca le pasa

cyanmagentayellowblack

Actualitate

Mai 2009

pagina 7

15 mai 2009, ”Ziua Interna]ional\ a Familiei!”

- a fost s\rb\torit\ [i de noi Sala de conferinte a Hotelului Dambovita a fost gazda unui eveniment deosebit: marcarea Zilei Internationale a Familiei. Au raspuns invitatiei de a participa la manifestarea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului, prefectul Iancu Caracota, vicepresedintele Consiliului Judetean Marin Antonescu, primarul orasului Racari, Marius Caraveteanu, Elena Manolescu, inspector adjunct ISJ, directorul Directiei de Asistenta Sociala Targoviste Delia Stanescu, directorul Crucii Rosii Dambovita Gheorghe Popescu, cate un reprezentant din partea IJP, BSP si Arhiepiscopiei Targoviste.

In prima parte a intalnirii s-a incercat o sensibilizare

si o constintizare a celor prezenti cu privire la problemele cu care se confrunta familia in societatea prezenta, precum si promovarea unor initiative care vin in sprijinul familiei.

Partea a doua a manifestarii a fost dedicata premierii familiilor tinere, celor longevive, asistentilor maternali, precum si tinerilor proveniti din sistemul institutionalizat, modele de urmat pentru societate. La festivitatea de premiere familia Anason din Mavrodin, orsului Racari a fost premiata cu o combina frigorifica si alte obiecte de uz casnic. Acest simpozion a fost incheiat cu jocuri distractive in “Parcul Chindia”.

Redac]ia

OBLIGA}IILE CONDUC|TORILOR DE MOPEDE {I DE SCURETE Mopede Conducatorii de mopede trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: varsta de minim 16 ani impliniti; sa detina asupra sa si sa prezinte la control, actul de identitate, certificatul de inregistrare al mopedului si adeverinta de absolvire a cursului de legislatie rutiera, eliberata de o scoala de soferi; sa poarte obligatoriu casca de protectie; sa circule permanent cu faza mica aprinsa.

Reglementari legale : - mopedele nu sunt considerate autovehicule; pentru a fi inmatriculate, inregistrate sau admise in circulatie, mopedele trebuie sa fie omologate in conditiile legii. Mopedele se inregistreaza la Primarie, care la randul ei elibereaza Certificatul de Inregistrare si un numar de inregistrare pe fond galben; categoriile de vehicule care pot fi admise in circulatie fara a fi omologate se stabilesc prin ordin al MTCT, cu avizul IGPR; proprietarii de vehicule sunt obligati sa le inmatriculeze sau inregistreze, dupa caz, inainte de a le pune in circulatie; pentru a circula pe drumurile publice, vehiculele, cu exceptia celor trase sau impinse cu mana si a bicicletelor, trebuie sa fie inmatriculate sau inregistrate si sa poarte placi cu numerele de inmatriculare sau inregistrare; este interzisa punerea in circulatie a unui vehicul inmatriculat sau inregistrat, care nu are montate placute cu numarul de inmatriculare sau inregistrare atribuite de autoritatea competenta, ori daca acestea nu sunt conforme cu standardele in vigoare.

Obligatiile participantilor la trafic : - conducatorii de mopede sunt obligati sa aibe asupra lor actul de identitate, certificatul de absolvire al cursului de legislatie rutiera si certificatul de inregistrare al mopedului; pe timpul deplasarii pe drumurile publice conducatorii de mopede trebuie au obligatia sa poarte casca de protectie omologata; pentru a conduce un moped pe drumurile publice, conducatorul acestuia trabuie sa aiba varsta de cel putin 16 ani; bicicletele si mopedele care circula pe drumurile publice trebuie sa

fie echipate cu mijloace de iluminare semnalizare si dispozitive reflectorizant fluorescente. Este interzisa circulatia acestora pe timp de noapte fara aceste mijloace si dispozitive in stare de functionare; conducatorii de mopede sunt obligat sa circule cu faza de intalnire si in timpul zilei; in circulatia pe drumurile publice, mopedul trebuie sa fie echipat cu: instalatie de franare eficace, sistem de avertizare sonora, instalatie de evacuare gaze, sistem de iluminare-semnalizare, dispozitiv fluorescent-reflectorizant de culoare rosie in spate, placuta cu numarul de inregistrare amplasata la partea din spate; se interzice transportul pe mopede a mai multor persoane decat locurile stabilite prin condtructie precum si a obiectelor voluminoase; mopedele care circula pe drumul public trebuie conduse numai pe un singur rand; persoanele care nu poseda permis de conducere pot conduce mopede numai daca fac dovada ca au absorvit un curs de legislatie rutiera in cadrul unei unitati autorizate.

Se interzice conducatorilor de mopede: a) sa circule pe sectoarele de drum unde este instalat indicatorul “ Acces interzis bicicletelor”; c) sa circule pe trotuare, cu exceptia pistelor special amenajate; e) sa circule in paralel ; f ) sa circule sub influenta alcoolului ; g) sa se tine de un vehicul aflat in mers ori sa fie remorcat de un alt vehicul; m) sa circule atunci cand partea carosabila este acoperita cu polei, zapada sau ghiata; n) sa circule cu defectiuni tehnice la sistemul de franare sau fara avertivor sonor functional ; p) sa circule pe alte benzi decat cea de langa bordura, cu exceptia cazurilor in care urmeaza sa efectueze virajul stanga; r) sa circule fara echipament fluorescent-reflectorizant de la lasarea serii pana in zori sau cand vizibilitatea esta redusa.

Sanctiuni - lipsa casca de protectie art. 36 al. 2 din OGR nr. 195/02 art. 99 al. 1 pct. 9 (2 - 3 p.amenda); - lipsa numar inregistrare art.

102 al. 1 pct 2. art. 102 al. 1 pct. 2 (9-20 p.amenda); - circulatia fara faza mica art. 44

al. 3 din OGR nr. 195/02 art. 100 al. 1 pct.

11 ( 4 - 5 p. amenda); - lipsa adeverinta curs de legislatie rutiera (6 - 8 p. amenda)

Scutere

Conducatorii de mopede trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : varsta de minim 16 ani impliniti; - sa detina asupra sa si sa prezinte la control, actul de identitate, permisul de conducere tip A1 si certificatul de inmatriculare al scuterului; - sa poarte obligatoriu casca de protectie Reglementari legale: - autovehiculul cu doua roti, cu sau fara atas, echipat cu un motor care are o capacitate cilindrica mai mare de 50 cm 3 si/sau a carui viteza maxima, prin constructie, depaseste 45 km/h; - pentru a circula pe drumurile publice, vehiculele, cu exceptia celor trase sau impinse cu mana si a bicicletelor, trebuie sa fie inmatriculate ori inregistrate, dupa caz, sis a poarte placute cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare, cu forme, dimensiuni si continut prevazute in standardele in vigoare; categoriile autovehiculelor care pot fi admise in circulatie fara a fi omolagatate se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, cu avizul Ministerului Administratiei si Internelor – Inspectoratul General al Politiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei; - documentul care atesta omologarea este cartea de identitate a vehiculului, eliberata in conditiile legii; - pentru a fi mentinute in circulatie, vehiculele inmatriculate se supun inspectiei tehnice periodice; - inspectia tehnica periodica se efectueaza in statii autorizate, conform legislatiei in vigoare; - conducatorii vehiculelor sunt obligate sa se supuna testarii aerului expirat si/sau recoltarii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de produse sau substante stupefiate sau medicamentelor cu efecte similare acestora, la solicitarea politistului rutier.”; - conducatorii motocicletelor si mopedelor sunt oblicati sa foloseasca luminile de intalnire pe toata durata deplasarii acestora pe drumurile publice; limita maxima de viteza in localitati este de

50 km/h. In afara localitatilor limita de viteza este de 90 km/h pe autostrazi, 80 km/h pe drumurile expres sau nationale europene (E) si 70 km/h pe celelalte categorii de drumuri Sanctiuni: - lipsa casca de protectie art. 36 al. 2 din OGR nr. 195/02 art. 99 al. 1 pct. 9 (2 - 3 p.amenda); - lipsa numar inregistrare art.

102 al. 1 pct 2. art. 102 al. 1 pct. 2 (9-20 p.amenda); - circulatia fara faza mica art. 44 al. 3 din OGR nr. 195/02 art. 100 al. 1 pct.

11 ( 4 - 5 p. amenda); - lipsa adeverinta curs de legislatie rutiera (6 - 8 p. amenda); punerea in circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui scuter neinmatriculat se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani; punerea in circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui scuter cu numar fals de inmatriculare sau de inregistrare se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani; conducerea pe drumurile publice a unui scuter ale carui placute cu numarul de inmatriculare au fost retrase sau a unui vehicul inmatriculat in alt stat care nu are drept de circulatie in Romania se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani; - conducerea pe drumurile publice a unui scuter de catre o persoana care nu poseda permis de conducere se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.

Recomandari importante pentru motociclisti: - evitati accelerarile excesive si nu conduceti cu viteza mai mare decat limita legala; folositi ziua, permanent, luminile de intalnire evitand deplasarea intre benzile de circulatie; - purtati atat dumneavoastra cat si pasagerul care va insoteste casti de protectie omologate; - nu faceti “slalom” printre autovehiculele in miscare; - asigurati-va ca dispuneti de spatiu de franare suficient; - pastrati permanent contactul ambelor roti cu suprafata carosabilului; - urmati cursul de legislatie in vigoare atat posesorii de motociclete cat si cei de scutere.

POLI}IA ORA{ULUI R|CARI FORMA}IUNEA POLI}IEI RUTIERE

±

Actualitate

±

Mai 2009

pagina 8

Ziarul Prim\riei R\cari

„Adopt\ un Km!”3

Proiectul ecologic ini]iat de Prim\ria ora[ului R\cari a ajuns la etapa a-III-a. ~n ziua de 9 mai 2009, la orele 10:00, func]ionarii [i ceilal]i salaria]i ai prim\riei, cadre didactice de la [colile din ora[, per[onalul de ^ngrijire a unitatilor [colare, consilieri locali, tineri membri ai organizatiei PDL s-au adunat ^n curtea prim\riei pentru a pleca la drum. Activitatea propriu-zis\ s-a desf\[urat pe cursul râului Colentina ^n amonte, de la gospod\ria consilierului Ilie Stefan pân\ la St\ne[ti (punctul pod magazin) pe o distan]\ de mai bine de 5 km. Având ca ajutor un num\r important de utilaje de la Agromar-R\cari (4 remorci, buldo-excavator) actiunea s-a soldat cu o cantitate record de gunoaie colectate (cateva tone cu ajutorul utilajelor) si 300 de saci umplu]i de-a-lungul râului. La aceasta etap\ au participat 100 persoane echipate de lucru [i purtând ^nsemnele proiectului ecologic “Adopt\ un KM!”. Dup\ ce s-a f\cut adunarea gunoaielor, ^ncarcarea ^n saci [i apoi ^n remorci, participan]ilor li s-a preg\tit o surpriz\, mai mult decât pl\cut\, un picnic foarte frumos organizat, corturi ^n p\dure, mese frumos a[ezate,

±

Etapa a

a

gratare ^mbietoare [i muzic\ pe m\sur\ care a destins asisten]a ^nc\ din primele clipe. A[a c\ uitand de oboseala, toti au inceput petrecerea [i au continuat-o pân\ … h\t c\tre sear\ ,când au pornit-o, cu microbuzele, c\tre cas\.

A fost o ac]iune foarte reu[it\, iar impresiile vor fi dep\nate ^nc\ mult\ vreme de aici, ^ncolo.

cyanmagentayellowblack

±

Actualitate

Mai 2009

pagina 9

3 „Adopt\ un Km!”

a a Etapa

Pentru ape mai limpezi, pentru râuri mai curate...

Desf\[urarea de for]e, ^ncurajatoare pentru astfel de ac]iuni

Demararea ac]iunii Colacu

Frenezia colect\rii gunoaielor

Familia “Adopt\ un km!” la sfâr[itul ac]iunii cyanmagentayellowblack

± ±

VIA}A SPIRITUAL| SI MEDICALA

Mai 2009

Ziarul Prim\riei R\cari

±

pagina 10

Hramul bisericii Sf Gheorghe din ora[ul R\cari Joi, 23 Aprilie 2009, am sarbatorit hramul Bisericii Sf Gheorghe, ca o binecuvantare spirituala in Saptamana Luminata care a inceput cu “praznicul praznicelor” – Sfintele Pasti. La eveniment au participat, intr-o comuniune de simtire, multi enoriasi alaturi de edilul sef al orasului, Dr.ing Marius Caraveteanu, cu binecuvantarea unui sobor de preoti care ne-au incalzit inimile cu predicile lor: Preot Staret Gruzea Caronfil Vicentiu – Manastirea Maici, Preot Paroh Enache Alexandru – Parohia Baldana, Preot Paroh Petre Marian Marius si Preot Paroh Parvu Aurelian – Parohia Slobozia Moara, Preot Paroh Ciobanu Ioan – Parohia Colacu, Preot Paroh Goanga Cristian – Parohia Balteni, Preot Paroh Sumedrea Leonte – Parohia Tartasesti, Preot Paroh Tudorache Ion – Parohia Racari, Preot Paroh Vlada Stefan – Parohia Ghergani, Preot Paroh Tudoran Daniel – Parohia Racari, Preot Paroh Voicila Cristian Vasile – Parohia Ghergani.

Am impartit bucuria sarbatoririi acestui eveniment impreuna cu domnul Alexandru Marian, primarul Comunei Contesti, care, ca si in alte ocazii, ne-a fost aproape.

5

metode prin care pute]i combate st\rile de anxietate

Fiecare dintre noi avem momente ^n care ne sim]im anxiosi, nervo[i, tensiona]i sau stresa]i.

Mai jos gasi]i 5 metode prin care pute]i combate aceste st\ri.

1) ~nva]\ s\ te relaxezi.

Cu to]ii credem c\ [tim cum s\ ne relacs\m, dar alegând sâ stâm &n fa]a calculatorului, a televizorului sau ascultând muzica nu ne vom relaxa cu adev\rat. De multe ori toate acestea nu fac decât s\ tensioneze [i mai mult.

Acela[i lucru este valabil pentru alcool, droguri sau tutun. Toate acestea par a te relaxa dar ^n realitate efectul lor este doar temporar. Corpul t\u are nevoie de relaxare – exerci]ii de respira]ie – care nu au efect doar asupra corpului ci [i a min]ii.

2) Dormi]i suficient, alimenta]i-v\ corect [i face]i sport.

Dac\ vre]i ca mintea [i corpul vostru s\ fie puternice pentru a face fa]\ provoc\rilor vie]ii dormi]i atât cât ave]i nevoie – nici prea mult, nici prea pu]in; alimenta]i-v\ corect, alege]i fructe [i legume cât mai multe [i cât mai diversificate. Face]i sport pentru a va oxigena celulele astfel ^ncât organismul s\ func]ioneze la capacitatea maxim\.

3) Gândi]i pozitiv – o modalitate foarte bun\ de a va ]ine mintea departe de gândurile negative este aceea de a va

focusa pe cea ce este bun, frumos si pozitiv in viata voastra.

Permiteti-va sa visati, indepliniti-va dorintele care tin de voi si imaginati-va ca se va intampla tot ce este mai bun cu viata voastra.

4) Petrece]i timpul liber cu prietenii [i familia.

Organizati activitati impreuna cu cei dragi si bucurati-va de suportul si sprijinul lor.

Daca ceva nu merge cum doriti sau sunt aspecte ale vietii care va dau batai de cap vorbiti despre acestea cu cineva care stie sa asculte si caruia ii pasa. Veti afla ca nu sunteti singuri.

5) Petrece]i timp ^n natura.

O plimbare in parc sau o iesire in aer liber va poate incarca bateriile. Alegeti un loc in care va simtiti in siguranta si relaxat. Va puteti invita un prieten sau persoana iubita sau de ce nu un membru al familiei pentru a va bucura de natura impreuna.

Calendaristic vorbind, aceasta sarbatoare se afla intr-o luna de primavara, anotimp care indeamna la viata si bucurie. Prin tot ce ne amintesc, Saptamana Luminata si Sarbatoarea Sf Gheorghe, se topesc intr-o primavara a sufletului nostru, care necontenit cauta si nazuieste spre mantuire, spre comuniunea cu Mantuitorul.

Sarbatorirea Hramului bisericii Sf Gheorghe, reprezinta prin incarcatura spirituala, triumful credintei in Dumnezeu, al crestinismului, caci Sf Gheorghe este un simbol al acestora.

In credinta populara, Sf Gheorghe se asociaza cu multe traditii ce tin de germinatia semintelor, de triumful vietii, de mirabila vegetatie ce pregateste roadele anului.

In aceste momente, traind cu intensitate bucuria crestina a sarbatorii sfantului lacas, se cuvine sa ne intoarcem cu piosenie si recunostinta catre cei care au ctitorit-o sau au contribuit la zamislirea acestui mare edificiu – Iorgu Dumitrescu, Patriarhul Iustinian – ca si la maruntii enoriasi care cu b\nu]ul dar cu un suflet mare, au ajutat neostoit la ridicarea ei, ca o marturie a credintei oamenilor de pe aceste locuri.

Fie ca aceasta sarbatoare sa ne uneasca in cuget si simtire, sa ne faca mai buni, mai toleranti, si, asa cum ne-a invatat Sfanta Scriptura: “Munceste ca si cum n-ai muri niciodata, dar ingrijeste-te de suflet ca si cum ai muri maine”, sa veghem la randuielile bisericesti, sa ne fie aproape, iar noi, frati si surori in Hristos Domnul, sa facem din fiecare zi o sarbatoare cu bucurii duhovnicesti, cu pace, cu fapte bune si cu alese impliniri.

Hristos a Inviat!

Redac]ia

HRAMUL BISERICII “SFÂNTA TREIME” DE L A PAROHIA GHERGANI Dup\ tradi]ia Bisericii Ortodoxe, fiecare biserica ^n momentul ^nfiin]\rii, prime[te un nume, care devine hramul s\u. Sfin]irea sau târnosirea este deci actul de botez al noului l\ca[ de ^nchin\ciune, care prime[te de le arhiereu hramul sau, numele s\u. Hramul devine ^ngerul p\zitor al bisericii, patronul sau spiritual. ~n timp ce ^ngerul p\zitor al credinciosului se

^ngrije[te de salvarea unui singur suflet cre[tinesc, hramul bisericii ocrote[te via]a [i se ^ngrije[te de mântuirea tuturor credincio[ilor bisericii.

El strânge laolalta constiin]a tuturor credincio[ilor bisericii sub stindardul izbavitor al Sfintei Cruci, pentru realizarea supremului ideal, ^ndumnezeirea tuturor ^ntru Hristos Domnul.

Biserica “SFÂNTA TREIME” de la PAROHIA GHERGANI ^[i va s\rb\tori cu deosebita solemnitate [i emo]ie HRAMUL, luni 8 iunie 2009, dup\ slujba Sfintei Liturghii. . Noi preo]ii slujitori v\ invit\m s\ lua]i parte la acest mare eveniment din via]a Parohiei noastre. Va mul]umim!

Pr. Vlada {tefan - Ghergani Dr. Carp Marioara

black

±

±

Mai 2009

~n interesul cet\]eanului

Ziarul Prim\riei R\cari

±

pagina 11

Ce a mai f\cut primaru’ ...?

Servicii de consultan]\ [i proiectare (fazele SF, PT, DE) pentru proiectul „Reabilitare, modernizare, extindere [i echipare infrastructura educa]ional\ – {coala Ghergani, ora[ R\cari, Jude]ul Dâmbovi]a”

Servicii de consultan]\ [i proiectare (fazele SF, PT, DE) pentru proiectul „Reabilitare, modernizare [i extindere Liceul teoretic “Ion Ghica” ora[ul R\cari, Judetul Dâmbovi]a”.

S-au finalizat lucr\rile de ^mprejmuire a Bisericii Sf. Gheorghe din Ora[ul R\cari Lucr\ri de reabilitare Baza sportiv\ a ora[ului R\cari, jude]ul Dâmbovi]a”

~nceperea desfiin]\rii gropilor de gunoi din zonele St\ne[ti, Mavrodin, urmând ca lucr\rile de ecologizare s\ continue [i ^n celelalte zone

Igenizarea spa]iilor verzi din ora[.

De asemenea s-a demarat lucrarea de reabilitare a monumentului eroilor din R\cari [i spa]iul verde

Lucr\rile de subtraversare au ajuns [i ^n zona Ghimpa]i. Prin executarea acestor lucr\ri s-au rezolvat problemele cauzate de ploile abundente.

Realizarea de lucrari interioare [i a canaliz\rii la Centrul Medico-Social din localitatea Ghergani. ±

Demararea constructiei adapostului pentru cainii fara stapan din orasul Racari

~nceperea amenaj\rii spa]iilor verzi din centrul ora[ului R\cari, prin cur\]area surplusului de p\mânt, rezultat ^n urma lucr\rilor de construc]ie a retelei de gaze naturale

cyanmagentayellowblack

±

± ±

Mai 2009

De interes general

Ziarul Prim\riei R\cari

±

pagina 12

“M\rul discordiei” sau dialogul ^n]eleptului cu lumea!

Vineri, 24 aprilie 2009 s-a desf\[urat o ^ntâlnire a cet\]enilor din localitatea Ghimpa]i cu primarul ora[ului R\cari. La orele 17,00 am intrat ^n sala de clas\ preg\tit\ pentru aceast\ ^ntâlnire [i care s-a dovedit ne^nc\p\toare pentru localnicii de aici.

Al\turi de primar, la ^ntâlnire, au participat [i al]i func]ionari din prim\rie, viceprimarul [i consilierii din zon\.

Amintim pe T\nase Adrian [i Gavril\ Valentin. De la Biroul agricol a fost prezent\ dna Dumitru Ioana, de la asisten]\ social\ dl Tudor Ion, de la serviciul de impozite [i taxe locale, dna

Chiri]\ Aurica, de la urbanism, dl Alexandru Alexandru, de la Serviciul administrativ dl Manu Marian, dl Dumitru Nicolae, dra Barbu Cristina, dl R\dulescu Sergiu, agent [ef Poli]ia de Proximitate, R\cari.

Discu]iile debuteaz\ cu impresiile de satisfac]ie ale localnicilor mai vârstnici care se bucur\ de amenajarea “parlamentului”, un loc unde ace[tia se ^ntâlnesc ^n orele de r\gaz dup\ ce-[i rezolv\ treburile ^n gospod\rie. Acesta este ca o proiec]ie peste ani, a poienei lui Iocan care vine tot dintr-un sat din sudul ]\rii (Sili[tea Gume[ti) [i dintr-o lume patriarhal\ [i plin\ de tâlc, descris\ de nemuritorul M. Preda ^n Morome]ii.

Dl. Alecu Alexandru, 70 ani: Ne place la “parlament”...dar nu e pentru cei tineri, ei au altceva mai bun de f\cut; acolo vin numai cei de 70 ani, care vorbesc [i ei, ca la parlament!

Dl primar aduce ^n aten]ia celor prezen]i, dorind consultarea acestora, cl\direa vechii Prim\rii, care nu mai poate fi renovat\ [i pentru care alo-

carea de fonduri nu se justific\. S\tenii sunt consulta]i referitor la vânzarea acestei cl\diri, trecând prin toate etapele legale, iar banii rezulta]i s\ fie folosi]i pentru construirea unei cl\diri noi, ^n care s\ func]ioneze: un punct farmaceutic modern, un dispensar cu utilit\]i cum cer normele de autorizare, un birou, ^n care periodic s\ vin\ angaja]i din prim\rie s\ acorde servicii cet\]enilor (consulta]ii legislative, pl\tirea impozitelor, etc). Cei prezen]i au exprimat opinii pro [i contra. E drept, c\ num\rul celor care au aprobat propunerea a fost mult mai mare decât al celor care, mai circumspec]i, mai grijulii, s-au opus.

Dl Radu Marin: “Ce e cu suprafa]a ^n discu]ie?! Face bani mai multi!

Construc]ia e rezistent\. S\ se fac\ construc]ia lâng\ C\minul Cultural...nu e bine... Transformatorul e ^nchis. De ce s-a ^nchis? Trebuie s\ avem acces la el!

Dl Primar nu este de acord cu repararea cl\dirii pentru c\ este veche (din 1920!), este [ubred\ [i nu merit\.

Dl Vali (patron la sec]ia de tâmpl\rie): cl\direa trebuie dat\ jos [i construit\ una nou\!

Dl Gavril\ Marin: Cine o ia, s\ ia, s\ fie s\n\tos, nou\ s\ ne fac\ ce ne trebuie: dispensar, punct farmaceutic.

Dl Stoica Vasile: ”mai exist\ [i altceva... Aici era obor de vite. Transformator n-a fost; nici liniile de ^nalt\ tensiune nu sunt bine pozi]ionate, deci aten]ie! Nu e de viitor!”

Dl Mircea Gheorghe (Asocia]ia 2008). Suprafa]a fostei Prim\rii e mai

mica, decât era... A[tept\m un r\spuns de la Biroul agricol.

P\rerea sa este ^mp\rt\[it\ [i de dl Radu Marin care, intervine din nou [i rememoreaz\ cum ar\t\ terenul ^n discu]ie ani ^n urm\. N-are ^ncredere decât ^n ceea ce e consemnat ^n registrele agricole.

Dna Ioana Dumitru - reprezentanta Biroului agricol explic\, referitor la dl T\nase A., ^n curtea c\ruia se afl\ “m\rul discordiei”, c\ acesta are 500 mp cur]i construc]ii. Discu]iile s-au stins ^n cele din urm\ prin asigur\rile pe care dl primar le d\ oamenilor: banii rezulta]i din vânzarea prin licita]ie vor fi folosi]i, strict, pentru amenajarea unei cl\diri noi, moderne.

Transformatorul va fi asigurat, a[a cum

prevede legea.

Preotul satului, Nicolae Mihail vorbe[te despre unele stric\ciuni din cimitir (geamuri sparte) subiect care va sta ^n aten]ia educatorilor, p\rin]ilor [i Poli]iei comunitare.

Nea Victor {erban: Ce e atâta vâlv\?!

S\ mergem ^nainte, s\ facem o construc]ie nou\!

Dl primar asigur\, ^nc\ odat\ pe cei prezen]i c\ se va face o licita]ie corect\, ca la carte. Adrian n-are prioritate. Se va da anun] ^n toate ziarele, cum prevede legea. Cât preve[te realizarea asfaltului, ^n doi ani, aceasta va fi realizat. Primul tronson: R\cari- calea ferata; al doilea transon: ^n sat, de la intrare pân\ la Francezu. Dar vor trebui f\cute [an]urile.

Preotul localit\]tii aminte[te de demersurile sale, ^ncepute prin 2005, de recuperare a p\mântului bisericii, [i la care nu a primit r\spuns. Primind asigur\ri din partea dlui primar c\ va sprijini restituirea, acesta r\mâne s\ vin\ cu solicitarea.

Tanti Smaranda: De ce [tiu to]i pe Adrian, [i cât e curtea lui, [i nu [tie nimeni de p\mântul bisericii?! Oamenii r\mân pe gânduri... [i trec la alt subiect care-i preocup\: denumirea str\zilor pentru care solicit\ unele modific\ri care vor fi aduse ^n aten]ia Consiliului Local R\cari.

Cineva din asisten]\ propune chiar realizarea unei fântâni arteziene, cum a v\zut la Crevedia... ~ntâlnirea cu oamenii de aici r\mâne mult\ vreme ^n mintea celor prezen]i ca o constatare: oamenii se intereseaz\ din ce ^n ce mai mult de viitorul lor, de locurile pe care le sfin]esc cu prezen]a lor...

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

aici [i-au g\sit un loc de munc\, cet\]eni din ora[ul R\cari.

Al doilea obiectiv de mare anvergur\ Ur\m succes Sta]iei de betoane [i cât mai mul]i clien]i. inaugurat ^n ora[ul R\cari: Sta]ia de betoane – Ghergani La nou\ luni de la schimbarea administra]iei ^n Prim\ria ora[ului R\cari, ^n data de 08 mai 2009, la orele 12:00 s-a inaugurat un obiectiv de mare importan]\ pentru ora[ul nostru cât [i pentru jude]ul Dâmbovi]a. Este vorba de Sta]ia de betoane – Ghergani, obiectiv al SC PRODLIGNUM SRL, cu sediul ^n Ghergani strada G\rii 251, patron dl {tefan Florin.

La inaugurare au participat dl Senator Valentin Calcan, dl primar dr. Ing Marius Carave]eanu, viceprimarul, consilieri locali, preoti din parohia Ghergani si alti invitati. ~n cuvântul s\u, dl senator Valentin Calcan, Pre[edintele Comisiei de Privatizare din Senatul României a salutat aceast\ realizare care va contribui cu siguran]\ la ^nf\ptuirea proiectelor de construc]ii ^n zon\. Apreciaz\ c\ aceast\ investi]ie privat\ poate s\ atrag\ [i alte investi]ii: un ANL, o

±

sal\ de sport, pentru c\ este nevoie când construie[ti un ora[ pe lâng\ celelalte [i de o sta]ie de betoane. Cine investe[te ^n vremuri de criza este un ^nving\tor.

Dl primar a apreciat aceast\ realizare ca fiind benefic\ pentru ora[, ca [i pentru ^ntreaga zona , ^ntrucât ^ntr-un perimetru apreciabil (Bucure[ti-Titu-Targovi[te) este singura Sta]ie de betoane care ^l deserve[te. ~[i exprim\ speran]a ca ^n viitorul foarte apropiat la {coala „Ion Ghica” – Ghergani ([coala veche) vor ^ncepe lucr\rile de reabilitare a[teptate de to]i. Reafirm\ sprijinul sau pentru orice investitie benefic\ pentru ora[ul R\cari, ^l felicit\ pe investitor pentu realizare [i apreciaz\ c\ s-au creat [i locuri de munc\ ^n zon\.

Aici, 500 de metri cubi de beton pot pleca zilnic spre [coli ^n reabilitare, blocuri ANL, construc]ii private. Ne bucur\m c\

black

Redac]ia ±

~n interesul cet\]eanului

Mai 2009

Ziarul Prim\riei R\cari

pagina 13

P\rerea ta conteaz\ ...doar dac\ o spui!

Domnule Primar, Sunt o micu]\ eleva de 11 ani [i vreau s\ v\ mul]umesc din suflet pentru ce a]i f\cut pentru copii, ^n special pentru copiii din St\ne[ti. Acum nu mai vin pe jos de la [coala, nu mai str\bat cu piciorul drumul lung [i anevoios de la Colacu la St\ne[ti. Acum merg cu “ma[ina [colii” cum ^i spunem noi elevii [i este foarte confortabil [i parc\ merg mai cu drag la [coal\.

Mai sunt fericit\ pentru c\ a]i ^mprejmuit [coala pe lâng\ râul Colentina [i am motive ^ntemeiate s\ v\ mul]umesc. Eu am c\zut de doua ori ^n r\u, ^n timpul pauzelor; o dat\ toamna când venise apa mare [i era s\ m\ ^nec [i o dat\ iarna… Acum m\ simt ^n siguran]\!

Dintr-o mie de virtu]i, dragostea fa]\ de copii este prima [i pentru dumneavoastr\, dragostea pe care ne-o purta]i ocup\ primul loc [i cred c\ sunte]i un primar care urmare[te ^n mod constant binele copiilor din ora[ul R\cari.

Dac\ natura ne aseaman\, cultura ne deosebe[te, iar dumneavoastr\ sunte]i un om deosebit!

Cu drag [i mul]umiri din inima mea de copil!

Neac[u Andrada-Marina, St\ne[ti Eleva la scoala Colacu – clasa a-VI-a A

Drag\ Andrada, Emo]ionat de cuvintele simple dar sincere asternute de tine pe hârtie ^ncerc s\ nu-]i r\mân dator [i s\-]i r\spund la mica te scrisoare ce mi-a fost adresat\. ~mi amintesc de tine de la prima mea ac]iune preelectoral\ (scuze am alunecat un pic pe panta expresiilor tehnice) …de la prima ^ntâlnire cu oamenii din satul St\ne[ti care aveau multe probleme [i una dintre ele era aceea care privea copiii din St\ne[ti care mergeau la [coala Colacu, PE JOS. Sincer nu am putut s\ cred ^n acel moment c\ este posibil acest lucru, dar era

Costache Paraschiv din localitatea Mavrodin ^ntreab\ dac\ este posibil ca ^n anumite loca]ii din Ghergani (ex. fostul complex sau [c. veche) s\ se amenajeze un C\min Cultural.

R\scuns: C\minul Cultural ^n fostul complex nu se poate face deoarece este proprietate privat\ - ^n {coala veche nu se poate - se va reabilita [i reda ^nvâ]\mântului ca [coal\.

adevarat. ~n acel moment am promis c\ odat\ ajuns Primar acest dispret fa]\ de copii o s\ dispar\.

Dac\ nu m\ ^n[eal\ memoria, chiar mama ta avea ^ndoieli ^n realizarea acestui lucru [i m-a ^ntrebat: “Cum domnule Inginer, chiar o s\ avem transport pentru copiii no[tri?!”

R\spunsul a fost ferm: Da, [i nu numai copiii din St\ne[ti vor avea transport, ci to]i elevii din R\cari vor merge la {coal\ (acolo unde situa]ia o cere) cu ma[ina.

Pe data de 15 septembrie 2008, to]i copiii care au avut nevoie au mers nu “pe jos”, ci cu ma[ina.

Fiind ^n trecere prin St\ne[ti am primit cu mândrie [i lini[te sufleteasc\ mul]umirile mamei tale referitoare la acest demers pe lâng\ cele referitoare la “Ziarul Prim\riei R\cari” unde-l citasem printre al]ii [i pe “Marele” Eminescu.

Cât despre ^mprejmuire…

Nu puteam concepe ca un copil s\ se poat\ juca ^n lini[te ^n apropierea unei pr\pastii! A[a c\…

Toate acestea le-am f\cut ^n calitate de primar ales [i de p\rin]ii acestor copii, dar [i de p\rinte ce nu poate concepe ca un copil s\ poat\ merge pe jos atâ]ia km, ^n drum spre [coal\.

Ca s\ nu-]i r\pesc prea mult din timpul t\u, ^]i doresc succes la [coal\, distrac]ie pl\cuta ^n tab\r\ [i ne vedem pe 30 mai la R\cari s\ s\rb\torim ^mpreun\ “Ziua Copilului“.

Vacan]\ placut\!

PRIMAR, dr.ing. Marius Carave]eanu

Un grup de cet\]eni din zona {colii Mavrodin sunt deranja]i de atmosfera crear\ din jurul terenului de fotbal.

Raspuns: Am aprobat ^nfiin]area unui teren de fotbal ^n zona [colii Mavrodin pentru copiii din zon\ ^n ideea c\ acestia ^[i vor consuma energia practicând organizat diverse sporturi.

Vom purta discu]ii atât cu vecinii zonei cât [i cu tinerii care creaz\ aceste neajunsuri [i dac\ situa]ia va continua vom ^ncerca schimbarea destina]iei zonei.

FOTBAL DE SALA “TROFEUL DAMBOVITA” Datorita rezultatelor bune ob]inute ^n cadrul competi]iei de fotbal de sal\, competi]ie organizat\ de funda]ia “SPORTIS” -Târgovi[te, echipa de fotbal a ora[ului R\cari a ob]inut calificarea ^n faza final\, ce se va desfasur\ ^n data de 23.05.2009, orele 14:00 ^n Sala Sporturilor din Târgovi[te, compania echipei din localitatea VULCANA B|I. INTRAREA ESTE LIBER|!! V| A{TEPT|M LA MAREA FINAL|!!!

VREMEA ~N R|CARI -PROGNOZA METEO PE 15 ZILE

cyanmagentayellowblack

~n interesul cet\]eanului

Mai 2009

Ziarul Prim\riei R\cari

Asistentul social ^]i comunic\!

ACTE NECESARE DEPUNERE DOSAR ÎNCADRARE GRAD HANDICAP DOSAR CU {INÃ; ACT DE IDENTITATE - ORIGINAL ÞI COPIE; ADEVERINÞÃ DE SALARIU – PENTRU SALARIA}I – COPIE; DECIZIE DE PENSIONARE {I ULTIMUL TALON DE PENSIE – PENTRU PENSIONARI – COPII; ADEVERIN}Ã DE LA CIRCA FINANCIARÃ – PENTRU CEI CARE NU REALIZEAZÃ VENITURI – COPIE ACTE NECESARE ELIBERÃRII CERTIFICATULUI DE ORIENTARE PROFESIONALÃ Dosar cu þina; Act de identitate original þi copie; Pentru pensionari invaliditate grad III, copie decizie de pensionare þi talon recent de pensie (copie); Pentru cei fãrã venit, adeverinþã de la circa finaciarã din care sã reiasã cã nu realizeazã venituri (copie); Pentru salaria]i, adeverinþã de salariat (copie); Referat cu starea prezentã de sãnãtate de la medicul de familie (original); Referat cu starea prezentã de sãnãtate de la medicul de specialitate (original); Bilet de ieþire spital (copie); Analize medicale (în copie, dacã este cazul); Diplomã de studii –ultima(copie, dacã este cazul); Cartea de muncã – (copie, dacã este cazul)

ACTE NECESARE ACORDÃRII MÃSURII DE PROTEC}IE PERSOANELOR ADULTE CU HANDICAP Dosarele se pot depune la Direc]ia Generalã de Asisten]ã Socialã [i Protec]ia Copilului, Bucure[ti, sector 6, la sediul centrelor de zi de pe raza sectorului 6: Centrul de Recuperare [i Integrare Socialã - B-dul.

Uverturii, nr.81; Centrul de Consiliere Psihosocialã Persoane cu Dizabilitã]i - B-dul. Uverturii, nr. 89, P16; Dosar cu [inã; Cerere; Act de identitate (copie) Certificat de încadrare în grad de handicap (copie); Pentru pensionari, copie decizie de pensionare [i talon recent de pensie (copie); Pentru cei fara venit, adeverintã de la circa finaciarã din care sã reiasã cã nu realizeaza venituri (copie); Pentru salaria]i, adeverintã de salariat (copie); Referat cu starea prezentã de sãnãtate de la medicul de familie (original); Fi[ã cu recomandãri privind recuperarea balneofizioterapeuticã, de la medicul specialist, pentru persoanele adulte cu handicap, care solicitã mãsurã de protec]ie in centrul de recuperare [i integrare socialã (copie); Evaluare psiho-

pagina 14 logicã pentru persoanele adulte cu handicap, care solicitã mãsurã de protec]ie in centrul de consiliere psihosocialã (copie).

Psih. Tudor Ion

E bine s\ [tim!

Norme privind organizarea [i asigurarea activit\]ii de ^n[tiin]are, avertizare, prealarmare [i alarmare ^n situa]ii de urgen]\

Protectia populatiei, a bunurilor materiale si a valorilor culturale se realizeaza printr-un ansamblu de activitati constand in: instiintare, avertizare si alarmare.

INSTIINTAREA, AVERTIZAREA, PREALARMAREA SI ALARMAREA se realizeaza in scopul evitarii surprinderii si al luarii masurilor privind adapostirea populatiei, protectia bunurilor materiale, precum si pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer si ale actiunilor militare.

Instiintarea reprezinta activitatea de transmitere a informatiilor autorizate despre iminenta producerii sau producerea dezastrelor si/sau a conflictelor armate catre autoritatile administratiei publice centrale ori locale, dupa caz, si cuprinde: a) instiintarea despre iminenta producerii sau producerea unor dezastre; b) instiintarea despre pericolul atacului din aer; c) instiintarea despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, conventionale si neconventionale.

Pentru realizarea instiintarii se folosesc sisteme si echipamente ale serviciilor de urgenta, precum si mijloace si canale puse la dispozitie de Serviciul de Telecomunicatii Speciale, posturi de radiodifuziune si televiziune centrale si locale, aparate telefonice conectate la sistemul de telecomunicatii teritorial, aparate telefonice din reteaua de cooperare organizata de Ministerul Apararii Nationale , cai si circuite telefonice inchiriate permanent sau preluate temporar pe baza de protocol din sistemul de telecomunicatii teritorial, statii si receptoare radio, receptoare cu frecvente fixe, radiotelefoane din inzestrarea serviciilor de urgenta profesioniste, precum si ale agentilor economici sursa de risc.

Inspectoratele judetene instiinteaza comitetele pentru situatii de urgenta judetene, locale si operatorii economici sursa de risc din zona de responsabilitate; Avertizarea consta in aducerea la cunostinta populatiei a informatiilor despre iminenta producerii sau producerea unor dezastre si se realizeaza de catre autoritatile administratiei publice centrale sau locale, dupa caz, pe baza instiintarii transmise de structurile abilitate.

Prealarmarea reprezinta activitatea de transmitere catre autoritatile administratiei publice centrale si locale a mesajelor/semnalelor/informatiilor despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a atacurilor din aer.

Prealarmarea se realizeaza de Inspectoratul General si de serviciile de urgenta profesioniste, dupa caz, pe baza informatiilor primite de la Statul Major General si de la structurile specializate din cadrul categoriilor de forte armate, pe baza planurilor de cooperare intocmite in acest sens, precum si de la structurile care monitorizeaza sursele de risc.

Alarmarea populatiei reprezinta activitatea de transmitere a mesajelor despre iminenta producerii unor dezastre sau a

unui atac aerian si se realizeaza de catre autoritatile administratiei publice centrale ori locale, dupa caz, prin mijloacele de alarmare pe baza instiintarii de la structurile abilitate.

Alarmarea trebuie sa fie oportuna, autentica, stabila si sa asigure in bune conditii prevenirea populatiei: a) oportuna - daca asigura prevenirea populatiei in timp scurt si se realizeaza prin mijloace si sisteme de alarmare care sa poata fi actionate imediat la aparitia pericolului atacurilor din aer sau producerii unor dezastre; b) autentica - transmiterea semnalelor destinate prevenirii populatiei se realizeaza prin mijloace specifice de catre personalul stabilit prin decizii ale presedintilor comitetelor pentru situatii de urgenta; c) stabila - prevenirea populatiei si operatorilor economici se realizeaza in orice situatie creata si se obtine prin: (I) mentinerea mijloacelor de alarmare in permanenta stare de functionare; (II) folosirea mai multor tipuri de mijloace de alarmare a caror functionare sa fie asigurata de cel putin 3 surse energetice diferite: retea industriala, grupuri electrogene, acumulatoare, aer comprimat, abur, carburanti si altele asemenea; (III) verificarea periodica a dispozitivelor de actionare a mijloacelor de alarmare; (IV) readucerea la starea de functionare, in timp scurt, a sistemelor si mijloacelor de alarmare afectate in urma atacurilor din aer; (V) intensitatea acustica a semnalelor de alarmare sa fie cu cel putin 6 - 10 dB mai mare decat zgomotul de fond.

In cazul producerii unor dezastre, folosirea mijloacelor de alarmare se realizeaza cu aprobarea prefectului, primarului localitatii ori a conducatorului institutiei publice sau a operatorului economic implicat, dupa caz, ori a imputernicitilor acestora.

Pentru alarmarea populatiei se asigura din timp de pace, in localitati, institutii publice si la operatori economici, sisteme si mijloace de alarmare.

Autoritatile administratiei publice centrale si locale, conducatorii institutiilor publice, patronii si managerii operatorilor economici sursa de risc, indiferent de forma de proprietate, prevad anual in bugetul propriu fonduri pentru cheltuielile necesare desfasurarii activitatilor de protectie civila, potrivit legii.

Alarmarea populatiei, institutiilor publice si operatorilor economici se realizeaza prin semnale acustice sau optice emise cu ajutorul mijloacelor de alarmare si prin comunicari transmise pe posturile de radiodifuziune si televiziune centrale si locale, iar in cazul existentei, si prin statiile de radioficare si radioamplificare.

Semnalele de alarmare acustice a populatiei, institutiilor publice si operatorilor economici sunt: alarma aeriana, alarma la dezastre, prealarma aeriana si incetarea alarmei.

Durata fiecarui semnal de alarmare este de doua minute pentru toate mijloacele de alarmare, cu exceptia sirenelor cu aer comprimat la care durata este de un minut. a) Semnalul ALARMA AERIANA se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauza de 4 secunde intre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare, cu pauza de 2 secunde intre ele. b) Semnalul ALARMA LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauza de 10 secunde intre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 5 sunete a 8 secunde fiecare, cu pauza de 5 secunde intre ele. c) Semnalul PREALARMA AERIANA se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauza de 12 secunde intre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauza de 6 secunde intre ele. d) Semnalul INCETAREA ALARMEI se compune dintr-un sunet continuu, de aceeasi intensitate, cu durata de 2 minute. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune dintr-un sunet continuu, de aceeasi intensitate, cu durata de 1 minut.

Operatorii economici sursa de risc asigura mijloacele de alarmare pentru prevenirea populatiei din zonele potential a fi afectate.

In scopul evitarii declansarii accidentale a sistemelor si mijloacelor de alarmare, inspectoratele judetene, comitetele judetene si locale pentru situatii de urgenta impreuna cu operatorii de specialitate iau masuri pentru: asigurarea securitatii mijloacelor sau elementelor din compunerea sistemelor de alarmare; instalarea filtrelor electrice de siguranta la circuitele telefonice de actionare a mijloacelor de alarmare; accesul unui numar strict limitat de persoane care sa actioneze nemijlocit mijloacele de alarmare; verificarea si intretinerea periodica a acestora, cunoasterea si respectarea intocmai a prevederilor instructiunilor si regulilor de exploatare de catre personalul care actioneaza sau intretine sistemele/mijloacele de alarmare.

Referent, Nicolae Dumitru

± ±

Divertisment

Mai 2009

pagina 15

Ziarul Prim\riei R\cari

EXCURSIE LA HOTEL PE{TERA În perioada vacan]ei de var\ între 15-19 iunie a.c Transport gratuit; cazare gratuit\ (5 zile de luni pana vineri); 3 mese (50 lei/zi in total).

Vor participa 5 elevi de la fiecare [coal\, cei mai buni la ^nv\]\tur\. Excursia este sponsorizat\ de domnul Senator Valentin Calcan. ~n fiecare zi de JOI, ^ntre orele 9:00-15:00 un reprezentant de la firma SUPERCOM (care colecteaz\ gunoiul) v\ a[teapt\ la sediul prim\riei pentru ^ncas\ri [i ^ntocmit contracte.

D’ale lu’ Petric\!!!

Petric\ a intrat la prim\rie s\-[i rezolve o problema [i a parcat ma[ina regulamentar.

Dup\ scurt timp ie[ind din institu]ie, constat\ c\ nu mai e ma[ina. La ce se g\nde[te orice muritor ^n aceasta ^mprejurare?!

“Mi-au furat ma[ina”... {i omul nostru d\du telefon la poli]ie.

Ace[tia, operativi [i dedica]i, s-au pus pe treab\, s\ caute ma[ina. Camere video, anchet\… Dup\ un timp “victima” ^[i aminte[te c\, de fapt, a venit pe jos [i ma[ina era parcat\, undeva…mai departe.

Calendarul Ortodox - Rânduieli Biserice[ti - 17.05.2009 - 14.06.2009 17 D Sf. Ap. Andronic; Sf. Iunia; Cuv. Nectarie [i Teofan 18 L Sf. Mc. Petru, Dionisie [i Hristina; Sf. Mc. Teodot [i cele 7 Sf. Mc. fecioare 19 M Sf. Sfin]it Mc. Patrichie; Sf. Mc. Chiriachi; Cuv. Memnon 20 M Sf. Mc. Talaleu; Cuv. Talasie; Cuv. Marcu Pustnicul (Dezlegare la peþte) 21 J †) Sf. Împãraþi, întocmai cu Apostolii, Constantin [i mama sa Elena 22 V Sf. Mc. Vasilisc [i Marcel; Sf. Pãrin]i de la Sinodul al IIlea Ecumenic; Sf. Mc. Sofia, doctori]a (Dezlegare la peþte) 23 S Cuv. Mihail Mãrt., Ep. Sinadei; Sf. Maria lui Cleopa 24 D Cuv. Simeon; Sf. Mc. Serapion; Sf. Mc. Marciana 25 L † A treia aflare a Capului Sf. Prooroc Ioan Botezãtorul; Sf. Mc. Celestin 26 M Sf. Ap. Carp [i Alfeu, din cei 70; Sf. Mc. Averchie [i Elena 27 M Sf. Mc. Iuliu Veteranul; Sf. Sfinþiþi Mc. Terapont [i Eladie; Sf. Mc. Alipie; Sf. Ioan Rusul (Odovania Praznicului Învierii Domnului) 28 J (†) Înãl]area Domnului (Ispasul); Ziua Eroilor; Cuv. Nichita Mãrt., Ep. Calcedonului; Sf. Sfin]it Mc. Eutihie 29 V Sf. Mc. Teodosia; Sf. Sfin]it Mc. Olivian [i Alexandru (Dezlegare la pe[te) 30 S Cuv. Isaachie Mãrt. [i Varlaam; Sf. Mc. Natalie 31 D Sf. Mc. Ermie; Sf. Mc. Eusebie [i Haralambie 1 L Sf. Mc. Justin Martirul [i Filosoful; Sf. Mc. Hariton, Firm [i Valerian 2 M †) Sf. M. Mc. Ioan cel Nou de la Suceava; Sf. Nichifor Mãrt., Patr. Constantinopolului 3 M Sf. Mc. Luchilian, Ipatie, Pavel, Dionisie [i Claudie; Sf. Mc. Paula (Dezlegare la pe[te) 4 J †) Sf. Mc.: Zotic, Atal, Camasie [i Filip de la Niculi]el; Sf. Mitrofan, Patr. Constantinopolului 5 V Sf. Mc. Dorotei, Ep. Tirului; Sf. Mc. Marchian, Nicandru [i Leonid (Odovania Praznicului Înãl]ãrii Domnului) (Dezlegare la pe[te) 6 S Cuv. Visarion [i Ilarion cel Nou; Sf. Mc. Ghelasie [i Valeria (Pomenirea mor]ilor - Mo[ii de varã) 7 D Sf. Sfin]it Mc. Teodot; Sf. Mc. Zenaida; Cuv. Sebastiana; Cuv. Antim 8 L (†) Sf. Treime; Sf. Martiri Nicandru [i Marcian; Aducerea moa[telor Sf. M. Mc. Teodor Stratilat 9 M Sf. Chiril al Alexandriei; Sf. Mc. Tecla, Mariamni, Marta, Maria [i Enata 10 M Sf. Sfin]it Mc. Timotei, Ep. Prusiei; Sf. Mc. Alexandru [i Antonina (Har]i) 11 J Sf. Ap. Vartolomeu [i Varnava 12 V Cuv. Onufrie cel Mare [i Petru Atonitul (Har]i) 13 S Sf. Mc. Achilina; Sf. Trifilie, Ep. Levcosiei din Cipru (Odovania Praznicului Pogorârii Duhului Sfânt) 14 D Sf. Prooroc Elisei; Sf. Metodie, Patr.

Constantinopolului; Cuv. Iulita (Lãsatul secului pentru Postul Sf. Ap. Petru [i Pavel)

tumele reprezentand personajul din piesa «Omul [i natura», costume create de elevi.

Este uimitoare dorin]a lor de a «face», «a ajuta». Este minunat s\ vezi grupuri de micu]i grebland ^n jurul bradutului, sem\nand seminte, ^ntrecandu-se s\ ude, s\ adune, s\ planteze. V\zandu-i cu cat\ voio[ie lucreaz\, doamna viceprimar Craiciu Elena a spus ca este p\cat s\ nu valorific\m [i s\ dezvolt\m elevilor capacitatea de con[tientizare a rolului omului ^n natura. Cadrele didactice ini]iatoare de proiect felicit\ pe domnul primar pentru ca a f\cut o prioritate din a contribui, al\turi de slujitorii [colii, la educarea genera]iilor viitoare din ora[ul R\cari.

Pre[colarii [i elevii {colii R\cari ^i multumesc pentru c\ a fost al\turi de ei [i i-a r\spl\tit pentru munca depusa. ~l invit\ s\ fie membru ^n cercul nostru de ecologi[ti pentru a se bucura ^mpreun\ de rezultatul muncii lor: o natur\ frumoas\.

S|N|TATEA NOASTR| DE LA S|N|TATEA NATURII

ANUN}URI

±

±

«Educa]ia copilului trebuie s\ urm\reasc\ formarea copilului ^n spirit de respect fa]\ de mediul natural » ~ntre prim\ria ora[ului R\cari prin persoana d-lui dr.ing. Marius Carave]eanu, primarul ora[ului R\cari, elevii clasei a a II-a ai {colii R\cari ^ndruma]i de d-na inv. Matei Alexandra [i grupa mare [i mic\ de pre[colari ai Gradini]ei TIC-PITIC din Racari indrumati de d-nele educatoare: Bordea Florica si Mircea Elena , s-a incheiat un contract de parteneriat in cadrul proiectului instructiveducativ « Salvam natura!».

Pe data de 30 aprilie 2009 s-a desf\[urat activitatea « S\n\tate de la o natura s\n\toas\ » care a avut ca obiectiv ^ngrijirea spa]iului verde din fa]a gr\dini]ei, plantarea de flori, de pancarde cu inscrip]ii : « Nu calc\]i pe iarba », »Nu rupe]i florile!« etc..

Activitatea practic\ a fost completat\ de o expozi]ie de desene despre natura ale pre[colarilor, de un program de cantece, poezii [i jocuri. Un rol instructiv – educativ puternic l-a avut prezentarea de c\tre elevii clasei a II-a a piesei «Omul si natura», ^n care fiecare din cele [ase elemente ale mediului ^nconjur\tor [i-au ar\tat importan]a, (Apa, Aerul, P\mantul, Plantele, Animalele, Oamenii) elevii ^ntelegand c\ numai oamenii, singurele fiinte care gandesc, pot g\si solu]ii de salvare a naturii de la dezastru. ~n derularea proiectului, a activit\]ii de responsabilizare a copiilor, a cadrelor didactice, a comunit\]ii privind importan]a s\n\t\]ii mediului pentru s\n\tatea noastra, a oamenilor, am fost ajuta]i de d-na viceprimar prof. Craiciu Elena cu materialele necesare desf\[ur\rii activit\]ii gospodare[ti. Doamna viceprimar a fost al\turi de copii la plantarea florilor, i-a felicitat pentru str\duin]a [i bucuria cu care au lucrat.

De asemenea, din partea domnului primar a fost ^nmanat\ fiecarui copil diplom\ de participare la proiectul «Salv\m natura!».

Activitatea practic\ de mici ecologi[ti a fost completat\ de ecusoanele ECO confec]ionate de elevi, de cos-

Invatatoare, Matei Alexandra

Str\zi!

VERTICAL

ORIZONTAL 1. Principala strada din R\cari (doua cuvinte) 2. A[ezare – Locuitor din R\cari 3. Eradicat de la ^nceput! – Potriviti 4. Decret ^nvechit – Domnul polonez 5. Sare – Pune]i!

6. Dupa clasa a doua – Azi, mâine 7. Stol – Asmute câinele – Local ini]ial!

8. Usturoi – Aparate muzicale 9. Ora[ ^n jude]ul Dâmbovi]a – Diminutiv de la Ion. 10. Repetativ – Exprim\ o durere 11. Os de concurs – Masoar\ lungimea str\zii ( plural )

Rezolvare aprilie 2009

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10 11

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1. Cea mai scurt\ strad\ din R\cari, …Pompierilor – Strada din Ghergani la “drumul de fier” 2. Punct pe hart\ – Aleas\ 3. In]eap\ – Poet român (Florin…n 1974) - Centralizare electro-dinamica (sigla) 4. Consim]ire 5. Strada ^n R\cari – R\cari 6. De]ine – Izbucnit din p\mânt 7. Munte de la Biserica Neagr\ – Meci nul – Noroi (pop) 8. Rata]i – Liliachii. (fem) 9. Berbec sur - Avantul lui Mo[ Cr\ciun.

10. Etaj – Marginesc str\zile (sing) 11. Alt\ strad\ principal\ din Ghergani

MAI-FLORAR-ANTURAJE-E-R-AR-UTILE-GALBEN-AIX-ALIA-TITRA-RINARA-AM-ICS-RITM-I-TITEICA-UN-ATACA-CURA-RAFINA-EST

Ilie Georgian

DIN REGISTRELE ST|RII CIVILE

Aprilie 2009

N|SCU}I - Lixandru Bogdan George: 20.04.2009 - Dinu Florin Alexandru Sorin: 20.04.2009 - Andrei Alexandru: 20.04.2009

C|S|TORII

Le dorim mult\ s\n\tate!

Popa Marius Bogdan cu Mihai Florentina

black

Aron Ecaterina - Racari (78 ani) Marcu Dumitra - Colacu (87 ani) Nastase Maria - Stanesti (62 ani) Stefan Alexandra - Ghimpati (66 ani) Onea Dumitru - Balanesti (20 ani) Albulet Ilie - Racari (71 ani) Paraschiv Oprica - Racari (77 ani) Maier Trandafira -Ghergani (73 ani) Ene Licsandra - Sabiesti (74 ani) Buia Maria - Colacu (78 ani) Stan Petrica -Racari (74 ani)

D ECE S E

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

±

±

±

Publicitate

±

2009 Aprilie Ziarul Prim\riei R\cari

m g

pagina 16 SC GROUP M CONSTRUCTION AND TRADE COMPANY LIMITED SRL SC GROUP M. MARKETING CO SRL

Telefon: 021 316 70 60/021 316 70 62/0724 232 512/0721 200 304 www.groupm.ro Oras Racari,Sat Ghergani Judetul Dambovita Cabine de paza, constructii civile si industriale, locuri de joaca pentru copii, banci, cosuri stradale, containere si ambarcatiuni

S.C. MEGA MEGA CONSTRUCT METAL METAL S.R.L S.R.L Fabrica: {os Bucure[ti-Târgovi[te- DN.71 R\cari/Dâmbovi]a ROMANIA Tel./Fax: (004) 0245 658 285 -87 Mobil: 0721246802; www.megadoor.ro; office@megadoor.ro

Firma Modrogeanu

Luni 25 mai 2009, ^ncepând cu ora 09:00 pute]i beneficia de consult oftalmologic gratuit la sediul prim\riei

Magazin Pesticide ofer\ pentru prim\vara anului 2009:

- Semin]e de calitate (legume, lucerna, porumb, gazon, etc. - Pesticide. - Consultan]\ - Gratuit Firma Modrogeanu, Racari, strada Ana Ipatescu 36, Adresa: Strada spre Ghimpati, nr 59 vinde din stoc [i la comanda: scutere, ATV-uri, bici- Deschis ^n fiecare zi inclusiv clete [i cu plata in rate. Asiguram si piese de Sâmbata [i Duminica. schimb. Oferim garan]ie.

Telefon: 0788899800

Tel: 0745423016/0762449233.

FAST FOOD OK Primul FAST FOOD la standarde europene din orasul Racari, Clatite cu gem si ciocolata LA NUMAI 1,5 LEI Sandwich-uri Chicken Nuggets 3,50 lei Prajituri, Pulpe pui, Aripioare, Ficatei, Carnaciori, Pizza, Kebab, Pateuri cu branza, Strudel cu mere, Salat\ de Boeuf, Salat\ Mexicana, Salat\ Fermierului, Salat\ Oriental\, Fasole cu ceapa.

“LA CRAICIU” Str. Ana Ipatescu NR. 74, (intre liceu si judecatoria Racari)

CABINET STOMATOLOGIC V| A{TEPT|M DIN DATA DE 20.05.2009 LA CABINETUL STOMATOLOGIC (FARMACIA TUDAL, ETAJ I) TEL: 0724630875; 0769667897 INTRI FAR| TEAM|, IE{I F|R| DURERE

SC AUR-MIH STYLE SRL ANGAJEAZ| COAFEZ|-FRIZERI}| CU EXPERIEN}| PENTRU PUNCT LUCRU ORA{ R|CARI TELEFON, 0763.313.977

SC PRODLIGNUM SRL SOCIETATEA NOASTR| COMERCIALIZEAZ| TOAT| GAMA DE BETOANE LA STANDARDE EUROPENE Str. Industriilor, Ghergani

Vând LIFAN 125 cm3

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i Aluminiu Instala]ii sanitare termice [i electrice PRE}URI AVANTAJOASE Str. Ana Ip\tescu, nr. 65

Tel: 0723 584 507; 0767 858 301 Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com

Farmacia Hepites SRL R\cari

- an fabrica]ie 2008, ^nscris, asigurare pe un an, verificare pe doi ani.

Dragomir Petre, TEL: 0765552246 Pre] negociabil

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud.Dâmbovi]a, Biroul IT. Colectivul redac]ional:

Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Prof. Ion Livede, consilier Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. Ion Ciobanu, colaborator

Procesare- Tehnoredactare Ruben Dumitru , IT Niculae Constantin, IT

REDAC}IA

Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 Email: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro ISSN:1844-7678

±

TELEFON, 0722.881.238 Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dvs. la urmãtoarea adresã de e-mail: primar_racari@yahoo.com

D o m n u l e P r i m a r, M\ numesc______________________________________[i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:___________________________________________

_______________________________________________________ ____________________________________________________________ ____________________________________________________________ ___________________________

P|REREA TA CONTEAZ| ...doar dac\ o spui!

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

cyanmagentayellowblack

Str. Ana Ipatescu

Cele mai competente sfaturi, gratuit de la farmacistul primar Petre Marin.

Tel:0245-658.073

Farmacia SC. TUDAL SRL O farmacie care r\spunde la toate suferin]ele dumneavoastr\ Telefon 0245-658.859 ±