±
±
ZIARUL PRIM|RIEI R
www.primariaracari.ro
|
C
A
R
I
PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a
“INGINER DE OCAZIE” -0 NOU| PROFESIE PE MEL AGURILE DÂMBOVI}ENE!
cyanmagentayellowblack
An I, nr. 12, Iulie 2009, 20 pagini
S\ ne cunoa[tem localitatea Este o nebãnuitã mul]umire sufleteascã, sã po]i cunoa[te fapte din vremuri de mult apuse, privitoare la neamul din care însu]i te tragi; sã te bucuri de bucuriile înainta[ilor tãi [i sã suferi la suferin]ele lor; sã-]i o]ele[ti propria-]i voin]ã aflând cum [i cu câte au avut ei de luptat în vâltoarea vie]ii. pag 18
ATITUDINEA CELUI INDIFERENT, UN SEMNAL DE ALARMA!
pag
5
Ce a mai f\cut primaru’...?
pag
12,13,16,17
Nu neglija]i efectele deshidrat\rii! Dumnezeu ne-a mai ^ncercat odat\; acum cu peste 100 l/mp. O face sup\rat. (S-ar potrivi expresia “ne-a ar\tat pisica” – dar din respect n-o folosim). Am trecut cu bine [i peste aceasta. Fereasc\ Dumnezeu de mai r\u! Spun, am trecut cu bine [i cu ajutorul Domnului, pentru c\ s-a oprit la timp. ~n acela[i timp, pot spune c\ echipa din cadrul SVSU (Serviciul Voluntar pentru Situa]ii de Urgen]\) [i-a f\cut treaba.
La ora 07:00, erau deja ^n alarm\ [i primeau sarcini. Fiecare voluntar (de fapt salariat al Prim\riei) – intrat ^n obiectiv, [tiind bine ce are de f\cut, chiar dac\ unii dintre ei erau la prima experien]\ de acest gen. S-au desfundat [an]uri, s-au desfundat pode]e, s-au mutat gr\mezile de balast, care nu permiteau trecerea apei. Lucruri ce trebuia f\cute de mult\ vreme, dar comoditatea unor semeni de ai no[tri ne cost\ scump ^n aces-
te situa]ii: timp pierdut, combustibil, nervi, s\n\tate, gospod\rii inundate, poate [i case [i toate acestea de ce? Pentru c\ nu ^n]elegem c\ avem [i obliga]ii, nu numai drepturi pe aceasta planet\. Obliga]ii despre care amintesc de peste un an de zile. A fost prima grija când am venit la Prim\rie, s\ “rog” cet\]enii s\ scoatem localitatea din gunoaie [i din buruieni.
Insuficien]a renalã [i starea de [oc pot apãrea atunci când corpul pierde necontrolat fluide. Compensarea deficitului de apã [i de sãruri se face prin administrarea solu]iilor de rehidratare oralã [i prin consumul ridicat de lichide.
Dr.ing. Carave]eanu Marius Florin Primarul ora[ului R\cari
pag
(urmare ^n pagina 2)
ACTUALITATE
DE INTERES CETATENESC
Aspecte referitoare la efectele ploilor din ultima perioad\
pag. 8,9
±
„Cea mai frumoasã gospodãrie în luna iulie 2009!”
pag. 4
cyanmagentayellowblack
11
M|R TURII V\ prezent\m ^ncepând cu acest num\r, copii dup\ documente care se afl\ la arhivele statului pag 15
±
± ±
Actualitate
±
Iulie 2009
pagina 2
Ziarul Prim\riei R\cari
“INGINER DE OCAZIE” - 0 NOU| PROFESIE PE MEL AGURILE DÂMBOVI}ENE! O parte au ^n]eles [i unii chiar au fost premia]i. Dar, cum p\dure f\r\ usc\turi – mai greu – avem [i concet\]eni care continu\ s\ sfideze tot ceea ce ce ^i ^nconjoar\: vecini, autorit\]i, lege, natur\, legea bunului sim]. STOP! Da, stop pentru aceast\ atitudine. Asumându-mi un risc electoral, pot spune, Vremea nep\s\rii a trecut!, Vremea toleran]ei s-a dus!. Intr\m ^n etapa ^n care trebuie s\ avem respect fa]\ de tot ceea ce ne ^nconjoar\ [i ca atare, dac\ de vorb\ bun\ nu ^n]elegem, recurgem la pârghiile conferite de cadrul legislativ. Pentru ^nceput, circa 25 de nep\s\tori au fost sanc]iona]i contraventional de c\tre Poli]ia Comunitar\ abilitat\ s\ aplice Hot\rârile Consiliului local fa]\ de aceste nereguli. Acest lucru a fost f\cut dup\ un an
de “rug\min]i” adresate celor care manifest\ dispre] fa]\ de semenii lor. Dispre] fa]\ de vecinul care avea curtea inundat\ sau apa “st\tea” s\ intre ^n casa, c\ruia gradina de legume, munca de-o var\ nu i se mai vedea de sub ape. el, nep\s\tor, cu mâinile ^n buzunar sau la spate, cu ]igara ^n col]ul gurii, patruleaz\ prin fa]a cur]ii [i, din când ^n când, gesticuleaza [i se agit\ ar\tând cu degetul spre Prim\rie [i chiar spre Primar, care trebuia s\-i fac\ [an]ul, s\-i desfunde pode]ul. Ba mai mult, era priceput la toate…… {tia sensul de scurgere al apei, pe unde trebuie s\pat, ce adâncime, ce l\]ime, bine ^n]eles, toate f\cute de prim\rie. Un adev\rat inginer, ce-i drept de ocazie, care apare acolo unde-]i dore[ti mai pu]in [i la momentul ^n
care nervii sunt ^ncorda]i la maxim. Mai precis, la locul nepotrivit [i la momentul nepotrivit. Unii chibi]i, pe lâng\ “ingineri de ocazie”, sunt [i avoca]i, cunosc bine legile. Ca-n bancul \la cu Nea’ Nicu: Dumitru Prunariu ^ntrebat de cuplul preziden]ial, despre ce a f\cut ^n cosmos, a r\spuns: Am studiat legea gravita]iei; Dându-[i coate, tovar\[u’ a ^ntrebat-o pe tovar\[a: Ce e cu legea asta? Prime[te r\spunsul: Nu stiu Nicule, tu e[ti cu legile, eu sunt om de [tiin]\…. Chiar, ce o fi cu legea aceasta a gravita]iei? Aaaaa, e aceea cu m\ru’ lui Newton! Ce bine le-ar prinde unora un m\r uria[, picat pe baz\ de lege (chiar [i a gravita]iei), ^n moalele capului, s\-I mai trezeasc\ la realitate. Nu au l\sat o “dâr\” ^n urma lor, au ^mpro[cat cu noroi pe oricine le-a
ie[it ^n cale, nu pot deschide gura s\ spun\ o fraz\ de la cap la cap, unii mai au [i prune ^n gur\, dar ies adesea ca p\duchele ^n frunte. Merge]i acas\ [i odihni]i-v\, creierul trebuie s\ fie ^n permanen]\ odihnit; mâine poate vor fi din nou inunda]ii [i e nevoie de voi! Ce s-ar face omenirea f\r\ un Agami]\, un cet\]eanu’ turmentat? Ar fi prea trist\? Poate c\ nu! A[a c\ mai bine ^ncerca]i s\ nu fi]i la locul [i momentul nepotrivit. P.S. Felicit\ri grupei de interven]ie a Prim\riei [i voluntarilor ad-hoc (cei reali [i cu bun sim]) pentru participarea la acest examen dat ^n fa]a naturii. Unii dintre ei, uzi pân\ la piele, au ajuns târziu, seara, acas\. Dar cu lec]ii primite de la “inginerii de ocazie”. Dr.ing. Carave]eanu Marius Florin Primarul ora[ului R\cari
~NTÂLNIREA DE LUCRU A AUTORIT|}II TERITORIALE PENTRU ASIGURAREA ORDINII PUBLICE
La ini]iativa primarului ora[ului R\cari, ^n data de 25 iunie 2009 s-a organizat, la sediul Prim\riei R\cari, consf\tuirea Autorit\]ii Teritoriale de Ordine Public\ - Dâmbovi]a care a organizat aceast\ ^ntâlnire pentru g\sirea unor solu]ii pentru asigurarea ordinii [i lini[tii publice. La consf\tuire au participat factorii responsabili din jude], membri ai comisiei ATOP a c\rei componene]\ o amintim aici: Trifan Mihai-consilier jude]ean, pre[edinte, Antonescu Marin - consilier jude]ean - membru, Popescu Jean - consilier jude]ean, Hermerean Ioan - consilier jude]ean - membru, Manolescu Elena - consilier jude]ean membru, Necul\escu Sache - consilier jude]ean - membru, Jij^ie Antonel - reprezentant comunitate - membru, Nistor Mircea membru, Chestor de poli]ie dr. Vl\dulescu Aurel - membru, Cms. sef P\un Sorin - membru, Ciuperc\ Nicolae - reprezentant comunitate - membru, Stan Gheorghe Tinel reprezentant comunitate - membru. ~n deschidere dl primar al ora[ului R\cari mul]ume[te celor prezen]i care au r\spuns invita]iei Prim\riei R\cari [i au venit ^n ora[ul nostru. ~n cuvântul s\u, dl primar ^[i exprim\ speran]a ^ntr-o mai bun\ colaborare ^ntre institu]ii, amitind datoria [efului poli]iei ora[ului R\cari de a informa prompt [i eficient primarul ^n leg\tur\ cu evenimentele ce se petrec ^n ora[ul R\cari. Dl primar a mai amintit de rolul poli]iei comunitare ^n asigurarea ordinii publice, de colaborarea cu Poli]ia local\ [i de grija acestora pentru asigurarea [i garantarea securit\]ii cet\]eanului. ~n leg\tur\ cu unele aspecte de distrugere
±
a culturilor de c\tre animalele f\r\ st\pan, Prim\ria ora[ului R\cari a demarat lucr\rile de construc]ie pentru caii f\r\ st\pân [i câinii comunitari. ~n acest fel, prin efortul conjugat al tuturor factorilor responsabili, Poli]ia local\, comunitar\, factorii de decizie locali [i jude]eni, se asigur\ atingerea scopurilor comune, respectiv intronarea ordinii publice, respectarea legii. Ca urmare a proiectelor de hot\râri sus]inute de primarul ora[ului R\cari, s-a realizat cadrul legal prin votarea lor ^n consiliul local, ^n ceea ce prive[te ordinea [i lini[tea public\, siguran]a cet\]eanului, garan]ia ap\r\rii bunurilor sale, supravegherea recoltei, luarea m\surilor ^mpotriva celor care o distrug. Prin crearea ad\postului pentru câinii comunitari [i caii f\r\ st\pân, se va asigura circula]ia nestingherit\ ^n localit\]i a
cet\]enilor precum [i descurajarea obiceiului prin care unii cet\]eni ^[i l\sau animalele nesupravegheate distrugând culturile. Proprietarii unor astfel de animale au reusit s\ le ]in\ acas\, supravegheate. ~n ceea ce prive[te furturile din p\durile particularilor, Poli]ia Comunitar\ [i-a ^ndeplinit obliga]iile urm\rind ^n mod sus]inut stoparea fenomenului. Domnul chestor de poli]ie dr. Vl\dulescu Aurel a precizat ^n cadrul acestei ^ntâlniri, c\ trebuie realizat\ o colaborare ^ntre Prim\rie [i Poli]ia ora[ului R\cari. Zilnic datoria poli]iei este s\ informeze despre evenimentele petrecute ^n intervalul celor 24 de ore, informarea se va face de c\tre reprezentantul Poli]iei ora[ului c\tre primarul acestuia, iar lunar, Poli]ia are datoria s\ informeze privind situa]ia operativ\ a fenomenului infrac]ional. ~n raportul s\u, dl Mihai Marius agent principal al Poli]iei ora[ului R\cari, a prezentat pe scurt date privind asigurarea ordinii publice, preocup\rile tuturor poli]i[tilor din subordine fiind ^ndreptate pentru stoparea fenomenelor de furt de recolt\ (cartofi, trifoi etc) prin informarea ceta]enilor, prin patrulele de poli]ie ^n activitatea de teren, ^ntocmirea documentelor [i aplicarea m\surilor de sanc]ionare. Se citeaz\ ca exemple, furturile de material lemnos din p\duri, ^ntocmirea de dosare penale [i pedepsirea ho]ilor.
La ^ntrunire a luat cuvântul [i dl consilier Ilie {tefan, care laud\ primarul ora[ului R\cari, pentru c\ a ^nfiin]at [i a facut eficient\ Poli]ia comunitar\ [i pentru rezultatele Poli]iei locale. Dl consilier Grigorescu Traian deplânge soarta p\durilor care au c\zut prad\ ho]ilor pentru c\ paza acestora a fost deficitar\. Trebuie schimbat\ legisla]ia. Recentele dispozi]ii privind efectuarea de m\sur\tori a parcelelor cu p\duri sunt nepotrivite. Dl consilier apreciaz\ c\ ATOP lucreaz\ bine [i rezultatele se vor vedea. Dl Marin Antonescu vicepre[editele CJD, precizeaz\ c\ exist\ un program care trebuie pus ^n aplicare ^n acest sens. Consiliul Jude]ean are ^n vedere ca 22 de localit\[i din sudul jude]ului s\ beneficieze de cadastru pe banii statului; este o problem\ de interes na]ional c\reia i se acord\ maxim\ aten]ie. Alt\ problem\ abordat\ ^n cadrul ^ntâlnirii
a fost cea referitoare la eviden]a persoanelor, un domeniu deficitar pân\ acum, c\ruia primarul ora[ului R\cari ^i acord\ cea mai mare aten]ie (^nc\ de acum o s\pt\mân\ personalul Prim\riei ora[ului R\cari realizeaz\ verific\ri pe teren a juste]ii ^nscrierii domiciliului ^n buletinul de identitate) a precizat dl primar. ~n ^ncheierea ^ntâlnirii, edilul ora[ului R\cari precizeaz\ ^nc\ o dat\ cât de important\ este ap\rarea cet\]eanului din toate punctele de vedere, a identit\]ii sale, a ordinii [i lini[tii publice, garantarea siguran]ei acestuia, a bunurilor sale. Acesta este scopul activit\]ii desf\[urate de actuala administra]ie local\ 25 iunie 2009
Redac]ia
black
±
± ±
De interes general
±
Iulie 2009
pagina 3
Ziarul Prim\riei R\cari
H O T | R Â R I L E C O N S I L I U L U I LO C A L R | C A R I , A D O P TA T E ~ N { E D I N } A D I N 2 9 . 0 6 . 2 0 0 9 ~n data de 29.06.2009, la orele 14:00 s-a desf\[urat [edin]a Consiliului local R\cari la care au participat to]i consilierii [i delega]i ai PNL, Sandu Gabriel impreuna un coleg de partid. Proiectele de hot\râri au fost discutate ^n cadrul comisiilor de specialitate, dup\ care s-a trecut la discutarea ^n plen [i votarea lor. 1. Hot\râre privind asocierea CL Racari cu CL al comunei Con]e[ti, ^n vederea amenaj\rii unui teren de fotbal ^n zona Mavrodin-G\m\ne[ti. Ca urmare a numeroaselor propuneri exprimate de tinerii din aceea zon\ de a beneficia de o loca]ie pentru practicarea sportului [i pentru recreere, dl primar al ora[ului R\cari a ini]iat proiectul prezentei hot\râri. Loca]ia ^n care se propune aceast\ asociere este situat\ pe teritoriul administrativ al celor dou\ localit\]i, administrat de Prim\ria ora[ului R\cari [i care, ^n prezent, este liber de sarcini. Ulterior acestei asocieri, cele 2 autoritati vor proceda la ^ntocmirea unor cereri de finan]are care s\ duc\ la ob]inerea de fonduri structurale pentru amenajarea modern\ a acestei loca]ii. Astfel tinerii din zon\ vor avea posibilitatea petrecerii timpului liber ^n condi]ii civilizate, pot practica sportul [i alte activit\]i de relaxare. 2. Hot\râre privind amenajarea unui teren de joac\ pentru copii, ^n satul Mavrodin – zona câmpie. Ca urmare a propunerilor cet\]enilor din satul Mavrodin dl primar a ini]iat proiectul acestei hot\râri pentru amenajarea unui loc de joac\ civilizat, ^mprejmuit [i amenajat ^n acest sens. Loca]ia ^n care s-a propus amenajarea acestui loc de joaca este ^n administra]ia
Prim\riei ora[ului R\cari, pe teritoriul administrativ al satului Mavrodin, ^n prezent liber de sarcini. Se are ^n vedere ca autoritatea local\ s\ procedeze la ^ntocmirea unor cereri de finan]are pentru ob]inerea unor fonduri stucturale de amenajare modern\ a acestei loca]ii. 3. Hot\râre privind trecerea din domeniul public al ora[ului R\cari (a suprafe]ei de 2000 mp de teren intravilan ^mpreun\ cu cl\direa [colii vechi – Ghergani [i aprobarea inventarului bunurilor ce apar]in domeniului privat al localit\]ii. Având ^n vedere faptul c\ ^n inventarul bunurilor ce apar]in domeniului public al ora[ului R\cari, {coala veche Ghergani este inscris\ cu o suprafa]\ de teren intravilan de 2000 mp fa]\ de un total de 7002 mp cu cl\dirile aferente , dl primar al ora[ului R\cari a ini]iat proiectul acestei hot\râri prin care se introduce ^n domeniul privat al localit\]ii ^ntreaga suprafa]\ situat\ ^n acest punct [i se diminueaza patrimoniul public cu suprafa]a de 2000 mp ^mpreun\ cu cl\dirile aferente. Adoptarea acestei hot\râri d\ posibilitatea ^ntocmirii c\rtii funciare pentru aceast\ loca]ie [i face obiectul unor cereri de finan]are pentru programe ce se deruleaza pentru obiective ^nscrise ^n domeniul privat al unit\]ii administrative teritoriale. 4. Hot\râre privind modificarea criteriilor de adresabilitate a serviciilor oferite de c\tre Centrul de Asisten]\ Medico Social\ R\cari. 5. Hot\râre privind aprobarea Regulamentului de organizare a CAMS R\cari. Ca urmare a ^nceperii activit\]ii la CAMS – R\cari, ^ncepând cu luna iulie a.c., au fost necesare m\suri de organizare la aceast\ institu]ie. Persoanele asistate social preluate de la centrul medico-social S\cuieni sunt ^n mare
parte persoane imobilizate, cu handicap grav sau accentuat. Pentru a satisface toate cerin]ele din punct de vedere legislativ, privind ^ngrijirea persoanelor cu handicap a fost necesar\ adaptarea acestei hot\râri pentru modificarea Regulamentului de organizare [i func]ionare prin includerea categoriei de adresabilitate a serviciilor sociale [i pentru persoanele cu handicap. Adoptarea acestei hot\râri vine ^n ^ntâmpinarea cerin]ei pentru asigurarea calit\]ii serviciilor sociale ^n sprijinirea persoanelor cu nevoi medicale, sociale [i ^ncadrate ^n diverse grade de handicap. 6. Hot\râre privind aprobarea modific\rii HCL R\cari, privind organigrama CAMS – R\cari. Se are ^n vedere modificarea organigramei, conform necesit\]ilor institu]iei f\r\ personalitate juridic\ ^n sensul adopt\rii denumirii func]iilor conform legisla]iei ^n domeniul resurselor umane corelat\ cu ^ncadrarea ^n grilele de salarizare prev\zute de OG 10/2008 7. Hot\râre privind modificarea denumirii unei str\zi din satul Ghergani, din strada Ocolului ^n strada Prof. Irina Oros. Având ^n vedere propunerile exprimate de unii cet\]eni din Ghergani, am aprobat aceast\ hot\râre pentru cinstirea activit\]ii didactice a unui cadru didactic de care se leag\ ^nceputurile ^nv\]\mântului liceal ^n ora[ul R\cari. 8. Proiectul de hot\râre privind acordarea de scutiri unor contribuabili persoane fizice; cererile celor dou\ persoane au fost respinse la vot. 9. Proiectul de hot\râre privind atribuirea denumirii de de prof. Ioana Ivan, {colii Colacu s-a amânat. 10. Hot\râre privind aprobarea protocolului de predare-primire a amplasamentului c\tre CNI –Bucuresti, pentru obiectivul C\min
cultural – Ghimpa]i 11. Hot\râre privind aprobarea compens\rii platii chiriei cu lucr\rile efectuate pentru renovarea cl\dirii de c\tre SC. Farmcris SRL. Urmare a contractelor de ^nchiriere nr.2046/15 martie 2007 pentru suprafa]a de 50 mp din incinta fostei prim\rii Colacu [i respectiv contractul cu nr. 5682 din 3.09.2007, pentru suprafa]a de 100 mp loca]ie dispensar Colacu, ^ncheiate cu Prim\ria ora[ului R\cari de c\tre Farmcris SRL, se propune aprobarea deducerilor din costul chiriei, a lucr\rilor dovedite cu devizele de lucr\ri ata[ate la dosar. Adoptarea hot\rârii s-a facut cu majoritate de voturi, 3 dintre consilieri s-au ab]inut: Petre Marin, Ilie {tefan,T\nase Mugurel. 12. Hot\râre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici [i a studiului de fezabilitate pentru obiectivul “Reabilitare [i modernizare C\min cultural – Ghimpa]i.” 13. Diverse. Printre problemele analizate amintim necesitatea amplas\rii de limitatoare de vitez\ [i ^n alte locuri ({coala R\cari, liceu, {coala Ghergani care au fost deja montate). Dl Sandu Gabriel propune m\suri pentru rezolvarea depozit\rii gunoaielor, propunere f\r\ obiect deoarece, ^n momentul de fa]\ firma colectoare, proiectul “Adopta un km!” (colectare voluntar\ a gunoaielor – la a III- a etap\) Cupa Cur\]eniei organizat\ de CJ Dâmbovi]a ca [i m\surile prin fondurile ISPA prin care se va colecta gunoiul selectiv, campania de educa]ie prin Ziarul Prim\riei R\cari, ac]iunile Poli]iei Comunitare de aplicare a legisla]iei, toate actioneaz\ conjugat de aproape un an pentru limitarea pân\ la eliminarea depozit\rii gunaielor.
Viceprimar, Prof. Elena Craiciu
Afl\m de la Centrul L ocal de Consultan]\ Agricol\ R\cari Fonduri Europene – Instalarea Tinerilor Fermieri. M\sura 1.1.2 Obiectivul general este promovarea instal\rii tinerilor fermieri ^n exploata]ii agricole pentru prima dat\ ca [i conduc\tor ([ef). Trebuie [tiut c\ un solicitant al sprijinului prin m\sura 112 poate depune ^n acela[i timp proiecte [i pentru alte m\suri din cadrul P.N.D.A. Beneficiarii fondurilor prin m\sura 112 vor fi: - Persoane fizice; - Persoane fizice autorizate (P.F.A). Ca ^ntreprinz\tori ai unei ^ntreprinderi individuale; - Societatea cu r\spundere limitat\ (SRL) cu profil agricol; - Fermieri ^n vârst\ de pân\ la 40 de ani (ne^mplini]i la data depunerii cererii de finan]are). - Are dimensiunea economic\ cuprins\ ^ntre 6 [i 40 UDE; Este situat\ pe teritoriul României; - Este ^nregistrat\ ^n registrul fermelor (APIA) [i Registrul Agricol Instalarea tinerilor fermieri reprezint\ activitatea de infiin]are [i/sau preluare prin transfer de proprietate [i/sau arend\/concesionare a unei exploata]ii agricole ^ntre 6-40 UDE, pentru prima dat\ ^n calitate de conduc\tor ([ef) de exploata]ie, solicitantul trebuie s\ depun\ cererea de finan]are pentru solicitarea sprijinului de instalare ^n maxim 12 luni de la data infiin]\rii [i/sau prelu\rii prin transfer de proprietate [i/sau arend\/concesionare a exploata]ie. Alte categorii obligatorii: - S\ se instaleze pentru prima dat\ ^n exploata]ia agricol\
±
ca [i conduc\tor ([ef) al acesteia; - S\ de]in\ competen]e [i calific\ri profesionale ^n raport cu activitatea pe care urmeaz\ s\ o desf\[oare, nivelul minim de calificare fiind absolvent de liceu, scoal\ profesional\ [i meserii ^n domeniul agricol. ~n domeniu de 150 de ore. Ex: Lucr\tor ^n cultura plantelor; - S\ prezinte un plan de afaceri pentru dezvoltarea activit\]ilor agricole, care va include detalii privind investi]iile ce se realizeaz\ demonstrând c\ cel pu]in 30% din sprijin va fi investit pentru realizarea conformit\]ii cu standardele comunitare, modernizarea [i dezvoltarea exploata]iei; - S\ fie membru al unei familii de fermieri [i s\ fi lucrat mai mult de 50% din timpul s\u de lucru ^n cadrul fermei cel pu]in 12 luni ^naintea instal\rii sale pe cont propriu; - S\ se angajeze s\ urmeze ^n primii 3 ani de la primirea sprijinului cursuri profesionale prin m\sura 1.1.1 din domeniul: Managementului Exploata]iei Agricole, contabilitatea fermei, protec]ia mediului sau agricultura ecologic\. - S\ nu fie ^nregistrat ^n lista APDRP a debitorilor; - S\ nu re]in\ contracte de finan]are reziliate pentru FEADR din cauza nerespect\rii clauzelor contractual Valoarea finan]\rii: Proiecte pentru m\sura 112 se pot depune ^n cadrul sesiunilor din 2009-2013, fonduri disponibile, aproximativ 337 milioane de euro. Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este de 10.000 euro pentru o exploata]ie cu dimensiunea minim\ de 6 UDE,
black
peste aceasta sprijinul cre[te cu 2000 de euro/1 UDE, dar nu poate dep\[i 25.000 euro/exploata]ie. Sprijinul de instalare va fi acordat ^n dou\ tran[e de plat\. - Prima tran[\ se va acorda la data aprob\rii de c\tre APDRP a solicit\rii sprijinului [i este de 60 % din valoarea total\ aprobat\. - Tran[a a doua se va acorda la ^ndeplinirea ac]iunilor prev\zute ^n planul de afaceri, obligatoriu ^n conformitate cu standardele comunitare iar valoarea acesteia este de 40% din valoarea total\. Verificarea condi]iilor pentru acordarea celei de-a doua tran[e nu va dep\si 36 de luni de la data aprob\rii de c\tre APDRP, a deciziei pentru acordarea sprijinului Exemple de exploata]ii de dimensiuni minime: a) 5.5 ha Cartof x 1.174 UDE/ha – aproximativ 6.5 UDE. b) 22 ha Grâu x 0.280 UDE/ha – aproximativ 6.2 UDE. c) 24 vaci de lapte x 0.261 UDE/vaca – aproximativ 6.25 UDE. d) 800 Oi x 0.008 UDE/Oaie – aproximativ 6.40 UDE Exemple de exploata]ii de dimensiuni maxime. a) 33 ha Cartof x 1.174 UDE/ha – aproximativ 39 UDE. b) 140 ha Grâu x 0.280 UDE/ha – aproximativ 39.2 UDE. c) 185 ha porumb x 0.213 UDE/ha – aproximativ 39.4 UDE Pentru informa]ii suplimentare v\ adresa]i biroului local de consultan]\ agricol\.
Ing. Topora[ V
±
± ±
±
De interes cet\]enesc
Iulie 2009
pagina 4
Ziarul Prim\riei R\cari
„Cea mai frumoasã gospodãrie în luna iulie 2009!”
Relu\m un subiect care a mai fost inclus ^n paginile ziarului nostru, ac]iunile cet\]ene[ti de igienizare a domeniului public, obliga]ie a tuturor locuitorilor. Aceasta obligatie este cuprinsa in HCL nr. 8/2008, prin care se statueaz\ obligativitatea p\str\rii aspectului ^ngrijit al localit\]ilor. V\ vom da o veste bun\, ne bucur\m c\ mul]i conceta]eni de-ai no[tri au
Coman Marian - St\ne[ti
^nceput s\ colaboreze cu administra]ia local\, ^n sensul c\ s-au apucat de treab\: san]uri s\pate, spa]ii igienizate, pode]e desfundate. V\ vom prezenta ^n fiecare num\r câte o fotografie din fiecare localitate ^n care se prezint\ cea mai reu[it\ amenajare de pe domeniul public la intrarea ^ntr-o gospod\rie.
Mircea Marin - Ghimpa]i
Petre Veronica - S\bie[ti
Marcu Ana - B\l\ne[ti
Concursul nostru se intituleaz\ “Cea mai frumoas\ gospod\rie“, este o reeditare a celui din 2008, dar pentru a stimula spiritul competitiv vom promova, ^n fiecare luna, prin imagini cele mai reu[ite gospod\rii, pe localit\]i. Premiile sunt cunoscute: unelte agricole ^n valoare de 200.00 lei care se acorda anual, ^n func]ie de punctaj; premiul este destinat pentru fiecare localitate. Sorescu Cristian - R\cari
Boiangiu Ion [i Floarea - Ghergani
Andreia[ Valentin - Mavrodin
Geantaru Georgeta - Colacu
~N URMA PROPUNERILOR CET|}ENILOR, LUNAR VOM EVIDEN}IA ~N PAGINILE PUBLICA}IEI LOCALE “CEA MAI FRUMOAS| STRAD|!”, AVÂND ~N VEDERE ASPECTUL ~NGRIJIT AL DOMENIULUI PUBLIC: {AN}URILE CUR|}ATE {I ADÂNCITE, IGIENIZAREA PODE}ELOR PRIN DESFUNDARE, PLANTAREA DE FLORI {I ARBU{TILOR ORNAMENTALI, VOPSIREA GARDURILOR.
±
cyanmagentayellowblack
±
De interes cet\]enesc
Iulie 2009
pagina 5
Ziarul Prim\riei R\cari
ATITUDINEA CELUI INDIFERENT, UN SEMNAL DE AL ARMA! Rota]ia culturilor pe o gr\mad\ de pietri[ de pe strada Republicii, R\cari. Pân\ anul trecut cre[teau p\l\mid\ [i susai, acum au ap\rut troscotul [i laba gâ[tii...La anul cred c\ vor cre[te niscai pomi fructiferi.
Gazonul din fa]a [colii R\cari, tuns [i udat conform regulilor horticole, utilizat ^n interes personal pentru parcare [i hrana cabalinelor.
Pe strada Ana Ip\tescu din R\cari, ^n fa]a blocului C, a crescut un frumos strat de iarb\. Caii putere n-au rezistat tenta]iei de a o ^ncerca. Atât de des [i de ap\sat c\ au f\cut [leauri...
~n S\bie[ti, ^ntr-o gr\mad\ de pietri[ a ap\rut, a crescut [i s-a uscat un prun...Asta o dat\ cu trecerea anilor.
Iat\ ce ^nseamn\ rezisten]a la exemplul majorit\]ii. Am demarat de vreo 5 luni, proiectul “Adopt\ un KM!” ^n cadrul c\ruia am strâns tone de gunoaie, am cur\]at km de canal prin voluntariat. Am ob]inut diploma pentru cupa cur\]eniei, pentru munca de strângere [i cur\]are de gunoaie a zonei pân\ mai ieri adevarate gropi de gunoi. Am participat, cu mic cu mare, sute de persoane la aceste ac]iuni. Domnul din fotografie ^ns\, nu a ^n]eles nimic [i continu\ s\ fac\ ceea ce LEGEA INTERZICE, ARUNCAREA GUNOAIELOR PE DOMENIUL PUBLIC. S-a ^ntâmplat ^n localitatea Colacu.
Dupa publicarea materialului referitor la greutatile intampinate de Primarie in deblocarea santurilor, in timplul ploilor cazute recent, Politia Comunitara a inceput actiunea de avertizare si amendare a tuturor cetatenilor care neglijeaza aspectul domeniului public din fata gospodariei, lucru ce contravine legislatiei adoptate de Consiliul local Racari. (HCL nr 8/2008). Reprezentantii Politiei Comunitare au sanctionat cu amenzi un numar de 25 de personae din toate localitatile; valoarea
amenzilor ridicandu-se la 4400 lei. Amenzile au fost date pentru neefectuarea lucrarilor de curatare si adancire a santurilor, de desfundare a podetelor, pentru depozitarea materialelor de constructive pe domeniul public si chiar in santuri. Nu putine au fost situatiile, in care in timpul ploilor din data de 12.07.2009, Primnaria a actionat cu utilaje pentru introducerea nisipului sau pietrisului in curtile oamenilor, deblocand astfel santurile pentru scurgerea apelor pluviale. Rugam cetatenii si pe aceasta cale,
dincolo de respecatrea legislatiei in vigoare, sa colaboreze cu primaria pentru dezafectarea domeniului public de materialele de constructie care le apartin, introducerea lor in gospodaria proprie, curatarea spatiului din fata gospodariei, plantarea de flori, arbusti ornamentali si tot ceea ce tine de bunul gust. Politia Comunitara a sanctionat 34 de persoane cu avertisment, in localitatile Colacu, Racari, Ghimpati, pentru aspectul neingrijit al spatiului din fata curtilor. Redac]ia
± ±
Iulie 2009
Cultur\ - ~nv\]\mânt
pagina 6
Ziarul Prim\riei R\cari
Absolven]ii de clasa a VIII-a au ales! ~n urma opera]iunilor de reparti]ie computerizat\ a elevilor absolventi de clasa aVIII-a, din cele 4 scoli cu clasele I-VIII, de pe raza ora[ului R\cari, elevii au optat pentru a[i continua studiile ^n majoritate la Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari [i Grupul {colar Agricol T\rt\[e[ti. Din analiza op]iunilor, se observ\ c\ num\rul elevilor care au optat pentru specializarea Matematica-Informatic\ este mai mare decât al celor care au optat pentru specializarea Filologie ^n cadrul liceelor teoretice. Remarc\m de asemenea num\rul mare de elevi (dublu la R\cari), care se ^ndreapt\ spre Grupul Agricol T\rt\[e[ti. Pu]ini au fost elevii care au optat pentru licee din Bucure[ti: La R\cari – 3 elevi, la Ghergani - 1 elev, la Colacu – 3 elevi, iar la Ghimpa]i, nici unul. Op]iunile pentru liceele din Târgovi[te sunt de asemenea minore: La R\cari, Colacu, Ghimpa]i – nici un elev nu a fost repartizat la licee ^n Târgovi[te. De la {coala Ghimpa]i
doi elevi au fost repartiza]i la liceul din Nucet. ~n ceea ce prive[te repartizarea elevilor, ^n general putem concluziona c\ op]iunile elevilor s-au ^ndreptat mai mult c\tre Liceul “Ion Ghica” R\cari [i Grupul {colar T\rt\[e[ti. ~n acest an, to]i elevii ^nscri[i pe liste au fost repartiza]i conform op]iunilor formulate. Le ur\m succes ^n noul an [colar!
Redac]ia!
Sesiunea bacalaureat august - septembrie 2009 13 - 17 iulie 2009 Înscrierea candida]ilor 17 august 2009 Limba [i literatura românã proba A - proba oralã 18 august 2009 Limba [i literatura maternã proba C - proba oralã 19 august 2009 Limba [i literatura modernã proba B - proba oralã 20 august 2009 Limba [i literatura românã -
proba A - proba scrisã 21 august 2009 Limba [i literatura maternã proba C - proba scrisã 24 august 2009 Proba obligatorie a profilului proba D - proba scrisã 25 august 2009 O probã la alegere din aria curricularã corespunzãtoare specializãrii - proba E - probã scrisã sau practicã 26 august 2009
Liceeni din R\cari au reu[it o frumoas\ performan]\. ~n perioada 22 iunie - 7 iulie 2009 s-au desf\[urat probele orale [i scrise ale examenului de bacalaureat. Elevii de la Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari au sus]inut aceste probe la Centrul de examinare din ora[ul Titu, la Liceul Teoretic I.C Vissarion. Cei 60 de elevi ^nscri[i pe listele de examen au ob]inut rezultate notabile, astfel: 56 de elevi au fost declara]i reu[i]i, 3 respin[i, un neprezentat. Din cei 56 de
elevi, 10 au ob]inut medii peste 9, 27 elevi au ob]inut medii peste 8, iar 14 elevi, medii peste 7. Numai 5 elevi au avut medii mai mici de nota 7. Pentru c\ ^n perioada urm\toare, absolven]ii de liceu se ^ndreapt\ c\tre facult\]i, le ur\m succes, alegere bun\ [i seriozitate!
Redac]ia!
MINI-CAMPOREE - “~N C|UTAREA COMORII ASCUNSE!” - ~N ORA{UL R|CARI
O probã la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare corespunzãtoare specializãrii - proba F - probã scrisã sau practicã 28 august 2009 Afi[area rezultatelor (pânã la orele 16:00) [i depunerea contesta]iilor (orele 16:00 - 20:00) 30 aug - 2 sept 2009 Rezolvarea contesta]iilor 3 septembrie 2009 Afi[area rezultatelor finale
De cand eram copil aud mereu aceasta frumoasa vorba. Unii am aflat-o din poezii, altii din povestirile batranilor nostri. Pe mine - ca si pe multi altii – care mi-au zis aceasta vorba m-a pus pe ganduri de foarte multe ori, iar in prezent datorita intamplarilor petrecute in viata si fiind in serviciul padurii aproape patru decenii, m-au determinat sa reflectez inca odata la talcul acesteia. Pe cand ma aflam in serviciu ca sivicultor m-am preocupat permanent de paza, conservarea si apararea padurii si imi aduc aminte ca de multe ori ma intalneam cu oameni carora le aratam ce importanta mare are padurea pentru omenire; de multe ori mergem in scoli unde discutam cu copiii si cadrele didactice, cum putem sa contribuim la ocrotirea acesteia. Fiind si un pasionat vanator mi-am dat seama ca nu trebuie sa fii prea mare specialist sa-ti explici de ce unele animale salbatice pleaca din padure si vin in aproprierea asezarilor omenesti, ajungand uneori sa se altereze relatiile bune pe care omul trebuie sa le aiba cu vietuitoarele salbatice din paduri. Mi-am dat seama ca nu intotdeauna vina o poarta animalele si cred ca explicatia poate fi aceea ca si in padure exista de multa vreme o atmosfera asemanatoare cu cea din localitatile unde traiesc oameni si anume; carute, tractoare, camioane, fierastraie mecanice si oamenii au invadat spatiul in care salbaticiunile habitau traiau in mod natural. Un lucru mult mai grav si destul de trist constituie faptul ca taindu-se abuziv arboretele care fructificau salbaticiunile au fost lipsite de hrana lor naturala. O alta greseala a omului este aceea ca marindu-se numarul animalelor salbatice nu s-a intervenit ca sa se acorde in raport cu efectivul existent in padure, o hrana suplimentara pentru cresterea si dezvoltarea lor. Asa ne explicam de ce in prezent s-a ajuns ca efective mari de ursi si mistreti sa fie prinsi si dusi in alte locuri unde efectivul acestora a ajuns sa puna in pericol viata populatiei. Personal, consider ca in prezent natura ranita de interventia abuziva a oamenilor se razbuna pe omenire si ce este si mai trist este faptul ca nu are de suferit cel ce profita de taierea nesabuita a padurii ci acea parte de omenire care trudeste pentru familia lor sa-si construiasca o amarata de
Liceenii din R\cari au reu[it o frumoas\ per forman]\
Pentru copiii din ora[ul R\cari se pregãte[te o surprizã: O minicamporee de o zi la padure. Iatã ce am aflat despre mini-camporee [i vã împãrtã[esc [i vouã: }inta mini-camporeei din acest an este: “In cautarea comorii ascunse”. Cum putem face asta? Nimic mai simplu: vom avea parte de un traseu prin padure cu obstacole [i de verificare a cuno[tin]elor dar nu lipsesc nici jocurile si alte activitati recreeative. Locul desfã[urãrii mini-camporeei: P\durea din Ghimpa]i
Locul de plecare este Prim\ria ora[ului R\cari Data desfasurarii activitatii: Sunt anuntati personal toti cei care se vor inscrie. Asteptam pe toti copiii intre varstele 11-14 ani, care nu au plecat nicaieri in vacanta aceasta si sunt dornici de distractie!!! Pentru mai multe amanunte si inscriere puteti suna la numarul de telefon 0765509716 sau puteti folosi adresa de e-mail: contact@primariaracari.ro
casa, construita rudimentar in apropierea padurilor si apelor. Firme de exploatare a padurilor care au aparut peste noapte , avand ca patroni oameni cu bani si cu profesii care nu au nici o legatura cu padurea, sprijiniti constient sau inconstient de politicieni, care scot pe banda rulanta legi impotriva padurii, faramitind fondul forestier pentru ca sa nu mai stie nimeni cine gospodareste , cine pazeste si cine taie padurea, facandu-se un mare jaf in padure. A ajuns acea vorba frumoasa spusa mai sus, doar o vorba urata, pentruca - codrul numai este frate cu romanul, codrul este in buzunarul unor nelegiuiti care huzuresc prin strainatate in timp ce aceia care patimesc de pe urma stihiilor naturii plang gandind la zilele amarate pe care le mai au de trait. Oare oamenii de afaceri nu stiu ca efectul produs de ploile torentiale este ..incepand cu frunzisul si terminand cu radacina arborilor? Goana lor nebuna dupa bani lasa deal si munte fara padure, speciile de vanat fara adapost, iar urmele dezastrelor sunt nebagate in seama de cei care au scapat haturile din mana sau s-au unit cu cei ce distrug padurea si in interesul lor.
Codrul, frate cu românul!
black
Tehnician silvic, Traian Grigorescu - Consilier local
Iulie 2009
In memoriam
pagina 7
Ziarul Prim\riei R\cari
ION GHICA “Prin]ul” prozei memorialistice române[ti ~n istoria culturii române[ti, Ion Ghica (1816 1897), se manifestã ca o personalitate extrem de originalã, omul de înaltã ]inutã intelectualã [i rafinament clasic mi[cându-se cu dezinvolturã între pasiunea pentru [tiin]ã [i chemarea literaturii. Pu]ini cãrturari ai secolului al XlX-lea românesc, al cãrui „cronicar” este; Ion Ghica, pot ilustra atâtea preocupãri intelectuale ca autorul celebrelor „Scrisori cãtre Vasile Alecsandri”, în a cãrui structurã spiritualã se armonizeazã admirabil istoricul, literatul, economistul [i pedagogul. Opera lui Ion Ghica este prin excelen]ã memorialisticã. „Prin]ul" prozei noastre memorialistice, având sufletul înflãcãrat de idealurile patriotice [i revolu]ionare ale genera]iei pa[optiste [i voca]ia rememorãrii artistice, î[i gãse[te sigur propria sa formulã esteticã, înscriindu-se definitiv în rândul valorilor permanente ale literaturii române. Ion Ghica este un scriitor realist. Proza sa memorialisticã, realizatã cu talent [i vervã demnã de pana unui mare artist, reprezintã o frescã vastã a societã]ii române[ti din veacul al XIX-lea, vãzutã în imagini caleidoscopice. Sunt rare paginile, in literatura na]ionalã [i universalã, în care for]a memoriei [i a cuvântului sã poatã recrea tablouri atât de vii [i de colorate despre o lume apusã, cu tot ce are ea mai caracteristic - evenimente, oameni, idei, sentimente, tradi]ii, obiceiuri, ca la Ion Ghica. {i universul uman evocat este extrem de variat, reprezentând toatã gama structurii sociale, oamenii fiind înfã]i[a]i cu virtu]ile [i moravurile lor. ~ntâlnim, astfel, figuri de domnitori tirani [i lacomi - Mavrogheni (Bãltãre]u), Caragea (Din vremea lui Caragea), ispravnici abuzivi [i necinsti]i - Gheorghescu (Clucerul Alecu Gheorghescu), boieri lacomi - Furtunã (Un boier cum a dat Dumnezeu), cãmãtari notorii -Bãltãre]u (Bãltãre]u), func]ionari ignoran]i - Bulumac (Teodor Diamant), dascãli de modã veche - Cheosea ({coala acum 50 de ani). Fa]ã de o astfel de galerie umanã, scriitorul manifestã o atitudine criticã, prezentându-[i eroii cu toate limitele [i defectele lor, în pagini savuroase. Cu simpatie [i în]elegere se apropie Ion Ghica de oamenii ilu[tri ai genera]iei sale, prieteni apropia]i [i tovarã[i de idealuri, alãturi de care a luptat cu entuziasm pentru emanciparea socialã [i na]ionalã a neamului, pentru înãl]area acestuia prin culturã, din rândul cãrora se deta[eazã figurile strãlucite ale lui Nicolae
Bãlcescu, Grigore Alexandrescu, Ion Câmpineanu, Ion Heliade Rãdulescu, lancu Vãcãrescu, Nicolae Filimon, Anton Pann etc. ~n cazul lor, prezentarea este pateticã, plinã de afec]iune, sublimã. Meritul scriitorului este acela cã a surprins, în opera sa memorialisticã, pulsul spiritual al epocii sale, cu pitorescul ei unic, ^n care lupta de idei se desf\[ura nu ^n culise, ci la tribunã, fie cã aceasta se numea presã, [coalã, teatru, academie, parlament sau stradã. Spiritualitatea genera]iei pa[optiste se mi[cã pe coordonate largi, la Ion Ghica, într-un orizont de culturã în care [tiin]a î[i fãcea tot mai mult loc în preocupãrile oamenilor iar literatura, în ]inuta ei romanticã, trezea con[tiin]ele prin reînvierea gloriei strãbune. Pe fundalul pitoresc al epocii, ca într-o amplã desfã[urare cinematograficã, memorialistul ne introduce în atmosfera spiritualã a genera]iei sale, evocând institu]ii [i oameni care au conturat o culturã cu rezonan]e adânci pânã în zilele noastre. Fiecare dintre „Scrisorile” lui Ion Ghica poartã un infinit mesaj artistic. Toate, însã, la un loc, reprezintã un „Cântec” minunat peste ani, „Cântecul amintirii” unui artist care a trãit patetic cele mai multe dintre întâmplãrile evocate, fiind coautorul sau martorul lor. „Scrisorile” lui Ion Ghica nu sunt o simplã operã memorialisticã. Ele sunt un adevãrat poem simfonic, o simfonie pateticã, cu o orchestra]ie magnificã [i un dirijor genial. Simfonia are [i preludiu: celebra „~ntroduc]iune”, cu fascinantul ei mesaj informa]ional [i estetic, anun]ând razele de soare sau marile furtuni din cuprinsul operei. Existã, în „Scrisori cãtre Vasile Alecsandri”, un anumit fior liric dat de intensa participare sufleteascã a scriitorului la faptele de via]ã evocate, mai ales atunci când, în fluxul memoriei sale, apar figurile prietenilor dragi sau ale altor oameni care au jucat un rol primordial în biografia sa spiritualã. Astfel, evocarea lui Grigore Alexandrescu este realizatã în pagini emo]ionale, cu admiratia nemãrginitã a scriitorului pentru inteligen]a [i memoria extraordinarã a poetului târgovi[tean, pentru voca]ia sa de fin recitator [i pentru înaltele sale sentimente patriotice. (Amintiri despre Grigore Alexandrescu). Emo]ionante sunt amintirile lui Ion Ghica despre Nicolae Bãlcescu. Evocarea marelui nostru istoric, în diferitele momente ale vie]ii sale, este fãcutã cu cãldurã [i simpatie, autorul „Românilor subt Mihai-Voievod
Via]a privit\ printr-o lentil\! Fotografia a ap\rut acum 150 de ani, ca urmare a dorin]ei omului de a re]ine din nenum\ratele evenimente ce-i marcheaz\ via]a, pe cele mai importante. Arta fotografiei nu este altceva decât o modalitate de a ne ^nfrumuse]a via]a, de a ne readuce ^n minte momente memorabile ale existen]ei proprii, de a cunoa[te alte culturi [i popoare, de a vizualiza locuri de rar\ frumuse]e. Timpul, experien]ele, via]a m-a inva]at ce ^nseamn\ fotografia. Ce ^nseamn\ s\ redai ^n pixeli [i culori ceea ce iube[ti, sim]i, visezi.~ntr-o imagine po]i capta absolut orice -peisaje, vise, iluzii, aspira]ii, sentimente, gânduri [i chiar mai mult decât atât. Totul conteaz\ la o fotografie reusit\. Este o ART|, este o ART| la fel cum este pictura, sculptura, etc. Nu numai echipamentele conteaz\. Trebuie s\ sim]i, s\ tr\ie[ti fiecare peisaj, fiecare floare, fiecare petal\ ^n parte. Eu trebuie s\ fac acel animal banal, unic, trebuie s\ ^l pun ^ntr-o lumin\ unic\, perfect\, trebuie s\ redau o perspectiv\ real\, dar totu[i perfect\. Marea mea atrac]ie o constituie peisajele, natura, tot ce este viu, colorat, frumos. Un shooting ^ntr-un studio ^]i poate ar\ta o mul]ime de aspecte interesante. Un bli] poate schimba total mesajul, expresia unei fe]e, frumusetea unei fizionomii. C\l\toriile [i drume]iile m-au f\cut s\ descop\r perfec]iunea
[i m\re]ia naturii. Vreau s\ o redau pân\ ^n cele mai mici detalii, vreau ca to]i s\ se poat\ bucura, chiar [i pentru o secund\, de toate minunile pe care ni le ofer\ natura. Vreau s\ redau ^n detaliu, ^n perfec]iune, o insect\, un vârf de munte care se pierde printre norii m\re]i, o paji[te de un verde incredibil pe care descoperim o turm\ de oi [i o stân\, care ^mpreun\ ofer\ o perspectiv\ deosebit\, pitoreasc\. Fotografia este o art\, o art\ pe care o descoper [i ^ncerc s\ o perfec]ionez zilnic. Un aparat foto, un set bun de obiective nu sunt totul pentru a creea ARTA. Trebuie s\ SIM}I, s\ ^nve]i s\ SIM}I. Trebuie s\ Vezi, s\ ^nve]i s\ Vezi. Viziteaza: www.eletin-trinity.blogspot.com si contacteaza-ma pe yahoo messenger la id: pomette_sharp
C.Niculae
Viteazul” fiind idealizat de memorialist pentru marea sa pasiune în cercetarea istoriei neamului [i modul exemplar care s-a luptat [i s-a jertfit pentru libertatea patriei. (Nicu B\lcescu). Amintirile lui Ion Ghica despre Nicolae Filimon, cu toat\ coloratura lor anecdoticã, sunt strãbãtute de un sincer sentiment de respect [i de admira]ie pentru acest om de travaliu [i distinsã spiritualitate, care a [tiut sã însenineze via]a prietenilor sãi cu caracterul sãu „blând, vesel, plãcut [i nepãsãtor”, lãsând posteritã]ii un exemplu strãlucit de demnitate umanã [i de mare artist. ({coala acum 50 de ani). Sunt raze de soare care contureazã patetic simfonia memorialisticã a lui Ion Ghica, conferindu-i o aurã unicã de fermecãtoare poezie. Existã în „Scrisori cã Vasile Alecsandri” [i umbre marile furtuni ale simfoniei - ca o contrapunere dureroas\ la poezia vie]ii. Ele formeazã substan]a dramaticã a “Amintirilor”, generatoare de reflec]ii amare despre destinul unui popor sortit sã-[i gãseascã drumul spre libertate [i civiliza]ie cu jertfe [i sacrificii: nãvãliri strãine, pribegii în mun]i, asupriri boiere[ti, rãzvrãtiri ale poporului, uneltiri ale marilor puteri europene, râvnind la bogã]iile ]ãrii [i ^ntreprinzând subtile manevre politice pentru a o men]ine în robie. Peste toate însã, plute[te emo]ionant „Cântecul amintirii”.
Prof. Ion Livede
Fermierul [i greierul Un fermier era ^mpreun\ cu prietenul s\u ^n centrul Bucure[ti-ului, trecând pe lâng\ pia]a Roman\. Era ora amiezii iar str\zile erau pline de oameni. Ma[ini clanxonând, taximetre ce luau curbele cu vitez\, sirene ce se apropiau sau se dep\rtau, toate aceste sunete ale ora[ului parc\ te asurzeau. Dintr-o dat\ fermierul a spus: “Am auzit un greiere.” Prietenul sau a spus: “Ce? Trebuie s\ fii nebun. N-ai cum s\ auzi un greiere ^n tot vacarmul \sta!” “Nu! Sunt sigur, am auzit un greiere!” a insistat fermierul. “Asta-i o nebunie!” a continuat prietenul. Fermierul a ascultat cu aten]ie un moment dup\ care a trecut strada spre o zon\ unde se aflau câ]iva copaci. A c\utat ^mprejur, sub ramuri [i a g\sit micul greiere. Prietenul s\u a r\mas uimit. “Asta-i incredibil!” a spus acesta. “Trebuie s\ ai un auz supraomenesc!” “Nu”, a spus fermierul. “Urechile mele nu sunt diferite de ale tale. Totul depinde de ce ascul]i cu ele.” “Dar asta nu se poate!” a continuat prietenul. “Eu n-a[ putea auzi un greiere ^n acest zgomot!” “Da, asta a[a e. Depinde de ceea ce este important pentru tine.” a venit imediat r\spunsul. D\-mi voie s\-]i ar\t.” A b\gat mâna ^n buzunar [i a scos câteva monede pe care le-a l\sat s\ cad\ discret pe asfaltul trotuarului. Atunci, cu tot zgomotul asurzitor al ora[ului au remarcat c\ to]i oamenii de pe o raz\ de 5 metri au ^ntors capul privind ^n jur dac\ nu cumva banii c\zu]i erau ai lor. “~ntelegi ce am vrut s\ spun?” a continuat fermierul. “Totul depinde de ceea ce este important pentru tine.” Ruben D.
± ±
Actualitate
±
Iulie 2009
pagina 8
Ziarul Prim\riei R\cari
Aspecte referitoare la efectele ploilor din ultima perioad\ ~n localitatea R\cari zona cea mai afectat\ a fost strada Republicii, unde num\rul cet\]enilor care au [an]urile necur\]ate, pode]e construite f\r\ scurgere sau nedestupate, este mare. Astfel, pe col], la intrare, acolo unde apa de pe [osea se scurge spre gârl\, [an]ul este ^nfundat, de[i este taluzat. La gospod\ria lui Dumitrache Iamandic\, o gramad\ de piatr\ z\cea pe pod [i ^n [ant, astfel c\ vecinii dumnealui, Coman Cristian si Carmen, li s-a umplut curtea cu ap\. Mergând mai departe, gr\mezi de pietri[, nisip [i materiale de construc]ie zac pe domeniul public neb\gate ^n seam\ de proprietari, unele de ani de zile (la familia Preda). La urmatoarele adrese, Iordache Aurel, Ene Paraschiva, materiale de construc]ii blocheaz\ scurgerea apei. La familiile Udrea Gheorghe [i Bâzdâr\ Corvin, a fost nevoie de utilajele prim\riei pentru a ^ndep\rta gr\mezile cu pietri[ [i a degaja
Str. Republicii [an]ul, ^n timpul ploii, altfel apa intra ^n cur]ile oamenilor. ~n zona obor, de asemenea s-a impus folosirea utilajului pentru degajarea [an]ului. Din cauza pode]elor ^nfundate c\tre localitatea Bâldana [i a neglijen]ei oamenilor de aici apa este blocat\ din cursul normal c\tre T\rt\[e[ti.
Str. Republicii
Str. Republicii
Str. Ana Ipatescu (Obor)
Str. Republicii - Zona Abator
Str. Republicii
Strada G\rii - Ghergani
Str. Sublt. Barbu - Ghimpa]i
cyanmagentayellowblack
±
Actualitate
Iulie 2009
Ziarul Prim\riei R\cari
pagina 9
±
Aspecte referitoare la efectele ploilor din ultima perioad\ In localitatea Ghergani unde oamenii sunt buni gospodari avand, in general, grija sa intretina domeniul public, totusi in zona Trandafir s-a intervenit cu utilajul pentru degajarea podetelor. Subtraversarile executate de primarie pe strada Garii, zona Mirica, pe Strada Unirii, in zona famililor Vlada Stefan si Tudor Ion, si-au probat utilitatea, apa fiind strunita intre malurile santurilor sapate de primarie si cu adancimi corespunzatoare. La domnul Manu Marian a fost nevoie de interventia pompei si a vidanjei pentru eliminarea apei colectate in santuri si pe trotuare pana in curti. O zona afectata a fost si cea de la
bariera, unde apa a intrat in curti la familiile Argatu, Chirca, Dan Daraban\. Dupa interventia, utilajulul prin saparea unui sant de scurgere catre canal, apa a mai scazut. La Mavrodin, in zona campie, la familia Buscu, apa s-a adunat considerabil, dar printr-o solutie salvatoare a fost dirijata catre paraul Ilfovat, printr-un sant sapat prin curtea dl. Radu Marin.
Pe strada Ilvovului la nr 143, la dl. Radu Ion o gramada de nisip a blocat santul, iar mai sus la numarul 148 la dna Bucur Elena apa a intrat in curte. De asemenea la dl Dobre Stelian, podetul este infundat, oprind scurgerea catre Ilvovat a apelor rezultate din ploi. ~n satul Ghimpati ploaia abundenta nu a lasat traume dar mai sunt situatii cand oamenii nu au degajat domeniul public din fata gospodariei de gramezile de nisip, pietris si alte materiale. ~n localitatile Colacu, Sabiesti, Stanesti configuratia terenului reprezinta un avantaj pentru locuitorii de aici, ceea ce nu inseamna ca numarul santurilor necuratate este mic.
Vremea ^n R\cari - Prognoza meteo pe 14 zile
±
cyanmagentayellowblack
±
± ±
Iulie 2009
VIA}A SPIRITUAL|
Ne uitam ^n jur [i vedem s\racie. Ne uitam ^n jur [i vedem durere. Ne uitam ^n jur [i vedem oameni. Dar a ajuns totul atat de obi[nuit, ^ncat nu mai vedem nimic. Am ajuns chiar s\ uitam c\ tr\im ^ntre oameni. Suntem atat de prin[i de propriile probleme, iar via]a trece pe lang\ noi. Ni se pare c\ tot ceea ce mai conteaz\ sunt banii, faima, prestigiul... ! Sunt bune [i astea, dar cand ai o via]\... !. Vedem acum atat de rar ochi cara zambesc, ochi care [tiu ^nca s\ surad\ la o raz\ de soare, la o man\ cald\, la o floare. Ar trebui s\ c\ut\m mai des acei ochi, c\ci ne-ar putea ^nv\]a atat de multe ! Ne-ar ^nv\]a s\ mul]umim mai des pentru ceea ce avem, s\ zâmbim mai des la soare, s\ ne bucuram mai des de via]\. ~n timpurile de azi se pare c\ am uitat c\ avem o via]\. De ce s-o irosim ? Trece atat de repede. De multe ori ne sim]im singuri, dar nu avem nevoie de nici o persoana s\ ne fie al\turi. Avem nevoie de cineva care s\ [tie totul despre noi, s\ ne ^n]eleag\ [i s\ ne ajute ^n felul lui unic. Sim]im nevoia de a povesti cuiva tot ce avem pe suflet f\r\ teama p\manteasc\: ne^ncrederea. Trebuie s\ avem ^ncredere ^n acest prieten fidel care niciodat\ nu ne p\r\se[te. Oare mai sunt prieteni fideli? sau numai de interes. Trebuie s\ facem ordine ^n sufletele noastre, s\ arunc\m nedreptatea, s\ reg\sim speran]a [i visele noastre de altadat\. Nimic nu e mai frumos decat lini[tea sufleteasc\ pe care o g\sim mereu al\turi de Dumnezeu, de iubirea Lui prea mare pentru noi. Aprinde Doamne ^n sufletele noastre candela n\dejdii [i a credin]ei, caci Tu esti iubire mai presus de fire [i de ^ntelegere omeneasca. Scrie Doamne, cu slove de lumina ^n sufletele noastre legea iubirii, ca prea ni s-a umbrit gandul de atata ur\, minciun\ [i l\comie. ~ntinde, St\pane, o man\ din slava, ca nu mai pot r\bda ochii mei pamantul, [i Raiul e plin de Tine [i de lumina Ta. ~ntinde, Doamne, o man\ din slava spre noi... Vino Doamne, coboar\ doar pentru o clipa s\ vezi ce-a mai r\mas din oameni.... !? Vino,Doamne!. Pr. Vlada {tefan - Ghergani
~nva]\ de la toate Invata de la toate, sa ai statornic drum Invata de la flacari, ca toate-s numai scrum Invata de la umbra, sa taci si sa veghezi Invata de la stanca, cum neclintit sa crezi Invata de la soare, cum neclintit s-apui Invata de la piatra, cum trebuie sa spui, Invata de la vantul ce-adie prin poteci Cum trebuie prin lume de linistit sa treci. Invata de la toate, ca toate sunt surori Cum treci frumos prin viata Cum poti frumos sa mori, de de de de de de de de
la la la la la la la la
pagina 10
Ziarul Prim\riei R\cari
AVEM, TOTU{I, O VIA}|…..!
Invata Invata Invata Invata Invata Invata Invata Invata
±
vierme, ca nimeni nu-i uitat, nufar, sa fii mereu curat, flacari, ce-avem de ars in noi, ape, sa nu dai inapoi. umbra sa fii smerit ca ea. stanca, sa-nduri furtuna grea. soare, ca vremea sa-ti cunosti, stele, ca-n cer sunt multe osti;
Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanu Sfantul Ilie “inger pamantesc si om ceresc” este simbolul ravnei infocate in slujirea vietii. “Viu este Domnul Dumnezeul lui Israel inaintea caruia slujesc eu….”(3 Regi 17,1), este cuvantul prin care isi incepe propovaduirea marele profet. Acesta era feciorul lui Sovac, preotul Legii vechi, locuind in cetatea Tesve, din Galaad, de dincolo de Iordan, de unde si numele Proorocului, Ilie Tesviteanu si a trait cu 300 de ani inaintea intruparii Mantuitorului, pe vremea lui Ahab regale evreilor. Acest rege isi luase de sotie o printesa feniciana, Isabela din Sidon, inchinatoare a lui Baal, care-l indemna pe rege sa paraseasca vechea credinta a iudeilor si o data cu el, intreg poporul, ceea ce regale a si facut. Atunci s-a ridicat, la chemarea Domnului, Ilie Proorocul, care a inceput a mustra pe rege pentru aceasta lepadare de la vechea credinta. Regele cautand sa-l omoare, Ilie s-a retras in Fenicia. S-a reintors dupa trei ani si jumatate, cand in tara era foamete mare, cum proorocise Tesviteanul. El a convins pe rege si popor de credinta cea adevarata. Intorcandu-se poporul
la vechea credinta, ploaia a venit la binecuvantarea proorocului si tara a scapat de seceta. El a readus la viata pe fiul vaduvei din Sarepta Sidonului. Fiind un simbol al vietii, el nu a fost cuprins in bratele mortii. Pe el “caruta cea de foc purtatoare, care l-a ridicat ca intr-un cutremur la cer, har de foc suflator i-a daruit ca sa nu vada moartea”. Marele prooroc este si al doilea inainte-mergator al celei de-a doua veniri a lui Hristos. El nu va cunoaste moartea pana la intoarcerea sa, pana ce va propovadui sfarsitul tuturor, atunci cand moartea va fi invinsa definitiv si se va instaura viata vesnic fericita. El este supravietuitor dovedind prin trairea si aratarea sa, existenta nemuririi sufletului si a ~mparatiei celei vesnice, al carui stapan este Mantuitorul Hristos. Celor ce poarta numele de Ilie, le doresc multa sanatate, pace, liniste, fericire insotite de traditionala noastra urare romaneasca “ La Multi Ani”.
~N MEMORIAM PREOT ILIE DR|GAN -COLACULa 15 Decembrie-2006 a trecut la cele vesnice ,cel care a fost cu adevarat lumina a pastoritilor sai, cel care a hranit mii de suflete cu vorba sa asezata si cu zambetul sau cald, vrednicul de pomenire Parintele Ilie. A fost un bun pastor al turmei care i s-a incredintat, facandu-si cu constiinciozitate datoria. Pretutindeni, cuvantul, fapta si intreaga sa viata au fost in armonie cu frumusetea si exigentele chemarii preotesti. Va chem astazi iubiti credinciosi ai Parohiei Colacu, de ziua lui, Sfantul Ilie, sa ne rugam impreuna pentru sufletul parintelui,sa rugam pe bunul Dumnezeu sa aseze sufletul sau unde dreptii se odihnesc, facandu-i parte de bucuria alesilor sai. Sa nu-l uitati niciodata sa-l pomeniti in rugaciunile dumneavoastra. Vrednica sa-i fie pomenirea! Dumnezeu sa-l ierte! Preot Stefan Vlada –Ghergani
Invata de la luna, sa nu te inspaimanti; Invata de la vulturi, cand umerii-ti sunt grei. Si du-te la furnica, sa vezi povara ei... Invata de la floare, sa fii gingas ca ea, Invata de la soare, sa ai blandetea sa; Invata de la pasari, sa fii mai mult in zbor, Invata de la toate, ca totu-i trecator.
CINE, EU?
A fost odata un student, care se lupta cu multe probleme in viata sa. ~si petrecea mult din timpul sau nervos si frustrat. Cand n-a mai rezistat s-a dus la o capela veche, putin frecventata din apropierea scolii. S-a plimbat in sus si in jos pe culoarul dintre banci, lovind spatarele scaunelor, strigand, Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea-n care plangand, certandu-se cu Dumnezeu. treci. "Doamne, Tu ai creat lumea... ce te-ai putut gandi cand ai facut-o? UitaSa-nveti din tot ce piere - cum sa traiesti pe te la problemele oamenilor. Uita-te la durere, la suferinta, la foamete. Uitaveci. (din lirica norvegiana) te cata neglijenta, cata risipa, abuzuri. Peste tot se vad doar necazuri, oameni ce sufera, oameni singuri!" ~n final, epuizat, s-a asezat in primul rand si a privit fara speranta spre cruce. Suprafata sa stralucitoare reflecta lumina ce intra prin geamurile murdare. "Totul este asa de incurcat! Lumea asta nu este altceva decat o mare mizerie! Chiar si eu as fi putut sa fac o lume mai buna!" Atunci tanarul a auzit o voce soptita. Si-a concentrat atentia, a cascat ochii si a ramas perplex: "Asta este exact ceea ce vreau sa faci!" APLICATIE: Este usor sa identifici problemele care exista in jurul nostru. Uneori ne intrebam de ce nu rezolva Dumnezeu toate problemele noastre. Dar pentru acest lucru a creat El Biserica. De aceea ne-a pus pe noi intr-un loc, la un moment dat in timp. El ne-a dotat pe fiecare si ne-a dat puterea de a schimba lumea. Dumnezeu a insarcinat Biserica sa fie mainile si picioarele lui Isus intr-o lume stricata. De aceea a numit-o "trupul lui Hristos". Tu iti vei face partea?
Invata de la greier, cand singur esti, sa canti.
black
Iulie 2009
VIATA MEDICALA
Ziarul Prim\riei R\cari
Insuficien]a renalã [i starea de [oc pot apãrea atunci când corpul pierde necontrolat fluide. Compensarea deficitului de apã [i de sãruri se face prin administrarea solu]iilor de rehidratare oralã [i prin consumul ridicat de lichide. Speciali[tii recomandã peste doi litri de apã zilnic Uscãciunea gurii, crampele musculare, scãderea cantitã]ii de urinã [i starea generalã de rãu sunt doar câteva dintre semnele care ne dau de [tire cã suntem deshidrata]i. În cazul unei deshidratãri moderate, instalate pe fondul transpira]iei excesive, vomei sau diareei, se poate ac]iona de acasã, spun speciali[tii. „Deshidratarea poate îmbrãca o formã u[oarã cãtre moderat sau una severã, care necesitã interven]ia medicului. În cazul unei deshidratãri moderate, se recomandã administrarea sãrurilor de rehidratare oralã (SRO). Acestea se prezintã sub formã de prafuri ce con]in, printre altele, sodiu, potasiu [i glucozã. Plicule]ele au aproximativ [ase grame [i se dizolvã în 200 ml de apã cãldu]ã. Se Alimentatia constituie baza existentei umane. Cu totii stim ca alimentele ne atrag prin prospetime, gust, aroma si culoare. Literatura medicala ne prezinta cu lux de amanunte compozitia chimica si cantitatea de energie pe care o furnizeaza organismului 100g de alimente consumate, exprimata in calorii sau kcal, pe categorii de alimente. Prinsi in vartejul activitatilor zilnice putini dintre noi se gandesc la incarcatura bioinformationala,energetica a alimentelor, adica la capacitatea lor de a produce in corp senzatii de cald sau rece, independent de temperatura alimentului in momentul consumarii acestuia; de exemplu ardeiul iute, piperul, hreanul contin energie fierbinte deoarece dupa consum constatam senzatie de incalzire si chiar transpiratie, ceaiul negru are energie rece; servit fierbinte efectul de incalzire dispare repede si apare senzatia de racoare, deci este o bautura racoritoare, cola, cafeaua, cacaoa au energie calda, deci ne vor creste temperatura mediului intern. Acesta este motivul pentru care in unele zone ale tarii dupa cafea se serveste un pahar cu apa; apa stinge focul iar intelepciunea populara respecta inconstient acest adevar. Alimentele care nu au nici un efect termic asupra organismului sunt considerate cu energie neutra. De asemeni incarcatura bioinformationala a alimentelor se manifesta si prin cele cinci gusturi principale: acru, amar, dulce, picant si sarat. Astfel aliVi s-a intamplat si voua, nu-i asa? Ce rele sunt diminetele in care nu putem trezi , chiar daca am dormit ore suficiente! Oare care o fi cauza? Oamenii de stiinta spun ca nu lenea este de vina, ci pur si simplu ceasul biologic nu asculta de cerintele realitatii.Persoanele care se trezesc greu dimineata, indiferent de cate ore ai dormit, au un ceas interior “defazat”, setat pe trezirea la ore tarzii,explica cercetatorii. Ceasul biologic este controlat de un nucleu din creier, care este respunzator cu ritmul corpului . Insa in viata de zi cu zi, care devine tot
pagina 11
Nu neglija]i efectele deshidrat\rii!
pot cumpãra doar din farmacii, având felurite arome“. De asemenea, febra, care de obicei înso]e[te episoadele de deshidratare, poate fi ]inutã sub control prin administrarea de medicamente precum ibuprofenul, aspirina sau paracetamolul. Se poate instala starea de [oc În situa]ia în care deshidratarea devine severã, apar stãrile de confuzie [i de slãbiciune generalã a corpului, deoarece organismul nu mai poate asigura necesarul de lichid pentru ca sângele sã circule normal. Astfel, creierul [i celelalte organe nu mai primesc suficient sânge, pentru a func]iona la parametri optimi. Iar în acest caz refacerea deficitului de apã [i nivelului de sãruri minerale poate dura [i câteva ore. Prin urmare, se recomandã ajutorul medicului, deoarece existã riscul ca, din cauza scãderii tensiunii arteriale, sã se instaleze starea de [oc. În astfel de cazuri, se recomandã peste patru litri de
apã [i administrarea injec]iilor cu electroli]i (sodiu [i potasiu), deoarece ajung în sânge în foarte scurt timp. De asemenea, deshidratarea severã poate da complica]ii [i la nivelul rinichilor, determinând insuficien]ã renalã. Acest lucru se întâmplã deoarece toxinele din corp nu se mai eliminã, iar sãrurile se depun sub formã de pietre la rinichi. Unul dintre semnele insuficien]ei renale este eliminarea urinei concentrate, de culoare galben-închis, în cantitã]i foarte mici sau, în unele cazuri, deloc. În situa]ii extreme, persoana deshidratatã poate intra în stare de comã. Copiii [i bãtrânii, cei mai afecta]i Cele mai expuse categorii la pericolele deshidratãrii sunt copiii [i vârstnicii. „Atunci când copiii au diaree sau vomitã, pãrin]ii trebuie sã se adreseze de urgen]ã medicului de familie, deoarece micu]ii pierd foarte multã apã [i via]a lor poate fi în pericol. În ceea ce prive[te persoanele în vârstã,
se recomandã ca în zilele cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius sã nu iasã din casã între orele 11.00 [i 17.00“.
Dr. Carp Marioara
Rolul alimenta]iei ^n men]inerea s\n\t\]ii mentele acre produc un efect astringent, antiperspirant si antidiareic; alimentele amare sunt antitermice si bune laxative; cele dulci pot micsora intensitatea durerilor acute; cele picante îmbunatatesc circulatia sanguina, intensifica activitatea glandelor sudoripare; iar cele sarate împiedica formarea tesuturilor dure (tumorale) In lumina celor spuse inteleptii chinezi au definit cinci efecte principale ale alimentelor, numite energii: calda, fierbinte, neutra, racoroasa si rece, concept cu aplicabilitate simplista si in acelasi timp foarte utila in alcatuirea dietei in functie de temperatura mediului ambiant si de stare noastra de sanatate (in dureri reumatice preferam alimentele cu energie calda si le evitam pe cele cu energie rece). Ne aflam in luna lui cuptor si in ciuda ploilor din ultimul timp cu siguranta vor urma zile caniculare motiv pentru care este important sa stim cum sa ne alcatuim un meniu sanatos in functie de temperatura de afara dar si de buget . ENERGIE RECE aduc urmatoarele alimente: branza proaspata, branza de vaca, iaurtul, laptele, cafeaua, cartofii, vinetele, legumele crude, algele, ciupercile, cartofii, germenii de soia, hrisca, secara, bananele, carnea de rata, gasca, fazan. ENERGIE RACORASA gasim in: branza de oaie si capra, capsuni, lamai, cicoare, menta, dovlecei, pepene, orz,
salata, pere, porumb, mure, struguri, sofran ENERGIE NEUTRA: coacaze, dude, prune, orez, prepelita, porumbel, somon. ENERGIE CALDA ne furnizeza urmatoarele alimente: varza, ceapa, usturoiul, prazul, dovleacul, oul, piperul, cuisoarele, afine, castane, gutui, ghimbir, fructe de mare, racii, crapul, tiparul, cacaoa, sarea carnea de vita si vanatul, carnea de bibilica ENERGIE CALDUTA ne furnizeaza ceaiu, legumele fierte, merele, morcovii, ridichile. Prin urmare carnea si alcoolul elibereaza multa caldura motiv pentru care ar trebui evitate in zilele caniculare. Aportul de lichide si mai ales apa,racitorul universal, trebuie crescut, deci vom consuma alimente cu continut bogat in apa pentru a compensa pierdererile prin transpiratie si a da posibilitatea rinichilor sa functioneze normal: pepenii, strugurii, piersicile etc, dar sa sa fim atenti, consumate in exces aceste alimente pot duce la colici abdominale, diaree si voma motiv pentru care dieta trebuie echilibrata cu mancaruri gatite, caldute de exemplu orez sau paste. De asemeni in zilele caniculare trebuie intensificata transpiratia prin consum de condimente ca usturoi,ardei iute, busuioc, piper verde, ghimbir etc Este important sa nu asociem la aceeasi masa alimente care genereaza
De ce ne trezim greu diminea]a?
mai rapida si tot mai stresanta, schimba uneori ritmul normal al organismului, chiar daca persoana respectiva urmeaza un program zilnic consecvent chiar de ani buni. O alta cauza care perturba grav ritmul organismului este expunerea la lumina artificiala, precum si privitul la televizor seara sau folosirea calculatorului pe perioade lungi. Deoarece organismul este foarte sensibil la lumina, ecranul televizoruluisau lumina monitorului ne pot pacali creierul, facandu-l sa
creada ca este zi. Studiile arata ca un somn bun este atunci cand ne culcam devreme, deoarece astfel organismul poate sa isi indeplineasca functiile in ritmul sau. De asemenea , o mare greseala care se face de catre multi dintre noi este sa adoarma mai tarziu in weekend, deregland astfel organismul si facand ca a 2 a zi diminata acesta sa se trezeasca tarziu. Cand oamenii se culca la “ore mici” la sfarsit de saptamana isi actualizeaza iar,fara sa vrea,
energie rece de exemplu branza de vaci, legume crude, fructe proaspete, inghetata; este bine sa realizam un echilibru in alimentatie respectiv consumul unui aliment cu energie rece sa fie urmat de unul care sa-l incalzeasca putin Gusturile recomandate in sezonul cald sunt acrul si amarul, acestea au capacitatea de a inviora, la care putem adauga si putin picant atunci cand nu transpiram suficient, precum si sarat pentru compensa pierderile prin transpiratie Ca metoda de preparare a alimentelor vara este indicata fierberea in apa,cu aburi sau coacerea in cuptor, avand grija sa nu se formeze cruste deoarecesunt iritante pentru tubul digestiv. Cum rezistam tentatiilor culinare? Prin autocontrol, moderatie si intelepciune, insusiri importante ale omului.
Dr. Ecaterina Profira Grigorescu ritmul lor natural defazat. Oamenii de stiinta mai au o solutie pentru cei care nu isi pot adapta ceasul biologic. O echipa de cercetatori de la Universitatea din California a descoperit recent ca un singur aminoacid regeaza ceasul biologic intern.Acesta ar putea fi transformat in viitor intr-un medicament care sa controleze programul de somn al creierului.
Actualitate
Iulie 2009
Ziarul Prim\riei R\cari
pagina 12
Ce a mai f\cut primaru’ ...? Consiliul Local al ora[ului R\cari a executat proiectul de reabilitare pe faze, conform prevederilor HGR nr 28/2008, pentru a[ez\mantul cultural ce face obiectul programului de reabilitare, modernizare [i dotare - denumit C\min Cultural, situat ^n orasul R\cari, sat Ghimpa]i, judetul Dambovi]a. Aceste documente, ^n prezent, se afla ^n curs de implementare la Compania Na]ional\ de Investi]ii SA
Pe data de 13.07.2009, s-a organizat de c\tre C.N.I, licita]ia pentru sala de sport. Urmeaz\ desemnarea câ[tig\torului.
SALA DE SPORT ~N R|CARI
Actualitate
Iulie 2009
Ziarul Prim\riei R\cari
pagina 13
Ce a mai f\cut primaru’ ...?
A[a va ar\ta asfaltul pe strada Iorgu Dumitrescu - drumul spre Ghimpa]i. Pe data de 07.08.2009, va avea loc la Prim\ria ora[ului R\cari, licita]ia pentru asfaltarea DC 43 A, R\cari - Ghimpa]i.
Realizarea instalatiilor de ^nc\lzire central\ a celor dou\ biserici din R\cari: Sfânta Parascheva [i Sf. Gheorghe [i a bisericilor din Ghimpa]i [i Mavrodin.
Prim\ria are ^n dotare o toc\toare pentru t\ierea vegeta]iei ^n exces de la marginea drumurilor, pentru un aspect civilizat. De acum ^ncolo vom circula f\r\ team\ pe drumurile interioare; p\durile de buruieni de alt\ dat\, vor deveni amintiri.
Iulie 2009
Actualitate
Acte [i avize necesare construirii casei V\ dori]i foarte mult s\ v\ construi]i propria cas\ sau vil\. Trebuie ^ns\ s\ [ti]i c\ ob]inerea tuturor avizelor de la autorit\]i [i de la furnizorii de utilit\]i, a actelor [i certificatelor reprezint\ o prim\ etap\ importanta ^n construirea unei case. Ob]inerea certificatului de urbanism, a avizelor de la autorit\]i, a autoriza]iei de construire Certificatul de urbansim (C.U.) se elibereaza de c\tre prim\rie [i certific\ faptul c\ pute]i ridica o construc]ie pe terenul respectiv. Prim\ria orasului Racari poate stabili ce alte avize [i acorduri suplimentare trebuie obtinu]e. Actele necesare pentru depunerea cererii sunt: actul de proprietate, ^ntabulare, cadastru, un memoriu [i completarea unui formular tip. Avizele de la autorita]i (mediu, s\n\tate public\, aparare civil\, ap\rare contra incendiilor, monumente istorice, zone protejate s.a.), precum [i cele de la furnizorii de utilit\]i (energie electric\, gaze, telefonie, ap\, canal, salubritate) se ob]in ^n termen de 30-60 zile.
~n acordarea avizelor se ]ine cont [i de regimul apelor de suprafata [i din subsol, interven]iile pe cl\diri existente, circula]ie (comisii la prim\rie [i poli]ie). Autoriza]ia de construire denume[te autorizarea construirii proiectului, a oric\rei sec]iuni, p\r]i, stadiu sau etape a proiectului (conform cerin]elor clientului), emis\ de Autoritatea ^n drept, cerut\ de legile romane[ti pentru a ^ncepe lucr\ri de construc]ie. Se elibereaz\ de c\tre prim\rie pe baza C.U., a avizelor [i a proiectului casei. Durata medie de ob]inere este de 30 zile, iar taxa de autorizare se calculeaz\ ca un procent (0,5%) din valoarea estimat\ a investi]iei. Referent, Alexandru Alexandru
AFL|M DE L A SERVICIUL IMPOZITE {I TA XE LOCALE, PENTRU DUMNEAVOASTR|, URM|TOARELE: ACTE NECESARE PENTRU DECLARARI/ RECTIFICARI PATRIMONIU: CLADIRI si/sau TERENURI: - declaratie de impunere tip (formular furnizat de cãtre I.T.L. si completat corespunzãtor); - copie dupã actul de identitate (buletin sau carte); - copie dupã actul de proprietate (contract vanzare-cumparare/certificat mostenitor/ sentinta judecatoreasca/ partaj voluntar/ donatie); - copie dupã schita topograficã a bunului imobil/ a terenului În plus, pentru cladiri noi sau modificari si extinderi de clãdiri: - autorizatie constructie; - procesul verbal de terminare a lucrarilor de la Serviciul de Urbanism din cadrul Primariei orasului Racari; - memoriu tehnic, planu de amplasare in zona si schitele cladirii - sectiuni orizontale pe niveluri. În plus, pentru cladiri noi sau modificari si extinderi de clãdiri: - autorizatie constructie; - procesul verbal de terminare a lucrarilor de la Serviciul de Urbanism din cadrul Primariei ora[ului Racari; - memoriu tehnic, planu de amplasare in zona si schitele cladirii - sectiuni orizontale pe niveluri. AUTOMOBILE Pentru înscriere: - declaratie de impunere formular I.T.L. 005, formular furnizat de I.T.L.; - actul de proprietate (contract vanzare-cumparare/ factura etc); - copie declaratia vamala + contract vanzare-cumparare/factura tradus si legalizat (in
AFL|M DE L A POLI}IA COMUNITAR| ~ntrucât ^n fiecare an, terenurile limitrofe localit\]ii R\cari, ^n special partea de Sud-Vest, sunt cultivate cu cartofi – varz\, Poli]ia Comunitar\, pentru a diminua extragerea de produse de pe câmp (produse ce apar]in cultivatorilor din R\cari), a format o patrul\ ce activeaz\ la diferite ore din zi sau noapte, cu activitate zilnic\, având ^n unele cazuri [i sprijinul cet\]enilor cultivatori de asemenea produse, rezultatele acestor ac]iuni fiind pozitive, ne^nregistrandu-se , ca ^n anii preceden]i, plângeri din partea acestora, cu toate c\ au mai fost cazuri de sustrageri de produse agricole de pe ~n cazul persoanelor provenite din munc\: a) actul de identitate, în original [i copie; b) actele de studii [i de calificare, în original [i copie; c) certificat de na[tere, în original [i copie; d) certificat de c\s\torie, în original [i copie, unde este cazul; e) adeverin]\ medical\ din care s\ rezulte c\ este apt\ de munc\ sau are eventuale restric]ii medicale; f) acte eliberate de organele financiare teritoriale din care s\ rezulte ca nu realizeaz\ venituri sau realizeaza, din activit\]i autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât indemniza]ia de somaj; g) declara]ia pe propria r\spundere din care s\ rezulte ca nu are loc de munc\, nu realizeaz\ venituri sau realizeaz\, din activita]i autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât indemnizatia de
pagina 14
Ziarul Prim\riei R\cari
Nota: Certificatul fiscal se elibereaza doar daca impozitele si taxele locale sunt achitate la zi.
MIC DIC}IONAR JURIDIC
câmp, dar acestea fiind izolate. De [tiut pentru cet\]enii localit\]ii R\cari: conform legii 371/2005 art.8, pct 3, Poli]ia Comunitar\ poate asigura [i contra cost, paz\ unor obiective pe baza unui contract de prest\ri servicii ^ncheiat de aceast\ cu beneficiarii serviciilor prestate. ~n continuare Poli]ia Comunitara ^[i va continua activitat\]ile zilnice de asigurare [i prevenire a furturilor de produse agricole de pe câmp. Ag. sef Politia comunitara, Chi]ulescu Dumitru
CONTR A VEN}IA Definitia: ORDONAN}Ã nr. 137 din 31 august 2000 (**republicatã**)(*actualizatã*) privind prevenirea [i sanc]ionarea tuturor formelor de discriminare*) (actualizatã pânã la data de 3 ianuarie 2009*) EMITENT: GUVERNUL AR T. 15 Constituie contraven]ie, conform prezentei ordonan]e, dacã fapta nu intrã sub inciden]a legii penale, orice comportament manifestat în public, având caracter de propagandã na]ionalist-[ovinã, de instigare la urã rasialã sau na]ionalã, ori acel comportament care are ca scop sau vizeazã atingerea demnitã]ii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunitã]i [i legat de apartenen]a acestora la o anumitã rasã, na]ionalitate, etnie, religie, categorie socialã sau la o categorie defavorizatã ori de convingerile, sexul sau orientarea sexualã a acestuia.
Documente necesare pentru acordarea indemniza]iei de [omaj somaj. h) carnetul de munca în, original [i copie, sau, în cazul în care nu s-a întocmit carnetul de munc\, adeverin]\ eliberata de angajatori [i vizat\ de inspectoratul teritorial de munc\, din care s\ rezulte perioadele an care s-a prestat activitatea, precum [i data [i motivul încet\rii raporturilor de munc\ sau de serviciu la ultimul angajator; i) adeverin]a eliberat\ de angajator din care rezulta dup\a caz: - dac\ angajatorul înregistreaza debite la bugetul asigurarilor pentru somaj - perioada pentru care nu s-au pl\tit contribu]iile la bugetul asigur\rilor pentru somaj [i suma aferent\ acestei perioade - dac\ angajatorul se reg\se[te în procedura
cazul masinilor importate); - taxa inmatriculare auto – care se achita la sediul I.T.L.; copie xerox de pe cartea de identitate (si pentru rectificari de serii motor, sasiu, capacitate cilindrica); - copie xerox act identitate; - fisa de inmatriculare in original; - acordul scris al proprietarului locuintei pentru inscrierea autovehiculului; - taxa inmatriculare auto – care se achita la sediul I.T.L. Pentru radiere: - cerere tip pentru eliberarea certificatului fiscal; - certificatul de radiere vizat de Serviciul Public Comunitar Regim Permise Auto si Inmatricularea Vehiculelor Dambovita; - actul de instrainare (contract vanzare-cumparare/ factura/ certificat mostenitor/ sentinta judecatoreasca/ partaj voluntar/ donatie, etc); - taxa eliberare certificat – care se achita la sediul I.T.L.; - taxa viza fisa auto in regim de urgenta – care se achita la sediul I.T.L. Pentru transfer dosar fiscal auto la alte primari: - cerere, depusa la registratura; copie carte identitate autovehicul; - copie dupa actul de identitate cu noua adresa de domiciliu. ACTE NECESARE PENTRU ELIBERARE CERTIFICAT FISCAL: - cerere tip; - taxa timbru fiscal; - taxa eliberare in regim de urgenta (la cerere); - actul de identitate.
de executare silit\, reorganizare judiciar\, faliment, închidere operationala, dizolvare, lichidare, administrare speciala sau nu [i-a achitat contribu]iile datorit\ unor situa]ii de for]\ major\. ~n cazul persoanelor provenite din munca la care re^ntegrarea ^n munc\, dispus\ prin hotarare judec\toreasca definitiv\, nu mai este posibil\ la unit\]ile la care au fost ^ncadrate ^n munc\ anterior, din cauza ^ncet\rii definitive a activit\]ii, sau la unit\]ile care au preluat patrimoniul acestora, mai sunt necesare [i urm\toarele acte: j) copie de pe hotarârea definitiv\ de re^ntegrare în munc\, atunci când re^ntegrarea nu
ULTR ULTR AJUL Definitia: INSULTA, CALOMNIA si amenintarea savarsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa, contra unui functionar care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiei. INFR AC}IUNEA Definitia: - este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de LEGEA PENALA. {ANTAJ {ANTAJ - infractiune savarsita prin constrangerea unei persoane prin violenta sau amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, daca fapta este comisa spre a dobandi in mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul. Cand constrangerea consta in amenintarea darii in vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromitatoare pentru persoana amenintata, pentru sotul acesteia sau pentru o ruda apropiata, pedeapsa este mai severa.
mai este posibila la unitatea la care persoana a fost încadrat în munc\ anterior, din cauza încet\rii definitive a activit\]ii sau la unitatea care a preluat patrimoniul acesteia; k) dovada din care s\ rezulte c\ reîncadrarea în munc\ nu mai este posibil\ din cauza încet\rii definitive a activit\]ii angajatorului, respectiv adeverin]\ de la unitatea care a preluat patrimoniul unit\]ii în care persoana a fost încadrata anterior, din care s\ rezulte desfiin]area postului; l) declara]ie pe propria r\spundere a persoanei aflate în c\utarea unui loc de munc\, în cazul în care aceasta nu poate ob]ine dovada din care s\ rezulte ca re^ncadrarea în munc\ nu mai este posibil\ din cauza încet\rii definitive a activit\]ii angajatorului, urmând ca agen]ia s\ verifice la organele competente, veridicitatea declara]iei.
Restitutio
Iulie 2009
Ziarul Prim\riei R\cari
M\rturii
V\ prezent\m ^ncepând cu acest num\r, copii dup\ documente care se afl\ la arhivele statului, redactate cu litere chirilice, dar [i ^n traducere, care se refer\ la str\bunii r\c\reni. Documentul num\rul 1: Cu mila lui Dumnezeu Io Alexandru Voevod [i Domn a toatã ]ara Rumâneascã, feciorul marelui [i prea bunului rãposatului Io Iliea[i Voevod dat-am domnia mea aceastã poruncã a domniei mele boeriului domnii mele Gramii Clucer[i jupânesii lui Vãianii [i cu feciorii lor câ]i Dumnezeu îi va dãrui ca sã-i fie lui mo[ie la Ghimpa]i, însã partea lui Tudor [i a fãmeii lui Stanii stânjeni 30 din câmp din pãdure [i din apã cu vad dã moarã [i din sili[tea satului du pretutindenea ori cât sã va alege din cursura Vornecului pânã la Dumbãvicioara pentru cã o au cumpãrat boerul Domniei mele Grama Clucerul [i jupâneas\ lui Vãiana ace[ti 30 dã stânjeni dã la Tudor [i dã la fãmeia lui Stana fata Vladei din Ghimpa]i drep 1800 aspri gata; [i iar au cumpãrat Grama clucerui [i jupâneasa lui Vãiana dela Voico Tabac(u) stânjeni 20 du preste tot hotarul din matca Colintinii pânã la cursura Vornecului drept 2100 asprii gata [i iar au cumpãrat Grama clucer [i jupâneasa lui Vãiana dela Petriman Doroban]ul 20 dã stânjeni dã mo[ie din matca Colentinii pânã la cursura Vornecului drep 800 aspri si iar au cumpãrat boeriul domniei mele Grama cluceru[i jupâneasa lui Vãiana mo[ie la Vizure[ti 20 dã stânjeni din Sbârciasca dã la Radul al Dimãi însã zestrea nevestii lui Stanii, din pivni]a brânzii pânã la Dumbovicioara
drept 800 asprii gata, [i iar au cumpãrat Grama clucerii [i jupâneasa lui Vãiana mo[ie la Vizure[ti dã la Neagoie din Vizure[ti stânjeni 26 din pivni]a brânzii pânã la Dumbovicioara drept 1040 asprii gata [i iar au cumpãrat Grama clucer []i jupâneasa lui Vãiana dã la Radul al Dimãi mo[ie mo[tenire a lui din Vizure[]ti stânjeni 14 din marginea Sãlciilor pânã la biserica Dãlbãne[tilor drept un bou bun ][i iar au cumpãrat boeriul domniei mele Grama clucer[i jupâneasa lui Vãiana mo[ie la Vizure[ti dã la Drãghici stânjeni 30 însã mo[ia ce sã chiamã din Zbârceasca din matca Colintinii pânã la cursura Vornecului du preste tot hotarul oricât sã va alege drept 1200 asprii gata [i iar au cumpãrat boeriul domniei mele Grama clucer [i jupâneasa lui Vãiana mo[ie la {tefoaia dã la Savva logofãt feciorul lui Stan logofãt dã la {tefoaia însã din funia unchisãu Dragomir a treia parte din câmp din pãdure [i din apã [i din Sili[tea satului [i cu un rumân anume Ganea [i dã pretutindenea ori cât sã va alege du preste tot hotarul dã la Savva logofãt drept 6000 asprii gata. Si au vândut ace[ti mai sus [i numi]i oameni ale lor mo[ii dã a lor bunãvoe fãr' dã nici o silã [i cu [tirea tuturor megia]ilor din sus [i din jos [i din împrejurul mo[ii [i din înaintea domnii mele [i am vãzut domnia mea [i zapisele acelor vânzãtori toate pre rând cu mul]i oameni buni mãrturii scri[i în zapisã cari nu sânt scri[i aici în cartea aceasta, pentru aceia am dat însumi domnia mea boeriului domnii mele Grama clucer [i jupânesii lui Vãiana ca sã le fie lor mo[ie de ba[tinã [i ohavnicã feciorilor [i nepo]ilor [i strãnepo]ilor [i dã cãtrã nimeni sã nu sã clinteascã pãzire dom niei mele. Iatã dar [i mãrturii am pus domnia mea jupân Papa veldvornic[i jupân Hrizea vel logofãt,[i jupân Dumitra[co vel vistier,[i jupân Gheorghe vel spãtar, [i jupân Dumitrache vel stolnic,[i jupân Ramandi vel comis, [i jupân Diamandi vel paharnic, [i jupân Condile vel postelnic [i ispravnic Hrizea vel logofãt. Si eu Lepãdat am scris în scaunul cetã]ii
Bucure[ti Aprilie 20 dã la Adam cursul anilor 7136 iar dã la na[terea lui Hristos 1628. Acest isvod s-au tãlmãcit întocmai dupã hrisovul cel slovenesc din cuvânt in cuvânt la [coala domneascã cea sloveneascã ot Sfântu Gheorghe cel vechi dã mine cel iscãlit. 1803 Aprilie 24. Az Chiriþã Dascãl Slovonesc iz pisah. †Milostieiu bojieiu Io Matei Bãsarab Voevod[i gospodinã davat gospodstvo-mi sim poveleniu gos-podstvo-mi acestui om anume Ursu den sat den Pietrari ot sud Dâmbovi]a ca sã fie volnic cu aceasta carte a domnii meale de sã vânzã partea lui Dragotã de mo[ie dela sat dela Ghimpa]i toatã partea lui câtã se va aleage de priste tot hotarul pentrucã au venit acestu om Ursu aicea la divan în naintea domniei meale de se-au jãluit [i au spus cum au fost la taler împreunã cu Dragotã deci Dragotã el au fugit [i s-au dat în lãturi iar Ursu el se-au sculat de [i-au vândut partea lui de mo[ie de au plãtit partea alu Dragotã de bir. Deci domnia mea am judecat [i am dat lu Ursu sã fie volnic cu aceastã carte a domniei meale de sã-i vânzã partea de mo[ie cum scrie mai sus de sã-[i ia to]i bani câ]i va fi datu pentru dânsul [i de nimeni oprealã sã n-aibã iar cui va pãrea strâmbu sã vie de fa]ã[i inako da nest. I ispravnic sam ree gos-podstvo mi. Pis Dekebrie 13 dni vãleat 7154 (1645). Io Matei Basarab Milostieiu Bojieiu gospodin †Adecã eu Armanca Raba cã sã sã [tie cam pus mo[ia de Brenesca dereptu stânjene 17 la mâna dumnelui jupânului Fotei zãlog pân la Sfânti Gheorghe sã aibã a da bani ughi 3 pol martor Radol Corne [i Radol otam [i Cãlin [i Avram Diaconul mãrtorie [i Ion feciorul Rabei Armanca. Scris-am eu Avram Deaconul. Mese]a Marte dni 9. Armanca pentru creden]ã am pos degetul. Adecã Ion fecioru Armanca pos-am degetul
pagina 15 mieu Costandin [i cu feciorii miei Stoica, Andreiu, Constandin datam zapisul nostru la mâna dumnealui jupanului Constandin precum sã sã [tie cã am vândut dumnealui un vad de moarã în apa Dâmbovi]ii însã împrejuru morii cât po stânjeni 20 în bani gata taleri 25 [i am vândut de a noastrã bunã voe fãr de nici o silã [i cu [tirea tutulor vecinelor nostrii care sã vor iscãli mai jos, sã-i fie dumnealui [i copiilor dumialui, nepo]ilor strãnepo]ilor oabie mo[i în veaci [i pentru mai adevãratã credin]ã ni-am pus numele [i deacitul ca sã se creazã. Sept. 3 dni leat 7226 (1717). Eu Mihai sin Popi Stoicãi ot Vizure[ti Eu Constandtn nepotul lui Mihai. Eu Drãgulin martor. Eu Avram martor. †Adecã eu Avraam din împreunã cu nipo]ii miei anume Oprea [i Diicul [i Ion [i Vãsiu ficiorul lui Drãgulin fãcut-am zapisul nostru la mâna dumnealui jupanului Costandin precum sã se [tie cã iam vândut toatã partea noastrã de mo[ie din Inghindeasca însã stânjeni 43 po bani 88 ca sã-i fie dumnealui aceastã mo[ie stãtãtore în veaci [i dumnealui [i coconilor dumnealui [i nepo]ilor [i strãnepo]ilor câ]i Dumnezeu va dãrui [i lungul mo[ii merge din apa Colintinii care sã chiamã matca Colintinei pân în matca Dâmbovi]ei cei vechi [i am vândut noi aceastã mo[ie de bunãvoia noastrã, nesili]i de nimenea [i cu [terea tuturor fra]ilor mo[teni [i când am fãcut acest zapis fosta ao mul]i oameni mãrturie carele sã vor iscãli numele mai jos ca sã sã creazã. Pis Martie 9 dni leat 7226 (1718), însã sce[ti stânjeni sântã anume Ghindeasca stânjeni 30, Brãneasca stânjeni 13. Eu Avraam Eu Oprea [i am scris eu Popa Costandin ot Ghergani Eu Diicul Eu Ion Eu Vãsiu
†Adecã cu Mihai sin Popi Stoicãi ot Vizure[ti împreunã cu nepotã-
Stima]i cititori, v\ consider\m colaboratorii no[tri, drept care, v\ invit\m s\ ne trimite]i impresiile dumneavoastr\ despre ini]iativa de fa]\, precum si alte materiale (documente, m\rturii, fotografii, acte de vânzare-cump\rare ^n copie, h\r]i, etc), din perioada istoric\ anterioar\, de la ^nceputuri [i pân\ ast\zi. V\ mul]umim pentru ajutor [i a[tept\m ve[ti la tel: 0245658611 sau adresa de e-mail:contact@primariaracari.ro
±
Iulie 2009
~n interesul cet\]eanului
Ziarul Prim\riei R\cari
pagina 16
Ce a mai f\cut primaru’ ...?
ti e. Ultimile finis\ri ale Capelei de la Ghimpa]i, care se va inaugura pe 15 august 2009
Efectuarea lucr\rilor de canalizare, introducerea apei curente, precum [i lucrari de pietruire [i ^nfrumuse]are la C.A.M.S Centrul de permanen]\ v\ asteapt\ cu Ghergani. Sper\m ca prin dot\rile realizate, servicii medicale de calitate si promptitu- acest a[ez\nânt medico-social, sa devin\ dine ^n strada Tudor Vladimirescu, R\cari func]ional
Lucr\rile de amenajare a bazei sportive ora[ene[ti [i-au intensificat ritmul preg\tindu-se de finalizare. Aspecte de la lucr\rile de amenajare a terenului sintetic de practicare a sportului.
Montarea de limitatoare de vitez\ ^n punctele importante de traversare a DN 71 si anume: Primarie, {coala R\cari, Liceul Ion Ghica R\cari [i {coala Ghergani. Scopul acestei ac]iuni este limitarea vitezei [i siguran]a pietonilor.
±
cyanmagentayellowblack
±
~n interesul cet\]eanului
Iulie 2009
pagina 17
Ziarul Prim\riei R\cari
Ce a mai f\cut primaru’ ...?
Proiectul de reabilitare, modernizare, extindere Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari pe fonduri europene, depus la Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia, C\l\ra[i.
Iat\ cum va ar\ta [coala veche Ghergani. Proiectul de reabilitare, modernizare, extindere, pe fonduri europene a fost depus la Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia, C\l\ra[i.
cyanmagentayellowblack
± ±
±
Iulie 2009
De interes general
pagina 18
Ziarul Prim\riei R\cari
P\rerea ta conteaz\ ...doar dac\ o spui! ~n perioada 7-13 iulie a.c, am organizat un sondaj de opinie ^n rândul cititorilor Ziarului Prim\riei R\cari. Formularele au fost ^nmânate unui num\r de aproximativ 30 de reponden]i, din categorii de vârst\ diferite, de profesii [i condi]ii sociale diferite. Iat\ ce am aflat: 1. Care este p\rerea dumneavoastr\ despre Ziarul Primariei Racari? Dl.Micu M – Este o initiativa laudabila privind aparitia acestui ziar. Sa se vorbeasca mai mult despre linistea cetatenilor, despre cei care vegheaza la pastrarea ordinii publice, cu exemple si fotografii concludente, surprinse atat de Politia Comunitara, cat si de cea locala. Doresc o rubric intitulata “Oameni de seama a localitatii” – “Eroi ai localitatii” – in
care prezentarea sa se faca in mod cronologic, din cele mai vechi timpuri si pana astazi. Doamna Nastase - Maria Magdalena, 22 de ani si Domnul Costache Gheorghe de 69 de ani din satul Stanesti: “Avem o parere foarte buna, pentru ca informeaza populatia la timp, cu toate evenimentele petrecute.” 2. Ce rubric apreciati mai mult? L ocul I, I proiectele ora[ului ^n rubrica “Ce a mai f\cut primaru’!”, locul II cea mai frumoas\ gospod\rie, locul III, informa]iile despre agricultur\. 3. Ce propuneri aveti? a) Rubrica sport sa fie mai bine reprezentata cu activitati sportive mai multe. b) Includerea unei pagini cu sfaturi utile (retete de bucatarie, intretinerea locuintei, gradinarit, lucrari agricole, apicultura, etc.
c) O rubric “Lucrari agricole de sezon” semnata de un specialist care sa informeze populatia despre lucrarile ce trebuie efectuate in functie de calendar. Sugeram informatii despre lucrarile la camp, in gradini, in livezi, precum si insecticidele si fungicidele recomandate. d) “Un oras fara viata culturala este un oras mort. Propunem infiintarea unui club si a unei echipe artistice, de amatori, formata din oameni care iubesc frumosul, arta si care pot fi ambasadorii localitatii noastre” Propunerile dumneavoastra ne-au onorat si vom tine seama de ele in structurarea continutului ziarului nostru, in numerele viitoare. De asemenea, va multumim pentru colaborare si contati pe sprijinul nostru. Redac]ia
S\ ne cunoa[tem localitatea
La sugestia unui cititor al ziarului nostru, dl Micu Marian, inaugur\m din acest num\r o rubric\ cuprinzând publicarea de date, informa]ii, documente, m\rturii, privind ora[ul R\cari. Demersul nostru a fost ^nceput mai demult, dar este anevoios ^ntrucât – din informa]iile noas tre (demersuri la Arhivele na]ionale [i la Biblioteca Central\ Universitar\ – v\ comunic\m c\ nu am g\sit nici o alt\ mono grafie despre R\cari ^n afara celei editate ^n 1939 de c\tre N.M Popescu R\c\reanu, dar care are limitele ei (o not\ de subiectivism [i un istoric incom plet) Iat\ primele m\rturii despre vie]uirea pe aceste locuri con form acestei monografii. Episodul I Despre Mo[nenii Rãcãreni În cadrul generalitã]ilor expuse în capitolul precedent voi cãuta pe baza documentelor ce posed sã expui povestea mo[tenilor proprietarii mo[iei Înghimpa]i, numitã mai târziu Boanga — Înghimpa]i [i apoi simplu Boanga, ai cãror urma]i trãesc încã în satul Rãcari din
±
Jude]ul Dâmbovi]a. Când a fost începãtura acestor mo[teni? Nimeni nu ar putea-o spune. Acte de proprietate a mo[iei nu au a[a cum nu are nici un proprietar aborigen; ei n-au cumpãrat mo[ia, ei au luat-o a[a cum în[i[i mãrturisesc, în documentul Nat20. Primul stãpânitor al acestui pãmânt se va fi numit Ghimpatu, întru cât urma[ii lui s-au numit Ghimpa]ii sau înghimpa]ii; în documentul No.7 se gãse[te, încã un mo[tean ce poartã numele de Matei Ghimpatu. Acest nume de familie nu s-a pãstrat în mod individual deoarece nu era în obiceiul vremii. Fiecare se numia cu numele de botez la care uneori se adaogã numele tatãlui [i localitatea de originã; Stoica al Neagului ot Breazoia, arãtându-se satul de unde era. Dacã individul avea vre-o calitate se arãta [i aceia: Preda Vornicul sau Popa Stoica, alte ori se pune particula slavã sin: Zamfir sin diaconul Dobre. Deci mei pomenealã ca neamul meu sã fi pãstrat în decursul vremilor un nume de familie. A[a dar un Ghimpatu începãtor; ]i-ar pãrea ca el sã fi avut trei urma[i: unul Sbârcea altul m [i altui o-mnaa întru cât de[i în total mo[ia se nume[te Ghimpa]ii, la un moment se împarte în trei: Sbârceasca spre miazã-zi, Brãneasca în mijloc [i Ghindeasca spre miazã noapte; cã [i Sbârceasca a fost mo[ie a Ghimpaþilor mãrturise[te categoric [i doc. No. 25; mai apoi aceastã împãr]ire dispare [i mo[ia se nume[te numai cu numele de început. Cum vor fi trãit ace[ti stãpânitori ai mo[iei [i ce evenimente vor fi trecut peste capul lor, nimeni nu [tie [i nici un document nu stã martor.
Primul act în care se vorbe[te de mo[tenii Înghimpa]i este din anul 1628. La aceastã datã mo[tenii apar ca un neam strãvechi, înmul]it [i sãrãcit; gata a-[i vinde bucata de pãmânt strãmo[esc primului venetic cu nume exotic, boerit [i cu punga, plinã din sudoarea neamului. Se pare cã atât satul Vizure[ti cât [i Ghergam, vecine imediat cu satul Ghimpa]ilor, ar fi fost tot sate de mo[teni; în aceste douã sate mo[tenii, dacã au fost, au disparut complet. Iatã ce se constatã pe bazã de documente relativ la trecutul mo[tenilor Înghimpa]i, azi Rãcãreni: La 20 Apr. 1628 Grama-Cluceru [i Jupâneasa lui Vãdeana cumpãrã : 30 stj. partea lui Tudor [i a fãmei lui Stana, fata Vladei din Ghimpa]i, drept 1800 aspri gata; de la Voicu Tabac 20 st;, drept 2100 aspri gata; de la Petriman Doroban]ul 20 st;, drept 800 aspri gata; 20 stj, din Sbârceasca de la Radu al Dimãi, însã zestrea nevestei lui Stana, drept 800 aspri gata; dela Neagoe din Vizure[ti 26 st; 1040 aspri gata, dela Radu al Dimãi, mo[tenirea lui din Vizure[ti stj, din marginea sãlciilor pânã la biserica Dãlbãne[tilor, drept un bou bun; de la Drãghici stj. 30 tot din Sbârceasca 1200 aspri gata, de la Sava logofãt fiul lui Stan logofãt de la [tefoaia [i cu un rumân drept 6000 aspri gata. Actul este întãrit de însu[i Domnul Alexandru Voevod [i de to]i veli]ii boeri (Doc. No. 1). La 1645 Io Matei Basarab Voevod împuternice[te pe un, anume Ursu din sat din Pietrarii ot sud Dâmbovi]a sã fie volnic sã vânzã partea de mo[ie a lui Dragotã de la sat de la Ghimpa]i, întru cât Ursu a fost la taleri împreunã cu
black
Dragotã (solidar la plata birului) iar Dragotã a fugit (a dat bir cu fugi]i) [i Ursu a fost urmãrit [i [i-a vândut partea lui de mo[ie de a plãtit partea lui Dragotã de bir (doc. No. 2). Dintrun Perilipsis scos din scrisorile medelnicerului Matei Greceanu la 24 Apr. 1819 (doc. No. 25) mai aflãm urmãtoarele: La 29 Iulie 1690 Oancea cu fra]ii lui, Stanciu i Mu[at, feciorii popii Manea ot Ghimpa]i, vând Jupânesi Pãunii Spãtãresii a rãposatului Drãghici biv vel Spãtar Cantacuzino [i coconilor dumneaei Pârvul Logofãtul [i {erban Cantacuzino, 100 stj. din mo[ia lor din Ghimpa]i ce se zice Sbârceascã ot sud Dâmbovi]a stj. pe bani 70, care face taleri 53. Mo[ia este alãturi cu mo[ia lui Alatei [i Constandin fii Fotei cupe]ul pã din jos. În acela[ an la 23 Iulie Tudor Cojocarul din Bucure[ti vinde aceleia[i jupânese Pãuna [i coconilor ei sus arãta]i partea lui de mo[ie din Ghimpa]i stj. 5o, pe bani 70 stj, cari fac taleri 26, mo[ia este de bunã seama în devãlmã[ie cu precedenta întru cât se vecine[te în aceia[i parte tot cu mo[ia lui Matei [i Constantin fiii Fotii cupe]ul. Vânzãtorul aratã cã mo[ia o avea [i el cumpãratã de la Badea [i de la lona[cu fiu lui Ion. Aceste sfori de mo[ii întrupate acum într'una singurã trec din mânã în mânã întâi în neamul Cantacuzine[tilor apoi al altora cum se vede din sus arãtatul Perilipsis [i care se poate citi în capitolul documentelor. În anul 1750 mo[ia aceasta era a Serdarului Kanache; apoi a Grecenilor; mai târziu o gãsim în mâna lui Em. Florescu tatãl Generalului I. Florescu, în cele din urmã este cumpãratã de negustorul farfurigiu Rãducanu Dumitriu; dela acesta împreunã cu alte sfori a mo[tenit-o fiul sãu Epaminonda Dumitriu care a stãpânit-o pânã la recenta expropriere, azi ce a mai rãmas se stãpâne[te de so]ia lui Epaminonda Dumitriu.
±
Iulie 2009
De interes general
Zi Data MEDIC DE GARDA Sambata 18 MLADIN AURICA Duminica 19 CARP MARIOARA Luni 20 BARBU RAZVAN Marti 21 MLADIN AURICA Miercuri 22 BIRSILA DANIEL Joi 23 CARP MARIOARA Vineri 24 MLADIN AURICA Sambata 25 CORNEANU CORINA Duminica 26 CARP MARIOARA Luni 27 BARBU RAZVAN Marti 28 BIRSILA DANIEL Miercuri 29 CARP MARIOARA Joi 30 CORNEANU CORINA Vineri 31 MLADIN AURICA
Telefon: 0245658864 Medic coordonator Carp Marioara Program: Luni-Vineri intre orele 15-08 dim Sambata si duminica: 24 din 24 de ore de la 8 la 8)
E bine s\ [ti]i!
Pentru situa]ii de urgent\ v\ oferim spre consultare programul Centrului medical de permanen]\, str. Tudor Vladimirescu nr.17 B (Sta]ia de salvare) - R\cari
AGEN}IA JUDE}EAN| PENTRU OCUPAREA FOR}EI DE MUNCÃ DÂMBOVI}A - pentru detalii legate de locurile de muncã publicate vã rugãm sã contacta]i: Agen]ia Jude]eanã pentru Ocuparea For]ei de Muncã Dâmbovi]a: localitatea Târgovi[te, str. T. Vladimirescu nr. 1A, Jude]ul Dâmbovi]a, telefon / fax 0245/213916, 0245/615.932, e-mail dambovita@ajofm.anofm.ro; adresã internet: http://www.dambovita.anofm.ro
VERTICAL
ORIZONTAL
1. ...B\rbierului (nom., sing) - Strada...pomilor cu fructe tari. 2. Antagonic- Instrument de tortur\ pentru arbori c\zu]i 3. Dârzi- Loc de repaus hipic 4. Extrem de sup\rat\ - Titlul nostru 5. Crea]i ^n sfâr[it - Modeleaz\ metale la cald 6. Pictor renumit - Cu. 7. Cânt\re] puternic - ~ntrebare estimativ\ 8. M-am dus... pe la Craiova - Certat r\u de tot 9. Suspensie antic\ - Primadonna - Simbolul actual al produselor naturale 10. Loc de refugiu - Ales cu grij\ REZOLVARE NR ANT. ION GHICA-ALEI-MC-HARDEMISA-POSEDAT-RABAT-ILARA-AFERE-A-LUNG-LGSURI-ALSACIAN-ITAR-SAN-ADESEA-I-RI-IN-USI-TOMALG-URI-UNIRE-ZVAGNETE-OIAL-EIRE-SARAT-CASCAPAT-ANEXAT.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10 11
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
S\rb\tori Ortodoxe - Rânduieli Biserice[ti 20.07.2009 - 17.08.2009 20 D +) Sfântul Mãritul Prooroc Ilie Tesviteanul Duminica a 5-a dupa Rusalii; Ap. Romani 10, 1-10; Ev. Marcu 8, 25-34; 9,1 (Vindecarea celor doi demonizati din tinutul Gadarei) 21 L Cuvio]ii Simeon [i Ioan Pustnicul; Sf. Prooroc Iezechiel 22 M Sf. Mucenici ^ntocmai cu Apostolii Maria Magdalena; Cuv. Mucenici Marcelia 25 V Adormirea Sfintei Ana; Cuv. Olimpiada [i Eupraxia 27 D + Sf. Mare Mucenic [i Tãmãduitor Pantelimon; Cuv. Antuza 28 L Sf. Ap. [i Diaconi: Prohor, Nicanor, Timon [i Parmena 29 M Sf. Mucenici: Calinic, Mamant [i Veniamin; Sf. Mc. Teodota cu fii sãi - Duminica a 9-a dupa Rusalii; Ap. I Corinteni 3, 9-17; Ev. Matei 14, 22-34 (Umblarea pe mare - Potolirea furtunii); glas 8, voscr. 9 31 J ~naintepr\znuirea scoaterii Sfintei Cruci; Sfântul [i Dreptul Evdochim; Sf. Iosif din Arimateea. (L\satul Secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului) 1 V Scoaterea Sfintei Cruci; Sfinþii 7 Mucenici Macabei. (Începutul Postului Adormirii Maicii Domnului) 2 S Aducerea moastelor Sf. Intai Mc. si Arhid Stefan; Binecredinciosul Imparat Justinian cel Mare 3 D Cuv: Isaachie, Dalmat si Faust; Sf. Salomeea Mironisita Duminica a 7-a dupa Rusalii (a Sf. Parinti de la Sinodul IV Ecumenic); Ap. Rom. 15, 1-7 si Tit 3, 8-15; Ev. Mt. 9, 27-35; (Vindecarea a doi orbi si a unui mut in Capernaum); a Sf. Parinti: Ioan 17, 1-13 (Rugaciunea lui Iisus); 6 M (+) Schimbarea la Fata a Domnului (Dezlegare la peste) 7 J +) Sf. Cuvioasa Teodora de la Sihla; Sf. Sfintit Mc. Narcis, Patriarhul Constantinopolului; 9 S Sf. Apostol Matia; Sfintii 10 Mucenici Marturisitori pentru icoana lui Hristos 10 D Sfintii Mucenici: Lavrentie arhidiaconul, Xist si Ipolit Duminica a 8-a dupa Rusalii; Ap. I Corinteni 1, 10-17; Ev. Matei 14, 1422 (Inmultirea painilor) 11 L +) Sf. Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolelui; Sf. Mare Mucenic Evplu arhidiaconul 14 J Inaintepraznuirea Adormirii Maicii Domnului; Sf. Prooroc Miheea 15 V (+) Adormirea Maicii Domnului (Dezlegare la peste) 16 S Sfanta Mahrama a Domnului; +) Sf. Martiri Brancoveni Constantin Voda cu cei patru fii ai sai: Constantin, Stefan, Radu, Matei si Sfetnicul Ianache 17 D Sf.Sfin]it Mc.Miron; Sf.Mucenici: Straton, Ciprian [i Tirs Duminica a 9-a dupa Rusalii; Ap. I Corinteni 3, 9-17; Ev. Matei 14, 22-34 (Umblarea pe mare - potolirea furtunii)
1. Strada... coresponden]ei - Impermeabil 2. L\ca[ de cultur\ - Aliotman. (pop., sing) 3. Iorgu... mare comerciant [i ctitor de biserici de la noi. 4. Examen 5. Etete! - Filipescu, Racareanu, ... (sing) 6. ~n cute! Autoritatea Feroviar\ Român\ (sigla) 7. St\pân pe toate sim]urile - Planta textil\ Razor 8. Ana... revolu]ionar\ 9. Face audien]\ pe pia]\ (sing) -... Pompierilor, Livezilor. etc (pl) 10. Ziua Sf. Ilie 11. Locul nostru Ilie Georgian de suflet - Global.
DIN REGISTRELE ST|RII CIVILE
Iunie 2009
N|SCU}I
-
Duta Gheorghe - Racari (69 ani) Popescu Ana - Balanesti (88 ANI) Andrei Teodora - Racari (86 ANI) Dumitra Gheorghita - Ghimpati (66 ani) Ivan Gheorghe - Colacu (69 ani) Marcu Elena - Colacu (80 ani) Grogore Viorica (78 ani) Ticu Mihai - Ghergani (56 ani) Chitulescu Dumitru - Racari (72 ani) Soane Ion - Racari (64 ani)
D ECE S E
- Melinte Mihai-Petri[or 23.06.2009 - Barbu Vasile-Robert 08.06.2009
C|S|TORII
Str\zi ^n R\cari!
pagina 19
Ziarul Prim\riei R\cari
- Catrinciuc Ion-Cosmin cu Burulea Marinela 11.06.2009 - Nicolae Ion-Codrut cu Bratu Gabriela-Daniela 20.06.2009 - Micu Dumitru-Bebe cu Engerlein Ioana-Alina 27.06.2009 Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a
±
±
Publicitate
±
Iulie 2009
pagina 20
Ziarul Prim\riei R\cari
m g
SC GROUP M CONSTRUCTION AND TRADE COMPANY LIMITED SRL SC GROUP M. MARKETING CO SRL
Telefon: 021 316 70 60/021 316 70 62/0724 232 512/0721 200 304 www.groupm.ro Oras Racari,Sat Ghergani Judetul Dambovita Cabine de paza, constructii civile si industriale, locuri de joaca pentru copii, banci, cosuri stradale, containere si ambarcatiuni
S.C. MEGA MEGA CONSTRUCT METAL METAL S.R.L S.R.L Fabrica: {os Bucure[ti-Târgovi[te- DN.71 R\cari/Dâmbovi]a ROMANIA Tel./Fax: (004) 0245 658 285 -87 Mobil: 0721246802; www.megadoor.ro; office@megadoor.ro
Firma Modrogeanu
Luni 20, iulie 2009, ^ncepând cu ora 09:00 pute]i beneficia de consult oftalmologic gratuit la sediul prim\riei
Magazin Pesticide ofer\ pentru prim\vara anului 2009: - Semin]e de calitate (legume, lucerna, porumb, gazon) etc.
- Pesticide. - Consultan]\ - Gratuit - Furaje - concentrate pentru pasari Adresa: Strada spre Ghimpati, nr 59 - Deschis ^n fiecare zi inclusiv Sâmbata [i Duminica. Telefon: 0788899800
Firma Modrogeanu, Racari, strada Ana Ipatescu 36, vinde din stoc [i la comanda: scutere, ATV-uri, biciclete [i cu plata in rate. Asiguram si piese de schimb. Oferim garan]ie. Tel: 0745423016/0762449233.
Farmacia SC. TUDAL SRL O farmacie care r\spunde la toate suferin]ele dumneavoastr\ Telefon 0245-658.859
CABINET STOMATOLOGIC V| A{TEPT|M LA CABINETUL STOMATOLOGIC (FARMACIA TUDAL, ETAJ I) TEL: 0724630875; 0769667897 INTRI FAR| TEAM|, IE{I F|R| DURERE ELECTROTERAPIE LASERTERAPIE ULTRASONOTERAPIE
F|R| DURERI ARTICULARE DR. CARP MARIOARA 0245658250
SC PRODLIGNUM SRL Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud.Dâmbovi]a, Biroul IT.
SOCIETATEA NOASTR| COMERCIALIZEAZ| TOAT| GAMA DE BETOANE LA STANDARDE EUROPENE Str. Industriilor, Ghergani
Colectivul redac]ional:
EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i Aluminiu Instala]ii sanitare termice [i electrice PRE}URI AVANTAJOASE Str. Ana Ip\tescu, nr. 65
Tel: 0723 584 507; 0767 858 301 Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com
Farmacia Hepites SRL R\cari
Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Prof. Ion Livede, consilier Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. Ion Ciobanu, colaborator
Procesare- Tehnoredactare Ruben Dumitru , IT Niculae Constantin, IT
REDAC}IA Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a. Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 Email: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro
Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere Bucure[ti
TELEFON, 0722.881.238
Str. Ana Ipatescu
Cele mai competente sfaturi, gratuit de la farmacistul primar Petre Marin.
Tel:0245-658.073
Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dvs. la urmãtoarea adresã de e-mail: primar_racari@yahoo.com
D o m n u l e P r i m a r, M\ numesc____________________________________________________[i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:__________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________ _____________________________________________________ P|REREA TA CONTEAZ| ...doar dac\ o spui!
ISSN:1844-7678 ±
Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.
cyanmagentayellowblack
±