Ziarul nr 14

www.primariaracari.ro

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

cyanmagentayellowblack

An II, nr. 14, Septembrie 2009, 20 pagini

V izita pre[edintelui R omâniei Traian B\sescu ^n Dâmbovi]a

Pre[edintele României, Traian B\sescu, a efectuat pe data de 18.09.2009 o vizit\ oficial\ în jude]ul Dâmbovi]a.

Programul pre[edintelui României a avut ca punct [i întâlnirea cu primarii dâmbovi]eni [i o scurt\ vizit\ la Curtea Domneasc\. pag. 7

Emo]iile unui nou ^nceput de an au pus st\pânire pe noi to]i. Dasc\lii, elevii, p\rin]ii, administra]ia local\ - cu to]ii am fost prinsi ^n “hora veseliei [i a emo]iilor” prilejuit\ de ^nceperea noului an [colar.

De data aceasta, pentru administra]ia local\, mai pu]ine emo]ii, deoarece toate unita]ile [colare din localitate sunt ^n situa]ia de a primi autoriza]ia de func]ionare.

Pentru prima dat\ se intr\ ^n normalitate [i nu mai suntem lua]i prin surprindere de ^nceperea noului an [colar.

Spun normalitate, pentru c\ a[a ^n]eleg ca poate fi definit\ situa]ia ^n care o [coal\ are tot ce ^i trebuie: de la cret\ de scris, pân\ la grup social cu apa cald\ curent\, toate ^n interior [i nu “^n gr\dina”. Spa]ii adecvate pentru depozitare “lapte [i corn”, instala]ii de ^nc\lzire central\ pentru asigurarea

microclimatului adecvat unor s\li de clas\ cu elevi de diferite vârste.

Consider c\ nu s-a f\cut nimic ie[it din comun; ne-am f\cut datoria fa]\ de cei care pl\tesc taxe [i impozite [i care trebuie s\ se bucure de respect. ~mbucur\tor este [i faptul c\ acolo unde anul trecut s-a reparat, anul acesta a fost nevoie de mici retu[uri.

Nu vreau s\ irosesc prilejul f\r\ a mul]umi ^nc\ o dat\ celor care au manifestat respect fa]\ de munca depus\ [i efortul financiar f\cut ^n anul precedent, cadrelor didactice care au insuflat elevilor respectul fa]\ de [coal\, ^n general [i sala de clasa ^n particular, p\rin]ilor pentru educa]ia dat\ copiilor, ar\tând tuturor c\ cei [apte ani de acas\ nu au fost irosi]i.

Au fost finalizate lucr\rile de asfaltare a DJ 601 A R\cari - Slobozia Moar\, segment de drum care une[te DN 71 Bucure[ti - Târgovi[te cu DN 7 Bucure[ti - Pite[ti. pag. 10-11

Atitudinea celui indiferent, un semnal de alarm\!

(urmare ^n pagina 2)

EVENIMENT

EXERCI}IU DE APLICA}IE AL COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUA}II DE URGEN}|

Ce a mai f\cut primaru’...?

~NV|}|MÂNT-CULTUR|

Bun venit pag. 7

la [coal\!

cyanmagentayellowblack

pag. 6

Un obicei mai vechi pe care-l credeam pe cale de dispari]ie...

Parcarea c\ru]elor pe domeniul public, uneori pe spa]iul verde. pag. 5

Actualitate

Septembrie 2009

pagina 2

Ziarul Prim\riei R\cari

(urmare din pagina 1)

Mul]umindu-le ^nc\ o dat\ tuturor, le urez succes elevilor [i cadrelor didactice ^n noul an [colar, un an la orizontul c\ruia se prefigureaz\ mai multe proiecte ^n ceea ce prive[te [coala. Proiectul pentru reabilitarea Liceului Teoretic “Ion Ghica” R\cari a fost aprobat, existând [anse ca ^n aceast\ toamn\ s\ se semneze contractul de finantare; proiectul pentru reabilitarea {colii Generale “Ion Ghica” Ghergani a fost aprobat de asemenea, iar din prim\var\ s\ demareze lucr\rile la acest obiectiv.

Un proiect destinat tinerilor, dar ^n special elevilor, este construirea S\lii de sport din R\cari, a c\rei autoriza]ie de construire a fost eliberat\ de autoritatea local\.

Pân\ la apari]ia urm\torului num\r al ziarului, poate vom demara

lucr\rile la acest obiectiv mult a[teptat [i atât de necesar localit\]ii [i mai ales tinerilor.

Exist\ elevi care merg pe jos la [coal\? Nici unul! To]i elevii din R\cari, inclusiv cei care merg la Liceul T\rt\[e[ti beneficiaz\ de transport gratuit. Succes la ^nv\]\tur\.

Pentru pre[colari avem ve[ti bune. Noi locuri de joac\ vor ap\rea ^n mai multe loca]ii [i vor face ferici]i pe micu]ii no[tri.

Unde!!?? Surpriz\!!! *** Radio “canal”! Emite!? Emite…

“Ce se mai aude cu drumul spre Ghimpa]i, c\ m\ sun\ toat\ lumea [i nu [tiu ce s\-i mai mint”.

E greu de ^n]eles pa[ii, ce-i drept, birocratici sau uneori extrem

de birocratici ai h\]isului legislativ dup\ care suntem obliga]i s\ lucr\m, mai ales, de aceia care nu au parcurs o lege de la cap la cap, ca s\ nu mai vorbim de “Legea lui Ohm” sau Ordonan]a 34, Ordonan]a 19, Hot\rârea de Guvern 925/2006, HG 834/2009.

E greu s\ le enumeri, dar s\ le mai [i cite[ti [i s\ le [i explici.

Când scriu aceste rânduri, la Comitetul Na]ional de Solu]ionare a Contesta]iilor, se dezbate contesta]ia la procedura de atribuire a acestei lucr\ri. Poate pân\ la ^ncheierea edi]iei avem r\spunsul. Sper, pozitiv. * * * ~n plin\ Criz\ energetic\, unii ^[i permit s\ arunce (cu) motorin\, dar nu oriunde, ce-i drept, ci ^n biroul primarului. Lips\ de respect fa]\ de natur\!!!Da' unde nu-i cap, vai de restul...

Urm\rile? Doar un dosar cu [in\!

Ce-i drept PENAL, pentru ULTRAJ, de la 2 la 4 ani!

Duc\-se! Acolo unde ^i este locul.

Nu pot ^ncheia ^nainte de a adresa mul]umiri tuturor celor care pe diverse c\i mi-au transmis mesaje de sus]inere moral\ [i ^ncurajare ^n urma evenimentelor petrecute [i ^i pot asigura c\ nu voi abdica de la principiile care m-au c\l\uzit ^n via]\, cu ajutorul c\rora de]in aceast\ func]ie de demnitate public\, PRIMAR al ORA{ULUI R|CARI. Pentru to]i ceilal]i... Dumnezeu s\-i ierte pentru p\catele care le fac cu vorba sau cu fapta! “S-auzim numai de bine” Al dumneavoastr\, Marius Carave]eanu

EXTRAS DIN LEGEA NUM|RUL 50/1991 AUTORIZAREA EXECUT|RII LUCR|RILOR DE CONSTRUC}II Capitolul I ART. 1 (1) Executarea lucr\rilor de construc]ii este permis\ numai pe baza unei autoriza]ii de construire sau de desfiin]are, emis\ în condi]iile prezentei legi, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil - teren [i/sau construc]ii - identificat prin num\r cadastral, în cazul în care legea nu dispune altfel.

(2) Constructiile civile, industriale, inclusiv cele pentru sustinerea instalatiilor si utilajelor tehnologice, agricole sau de orice alta natura

se pot realiza numai cu respectarea autorizatiei de construire, emisa in conditiile prezentei legi, si a reglementarilor privind proiectarea si executarea constructiilor.

ART. 2 (1) Autoriza]ia de construire constituie actul final de autoritate al administra]iei publice locale pe baza c\ruia este permis\ executarea lucr\rilor de construc]ii corespunz\tor m\surilor prev\zute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea [i postutilizarea construc]iilor.

(2) Autoriza]ia de construire se emite în baza documenta]iei tehnice - D.T., elaborat\ în condi]iile prezentei legi, în temeiul [i cu respectarea prevederilor documenta]iilor de urbanism, avizate [i aprobate potrivit legii.

(2^1) Autoriza]ia de construire se emite dup\ parcurgerea urm\toarelor etape: a) emiterea certificatului de urbanism, ca urmare a cererii pentru autorizarea execut\rii lucr\rilor de construc]ii, depus\ de solicitant; b) evaluarea ini]ial\ a investi]iei [i stabilirea

necesit\]ii evalu\rii efectelor acesteia asupra mediului de c\tre autoritatea competent\ pentru protec]ia mediului; c) notificarea de c\tre solicitant a autorit\]ii administra]iei publice locale cu privire la men]inerea cererii pentru autorizarea execut\rii lucr\rilor de construc]ii, în situa]ia în care autoritatea competent\ pentru protec]ia mediului stabile[te necesitatea evalu\rii efectelor investi]iei asupra mediului; d) emiterea avizelor [i acordurilor stabilite prin certificatul de urbanism; e) emiterea actului administrativ al autorit\]ii competente pentru protec]ia mediului, dup\ caz; f) elaborarea documenta]iei tehnice - D.T; g) depunerea documenta]iei pentru autorizarea execut\rii lucr\rilor de construc]ii la autoritatea administra]iei publice locale competente; h) emiterea autoriza]iei de construire.

(3) Autorizatiile de construire pentru retele magistrale, cai de comunicatie, amenajari

pentru imbunatatiri funciare, retele de telecomunicatii ori alte lucrari de infrastructura, care se executa in extravilanul localitatilor, se emit cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului, avizate si aprobate potrivit legii.

(4) Prin exceptare de la prevederile alin. (2) se pot emite autorizatii de construire si fara documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate, pentru: a) lucrari de modificare, de reparare, de protejare, de restaurare si de conservare a cladirilor de orice fel, cu conditia mentinerii aceleiasi functiuni, a suprafetei construite la sol si a volumetriei acestora; b) lucrari de reparare privind cai de comunicatie, dotari tehnico-edilitare si altele asemenea, fara modificarea traseului si, dupa caz, a functionalitatii acestora; c) lucrari de reparare privind imprejurimi, mobilier urban, amenajari de spatii verzi, parcuri si gradini publice, piete pietonale si celelalte lucrari de amenajare a spatiilor publice.

Referent, Alexandru Alexandru

Afl\m de la Centrul L ocal de Consultan]\ Agricol\- R\cari M|SURA 141 SPRIJIN PENTRU FERME DE SEMISUBZISTEN}| Important A. Se apropie sesiunea de depunere proiecte pe m\sura 1.4.1 (octombrie 2009) - ferme de semisubzisten]\.

Mai jos prezent\m pa[ii ce trebuie parcur[i pentru accesarea acestei m\suri.

Pasul 1: VERIFICAREA ELIGIBILIT|}II Pentru verificarea eligibilit\]ii, fermierii se pot adresa Oficiului Jude]ean de Consultan]\ Agricol\ Dâmbovi]a Beneficiarii eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin M\sura 141 sunt persoanele fizice în vârst\ de pân\ la 62 de ani (neîmplini]i la data depunerii Cererii de finan]are), care desf\[oar\

activit\]i economice, în principal activit\]i agricole [i a c\ror exploata]ie agricol\: -are o dimensiune economic\ cuprins\ între 2 [i 8 UDE -este situat\ pe teritoriul ]\rii; -este înregistrat\ în Registrul fermelor/Registrul agricol; -comercializeaz\ o parte din produc]ia agricol\ ob]inut\ Pasul 2 ÎNTOCMIREA PLANULUI DE AFACERI Pentru a putea primi sprijin în cadrul M\surii 141, solicitantul va trebui s\ întocmeasc\ un Plan de afaceri pentru o perioad\ de cinci ani.

Elaborarea Planului de afaceri se realizeaz\ cu titlu gratuit prin accesarea M\surii 143 “Furnizarea de servicii de consiliere [i consultan]\ pentru

agricultori”, de c\tre Oficiul jude]ean de consultanta agricola Dambovita tel: 0245614045 Pasul 3 DEPUNEREA DOSARULUI Dosarul cuprinde: 1) pentru persoanele fizice neautorizate: Cerere de finan]are; Plan de afacere; acte proprietate sau folosin]a teren; extras registrul fermelor -APIA; extras registrul agricol -Prim\rie; certificat de produc\tor si/sau dovada cot\ de lapte; document înregistrare ^ntr-o form\ asociativ\; copie act identitate Persoanele fizice neautorizate la data depunerii Cererii de finan]are, pot fi beneficiari eligibili ai acestei m\suri, dac\ se înregistreaz\ [i autorizeaz\ în condi]iile Ordonan]ei de urgen]\ a Guvernului nr. 44/2008 pân\ la data încheierii Contractului de finan]are cu APDRP. 2) pentru persoanele fizice

black

autorizate se mai depun: Certificat de înregistrare de la Registrul Comer]ului; Cazier judiciar de la politie; Cazier fiscal de la Finan]e Publice; Extras cont banc\ Pas 4 SELEC}IA PROIECTELOR {I SEMNAREA CONTRACTULUI DE FINAN}ARE Când valoarea total\ a proiectelor eligibile se situeaz\ peste valoarea total\ alocat\ m\surii în cadrul unei sesiuni, Comitetul de Selec]ie analizeaz\ lista proiectelor eligibile cu punctajul acordat, iar selec]ia se face în ordinea descresc\toare a punctajului de selec]ie, cu încadrarea în suma alocat\ Dup\ o perioad\ de trei ani de la acordarea sprijinului se verific\ respectarea cerin]elor minime din Planul de afaceri depus ini]ial la solicitarea sprijinului. La

aceast\ dat\, solicitantul trebuie s\ demonstreze c\ fa]\ de situa]ia ini]ial\ a activit\]ii precizat\ în Planul de afaceri: > produc]ia agricol\ ob]inut\ destinat\ comercializ\rii înregistreaz\ o cre[tere de 20%; > dimensiunea economic\ a exploata]iei agricole cre[te cu minim 3 UDE. IMPORTANT ! în cazul în care, la verificarea Planului de afaceri, se constat\ c\ nu sunt îndeplinite condi]iile minime de acordare a sprijinului, beneficiarul nu va mai primi ajutorul pentru urm\torii doi ani, dar nu va returna sumele primite.

B. Se fac ^nscrieri pentru cursul de “Lucr\tor ^n cultura plantelor”. Diploma ob]inut\ v\ este necesar\ la dosarul de autorizare pe ordonan]a 44/2008.

Ing. Topora[ V

De interes general

Septembrie 2009

pagina 3

Ziarul Prim\riei R\cari

H O T | R Â R I L E C O N S I L I U L U I LO C A L R | C A R I , A D O P TA T E ~ N { E D I N } A D I N 0 1 . 0 9 . 2 0 0 9 ~n data de 01.09.2009, la orele 14:00, Primarul orasului Racari, a convocat in sedinta extraordinara Consiliul local R\cari la care au participat toti cel 15 consilieri precum si delegatii s\te[ti.

Proiectele de hot\râri au fost discutate ^n cadrul comisiilor de specialitate, dup\ care s-a trecut la discutarea ^n plen [i votarea lor.

1. Hot\râre privind ^nscrierea ^n domeniul privat al ora[ului R\cari a unor suprafe]e de teren intravilan situate pe teritoriul ora[ului R\cari. ~n vederea promov\rii unor proiecte pentru ^mbun\t\]irea calit\]ii mediului la nivelul localit\]ii, autoritatea local\ a ini]iat ac]iunea de ^nscriere ^n domeniul privat [i ulterior de intabulare ^n cartea funciar\ a unor suprafe]e de teren intravilan, proprietate privat\ a ora[ului R\cari. Completarea inventarului bunurilor ce apar]in domeniului privat al ora[ului R\cari reprezint\ un num\r de [apte pozi]ii, reprezentând suprafa]a total\ de 6835 mp, teren intravilan, dup\ cum urmeaz\: 1.- suprafa]a de 129 mp teren intravilan, situat\ ^n R\cari -T 77 P 96/2 2.- suprafa]a de 415 mp teren intravilan, situat\ ^n R\cari -T 73 P 82/5 3.- suprafa]a de 1216 mp teren intravilan, situat\ ^n Ghergani -T77 P150/2 4.- suprafa]a de 1970 mp teren intravilan, situat\ ^n Mavrodin - T 77 P 445 5.- suprafa]a de 420 mp teren

intravilan, situat\ ^n Mavrodin - T 77 P445/1 6.- suprafa]a de 1685 mp teren intravilan, situat\ ^n Ghergani -T75P377 7.- suprafa]a de 1000 mp teren intravilan, situat\ ^n Ghergani - T 75 P 378 Supusa la vot, hot\rârea a fost adoptatâ ^n unanimitate de cei prezen]i.

2. Hot\râre privind aprobarea amenaj\rii unor spa]ii verzi pe suprafe]e ce apar]in domeniului privat al ora[ului R\cari, jude]ul Dâmbovi]a''. ~n vederea implement\rii, unor programe [i proiecte de protec]ie [i ^mbun\t\]ire a calit\]ii mediului, autoritatea local\ a promovat acest proiect de hot\râre prin care pentru suprafa]a total\ de 7733 mp teren intravilan proprietate o ora[ului R\cari, identificat\ ^ntr-un num\r de 8 loca]ii, s\ fie promovate cereri de finan]are pentru ob]inerea de fonduri derulate prin Programul Na]ional de ^mbun\t\]ire a calit\]ii mediului prin realizarea de spa]ii verzi ^n localit\]i.

Supusa la vot, hot\rârea a fost adoptatâ ^n unanimitate de cei prezen]i.

3. Proiect de hot\râre privind aprobarea modific\rii HCL nr 80/2009 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul “Reabilitare [i modernizare, extindere [i echipare infrastructur\ educa]ional\ {coala Ghergani”.

Dup\ cum a]i fost informa]i ^n numerele trecute ale ziarului local, autoritatea local\ a promovat un Proiect de reabilitare [i modernizare a imobilului {coala veche Ghergani, proiect care ^n

prezent a suportat mai multe ^nscrieri pe ordinea de zi a [edin]elor consiliului local. ~n prezent acesta se afl\ ^n faza de evaluare a detaliilor tehnico-economice, fapt pentru care Agen]ia pentru Dezvoltare Regional\ Sud Muntenia, a solicitat unele clarific\ri ce impun modificarea indicatorilor tehnico-economici ai acestui proiect.

Supusa la vot, hot\rârea a fost adoptatâ ^n unanimitate de cei prezen]i.

4. Hot\râre privind rectificarea bugetului local.

Odat\ cu ^nceperea activit\]ii CAMS R\cari, ca urmare a Contractului de asociere cu CJ D]a au fost repartizate pentru finan]area activit\]ii acestei unit\]i unele sume aferente cheltuielilor de personal, de func]ionare, de ^ntre]inere de plat\ a utilit\]ilor, etc.

Supusa la vot, hot\rârea a fost adoptatâ ^n unanimitate de cei prezen]i..

5-6. Proiecte de hot\râri privind invalidarea mandatelor de consilier pentru domnii Ni]\ Vasile - consilier PSD [i T\nase Mihai Cristian, consilier PSD. ~n urma adresei nr. 459/2009 ^naintat\ de organiza]ia jude]ean\ PSD Dâmbovita prin care se aduce la cunostin]\ Consiliului Local R\cari, faptul ca domnii consilieri T\nase Mihai Cristian [i Ni]\ Vasile,au fost exclu[i din organiza]ia or\seneasc\ a PSD - R\cari.

S-a solicitat ^n temeiul legii 393/2004, privind statutul ale[ilor locali, s\ se adopte o hot\râre prin care s\ se ia act de excluderea consilierilor locali:

Ni]\ Vasile [i T\nase Mihai Cristian. Supuse la vot, individual, cele 2 proiecte de hot\râre nu au fost adoptate datorita cvorumului : 5 voturi pentru, si 9 voturi ab]ineri . Prin urmare, cei 2 consilieri ^[i vor exercita deocamdat\, ^n continuare, mandatul de consilieri locali pana la urmatoarea sedinta a consiliului local cand aceste puncte vor fi inscrise iarasi pe ordinea de zi.

7. Hot\râre privind amplasarea unor panouri solare de ^nc\lzire pentru unit\]ile din subordinea consiliului local. ~n urma propunerilor ^naintate de c\tre agen]i economici produc\tori de panouri solare, cu caracteristici tehnice ce corespund cerin]elor actuale ale legisla]iei protec]iei mediului, autoritatea local\ a promovat proiectul de hot\râre privind avizarea amplas\rii ^n viitor a unor asemenea instala]ii pentru unit\]ile din subordinea consiliului local. ~n urma dezbaterilor pe aceast\ tem\, consilierii locali, au aprobat ^n unanimitate propunerea executivului, care a [i fost ^mputernicit pentru promovarea acestor proiecte.

Supusa la vot, hot\rârea a fost adoptatâ ^n unanimitate de cei prezen]i.

La punctul diverse - au fost discutate mai multe probleme cet\]ene[ti din domeniul ^ntre]inerii [i gospod\ririi localit\]ii, pregatirii noului an scolar, si altele.

H O T | R Â R I L E C O N S I L I U L U I LO C A L R | C A R I , A D O P TA T E ~ N { E D I N } A D I N 0 7 . 0 9 . 2 0 0 9 ~n data de 07.09.2009, la orele 14:00, s-a desf\[urat [edin]a Consiliului local R\cari la care au participat toti cei 15 consilieri, delegatul satesc Zamfir Vasile, lipsa fiind delegatul satesc Mihai Iulian. Proiectele de hot\râri au fost discutate ^n cadrul comisiilor de specialitate, dup\ care s-a trecut la discutarea ^n plen [i votarea lor.

1. Proiect de hot\râre privind aprobarea modific\rii HCL nr 105/01.092009 privind aprobarea indicatorilor tehnico economici pentru obiectivul “Reabilitare [i modernizare, extindere [i echipare infrastructur\ educa]ional\ {coala Ghergani”.

Dup\ cum a]i fost informa]i, autoritatea

local\ a promovat un Proiect de reabilitare [i modernizare a imobilului {coala veche Ghergani, proiect care ^n prezent a suportat mai multe ^nscrieri pe ordinea de zi a [edin]elor consiliului local. ~n prezent acest proiect se afl\ ^n faza de evaluare a detaliilor tehnico-economice, fapt pentru care Agen]ia pentru Dezvoltare Regional\ Sud Muntenia, a solicitat unele clarificari ce impun modificarea indicatorilor tehnico-economici ai acestui proiect aproba]i ^n [edin]a din data de 01.09.2009.

Supusa la vot, hot\rârea a fost adoptatâ ^n unanimitate de cei prezen]i.

2. Hot\râre privind rectificarea bugetului local. black

~n urma rectific\rii bugetului la nivelul CJ Dâmbovi]a, au fost repartizate orasului R\cari unele sume privind cheltuieli materiale aferente unit\]ilor [colare, fapt pentru care autoritatea local\ a propus introducerea ^n bugetul local a acestor sume. Totodat\ se solicit\ rectificarea bugetului local prin diminuarea unor sume neutilizate la unele capitole [i suplimentarea cu aceste sume a altor capitole unde se eviden]iaz\ necesit\]i de suplimentare.

Supusa la vot, hot\rârea a fost adoptatâ ^n unanimitate de cei prezen]i.

De interes cet\]enesc

Relu\m un subiect care a mai fost inclus ^n paginile ziarului nostru, ac]iunile cet\]ene[ti de igienizare a domeniului public, obliga]ie a tuturor locuitorilor.

Aceasta obligatie este cuprinsa in HCL nr. 8/2008, prin care se statueaz\ obligativitatea p\str\rii aspectului ^ngrijit al localit\]ilor. V\ vom da o veste bun\, ne bucur\m c\ mul]i conceta]eni de-ai

Septembrie 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

no[tri au ^nceput s\ colaboreze cu administra]ia local\, ^n sensul c\ s-au apucat de treab\: san]uri s\pate, spa]ii igienizate, pode]e desfundate.

V\ vom prezenta ^n fiecare num\r câte o fotografie din fiecare localitate ^n care se prezint\ cea mai reu[it\ amenajare de pe domeniul public, la intrarea ^ntr-o gospod\rie.

Dinu Ioana - St\ne[ti

Moldoveanu Dumitru - B\l\ne[ti

pagina 4

Marin Elena - Ghergani

Dumitra Vasilica - Colacu

Concursul nostru se intituleaz\ “Cea mai frumoas\ gospod\rie“, este o reeditare a celui din 2008, dar pentru a stimula spiritul competitiv vom promova, ^n fiecare luna, prin imagini cele mai reu[ite gospod\rii, pe localit\]i. Premiile sunt cunoscute: unelte agricole ^n valoare de 200.00 lei care se acorda anual, ^n func]ie de punctaj; premiul este destinat pentru fiecare localitate.

Dinu Gheorghi]a - S\bie[ti

Radu Marin - Mavrodin

Tudorache Elisabeta - R\cari

T\nase Maria - Ghimpa]i

~N URMA PROPUNERILOR CET|}ENILOR, LUNAR VOM EVIDEN}IA ~N PAGINILE PUBLICA}IEI LOCALE “CEA MAI FRUMOAS| STRAD|!”, AVÂND ~N VEDERE ASPECTUL ~NGRIJIT AL DOMENIULUI PUBLIC: {AN}URILE CUR|}ATE {I ADÂNCITE, IGIENIZAREA PODE}ELOR PRIN DESFUNDARE, PLANTAREA DE FLORI {I ARBU{TILOR ORNAMENTALI, VOPSIREA GARDURILOR.

cyanmagentayellowblack

De interes cet\]enesc

Septembrie 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

De nenum\rate ori am aten]ionat concet\]enii referitor la un gest minor, dar un minor mare cum ar fi spus o ilustr\ personalitate a criticii române[ti. Este vorba de un gest m\runt, dar care poate avea semnifica]ii mari: depozitarea materialelor de construc]ii.... ^n potec\, sau ^n [an]. Când plou\ mai mult, o strad\ poate suferi din pricina unui astfel de gest!

Un obicei mai vechi pe care-l credeam pe cale de dispari]ie... Parcarea c\ru]elor pe domeniul public, uneori pe spa]iul verde. Stima]i proprietari de atelaje: dincolo de pitorescul [i utilitatea acestui str\vechi mijloc de transport, trebuie s\ ^n]elege]i [i s\ aprecia]i eforturile care se fac, pentru a avea un ORA{ frumos. Nu confunda]i spa]iile verzi, cu islazul.

pagina 5

Nu ave]i ^n fa]\ gr\dinile suspendate ale Semiramidei!

Ceea ce vede]i, se afl\ cu mult mai aproape decât crede]i. Este vorba despre acoperi[ul unui bloc, mai bine zis, un fel de acoperi[, pe care a crescut ^n total\ salbaticie, neb\gat ^n seam\ de nimeni, un dud. A trecut prin toate anotimpurile, [i-a oferit cu d\rnicie roadele, locatarului de dedesupt, c\ruia i-a câ[tigat prietenia.

Cu legile fizicii nu te po]i juca! Sunt situa]ii când oamenii se cred mai puternici decât sunt, iar echilibrul ca norm\ care guverneaz\ natura, ^i pune la punct, c\ci, iat\ ce ^nseamn\ lipsa de chibzuin]\ [i echilibru. Nes\buin]a unora poate avea urm\ri mai mult decât neplacute, pentru ceilal]i.

Iat\ unde poate duce neglijen]a semenilor no[tri. O clip\ de neaten]ie, o gospod\rie f\cut\ scrum! Suntem cu to]ii responsabili, nu numai pentru avutul nostru, ci [i pentru acela al vecinilor no[tri. Nu uita]i: focul este un du[man nemilos! S\ nu ne juc\m deci, cu chibriturile!

Trimite]i-ne informa]ii, fotografii, ^nregistr\ri audio sau video, orice poate deveni o [tire.

Str. ana Ip\tescu 155; telefon: 0245-658.611; Mobil/mesaje: 0726077365/0768006972; Web: www.primariaracari.ro; e-mail: contact@primariaracari.ro

Septembrie 2009

Cultur\ - ~nv\]\mânt

A SUNAT, DIN NOU CLOPO}ELUL! Jum\tatea lui septembrie a sosit [i sunetul clopo]elului s-a f\cut auzit [i la {coala Ghergani unde cei peste 130 elevi au ^nceput [coala.

Cele mai multe emo]ii le-au avut elevii ^nscri[i ^n clasa I, care au fost adu[i la [coal\ de p\rin]i.

La festivitatea de deschidere a noului an [colar au participat [i reprezentan]ii autorit\tii publice locale; dl primar, dna viceprimar, consilieri locali [i p\rintele Daniel care a oficiat slujba religioas\.

Pornind de la sintagma lui Aristotel: ”R\d\cinile ^nv\]\turii sunt amare, dar roadele sunt dulci”, conducerea [colii [i invita]ii acesteia au rostit ur\ri de bun venit, felicit\ri pentru rezultatele din anul [colar precedent [i succese ^n activitatea [colar\ viitoare.

Festivitatea s-a ^ncheiat prin repartizarea elevilor ^n s\lile de clas\, ^nso]i]i de ^nv\]\tori [i dirigin]i.

Prof. coordonator, Albu Gra]iela

[colari ^n clasele I-IV, 350 ^n clasele V-VIII [i 270 de elevi la liceu.

Corpul didactic, la nivelul ora[ului R\cari numara 67 de cadre din care: 8 educatoare, 16 ^nv\]\toare, 32 de profesori, 11 la liceu, ^n propor]ie de 100% califica]i. Un corp profesoral cu pregatire ^n specialitate, care reprezint\ o garan]ie a unui

Viceprimar, prof. Elena Craiciu ~nceputul toamnei, care adun\ ^n roade miresmele verii, anotimp dintotdeauna de bilan], marcheaz\, prin tradi]ie, ^nceputul anului [colar, prilej de bucurie [i emo]ie pentru to]i deopotriv\, p\rin]i, profesori, elevi.

Am reu[it printr-un efort comun s\ ^ntâmpin\m pe [colari [i elevi ^n toate localurile de [coal\, ^n condi]iile cele mai bune. {colile au primit avizele sanitare, mai pu]in Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari. ~n ora[ul R\cari ^nva]\ 909 elevi din care 187 pre[colari, 319 elevi

pagina 6

Ziarul Prim\riei R\cari

EI SUNT BUCURIA {I ~MPLINIREA NOASTR| Vârsta pre[colar\ este cea mai important\ pentru dobândirea unor deprinderi [i cuno[tiin]e cât [i pentru stabilirea unor atitudini care s\ func]ioneze pe tot restul vie]ii.

Fiecare copil când este mic, are nevoie s\ fie iubit, s\ i se asigure securitatea fizic\ [i psihologic\ [i lucrul esen]ial sa fie respectul. Copilul are nevoie de stimulare intelectual\ care i se ofer\ prin mijloacele din gradini]\ dar [i prin intermediul p\rintelui care participa la investiga]iile copilului. De aceea trebuie s\ priveasc\ vârsta copilului cu mare seriozitate, cu r\spundere [i afec]iune.

Mesajul meu de educatoare a fost ^n]eles atât de p\rin]i cât [i de autorit\]ile locale. ~n anul [colar 20092010 au fost ^nscri[i la Gr\dini]a din Ghimpa]i un numar de 20 de copii cu vârste cuprinse ^ntre 4-7 ani.

Copiii beneficiaz\ de condi]ii foarte bune atât ^n gr\dini]\ cât [i ^n spa]iul de joac\ prin amenajarea ^n aceast\ var\ a spa]iului de joac\ pentru copii. ~n munca mea de educatoare am

^nv\]\mânt de calitate.

Administra]ia local\, prin personalul desemnat, vegheaza la bunul mers al actului educa]ional, la asigurarea celor mai bune condi]ii pentru studiu [i formare profesional\.

Ur\m tuturor un an [colar cu reu[ite, cu satisfac]ii profesionale, cu bucurii pentru p\rin]i [i elevi.

p\strat cu sfin]enie urm\torul decalog: - poart\ cu tine setea de cunoa[tere - iube[te-]i munca [i respect\ pe cei cu care munce[ti - s\de[te ^n sufletul t\u dragostea fa]\ de copii.

- ei sunt bucuria [i ^mplinirea ta!

- fii exigent\ cu tine, blând\ [i ^n]eleg\toare cu cei din jur!

- las\-]i lacrima acas\ - d\ruie[te copilului bucurie si zambet!

- vorbe[te frumos - cuvântul t\u s\ fie mângâiere [i alinare - poart\-te frumos cu cei din jur - copiii sunt florile “gr\dinii tale”!

- fii ferm\ [i consecvent\ ^n atingerea idealului.

- d\ruie[te dragoste [i prietenie - nu urâ - m\car pentru o clip\ copil!

- numai asa il vei intelege!

- spiritul tau s\ fie mereu tân\r - numai a[a vei fi educatoarea mea frumoas\!

La deschiderea noului an [colar sunt al\turi de toate cadrele didactice din localitatea noastr\ [i le urez un an bun cu multe ^mpliniri profesionale ^n nobila lor misiune de neegalat.

Educatoare, T\nase Maria

Semen de toamn\,

S-au aurit…o toamna, padurile Si frunzele fosnesc sub talpile mele Pe stalpii de telegraf s-au strans randunelele La tarile calde le zboara gandurile In curtea scolii ne-am adunat copii Mai veseli, mai inalti, mai zglobi Cei mici, emotii au primit in dar De la toamna , un abecedar.

Neacsu Andrada-Marina 12 ani

~nv\]\toare, B\dil\ Mihaela La fiecare nou ^nceput de an [colar, fiecare dintre noi, indiferent dac\ suntem elevi, p\rinti, bunici sau profesori/^nv\]\tori sper\m ca aceasta s\ fie mai bun decât preceden]ii. Filele ^ntoarse din calendarul ajuns ^n luna septembrie ne fac s\ rememor\m primele zile de [coal\ din via]a fiec\ruia dintre noi, cu emo]iile, sfiala [i optimismul pe care cu to]ii le-am trait an de an ^n acest anotimp. ~nceputul unui nou an [colar, dincolo de momentul festiv [i al bucuriei, ca o nou\ genera]ie de [colari p\[esc pentru prima dat\ pragul [colii, ne reaminte[te c\ a sosit momentul s\ urc\m ^nc\ o treapt\ spre maturitate, spre cunoa[tere. ~nv\]\tura este mijlocul prin care putem atinge cunoa[terea [i pentru a realiza acest lucru trebuie depuse eforturi deopotriv\ de elevi [i profesori/^nv\]\tori, dar cu sprijinul p\rin]ilor [i a ^ntregii societ\]i.

an cu succese [i rezultate foarte bune la ^nv\]\tur\, care vor face ca numele R\cari, s\ devin\ cunoscut nu doar ca ora[, ci [i datorit\ oamenilor care locuiesc aici [i care fac din ora[ul nostru un ora[ deosebit. Tuturor mult succes ^n noul an [colar!

GÂNDURI LA ~NCEPUT DE AN {COLAR 14 SEPTEMBRIE 2009 Aceste eforturi vor fi ^ncununate de succese datorit\ noii genera]ii de tineri, format\ [i preg\tit\ pentru noile examene ale vie]ii. ~ntreaga perioad\ de formare [i modelare ^ncepe ^n familie, de unde copii trebuie s\ ^n]eleag\ [i s\ se obi[nuiasc\ cu dimensiunea educa]iei, care se consolideaz\ ulterior ^n mod organizat ^n [coal\ [i se continu\ toat\ via]a ^n rela]iile interumane.

Pentru aceste motive, cu to]ii, de la copil la p\rinte, de la dasc\li [i educatori [i, mai departe la autorit\]ile de stat cu responsabilit\]i ^n acest domeniu avem datoria ca ^n ciuda greut\]ilor, care se ivesc de-a lungul timpului s\ ne ^ndeplinim misiunea.

Pentru a atinge acest scop, voi dragi p\rin]i, prin ascultare [i receptivitate, s\ fi]i dornici de a ^nv\]a din [tiin]a educatorilor vostri ca s\ cre[te]i frumo[i [i ^n]elep]i. ~n acest plan, dumneavoastr\ stima]i dasc\li

sunte]i chema]i la munc\, o profesie deloc u[oara dar frumoas\, purtând responsabilitatea de a lumina mintea [i a sensibiliza sufletul tinerilor/copiilor afla]i pe b\ncile [colii. Nu ^n ultimul rând p\rin]ii acestor elevi trebuie s\ fie preocupa]i nu doar de grijile materiale, care, e adev\rat, ne cople[esc de multe ori, ci s\ se implice ^n aceast\ munc\ de educa]ie ^ntr-o strâns\ rela]ie cu [coala.

Fie ca ^nceputul acestui an s\ fie o zi de s\rb\toare [i de ^ncredere c\ to]i elevii r\c\reni vor g\si ^n [coal\ un sprijin, c\ noul ^nceput le va da putere dasc\lilor s\-[i asume responsabilitatea nu doar ^n plan strict didactic ci [i personal, c\ a[tept\rile p\rin]ilor acestor copii ^[i vor g\si ^mplinirea ^n realiz\rile acestora, ^n formarea lor ca oameni cinsti]i [i demni.

Sunt convins\ c\ sunetul clopo]elului pentru noul an [colar 2009-2010 va vesti un

black

Eveniment

Septembrie 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

pagina 7

Vizita pre[edintelui României Traian B\sescu Pre[edintele României, Traian B\sescu, a efectuat pe data de 18.09.2009 o vizit\ oficial\ în jude]ul Dâmbovi]a.

Prima oprire a [efului statului român a fost la [antierul de lucru de la Centrul Tehnic Titu al grupului francez Renault Tehnologie Roumanie, care se construie[te pe fosta baz\ militar\ aerian\ de la Boteni, din ora[ul Titu. Înso]it de pre[edintele Consiliului Jude]ean Dâmbovi]a, Florin Popescu, de pre-

fectul jude]ului, Iancu Caracota [i primarul ora[ului, Ilie Dinu, precum [i de investitorii grupului RTR, pre[edintele B\sescu a vizitat [antierul de lucru de la Boteni, exact dup\ un an de la festivitatea de punere a pietrei de temelie a noii investi]ii, la care a fost prezent.

Pre[edintele Traian B\sescu s-a deplasat apoi în municipiul Târgovi[te unde a participat la o reuniune de lucru cu reprezentan]ii mediului de afaceri din jude]ul Dâmbovi]a, care s-a desf\[urat la sala de [edin]e a Palatului administrativ. Cu acest prilej, pre[edintele Consiliului Jude]ean Dâmbovi]a, Florin Popescu, i-a urat [efului statului “Bun venit în jude]ul Dâmbovi]a!”, mul]umindu-i, totodat\, pentru c\ a onorat invita]ia administra]iei jude]ene de a lua parte la întâlnirea cu “elita oamenilor de afaceri din judet,”. Subiectele abordate au vizat criza economic\ [i m\surile anticriz\, dezvoltarea economic\ în contextul regional [i european, rolul infrastructurii în dezvoltarea mediului de afaceri, precum [i absor]ia fondurilor structurale.

Programul pre[edintelui României

în municipiul Târgovi[te a continuat cu întâlnirea primarilor dâmbovi]eni [i cu o scurt\ vizit\ la Curtea Domneasc\.

EXERCI}IU DE APLICA}IE AL COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUA}II DE URGEN}| ~n data de 18.09.2009, orele 12:30 comitetul local pentru situa]ii de urgen]\ a realizat o simulare privind modul cum trebuie ac]ionat ^n cazul unui cutremur. Dispunând de o organizare teoretic\ riguroas\ (Manu Marian - ajutor cu interven]ia, Coman Gheorghi]a - ajutor logistic\, Tudor Ion - ajutor cu transmisiuni alarmare, Dr. Carp Marioara - ajutor cu problemele medicale, dl Marius Mihai - cu protec]ia [i paza ^n timpul

evenimentului), iar de partea practic\ s-a ocupat seful ISU local Dumitru Nicolae, exerci]iul de simulare [i-a atins scopul. La acest eveniment au mai participat dl colonel Dumitrescu, dl colonel Fra]iloiu de la ISU Dâmbovi]a, consilieri locali, viceprimarul secretara [i numero[i voluntari. La sfâr[itul aplica]iei cei ^n drept au apreciat c\ simularea a fost reu[it\, [i-a atins scopul [i reprezint\ un moment de referin]\ ^n pregatirea pentru astfel de situatii.

cyanmagentayellowblack

Dedica]ie

Septembrie 2009

pagina 8

Ziarul Prim\riei R\cari

~ncepând din acest num\r, dedic\m femeilor, reprezentantelor care cu ging\sie [i d\ruire ne ^nsenineaz\ zilele [i [tiu s\ fac\ ^ntotdeauna din ceea ce este nesemnificativ un lucru important. Tuturor femeilor le ur\m succes ^n lecturarea acestei pagini.

PAGINA TA! Din bog\]ia naturii!

O alimenta]ie s\n\toas\!

Curele de sl\bire sunt foarte uzitate, dar, din p\cate, de cele mai multe ori sunt ]inute prost, iar rezultatele întârzie s\ apar\. Iat\ câteva reguli ce trebuie respectate pentru ca dieta pe care o ]ii s\ dea rezultate pe m\sura eforturilor tale. F\ sport!!! Nu trebuie s\ pierzi din vedere c\ nici o diet\ nu te va ajuta s\ sl\besti f\r\ s\ faci si exerci]ii fizice pentru c\ miscarea men]ine metabolismul la un nivel constant. Fere[te-te de diete care elimin\ una dintre cele trei substan]e cheie de care corpul t\u are nevoie: carbohidra]i, proteine si gr\simi. Organismul t\u are nevoie de toate trei pentru a func]iona normal.

Dac\ elimini vreuna dintre aceste substan]e, vei avea probleme de metabolism si te po]i îmboln\vi grav. Dietele bazate pe eliminarea carbohidra]ilor sau proteinelor sunt pur si simplu mituri si nu sunt bazate pe cercet\ri medicale. Sc\derea în greutate e cauzat\ de reducerea caloriilor, nu de reducerea nutrien]ilor.

Ia vitamine pe toat\ durata dietei! Pân\ si cei care m\nânc\ tot ce vor nu consum\ combina]ii perfecte de alimente care s\ le furnizeze to]i nutrien]ii de care au nevoie. Pentru cei care ]in o diet\, este [i mai greu.

De asemenea, dac\ nevoile nutritive pe care le are corpul t\u sunt asigurate printr-un supliment zilnic de vitamine, î]i po]i alege meniul mai liber, f\r\ s\ fii atent la con]inutul de vitamine al mânc\rurilor. Pastilele de sl\bit au efecte limitate [i, foarte des, sunt periculoase. Cele mai multe con]in amfetamine care accelereaz\ metabolismul. Num\rul caloriilor arse cre[te [i scade pofta de mâncare. În timp îns\, se dezvolt\ toleran]\ la aceste medicamente.

Mai mult, luate vreme îndelungat\, pot îmboln\vi organele interne.

Alcoolul poate con]ine chiar 7 calorii pe gram. Totu[i, nu trebuie s\ ne gr\bim s\-l elimin\m complet. Spre exemplu, po]i p\stra obiceiul de a bea un pahar de vin dup\ mas\. O mul]ime de studii au ar\tat c\ un consum moderat de alcool reduce colesterolul.

Cantitatea indicat\ este de un pahar sau dou\.

Redac]ia

R

eputa]ia sun\toarei ca medicament este, ^n momentul acesta, probabil cea mai solid\, ea fiind cea mai bine documentat\ din punct de vedere stiin]ific, dintre toate plantele medicinale.

Anual, mii de tone de sun\toare se transform\ ^n medicamente care dau o grea lovitur\ industriei farmaceutice alopate.

Aceasta, pentru c\ sun\toarea a acaparat o a[a-numit\ piat\ ^n plin\ dezvoltare, aceea a medicamentelor de sintez\ antidepresive.

Estim\rile oficiale arat\ c\ ^n urm\toarele decenii, mai mult de 50% din popula]ia planetei va suferi (dac\ nu sufer\ deja) de depresie, considerat\ maladia secolului XXI. Pe scurt: cea mai r\spândit\ boal\ din lume. O situa]ie nefericit\ la nivel global, dar pentru unii [i o oportunitate extraordinar\ de a ob]ine profituri uria[e de pe urma substan]elor chimice cu efect antidepresiv. ~ns\ modest\ sun\toare a stricat toate calculele [i, mai mult, a dat semnalul unei "revolu]ii verzi". {i, cunosc\torii [tiu, o asemenea "lovitur\" nu putea veni decât din Germania, renumita rigurozitate a cercet\rii din aceast\ ]ar\ ne]inând cont de interesele gigan]ilor industriali. Zeci de studii, de teste de laborator [i clinice arat\ c\ sun\toarea este de un extraordinar ajutor pentru reechilibrarea sufleteasc\. Apogeul acestor studii a fost un experiment-gigant, f\cut pe nu mai pu]in de 3250 de pacien]i suferind de depresii ^n diferite forme, care au ob]inut rezultate de excep]ie, prin folosirea remediilor pe baza de sun\toare. ~n prezent, produsele naturale pe baz\ de sun\toare sunt cele

mai prescrise antidepresive din Germania [i din Europa de vest, devansând toate competitoarele de sintez\. Este o situa]ie f\r\ precedent ^n ultimii o sut\ de ani, când o plant\ medicinal\ este acceptat\ [i folosit\ ^n lumea medical\ pe o scar\ atât de larg\, devansând industria chimic\ farmaceutic\. ~n Statele Unite, care sunt pe un nedorit loc frunta[ ca frecven]\ a depresiei [i a bolilor conexe cu aceasta, se poart\ ^n prezent un adev\rat r\zboi mediatic, pentru a limita folosirea acestei plante medicinale. Un r\zboi disperat, dar pierdut, pentru ca dup\ cum arat\ ultimele dovezi, "revolu]ia verde", adic\ extraordinar\ apreciere a medicinii naturale din ultimii ani, nu mai poate fi oprit\ de presiunile mercantile.

Ar fi ^ns\ nedrept s\ limit\m folosirea sun\toarei doar la cazul depresiei. Atât intern cât [i extern, pojarni]a (dup\ numele ei popular) demonstreaz\ virtu]i vindec\toare ^n multe alte afec]iuni.

Redac]ia

Pentru sezonul rece, v\ suger\m câteva idei: Zacusc\ de ghebe Una din cele mai bune conserve de iarn\ se face din delicioasele ghebe [i se nume[te zacusc\ de ghebe. Zacusca de ghebe este u[or de f\cut chiar dac\ ia ceva timp, dar conservele sunt minunate, vor fi mândria d-voastr\ ^n c\mar\. Un alt avantaj al acesteia este c\ din zacusc\ de ghebe putem prepara iarna [i alte manc\ruri delicioase gen ciulama de ciuperci, toc\ni]e de legume, pizza etc...

Ingrediente: - 500 g ceap\; 500 ml ulei; 2,5 kg ghebe; 1 kg gogo[ari; 2 kg rosii; 2 foi de dafin; sare [i piper boabe dup\ gust Mod de preparare: Se spal\ bine ghebele, se pun la op\rit ^n ap\ cu sare; Se cura]\ ardeii de cotor si seminte, rosiile de coaja si seminte, ceapa se curata si se taie marunt; Se dau prin masina de tocat, ghebele, ardeii si rosiile; Se pune ceapa la prajit, se adauga ardeii si cand se inmoaie putin se adauga si rosiile. Se fierb pana se ingroasa, apoi se adauga si ghebele; Se fierbe la foc mic pana se ridica uleiul deasupra. Se pune in borcane sterilizate care se inchid bine

Zacusc\ de vinete

Zacusc\ de gogo[ari

Una din cele mai delicioase conserve care se fac pentru iarna este zacusca de vinete. Zacusca de vinete are in ea aroma si gustul savuroaselor legume de vara/toamna este buna si hranitoare. Zacusca de vinete va avea un gust si mai bun, daca se adauga si 3-4 morcovi rasi prin razatoarea mica.

Ingrediente: - 8 kg de vinete; 2 kg ceapa; 1 kg ardei capia; 2 kg ardei gras; 2 kg gogosari; 3 kg rosii; 1 l ulei; enibahar; piper boabe; foi de dafin; sare Mod de preparare: Se coc vinetele, gogosarii si ardeii, se curata si se dau prin masina de tocat; Se curata ceapa, se spala, se da prin masina de tocat si se pune la calit; Se spala rosiile, se curata de pielita si se toaca; Se pun vinetele, ardeii, rosiile si ceapa, intr-o cratita suficient de mare, se toarna uleiul si se lasa pe foc potrivit; Se adauga mirodeniile si sarea in functie de gust si se lasa pe foc amestecand din cand in cand; Dupa ce legumele au fiert, se pune la cuptor si se lasa sa scada; Se pune in borcane cat este calda, iar borcanele se vor pune apoi intr-o tava de cuptor, in cuptorul incins dar cu focul stins. Se lasa borcanele in cuptor pana prind putina coaja deasupra, se scot si se inchid.

E greu de spus de unde vine zacusca si unde a fost facuta prima data, pentru ca fiecare popor a imbunatatit reteta si fiecare are specificul ei. Ca sa va convingeti incercati reteta de zacusca bulgareasca. Zacusca bulgareasca se face clar altfel decat cea romaneasca, dar din aceleasi legume traditionale. Gustul ei va fi bun si avantajul este ca veti munci mai putin la prepararea de zacusca bulgareasca.

Ingrediente: 2 kg vinete; 2 kg gogosari; 2 kg rosii 1 capatana mare de usturoi; 300 ml ulei; foi de dafin sare; piper boabe dupa gust.

Mod de preparare: Se curata legumele si se spala; Se curata vinetele de coaja, lasand din distanta in distanta suvite in lung, de 2 cm, necuratate, se taie in rondele groase de 2-2,5 cm. Apoi se taie fiecare rondela in sferturi sau in jumatati si se aseaza in apa cu sare (la 1 litru apa se pune 1/2 lingura sare) si se lasa 1-2 ore ca sa-si lase vinetele sucul amar; Se oparesc rosiile, se introduc imediat in apa rece, se scot pielitele si se taie in rondele de 2-3 cm; Se curata gogosarii de cotoare si seminte si se taie in sferturi; Se curata usturoiul, se taie fiecare catel in doua sau in trei, pe lungime; Se toarna putin ulei pe fundul unui vas de 4-5 kg, se pun gogosarii, urmeaza apoi vinetele, limpezite in apa rece, bine scurse, usturoiul, iar deasupra se aseaza feliile de rosii; Trebuie avut grija ca fiecare strat de legume sa fie gros de 2-3 cm, se toarna uleiul si condimentele si se introduce vasul in cuptor la foc tare, iar dupa 25-30 minute se incetineste focul.

Zacusca este gata cand a scazut si uleiul s-a ridicat la suprafata; Dupa care se pune zacusca in borcane si se fierbe la bain-marie cca 30 minute.

Efectele benefice ale b\ilor de aburi!

Aceste b\i sunt folosite pentru cur\]irea tenului. Ele se fac ^n cas\ tinând capul acoperit cu un prosop deasupra vasului cu aburi.

Cel mai obi[nuit abur este cel ob]inut din flori de tei sau muse]el. La 2 litri

de ap\ clocotit\ se adaug\ 2 linguri de floare.

Aburul ob]inut de la s\mân]a de m\rar (1 lingur\ de s\mân]\ m\cinat\ la 2 litri ap\ clocotit\) ^nvioreaz\ [i tonific\ tenul dup\ o zi de munc\ ^ncordat\.

Nu uita]i ! ~nainte de a v\ expune fa]a la aburi, ^n jurul ochilor se va ^ntinde un strat de crem\ protectoare.

Punctele negre, se scot u[or (dup\ ce s-a stat la aburi) cu ajutorul unui tifon, presând ^n jurul punctului cu degetele.

~ngrijirea mâinilor

Mâinile sunt ^ntr-o ve[nic\ activitate: La serviciu, fie c\ este vorba de munc\ fizic\ sau intelectual\, acasa, la treburile gospod\re[ti, la sp\lat, la sprijinit, la aranjat ceva, mâinile sunt muncite. Nu trebuie neglijate.

Timpul pentru ^ngrijire, care se acord\ tenului [i p\rului, trebuie acordat [i mâinilor.

Mâinile se spal\ cu ap\ caldu]\, cu s\pun neutru (s\pun pentru copii) se face un du[ cu ap\ rece [i se ung cu o crem\.

S\punul [i apa (care totu[i le aspreste) se pot ^nlocui, din când ^n când, cu zeam\ de

l\mâie amestecat\ cu sare.

Zeama de l\mâie cur\]\ totodat\ unghiile [i ^mpiedic\ cre[terea pieli]ei din jurul lor.

S\pt\mânal, o baie c\ldu]\ din fiertur\ de grâu cur\]\ [i ^nmoaie pielea mâinilor.

Baia de ulei cald, timp de 20 minute, efectuat\ s\pt\mânal, are proprietatea de a p\stra supl\ pielea mâinilor.

Septembrie 2009

Informatii utile

D

S\ ne cunoa[tem jude]ul, ora[ul [i oamenii.

ac\ vrem s\ [tim lucruri cât mai profunde despre apa ce a dat numele jude]ului nostru, este necesar s\ preciz\m c\ tabloul geologic al sectorului izvoarelor sale este deosebit de variat [i complex ^n sectorul montan [i subcarpatic atât ca litologie cât mai ales c\ vârst\ a forma]iunilor, ^n timp ce ^n vest bazinul se suprapune integral peste depozitele cuatensuava, ^n cadrul c\ruia cele halogene devin dominante. De altfel, pentru a afirma c\ [i valea Dâmbovi]ei este din ce ^n ce mai nou\, de la izvor c\tre v\rsare.

Râul Dâmbovi]a izvor\[te din Culmea Mezea - Otic care reprezint\ o adev\rata punte de leg\tur\ ^ntre Mun]ii Iezer-Papu[a [i F\g\ra[, printre care curge apoi o bun\ bucat\ de drum. Dup\ IezerP\pu[a [i Mun]ii Piatra Craiului, iar apoi se adânce[te ^n Culoarul Ruc\r-Bran, pe care ^l sec]ioneaz\, fragmentându-l ^ntre Dragoslavele [i Cet\]eni, ^n stânga Dâmbovi]ei se ^nal]\ Mun]ii Leaota, iar ^n aval de Stoene[ti, ^n dreapta, ^ncep subcarpa]ii Getici. ~ntre Cet\]eni [i Malul cu Flori, apa Dâmbovi]ei îi separ\ pe ace[tia de subcarpa]ii Munteniei, care se continu\ spre sud pân\ aproape de Dragomire[ti. ~ncepând de la Malul cu Flori pân\ la Rîncaciov, ^n dreapta v\ii se afl\ rama estica a Piemontului Getic, respectiv a subunit\]ii acestuia, Piemontul C^nde[ti. ~n zona Dragomire[ti, Dâmbovi]a intr\ ^n zona de câmpie, prin care str\bate cel mai lung drum al s\u. Mai ^ntâi prin Câmpia piemontan\, apoi prin cea de divagare [i Câmpia Colentinei, iar ^n continuare ^ntre Câmpia Mostistei din est [i Câmpia Câln\ului din vest. A[adar, valea Dâmbovi]ei, pe aproape toat\ lungimea sa, reprezint\ o adev\rat\ limit\ ^ntre diferitele unit\]i geomorfologice care apar ^n bazinul s\u [i dincolo de acesta.

Pentru c\ am coborât prea repede de la izvor, pân\ ^n câmpie, s\ cunoa[tem câteva date despre mun]ii printre care râul D\mbovi]a [i-a f\cut loc, obosind [i ^nvolburându-se mici [i numeroase cascade naturale.

Mun]ii F\g\ra[ cu vârfurile cele mai ^nalte din Carpa]ii României (Moldoveanu cu 2544 m [i Negoiu cu 2535 m) sunt uda]i de apele râului Curm\tura Br\tilei (2140 m)

C

pagina 9

având vârfurile: Br\tila (2274), Pietrele Popii (2229 m), Berivoiu Mare (2300 m), Lu]ele (2176 m), Comisu (1883 m), Lerescu (1503 m), Piscu Mân\stirii (1613 m), T\ma[u Mare (1735m), str\b\tând aceasta zon\ ^nalt\, reprezentând ^n totalitate cumpana apelor dintre bazinul Dâmbovi]ei [i cel al Oltului, muntele coboar\ spre sud cu pinteni scur]i precum Berivoiu Mare (2137 m), Berivoiu Mic (1912 m), Lu]ele Mici (1762m), Plaiul Ho]ului (1531 m), Piscul Mân\stirii, Piscul R\chi]ii, Piscul Turcilor - individualizate de mici afluien]i de pe stânga sa pân\ în Varful Lerescu, unde cumpana se apropie la numai 1 km firul v\ii.

Culmea Mezea-Otic reprezint\ cumpana apelor dintre Dâmbovi]a [i Râul Doamnei.

Mun]ii Iezer - P\pu[a are cea mai mare lungime [i intindere din bazinul Dâmbovi]ei [i se ^nal]\ ^n dreapta v\ii, de la obar[ie [i pân\ la contactul cu subcarpa]ii. ~n timp ce culmea lor nordic\ se constituie drept cumpan\ ^nspre Râul Târgului, unele culmi secundare ale acestor mun]i p\trund adânc ininteriorul bazinului Dâmbovi]ei.

Altitudinea cea mai mare este atins\ în Vf. Ro[u (2469m) sub care se afl\ obâr[ia Boarca[ului unul din izvoarele Dâmbovi]ei; acest vârf reprezint\ totodat\ punctul culminant din ^ntreg bazinul Dâmbovi]ei. Din acest varf (Ro[u) pornesc trei culmi; Iezerul spre sud, având vârful Iezerul Mare (2462 m) Oticu spre N-V [i culmea estic\.

Aceasta din urma se men]ine pe distan]\ apreciabil\ la cote de peste 2000m, culminând ^n vârfurile: Piscanu (2383m), B\trâna (2341m) [i P\pu[a (2391 m). Spre valea Dâmbovi]ei se las\ pinteni scur]i, iar apoi culmi din ce ^n ce mai lungi, printre care se insinueaz\ afluen]ii din dreapta. Remarcabil este varful P\pu[a care reprezint\ cel mai puternic nod orohidrografic al masivului. Astfel, ^n afar\ de sus numita puncte de leg\tur\ cu Iezerul spre N-V se las\ Col]ii lui Andrei, spre N.E. muntele Dracsinu, spre est Cascue [i Boteanu, spre sud M\ra [i Gr\di[teanu iar spre S.V. muntele Tambura. La rândul s\u muntele Boteanu se continu\ printr-o culme prelung\ pân\ la Satic iar printr-o alt\ pân\ la Ruc\r; de asemenea cele doua culmi paralele, ce pornesc spre sud din vf.

P\pu[a, are o lungime apreciabil\ de peste 20 km [i alcatuiesc a[a numi]ii mun]i ai Arge[ului, denumire dat\ dup\ râul ce curge printre ei, ^n lungul unei v\i suspendate poate cea mai tipic\ de acest fel din ]ar\. De-a lungul culmii estice a acestor mun]i se desf\[oar\ cump\na dintre Dâmbovi]a [i Arge[el - al c\rui talveg se afl\ la o distan]\ de sub 0,5 km pe o lungime apreciabil\.

Cumpana este marcat\ de vârfurile: Mara (1850 m), Tefeleica (1710 m), Preajba (1552m), Pleasa C\pitanului (1361m), M\gura (1217m), Mateia[ (1239m) [i Hulei (1103m). ~n masivele calcaroase Mateia[M\gura [i Hulei, care se prelungesc cu platoul Piatra, apare relieful carstic, care introduce ^n peisajul din dreapta v\ii Dâmbovi]a elemente de mare atrac]ie turistic\, ^ntocmai celor din partea central\ a culoarului Ruc\r-Bran. De altfel, ^n ansamblul lor, mun]ii IezerP\pu[a de]in prin poten]ialul lor turistic, o pondere deosebit\ [i important\ ^n cadrul zonei pe care o str\bate Râul Dâmbovi]a.

Mun]ii Piatra Craiului ^i putem denumi ca o creast\ de intersec]ie [i care este marginit\ de abrupturi puternice [i stâncoase. ~n cadrul abrupturilor ce m\rginesc Piatra Craiului apar ni[te poli]e structurale, sub form\ de prispe ^nguste suspendate (brâne sau brâuri), singurele c\i de acces spre creast\, iar la baza au imense acumul\ri de grohotisuri rezultate din imensele procese de dezagregare, cum ar fi de pilda Marele Grohotis de sub abruptul vestic. Eroziunile din partea superioar\ a muntelui [i predominan]a acumul\rii la baz\ versantului au generat relieful carstic (lapiezuri, doline, avene, pe[teri) acest fapt reprezentând elementul cel mai impun\tor [i totodat\ cel mai atractiv din bazinul Dâmbovi]ei.

Mun]ii Leaota se ridic\ asemeni unei cupole uria[e ^n stânga v\ii, ace[tia fiind alc\tui]i aproape exclusiv din cristalin (de Leaota) care formeaz\ un mare anticlinariu. A[a se explic\ de fapt forma convex\ a reliefului, aspectul sau masiv [i greoi. ~n lungul marilor ^n\l]imi din Leaota se desf\[oar\ cumpana apelor dintre Dâmbovi]a [i Ialomi]a, aspect u[or sinuos, dar cu orientare general\ N-S ^n lungul vârfurilor: Sf. Ilie (1846 m), Jugureanu (1787 m),

erau de diletant, dar nu asta conta, ci bucuria de amera digital\ a democratizat cu totul a le face. ~ntr-o lume ^n care suntem sufoca]i de fotografia, punând-o la ^ndemâna oricui se simte realitatea virtual\, fotografia, prin lini[tea ei interesat. {i foarte mul]i sunt [i vor fi tot mai umil\ e o lec]ie de realitate real\ [i totodat\ de interesa]i. De ce oare? r\bdare. Ea ne propune ^n locul misterului degraNu pot s\ descriu emo]ia cu care dat al imaginarului, un mister real, al propriului mi-am cump\rat o camer\ digital\. nostru spa]iu existen]ial. Rela]ia cu sacrul se Sim]eam c\ ceea ce-mi poate resuscita, [i nu ca o dorisem de ani [i ani de O f\râm\ dintr -un vis... ^ncredin]are a unui tranzile se ^mplinea. Au urmat scendent sintetic, artiapoi prima ie[ire ^n p\dure cu aparatul, imaginile ficial, ci ca rena[tere a unei sensibilita]i purificate de pe ecran, primele fotografii ale locurilor ^n de nefiresc. Fotografia tinde, asemeni picturii care p\[isem doar cu vreo or\ ^nainte. Apoi au chineze s\ devin\ ea ^ns\[i spiritualizare. urmat primele fotografii ale unor momente ~n ce m\sur\ va ajuta fotografia omul deosebite ce m-au f\cut s\ simt c\ fotografia sa se re^ntrupeze [i s\ se spiritualizeze, este o este un limbaj mai pur ^n care adev\rul se ^ntrebare la care nu putem ^nc\ r\spunde, dar e dezv\luie [i de care o metafizic\ postmodern\ cert c\ ea poate resensibiliza sufletul uman are nevoie pentru a ne pune ^n prezen]a fiin]ei. f\cându-l sa redescopere frumuse]ea care ne ~n lini[tea fotografiei se relev\ divina gratuitate a ^nconjoar\ [i ^n fa]a c\reia, de cele mai multe lumii iar timpul pierdut se las\ reg\sit ^n toat\ ori, suntem orbi.

C.Niculae frumuse]ea lui. Sigur, [tiam c\ fotografiile mele

Mitarca (1892 m), Leaota (2133 m) - punctul culminant Tâncava (1812 m), Românescu (1713 m), Marginea Domneasc\, Plaiul G\vana (1251m).

Aceasta cumpan\ este mai apropiat\ de Ialomi]a, ^n detrimentul c\reia ^[i dezvolt\ mai puternic bazinul Dâmbovi]a; prin afluien]ii s\i Ghimbav [i Valea B\denilor.

Este denumit "cupola" [i orohidrografic deoarece din Leaota se las\ ^n toate z\rile diferite culmi [i ape.

De asemenea ^ntre mun]ii Leaota [i mun]ii Bucegi exist\ o culme de leg\tur\ ^nalt\ denumit\ Dudele cu orientare spre N-E; spre S-S.V se las\ culmea Romanescu (1713 m). ~n acest complex montan, apa din ploi [i v\ile cu nivel crescut [i-au s\pat adânc albiile cu chei pitore[ti [i mici cascade. Prezen]a unui microrelief complex compus din "ciuperci", stâlpi, sfinc[i, strea[ini, etc, face parte ca zona [i se bucur\ de un real interes turistic, ^n bun\ masur\ datorat poten]ialului s\u natural, dar dup\ obiective de mare valoare cultural\.

Culoarul Ruc\r-Bran este situat ^ntre mun]ii Leaota din S-E, Piatra Craiului din N-V [i mun]ii IezerP\pu[a din vest. Având orientarea general\ N-E la S-V, mai bine de jum\tate din suprafa]a sa este suprapus\ bazunului Dâmbovi]a.

Relieful se dezvolt\ ^n exclusivitate pe roci sedimentare mezozoice (calcare, conglomerate, gresii) puternic tectonizate.

Nivelul superior este constituit din ^n\l]imi cu 1200-1400m, care poart\ denumiri locale de gâlme sau dîlme, a caror natura calcaroas\ le impune pregnant ^n peisaj. Dintre cele mai mari [i mai cunoscute sunt: Predealul (1332 m), Giuala (1371 m), Funda]ica (1293 m), Dosu Gr\di[tei (1297 m), Dâlma Butoaielor (1327 m), Dâlma P\durilor (1229 m), Varful Andolei (1397 m), Col]ul {oimului (1327 m), Colul Ars (1322 m). Cele din interiorul bazinului Dâmbovi]ei imprim\ peisajului o not\ aparte, mai ales ca ^ntre ele se interpun adesea v\i adânci [i ^nguste. Se remarc\ ^n acest sens: Gâlma Danciului (1269m), V\taruita (1320 m), Dealul Sasului (1220m), Culmea Zacotelor (1207m), Culmea Borei (1344m), Piscul Stoicii (1005m), Ghimbavu (1407m), Pleasa (1072 m), Fundu Neagului (1241 m), Vartoapele,

Piatra Dragoslavelor (1434 m), continuate cu ^n\l]imile calcaroase din dreapta Dâmbovi]ei (M\gura, Mateia[, Hulei) cu altitudini aproape egale. ~n afara v\ilor oarbe, carstul de suprafa]\ este reprezentat de un ^nsemnat num\r de chei, care constituie ^n bazinul Dâmbovi]ei cel mai mare complex de chei din ]ara noastr\, axat pe Dâmbovi]a [i pe afluien]ii s\i. ~n cadrul complexului apar peste 20 de chei, a c\ror lungime insuma]i dep\[e[te 30 km.

Cheile actuale au ajuns ^n acest stadiu deoarece apa a intervenit ^n forma]iunile sedimentare mai pu]in dure, iar când au dat de calcare [iau continuat ac]iunea de eroziune ^n acestea, generând respectivele sectoare inguste ale v\ilor, care reprezint\ elemente de mare atrac]ie turistic\. Marginite de pere]i verticali ^nal]i de zeci de metrii, numeroase marnite, cheile prezint\ ^ngustimi accentuate ale v\ilor, contrastând astfel cu celelalte elemente ale morfologiei din zon\. Gurile ^ntunecoase ale pe[terilor, izvoarele ce tâ[nesc din pieptul muntelui, stâncile gola[e cu peticul de cer de deaspura ofer\ cal\torului o lume aparte. Uneori au alibi seci sau sunt str\b\tute de un firicel de ap\, ori de râuri ^nvolburate.

Cine parcurge zona carstului Dâmbovi]ean [i p\trunde adânc ^n inima muntelui despicat de ape, cu lacuri t\inuite unde soarele nu ajunge niciodat\, dar unde m\re]ia naturii este f\r\ seam\n, va purta vizitatorului, ^n suflet, imagini de neuitat. ~n aceast\ zon\ merit\ vizitate locurile: Pe[tera Dâmboviceoarei, a Ur[ilor, Uluce, Valea Oratii, Valea Teapa [i Valea Radului. De asemenea merit\ vizitat Culoarul T\ma[ului care este un culoar depresionar, bine conturat, ^ntre mun]ii Iezer-P\pu[a [i Piatra Craiului, constituind o albie major\ veche a Dâmbovi]ei. Am convingerea c\ cine va face acest lucru se va convinge de cele afirmate mai sus.

Vom discuta ^n num\rul urm\tor despre subcarpa]ii Dâmbovi]ei, Piemontul Getic, depresiunile din zona Montan\ [i deluroas\, câmpia piemontan\ pân\ la v\rsarea Dâmbovi]ei ^n Râul Arge[ de unde apoi se vars\ ^mpreun\ ^n fluviul Dun\rea ^n apropiere de Olteni]a.

Traian Grigorescu, Tehnician Silvic, Consilier local

...de ^ncredere!

Un fermier a dat un anun]: c\uta un om pe care s\ îl angajeze la ferma lui. Dup\ câteva zile de a[teptare, un tân\r firav a b\tut la u[a lui, cerând s\ fie angajat. Când a fost întrebat referitor la ce [tie s\ fac\, s-a dovedit c\ singurul lucru la care se pricepea era "s\ doarm\ lini[tit în timpul furtunii". For]at de împrejur\ri, fermierul l-a angajat, în speran]a c\ lucrurile se vor îmbun\t\]i pe parcurs. Dup\ câteva zile, într-o noapte a început o furtun\ puternic\. Fermierul s-a sculat în grab\ pentru a vedea cum stau lucrurile. A mers întâi la grajdul animalelor. Acolo u[a era bine închis\, iar animalele erau toate în siguran]\ în\untru. ~n hambar grâul era strâns, acoperit [i ferit de ploaie. ~n camera lui b\iatul dormea lini[tit, în ciuda fulgerelor de afar\. Atunci fermierul [i-a adus aminte de ceea ce îi spusese tân\rul la început [i a în]eles cât de important era s\ aib\ un angajat pe care s\ se poat\ bizui în orice vreme.

R.D

Aproape de oameni

Septembrie 2009

pagina 10

Ce a mai f\cut primaru’ ...?

Au fost finalizate lucr\rile de asfaltare a DJ 601 A R\cari - Slobozia Moar\, segment de drum care une[te DN 71 Bucure[ti - Târgovi[te cu DN 7 Bucure[ti - Pite[ti.

Pentru aceast\ investi]ie, ani de-a rândul au fost f\cute solicit\ri de modernizare a infrastructurii, dar f\r\ rezultat, ast\zi fiind o realizare, o dorin]\ dus\ la ^ndeplinire de c\tre conducerea Consiliului Jude]ean Dâmbovi]a.

~ntreprinderea unor ac]iuni, ^mpreun\ cu Poli]ia comunitar\, de preluarea [i predare la ad\postul pentru câinii comunitari [i animale l\sate nesupravegheate, a unor c\i l\sa]i liberi pe culturile cet\]enilor, ac]iuni care s-au finalizat cu predarea acestor animale proprietarilor, numai dup\ achitarea contravalorii amenzilor aprobate de consiliul local.

~ntocmirea docu menta]iilor [i ^naintarea aces tora c\tre MDRL, ^n vederea ob]inerii finan]\rii pentru obiectivul “Reabilitare ter mic\ a Blocurilor construite ^nainte de anul 1990 din ora[ul R\cari”.

Au fost continuate lucr\rile de construc]ii pentru obiectivul Construc]ie sediu administrativ ^n satul Ghimpa]i, acest obiectiv aflându-se ^n stadiu avansat al lucr\rilor de construc]ii.

A fost ^naintat Proiectului tehnic pentru obiectivul “Reabilitare C\min Cultural Ghimpa]i“ c\tre Compania Na]ionala de Investi]ii, ca urmare a aprob\rii acestuia de c\tre Ministerul Dezvolt\rii Regionale [i Locuin]ei. cyanmagentayellowblack

Aproape de oameni

Septembrie 2009

pagina 11

Ce a mai f\cut primaru’ ...? ~n cadrul Serviciului de Eviden]\ Informatizat\ a Persoanei R\cari, au fost preschimbate [i eliberate un num\r de aproximativ 160 c\r]i de identitate pentru persoanele care domiciliaz\ ^n localit\]ile componente ale ora[ului R\cari, dar ^n ale c\ror acte de identitate nu era ^nscris\ corect localitatea de domici- liu.

Aceasta actiune inlatura disconfortul creat acestor cetateni cu ocazia desfasurarii actiunilor electorale, acestia fiind nevoiti sa-si exercite dreptul de vot la sectiile de votare din localitatile inscrise in actul de identitate.

Facem precizarea ca toate cartile de identitate preschimbate au avut ca titulari persoane varstnice, bolnave si chiar netransportabile, echipa deplasandu-se la domiciliul acestora,pentru preluare ima gini, documente ,etc. Si toate acestea numai in sprijinul contribuabililor in a carei slujba ne aflam!

A fost eliberat\ autoriza]ia de construc]ie pentru ^nceperea lucr\rilor de construire a S|LII DE SPORT cu 150 DE LOCURI, ce urmeaz\ a fi amplasat\ ^n curtea Liceului Teoretic Ion Ghica R\cari .

A fost finalizat\ procedura de deschidere a ofertelor depuse de participan]ii la licita]ia deschis\ din data de 10.09.2009 pentru obiectivul “Proiectare [i execu]ie lucr\ri ^nfiin]are sistem de alimentare cu ap\ ^n cartierele: Colacu, S\bie[ti, B\l\ne[ti, St\ne[ti [i Ghimpa]i, jude]ul Dâmbovi]a”

A fost initiat\ procedura de ^nfiin]are a unui Grup de Ac]iune Local, ^n colaborare cu localit\]ile ^nvecinate.GAL-urile pot fi eligibile pentru participarea la ac]iuni de cooperare interteritorial\ [i transna]ional\ [i au acces la Observatorul european pentru zonele rurale. Ele concep strategii locale de dezvoltare care sunt axate pe una sau mai multe teme prioritare stabilite de Comisia UE.

Continuarea lucr\rilor pentru amenajarea bazei sportive a ora[ului R\cari.

Continuarea lucr\rilor de bran[are la re]eaua de gaze natunaturale a tuturor Bisericilor din localitate, precum [i a instala]iilor de ^nc\lzire interioare.

A fost aprobat proiectul de “Reabilitare, modernizare [i extindere Liceul Teoretic “Ion Ghica” ora[ul R\cari, Jude]ul Dâmbovi]a”, urmând ca ^n perioada urm\toare s\ fie promovat\ procedura de achizi]ie public\ pentru execu]ia lucr\rilor privind acest obiectiv.

Preg\tirea unit\]ilor [colare pentru ^nceperea anului [colar 2009-2010, ^n tot ceea ce prive[te asigurarea condi]iilor necesare pentru ob]inerea avizelor de func]ionare pentru toate unit\]ile [colare din teritoriu. La ^nceputul acestui an [colar, toate unit\]ile [colare dispun de surse proprii de ap\, instala]ii sanitare interioare, revizii ale instala]iilor termice [i electrice, toate unit\]ile [colare sunt ^mprejmuite, aceste condi]ii fiind condi]ii minime impuse de autorit\]ile ^n drept pentru avizarea func]ion\rii acestor unit\]i [colare.

CAMS - unitate de asisten]\ medico- social\ cu adresabilitate pentru persoanele cu nevoi medicale, sociale [i cu handicap a func]ionat ^n aceast\ perioad\ la parametrii normali, fiind luate toate m\surile pentru asigurarea condi]iilor optime pentru beneficiarii acestei institu]ii. Pentru asigurarea acestor condi]ii, ^n aceast\ unitate ^[i desf\[oar\ activitatea ^n mod continuu un num\r de 54 salaria]i, care depun eforturi maxime pentru crearea unui mediu apropiat de c\ldura unui c\min pentru aceste persoane aflate la o vârst\ ^naintat\, lipsite de c\ldura propriei familii.

Au fost promovate cereri de finan]are pentru un num\r de 8 loca]ii din ora[ul R\cari [i localit\]ile componente pentru amenajare parcuri [i spa]ii verzi prin Programul Na]ional de ~mbun\t\]ire a Calit\]ii Mediului prin Realizarea de Spa]ii verzi ^n localit\]i .

cyanmagentayellowblack

Via]a spiritual\

Septembrie 2009

pagina 12

Ziarul Prim\riei R\cari

INVITA}IE

Intre momentele vie]ii noastre ce marcheaz\ o activitate de altfel permanenta dar care se reia an de an ca un nou inceput, de speran]e si realizari, este la loc de mare importanta si inceperea unui nou an scolar. Acest eveniment a fost si este tr\it de c\tre noi toti sub diferite forme: de c\tre cei mai vârstnici ca fo[ti [colari ce au trecut prin emo]iile primei zile de scoal\ cu amintirile de ne[ters pentru intreaga perioada petrecuta in ea; de c\tre noile genera]ii de elevi ce se indreapta spre lumina c\r]ilor cu emo]ia si fiorul ineditului si al tainelor slovei; de p\rin]ii copiilor prin preocup\rile si grijile specifice legate de cre[terea si ingrijirea acestora si nu mai pu]in de c\tre dasc\lii si indrumatorii elevilor, factorii de r\spundere din invatamant, ca unii cuprin[i nemijlocit in procesul instructiv-educativ prin care isi vad menirea si voca]ia implinita.

S-ar p\rea ca mul]i p\rin]i sa se simt\ impovarati de unele obliga]ii si de sarcinile ce decurg din grija zilnica pentru copii, precum si de noile cerin]e ale scolii. Dar, bucuria lor va fi cu mult mai mare decât aceste greutati,

vazand cum copilul lor, educat in spiritul responsabilitatii, al respectului fata de oameni si al dragostei de Dumnezeu, se dezvolta si se modeleaza, armonios si organic, asa cum dorim sa se intample cu toti cei cesi deschid inima si mintea spre lumina invataturii.

Scoal\ este o a doua familie iar invatatura este hrana sufletului care implineste armonia omului desavarsit, iar conlucrarea dintre familiescoala-biserica este esen]iala in realizarea eforturilor depuse pentru instruirea si educa]ia copilului.

La acest nou inceput de an [colar, va adresez dragi scolari, indemn la sarguinta si st\ruin]a la invatatura, la fapta cea buna si pl\cuta oamenilor si lui Dumnezeu; parintilor vo[tri le doresc sa-si vada implinite eforturile f\cute si sa aiba bucuria recuno[tin]ei din partea voastra; iar dascalilor, sa simt\ acea leg\tura sufleteasca ce-i situeaz\ pe primul loc in inimile invataceilor, ca forma de pre]uire si recuno[tin]a pentru str\daniile si dragostea lor de pedagogi. Lor le revine datoria de a cultiva, in inimile voastre, dragostea fata de inaintasi, virtutile si calit\]ile poporului roman, valorile noastre cre[tine si na]ionale.

A

adresat\ tuturor credincio[ilor

binevoit Dumnezeu s\ ne d\ruiasc\ binecuvântatul [i fericitul prilej ca, în acest an, în ziua de 26 septembrie, împreun\, preo]i [i credincio[i, s\ ne bucur\m de un mare eveniment, deopotriv\ duhovnicesc, cultural [i na]ional, prilejuit de proclamarea local\ a

Preot Paroh Vlada {tefan-Ghergani

canoniz\rii Sf. Voievod Neagoe Basarab [i de aducerea [i a[ezarea moa[telor Sf. Ier. Nifon, Patriarhul Constantinopolului [i Mitropolitul ]\rii Române[ti în Catedrala Mitropolitan\ din Târgovi[te, unde sfântul ierarh a slujit [i a predicat, foarte adesea, în prezen]a voievodului ]\rii.

De aceea, cunoscând însemn\tatea acestei zile binecuvântate de Dumnezeu, v\ invit pe to]i, slujitori ai sfintelor [i str\bunelor noastre altare, vie]uitori ai m\n\stirilor [i binecredincio[i cre[tini, sâ participa]i, în num\r cât mai mare, la aceast\ s\rb\toare a Ortodoxiei locale, române[ti [i universale, deopotriv\, în ziua de sâmb\t\, 26 septembrie a.c, la orele 7.30, la Catedrala Mitropolitan\ din Târgovi[te.

To]i cei care dori]i s\ participa]i la aceast\ s\rb\toare v\ pute]i ^nscrie la preotul paroh de la biserica de unde face]i parte pentru a vi se asigura transportul gratuit.

HRAMUL BISERICII COLACU Pr. Ioan Ciobanu - Colacu

M

ar]i, 8 septembrie, cre[tinii ortodoc[i ai Parohiei Colacu, pr\znuiesc cu bucurie Na[terea Maicii Domnului.

Tat\l Fecioarei Maria, sfântul [i dreptul Ioachim, era fiul lui Varpafir, cel ce-[i tr\gea obâr[ia sa din Natan, fiul lui David, iar mama ei, sfânta [i dreapta Ana, era fiica lui Natan preotul, din neamul lui Aaron. Preacurata Fecioar\ era, a[adar, dup\ tat\ din neam împ\r\tesc, iar dup\ mam\ din neam arhieresc.

“O, preafumoas\ [i preadulce fiic\! O, crinule, cel ce ai crescut în mijlocul spinilor, fiind din r\d\cin\ împ\r\teasc\ cea de bun neam! Prin tine împ\r\]ia cu preo]ia s-au îmbog\]it!”. Cu aceste cuvinte, Sfântul Ioan Damaschin arat\ din ce fel de p\rin]i s-a n\scut dumnezeiasca Maic\, din cât de scumpe materii s-a preg\tit palatul Împ\ratului Ceresc.

Locul unde s-a n\scut Sfânta Fecioar\ era o cetate mic\ în p\mântul Galileei, pe nume Nazaret, f\r\ slav\ [i cu locuitori def\ima]i. {tim aceasta, c\ci pentru Hristos s-a zis: “Din Nazaret oare poate s\ ias\ ceva bun?”.

Iar Domnul, “Cel ce petrece întru cele înalte

[i spre cei smeri]i prive[te”, a binevoit ca Preacurata Sa Maic\ s\ se nasc\ în aceast\ smerit\ cetate, ar\tând c\ ceea ce este trecut de oameni cu vederea [i def\imat, la Dânsul este înalt [i cinstit. R\s\rit\ din împ\r\teasc\ r\d\cin\, ea este încununat\ cu slav\, iar semin]ia arhiereasc\ din care a crescut o încununeaz\ cu cinste pe Fecioara cea binevestit\ de Arhanghel, cea pururea Fecioar\ [i Maic\ a lui Dumnezeu.

“Cu vrednicie s-a încoronat, ca o lucr\toare a tuturor faptelor bune, toate poruncile Domnului le-a p\zit, toat\ voia Lui a f\cut-o, toate cuvintele Lui le-a luat în minte, toate graiurile Lui le-a ascuns în inima sa, toate lucrurile cele de milostivire le-a ar\tat celor de aproape.”

Arhanghelul Gavril, cel ce a binevestit lui Zaharia na[terea lui Ioan, a fost vestitor lui Ioachim [i

Anei pentru z\mislirea Preasfintei N\sc\toare de Dumnezeu, aducând din cer [i numele ei cel preabinecuvântat- Maria.

Drept aceea, este numit\ cetate sfânt\, p\gorât\ din cer de la Dumnezeu [i loca[ al lui Dumnezeu între oameni.

Iat\ minunata “na[tere a

Fecioarei Maria”, care poate face începutul acestui an [colar, nu doar la “ora de religie”, ci chiar la prima întâlnire cu elevii no[tri, fie ei mari sau mici, pentru c\ ei vor primi în inima lor cuvintele noastre despre Maica Domnului [i le vor p\stra peste ani, iar ele vor da, cu siguran]\, road\.

Septembrie 2009

VIA}A MEDICAL|

pagina 13

Ziarul Prim\riei R\cari

IMPORTAN}A CONTROLULUI OFTALMOLOGIC LA COPII

Gutuile protejeaz\ ficatul Dr. Carp Marioara Principalele substan]e active ale gutuii (vitaminele A, B, C [i PP, potasiul, fosforul [i calciul, în procente semnificative, acizii organici, glucidele) sunt apreciate de speciali[tii în medicin\ naturist\ pentru efectele lor terapeutice deosebite.

Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competen]e în fitoterapie [i nutri]ie, recomand\ bolnavilor de hepatit\ s\ se foloseasc\ de virtu]ile vindec\toare ale gutuilor. Ace[tia este bine s\ urmeze o cur\ cu nectar proasp\t de gutui [i s\ bea zilnic câte un litru din acest elixir, timp de o lun\.

Substan]ele con]inute de aromatele fructe de toamn\ reduc colesterolul, combat bolile cardiovasculare [i trateaz\ insuficien]a

pancreatic\. În aceste afec]iuni se bea, de trei ori pe zi, câte o jum\tate de pahar de suc proasp\t.

Pulpa fructului are propriet\]i antidiareice [i antihemoragice [i se consum\ ras\, câte dou\ linguri]e pe zi.

Gutuile pot fi valorificate sub form\ de peltea, nectar, dulcea]\, compot sau sub form\ de garnitur\ la preparatele din carne.

Singurul si cel mai bun mod de a proteja vederea copilului tau este examinarea oftalmologica regulata. Tulburarile de vedere afecteaza unul din 20 de prescolari si unul din 4 scolari.

Deoarece multe probleme de vedere incep la varste fragede, este foarte important ca cei mici sa primeasca ingrijirea oftalmologica corespunzatoare¹.

Tulburarile de vedere pot afecta abilitatile de invatare, performanta fizica si increderea in sine. Daca

Sfaturi de sezon

acestea sunt netratate se pot inrautati si pot conduce la probleme mai grave - chiar la orbire.

Copiii ar trebui sa faca un control oftalmologic la 6 luni, la 3 ani, inainte de scoala, si apoi la fiecare doi ani sau conform recomandarilor specialistului oftalmolog.

Medicul va determina daca copilul tau are nevoie de corectie a vederii si sa verifice daca exista tulburari oftalmologice generale.

Toamna este un moment excelent sa urmezi o dieta care sa te ajutesa elimini toxinele din organism. Nu uita sa consumi din recoltele toamnei: strugurii si nucile au efecte benefice pentru organism. Strugurii au efect tonic, remineralizant, diuretic, laxativ, scad tensiunea arteriala si nivelul colesterolului dinsange.

Nucile, bogate in acizi grasi nesaturati, vitamina E, magneziu, sunt adevarate „bombe“ de energie. Iata super-alimentele de care ai nevoie in acest sezon: broccoli,leguminoase (fasole, linte), sfecla rosie, fructe de padure (coacaze, mure, afine), varza (de orice fel), morcovi, citrice, usturoi (proaspat), ghimbir, branza slaba, iaurt si lapte, miere, fructe uscate, peste gras (somon, ton, macrou si sardele), ceapa, orez brun, uleiuri (vegetale), rosii, patrunjel. Daca poti, este indicat sa renunti o perioada la carne.

SFATURI, ROLUL P|RIN}ILOR ~N EDUCA}IA PRE{COLARULUI LA ~NCEPUT DE AN {COLAR...

6 idei pentru un mic-dejun s\n\tos la ^nceput de an [colar...

Cercet\rile arat\ c\ elevii care servesc masa diminea]a au rezultate mai bune la [coal\ [i ^n general, o diet\ mai s\n\toas\.

Micul-dejun este adesea prima victim\ a crizei de timp ^n care copilul [i p\rin]ii intr\ deopotriv\ diminea]a. Adesea, atunci când trebuie sa ajungi undeva diminea]a, primul lucru la care renun]i este micul-dejun.

Pentru a-]i simplifica dimine]ile v\ oferim câteva sfaturi: 1. Spune-i s\-[i termine temele [i s\-[i fac\ ghiozdanul cu o sear\ ^nainte.

2. Decide ce haine vor purta copii t\i la [coal\ a doua zi, ^nainte de a te culca.

Asigur\-te c\ pantofii micu]ilor sunt la locul lor [i nu sunt r\t\ci]i printr-un dulap sau sub vreun pat.

3. Pune-l s\ se trezeasc\ cu 15 minute mai devreme 4. Obi[nuie[te-l s\ renun]e treptat s\ se uite la televizor [i s\ se joace pe calculator diminea]a 5. }ine la ^ndemân\ mânc\ruri s\n\toase diminea]a; f\ cump\r\turile pentru micul-dejun ^mpreun\ cu copii t\i [i ]ine cont de preferin]ele lor personale 6. D\-le voie copiilor mai mari s\ preg\teasc\ micul-dejun pentru c\ de multe ori, acesta poate fi gata ^n mai pu]in de cinci minute.

Primul înv\]\tor al copilului este mama. În perioada în care este cel mai impresionabil [i se dezvolt\ în cel mai rapid ritm, educa]ia lui se afl\ într-o mare m\sur\ în mâinile ei. Ea este prima care are ocazia de a-i modela caracterul pentru bine sau pentru r\u. Ea ar trebui s\ în]eleag\ valoarea [ansei pe care o are [i, mai presus de oricare alt profesor, ar trebui s\ fie priceput\ s\ o foloseasc\ pentru cel mai înalt folos.

Cu toate acestea, educa]iei ei i se acord\ mai pu]in\ aten]ie decât preg\tirii oric\rui alt înv\]\tor. Cea a c\rei influen]\ în educa]ie este cea mai puternic\ [i mai bogat\ în consecin]e este persoana pentru al c\rei ajutor se depune cel mai mic efort sistematic.

Ta]ilor [i, de asemenea, mamelor le revine responsabilitatea pentru educarea timpurie a copilului ca [i pentru cea de mai târziu, iar cerin]a preg\tirii aprofundate a ambilor p\rin]i este de extrem\ urgen]\. Înainte s\[i asume statutul de tat\ [i mam\, b\rba]ii [i femeile ar trebui s\ se familiarizeze cu legile dezvolt\rii fizice – cu fiziologia [i igiena, cu consecin]ele influen]elor prena-

tale, cu legile eredit\]ii, îmbr\c\mintea, exerci]iul fizic [i tratarea bolilor; ei ar trebui, de asemenea, s\ în]eleag\ legile dezvolt\rii intelectuale [i ale educa]iei morale.

Educa]ia nu va împlini niciodat\ ceea ce ar putea [i ar trebui pân\ când nu este recunoscut\ pe deplin importan]a lucr\rii p\rin]ilor [i pân\ când ace[tia nu dobândesc o preg\tire pentru responsabilit\]ile ei sacre.

Via]a copilului, din prima pân\ în ultima zi, simte puterea acelei leg\turi care îl leag\ de inima p\rintelui; faptele, cuvintele, îns\[i privirea p\rintelui continu\ s\ modeleze copilul pentru bine sau pentru r\u. Înv\]\torul este [i el p\rta[ la aceast\ responsabilitate [i are nevoie s\-[i dea seama neîncetat de sfin]enia ei [i s\ nu piard\ din vedere scopul lucr\rii sale. El nu are doar datoria de a se achita de sarcinile zilnice sau de a men]ine bunul nume al [colii; el trebuie s\ aib\ în vedere binele cel mai înalt al fiec\ruia dintre elevii s\i, îndatoririle pe care via]a le va pune asupra lor, slujirea de care este nevoie [i preg\tirea cerut\. Lucrarea pe care o înf\ptuie[te zi

de zi va r\sfrânge asupra elevilor s\i, [i prin ei asupra altora, o influen]\ care nu va înceta s\ se extind\ [i s\ se înt\reasc\. În scopul celei mai înalte preg\tiri pentru lucrarea ta, î]i supun aten]iei urm\torului gand: Valorile nu sunt invatate, ci vazute, prinse de al parinti.

Ce trebuie s\ face]i pentru a v\ proteja din]ii?

Dr. Andrei Dumitru

Pentru a v\ men]ine s\n\tatea din]ilor: -reduce]i la minim consumul de pr\jituri, b\uturi acidulate [i bomboane -consuma]i cu modera]ie pâinea [i cerealele -nu face]i excese ^n ceea ce prive[te fructele uscate (sunt foarte bogate ^n zah\r) [i sucurile naturale ne^ndulcite artificial (sunt bogate ^n zah\ruri simple) Ce alimente contribuie la men]inerea s\n\t\]ii tale orale?

- }elina [i morcovii-exist\ dou\ avantaje principale pentru din]ii dvs ale consumului de ]elin\ [i morcovi: ^n primul rând, datorit\ faptului c\ ele trebuie mestecate mai mult decât alte alimente, ceea ce rezult\ ^n cre[terea cantit\]ii de saliv\ produs\. Aceasta are rolul de a neutraliza bacteriile care duc la apari]ia cariilor. ~n al doilea rând, mestecarea unor alimente abrazive ^n mod natural precum ]elina [i morcovii asigur\

black

masarea gingiilor [i totodat\ cur\]\ din]ii.

- Braâza-Bogat\ ^n calciu [i fosfat, aceasta ajut\ la echilibrarea Ph-ului cavit\]ii bucale [i la reconstruirea smal]ului din]ilor.

- Kiwi-ul-Bogat ^n vitamina C (un kiwi mare asigur\ peste 100% din doza zilnic\ recomandat\ de vitamina C), acesta ajut\ la protejarea gingiilor [i astfel la prevenirea afec]iunilor parodontale. Caren]a de vitamina C duce la sl\birea re]elei de colagen din gingii, care astfel devin mai moi [i predispuse la ac]iunea d\un\toare a bacteriilor.

- Ceapa-Compusii de sulf din ceapa distrug bacteriile care duc la apari]ia cariilor [i la inflamarea gingiilor.

- Patrunjelul-Monoterpena, o substan]\ volatil\ pe care o con]ine p\trunjelul (dar [i frunzele de ment\), ajut\ la p\strarea unei respira]ii proaspete.

- Semin]ele de susan-Ajut\ la reconstruirea smal]ului din]ilor [i cur\]\ toto-

dat\ placa bacterian\. De asemenea, con]inutul bogat de calciu ajut\ la ^nt\rirea osului alveolar.

- Ap\-Consumul de ap\ reprezint\ cea mai bun\ metod\ de a stimula producerea de saliv\, care protejeaz\ din]ii de bacteriile care cauzeaz\ placa [i duc la apari]ia cariilor. Totodat\, cl\tirea gurii cu ap\ ajut\ la eliminarea resturilor de mâncare dintre din]i, care provoac\ halitoza.

Cum s\ v\ men]ine]i din]ii s\n\to[i cu ajutorul acestor alimente?

-mânca]i ^n fiecare zi câ]iva morcovi sau ]elin\ crud\.

-^n loc de desert, alege]i s\ mânanca]i un cub de brânz\ -consuma]i un kiwi pe zi -ad\uga]i câteva felii de ceap\ ^n salate -condimenta]i mânc\rurile cu p\trunjel tocat m\runt -be]i 8 pahare de ap\ pe zi.

Actualitate

Septembrie 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

pagina 14

Pretutindeni, ^n luna septembrie ^ncep cursurile [colare. Prin tradi]ie, toamna adun\ ^n curtea [colilor pe ^nv\]\cei, p\rin]i, cadre didactice, personalit\]i. cu to]ii particip\ la eveniment cu emo]ie, pentru c\, nu [tiu de ce, dar sunetul clopo]elului adun\ ^n inimi un soi de bucurie amestecat\ cu emo]ie. La orice vârst\...

Acestea sunt sentimentele care le ^ncerc\m [i anul acesta, pe 14 septembrie, când ne-am ^ntors la [coal\.Succes ^n noul an [colar dragi elevi, p\rin]i [i profesori!

Anul [colar 2009-2010 a ^nceput ^ntr-o frumoas\ zi de toamn\, 14 septembrie.

Cu mic, cu mare, ne-am ^ndreptat spre [coal\, purtând ^n ghiozdane speran]e de note mari, ^n inim\ bucuria revederii, iar ^n mân\ buchetul de flori care adun\ ^n el toate sentimentele noastre de afec]iune. Este bucuria ^nceputului de drum, a revederii, a speran]ei ^n reu[ite. Suntem al\turi de voi, dragi elevi, autorit\]i locale, p\rin]i [i profesori [i v\ ur\m Succes ^n noul an [colar!

~n gr\dini]e ^nceperea noului an [colar ^nseamn\ ^ntâlnirea cu colegii, cu doamna educatoare, cu lumea basmelor [i a juc\riilor. ~nc\ p\str\m ^n minte ^ntâmplari din vacan]\, dar ^n scurt timp le vom ^nlocui cu ^ntâmpl\ri din via]a de [colar. Vom descifra ^mpreun\ din tainele realit\]ii ce ne ^nconjoar\, vom asculta de sfaturile celor mari, vom c\uta ^n limita posibilit\]ilor noastre, s\ ^n]elegem din misterele acestei lumi, s\ ne deschidem mintea [i sufletul c\tre oameni.

Gr\dini]a R\cari

Gr\dini]a Mavrodin cyanmagentayellowblack

Dialoguri

Septembrie 2009

Dialogul urm\tor a fost purtat de doamna Gabriela Udrea cu doamna Ni]ulescu Aurica, din R\cari, n\scut\ la data de 14 octombrie 1910 din R\cari. Doamna va ^mplini anul acesta la 14 octombrie, venerabila vârst\ de 99 de ani care vor preg\ti anul ce o mai desparte de centenar. LA MUL}I ANI! ~ntr-o zi de toamn\ aurie, ^n pridvorul casei, la o cea[c\ de cafea au ^nceput s\ se depene amintirile, care ^ncep cu ani ^n urm\, ^n preajma primului r\zboi mondial: “Fiind ^n etate, am trecut prin multe ^n via]a mea, nu-mi aduc aminte amanunte, dar din perioada de dup\ primul r\zboi mondial am amintiri frumoase. ~n timpul primului r\zboi mondial eram mic\, la vremea aceea mai aveam un frate mai mare decât mine cu doi ani [i o sor\ mai mic\ cu doi ani. ~mi amintesc, c\ venea o m\tu[\ s\ stea cu noi pentru c\ lui m\mi]ica ^i era greu, trebuia s\ munceasc\ singur\ la câmp, pentru a ne hr\ni. Prima dat\, pe t\icu]u nu l-a luat ^n r\zboi pentru c\ era orfan de tat\, dar, ^n cele din urm\ a fost chemat [i el odat\ cu to]i b\rba]ii din sat, r\mânând acas\ doar femeile. Ce mare jale era ^n sat. Când t\icu]u s-a ^ntors de pe front, eu nu l-am recunoscut [i m-am pitit dup\ sob\. ~n schimb fratele mai mare a s\rit de gâtul lui [i nu ^i mai d\dea drumul. ~n serile lungi de iarn\ ne-a povestit despre luptele de la M\r\[ti [i M\r\[e[ti. A luat parte [i la marea b\t\lie, când Nu exist\ om care ^n ^ntreaga sa existen]\ s\ nu fi tr\it la un moment dat o dram\. Sunt ^ns\ oameni carora ins\[i existen]a lor este o dram\.

Cuvintele sunt prea pu]ine pentru a descrie suferin]ele acestor oameni, pentru care via]a a avut un alt ^n]eles.

Fiecare lacrim\ de pe obrazul unui b\trân de la Centrul de Asistenta Medico-Social\ -R\cari, porne[te dintr-o inim\ sincer\, dar de cele mai multe ori zdrobit\ de vitregiile vie]ii.

Când te uiti ^n ochii lor, ai impresia c\ ^[i cer iertare pentru ca tr\iesc.

Poate tocmai de aceea au [i ajuns ^ntr-un astfel de loc.

Oamenii cu con[tiin]\ curat\ nu au parte de un trai pe m\sur\ cura]iei lor suflete[ti. B\trânetea are ^n aceste locuri adevarata ei albire.

Faptul de a nu face r\u la nimeni, de a te complace [i de a avea deplin\ ^ncredere ^n semenii t\i, sunt doar câteva din caracteristicile suflete[ti ale b\trânilor. Nu cer nimic de la nimeni, doar dreptul la via]\, care, cred ei, ^-l oferim tot noi. Ne respect\ [i ne iubesc pe noi, cei de afar\, murdari [i p\ta]i.

Chiar daca ^i p\r\sim [i ^ncet, ^ncet uit\m cu totul de ei, nu ne poart\ ranchiun\, nu ne judec\ [i a[teapt\ s\ revenim oricând ne aducem aminte de ei. Exista ^ns\ [i cazuri ^n care familia nu mai

pagina 15

Ziarul Prim\riei R\cari

solda]ii se sp\lau ^n râu [i au fost lua]i prin surprindere de inamic, luptând cu baionetele, pe jum\tate ^mbr\ca]i. T\icu]u ne-a povestit c\ atrecut prin multe peripe]ii, dar a avut noroc c\ s-a ^ntors acas\. Mul]i dintre combatan]i nu [i-au mai v\zut familiile.

Dup\ ce s-au ^ntors b\rb\]ii de pe front, familiile s-au re^ntregit, lumea ^ncepuse s\ se veseleasc\, g\sind prilej pentru câte o s\rb\toare sau mergeau la hora din sat, unde fetele [i feciorii se prindeau ^n dansuri populare. Se d\deau baluri de care ^mi amintesc cu pl\cere. P\n\ la al doilea r\zboi mondial a fost o perioad\ bun\, lini[tit\. ~n localitatea noastr\ oamenii se ocupau cu munca câmpului, de industrie nu putea fi vorba, numai câ]iva CFR-i[ti mergeau zilnic la TRIAJ Bucure[ti, ^ngro[ând rândurile muncitorilor de acolo. Seara se ^ntorceau ^n pâlcuri dese cu trenul doldora, care se numea cursa CFR-i[tilor”.

P\rin]ii mei, familia Lambrache V. Ion [i P\una, f\ceau parte din familiile de ]\rani mijloca[i cu oarece p\mânt [i animale de munc\.

Ei se ocupau cu munca câmpului, dar având mul]i copii (7 copii ^n via]\), lucrau [i p\mânt luat ^n arenda de la mo[ieri. To]i copiii ajutau p\rin]ii la munca câmpului. Eu ^n jurul vârstei de 14 ani - poveste[te doamna Ni]ulescu - am mers s\ ^nv\] croitoria. Odat\ ce am devenit croitoreas\, banii câ[tiga]i ^i d\deam p\rin]ilor [i cu acul am ajutat familia la cre[terea celorlal]i fra]i. T\icu]a nu a mai fost chemat pe front, ^n al doilea r\zboi mondial, dar a fost concentrat pentru a face transporturi cu c\ru]a cu cai. A urmat o perioad\ grea, toat\ lumea era speriat\ de cotele care trebuia s\ le d\m statului, fie ^n produse, fie ^n bani.”

A venit colectivizarea for]at\, vremurile s-au ^nvolburat,

t\icu]u a fost printre ultimii care s-au ^nscris ^n colectiv.

Comuna R\cari a devenit re[edin]\ de raion, a cunoscut o oarecare ^nflorire, dar, doar atât. Eu fiind al doilea copil ^n familie, am ajutat to]i fra]ii mai mici, care dup\ r\zboi [i-au f\cut fiecare rostul lui, prin munc\ mult\ [i ^nv\]\tur\, iar eu am r\mas tot ^n casa p\rinteasc\, pân\ la adânci b\trâne]i”.

Venerabila doamn\ de 99 de ani, Ni]ulescu Aurica, a cunoscut vitregiile primului r\zboi mondial, a gustat din modernizarea României ^n perioada Monarhiei, a parcurs perioada cu asperit\]i a crizei economice din 1929-1933,

s-a ^nfiorat aflând despre preg\tirea celui de-al doilea r\zboi mondial care a izbucnit ^n 1939 [i a traversat Rom\nia pân\ ^n 1945. A fost martora proclam\rii Republicii Populare Române ^n 1947 [i a na]ionaliz\rii comuniste din 11 iunie 1948. A suferit al\turi de tot poporul, când România a ^nc\put sub cisma sovietic\, strivind valorile modernismului creat pân\ atunci. Dupa 1950 a suferit al\turi de ceilal]i sub regimul Stalinist, pân\ ^n 1954, când “autohtoni”, au supus România unui experiment dureros - construc]ia socialismului.

Anii colectiviz\rii au adus numai suferin]\ pentru to]i, de[i se clama ^n toate ocaziile, egalitatea de [anse ^ntre oameni.

Rezultatele acestei epoci care s-a dovedit falimentar\, s-au v\zut, astfel ^ncât ^n decembrie 1989 apele s-au limpezit, acest popor c\p\tând iluzia libert\]ii. V\ mai trece mult\ vreme pân\ când aceast\ iluzie va deveni realitate.

Mul]umim pentru interviu, celor dou\ interlocutoare, le ur\m La Mul]i Ani, deopotriv\, cu promisiunea solemn\, s\ revenim ^n preajma mare]ei s\rb\tori din 14 octombrie 2010, când vom marca cu tort [i [ampanie, CENTENARUL.

Modalita]i de abordare a vârstnicilor ^ntr-un Centru de Asisten]\ Medico-Social\ dore[te pur [i simplu s\ fie “deranjat\” de p\rintele care i-a dat via]\ [i atunci ^l trimite la azil.

“Noi ^ncerc\m s\ facem tot ce ne st\ ^n putin]\ pentru a-i face s\ simt\ cât mai pu]in lipsa familiei, din p\cate tristetea de pe fe]ele lor ne arat\ c\ nu am reu[it. Un b\trân e asemenea unui copac matur.

Dac\ ^l smulgi din r\dacini [i ^ncerci s\ ^l mu]i ^ntr-un alt loc, se poate vesteji foarte u[or.. Unii au reu[it s\ se obi[nuiasc\ ^ns\ cu ideea [i s\ accepte soarta asa cum e.

B\trâne]ea simbolizeaz\, de fapt, o etap\ a vie]ii cu dificult\]ile ei inerente, pe care cei mai mul]i o vor parcurge, [i reprezint\, în concep]ia oamenilor, toate acele tr\s\turi [i evenimente de care ne temem, probabil, cel mai mult: singur\tatea, boala, dependen]a de ceilal]i, izolarea, moartea.

Caracterul inevitabil al acestora ne determin\ s\ punem distan]\ între noi [i cei care simbolizeaz\ cel mai bine aceste lucruri: b\trânii. “azilul” continu\ s\ reprezinte pentru cei mai mul]i un cimitir al elefan]ilor, adic\ un loc unde omul se retrage ca s\ moar\, un loc care, tocmai din acest motiv, nu poate s\ ofere

o ambian]\ familiar\, pl\cut\ [i destins\. La nivelul con[tiin]ei sociale, c\minul de b\trâni este, de fapt, un loc care poart\ stigmatul mor]ii [i de aici pân\ la avea o reprezentare negativ\ [i chiar ostil\ despre vârstnicii din c\min, nu mai e decât un pas.

Situa]ia celui care opteaz\ pentru aceast\ ultim\ solu]ie - c\minul - este extrem de delicat\, pentru c\ reprezint\ un cumul de pierderi dureroase cu care b\trânul se confrunt\ înainte de a intra în c\min: decesul partenerului, plecarea copiilor din casa p\rinteasc\, p\r\sirea locuin]ei, pierderea ocupa]iei prin pensionare [i, odat\ cu toate acestea, pierderea par]ial\ a sentimentului propriei identit\]i.

Intrarea în camin (azil, centru sau unitate medico-sociala), aduce cu sine alte dificult\]i, existen]a b\trânului transformându-se astfel într-un lung [ir de insatisfac]ii [i dificult\]i. Viitorul acestor b\trâni este pentru prima dat\ în via]a lor absolut sigur, f\r\ riscuri [i f\r\ posibilit\]i de e[ec: moartea. Oricât de mult ar încerca s\ o ignore, ei [tiu c\ aceasta este singura certitudine pe care le-o rezerv\ viitorul.

[i totu[i încearc\ s\ o amâne cât mai mult, pentru c\ via]a merit\ tr\it\ chiar [i numai ca spectacol: spectacolul lumii [i al propriului trecut. De sentimentul insecurit\]ii provocat de lipsa de repere - se ap\r\ prin întoarcerea la trecut, prin rememorarea amintirilor pl\cute ale vie]ii. Identitatea lor este pulverizat\ într-un [ir lung de clipe pe care încearc\ acum cu trud\, s\ le reuneasc\ într-o imagine unitar\ [i s\ le ofere un sens.

Faptele zilnice, banale ale vie]ii lor trecute, cap\t\ rezonan]e dureroase, pre]ioase, iar rememorarea lor este binevenit\ pentru c\ le ofer\ o motiva]ie, de multe ori singura. Ne-am putea întreba, în perspectiva acestei idei, care sunt modalit\]ile prin care b\trânul face fa]\ acestor schimb\ri din via]a lui, cum reac]ioneaz\ la prezen]a angoasant\ a mor]ii, sau ce anume îl mai men]ine în via]\ în condi]iile în care existen]a lui pare c\ î]i pierde, într-un timp relativ scurt, sensul [i motiva]ia. Singura leg\tur] a lor cu via]a se plaseaz\ în majoritatea cazurilor în registrul afectiv. Iubirea - [i implicit puterea de a iubi - este unicul bun pre]ios

care le r\mâne intact dup\ toate deposed\rile suferite, fie c\ este iubire de Dumnezeu, fie c\ este iubirea celui de lâng\ ei. Unii din ei au puterea de a g\si noi motiva]ii, de a se dedica unor activit\]i pe care [i-au dorit dintotdeauna s\ le realizeze.

Nici o poveste nu este de neglijat sau neinteresanta dar i]i vine s\ te g\nde[ti ca repovestind-o nu ^i po]i reda adevarata valoare pe care ]i-o las\ ^n adâncul inimii.. Iat\ un exemplu al unui beneficiar care ^ncearc\ s\ se acomodeze cu via]a din centru, dar pentru care problema principal\ o reprezint\ singur\tatea.

Pictura... singura alinare.

Nefiind vizitat de nimeni, s-a apucat s\-[i aline durerea ^n pictur\.

Ar fi vrut s\ citeasc\, dar car]ile pe care le g\se[te la azil nu sunt pe gustul s\u.

Despre via]a la azil ne spune c\ “e bun\ a[a cum e...”, dup\ care cu un oftat ^[i las\ privirea ^n jos [i izbucne[te ^n plans: “adic\ nici cum”. ~n ^ncheiere, ne-a spus printre lacrimi: “Departe de copiii mei, pictura m\ mai ]ine cumva. De la via]\ nu mai a[tept nimic... Mi-a oferit destule... din pacate”.

As.Social, Barbu Cristina

Septembrie 2009

Informa]ii utile

Aloca]ia de stat pentru copii Se acord\: - Conform Legii 61 / 22.09.1993 privind aloca]ia de stat pentru copii.

- Conform Hot\rârii Guvernului 1026 / 09.08.2006 privind m\surile pentru aplicarea dispozi?iilor Legii nr. 61 / 1993.

TITULAR {I BENEFICIAR al dreptului de aloca]ie de stat pentru copii este copilul în vârst\ de pân\ la 18 ani, iar aloca]ia se pl\te[te unuia dintre p\rin]i în baza acordului acestora.

STABILIREA {I PLATA DREPTURILOR Beneficiaz\ de aloca]ie de stat pentru copii, to]i copiii în vârst\ de pân\ la 18 ani, iar în situa]ia tinerilor care au împlin-

it vârsta de 18 ani [i care urmeaz\ cursurile înv\]\mântului liceal sau profesional, organizate în condi]iile legii, aloca]ia de stat pentru copii se acord\ pân\ la terminarea acestora. Stabilirea dreptului la aloca]ie de stat pentru copii se face pe baza cererii tipizat depus\ de reprezentantul legal, în numele copilului, [i a actelor din care rezult\ îndeplinirea condi]iilor de acordare a acestui drept.

Acte necesare: - copie certificat de na[tere pentru copil; - copie acte de identitate ale ambilor p]rin]i; - cerere tip completat\ personal; - dosar cartonat cu [in\.

SERVICIUL PUBLIC DE ASISTEN}| SOCIAL| R|CARI - Acorda consiliere si rezolva probleme de natura psiho-sociala si economica a categoriilor populationale defavorizate ; - Asigura accesul neîngr\dit al popula]iei la informa]iile privind drepturile acesteia la protec]ie si asistenta sociala precum si la formalit\]ile si documenta]ia care sunt necesare pentru ob]inerea acestor drepturi, in condi]iile impuse de legisla]ia in vigoare; - Permite cunoa[terea de catre persoanele interesate a re]elei de servicii sociale comunitare create, dezvoltate si diversificate in baza Legii nr. 705/2001- privind Sistemul National de Asistenta Sociala si a celorlalte legi speciale care ac]ioneaz\ in domeniul protec]iei/asistentei sociale; - Faciliteaz\ accesul categoriilor populationale supuse riscului marginalizarii sociale la presta]iile si serviciile oferite de serviciu; - Asigura cunoa[terea re]elei de institu]ii de asistenta sociala sau institu]ii de protec]ie speciala care asigura servicii socio-medicale de tip reziden]ial, aflate in coordonarea Ministerului Muncii si Solidarit\]ii Sociale sau dup\ caz, a Autorit\]ii Na]ionale pentru Persoane cu Handicap de c\tre to]i cei interesa]i; - Asigura transparenta activit\]ii prin oferirea tuturor informa]iilor solicitate de c\tre

cet\]eni, in conformitate cu Legea nr.

544/2001 privind accesul la informa]iile de interes public; - Realizeaza pliante publicitare in scopul promovarii serviciilor sociale in colaborare cu alte compartimente, servicii sau birouri - Organizeaza voluntariatul; - Verifica baza de documentare juridica si legislativa, asigura respectarea si aplicarea corecta a legilor in domeniul de activitate al serviciului; - Participa la un schimb permanent de date cu celelalte servicii sau compartimente; - Colaboreaza cu organizatiile neguvernamentale si cu reprezentanti ai societatii civile in vederea dezvoltarii si promovarii prestatiilor si serviciilor sociale comunitare; - Asigura relationarea cu diverse servicii specializate; - Sprijina accesul in institutiile de asistenta sociala si evalueaza modul in care sunt respectate drepturile persoanelor; - P\streaz\ confiden]ialitatea datelor din serviciul pe care ii îndepline[te; - Respecta normele de s\n\tate [i securitatea muncii si P.S.I.; - Îndepline[te si alte sarcini primite de la conducatorul institutiei.

EN}A B I R O U L P U B L I C C O M U N I TA R P E N T R U E V I D P E R S O A N E LO R - R | C A R I , J U D . D Â M B O V I } A ELIBERAREA A CTUL UI DE IDENTITA TE LA : EXPIRAREA TERMENU L UI DE V ALABILITA TE, MODIFICAREA DA TELOR DE STARE CIVIL|, ANULAREA DOCUMENTUL UI, SCHIMBAREA SEXUL UI SAU A FIZIONOMIEI DOCUMENTE NECESARE: - cererea pentru eliberarea actului de identitate; - actul de identitate [i cartea de aleg\tor, dac\ este cazul; - certificatul de na[tere [i certificatul de c\s\torie, dac\ este cazul, original [i copie; - hot\rârea de divor], definitiv\ [i irevocabil\, dup\ caz, original [i copie; - certificatul de deces al sotului/sotiei decedat/decedate, în cazul so]ului supravie]uitor, original [i copie; - certificatele de na[tere ale copiilor cu vârsta mai mic\ de 14 ani, original [i copie; - documentul cu care se face dova Se acord\: - Conform Legii 482/ 19.12.2006 privind acordarea de trusouri pentru nou - n\scu]i - Conform Ordonan]ei Guvernului 3/ 17.11.2007 privind unele m\suri financiar - fiscale din domeniul protec]iei sociale.

TITULARI - contravaloarea trusoului pentru nou-n\scu]i se acord\ la cererea scris\ a oric\ruia dintre p\rin]ii fire[ti ai copilului. Cererea de acordare a trusoului se depune [i se înregistreaz\ la autorit\]ile administra]iei publice locale în a c\ror raz\ teritorial\ domiciliaz\ p\rintele, sau,

SFA TURI PENTRU PREVENIREA FURTURILOR {I ~N{EL|CIUNILOR Poli]ia de Proximitate

pagina 16

Ziarul Prim\riei R\cari

În ultima perioad\ de timp la nivel na]ional cât [i pe raza noastr\ de competen]\ a ora[ului R\cari, au avut loc un num\r mare de furturi de animale, furturi din locuin]e, cât [i un num\r mare de în[el\ciuni ale persoanelor în vârst\, motiv pentru care pentru a preveni producerea unor astfel de evenimente v\ rug\m s\ lua]i urm\toarele m\suri: o Nu l\sa]i animalele nesupravegheate pe câmp la p\[unat, izlazuri ori pe drumurile intens circulate f\r\ a fi asigurat\ paza acestora. Asigurarea locurilor unde sunt ad\postite animalele, în cadrul gospod\riilor particulare cu încuietori sigure [i posibil cu grilaje. o Un câine bun este o comoar\ la casa omului!

Neasigurarea corespunz\toare a iluminatului gospod\riilor particulare, precum [i lipsa sistemelor de paz\ [i alarmare corespunz\toare. o Nu p\stra]i sume mari de bani în cas\. Nu v\ l\uda]i cu diverse câ[tiguri, s-ar putea s\ fi]i vizita]i de ho]i. Nu spune]i nici unei persoane unde ave]i p\strate sumele de bani sau bijuteriile . o Când face]i o plat\, nu permite]i persoanelor str\ine s\ vad\ unde v\ ]ine]i banii. o Pentru mai mult\ siguran]\, anun]a]i Poli]ia dac\ angaja]i sau g\zdui]i muncitori zilieri.

Evita]i serviciile oferite de mesagerii ocazionali. Înainte de a invita un necunoscut în cas\ gândi]i-v\ bine. Nu exclude]i posibilitatea ca aceasta s\ v\ creeze mari nepl\ceri.

Nu oferi]i date am\nun]ite persoanelor necunoscute despre activitatea sau starea material\ a dumneavoastr\ [i nici date de stare civil\ ale membrilor familie (copii sau nepo]i)." Nu permite]i accesul în curte [i locuin]\ persoanelor care vând ori cump\r\ diverse produse sau se ofer\ s\ presteze diferite servicii.

Nu oferi]i în nici un fel persoanelor necunoscute sume de bani la solicitarea acestora sub pretextul c\ au fost trimise de membrii ai familiei.

Anun]a]i imediat POLI}IA R\cari la telefon 0245/658575 sau apelul de urgen]\ 112 dac\ observa]i ceva suspect în localitate (persoane str\ine,autoturisme necunoscute care circul\ la ore târzii [i dac\ este posibil nota]i num\rul de înmatriculare, marca [i culoarea autoturismului etc.)!

Respectând aceste reguli, împreun\ vom putea stopa comiterea acestor fapte.

V\ mul]umim pentru sprijin!

da adresei de domiciliu [i, dup\ caz, cel cu care se face dovada adresei de re[edin]\, original [i copie; - chitan]a reprezentând contravaloarea c\r]ii de identitate; - timbru fiscal sau chitan]a reprezentând contravaloarea taxei extrajudiciare de timbru.

In cazul modific\rii numelui [i/sau prenumelui titularului, prenumelui p\rin]ilor, a datei ori a locului de na[tere, precum [i în situa]ia schimb\rii sexului, se prezint\ [i hot\rârea judec\toreasc\ r\mas\ definitiv\ [i irevocabil\ sau, dup\ caz, actul administrativ în baza c\ruia s-au modificat datele de stare civil\.

Trusoul pentru nou-n\scu]i dup\ caz, în care a fost înregistrat\ na[terea copilului .

STABILIREA {I PLATA DREPTURILOR Aprobarea acord\rii trusoului pentru nou-n\scu]i se realizeaz\ prin dispozi]ie scris\ a autorit\]ii administra]iei publice locale în termen de 5 zile de la data depunerii cererii.

Contravaloarea în lei a trusoului pentru nou-n\scu]i se va acorda p\rintelui solicitant, la domiciliu, prin mandat po[tal.

Acte necesare: - copie dup\ buletinele

p\rin]ilor.

- copie dup\ certificatul de na[tere al copilului nou n\scut.

- cerere [i declara]ie tip completat\ personal.

Not\: - la depunerea dosarului trebuie prezentate actele de identitate ale p\rin]ilor [i certificatul de na[tere al copilului în original.

- pentru p\rintele care are domiciliul în alt\ localitate, sau copilul n\scut în alt\ localitate se va prezenta adeverin]\ de nega]ie.

~nregistrarea vehiculelor este obligatorie

~

n urma unei Hotãrâri a Consiliului Local Racari, adoptatã în baza noului Cod Rutier, se înregistraza toate vehiculele de pe raza orasului Racari. De aceea, to]i de]inãtorii de vehicule nesupuse inmatricularii (mopede, carute), trebuie sã se prezinte la sediul Primãriei Racari - Serviciul Administrativ, în vederea obtinerii numerelor si a certificatelor de înregistrare.

Pentru a nu intra în conflict cu organele abilitate si în scopul evitãrii sanctiunilor contraventionale, prezentati-vã urgent la sediul Primãriei Racari. Iesirea din curte cu vehicule neînregistrate si deplasarea pe drumurile publice din oras, se sanctioneazã cu amendã.

Actualitate

Septembrie 2009

pagina 17

EU DE ACUM VOI FI {COLAR CU GHIOZDAN {I ABECEDAR {I-AM S|-NV|} CA S| CITESC S| SCRIU {I S| SOCOTESC CLOPO}ELUL VA SUNA BUN VENIT ~N {COALA MEA!

Gr\dini]a Ghimpa]i

Gr\dini]a Colacu

Gr\dini]a Ghergani

cyanmagentayellowblack

Septembrie 2009

Spectator

Prof. Ion Livede

A

sosit toamna pe meleagurile române[ti, cu rod bogat [i dor de ^nv\]\tur\. Trezit\ din visul vacan]ei, [coala - “Maica noastr\ bun\” - [i-a deschis larg por]ile pentru a primi iar\[i la sânu-i ocrotitor vl\starele patriei - copiii -, podoaba cea mai aleas\ a neamului românesc, speran]a sa, viitorul s\u. O nou\ genera]ie de copii pre[colari [i de copii [colari se ^ndreapt\ spre “Gr\dini]\” [i spre “{coal\”, cu emo]ia nest\vilit\ a ^ntâlnirii cu “Uria[ul Prieten Necunoscut” - Lumea miraculoas\ a jocului de-a ^nv\]\tura. Ei, copiii patriei, ginga[e f\pturi umane, având sufletul drapat cu aura inocen]ei, trecând repede “de la joc la realitate [i de la lacrim\ la surâs”, st\pâni]i de fascina]ia basmului [i a c\r]ii, p\[esc cu emo]ie treptele cet\]ii unei lumi demult visate: “{coala” - “Cetatea devenirii umane”.

Str\luci]i copii are România! Copii frumo[i!... Copii cu mintea zglobie!... Viseaz\ copiii României la “Steaua Norocului”, cucerit\ cu asiduitate [i efort, ilustrând magistral clasicul dicton: “R\d\cinile ^nv\]\turii sunt amare, dar roadele ei sunt dulci”. {i, cine [tie!? Poate, Viitorul va fi mai

bun, mai darnic, mai prosper cu frumo[ii copii ai României.

Str\luci]i dasc\li are România! Unii [tiu]i, cei mai mul]i ne[tiu]i, tr\ind ^n umbra sfânt\ a modestiei, to]i, adesea, uita]i [i ner\spl\ti]i pentru Binele ce-l fac neamului nostru. {i, ce Bine! Ei, dasc\lii României, “Coloana Infinit\” a culturii Neamului, [lefuitori talenta]i ai sufletului omenesc, uita]i [i ner\spl\ti]i!

Ei, dasc\lii României, s\dind ^n sufletul copiilor dorin]a de a deslu[i tainele ce guverneaz\ lumea noastr\ [i lumea cosmic\, uita]i [i ner\spl\ti]i!

“Instruc]ia” [i “Educa]ia” - iat\ dou\ ]eluri fundamentale ale [colii române[ti, vizând pl\smuirea personalit\]ii umane, formarea tinerei genera]ii pentru munc\ [i via]\.

“Non scholae, sed vitae discimus” (~nv\]\m nu pentru [coal\, ci pentru via]\), afirma cândva filosoful latin Seneca.

Instruc]ia f\r\ educa]ie e nul\. Educa]ia copiilor, mai ^ntâi ^n familie, apoi ^n [coal\. {i, dasc\lii, patroni genero[i ai sufletului omenesc, picur\, clip\ de clip\, din sufletul lor ^n sufletul copiilor, preceptele sacre ale educa]iei. Unele mai noi: S\ nu parveni]i! S\ v\ rostui]i existen]a prin munc\ [i perseveren]\! S\ a[eza]i la baza personalit\]ii voastre modestia [i onestitatea! Altele mai vechi, venind din ^ndep\rtata noastr\ cultur\ latin\:

pagina 18

“Saluta libenter!” (Salut\ cu pl\cere!)

“Verecundiam serva!” (Fii respectuos!)

“Diligentiam adhibe!” (Fii sârguincios!)

“Rem tuam custodi!” (P\ze[te lucrul t\u!)

“Familiam tuam cura!” (~ngrije[te familia ta!)

“Amemus patriam!” (S\ ne iubim patria!)

Da! S\ ne iubim patria! Acum, mai mult ca oricând, s\ ne iubim patria, s\ p\str\m mereu ^n suflet acest sentiment sfânt, izvorul d\inuirii noastre milenare pe p\mântul dacic, mândri de originea noastr\, cum afirma, ^n urm\ cu un secol, scriitorul Alexandru Vlahu]\: “~ntr-o ]ar\ a[a de frumoas\, cu un trecut a[a de glorios, ^n mijlocul unui popor atât de de[tept, cum s\ nu fie o adev\rat\ religie iubirea de patrie [i cum s\ nu-]i ridici fruntea, ca falnicii str\buni de odinioar\, mândru c\ po]i spune: “Sunt Român”!”

S\ ne cunoa[tem localitatea

de N.M Popescu R\careanu

Satul R\cari.

Episodul III Dimache Serachitopol a venit cu al]ii din familia lui cu turme de oi poposind întâi pe la Bolintinul de Ilfov unde sânt înc\ membrii ai acestei familii, iar mai târziu a luat cu arend\ pentru p\[une mo[ia Slobozia-Moara ce era proprietatea unui prin] sârb Milo[ Obrenovici.

Din spusele defunctului Gh. D. Serachitopol, fiul lui Dimache, care îi [i povestise faptele, acest Milo[ Obrenovici a venit chiar la conacul mo[iei lui din com. SloboziaMoara. Aci [i-a p\strat toat\ demnitatea domneasc\ nevorbind cu Dimache direct, ci printr'un secretar al s\u; era înso]it de o gard\ care noaptea f\cea de paz\ la u[a prin]ului. Pentru g\zduire Dimache a cump\rat în mod special o plapum\ de m\tase [i farfurii de pre], lucruri pe cari în copil\ria mea leam pomenit înc\ în casa lui Gh. D. Serachitopol care le p\stra cu mult\ grij\; probabil c\ r\sboiul lea irosit. În familia Obrenovicilor sunt mai mul]i prin]i cu numele de Milo\; dup\ toate probabilit\]ile, Milo[ care a vizitat mo[ia sa SloboziaMoara, judecând dup\ epoca când s'a petrecut faptul, este r\sboinicul prin] sârb Milo[ 1 zis Cel Mare, n\scut la 1780; acesta în 1813 sile[te pe Turci în capul a 2000 de viteji sârbi s\-i recunoasc\ Cneaz a trei jude]e din Serbia; la 6

Noembrie 1817 adunarea Episcopilor [i Cnezilor sârbi îl proclam\ prin\ hereditar al întregei Serbii. Din diferite pricini e silit s\ abdice la 13 Iunie 1839 în favoarea fiului s\u Milan II [i se retrage în ]ara Româneasc\ unde avea între alte mo[ii probabil [i mo[ia Slobozia-Moara din jud. Dâmbovi]a.

Dup\ abdicare s'a stabilit la mo[ia lui, Her\[tii din jude]ul Ilfov; a murit la 26 Sept. 1860.

Familia Obrenovicilor avea multe încuscriri cu familiile boere[ti din Muntenia; unii membrii ai acestei Case au fost chiar ofi]eri în armata principatului nostru. În anul 1869 vine în com. R\cari un om într'adev\r providen]ial care avea s\ ridice modestul s\tuc la o înflorire neb\nuit\, f\când din el centrul comercial al regiunei întregi; acesta este Iorgu Dumitrescu. (...)

Numitul a tip\rit un num\r imens de c\r]i religioase, circa 250.000 de exemplare cari ca ni[te îngeri înaripa]i str\b\teau în masele largi ale satelor; treceau Carpa]ii [i Prutul la fra]ii subjuga]i; treceau oceanul la dep\rta]ii fra]i din America. Cu aceste tip\rituri Iorgu Dumitrescu a cheltuit dup\ socotelile cunosc\torilor aproape 200.000 lei aur; a construit din temelie biserica din comuna }epe[Vod\ (Priseaca) [i a reparat [i ref\cut bisericile din urm\toarele comune: R\cari, Gulia, Crevedia, Mircea Vod\, Ghimpa]i, Tom[ani [i Bâldana unde a construit [i un

paraclis al Isvorului T\m\duirei; în anul 1900 a pictat cu întreaga lui cheltuial\ biserica Brezoeanu din Capital\, lucrare ce a fost efectuat\ de renumi]ii pictori C. Artachino [i S. Luchian. Prieten cu frunta[ii comer]ului bucure[tean, fra]ii Grigore [i Matei Alexandrescu, între\inea un salon în sanatorul de tuberculo[i "Grigore Alexandrescu" dela Filaret; servea pensie lunar\ la diferite persoane ce sc\p\taser\ între cari [i fostului lui patron Dumitrache de la Ploe[ti, [i cine [tie câte alte binefaceri t\inuite.

Drept mijloace de corijare a numerosului s\u personal Iorgu Dumitrescu întrebuin]a civilizatul mijloc al amend\rei; dac\ vre un mu[teriu era prins furând, Iorgu Dumitrescu nu se încurca în complicate forme de proceduri judiciare; punea doi b\e]i de pr\v\lie de-l ]ineau pe f\pta[ iar un al treilea îi tr\gea pe ochi cu fele[tocul cu p\cur\ [i chestia era rezolvat\ ; nu se judeca, pe datorie nu d\dea; d\duse mai 'nainte [i v\zuse c\ foarte mul]i oameni n'au obraz. Pe un stâlp din mijlocul pr\v\lii adev\rat stâlp al infamii - st\tea un tablou cu litere foarte vizibile pe care erau trecu]i cei cari îi datorau parale ; [i nu lipsea din serie nume foarte simandicoase [i cu înalte pozi]ii sociale. Frecventa toate bisericile ce construise sau reparase adesea întov\r\[it de preotul Ec. Mihail Popescu Parohul comunei R\cari pentru care avea o

deosebit\ afec]iune pentru modul cum cânta [i predica. [i a[a s'a scurs via]a excep]ional\ a acestui minunat om care a fost Iorgu Dumitrescu pân\ ce în ziua de 9 Martie 1934 la adânci b\trâne]e a trecut c\tre Cel Vecinic C\ruia îi servise toat\ via]a lui fiind slujit în biserica din comuna }epe[ Vod\. cea zidit\ de el din temelii, [i înmormântat în cimitirul comunei R\cari.

Iorgu Dumitrescu era mic de stat, oache[, sl\b\nog, se tundea m\runt; avea musta]a scurt\ [i stufoas\, cu ochi vii, mobili, expresivi, cari-i atr\geau porecla din partea unora de Gheorghe Bolboiatu; în tinere]e fusese foarte petrec\re]. In zi-lele de mare vânzare stetea urcat pe vre-o cutie sau mas\ de unde supraveghea mi[carea; nu l-am v\zut nici-o dat\ s\-[i manifeste violent vre-o sup\rare. Când avea vre-o chestiune a c\rei solu]iune trecea de puterile lui spunea c\ o las\ s'o rezolve Dumnezeu care singur poate tot. Când eram copil îmi spunea Niculache [i m\ punea s\-i spui poezii dup\ care îmi d\dea un gologan de zece; când m'am f\cut om [i m\ întâlneam cu el numai arare ori reu[am s\-i ieau înainte cu scosul p\l\rii; m\ saluta cu cuvintele: "Cu tot respectul" sco]ându-[i complet p\l\ria; eram doar magistrat!... În popor devenise erou de legend\; se credea c\ succesele lui trebue s\ aib\ cauze

supranaturale, se spunea c\ are "Spiridu[i" [i câte altele. Iorgu Dumitrescu vorbea curent limbile german\ [i greac\; fusese c\s\torit, copii îns\ n'a avut; so]ia i-a murit înc\ din anul 1911. Ca partizan al curei lui Kneip umbla în sandale f\r\ ciorapi, lucru care f\cea pe mul]i de[tep]i s\-l d\ruiasc\ cu epitetul de nebun, cum se întâmpla adesea cu cei ce vor s\ cânt\reasc\ oameni ce trec peste puterea în]elegerii lor. C\tre sfâr[itul vie]ii sale Iorgu Dumitrescu a d\ruit terenul pentru monumentala biseric\ ce se construe[te în târgul R\cari iar prin testament a l\sat aceleia[i biserici o parte din averea sa; cealalt\ parte l\sând-o nepoatei sale de frate anume Filofteia c\s\torit\ cu D-l Gheorghe N. lonescu - Mo[teanu. Al]i negustori încep[tori ai târgului R\cari au fost Nedelcu Ilie mai apoi c\lug\rit cum [i Petrache Dumitru [i Petrache Stoica de neam din jude]ul Olt. Petrache Dumitru a avut doi fii unul Ioan preot în Bucure[ti [i distins musicolog, diplomat dela [coala Cantorum din Paris unde a fost elevul celebrului Vincent d' Indy; este preotul loan D. Petrescu de la bis. Sf. Visarian din Capital\; cel d'al doilea este ofi]er.

Târgul R\cari s'a m\rit din ce în ce prin al\turarea în jurul pr\v\lii lui Iorgu Dumitrescu a b\e]ilor ce fuseser\ în pr\v\lia lui [i a altora cari s'au stabilit aci atra[i de faima localit\]ii.

Septembrie 2009

Divertisment

Joi Vineri Sambata Duminica Luni Marti Miercuri Joi Vineri Sambata Duminica Luni Marti Miercuri

Data MEDIC DE GARDA Telefon: 0245658864 17 DR. BARBU RAZVAN Medica coordonator 18 DR. CORNEANU CORINA - Carp Marioara 19 DR. MLADIN AURICA 20 DR. BARBU RAZVAN 21 DR. BIRSILA DANIEL 22 DR. CORNEANU CORINA 23 DR. BIRSILA DANIEL 24 DR. CARP MARIOARA 25 DR. MLADIN AURICA 26 DR. BARBU RAZVAN 27 DR. CARP MARIOARA 28 DR. MLADIN AURICA Program: 29 DR. BIRSILA DANIEL Luni-Vineri intre orele 15-08 dim 30 DR. CARP MARIOARA Sambata si duminica: 24 din 24 de ore

E bine s\ [ti]i!

Pentru situa]ii de urgent\ v\ oferim spre consultare programul Centrului medical de permanen]\, str. Tudor Vladimirescu nr.17 B (Sta]ia de salvare) - R\cari Zi

pagina 19

Ziarul Prim\riei R\cari

Dieta cu struguri Strugurii se g\sesc acum peste tot ^n pia]\. Fie ca e vorba de cei albi sau de cei negri, to]i sunt buni pentru o diet\. Ace[tia sunt ideali ^ntrucât ei con]in aproximativ 75% apa, iar restul zaharuri [i vitamine.

Beneficiile consumului de struguri sunt cele de sl\bire. Strugurii sunt buni ^n anemii, ^n refacerea organismului dup\ st\ri de stres [i epuizare atât fizic\, cât [i psihic\.

Strugurii mobilizeaz\ gr\simile din depozite [i particip\ la arderea lor, detoxific\ organismul, fiind indica]i ^n bolile renale [i ^n afec]iuni hepatice.

Strugurii con]in substan]e laxative, fiind indicte ^n constipa]ie. Un alt lucru important este acela ca ^nt\resc sistemul imunitar.

ORIZONTAL 1. PRINCIPALA INSTITU}IE A LOCALIT|}II - ALT| INSTITU}IE CU ... DUTE-VINO. 2. A OBOSI... CA NI{TE SOLDA}I - MUSTRAT 3. DIMINUTIV DE LA ADRIAN - A RENUN}A - CER F|R| SFÂR{IT! 4. INSTITU}IE RESPECTABIL|...LA ORDIN - VIS. 5. NEDREAPT| - PLECA}I LA DISTAN}|... CU VORBA. - REDA! 6. EOLIAN|... F|R| FRÂNGHIE VEGETAL|! - F|R| EI NU AM FI. 7. BENEFICIAZ| DE PRIMA DE CASARE ~N SEZONUL ACTUAL - ENE! - SERVE{TE! 8. INTREPRINDEREA DE REPARA}II AUTO (sigla) GRASIME DE LA OAIE - LOCURI DE STERILIZARE 9. PREZENT ~N BISERICILE NOASTRE (sing) - SPRIJIN VEGETAL. REZOLVARE NR ANTERIOR. SUBLOCOTENENT-CRAI-OMOR-MIR-ON-COLONEL-TELIPANENI-IM-P-I-ARIN-COMOAR|-ICR-STRAD|-ANALTOIT-ANIMA-UD|-RN,ST-RAT-RIMA-ALEG|TOR-ETERNIA-OSOS-CÂNTAR-LICEAL-H-T|RIE-DILIU-EV-GAZATE-IAT

INSTITU}II 1 2

3

4 5

6

7

8

9 10 11 12 13

1

L

VERTICA

2 1. SOLICITA}I LA NECAZ...CU MULT FOC. 2. ARSE LA INIM|! - FAIM|.

3. ROMÂNI VECHI. - OCHI DE DRAC... PE LA CRAIOVA. 4. SERVICIU, UMAN SAU VETERINAR, DE S|N|TATE. 5. EROIN| DIN FILMUL “HAIDUCII”. - SIMBOL DE PERFORMAN}| 6. RISC ASUMAT DE LA ~NCEPU!. - NIMIC, F|R| ADJECTIV! 7. PL|PÂND| LA CELE MAI MICI LOVITURI ALE SOR}II. 8. SCHIMB|TOARE DE DIREC}II - CURSURI. 9. CONSILIER LA PRIM|RIE (pl) 10. PRIMA INSTITU}IE...~N EDUCA}IE 11. CAL...APROAPE DE LITORAL. - BOU NEOPERAT 12. LOCA}IA PRIM|RIEI NOASTRE. - ~NCEPUT DE VACAN}|!

13. BE}E BUNE PENTRU OASE RUPTE. - CAS| DE ECONOMII {I CONSEMNA}IUNI (sigl\) Ilie Georgian

3 4 5 6 7 8 9

S\rb\tori Ortodoxe - Rânduieli Biserice[ti 14.09.2009 - 18.10.2009 14 L (†) Inaltarea Sf. Cruci (Post negru) 15 M (†) Sf. Ier. Iosif cel Nou de la Partos; Sf. M. Mc. Nichita Romanul 16 M Sf. M. Mc. Eufimia; Sf. Mc. Meletina (Post) 19 S Sf. Mc. Trofim, Savatie si Dorimedont (Sambata dupa Inaltarea Sf. Cruci) 20 D Sf. M. Mc. Eustatie si sotia sa Teopista cu cei 2 fii: Agapie si Teopist Duminica dupa Inaltarea Sf. Cruci (Luarea Crucii si urmarea lui Hristos) ; Ap. Galateni II, 16-20; Ev. Marcu VIII, 34-38; IX, 1; glas 6, voscr. 4 22 M (†) Sf. Ier. Mc. Teodosie de M-rea Brazi; Sf. Sfintit Mc. Foca; Sf. Mc. Isaac; Sf. Martin 23 M (†) Zamislirea Sf. Prooroc Ioan Botezatorul; Cuv. Xantipa si Polixenia (Post) 24 J (†) Sf. M. Mc., Intocmai cu apostolii, Tecla; Cuv. Coprie 25 V Cuv. Eufrosina; Cuv. Pafnutie Egipteanul; Cuv. Serghie de la Radonej (Post) 26 S (†) Adormirea Sf. Ap. si Ev. Ioan; Sf. Mc. Hira 27 D (†) Sf. Ier. Martir Antim Ivireanul; Sf. Mc. Calistrat si Epiharia Duminica a XVIII-a dupa Rusalii (Pescuirea minunata) ; Ap. II Corinteni IX, 6-11; Ev. Luca V, 1-11; glas 7, voscr. 5 28 L (†) Cuv. Hariton Mart.; Sf. Prooroc Varuh; Sf. Mc. Pimen 01 J (†) Acoperamantul Maicii Domnului; Sf. Ap. Anania; Cuv. Roman Melodul 04 D Sf. Mc. Ierotei, Ep. Atenei; Sf. Mc. Domnina, Audact si Calistena Duminica a XIX-a dupa Rusalii (Predica de pe munte - iubirea vrajmasilor) ; Ap. II Corinteni XI, 31-33; XII, 1-9; Ev. Luca VI, 31-36; glas 8, voscr. 6 06 M (†) Sf. Ap. Toma; Sf. Mc. Erotiida 07 M Sf. M. Mc. Serghie si Vah; Sf. Sfintiti Mc. Iulian, Chesarie si Polihronie (Post) 09 V Sf. Ap. Iacob al lui Alfeu; Cuv. Andronic si Atanasia (Post) 11 D Sf. Ap. Filip, unul din cei 7 diac.; Cuv. Teofan Mart.; Sf. Mc. Zenaida si Filonila Duminica a XX-a dupa Rusalii (Invierea fiului vaduvei din Nain) ; Ap. Galateni I, 11-19; Ev. Luca VII, 11-16; glas 1, voscr. 7 13 M (†) Aducerea moastelor Sf. Ap. Andrei la Iasi; Sf. Mc. Carp, Papil, Agatodor si Agatonica 14 M (†) Sf. Cuv. Parascheva de la Iasi; Sf. Mc. Nazarie, Ghervasie, Protasie si Silvan (Post) 15 J Sf. Sfintit Mc. Luchian; Sf. Savin si Vars, Ep.; Cuv. Eftimie cel Nou 16 V Sf. Mc. Longhin Sutasul; Sf. Mc. Leontie, Dometie si Terentie (Post) 17 S Sf. Prooroc Osea; Cuv. Mc. Andrei Criteanul 18 D (†) Sf. Ap. si Ev. Luca; Sf. Mc. Marin cel Batran; Cuv. Iulian

IONESCU AURELIAN EDUARD cu NICOLETA LUMINITA - 30.08.2009 BODRON GEORGE cu GEORGIANA - 29.08.2009 DRIGA CONSTANTIN cu LENUTA - 29.08.2009

LA MUL}I ANI!

DECESE VASILE IOANA - 74 ANI - COLACU STEFAN DUMITRU 85 ANI - RACARI MUSAT VASILICA 77 ANI - COLACU MARACINEANU STEFANA 77 ANI - COLACU TALPA MARIA 86 ANI - RACARI

DRIGA NARCISA NICOLETA 22.08.2009 BULGARIU MARIA FLORENTINA 20.08.2009 Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

Publicitate

Septembrie 2009

pagina 20

Ziarul Prim\riei R\cari

m g

SC GROUP M CONSTRUCTION AND TRADE COMPANY LIMITED SRL SC GROUP M. MARKETING CO SRL

Telefon: 021 316 70 60/021 316 70 62/0724 232 512/0721 200 304 www.groupm.ro Oras Racari,Sat Ghergani Judetul Dambovita Cabine de paza, constructii civile si industriale, locuri de joaca pentru copii, banci, cosuri stradale, containere si ambarcatiuni

S.C. MEGA MEGA CONSTRUCT METAL METAL S.R.L S.R.L Fabrica: {os Bucure[ti-Târgovi[te- DN.71 R\cari/Dâmbovi]a ROMANIA Tel./Fax: (004) 0245 658 285 -87 Mobil: 0721246802; www.megadoor.ro; office@megadoor.ro

Firma Modrogeanu

Luni 28, Sept 2009, ^ncepând cu ora 09:00 pute]i beneficia de consult oftalmologic gratuit la sediul prim\riei

Magazin Pesticide ofer\ pentru prim\vara anului 2009: - Semin]e de calitate (legume, lucerna, porumb, gazon) etc.

- Pesticide. - Consultan]\ - Gratuit - Furaje - concentrate pentru pasari Adresa: Strada spre Ghimpati, nr 59 - Deschis ^n fiecare zi inclusiv Sâmbata [i Duminica. Telefon: 0788899800

Firma Modrogeanu, Racari, strada Ana Ipatescu 36, vinde din stoc [i la comanda: scutere, ATV-uri, biciclete [i cu plata in rate. Asiguram si piese de schimb. Oferim garan]ie.

Tel: 0745423016/0762449233.

Farmacia SC. TUDAL SRL O farmacie care r\spunde la toate suferin]ele dumneavoastr\ Telefon 0245-658.859

CABINET STOMATOLOGIC V| A{TEPT|M LA CABINETUL STOMATOLOGIC (FARMACIA TUDAL, ETAJ I) TEL: 0724630875; 0769667897 INTRI FAR| TEAM|, IE{I F|R| DURERE ELECTROTERAPIE LASERTERAPIE ULTRASONOTERAPIE

F|R| DURERI ARTICULARE DR. CARP MARIOARA 0245658250

CLUBUL PENTRU COPII SI TINERET Organizeaza urmatoarele cursuri: Dans modern si popular; Dans latino; Clape (orga, pian); Chitara; Suflatori (nai, saxofon, flaut, clarinet); Muzica voce; Engleza; Matematica; Teatru; Pictura.

Din 15 septembrie 2009, inscrie-te si tu!

SC. Ion Family Grup SRL Str. Ana Ipatescu, nr 137, oras Racari.

Telefon: 0734823527

SC PRODLIGNUM SRL SOCIETATEA NOASTR| COMERCIALIZEAZ| TOAT| GAMA DE BETOANE LA STANDARDE EUROPENE Str. Industriilor, Ghergani

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT Colectivul redac]ional:

Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Prof. Ion Livede, consilier Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. Ioan Ciobanu, colaborator

Procesare- Tehnoredactare Ruben Dumitru , IT Niculae Constantin, IT

REDAC}IA Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere Bucure[ti ISSN: 1844-7678

TELEFON, 0722.881.238 Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dvs. la urmãtoarea adresã de e-mail: primar_racari@yahoo.com

Domnule P r i m a r , M\ numesc________________________________________ [i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:__________________ __________________________________________________ __________________________________________________ __________________________________________________ __________________________________________________ ________________________ P | R E R E A TA C O N T E A Z |

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i Aluminiu Instala]ii sanitare termice [i electrice PRE}URI AVANTAJOASE Str. Ana Ip\tescu, nr. 65

Tel: 0723 584 507; 0767 858 301 Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com

FAST FOOD OK Primul FAST FOOD la standarde europene din orasul Racari, Clatite cu gem si ciocolata LA NUMAI 1,5 LEI Sandwich-uri Chicken Nuggets 3,50 lei Prajituri, Pulpe pui, Aripioare, Ficatei, Carnaciori, Pizza, Kebab, Pateuri cu branza, Strudel cu mere, Salat\ de Boeuf, Salat\ Mexicana, Salat\ Fermierului, Salat\ Oriental\, Fasole cu ceapa.

“LA CRAICIU” Str. Ana Ipatescu NR. 74, (intre liceu si judecatoria Racari)

SC. Agromar R\cari, Dâmbovi]a, vinde din stoc s\mân]\ de grâu [i orz - produc]ie 2009

...doar dac\ o spui!

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

cyanmagentayellowblack

Tel: 0745.219.111