Ziarul nr 11

±

±

ZIARUL PRIM|RIEI R

www.primariaracari.ro

|

C

A

R

I

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

CUVÂNT DE MUL}UMIRE C|TRE ALEG|TORI

cyanmagentayellowblack

An I, nr. 11, Iunie 2009, 12 pagini

TU AI ALES!

Suntem o familie europeana pentru ca avem aspiratii inalte

Rezultatele la alegerile europarlamentare Din analiza rezultatelor la alegerile din 2008 si 2009, la nivelul orasului Racari, constatam ca primul partid in optiunea electoratului este PD-L, care a crescut constant: 1642 voturi in 2008, la locale, 1663 voturi, tot in 2008 la parlamentare si 1864 voturi, in 2009 la europarlamentare. Al doilea partid in optiunea electoratului este PSD+PC, care in 2008 a obtinut 980 de voturi, la locale, 1430 voturi la parlamentare, ca apoi sa scada la 857 voturi, la europarlamentare.

Un partid slab reprezentat in optiunea electoratului este PNL, cu 184 voturi. La nivelul orasului Racari, PD-L este intr-o constanta crestere, iar PSD intr-o scadere, la jumatate, in optiunile electoratului.

Sfâr[it de an [colar la [colile din ora[ul R\cari In urma cu un an locuitorii orasului Racari isi alegeau un nou destin, o noua culoare a zonei; cum spun tinerii: “Se poarta portocaliu!”

Un an in care am marcat si sper ca am si reusit sa castig increderea cetatenilor, un an in care am transformat institutia

de baza a administratiei publice locale – PRIMARIA – dintrun loc unde oamenii veneau cu neincredere si poate cu teama, intr-un partener de dialog si un sprijin in rezolvarea problemelor acestora, dovada numarul mare de persoane care au trecut pragul biroului pri-

marului in ultima vreme.

Prezenta mea la birou, uneori pana la ore tarzii din noapte, sau in mijlocul locuitorilor, in diverse locatii, au readus la normalitate dialogul Cetatean – Primar, iar institutia primarului si-a recastigat pozitia in ochii alegatorului. (urmare ^n pagina 2)

pag pag pag ±

cyanmagentayellowblack

~n aceastã perioadã s-au ]inut lan] manifestarile de încheiere anului [colar. Pentru unii sunetul clopo]elului va deveni o amintire de neuitat, momentul absolvirii marcându-le sfâr]itul unei perioade din via]a lor dar [i începutul uneia noi. paginile 8-9

Ce a mai f\cut primaru’...?

Autoriza]ia de construire Afl\m de la APIA

12 11 2 ±

± ±

Actualitate

±

Iunie 2009

pagina 2

Ziarul Prim\riei R\cari

CUVÂNT DE MUL}UMIRE C|TRE ALEG|TORI (urmare din pagina 1)

Pentru sceptici, carcotasi si alte categorii ce nu ni s-au alaturat, tot respectul si ii astept langa noi.

Despre realizarile din ultimul an s-a tot scris in presa locala si sper sa se mai scrie (in sensul ca o sa avem ce scrie) si nu doresc sa le reiau pentru a nu plictisi cititorul, dar nu pot sa trec cu usurinta peste cateva obiective importante realizate sau ce se vor realiza in Racari: - Scoala Generala Ghergani – am depus proiect pe fonduri europene, in valoare de 2 milioane de euro; - Liceul Teoretic “Ion Ghica” – am depus proiect cu finantare europeana in valoare de 2 milioane de euro; - Reabilitarea bazei sportive Racari – 200 de mii de euro.; - Sala de sport – finantare de 1 milion de euro; - Parc si loc de joaca in Racari; - Loc de joaca in Ghimpati; - Camin Cultural in Ghimpati, proiect deja depus la C.N.I; - In data de 1 iulie a.c, se va desfasura licita-

tia pentru asfaltare DC 43 A Racari-Ghimpati, proiect in valoare de 2 milioane de euro.

Lista poate continua, dar noi mai pastram si surprize…

Si totusi intrebarea pentru carcotasi: - In 18 ani cu investitii zero, in primul an de mandate aproximativ 10 milioane de euro; Scuze, se scrie 10.000.000 euro, nu e mare diferenta intre un zero si 7 de zero, numai ca cei 7 au un “1”, in fata!.

Pentru cei cu probleme oftalmologice, ii astept la control medical, chiar in sediul primariei, o data pe luna – GRATUIT!.

7 iunie 2009 – Alegeri EUROparlamentare.

Cetatenii au decis si de data aceasta culoarea preferata. Prezenti in numar impresionant la urne, peste 60 la suta din numarul alegatorilor, locuitorii orasului Racari au dovedit, inca o data, daca mai era nevoie, un simt civic ce nu lasa loc de interpretare.

MULTUMESC TUTUROR CELOR PREZENTI LA VOT, INDIFERENT DE OPTIUNEA AVUTA, PENTRU FAPTUL CA UN DREPT CASTIGAT CU MULTA GREUTATE SI CHIAR CU JERTFE, NU

TREBUIE IROSIT, SI CA ACEST DREPT POATE FI CONSIDERAT SI O OBLIGATIE FATA DE LOCALITATE, FATA DE CETATENI, FATA DE URMASII NOSTRI, CARORA NU TREBUIE SA LE LASAM O “GREA MOSTENIRE” CI CAT MAI MULTE LUCRURI BUNE REALIZATE DE CONTEMPORANI. Cat despre rezultate, procente ori voturi, participare, voi reveni intr-un alt ziar cu o mai mare libertate de exprimare in domeniul politic.

Totusi putem spune ca de data aceasta Ghimpatiul a ocupat locul 1 la toate categoriile. Felicitari tuturor locuitorilor din Ghimpati pe care, se pare, nu i-am plictisit cu prezenta si mi-au ascultat indemnul de a participa la vot. Exista o vorba “Jos palaria!” aici se potriveste ca o manusa. Le doresc sa se mentina pe podium si sa fie un exemplu pentru toti ceilalti; ii asigur ca nu vor scapa asa usor de mine!

Dr.ing. Carave]eanu Marius Florin Primarul ora[ului R\cari

±

de dezvoltare rurala 2007 – - Cresterea volumului productiei destinate comercializarii pentu ca fermele de semisubzistenta sa devina viabile economic; Diversitatea productiei in functie de cerintele pietei si introducerea de noi produse Un model de ferma de semisubzistenta care ar putea fi finantata ar putea cuprinde:- 8 Ha cereal – 2,24 UDE; - 2 vaci de lapte – 0,52 UDE O alta situatie - 2 Ha cartof – 2,34 UDE sau 1 Ha legume in ogor propriu – 2,25 UDE ( varza de primavara ) Nivelul sprijinului este de 1500 euro /an/ferma pe o perioada de 5 ani .

Orice fel de asemenea tipuri de exploatatii pot fi fundamentate tinand cont de abilitatile fermierilor de a dezvolta afaceri pe nivelul posibilitatilor existente.

black

PDL PSD

Nr de voturi evprimate

PDL PSD

Nr de voturi evprimate

PDL PSD

Nr de voturi evprimate

PDL PSD

Nr de voturi evprimate

Afl\m de la APIA

Pentru perioada 2007-2013 alocarea financiara este in valoare de 9.970,80 mul euro din care: Din fondul European pentru agricultura si dezvoltare rurala (FEADR)- 8.022,50 mil euro; Din Extras din programul national contributia nationala de la bugetul de de semi – subzistenta stat – 1948,29 mil euro Beneficiarii sprijinului Sunt incepute 12 masuri si scheme de Persoane fizice si persoane fizice autorizate plata (dupa cum urmeaza) exemole de in varsta de pana la 62 de ani, care detin masuri: Masura 112 – instalarea tinerilor terenuri agricole in proprietate, arenda minim fermieri; Masura 121 – modernizarea 5 ani, desfasoara activitati agricole, prezinta exploatatiilor agricole; Masura 123 – plan de afaceri pentru restructurarea cresterea valorii adaugate; Masura 141 – exploatatiei agricole si sunt inscrise in regsprijinirea fermelor agricole de semi – subzis- istru fermelor (APIA) si registrul agricol. tenta; Masura 142 – infiintarea grupurilor de Ferma de semi- subzistenta este ferma care producatori; Masura 214 – plati de agro – produce, in principal, pentru consumul promediu; Masura 312 – crearea de micro intre- priu, dar care comercializeaza si o parte din prinderi; Masura 313 – incurajarea activi- productia realizata. tatilor turistice; Masura 322 – renovarea, Dimensiunea economica a fermelor de semidezvoltarea satelor. subzistenta poate varia intre 2-8 UDE Beneficiarii sprijinului financiar , (Unitatea de Dimensiune Economica, care obiective specific , nivelul sprijinului are valoarea de 1200 euro, determinate pe la principalele masuri ce pot fi acce- baza marfei brute standard a exploatatiei ). sate: Obiective specific Masura 1.4.1 – sprijinirea fermelor agricole

PDL PSD

Nr de voturi evprimate

PDL PSD

PDL PSD

Nr de voturi evprimate

din Bucuresti, primiti fiind cu bratele deschise de familia Manolache, tinand cont ca nepotica lor este inscrisa in cadrul acestui liceu.

Mentionam mai jos cateva familii care au participat la acest eveniment.

Familia Manolache, Familia Rusu, Familia Tolontan, Familia Bulearca, Familia Jurebie.

Alaturi de copii au fost si cativa profesori: Ioana Rill, Mihaela Cucu, Yaron Darman.

PDL PSD

Lag B'Omer (23 mai 2000/ 18 Iyar). Este cea de-a 33-a zi de cand se numara Omer. Este o sarbatoare vesela care povesteste faptele rabinului Akiva, ale rabinului Shimon bar Yochai si Bar Kochba in incercarea lor de a castiga independenta si suveranitatea evreilor din Israel fata de romani. Se obisnuieste sa se faca focuri de tabara si sa se cante.

Am primit vizita unor oaspeti care au vrut sa petreaca in orasul nostru, sarbatoarea evreiasca. Au venit 20 de copii de la Liceul Lauder – Reut

Nr de voturi evprimate

Lag B'Omer

Masura 1.1.2 instalarea tinerilor fermieri Beneficiarii sprijinului financiar prevazut pentru aceasta masura sunt personae fizice care indeplinesc la momentul solicitarii spri2013 jinului urmatoarele conditii: - Au varsta sub 40 ani si se instaleaza pentru prima data in exploatatiile agricole ca si conducatori (sefi) ai exploatatiei; - Detin competente si calificari profesionale in raport cu activitatea fermei; - Prezinta plan de afaceri pentru dezvoltarea activitatii agricole; Sunt lucratori agricoli familiile cu cel putin 12 luni inaintea salicitarii sprijinului Nivelul sprijinului este de 10.000 euro pentru o exploatare agricola cu dimensiunea minima de 6 UDE, iar peste aceasta dimensiune sprijinul de instalare creste cu 2000 euro /1 UDE pana la 25.000euro/exploatatie.

Masura 1.4.1 la nivelul localitatii Racari are 8 proiecte selectionate in sesiunea decembrie 2008 – februarie 2009 care la ora actual sunt in faza de incheiere a contractelor de finantare.

Ing. Topora[ V ±

± ±

De interes general

±

Iunie 2009

pagina 3

Ziarul Prim\riei R\cari

H O T | R Â R I L E C O N S I L I U L U I LO C A L R | C A R I , A D O P TA T E ~ N { E D I N } A D I N 2 8 . 0 5 . 2 0 0 9 In data de 28.05.2009, orele 14:00, s-a desfasurat in sala de sedinta a Consiliului local Racari, sedinta ordinara la care au participat 13 consilieri locali, 2 absenti mitivat: Tanase Mugurel si Dragoi Nicolae.

Presedinte de sedinta, consilier Dinu Elena.

Dupa aprobarea continutului procesului verbal al sedintei anterioare si a proiectului ordinei de zi, s-a trecut la prezentarea, discutarea si apoi votarea proiectelor de hotarari dupa cum urmeaza: 1. Hotarare privind rectificarea bugetului local pe anul 2009.

2. Hotarare privind modificarea organigramei Consiliului local Racari. Avand in vedere obligatia autoritatilor locale pentru respectarea legislatiei privind supravegherea cainilor comunitari, precum si dispozitiile HCL nr 54/2009 privind infiintarea adapostului pentru cainii comunitari si pentru caii lasati nesupravegheati, situat in Racari, strada Republicii, nr 113, se impune a fi luate unele masuri de organizare a acestei activitati.

Activitatea in aceasta locatie implica supraveghere permanenta prin asigurarea pazei si efectuarea activitatilor de hranire si ingrijire a acestor animale.

Toate acestea nu pot fi facute decat in cazul in care, in cadrul serviciului administrativ ar fi prevazut un numar de posturi suficiente pentru aceste activitati, fapt pentru care se propune suplimentarea numarului de posture in cadrul serviciului administrativ, cu un numar de 5 posturi de muncitor, care vor fi ocupate conform prevederilor legale in vigoare.

3. Hotarare privind modificarea organigramei CAMS Racari.

Avand in vedere propunerea inaintata de Consiliul judetean Dambovita, privind posibilitatea asocierii in vederea sustinerii CAMS Racari, precum si instiintarea ca activitatea Centrului de Asistenta Medicala Secuieni va fi concentrata la nivelul orasului Racari, sunt necesare a fi luate unele masuri de organizare in aceasta institutie si anume: persoanele asistate social preluate de la CAMS Secuieni, in mare parte persoane imobilizate, au nevoie de un sprijin din partea unui asistent social pentru toate problemele ce tin de consiliere si asistenta sociala. Activitatea unui singur asistent social, asa cum este prevazut in momentul de fata in organigrama acestei unitati, nu ar putea acoperi In intregime toate aspectele ce tin de aceasta activitate. De aceea s-a hotarat modificarea organigramei, conform necesitatilor institutiei, prin aprobarea in cadrul CAMS, a doua posturi de asistent social. Aceasta propunere are la baza in primul rand accentual pe care guvernul si comunitatea

europeana il pun pe calitatea serviciilor sociale prestate de catre diferite entitati in sprijinirea persoanelor cu nevoi medicale si sociale.

4. Hotarare privind insusirea protocolului incheiat intre Consiliul local al orasului Racari si Consiliul local al comunei Butimanu, prin imputernicitii desemnati, privind derularea lucrarilor de modernizare a DC 43 A, Racari-Butimanu.

Avand in vedere asocierea Consiliului local Racari cu Consiliul judetean Dambovita pentru sustinerea investitiei, pentru obiectivul “Asfaltare DC 43 A, Racari-Ghimpati-Butimanu”, precum si pentru indeplinirea tuturor procedurilor impuse de OG 34/2001, privind achizitiile publice, prin prezenta hotarare se aproba de catre Consiliul local Racari, un protocol de colaborare.

5. Hotarare privind intocmirea evaluarii in vederea concesionarii/inchirierii unei suprafete de teren, fost groapa de gunoi, in punctual Vale Colacu, in vederea amenajarii unei baze sportive. La propunerea domnului Nita Nelu Romeo din localitatea Colacu, de a amenaja prin concesionare, fosta groapa de gunoi, ce se afla langa raul Colentina, in suprafata de aproximativ 7000 mp, Consiliul local a analizat si a aprobat concesionarea acestui teren pentru amenajarile propuse. Urmeaza ca respectivul propunator sa ia parte la licitatia ce se va organiza in acest scop.

6. Hotarare privind aprobarea concesionarii/inchirierii unor suprafete de teren situate in satul Mavrodin - punctul camine, pentru constructii de locuinte si alte destinatii.

Avand in vedere numeroasele solicitari inaintate executivului de catre locuitorii din zona camine, precum si propunerile inaintate executantului de proiect, pentru actualizarea PUG al localitatii Racari, la nivelul satului Mavrodin se identifica necesitatea amenajarii unor suprafete de teren, din zona camine, in vederea repartizarii pentru constructia de locuinte. Aceasta actiune va duce la satisfacerea unor cerinte cu caracter social, ale locuitorilor din zona, persoane cu venituri limitate, cu multi copii si care nu pot achizitiona suprafete pentru locuinte la pretul pietei. De asemenea multi locuitori din zona solicita atribuirea unor suprafete cat mai aproape de vatra satului pentru cultivarea florilor, indeletnicire cu care multi locuitori ai acestui cartier se ocupa.

Repartizarea acestei suprafete va duce la curatenie in zona si de ce nu, la obtinerea unor venituri suplimentare la bugetul local.

7. Hotarare privind stabilirea unor situatii care motiveaza acordarea ajutoarelor de urgenta, altele decat cele stabilite de art 28 din Legea numarul

416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Urmare a diverselor situatii care pot aparea pe raza localitatii, in rezolvarea carora este necesara implicarea autoritatii locale, situatii care nu se incadreaza la art 28 din Legea 416/2001, privind venitul minim garantat, prezenta hotarare stabileste acordarea de ajutoare de urgenta si de inmormantare, cat si pentru alte situatii mai deosebite: Decesul unei personae cu o situatie materiala precara, interventii medicale chirurgicale, tratamente special pentru persoane care sufera de boli grave, dovedite prin certificate medicale ale medicilor specialisti, distrugeri provocate de incendii, inundarea gospodariei, cadavrul neidentificat, etc.

8. Hotarare privind modificarea denumirii unei strazi din satul Colacu. La propunerea domnului consilier Ilie Stefan, s-a luat in discutie modificarea denumirii strazii Alexandru Ioan Cuza in sensul atribuirii denumirii de Stefan cel Mare, Consiliul local a aprobat aceasta propunere.

9. Hotarare privind clasificarea din drum de exploatare DE, in drum comunal DC, cu denumire de Strada Adapostului. Aceasta strada a aparut ca rezultat al masurilor de organizare a activitatii la adapostul pentru cainii comunitari si animale nesupravegheate, fiind necesara pentru buna desfasurare a lucrarilor de amenajare a acestei locatii, pe aceasta strada facandu-se accesul in acest adapost.

10. Hotarare privind aprobarea raportului de evaluare privind suprafata de teren aferent constructiei si vanzarea acesteia proprietarilor Sandru Nicolae si Precupetu Vasile.

11. Hotarare privind aprobarea raportului de evaluare privind suprafata de teren aferent constructiei si vanzarea acestuia proprietarului Mirica Gheorghe.

12. Hotarare privind aprobarea raprtului de evaluare pentru constructia- sediu primarie si terenul aferent, situate in Racari, sat Ghimpati.

13. Hotarare privind aprobarea regulamentului pentru procedura aplicata de catre autoritatea locala, in cazul animalelor lasate nesupravegheate.

14. Hotarare privind trecerea din domeniul public al orasului Racari, in domeniul privat al orasului Racari, a imobilului cu denumirea “Camin Cultural si a terenului aferent, situat in satul Ghimpati, orasul Racari, judetul Dambovita.

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

Adapostul pentru câinii comunitari [i caii f\r\ st\pân.

Adapostul pentru cainii comunitari si caii fara stapan.

Va vom prezenta pentru informare proiectul infiintarii pe langa Consiliul local Racari, a adapostului pentru cainii comunitari si caii fara stapan. Proiectul a fost prezentat si motivat in sedinta de CL din 28.05.2009 cand a capatat caracter de hotarare. In baza actualei hotarari, adapostul va functiona intr-un amplasament in curs de amenajare, situat in strada Republicii, nr 113 (zona fostului abator) si a doua regulamente aprobate de asemenea in sedinta de Consiliu local, la aceeasi data. Adapostul mai dispune de un personal format din 5 membrii, la care se adauga personal specializat;

±

medic veterinar si tehnician veterinar. In finalul amenajarilor, adapostul va beneficia de toate dotarile necesare conform cu normele sanitar-veterinare in vigoare.

Regulamentele de functionare a adapostului (pentru caini comunitari si respective caii fara stapan), au fost alcatuite conform legislatiei in vigoare (L 215/2004, privind protectia animalelor, modificata si completata prin legea nr 9/2008; O 75/2005, O nr 31/2008 privind normele metodologice de aplicare a L 205/2004, privind protectia animalelor; L 215/2001 privind administratia publica locala).

In adapost vor fi adusi cainii fara stapan, caii abandonati pe domeniul

public sau privat. Aici li se ofera un adapost corespunzator, hrana si apa suficiente, posibilitatea de miscare suficienta, ingrijire si atentie, asistenta medicala.

Caii confiscati ca urmare a abandonarii si/sau izgoniti, cat si cei supusi la rele tratamente si cruzimi, vor fi cazati in adapost in vederea valorificarii acestora in conditiile legii, pe o perioada de maximum 7 zile calendaristice. In aceasta perioada vor beneficia de toate conditiile, costul unei zile petrecute de catre animal in adapost fiind de 50 de lei/zi la care se adauga amenda de 200 lei. Daca acestia nu vor fi revendicati, animalele vor fi dirijate catre centrele de agreement, circ, sau in industria alimentara. Venim in

black

intampinarea acelor cetateni care in nenumarate randuri, au fost pagubiti de rodul muncii lor, de a-I scapa de grija distrugerilor de culture de pana acum.

Redactia

±

± ±

±

De interes cetatenesc

Iunie 2009

pagina 4

Ziarul Prim\riei R\cari

„Cea mai frumoasã gospodãrie în luna iunie 2009!”

Relu\m un subiect care a mai fost inclus ^n paginile ziarului nostru, ac]iunile cet\]ene[ti de igienizare a domeniului public, obliga]ie a tuturor locuitorilor.

Aceasta obligatie este cuprinsa in HCL nr. 8/2008, prin care se statueaz\ obligativitatea p\str\rii aspectului ^ngrijit al localit\]ilor. V\ vom da o veste bun\, ne bucur\m c\ mul]i conceta]eni de-ai no[tri

Safta Elena - Sabiesti

au ^nceput s\ colaboreze cu administra]ia local\ , ^n sensul c\ s-au apucat de treab\: san]uri s\pate, spa]ii igienizate, pode]e desfundate.

V\ vom prezenta ^n fiecare num\r câte o fotografie din fiecare localitate ^n care se prezint\ cea mai reu[it\ amenajare de pe domeniul public la intrarea ^ntr-o gospod\rie.

Alecu Alexandru - Ghimpati

Andrei Dumitra - Stanesti

Nita Elena - Balanesti

Concursul nostru se intituleaz\ “Cea mai frumoas\ gospod\rie“, este o reeditare a celui din 2008, dar pentru a stimula spiritul competitiv vom promova, ^n fiecare luna, prin imagini cele mai reu[ite gospod\rii, pe localit\]i. Premiile sunt cunoscute: unelte agricole ^n valoare de 200.00 lei care se acorda anual, ^n func]ie de punctaj; premiul este destinat pentru fiecare localitate.

Paun Mihaela - Ghergani

Ghita Constantin - Mavrodin

Mihai Nicolae - Colacu

Toma Gheorghe - Racari

~N URMA PROPUNERILOR CET|}ENILOR, LUNAR VOM EVIDEN}IA ~N PAGINILE PUBLICA}IEI LOCALE “CEA MAI FRUMOAS| STRAD|!”, AVÂND ~N VEDERE ASPECTUL ~NGRIJIT AL DOMENIULUI PUBLIC: {AN}URILE CUR|}ATE {I ADÂNCITE, IGIENIZAREA PODE}ELOR PRIN DESFUNDARE, PLANTAREA DE FLORI {I ARBU{TILOR ORNAMENTALI, VOPSIREA GARDURILOR. ~N ACEST NUM|R EVIDEN}IEM STR. Libertatii - Ghergani. FELICIT|RI!!

±

cyanmagentayellowblack

±

Cultur\ - ~nv\]\mânt

Iunie 2009

Ziarul Prim\riei R\cari

i, Primaria Cu ocazia Zilei Internationale a Copilulu 30 mai a.c un proorasului Racari a organizat in data de incantarea gram bogat in manifestari artistice, spre jurul orei 13:00 deopotriva a celor mici si celor mari. In ii, fie cu veneau din toate partile grupuri de cop ea sarbatoare. Pe microbuzele, fie pe jos, bucurosi de mar asteptata de toata o vreme innorata care vestea o ploaie Gradinitei Racari, la lumea, ne-am adunat cu totii in curtea locul de joaca. care au Bineinteles ca eroii zilei au fost copiii, a orasului Racari. umplut pana la refuz Sala de festivitati a, care a primit Programul a debutat cu o ploaie zdravan pamantul insetat de intreaga natura, si a saturat vremelnic fost rostit de dl. Primar arsita verii. Cuvantul de deschidere a pe care cu placer o al orasului Racari care a evocat bucuria i de ziua lor. impartea, cu mai micii cetateni ai orasulu

Nici parintii veniti in numar mare, n-au fost uitat, multumindu-le pentru sprijin, colaborare si sustinere in realizarea proiectelor actualei administratii.

La manifestare au participat de asemenea, doamna Manolescu din partea ISJ Dambovita – inspector scolar general adjunct, doamna Mosor, presedinta consiliului judetean al femeilor Dambovita, domnul senator Valentin Calcan, presedintele CJ Dambovita, domnul Florin Aurelian Popescu, domnisoara Oana Antonescu, domnul Marin Antonescu, domnul primar al comunei Contesti, domnul Marian Alexandru..

Intre orele 14:30 – 16:30 a fost prezentat un program atractiv de catre Clubul pentru Copii si Tineret, indrumator doamna Virginia C. Apoi Scoala Colacu a prezentat un frumos program de dansuri populare, indrumator doamna Marcu Magdalena, iar echipa de dansuri modern, indrumator doamna Sima………, a incantat publicul cu gratia si timida elegant a micutelor dansatoare.

Desi, ora de incepere a programului pentru micutii artisti de la Gradinita Racari a fost cam tarzie, totusi au prestart cu brio, incantand asistenta, indrumator artistic doamna educatoare Lenuta Mircea.

A urmat scoala Racari cu recitari.

In finalul manifestarilor, sala a fost electrizata de programul de magie si dans, avand ca animatori, tineri artisti care au cantat, au dansat impreuna cu cei din sala. Nici un sarbatorit nu a plecat fara a imortaliza momentul, pictandu-si diferite motive florale pe fata, execu-

tate cu maiestrie de doua tinere din cadrul formatiei Teo Concert.

Catre orele 19:30, manifestarile sau incheiat pe sunetul muzicii si sub o ploaie de baloane colorate, imaginand tot felul de figurine hazlii.

Am trait cu totii clipe de neuitat, si cei mici si cei mari, care si-au amintit ca in fiecare dintre noi se afla un suflet de copil…

LA MULTI ANI!!! 1 IUNIE 2009

pagina 5

± ± Cultur\ - ~nv\]\mânt

Iunie 2009

Ziarul Prim\riei R\cari

pagina 6

O [coal\ mic\, dar voinic\

Noi rezultate la concursurile [colare Vineri 12.06.2009, zi de bilant pentru elevii Liceului Teoretic ,,Ion Ghica" Racari.

A zburat timpul si odata cu el s-a dus inca un an scolar, anul 2008-2009.. N-a fost greu, dar nici usor! Cum totul in lume e intr-o perpetua schimbare si elevii liceului nostru au incercat sa tina pasul cu noul, sa se implice in cat mai multe activitatii extrascolare, toate la indemnul si cu sprijinul dirigintilor si profesorilor de aici.Anul acesta,foarte multi elevi, sprijiniti de presedinta lor, inomoasa eleva sandu Ioana Catalina au pus umarul si au scos revista liceului, continbuarea muncii de acum un an. Prin intermediul acesteia, elevii au putut sa cunoasca toate activitatile desfasurate in scoala.

De asemenea, o multime de elevi talentati, ca cei de la clasele a XII a U si a XII a R, XI R si X R, au participat la programe artistice desfasurate pe scena salii de festivitati a orasului Racari. Cu tot aplombul, sub indrumarea consilierului educativ Sanislav Daniela si a dirigintelui Manole Daniela, clasa a XII a R a participat la campania nationala ,,Alcoolul nu te face mare!.

Filmul realizat de ei, in care protagonisti au fost chiar elevii clasei a fost printre cele selectionate in faza finala.Si la nivel judetean, elevii liceului nostru au obtinut rezultate deosebite la concursurile pe materii (olimpiade).

La olimpiada de istorie, faza judeteana, au obtinut rezultate bune elevii Sandu Ioana Catalina si Prindon Cristian Angelo(clasa a XI a Uman) sub indrumarea profesorului de bunaistorie Coman Luiza. La olimpiada de geografie faza judeteana, sub indrumarea profesorului de geografie Sanislav Daniela, eleva Trandafie Claudia (clasa a XII aR) si elevele Sandu Ioana Catalina , Toader Georgiana(clasa a XI a Uman) si Neacsu Anne Mary Denise(clasa a XI a Real) s-au clasificat in primele 10 pe judet. Participari la concursurile pe materii am mai avut cu elevii de la a XII a R si a IX a R la limba romana si matematica, concursuri ce au fost organizate de profesori doctori,Ne mandrim de asemenea cu participarea la simpozionul organizat de Prefectura Dambovita a elevei Covrig Elena(XI Uman), care a realizat un film deosebit avand ca tema discriminarea intr-o societate democratica.

La alt simpozion national, organizat de liceul ,,Voievodul Mircea" din Targoviste, eleva Paun Irina de la clasa a IX a Uman a prezentat un film despre nocivitatea consumului de droguri, iar profesorul de geografie Sanislav Daniela a participat cu lucrari la doua sectiuni.

Lucrarile au fost publicate si in revista Politiei judetene ,,Graiul Dambovitei".

Recent, elevele Ion Florentina, Albu Raluca, Nicolae Violeta Madalina, Gandac Alina, Panait Elena Lianasi Slaninoiu Mirela(X Uman), sub indrumarea profesorului de chimie Mihalachioiu Felicia si psihologului Nila Livia au participat la un simpozion avand ca tema centrala omul si creativitatea sa. Simpozionul s-a desfasurat la Liceul ,,Spiru Haret"-Targoviste.

Toate aceste participari ne-au bucurat si au adus recunoastere unitatii noastre de invatamant. Ma mandresc ca sunt profesorul acestor copii si implicit ca ei sunt elevii mei (ai nostrii), pentru ca in mai mare sau mai mica masura ei au pus umarul la promovarea unor valori morale si culturale in acest liceu. Eu am avut si deosebita placere de a-i cunoaste si in alt cadru decat cel al scolii deoarece am organizat impreuna numeroase activitati in calitate de consilier educativ.Amreusit sa-i descopar pe fiecare asa cum sunt, cu talentele lor de multe ori ascunse din prea multa modestie sau timiditate.Nu pot sa omit nici rezultatele deosebite pe care le-am avut cu elevii clasei a VIII a de la Scoala Generala Racari la Teza cu subiect unic la geografie si istorie, unde elevii nu au avut note sub 9.

Ar mai fi multe de evidentiat despre activitatea elevilor de aici, care cu sprijinul domnului director Manole Eugen au realizat lucruri frumoase..Desigur nu totul este roz, nu totul este pefect, dar din greseli invatam, iar ce este bun promovam tocmai in ideea de a da exemplu si a impulsiona pe ceilalti.

Profesor geografie - Liceul Teoretic “Ion Ghica” Racari Sanislav Daniela

MOTTO: “Arborii tineri nu trebuie feriti de vant si, mai ales nu trebuie invatati ca vantul nu exista!”

Scoala noastra este deschisa pentru toti cei care au nevoie de educatie, in opinia noastra educatia nu este un privilegiu pentru cativa, ci este un drept al tuturor. Ea satisface nevoia elevului de a se simti competent, integrat in colectiv si independent.

Principarea preocupare a cadrelor didactice (colectiv ”mic” dar cu putere de munca) este pregatirea elevilor pentru o lume in schimbare, formandu-le capacitati, deprinderi si competente carev sa le permita sa-si gaseasca locul si menirea sociala.

Respectam fiecare elev oricat de modeste ar fi rezultatele scolare, identificand atuul si aptitudinile fiecaruia pentru a le valorifica.

Scoala noastra accepta rolul de initiator, sustinator si catalizator al comunitatii, de continuator al traditiilor locale.

Utilizam metode activ-participative (invatare inter-activa, stimularea gandirtii critice si stimularea muncii in echipa) care vor motiva si stimula elevii pe durata procesului educational.

Educam elevii pentru a deveni buni cetateni si in viitorul apropiat, cetateni “de tip European” pentru a avea un comportament adecvat.

Elevii plecati de pe bancile scolii noastre au reusit sa bucure inimile cadrelor didactice prin rezultatele obtinute la invatatura in scolile unde au mers sa-si continue studiile (exemplu demn de laudat este eleva Duta Ana Florentina cl aIX-a Real, premiul I - Liceul Teoretic Racari).

Relatia cu comunitatea locala este buna, iar prestigiul scolii si al cadrelor didactice poate sa creasca daca scoala va propune activitati care sa atraga oamenii de valoare ai locului; fosti elevi ai scolii, dascali pensionari, investitori locali, parinti care ar putea fi exemple de viata pentru elevii nostrii. Consideram prin urmare, ca implicarea scolii noastre in proiectele de dezvoltare scolara, va fi o

black

buna ocazie de deschidere a scolii catre comunitate, de participare a cat mai multor elevi, parinti, profesori, in activitati commune, in vederea schimbarii mentalitatilor cadrelor didactice si parintilor, a transferului de bune practice, a implicarii mai active a elevilor in procesul instructiv-educativ, a afirmarii si promovarii valorilor traditionale ale satului si a culturii de calitate (parteneriate scoala-gradinita, scoala-familie, scoala-scoala, scoalainstitutii ale statului) Ne propunem asadar ca scoala noastra sa devina cartea de vizita a comunitatii. Dorim deasemenea ca scoala sa-si deschida portile pentru toti cei care au nevoie de educatie, instruire si informatie, dar si sa responsabilizam comunitatea, in special parintii, la problemele scolii.

Cea mai mare dorinta a noastra este ca aceasta institutie de invatamant sa devina cat mai moderna (biblioteca, sala de sport, etc), lucru care a inceput sa prinda contur prin implicarea si sustinerea Primariei Racari (grup sanitar modern, renovarea scolii, dotarea cu calculatoare), astfel incat sa se stearga denumirea de “scoala de tara” . Pe parcursul acestui an scolar, prin bunavointa unor sponsori (oameni care cred in educatie) scoala a fost dotata cu mobilier nou.

Dorim ca institutia noastra sa devina o scoala in plina ascensiune in peisajul de invatamant din zona, o scoala a carei deviza este “A INSTRUI si mai ales A EDUCA, inseamna A INTEGRA COPIII. Elevul trebuie sa-nvete Ca sa ajunga bine-n viata Cand are vise indraznete Scoala pare mai frumoasa Nimic nu este de prisos Matematica, engleza, muzica, romana Oricare pare de folos Cand cartea e stapana Invatatoare: Stancu Constanta Ivan Maria Scoala cu clasele I-IV Mavrodin

Iunie 2009

Cultur\ - ~nv\]\mânt

pagina 7

Ziarul Prim\riei R\cari

ION PILLAT - “PE ARGE{ ~N SUS” SAU POEZIA AROMELOR PIERDUTE

~n peisajul literaturii române din perioada interbelicã, Ion Pillat (1891-l945)-virtual reprezentant al „poeziei pure”- se manifestã ca un artist de facturã clasicizantã, cultivând o poezie eclecticã, sintezã strãlucitã de parnasianism, simbolism [i tradi]ionalism, în linia lui Leconte de Lisle, Alexandru Macedonski, Duiliu Zamfirescu, cu vãdite influien]e din ideologia esteticã gândiristã. Dupã volumele de versuri “VISÃRI PÃGÂNE” (1912), “ETERNITÃTI DE-O CLIPÔ (1914), “AMÃGIRI” (1917), “GRÃDINA DINTRE ZIDURI” (1919), de inspira]ie parnasian-simbolistã, cu volumele „PE ARGE{ ~N SUS” (1923), „SATUL MEU” (1925), BISERICà DE ALTÃDATà (1926), LIMPEZIMI (1928).

Urmeazã faza tradi]ionalistã a poeziei sale. Volumele de versuri “Scutul Minervei” (1933), „CAIETUL VERDE” (1936), “POEME ÎNTRUN VERS” (1936), “UMBRA TIMPULUI”(1940), “TÃRM PIERDUT” (1941), ilustreazã perioada clasicizantã a poeziei lui Ion Pillat, lirica sa înregistând un extraordinar rafinament formal.

Ion Pillat este un poet de mare ]inutã artisticã. Ce înseamnã valen]ele expresive [i cognitive ale limbajului metaforic pillatian, cu sentimentul “eliberãrii catharsice, vom deslu[i, cu plãcerea contemplãrii artistice, pargurgând doar o secven]ã din opera poeticã a lui Ion Pillat, emo]ionantul ciclu „FLORICA” din volumul „PE ARGE{ ÎN SUS”.

Dupã experien]a simbolist-parnasianã din volumele de versuri anterioare, tradi]ionalistul Ion Pillat este, în poeziile din acest ciclu, un artist unic, care a gãsit „cheia ruginitã” a unui „rai oprit”-„Florica” - leagãnul de vis [i de fericire idilicã al copilãriei sale trãite într-un veac apus, pe frumoasele meleaguri arge[ene, re^nviat cu o mare for]ã liricã, în imagini artistice de neuitat. Ion Pillat se apropie de „Florica” ca de un tãrâm sacru, pentru a retrãi aromele dulci ale unei naturi [i a le unei lumi spre care sufletul sãu se îndreaptã necontenit, cu o nemãsuratã nostalgie. Ca [i V. Alecsandri, în „Pasteluri”, el “descrie natura recurgând la metafore plasticizante [i personificatoare”, poetul, dupã expresia lui Tudor Vianu, “nu vede natura decât prin prisma artei, cu ni[te priviri educate la [coala pictorilor”. Senin [i nostalgic, Ion Pillat redescrie un univers mirific în care elementele concrete ale peisajului arge[ean revin în amintire, în culori vii, cu emo]ia nestãvilitã a deta[ãrii în timp. Parcurgând cele 25 de poezii ale ciclului „Florica”, descoperim, în unitatea sa, un lung poem liric despre o realitate materialã [i spiritualã transfiguratã artistic în imagini poetice insolite. Dacã considerãm metafora „un poem în miniaturã”, atunci ciclul „Florica” reprezintã, la nivelul discursului poetic, o suitã de metafore menite sã coloreze o lume pierdutã, regãsitã apoi [i imaginatã magistral de poetul dezrãdãcinat. Descãlecând în pitorescul peisaj arge[ean, ca „Negru-Vodã”, odinioarã, poetul constatã cã [i-a „ctitorit via]a

pe dealurile toamnei”, purtând în suflet -„împodobit pieptar” amintirea „viilor de aur” [i „casa albã” a copilãriei. Avem, astfel, în fa]ã, o priveli[te de vis, feericã, fascinantã: ”Acolo unden Arge[ se varsã Râul Doamnei/ {i murmurã pe ape copilãria mea/ Ca Negru-Vodã, care descãlecând venea,/ Mi-am ctitorit via]a pe dealurile toamnei./ Prin viile de aur ca banii dintr-o salbã,/ Pe al colinei mele împodobit pieptar,/ închis-am fericirea în strâmtul ei hotar/ De nuci boga]i în umbrã, umbrind o casã albã”. („Ctitorii”). Sufletul poetului, învãluit în farmec [i durere, vibreazã puternic, când descoperã, în peisajul renãscut al „Floricãi”, odatã cu sosirea primãverii, “bobocul plãpând de trandafir” [i „un zâmbet de luminã de fiecare floare” („Florica”), sau tresaltã, stãpânit de avântate elanuri, la vederea dealului - „uria[ul”- “ce-[i suie poverile de vii [i crâng” ca, de la înãl]ime, sã-[i revadã “]ara cu sate farã numãr” („Vârful dealului”).

Sunt, în ciclul “Florica”, câteva pasteluri memorabile- „~n vie”, „Cire[ul”, “Cãmara cu fructe”- care fascineazã prin imagistica [i muzicalitatea lor unicã, prin amestecul me[te[ugit de parfum, culoare [i sunet, totul fiind sugerat printr-un limbaj metaforic extrem de sugestiv, demonstrând nebãnuitele „mistere” ale crea]iei poetice specifice unui spirit a[a de „rotund” [i de „senin” ca acela al lui Ion Pillat: „Tot mai miroase via a tîmâios [i coarnã/ Mustos a piersici coapte [i crud a foi de nuc.../ Vezi, din zãvoi sitarii spre alte zãri se duc;/ Ce vrea cu mine toamna pe dealuri de mã-ntoarnã?/Nu e amurgul încã, dar ziua e pe rod,/ {i soarele de aur dã-n pârg ca o gutuie./ Acum-omidã neagrã-spre poama lui se suie,/ Târâ[, un tren de marfa pe-al Arge[ului pod” („~n vie”).

Reîntors pe meleagurile copilãriei, poetul ar vrea sã rãmânã, aidoma “castanului din vie”, împlântat puternic în pãmântul “Floricãi” (“Castanul cel mare”) sau, asemenea rãdãcinilor, sã vegheze din tinã „copaci, mo[ie, vreme” („Rãdãcini”), cu iluzia cã: „{i când, târziu, lungi umbre se vor culca pe lunci/ Când gol va fi cire[ul, iar cerul plin de stele,/ bunicii i-a[ aduce acasã co[uri grele.../ De-a[ mai avea bunicã [i sufletul de-atunci!” („Cire[ul”). De la „Florica”, poetul, lãsând „Povârni[ul viei sã cadã-n praf de soare” dã o fugã pe la „Izvorani” pentru a revedea cãsu]ele sale „rãsfirate”-„mici capre cã]ãrate pe-o râpã de luminã” [i “alba[tri, vine]i; de aur verde, mun]ii /Pãzind de-acolo basmul copilului ce-am fost” („Spre Izvorani”), pãtrunde în „templul adevãrat al firii-pãdurea de fagi” („Pãdurea din Valea-Mare”), ascultã înfiorat cântecul cucului („Cucul din Valea-Popii”), popose[te-n lunca legendarului râu, când „Amurgu-n vãi se lasã cu cîrduri de prigorii” („în luncã”) [i a[teaptã, “Ca zãrile sã fie/ Altare largi suflate în aur preacurat” pentru ca sufletul sãu se umple de „mari, umbrele-nfrã]ite a fra]ilor Gole[ti”. („Parcul Gole[tilor”).

Rãtãcind în trecut, poetul are nostalgia bisericu]ei în ruinã a lui Horia, când ”Iarba crudã-ntinde la soare plase verzi/ Sã

DROGURILE ,O PO VESTE FARA HAPPY-END Drogurile contamineaza ,corup, distrug indivizi si societati , curma vieti, dar pot sa destabilizeze si state , macinandu-le si dezechilibrandu-le mecanismele politice. Veniturile anuale obtinute de traficantii de droguri reprezinta 10 %din totalul comertului international de marfuri. In 1990 volumul global al traficului de droguri a insumat 750 de miliarde $.

In anul 1990 , cancelarul Germaniei Helmut Kohl afirma, bazat pe statistici, privind evolutia consumului de droguri in propria tara ,ca aproximativ 1.000 de toxicomani mor anual si ca 70.000 de persoane recurg la droguri dure.

Ca in 1990 consumul de stupefiante ,sub diferite forme a provocat o crestere a mortalitatii cu peste 300%in comparatie cu 1989.

Se pare insa ca cifra era cu mult mai mare.

DESPRE DROGURI DROG- inseamna materie prima de origine vegetala ,animala sau minerala, care se foloseste la prepararea anumitor medicamente .

Drogarea are repercusiuni negative asupra organismului si inseamna administrarea exagerata de medicamente.

Drogurile sunt substante nocive si periculoase pe care toxicomanii le administreaza pentru asi provoca stari halucinante si euforice .

Drogurile induc consumatorului dependenta .Aceasta este starea psihologica si fizica exprimata prin dorinta nestapanita de a folosi drogul in scopul experimentarii unor noi stari psihologice sau fizice .Dependenta apare sub mai multe forme si anume :toleranta ,obis

nuinta ,dependenta propriu-zisa.

Toleranta este forma de dependenta fizica ce apare cand organismul se obisnuieste cu drogul , necesitand cantitati crescande pentru a obtine aceleasi efecte . Aceasta stare se inrautateste cand anumite droguri sunt folosite in doze mari si pe perioade lungi de saptamani si luni , caci impune folosirea lor tot mai frecventa. Cand folosirea drogului se intrerupe ,apar reactii specifice:ameteala, dureri de cap , neliniste , transpiratie si somn agitat .

Severitatea acestor simptome variaza in functie de drogul folosit.

Mesaje ANTIdrog formulate de elevii scoli iGhergani: Fii destept in randul celor buni/ Si vei castiga Fii destept in randul celor rai/ Si vei pierde E alegerea ta si iti sugerez castigul. Danut.

Alcoolul poate sa te omoare./ Daca esti beat la volan, / Poti face accident cu masina/ Si poti omora pe cineva Elena Drogurile iti distrug viata,/ Sanatatea si multe alte lucruri./ Spuneti NU drogurilor. Diana Toate lucrurile de mai sus au fost spuse de niste copii. Prin simplul fapt ca ei s-au gandit, la varsta lor, la o campanile ANTIdrog in scoala lor, reprezinta un mare pas spre eliminarea grogurilor din societate.

Fiti uniti pentru viata!

Vizitati site-ul Agentiei Nationale ANTIdrog: www.ana.gov.ro Nicolae Constantin

prindã rândurile de umbrã” („Biserica lui Horia”) [i, “purtându[i cu trudã sufletul bolnav”, nãzuie[te la „cãsu]a din copacul copilãriei ca la „sora cea mai bunã cu aripa [i ramul“ pentru a-l primi „la fereastra de cer [i ciocârlii,” spre vindecare (“Cãsu]a din copac”), sau la „Casa din deal” unde, „Prin ochelari de geamuri privea cu ochi de lampã/ O bunicã bunã la nepo]elul mic”(„Casa din deal”). Emo]ionantã rãmâne, prin prospe]imea imaginilor artistice, “Cãmara cu fructe” a bunicilor, poezie a culorilor [i a miresmelor tari ale copilãrie ce nu se uitã dupã trecere anilor: ”Mã prinde amintirea în vânãtul ei fum,/ Prin care cresc pe poli]i [i rafturi ca pe ruguri,/ Arzând în umbã, piersici de jar [i alba[tri struguri/ {i pere de-aur ro[u cu flãcãri de parfum./ {ovãitor ca robul ce calcã o comoarã / Din basmul cu o mie [i una nop]i, mã-nchin:/ Vãd pepeni verzismaragde cu miezul de rubin-/ {i tãmâio[ii galbeni ca soarele de varã.” (“Cãmara cu fructe”). Cu cât ne apropiem de finalul ciclului „Florica”, cu atât tensiunea liricã spore[te, deoarce momentul despãr]irii poetului de „leagãnul” copilãriei se apropie [i clipa ie[irii din fic]iune [i intrãrii în contigent este inevitabilã. Poetul mai rãmâne un pic cu „Feti]a” pe „banca de lemn rustic” („Odihna tatei”) pentru a mai zãri o clipã „Pe-al bastra depãrtare a luncii de demult,/ Trecutul meu ce arde sclipind în Râul Doamnei” („Strãinul”) [i pentru a mai gusta în, galbena luminã a toamnei arge[ene/ Cu mere care zboarã [i berzet care cad,...”un strugur de ruginã” din podgoriile strãmo[ilor („Comoara”). Poezia „Adio la Florica” încheie nostalgic un univers mitic a unei lumi apuse în care licãriri dulci din aura copilãriei lumineazã în suflet tablouri de naturã [i fãpturi umane apar]inând unui tãrâm bucolic.

Clipa despãr]irii de Florica [i de lumea ei de altãdatã este surprinsã admirabil: „O, surugiu, opre[te, stai locului trãsurã!

Prin plute seculare sã vãd cu ochiul plâns Sporind pe ceruri, dealul în flori ca o rãsurã, Ce-n poala lui lumina trecutului a strâns. ... Ba nu. Dã bici mai bine [i drumului îi lasã!

Nu-mi pãrãsesc cãminul în suflet când îl duc, ~mi voi zidi-n ora[e întâmplãtoare casã, Dar de averi, de lume, [i de huliri uituc, Ca Arge[ul sã-[i mâne murmurãtoare ape, ~n crângul de-altãdatã, iar cucul sã-l ascult, Pe ochii mei lãsa-voi sã cadã grele pleoape {i voi gãsi în mine, Florica de demult.”

Sunt emo]ionante mãrturii poetice ale unui spirit meditativ si sensibil, purtând în suflet, prin ani, dulcea povarã a unui univers unic - copilãria, cu bucuriile [i candorile ei nerepetabile.

Prof. Ion Livede

{I CÂ{TIG|TORUL ESTE...

Cu mult timp in urma, spune o legenda, un rege s-a hotarat, intr-o buna zi, sa puna deoparte un timp special din an pentru a-si cinsti si onora cei mai talentati si priceputi dintre supusii sai. Cand ziua mult-asteptata sosi, o mare multime de oameni umplea curtea Palatului Regal.

Patru finalisti au fost adusi in fata si dintre acestia, regele trebuia sa aleaga castigatorul.

Prima persoana prezentata a fost cea a unui filantropist bogat. Se spunea ca acest om merita sa fie onorat nu numai pentru ajutoarele umanitare pe care le facea an de an, dar si pentru ca daduse saracilor o mare parte din averea sa.

A doua persoana era un medic foarte renumit. Regelui i-a fost sugerat faptul ca medicul ar fi meritat aceasta onoare deoarece zi si noapte isi dedica serviciile celor bolnavi.

A treia persoana era un judecator distins. Si de aceasta data, regelui i se spuse ca judecatorul merita aceasta onoare deoarece era recunoscut pentru intelepciunea sa, pentru dreptatea si pentru deciziile corecte pe care le lua. Cu siguranta, nu exista un alt judecator mai cinstit, si mai corect in timpul acela ca acest om...

A patra persoana era o batrana. Fiecare din cei prezenti au fost extrem de surprinsi s-o gaseasca printre finalisti, deoarece manierele ei erau foarte simple, ca si rochia ei, de altfel. Era greu de imaginat ca, cineva ca ea, putea sa fie printre cele mai onorate persoane din imparatie. Ce sanse ar fi putut sa aibe, in comparatie cu ceilalti trei, care aveau atat de multe reusite in viata lor?

Cu toate acestea, puteai simti ceva deosebit legat de aceasta femeie.. privirea plina de dragoste, incredere si blandete. Prezenta ei nu numai ca a starnit curiozitatea regelui, dar l-a si pus pe ganduri... Cine era aceasta femeie? Raspunsul nu a ezitat sa apara din partea unuia dintre slujitorii sai care-i spuse: „Vezi tu, marite rege, pe acel filantropist, doctor si pe judecator? Aceasta femeie le-a fost dascal!”

Femeia aceasta n-avea nici bunuri materiale, nici bogatie, nici tilu care sa-i aduca vreun merit sau renume, ci pur si simplu isi oferise viata ei pentru a indruma mintea si inimile altora in a ajunge Oameni de valoare!

Nu exista nimic pe lumea aceasta mai puternic sau mai crestinesc decat o dragoste care se jertfeste pentru ceilalti!

Ruben Dumitru

± ±

Actualitate

±

Iunie 2009

pagina 8

Ziarul Prim\riei R\cari

Copiii de la Scolile din orasul Racari (Scoala Generala Racari, Scoala Ghergani, Scoala Mavrodin, Scoala Colacu, Scoala Ghimpati si Liceul Teoretic “Ion Ghica “Racari), i-au asteapta pe parintii lor sa vina vineri, 12 iunie, la serbarea de sfarsit de an scolar. Aceasta sa desfasura sub titulatura “Educatia este cel mai de pret dar pe care il poate primi omul!”, iar cei mici au pregati pentru aceasta zi un program artistic alcatuit din scenete si cantecele.

SCOALA CU CLASELE I-VIII COLACU

SCOALA CU CLASELE I-VIII GHIMPATI

FELICITARI ELEVILOR SI PROFESORILOR DE LA SCOALA GHERGANI PENTRU REZULTATELE FRUMOASE

NUMAI CUVINTE FRUMOASE DIN PARTEA PARINTILOR SI ADMINISTRATIEI LOCALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN SCOALA COLACU

SCOALA CU CLASELE I-IV MAVRODIN

COLECTIVUL DIDACTIC AL SCOLII GHIMPATI CARE S-A REMARCAT PRIN REZULTATE BUNE

SCOALA CU CLASELE I-VIII GHERGANI

Ne mândrim rezultatele foarte bune la invatatura si disciplin\, obtinute in anul scolar 2008-2009, rodul muncii deopotriva a elevilor si cadrelor didactice de la scolile din orasul nostru cyanmagentayellowblack

±

Iunie 2009

Actualitate

pagina 9

Ziarul Prim\riei R\cari

±

Aspecte de la festivitatea de ^ncheiere a anului scolar la Liceul Teoretic “Ion Ghica” - Racari

Felicitari colectivului didactic!

IATA PREMIANTII: Clasa a IX-a: Birca Constantin Ionut, Popescu Georgiana, Manolache Cosmin, Nicolae Mihaela, Iliescu Iulia, Dinache Gheorghita; Clasa X-a: Radulescu Ioana, Mihai Mihaela, Mogescu Marian, Ion Florentina, Albu Raluca, Nicolae Violeta; Clasa X-a: Biru Iuliana, Neacsu Anne Marie, Serban Petruta, Manolache Alexandra Claudia, Sandu Catalina (Diploma de ex), Pridon Cristian Angelo; Clasa XII-a: Trandafir Claudia, Vlasceanu Corina, Vasile Valentina, Vasile Gabriela, Nicolescu Ioana, Ion Cristina, Mihalcea Ionela, Stefan Mihaela.

Aspecte de la festivitatea de premiere, la Scoala generala cu clasele I-VIII - Racari

Felicitari tuturor premiantilor si succese pe mai departe!

Premiantii Scolii Racari Clasa a-V-a: Premiul I - Logofatu Martha, Vlada Andrei, Ion Zina, Oprea Daniel, Manolache Marian, Radulescu Alexandru, Tache Adina, Iamandi Leonard, Dinu David; Premiul II – Tanasescu Alexandru; Premiul III – Cazacu Dragos Clasa a-VI-a A: Premiul I - Musat Ileana, Mirescu Georgian, Barbu Iuliana; Premiul II – Ene Ana – Maria, Filip Denisa; Premiul III - Dinu Andreea, Berianu Patricia, Albu Eduard Clasa a –VI-a B: Premiul I - Valeanu Ioana: Premiul II – Dragomir Gabriela: Premiul III – Sandu Alina Clasa a-VII-a A: Premiul I – Constantinescu Sergiu, Grigoras Laura; Premiul II – Voicu , Enache Georgeta; PREMIUL III – Visan Mihaela Clasa a – VII – a B: Premiul I - Iordache Simona; Premiul II – Tanase Marius , Anason Andreea; Premiul III – Iliescu Robert, Niculae Razvan Clasa a VIII a : Premiul I – Stefan Georgiana; Premiul II Cazacu Andreea, Costache Aurel; Premiul III – Duman

±

Marius Premianti scoala Colacu Clasa I : Gheorghiceanu Marius, Alecu Bianca, Ionescu Alina. Clasa a-II-a: Chirita Sabina, Mocanu Andreea, Nelepcu Paul. Clasa a-III-a: Campeanu Adrian Catalin, Gheorghe Daniela Andreea, Alionte Andreea Cristina. Clasa a-IV-a: Alionte Rodica, Coman Delia, Enache Bianca. Clasa a-V-a: Ivan Nicoleta Ana Maria – 9,82, Dumitrache Daniel Ionit – 9,53, Ivan Ana Maria – 8,92. Clasa a-VI-a A: Radu Adelin – 9,93, Neacsu Andrada Marina – 9,83, Chirita Gabriela Alexandra – 9,70, Petre Ionela Florentina – 9,70.

Clasa a- VI- a B: Gherghe Mirela – 9,90, Matei Anca Ileana – 8,60. Clasa a-VII-a: Chiriches Claudia Marina – 9,56, Coman Oana Veronica – 9,53, Maican Silviu Alexandru – 8,96. Clasa a-VIII-a: Iordache Georgiana Loredana – 9,88, Mincu Alina Gabriela – 9,85, Dumitrache Madalina – 9,67 Premianti Scoala Ghergani Clasa I: Visan Gabriela Daniela, Galit Silvia Roxana, Iamandi Cristian Ionut, Fasco Adrian, Raducanu Cristina, Irimia

cyanmagentayellowblack

George. Clasa a-II-a: Costache Eliana Alexandra Paraschiva, Dumitru Auras Marius, Schiopu Georgian Marius Clasa a-III-a : Manea Eduard Adrian, Fasco Angela Alexandra, Macovei Dan. Clasa a-IV-a: Tudor Catalina, Trandafir Cristian Adrian, Serban Roxana, Dinu Alexandru Mihai, Barbu Marian, Dumitru Marinela Adriana Clasa a-V-a: Premiul I Neacsu Georgiana Iris Raquel, Scarlat Sorin, Tanase Miruna Ana Maria. Premiul II Ion Marina Adina. Premiul III Gheorghe Angelica Elena Clasa a-VI-a: Premiul I Tudose Andreea, Catana Adela.

Premiul II Oancea Madalina. Premiul III David Denisa Clasa a-VII-a: Premiul I Milea Ion Stefan, Paunescu Florentina Cristina, Raducanu Ioana Catalina. Premiul II Radu Laurentiu, Laura Cristina, Ghita Vladut, Ene Andrei, Tenciu Elena. Premiul III Luca Catalina, Constantin Andreea Clasa a-VIII-a. Premiul I Neacsu Gabriela Roxana Louisse.

Premiul II Al Fares Maiada. Premiul III Ocolescu Benedetto

±

± ±

Iunie 2009

VIA}A SPIRITUAL| SI MEDICALA

tiva .

Cat priveste continutul constiintei morale ,aceasta se formeaza prin experienta indelungata pe care o dobandeste omul vietuind in societate.

Educatia constiintei incepe in cercul familiei.Este stiut faptul ca la venirea sa pe lume ,copilul nu aduce o moralitate formata ,ci are numai” samanta care daca va cadea pe pamantul cel bun va aduce roada multa “(Luca VIII) Parintii au un mare rol in cultivarea insusirilor morale ale copiilor.Ei le imprima copiilor prin povestile si pilda lor deprinderile morale .Ei sunt cei care ii indruma fie spre inalte idealuri umane ,fie spre abisul viciilor.

Pe primul plan al deprinderii morale este deprinderea omului cu munca.La copii jocul este tot una cu munca .

Din virtutea muncii izvoraste ideea solidaritatii umane ,a milei ,a responsabilitatii .

Toate aceste deprinderi se castiga mai intai in familie .Cu aceasta zestre copilul iese in cercul larg al vietii sociale.El nu va ramane neinfluentat in bine sau in rau de ceilalti factori cu care vine in contact :prietenii,scoala,societatea,lectura,spectacolele.

Un mediu sanatos va contribui la formarea unei constiinte drepte ,in vreme ce unul nesanatos va perverti constiinta .

Dintru inceput ,constiinta morala a avut chemarea de a fi calauza noastra in materie de orientare morala .

Formarea constiintei morale in duhul invataturii crestine este garantia cresterii morale a credinciosilor .

In acest scop se recomanda exercitii de viruti ,lecturi edificatoare,examenul des al constiintei si mai ales unirea cu Hristos in cadrul cultului divin si mai ales la Sfanta Liturghie.

Profesor de religie, Dumitru Cristian

In zilele calduroase unele persoane pot sa sufere tulburari legate de caldura cum ar fi Ai grija de tine! ameteli, senzatie de epuizare sau Noi te ajutam cu insolatie.

Uneori organismul se poate sfaturi pentru adapta la temperatura si umiditatea ridicata mentinerea dar alteori vremea caniculara poate fi daunasanatati toare datorita unor factori cum ar fi: obosela, deshidratarea,obezitatea, alimentatia necorespunzatoare sau alcoolul. Persoanele care nu sunt adaptate la vremea caniculara sunt cele mai expuse riscului.

Ameteala sau lesinul de caldura Cauze Daca stationati o perioada indelungata de timp intr-un loc unde este foarte cald, si mai ales daca stati in picioare, poate sa apara senzatia de ameteala si chiar de lesin.

Aceasta se datoreaza in primul rand faptului ca sangele stagneaza mai mult in partea inferioara a corpului lipsind creierul de o buna irigare.

Masuri In acest caz va puteti reveni daca stati intins intr-un loc racoros, daca beti lichide si daca masati pulpele primelor falage de la degetele mari.

In caz de lesin pana la venirea medicului se poate folosi uleiul esential de menta sau uleiul de rozmarin care au efecte de stimulare si inviorare restabilind astfel functiile creerului si ale inimii.

Se pune flaconul sub nasul persoanei pentru a-l mirosi, sau se pun cateva picaturi de ulei pe o carpa curata sau pe o batista si se tine sub nas ca sa actioneze la inspiratie.

In lipsa acestor uleiuri se mai poate activa un punct aflat la doua treimi in sus pe linia de mijloc intre buza superioara si nas. Se apasa acest punct cu varful degetului mare, exercitand o presiune directionata usor in sus.

Dupa ce persoana s-a trezit poate bea ceai de ghimbir pentru a-i stimula circulatia.

pagina 10

Ziarul Prim\riei R\cari

Rolul con[tiin]ei morale ^n des\vâr[irea cre[tinismului Nemarginita iubire a lui Dumnezeu trebuie sa ne umple inimile de bucurie si speranta fiindca oricat am fi fost de rai si neascultatori,in orice greseala am fi alunecat daca ne vom intoarce cu sincera cainta pentru pacatele noastre ,marturisindu-le la Spovedanie si hotarandu-ne sa traim dupa poruncile lui Dumnezeu,dobandim iertare .

Orice fapta este judecata de Dumnezeu.Criteriul dupa care se face judecata este straduinta sau dezinteresul pe care l-a manifestat in viata cel judecat de a se apropia de Hristos ,de a intra in comuniune cu El .

La judecata solemna,sufletul are martori;acuzatori si aparatori.Cel dintai martor este propria constiinta.

Constiinta morala a fost definita ca un reflex al legii divine in sufletul nostru.De multe ori este numita “glasul lui Dumnezeuin om “.Din scrierile Sfintilor Parinti si ale scriitorilor bisericesti se desprinde adevarul marturisit de slova Sfintei Scripturi,al existentei constiintei morale ca un dat aprionic in structura vietii sufletesti a omului credincios .

Sfantul Ioan Gura de Aur spunea :” Dumnezeu creand pe om a sadit in fiecare judecata nemincinoasa a binelui si a raului adica norma constiintei “.

Fericitul Augustin spunea referitor la constiinta morala “Omule ,poti fugi de toate ,daca vrei ,numai de constiinta ta ,nu .”

Socrate ,marele filosof ,vorbeste in mai multe randuri despre existenta constiintei morale in sufletul sau :” am in mine sadit ceva divin.Duhul acesta care e sadit in mine de copil imi apre ca un glas care ma impiedica sau ma impinge la ceea ce am sa fac “.

Ca aptitudine de a judeca faptele omenesti din punct de vedere moral ,constiinta morala apartine naturii umane ,asa cum apartine aptitudinea cogni-

±

Atentie: nu se administreaza nimic pe cale orala unei persoane inconstiente.

Senzatia de epuizare Cauze Aceasta senzatie pote sa apara datorita pierderii unei mari cantitati de lichide in special prin transpiratie.

8 IUNIE - S|RB|TOARE LA BISERICA “SFÂNTA TREIME” - GHERGANI Biserica “Sfanta Treime” din parohia Ghergani, si-a sarbatorit pe 8 iunie 2009 “HRAMUL”. Sarbatoarea parohiei a inceput cu Sfanta Liturghie oficiata de un sobor de preoti si in prezenta unui impresionant numar de credinciosi. Dupa celebrarea liturgica toti credinciosii participanti au ramas la o agapa frateasca.

Multumim tuturor celor care au contribuit la organizarea si buna functionare a acestei sarbatori. Bunul Dumnezeu sa ne ocroteasca parohia noastra si Biserica noastra Ortodoxa Român\.

inceteze orice alta activitate pentru a inlatura o recidivare a starii de rau.

Sa nu se uite ca persoanele care au suferit de epuizare pe canicula au tendinta de a ramane sensibile si in alte situatii de acelasi gen.

Insolatia Cauze Este un accident provocat de caldura excesiva sau de radiatiile solare.

Printre factorii care conduc la aparitia insolatiei se remarca: activitatea intensa, vremea umeda si foarte calda, aerisirea improprie, imbracamintea groasa si deshidratarea.

Toti acesti factori impiedica organismul sa se poata racori singur prin transpiratie.

Pr. Vlada {tefan - Ghergani negru sau pur si simplu apa foarte putin sarata ( o jumatate lingurita sare la un litru de apa) la care se adauga o lingurita de miere.

Alcoolul este interzis.

In cazurile grave persoanei i se va pune sub nas pentru a inspira o sticluta cu otet sau eter.

Daca bolnavul isi revine si temperatura ajunge sub 39 grade, atunci el este transportat la medic.

Daca bolnavul si-a pierdut cunostinta se poate face respiratie artificiala pana la venirea medicului, sau se poate activa prin presopunctura punctul de deasupra buzei superioare (situat pe linia mediana intre nas si buza) pus in evidenta in

20 minute.

Evitati circulatia in timpul orelor de amiaza ale zilelor de vara cand temperaturile sunt mai ridicate.

Purtati imbracaminte racoroasa si lejera preferabil din bumbac, iar pe cap o palarie sau o sapca de culoare deschisa.

Evitati alcoolul, fumul de tigara, aspirina sau alte medicamente care va pot face sa transpirati.

Consumati alimente usoare care se digera bine si care au un continut ridicat de apa. Astfel puteti folosi salatele de legume (cum ar fi salata de castraveti) si fructele (pepenii verzi, portocalele, etc).

I I R U D L | C E T A R O T A D I R E C | L P NE Primele simptome pot fi o sete intensa, o stare de slabiciune si eventual o lipsa de coordonare musculara.

Mai pot sa apare: crampe, greata, durere de cap, oboseala, pierderea poftei de mancare si chiar diaree.

Daca aceasta epuizare nu este tratata ea se poate agrava, pielea devenind rosie si lipicioasa, cu ritmul de batai ale inimii crescut si cu pupilele dilatate ducand la insolatie.

Masuri Persoana cu senzatia de epuizare trebuie sa se odihneasca la umbra intr-un loc racoros, asezata cu picioarele mai sus decat corpul si avand comprese reci la cap.

Deasemeni i se poate face vant deasupra intregului corp si poate bea apa rece usor sarata.

Daca tratamentul primelor simptome nu da rezultat intr-o jumatate de ora se cheama de urgenta medicul.

Daca persoana isi revine, ea trebuie sa evite expunerea la caldura si sa

Primele simptome sunt asemanatoare cu cele ale epuizarii: slabiciune, ameteala, greata, gura uscata, sete puternica.

Apoi pielea devine rosie, uscata si fiebinte (uneori vinetie datorita lipsei de oxigen). Desi temperatura interna este crescuta (40-41grade celsius) persoanei ii poate fi frig.

Pot apare dureri de cap, somnolenta, stari de voma, halucinatii sau delir, putand merge pana la pierderea cunostintei.

Masuri Tratamentul insolatiei consta in scoaterea imediata de sub razele soarelui, impachetari cu cearceafuri umede, punga cu gheata la cap.

Se poate stropi intregul corp cu apa rece efectuand apoi o ventilatie pentru racire cu un prosop sau un cearceaf.

Extremitatile se maseaza usor pentru a stimila circulatia.

Intre timp daca persoana este vioaie si ii este sete ea poate consuma o infuzie de menta, de ceai

black

cadrul paragrafului referitor la ameteala si lesin.

Cum va restabiliti dupa tulburari datorate caldurii excesive In primul rand trebuie sa beti mari cantitati de lichide. Pentru ca aveti nevoie de saruri minerale beti supe de legume si sucuri de fructe in loc de apa.

Consumati alimente care sa ajute la refacerea nivelului de potasiu si de magneziu, minerale deficitare in cazul acestor tulburari.

Astfel puteti consuma banane, pepeni galbeni, linte, cartofi, mazare, fasole boabe si soia.

Cum preveniti tulburarile provocate de caldura

Organismul trebuie mentinut hidratat prin consumul de lichide inainte, in timpul si dupa un efort fizic.

Astfel crampele cauzate de caldura pot fi prevenite band un pahar plin cu apa cu treizeci de minute inaine de orice efort intensiv continuand cu cantitati mici baute la fiecare 15-

Dr. Carp Marioara

Iunie 2009

Actualitate In Romania executarea lucrarilor de constructii este permisa numai pe baza unei autorizatii de construire sau de desfiintare.

Autorizatia de construire constituie actul de autoritate al administratiei publice locale pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea constructiilor.

Actul normativ in baza caruia se autorizeaza construirea este Legea 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile ulterioare.

In conformitate cu dispozitiile Legii, lucrarile de constructii sunt operatiunile specifice prin care:- se realizeaza constructii de orice fel; - se desfiinteaza constructii si/sau amenajari asimilabile constructiilor.

Realizarea (edificarea) constructiilor civile, industriale, agricole sau de orice natura, inclusiv a instalatiilor aferente acestora, se poate efectua numai in baza si cu respectarea prevederilor unei autorizatii de construire, emisa in temeiul Legii si in conformitate cu prevederile documentatiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului, avizate si aprobate potrivit legii.

Desfiintarea (demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea partiala sau totala) constructiilor si instalatiilor aferente constructiilor, precum si a oricaror amenajari se poate face numai pe baza unei autorizatii de desfiintare, emisa in aceleasi conditii cu autorizatia de construire.

Autorizatia de Construire – AC Termen de emitere– cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii Perioada de valabilitate a AC – cel mult 12 luni de la data emiterii, interval in care solicitantul este obligat sa inceapa lucrarile. In aceasta situatie valabilitatea autorizatiei se extinde pe toata durata de executie a lucrar-

AUTORIZA}IA DE CONSTRUIRE ilor. Prin exceptie in cazul justificat in care lucrarile de constructii nu pot fi incepute ori nu pot fi executate integral la termenul stabilit, investitorul poate solicita autoritatii emitente prelungirea valabilitatii autorizatiei cu cel putin 15 zile inaintea expirarii acesteia.

Prelungirea valabilitatii autorizatiei se poate acorda o singura data si pentru o perioada nu mai mare de 12 luni.

Solicitantul autorizatiei de construire/desfiintare poate fi orice persoana fizica sau juridica detinatoare a unui titlu asupra imobilului, care atesta dreptul de proprietate (contract de vanzare-cumparare, de schimb, de donatie, certificat de mostenitor, act administrativ de restituire, hotarare judecatoreasca etc.), sau a unui contract de concesiune, contract de cesiune, contract de comodat, ori a unui contract de inchiriere (numai pentru constructii cu caracter provizoriu, cu acordul expres al proprietarului de drept). Solicitarea emiterii unei autorizatii de construire/desfiintare se poate face fie direct de catre detinatorii titlului asupra imobilului sau de investitori, fie prin intermediul unui imputernicit, desemnat in conditiile legii, care poate fi consultantul, proiectantul, orice alta persoana fizica sau o persoana juridica autorizata, care are in obiectul de activitate managementul sau proiectarea lucrarilor de constructii.

Documentele necesare emiterii AC: a) cerere pentru emiterea autorizatiei de construire; b) actul doveditor al titlului asupra imobilului, care sa ii confere solicitantului

Acte necesare pentru instalare gaze naturale - Cerere tip (formularul poate fi ridicat de la S.C. DISTRIGAZ SUD Sucursala Targoviste); - Copie act de identitate (BI/CI); - Plan de incadrare in zona (Primaria orasului Racari-Birou Urbanism si Amenajarea Teritoriului); - Autorizatie de construire (Primaria orasului Racari-Biroul Urbanism si Amenajarea Teritoriului);

pagina 11

Ziarul Prim\riei R\cari

Sau - Adeverinta (Primaria orasului Racari-Biroul Agricol).

S.C. DISTRIGAZ SUD Sucursala Targoviste – Str. Tudor Vladimirescu nr. 30-32

AFL|M DE L A SERVICIUL IMPOZITE {I TA XE LOCALE, PENTRU DUMNEAVOASTR|, URM|TOARELE: Va informam, referitor la plata impozitelor si taxelor locale, ca incepand cu data de 31 martie 2009, data la care s-a incheiat primul termen de plata , se calculeaza si se percep majorari de intarziere in procent de 0,1 % / zi intarziere.

Impozitul pe teren datorat aceluiasi buget local de catre contribuabili, persoane fizice si juridice, pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata. In cazul in care contribuabilul detine in proprietate mai multe terenuri amplasate pe raza aceleiasi unitati administrativ teritoriale, suma de 50 lei se refera la impozitul pe teren cumulat.

dreptul de executie a lucrarilor de constructii (in copie legalizata); c) certificatul de urbanism (in copie); d) documentatia tehnica D.T., in doua exemplare, dintre care un exemplar se arhiveaza la emitent si un exemplar vizat spre neschimbare se returneaza beneficiarului; e) avizele, acordurile si actul administrativ al autoritatii pentru protectia mediului competente, solicitate prin certificatul de urbanism, in copie; f) studiile, raportul de expertiza tehnica pentru lucrari de interventie la constructii existente si/sau raportul de audit energetic pentru lucrari de interventie in vederea cresterii performantei energetice la cladiri, solicitate prin certificatul de urbanism, in conditiile legii, un exemplar; g) dovada privind achitarea taxelor legale, in copie.

Documentatia tehnica - D.T. Documentatiile tehnice - D.T pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, precum si proiectele tehnice se elaboreaza de colective tehnice de specialitate, se insusesc si se semneaza de cadre tehnice cu pregatire superioara numai din domeniul arhitecturii, constructiilor si instalatiilor pentru constructii, astfel: a) de arhitect cu diploma recunoscuta de statul roman, pentru proiectarea partii de arhitectura pentru obiective de investitii cuprinse la toate categoriile de importanta a constructiilor supraterane si a celor subterane; b) de ingineri constructori si de instalatii, cu diploma recunoscuta de statul roman, pentru partile de inginerie in domeniile speci-

Procedura schimbarii de nume pe cale administrativa este reglementata de Ordonanta Guvernului nr.

41/2003 privind dobandirea si schimbarea pe cale administrativa a numelor persoanelor fizice, aprobata prin Legea nr. 323/2003, cu modificarile si completarile ulterioare Persoana care solicita schimbarea numelui pe cale administrativa va depune o cerere la primaria in a carei raza teritoriala isi are domiciliul, sau la primaria ultimului loc de domiciliu avut in tara, in cazul cetatenilor romani cu domiciliul in strainatate.

Cererea de schimbare a numelui trebuie sa fie motivata si sa fie insotita de urmatoarele acte : copii legalizate de pe certificatele de stare civila ale persoanei care solicita schimbarea numelui; - un exemplar al MONITORULUI OFICIAL AL ROMANIEI, Partea a III-a, in care a fost publicat, pe cheltuiala solicitantului, extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea caruia sa nu fi trecut mai mult de un an; - consimtamantul, dat in forma autentica, al celuilalt sot, in cazul schimbarii numelui de familie purtat in timpul casatoriei; - copia de pe decizia de aprobare a autoritatii tutelare, in cazurile prevazute de art.7 din O.G. nr.41/2003; - cazierul judiciar si cazierul fiscal ale solicitantului; - orice alte acte pe care solicitantul le considera necesare.

(1) Cetatenii romani pot obtine, pentru motive temeinice, schimbarea pe cale

fice, pentru obiective de investitii cuprinse la toate categoriile de importanta a constructiilor supraterane si subterane, precum si la instalatiile aferente acestora; c) de conductor arhitect, urbanist si/sau de subinginer de constructii, cu diploma recunoscuta de statul roman, pentru cladiri de importanta redusa si aflate in afara zonelor protejate, stabilite conform legii.

Autorizatia de Demolare – AD Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea - partiala sau totala - a constructiilor si instalatiilor aferente, precum si a oricaror amenajari se face numai pe baza autorizatiei de desfiintare obtinute in prealabil de la autoritatile administratiei locale.

Autorizatia de desfiintare se emite in aceleasi conditii ca si autorizatia de construire, in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora, potrivit legii.

Documentele necesare emiterii AC: a) cerere pentru emiterea autorizatiei de desfiintare, completata cu elementele de identificare si datele tehnice conform D.T.A.D.; b) actul doveditor al titlului asupra imobilului, care sa ii confere solicitantului dreptul de executie a lucrarilor de constructii (in copie legalizata); c) certificatul de urbanism (in copie); d) documentatia tehnica - D.T. A.D., in doua exemplare, dintre care un exemplar se arhiveaza la emitent si un exemplar vizat spre neschimbare se returneaza beneficiarului; e) avizele, acordurile obtinute de solicitant, altele decat cele din competent de obtinere a emitentului, stabilite prin certificatul de urbanism (in copie); f) certificate de atestare fiscal privind valoarea de impozitare a imobilului (in copie); g) dovada privind achitarea taxelor legale, in copie.

administrativa a numelui de familie si a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea, in conditiile prezentei ordonante.

(2) Sunt considerate ca intemeiate cererile de schimbare a numelui in urmatoarele cazuri: a) cand numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau in alt mod; b) cand persoana in cauza a folosit, in exercitarea profesiei, numele pe care doreste sa il obtina, facand dovada cu privire

Referent, Alexandru Alexandru straina intr-un nume romanesc, pe cale administrativa, si doreste sa revina la numele dobandit la nastere; g) cand parintii si-au schimbat numele pe cale administrativa, iar copiii solicita sa poarte un nume de familie comun cu al parintilor lor; h) cand persoana in cauza solicita sa poarte un nume de familie comun cu al celorlalti membri ai familiei, nume care a fost dobandit ca urmare a adoptiei, a mentinerii numelui la casatorie, a stabilirii filiatiei ori a unor schimbari de nume aprobate anterior pe cale administrativa; i) cand sotii au convenit cu ocazia incheierii casatoriei sa poarte numele de familie reunite si ambii solicita schimbarea acestuia pe cale administrativa, optand pentru numele de familie dobandit la nastere de catre unul dintre ei ori sa revina fiecare la numele avut anterior casatoriei; j) cand persoana in cauza face dovada ca a fost recunoscuta de catre parinte ulterior inregistrarii nasterii, insa, intrucat nu a sesizat instanta pentru incuviintarea purtarii numelui de familie al acestuia in timpul vietii, nu exista alta posibilitate de dobandire a numelui parintelui decat pe cale administrativa; k) cand prenumele purtat este specific sexului opus; l) cand persoanei i s-a incuviintat schimbarea sexului prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila si solicita sa poarte un prenume corespunzator, prezentand un act medico-legal din care sa rezulte sexul acesteia; m) alte asemenea cazuri temeinic justificate.

Procedura schimb\rii de nume pe cale administrativ\ la aceasta, precum si asupra faptului ca este cunoscuta in societate sub acest nume; c) cand, din neatentia ofiterilor de stare civila ori ca urmare a necunoasterii reglementarilor legale in materie, au fost efectuate mentiuni gresite in registrele de stare civila ori au fost eliberate certificate de stare civila cu nume eronate, in baza carora au fost eliberate alte acte; d) cand persoana in cauza are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte, de regula reunite, si doreste schimbarea acestuia; e) cand persoana in cauza poarta un nume de familie de provenienta straina si solicita sa poarte un nume romanesc; f) cand persoana si-a schimbat numele de origine

Ag.pr. Badea Cristina Georgeta

{I DUMNEAVOASTRÃ AVE}I UN ROL IMPORTANT PENTRU SIGURAN}A ORASULUI ÎN CARE LOCUI}I •Când pleca]i de acasã, încuia]i u[ile [i ferestrele! Nu lãsa]i cheile de la casã în locuri vizibile, u[or de gãsit! •Dacã ve]i lãsa mãtura în u[ã, va fi [i pentru ho]i un semn cã nu sunte]i acasã, nu doar pentru oamenii de bunã credin]ã! •Nu cumpãra]i animale fãrã acte ori elemente de identificare! •Nu lãsa]i animalele nesupravegheate pe câmp ori pe drumurile intens circulate!

•Un câine bun este o comoarã la

casa omului! •Nu pãstra]i sume mari de bani în casã! Nu vã lãuda]i cu diverse câ[tiguri, s-ar putea sã fi]i vizita]i de ho]i! •Când face]i o platã, nu permite]i persoanelor strãine sã vadã unde vã ]ine]i banii!

•Pentru mai multã siguran]ã, anun]a]i Poli]ia dacã angaja]i sau gãzdui]i muncitori zilieri!

•Nu vã lãsa]i atra[i de bunuri oferite spre vânzare de persoane strãine, la pre]uri mici!

•Aten]ie cum stabili]i pre]ul atunci când angaja]i persoane pentru repararea jgheaburilor! •Consumul excesiv de alcool nu duce decât la necazuri: scandaluri, bãtãi, chiar moarte!

•Evita]i sã vã deplasa]i prin locuri necirculate, în special noaptea, mai ales dacã sunte]i femeie!

POLITIA DE PROXIMITATE

±

±

±

2009 Iunie Ziarul Prim\riei R\cari

~n interesul cet\]eanului

pagina 12

Ce a mai f\cut primaru’ ...?

Capela de la Ghimpati care se va inaugura la 15 august , de Sf. Marie

Inaugurarea locului de joaca de la Racari

Inaugurarea locului de joaca de la Ghimpati

Continuarea lucrarilor la Baza Sportiva Racari

Amenajarea locului de la statuia Eroilor de la Ghimpati

Primaria Racari a capatat un alt aspect

Nivelare drum - zona lunca - Ghergani

Nivelare cu auto-grederul - Stanesti

Pietruire si subtraversare - Mavrodin (zona barierei)

Pietruire in localitatea Balanesti

Mavrodin - lucrari de subtraversare Lucrari de nivelare in zona Oraca- Ghergani

Pietruire-nivelare teren: drumul spre Lunguletul ±

Mavrodin - subtraversari si pietruire - zona bazei

cyanmagentayellowblack

±

Iunie 2009

~n interesul cet\]eanului

pagina 13

Ziarul Prim\riei R\cari

Ce a mai f\cut primaru’ ...?

Pietruire drum in satul Colacu zona cimitirului

Colacu - subtraversare zona [colii generale Amenajare drum la loturile da casa pentru tineri, Colacu Nivelarea drumului in satul Ghimpati

Nivelarea drumului BalanestiStanesti

Continuarea lucrarilor de amenajare la adapostul pentru cainii si caii fara stapan

Montarea de limitatoare de viteza pentru siguranta pietonilor -Racari

Nivelarea drumului intre localitatile Colacu- Ghimpati

Curatirea canalului de gunoaie (30 tone) la iesirea din satul Ghimpati

Repararea si amenajarea conductei de apa, zona blocurilor

SEJURUL CELOR CU CORONI}| La initiativa domnului senator Valentin Calcan, Primaria Racari a oferit o sedere de 5 zile la Hotelul Pestera pentru elevii premianti de la scolile din orasul Racari.

Iata grupul celor care participa, LOGOFATU MARTA, ION ZINA, VOICU ROBERTA, FILIP DENISA, MUSAT ILEANA, OANCEA MADALINA, TUDOSE ANDREEA, CATANA ADELA, ZAMFIR GEORGIANA, NEACSU ANDRADA, CHIRICHES CLAUDIA, EREMIA LAURA, ENE ANA MARIA, ENE ANDREI, RADU CONSTANTIN, MILEA STEFAN, MANOLACHE MARIAN, VLADA ANDREI, BRAILEANU EMIL, ION GEORGE, LANGA GABRIEL, DIMA ROBERT, LOGOFATU GABRIEL, VOICA ELENA, DAVID ANA MARIA, DAVID OANA, MATEI MADALINA, MODROGEANU CRISTIAN, BASTURESC PAVEL, BADILA MIHAELA, MARIN SORIN, ENACHE GEORGETA Vacanta placuta!

E C H I PA D E F O T B A L Î N S A L Ã O R A { U L U I R Ã C A R I JOACÃ FINAL A ÎN JUDE}UL DÂMBOVI}A! 2-2 incredibil în ultimele 2 secunde [i câ[tigã grupa semifinalã cu 4puncte!

Fantastica echipã a ora[ului Rãcari joacã finala primei edi]ii a Campionatului de fotbal în salã! Finalã care s-a amânat de 4 ori deoarece nu au sosit medaliile [i nici cupa...Dar sã revenim asupra ultimului meci în care aveam nevoie de un egal pentru a fi în finalã. A fost incredibil de greu, am întâlnit o echipã, Valea Lungã extrem de motivatã dar [i foarte valoroasã, cu un presing nimicitor a reu[it sã recupereze multe mingi la jumãtate [i a dominat prima reprizã, reprizã în finalul cãreia dupã un un-doi extrem de reu[it dintre Gabi [i profesorul, mingea a ajuns la utimul care a [utat slab în loc sã paseze la col]ul scurt unde se afla {oparu, un jucãtor inteligent care se va dovedi esen]ial pe final. Ocazie foarte mare care era sã coste echipa. A revenit în echipã Robi]ã care s-a luptat exemplar, cu poftã de joc, dar uneori abuzând de mingi lungi, care pe teren mic s-au dovedit ineficiente. Prima reprizã s-a încheiat 0-0, rezultat care era favorabil Rãcarului, dupã pauzã meciul a devenit dramatic, la o lansare în adâncime pe o deviere în mare vitezã Valea Lungã înscrie [i era în finalã, dar Gabi V. gãse[te un culoar infim [i înscrie 1-1, se rãstoarnã toatã situa]ia... Profesorul e pe margine aproape toatã repriza, Leonard schimbã des cu {oparu, Robi]ã urcã ca vârf, dar Valea Lungã pe un fond bun înscrie dintr-un unghi imposbil cu un [ut frumos, pe col]ul scurt .2-1 [i echipa Rãcari nu mai spera... Meciul ia conota]ii dramatice, luft Robi]ã din 4m [i totul pãrea pierdut...

Dar antrenorul Chi]ulescu Dumitru îi face semn profesorului (Marin Sorin) sã intre când mai era un minut, Leonardo ob]ine o loviturã liberã din centrul terenului, profesorul bate, dar se opre[te parcã a[teptã finalul mai erau 8-9 secunde, trei jucãtori adver[i se reped sã îl blocheze în centru pentru

a nu putea bate, {oparu iese inteligent în dreapta lipit de tu[ã, profesorul îl vede, paseazã, stop [i [uteaz\ fãrã ezitare {oparu, portarul respinge în fa]ã [i Gãbi]u - gol incredibil, face dubla, când mai erau 2 secunde din meci. 2-2 fabulos ,norocos, muncit… Mingea nici nu a mai fost repusã de la centru, uluire [i bucurie fantasticã, Rãcari e în finalã! {i când te gânde[ti cã dupã primul meci au fost atâtea frustrãri? Un singur om a crezut cu adevãrat cã se poate ajunge sã se joace cu cupa pe masã…

Clasamentul grupei ^n semifinale:

1.Rãcari 2j 1 1 0 4p. 5-2 2.Valea Lungã 2j 0 2 0 2p. 6-6 3.Crevedia 2j 0 1 1 1p. 4-7 Finala: RÃCARI–VULCANA, 20 iunie SALA POLIVALENTÃ DIN TÂRGOVI{TE!

Vremea ^n R\cari - Prognoza meteo pe 15 zile

cyanmagentayellowblack

± ±

De interes general

±

Iunie 2009

pagina 14

Ziarul Prim\riei R\cari

P\rerea ta conteaz\ ...doar dac\ o spui!

S\bie[ti In numeroasele intalniri cu cetatenii, fie in cadrul organizat, fie in mod spontan, acestia si-au exprimat parerile privind unele aspecte ale vietii comunitatii. Va prezentam in continuare astfel de propuneri facute de cetateni in cursul lunii mai: Dl Barca Emil – Colacu, propune infiintarea la Gradinita Colacu a unei grupe de copii intrucat numarului de locuri existent este insuficient pentru numarul de copii care doresc sa urmeze cursurile Gadinitei din localitate.

Am comunicat d-lui Tanase Mugurel, director la Scoala Colacu si acesta va propune la ISJ - DB functionarea a doua grupe de copii, fie si cu educatoare suplinitoare, la grupa nou aparuta. In felul acesta, aproximativ 50 de copii vor putea frecventa cursurile Gradinitei zilnic. Spatiul este suficient, conditiile igienico-sanitare, in conformitate cu normele in vigoare.

Domnul Tanase Nicolae – Colacu, propune remedierea drumului spre biserica, un pod si un gard in fata bisericii.

Dl. Ciobanu Constantin – Colacu doreste introducerea curentului la loturile de casa destinate tinerilor situate la intrare in satul Colacu.

Dl Primar raspunde ca exista preocuparea pentru schimbarea transformatorului si pentru extinderile retelei de curent electric in satul Colacu-Ghergani.

Dl Matei Alexandru – Colacu propune executarea santurilor cu utilajul, contracost.

Primaria orasului Racari dispune de un sinRacari gur utilaj; in acest sens, ramanand ca rezolvarea acestei probleme sa se faca dupa ce se vor achizitiona mai multe utilaje.

In localitatea Sabiesti, mai multi cetateni s-au plans de lipsa contractelor de gunoi, astfel ca in data de 4 iunie, ora 10:30, reprezentantii Supercom-Titu s-au prezentat pentru incheierea de contracte cu cetatenii.

Au fost incheiate 22 de contracte, urmand ca in perioada urmatoare numarul acestora sa creasca.

Dl. Eugen Sandu - Sabiesti, doreste schimbarea transformatorului (lucrare ce se va efectua anul acesta, cand se va realiza si impartirea retelei Colacu-Sabiesti, pentru echilibrarea consumului de curent electric.

Dna Andrei Gheorghita vorbeste tot despre transformator si doreste ca mijloacele de transport sa aiba capacitate mai mare pentru ca cetatenii sa se deplaseze in conditii mai bune in alte localitati, mai ales duminica. In ceea ce priveste gunoiul de la canal, dna Andrei Gheorghita propune montarea unui indicator de avertizare privind amenzile ce se percep pentru aruncarea gunoiului, atata timp cat exista firma colectoare.

Dna Tudor Stefania - Sabiesti, propune urgentarea acordarii autorizatiei de construire pentru tinerii care au loturi de pamant.

Dl primar in asigura pe cetateni ca biroul urbanism din cadrul Primariei orasului Racari va raspunde tuturor solicitarilor.

Dl Guta M. propune montarea in Mavrodin, a unei tevi in capul satului, la canal, pentru subtraversare; masina de colectare a gunoiului nu vine peste tot evitand stradutele mai inguste…

Domnul Duta Marian, doreste sa cunoasca, cum se face scutirea de impozit. Cerintele privind scutirea de impozit sunt: venituri mai mici decat salariul minim pe economie, dovedite cu documente.

La adunarea cu cetatenii de la Mavrodin a participat si Doamna Coman Maria (83 de ani) care si-a exprimat dorinta de a i se atribui lemne pentru iarna. Cererea a fost aprobata aprobata in data de 8.6.2009.

Asteptam propunerile si sugestiile dumneavoastra la sediul Primariei orasului Racari, fie in caseta special amenajata, fie la numarul de telefon 0245.658.611 fie la

Mavrodin

adresa contact@primariaracari.ro

Ghergani

Colacu

Ghimpati ±

black

±

Iunie 2009

~n interesul cet\]eanului

pagina 15

Ziarul Prim\riei R\cari

E bine sa stiti!

ANUN}URI

Vând vac\ de 8 ani, dou\ g\le]i de lapte/zi; adresa]i la Dobre Ioana, str.

Popescu R\c\reanu, nr. 2 (str. Pietei, ^n spate la Ethos).

Rela]ii la Dobre Ioana - R\cari.

Dupa ploi torentiale, iata ca s-a instalat un val de caldura mult peste media temperaturilor normale pentru aceasta perioada.

Canicula si-a pus amprenta si pe judetul Dâmbovita. Ieri, înca de la primele ore ale diminetii, boarea de caldura si-a facut simtita prezenta pe strazile din orasul Racari, unde cetatenii încercau sa mai gaseasca o oaza de racoare.

Cadrele medicale atrag atentia populatiei asupra riscurilor la care se supun prin expunerea la temperaturi ridicate, facând o serie de recomandari: îmbracamintea trebuie sa fie lejera, din fibere

naturale si culori deschise, capul acoperit cu palarii sau sepci. De asemenea, se recomanda consumul ridicat de apa, evitarea bauturilor cu continut ridicat de cofeina, indicat este si consumul ridicat de fructe si legume proaspete.

Vârstnicii, persoanele cardiace, copiii trebuie sa evite pe cât posibil deplasarile prin caldura între orele 11.00 - 18.00

Str\zi ^n Ghergani!

VERTICAL

ORIZONTAL 1. Strad\ principal\ (2 cuv) - Str\zi ^nguste 2. Marius Carave]eanu - Talent - Dat\ afar\ cu for]a 3. St\pânit - Sc\z\mânt 4. Comic\ - Posesiune 5. ~ntins - Lege! - Cenu[ii 6. Provincial german - N\drag 7. Calapod - Frecvent 8. Ridicat de la ^nceput! - Inclus - Deschideri Carte.

9. Alge! - Du[m\nii - Strada contopirii (nom., sing) 10. Palpita]ii - Loiale f\r\ extreme!

11. Irlanda...pe harta Europei - Condimentat Asem\n\tor.

12. Izb\vit - ~ncorporat REZOLVARE NR ANT. ANA IPATESCU- LOCORASEAN-ER-ASEMUITI-EDICT-PAN-R-ACETAT-TITREIA-IERI-GRUP-SO-LO-AI-TONOMATE-RACARI-ONUTITERATIV-AU-IADES-METRI

1 2 3

4

5 6

7

8 9 10 11 12 13

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1. Oprimat - R\zboinic sub {tefan cel Mare 2. Institu]ie pe strada “Drumului de fier” (2 cuv) 3. Noroc... bun - Alt\ strad\ ... umblat\ des (nom., sing) 4. Gara noastr\...mic\ - Gaur\-n butoi.

5. Neplacut\ la vedere - Na[ de nunt\.

6. Curelu[\ de me[in\ - Emilia alintat\! De[eu.

7. Retractat\ 8. ~n cad\! - Cafea solubil\ - Timp destul 9. Supersti]ie - Pasiune central\! - Element ^n vârst\ 10. Cu gust u[or de pelin (fem., sing) ~nsemn\ri 11. Alt\ strad\ ... dorit\.

12. ~n mesaj! - Poftim - Strada perpendicular\ pe cea principal\.

13. Prive[te - Aranjat... la ochi.

12

Ilie Georgian

Sarbatori Ortodoxe - Rânduieli Biserice[ti 14.06.2009 - 20.07.2009

DIN REGISTRELE ST|RII CIVILE

Mai 2009

N|SCU}I

D ECE S E

Voicu Ioana - Racari 88 ani Rosu Constantin - Mavrodin 81 ani Radu Stanca - Racari 86 ani Vasile Gheorghe - Racari 77 ani Nitoi Ion - Racari 73 ani Popa Gabriela - Mavrodin 56 ani Tudorache Vasile - Colacu 85 ani Niculae Marin - Mavrodin 71 ani Dragomirescu Gheorghe - Racari 87 ani Alecu Ion - Racari 54 ani Cimpeanu Nicolae - Colacu 73 ani

Micu Lucian-Ionut - 9.05. 2009 Nita Daniela Ana-Maria - 24.04.2009 Stan Andrei Costin - 21.05.2009 R\ducanu Costica-Elvis - 21.05.2009

C|S|TORII

14 D Duminica 1-a dupa Rusalii (Tuturor Sfintilor) 15 L Sf. Prooroc Amos; Sf. Isihie; Fer. Ieronim þi Augustin al Hiponei (Începe Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel) 17 M Sf. Mc. Manuil, Savel þi Ismail; Sf. Mc. Isavru þi cei împreunã cu dânsul 21 D Duminica a 2-a dupa Rusalii (A Sfintilor americani si români) 22 L † Sf. Ier. Grigorie Dascãlul, mitropolitul Þãrii Româneþti Sf. Ier. Mc. Eusebiu, Zenon si Zina; Sf. Alban 24 M †) Naþterea Sf. Ioan Botezãtorul (Sânzienele–Drãgaica) (Dezlegare la peste) Sf. Ier. Niceta de Remesiana; Aducerea moaþtelor Sf. Ioan cel Nou de la Suceava 28 D Duminica 3-a dupa Rusalii 29 L †) Sfinþii Slãviþi Apostoli Petru þi Pavel 30 M † Soborul Sf. 12 Apostoli; †) Sf. Ier. Ghelasie de la Râmeþ 1 M Sf. mucenici doctori fãrã-de-arginþi Cosma þi Damian din Roma; †) Sf. Ierarh Leontie de la Rãdãuþi 2 M † Aþezarea veþmântului Maicii Domnului; Sf. Ier. Iuvenalie al Ierusalimului; †) Sf. Voievod Þtefan cel Mare 5 S † Cuv. Atanasie Athonitul; Cuv. Lampadie; Sf. Mc. Ciprian 6 D Duminica a 3-a dupã Rusalii (Matei 3) 10 J Sfinþii 45 de mucenici din Nicopolea Armeniei 11 V Minunea Sf. Mc. Eufimia; Sf. Olga, împãrãteasa Rusiei 13 D Duminica a 4-a dupã Rusalii (Matei 4). Sfinþii Pãrinþi de la Sinodul IV ecumenic (Calcedon 451) 16 M Sf. Ier. Mc. Atinoghen þi cei 10 ucenici ai sãi 18 V †) Sf. Mc. Emilian de la Durostor; Sf. Mc. Iachint; Cuviosul Pamvo 20 D Duminica a 5-a dupã Rusalii (Matei 5) † Sf. Slãvit Prooroc Ilie Tesviteanul

Anason Daniel - Gheorghe cu ~nsur\]elu Ioana Miric\ Gheorghe cu Jalb\ Florentina Asan R\zvan cu Dumitru Andreea Daniela Matei Marin cu Pintilie Mihaela Coman Valentin Ofi]er Stare Civil\, cu Sandu Niculina Bucur Ancu]a

±

±

±

Iunie 2009

Publicitate

pagina 16

Ziarul Prim\riei R\cari

m g

SC GROUP M CONSTRUCTION AND TRADE COMPANY LIMITED SRL SC GROUP M. MARKETING CO SRL

Telefon: 021 316 70 60/021 316 70 62/0724 232 512/0721 200 304 www.groupm.ro Oras Racari,Sat Ghergani Judetul Dambovita Cabine de paza, constructii civile si industriale, locuri de joaca pentru copii, banci, cosuri stradale, containere si ambarcatiuni

S.C. MEGA MEGA CONSTRUCT METAL METAL S.R.L S.R.L Fabrica: {os Bucure[ti-Târgovi[te- DN.71 R\cari/Dâmbovi]a ROMANIA Tel./Fax: (004) 0245 658 285 -87 Mobil: 0721246802; www.megadoor.ro; office@megadoor.ro

Firma Modrogeanu

Luni 29 iunie 2009, ^ncepând cu ora 09:00 pute]i beneficia de consult oftalmologic gratuit la sediul prim\riei

Magazin Pesticide ofer\ pentru prim\vara anului 2009: - Semin]e de calitate (legume, lucerna, porumb, gazon) etc.

- Pesticide. - Consultan]\ - Gratuit - Furaje - concentrate pentru pasari Adresa: Strada spre Ghimpati, nr 59 - Deschis ^n fiecare zi inclusiv Sâmbata [i Duminica. Telefon: 0788899800

Firma Modrogeanu, Racari, strada Ana Ipatescu 36, vinde din stoc [i la comanda: scutere, ATV-uri, biciclete [i cu plata in rate. Asiguram si piese de schimb. Oferim garan]ie.

Tel: 0745423016/0762449233.

FAST FOOD OK Primul FAST FOOD la standarde europene din orasul Racari, Clatite cu gem si ciocolata LA NUMAI 1,5 LEI Sandwich-uri Chicken Nuggets 3,50 lei Prajituri, Pulpe pui, Aripioare, Ficatei, Carnaciori, Pizza, Kebab, Pateuri cu branza, Strudel cu mere, Salat\ de Boeuf, Salat\ Mexicana, Salat\ Fermierului, Salat\ Oriental\, Fasole cu ceapa.

“LA CRAICIU” Str. Ana Ipatescu NR. 74, (intre liceu si judecatoria Racari)

CABINET STOMATOLOGIC V| A{TEPT|M DIN DATA DE 20.05.2009 LA CABINETUL STOMATOLOGIC (FARMACIA TUDAL, ETAJ I) TEL: 0724630875; 0769667897 INTRI FAR| TEAM|, IE{I F|R| DURERE DOMNUL ION BUNEA NICOLAE DIN RACARI, DECLARA PIERDUTE URMATOARELE DOCUMENTE: C.I., PERMIS AUTO, ACTE AUTO (TALON, ASIGURARE, ROVINIETA).

TEL: 0722850528 RECOMPENSA 200,00 LEI!

SC PRODLIGNUM SRL SOCIETATEA NOASTR| COMERCIALIZEAZ| TOAT| GAMA DE BETOANE LA STANDARDE EUROPENE Str. Industriilor, Ghergani

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i Aluminiu Instala]ii sanitare termice [i electrice PRE}URI AVANTAJOASE Str. Ana Ip\tescu, nr. 65

Tel: 0723 584 507; 0767 858 301 Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com

Farmacia Hepites SRL R\cari

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud.Dâmbovi]a, Biroul IT. Colectivul redac]ional:

Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Prof. Ion Livede, consilier Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. Ion Ciobanu, colaborator

Procesare- Tehnoredactare Ruben Dumitru , IT Niculae Constantin, IT

REDAC}IA

Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 Email: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro ISSN:1844-7678

±

TELEFON, 0722.881.238 Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dvs. la urmãtoarea adresã de e-mail: primar_racari@yahoo.com

D o m n u l e P r i m a r, M\ numesc______________________________________[i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:___________________________________________

_______________________________________________________ ____________________________________________________________ ____________________________________________________________ ___________________________

P|REREA TA CONTEAZ| ...doar dac\ o spui!

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

cyanmagentayellowblack

Str. Ana Ipatescu

Cele mai competente sfaturi, gratuit de la farmacistul primar Petre Marin.

Tel:0245-658.073

Farmacia SC. TUDAL SRL O farmacie care r\spunde la toate suferin]ele dumneavoastr\ Telefon 0245-658.859 ±