Ziarul nr 15 optimizat

www.primariaracari.ro

cyanmagentayellowblack

An II, nr. 15, Octombrie 2009, 20 pagini

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

P\rerea ta conteaz\ ...doar dac\ o spui!

Dar roadele, spre marea noastr\ bucurie, au ^nceput s\ apar\.

- Baza sportiv\ se inaugureaz\ s\pt\mâna aceasta.

- “asfaltul” a ajuns ^n centrul satului Ghimpa]i ^ntr-un prim strat (ast\zi când scriu acest articol), ^n câteva zile va “iesi” din localitate dep\[ind toate a[tept\rile (chiar [i ale mele) ^n materie de lungime-tronson drum realizat ^ntr-un interval de timp a[a scurt.

- Tronsonul de drum jude]ean R\cari -Slobozia Moar\ este gata de circa o lun\ de zile - Pe [antierul “S\lii de sport” se lucreaz\ din plin urmând ca anul viitor sa o inaugur\m.

- ~n biserici deja “se simte” c\ldur\ de la instala]iile montate.

- Copiii din ora[ul R\cari mai au dou\ locuri de joac\ - ^n Colacu [i S\bie[ti.

Modernizarea drumului R\cariGhimpa]i-Butimanu a fost primit\ cu bucurie de to]i cet\]enii.

pag. 18

Ce a mai f\cut primaru’...?

(urmare ^n pagina 2)

Chiar dac\ prima variant\ a mai fost folosit\ ^n alte situa]ii dar ^n alte localit\]i, cred c\ s-ar potrivi de minune [i ora[ului R\cari La expirarea primului an de mandat, pot spune f\r\ lips\ de modestie c\ ^n R\cari s-a declan[at “Marea asfaltare”.

Dac\ lu\m ^n calcul - realizarea par]ial\ [i total\ - cei 5 km, traseul R\cari-Slobozia Moar\ - DJ 601 A [i cei 12 km R\cari-Butimanu DC43A cifra de 17 km este de-a dreptul impresionant\.

Dac\ facem compara]ie cu perioada anterioar\ mandatului meu, când se reabilita un km la patru ani [i acela ^n ultima s\pt\mân\ a campaniei electorale, parc\ se vede o diferen]\ chiar [i cu ochiul liber.

Bine^n]eles pentru cei care au “ochi“ s\ vad\ realitatea, nu pentru cei care folosesc sintagma

“eee…continu\ proiectele fostului primar”.

Ca s\ prezent\m mai bine realitatea ast\zi, v\ prezent\m ^n plan[a foto proiectele fostului primar [i pe cele ale conducerii actuale a Prim\riei R\cari.

Da, este corect, conducerea; pentru c\ cine-[i ^nchipuie c\ poate face totul de unul singur, se ^n[al\.

Este necesar lucrul ^n echip\. {i a[a cum se vede nu sunt pu]ine [i nici prea “sub]iri” - nici fizic, nici valoric. Adunate dau câteva milioane de euro.

Rândul de jos din imagine r\mâne a[a cum spunea un fost coleg de consiliu - amintire.

Se ^n]elege c\ celelalte trei rânduri ^nseamn\ zile [i nop]i de munc\, discu]ii cu speciali[tii, cu consultan]ii, sute, mii de km parcur[i la autorit\]ile jude]ene [i centrale pentru aprob\ri [i avize.

SPOR T

C.S. R\cari la prima victorie! pag. 17

~NV|}|MÂNTCULTUR| Arc peste timp: 1969-2009! ~ntrevedere dupa 40 de ani, la Liceul R\cari!

ACESTEA SUNT PROIECTELE NOASTRE PE DURATA UNUI AN!

A fost emis ORDINUL DE ~NCEPERE A LUCR|RILOR DE EXECU}IE pentru obiectivul ''Modernizare DC 43 A R\cari- Ghimpa]i'', ^n data de 14.10.2009 lucr\ri care la aceast\ dat\ sunt ^n derulare, fiind executate pe o distan]\ de aproximativ 5 km pe ambele sensuri. pag. 7,10,11,17

Atitudinea celui indiferent, un semnal de alarm\!

ACESTEA SUNT PROIECTELE FOSTULUI PRIMAR, ~N 18 ANI.

pag. 6

cyanmagentayellowblack

Mai sunt cazuri care ne ^ngrijoreaz\ deoarece bunul sim] nu face cas\ bun\ cu to]i cet\]enii.

Parcarea autovehiculelor pe domeniul public, sanc]ionat\ prompt de Poli]ia Comunitar\. pag. 5

Actualitate

(urmare din pagina 1)

- Proiectul de reabilitare al {colii Generale “Ion Ghica” din Ghergani a trecut cu bine toate testele la care a fost supus ca [i cel a Liceului din R\cari urmând ca ^n aceast\ iarn\ s\ fie parcurs\ procedura de licita]ie.

- Proiectele de reabilitare termic\ a blocurilor au fost depuse la minister, ^n scurt timp urmând a primi “verde” pentru organizarea licita]iei de execu]ie.

- C\minul cultural din Ghimpa]i a intrat pe ultima sut\ de metri ^n procedura de achizi]ie de lucr\ri, urmând a fi licitat\ lucrarea de reabilitare a acesteia - La sediul administrativ al Primariei R\cari din Ghimpa]i “s-a pus busuiocul”.

Pentru moment e bine s\ ne oprim aici ca s\ nu d\m prea mare b\taie de cap cârcota[ilor. {i revenind la titlul articolului, a

Octombrie 2009

doua variant\ mi-a fost inspirat\ de un dialog cu un cet\]ean aflat la o vârst\ apreciabil\, care având ochii umezi]i [i strângându-mi cu putere mâna de parc\ vroia s\-mi transmit\ [i mie starea emo]ional\ ce-l ^ncerca (^n mare parte a reu[it), mi-a spus: “Domnule primar, am a[teptat o via]\ pentru binele ]\rii s\ vin\ americanii; au venit, au venit foarte greu [i când au venit ne-au dezam\git; am a[teptat aproape 50 de ani un om, un primar, un reprezentant al autorit\]iilor care s\ se ]in\ de cuvânt ^n ceea ce prive[te asfaltarea acestui drum. Care cum veneau promiteau marea cu sarea [i cum veneau a[a plecau; ba mai mult se zvone[te c\ ar fi asfaltat ^n "hârtii" dar ^n realitate… Primarul dinaintea dumneavoastr\, dup\ ce aproape 20 de ani ne-a dus cu z\h\relul, a avut tupeul ^n pu]inele vizite care le-a f\cut ^n

satul nostru s\ ne spun\: dac\ ma mai alege]i odat\ o s\ ave]i asfalt.

Cine s\-l mai cread\, domnule primar!?

Poate necuratu'!”

Domnule Primar am tr\it [i ziua ^n care ^n Ghimpa]i a venit “asfaltul”.

A venit greu, foarte greu; dupa 50 de ani de promisiuni.

Dar ceea ce m\ face s\ v\ strâng mâna cu toat\ puterea [i s\ v\ ^mbr\]i[ez este c\ a]i avut curajul s\ v\ angaja]i ^n fa]a noastr\, c\ la urm\toarele alegeri nu ne mai cere]i votul, ba mai mult - s\ v\ lu\m la pietre, cu pietrele de pe marginea drumului dac\ o s\ mai ave]i “tupeul s\ ne cere]i votul”, ^nainte de a asfalta drumul.

Curaj, mare curaj a]i avut domnule primar! Nu [tim pe ce v-a]i bazat dar pe mine m-a]i cucerit [i pe marea parte din ghimp\]eni. S\ ie[i]i la pensie

Afl\m de la Centrul L ocal de Consultan]\ Agricol\- R\cari Este opera]ional\ sesiunea de depunere proiecte pe m\sura 112. Data limit\ este 30 moiembrie 2009. Mai jos v\ prezent\m pa[ii ce trebuie parcur[i pentru accesarea acestei m\suri.

M|SURA 112- INSTALAREA TINERILOR FERMIERI Pasul 1 VERIFICAREA ELIGIBILIT|}II Pentru verificarea eligibilit\]ii, fermierii se pot adresa Oficiului Jude]ean de Consultan]\ Agricol\ Dâmbovi]a.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin M\sura 112 sunt fermierii în vârst\ de pân\ la 40 de ani (neîmplini]i la data depunerii Cererii de finan]are), persoane fizice sau juridice care practic\ în principal activit\]i agricole [i a c\ror exploata]ie.

- are o dimensiune economic\ cuprins\ între 6 [i 40 UDE (1ha pomi=2,125 UDE) - este situat\ pe teritoriul ]\rii; - este înregistrat\ în Registrul fermelor/Registrul agricol; - nivelul minim de calificare solicitat este urm\torul: Absolvent de liceu sau de [coal\ profesional\/[coal\ de arte [i meserii îndomeniul agricol, veterinar [i economic cu profil agricol; Absolvent de liceu care prezint\ un certificat de calificare sau un certificat de absolvire a unui curs de formare de minim 150 de ore în domeniul agricol.

O exploata]ie agricol\ nu poate primi sprijin prin M\sura 112 decât o singur\ dat\.

Nu se acord\ sprijin persoanelor care nu au acte de proprietate sau contracte de arend\/concesionare încheiate în nume propriu, cu excep]ia so]ului sau so]iei. ~n acest ultim caz, un singur membru al familiei poate primi sprijin, chiar dac\ ambii so]i îndeplinesc

condi]iile prev\zute în m\sur\.

Solicitantul trebuie s\ depun\ Cererea de Finan]are pentru solicitarea sprijinului de instalare ^n maxim 12 luni de la data ^nfiin]\rii [i/sau prelu\rii prin transfer de proprietate [i/sau arend\/concesionare a exploata]iei Pasul 2 ÎNTOCMIREA PLANULUI DE AFACERI Pentru a putea primi sprijin în cadrul M\surii 112, solicitantul va trebui s\ întocmeasc\ un Plan de afaceri pentru o perioad\ de cinci ani.

Elaborarea Planului de afaceri se realizeaz\ cu titlu gratuit prin accesarea M\surii 143 "Furnizarea de servicii de consiliere [i consultan]\ pentru agricultori", de c\tre Oficiul Jude]ean de Consultan]\ Agricol\ Dâmbovi]a (tel 0245614045), Planul de afaceri trebuie s\ includ\ detalii privind investi]iile care se realizeaz\ demonstrând c\ cel pu]in 30% din sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformit\]ii cu standardele comunitare, modernizarea [i dezvoltarea exploatatiei.

Pasul 3 DEPUNEREA DOSARULUI (in perioada sesiunii de depunere) Dosarul cuprinde: pentru persoanele fizice neautorizate - document care s\ certifice dreptul de folosin]\ al terenului - pentru suprafe]ele egale sau mai mari de 1 hectar. Extras din Registrul Fermelor, -pentru suprafe]e mai mici de 1 hectar- extras din Registrul Agricol emis de Prim\riile locale.

- document de la banca cu datele

de identificare ale b\ncii si ale contului aferent proiectului FEADR - Certificate de atestare fiscala, - Cazierul fiscal eliberat de Direc]ia Generala a Finan]elor Publice - Cazierul judiciar, - Copia actului de identitate pentru solicitant si al sotului/sotiei, - Copie dup\ diploma de studii sau certificat de absolvire a unui curs de formare de minim 150 ore în domeniul agricol.

- Document care atest\ c\ solicitantul este membru într-o form\ asociativ\. Pentru persoanele fizice autorizate se mai depun : -certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comer]ului - certificatul de inregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comer]ului Pasul 4 SELEC}IA PROIECTELOR SI SEMNAREA CONTRACTULUI DE FINAN}ARE Când valoarea total\ a proiectelor eligibile se situeaz\ peste valoarea total\ alocat\ m\surii în cadrul unei sesiuni, Comitetul de Selec]ie analizeaz\ lista proiectelor eligibile cu punctajul acordat, iar selec]ia se face în ordinea descresc\toare a punctajului de selec]ie, cu încadrarea în suma alocat\.

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este de 10.000 Euro pentru o exploatatie agricola cu dimensiunea minima de 6 UDE, iar peste aceasta dimensiune, sprijinul pentru instalare poate creste cu 2.000 Euro/1UDE, dar nu va putea depasi 25.000 Euro/ exploatatie.

Ing. Topora[ V

Pentru accesarea acestei m\suri este obligatorie calificarea ^n domeniu. Aceasta se poate ob]ine [i prin absolvirea cursurilor de formare profesional\ organizate de centrul local R\cari cu durata de 3 luni.

pagina 2

Ziarul Prim\riei R\cari

black

de la Prim\rie [i s\ mai face]i multe lucruri bune pentru noi.

Suntem mereu al\turi de dumneavoastr\ pentru c\ visul a devenit realitate."

“Bade Ioane”, (chiar dac\ numele real este altul) mul]umesc pentru tot.

Da am avut acest curaj bazându-m\ pe echipa creat\ la nivel jude]ean - pre[edintele CJD, Florin Popescu, senator Valentin Calcan, Primar Marius Carave]eanu - cu aceast\ echip\ mu]i mun]ii din loc; totul este s\ ai electoratul ^n spate. {i sunt convins c\ la Ghimpa]i, a[a este!

Apropo de drum, ^n campania electoral\ de la alegerile locale o tân\r\ (de la care a[tept o reac]ie) m-a ^ntrebat: “Dac\ ajunge]i primar când ne asfalta]i drumul???!!!”

Raspunsul meu a fost scurt [i rapid: La anul!

“Ooooo…! Târziu! Actualul pri-

mar ne-a promis c\ anul acesta o s\ avem asfalt!". Da, dar de câti ani promite acest lucru?

Aaaa, nu de mult, de 18 ani!

Dar anul acesta se va ]ine de cuvânt.

Din fericire pentru ghimp\]eni n-a mai avut posibilitatea s\ probeze.

Cu siguran]\, rezultatul ar fi fost acela[i!

Pân\ la primul tur de [antier poate ne mai “vedem” dar nu pot rata ocazia ca ^n calitate de Primar s\ v\ rog ca pe 22 noiembrie s\ merge]i la vot.

Este un drept al nostru al tuturor pe care nu putem s\-l irosim.

Vota]i cum v\ dicteaz\ con[tiin]a, dar vota]i!

Pân\ data viitoare, s\ auzim numai de bine!

Al dumneavoastr\, Marius Carave]eanu, Primarul ora[ului R\cari

EXTRAS DIN LEGEA NUM|RUL 50/1991 CAPITOLUL I Autorizarea execut\rii lucr\rilor de construc]ii Art. 3. - (1) Construc]iile civile, industriale, agricole, cele pentru sus]inerea instala]iilor [i utilajelor tehnologice, pentru infrastructur\ de orice fel sau de oricare alt\ natur\ se pot realiza numai cu respectarea autoriza]iei de construire, precum [i a reglement\rilor privind proiectarea [i executarea construc]iilor, pentru: a) lucr\ri de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de destina]ie sau de reparare a construc]iilor de orice fel, precum [i a instala]iilor aferente acestora, cu excep]ia celor prev\zute la art. 11; b) lucr\ri de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum [i orice alte lucr\ri, indiferent de valoarea lor, care urmeaz\ s\ fie efectuate la construc]ii reprezentând monumente istorice, inclusiv la anexele acestora, identificate în acela[i imobil teren [i/sau construc]ii, la construc]ii amplasate în zone de protec]ie a monumentelor [i în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construc]ii cu valoare arhitectural\ sau istoric\ deosebit\, stabilite prin documenta]ii de urbanism aprobate; c) lucr\ri de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare [i reabilitare privind c\ile de comunica]ie de orice fel, drumurile forestiere, lucr\rile de art\, re]elele [i dot\rile tehnicoedilitare, bran[amente [i racorduri la re]ele de utilit\]i, lucr\rile hidrotehnice, amenaj\rile de albii, lucr\rile de îmbun\t\]iri funciare, lucr\rile de instala]ii de infrastructur\, lucr\rile pentru noi capacit\]i de producere, transport, distribu]ie

a energiei electrice [i/sau termice, precum [i de reabilitare [i retehnologizare a celor existente; d) împrejmuiri [i mobilier urban, amenaj\ri de spa]ii verzi, parcuri, locuri dejoac\ [i agrement, pie]e [i alte lucr\ri de amenajare a spa]iilor publice; e) lucr\ri de foraje [i excav\ri necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice [i a prospec]iunilor geologice, proiectarea [i deschiderea exploat\rilor de cariere [i balastiere, a sondelor de gaze [i petrol, precum [i a altor exploat\ri de suprafa]\, subterane sau subacvatice; f) lucr\ri, amenaj\ri [i construc]ii cu caracter provizoriu necesare în vederea organiz\rii execut\rii lucr\rilor, în condi]iile prev\zute la art. 7 alin. (1) [i (l3); g) organizarea de tabere de corturi, c\su]e sau de rulote; h) lucr\ri de construc]ii cu caracter provizoriu: chio[curi, tonete, cabine, spa]ii de expunere, corpuri [i panouri de afi[aj, firme [i reclame, copertine [i pergole situate pe c\ile [i spa]iile publice, anexe gospod\re[ti, precum [i anexele gospod\re[ti ale exploata]iilor agricole situate în extravilan; i) cimitire - noi [i extinderi.

(2) în vederea simplific\rii procedurii de autorizare a execut\rii lucr\rilor de construc]ii provizorii prev\zute la alin. (1) lit. d), g) [i h), autoriza]ia de construire se emite în baza documenta]iilor tehnice D.T. cu con]inut simplificat în raport cu con]inutul-cadru prev\zut în anexa nr. 1. (articol modificat prin art. Ipct. 4 din O. U.G. nr. 214/2008, astfel cum a fost modificat\ prin art. Ipct.

4 din Legea nr. 261/2009 (publicat\ la 16 iulie 2009), în vigoare de la 14 octombrie 2009) Referent, Alexandru Alexandru

De interes general

Octombrie 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

pagina 3

H O T | R Â R I L E C O N S I L I U L U I LO C A L R | C A R I , A D O P TA T E ~ N { E D I N } A D I N 0 9 . 1 0 . 2 0 0 9 La {edin]a extraordinar\ au participat to]i consilierii, numero[i invita]i, cet\]eni ai localit\]ii Ghimpa]i. {edin]a a debutat cu alegerea noului pre[edinte de [edin]\; urmând principiul rota]iei a fost propus domnul Traian Grigorescu, propunere votat\ ^n unanimitate.

Domnul primar mul]ume[te celor prezen]i pentru interesul manifestat participând la aceasta [edin]\ de consiliu local [i se supune spre aprobare pentru includerea pe ordinea de zi a unui proiect de hotârare privind evaluare punct farmaceutic ^n noul sediu administrativ, aprobat ^n unaminitate.

Supuse la vot cele dou\ propuneri, au fost incluse pe ordinea de zi.

1. Hotârare privind rectificare de buget local pe anul 2009.

Având ^n vedere ca pentru unele obiective de investi]ii, sumele prev\zute ca [i credite [i aprobate pe anul 2009 au fost mai mici decât necesarul realiz\rii lor, iar la alte obiective de investi]ii creditele prev\zute au dep\sit necesarul sumelor realiz\rii acestor obiective, este necesar a se efectua virarea de credite ^ntre capitole, virându-se de la pozi]ia la care au r\mas neconsumate, la capitolele unde nu s-a acoperit necesarul. Astfel, pentru capitolul autoritate public\ executiv\ s-a virat suma de 369.000 lei, ^n care se reg\se[te suma pentru construirea sediului administrativ Ghimpa]i; - La capitolul ordine publica [i siguran]\ s-au alocat 2000 de lei, pentru a se pl\]i diferente la instala]ia termic\; - La s\n\tate s-a alocat suma de 16.000 lei pentru a acoperi pl\]i privind instala]ia termic\ [i grupul sanitar, precum [i avizul de racordare electric\.

- La cultur\ s-a alocat suma de 33.000 lei, proiect tehnic, reabilitare c\min cultural Ghimpa]i (proiectul tehnic [i elaborarea documenta]iei); - La asisten]\ social\, pentru C.A.M.S Ghergani s-a alocat suma necesar\ pentru sistemul de ^nc\lzire cu panouri solare.

Aceste sume au fost disponibile prin diminuare de la alte capitole, care nu reclam\ folosire urgent\.

2. Hotârare privind delegarea gestiunii serviciului de alimentare cu ap\ [i canalizare c\tre SC.Compania de ap\ Târgovi[te, Dâmbovi]a S.A. La solicitarea Asocia]iei de Dezvoltare Intercomunitar\ Apa Dambovi]a, s-a supus spre aprobare “Contractul de delegarea gestiunii

serviciului de alimentare cu ap\ [i canalizare” c\tre S.C Compania de ap\ Târgoviste - Dâmbovi]a SA. Având ^n vedere definitivarea cadrului institu]ional necesar acces\rii fondurilor de coeziune ^n jude]ul Dâmbovi]a, ^n domeniul apa, canalizare [i epurare a apelor uzate (POS Mediu - Axa Prioritara 1), fiecare Consiliu local adopt\ o hot\râre prin care aprob\ contractul de delegare a gestiunii serviciilor de alimentare cu ap\ [i de canalizare c\tre SC. Compania de ap\ Târgovi[te - Dâmbovi]a SA, ^n calitate de operator regional.

3. Hot\rare privind aprobarea demol\rii unor construc]ii anexe de la {coala R\cari [i {coala primar\ Mavrodin, aflate ^n stare avansat\ de degradare. Din analiza datelor din teren, ^n urma deplas\rilor periodice ale reprezentan]ilor prim\riei, având ca scop optimizarea folosirii spa]iilor [colare, am constatat c\ la {coala R\cari, ^n imediata apropiere a construc]iei noii [coli, se afl\ o magazie pentru carbuni [i lemne, ^n care au fost depozitate de-a lungul anilor [i alte materiale, ie[ite din uz, nefolositoare. ~ntrucât cl\direa este deteriorat\ (cr\p\turi, acoperi[ rupt, u[i rupte, etc), ^n fapt un aspect inestetic [i un grad ridicat de pericol de accidentare [i prabu[ire pentru copii, s-a propus demolarea ei. La {coala Mavrodin, ^n spatele gr\dini]ei, se afl\ o construc]ie veche cu aceea[i destina]ie [i acela[i aspect. Intrucât destina]ia acestor cl\diri nu mai este actual\ - [colile fiind racordate la re]eaua de gaze - [i pentru a elimina pericolul permanent de accidente pentru copii, se va proceda la demolarea acestora.

4. Hotârare privind modificarea organigramei C.A.M.S R\cari.

Având ^n vedere propunerea ^naintat\ de c\tre Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a, privind asocierea ^n vederea sus]inerii C.A.M.S R\cari, precum [i faptul ca activitatea C.A.M.S Secuieni a fost preluat\ la nivelul ora[ului R\cari, ^ncepând cu luna iulie 2009, sunt necesare unele

m\suri de organizare ^n aceast\ institu]ie. Prezenta Hot\râre se refer\ la modificarea organigramei, conform necesit\]ilor institu]iei, f\r\ personalitate juridic\, ^n sensul adopt\rii denumirii func]iilor conform legisla]iei ^n domeniul resurselor umane, corelat cu ^ncadrarea ^n grilele de salarizare prev\zute ^n OG 10/2008. Astfel se propune suplimentarea organigramei cu un post de [ofer - ambulan]\, având ^n vedere ca a fost preluat\ [i autospecial\ ambulan]a, iar pentru asigurarea regimului de serviciu ^n tura, este necesar a se suplimenta num\rul muncitorilor ^ntre]inere cu ^nc\ un post. Scopul acestei m\suri este de a contribui la optimizarea activit\]ii ^n centru, pentru a r\spunde cerin]elor deservirii la standarde de calitate ^n asisten]a persoanelor ^n vârst\.

5. Hot\râre privind stabilirea unor restric]ii de circula]ie pentru greutatea maxim\ admis\ de pe unele sectoare de drum din ora[ul R\cari.

Având ^n vedere ca ^n interiorul ora[ului sunt artere rutiere intens circulate de c\tre autovehicule care dep\[esc tonajul pe care l-ar putea suporta suprafa]a carosabil\ a acestora, se propune restric]ionarea de tonaj pe urm\toarele artere: DJ 601 A R\cari-Slobozia Moar\, DJ 711 A Mavrodin S\bie[ti, Strada Tudor Vladimirescu - Judec\torie - Strada Republicii. Aceasta restric]ionare ar permite o gestionare corespunz\toare acestor drumuri din punct de vedere al calit\]ii [i siguran]ei traficului.

6. Hot\râre privind aprobare PUZ local pentru doamna Comerio Adina R\cari.

Urmare a solicit\rii doamnei Comerio Adina, proprietara suprafe]ei de 17558 mp, tarlaua 55 R\cari, de trecere a acestei suprafe]e de teren din extravilan, ^n teren intravilan [i ca urmare a documenta]iei PUZ anexat\, s-a hot\rât aprobarea cererii sale.

7. Hot\râre privind invalidare mandate consilieri locali. S-a supus spre aprobare, la cererea sa, invalidarea

black

mandatului de consilier local PSD, a domnului Necula Vasile. Supus\ spre aprobare, cererea a fost aprobat\ cu 13 voturi, domnii Dragoi Nicolae [i Petre Marin, ab]inandu-se.

Domnul primar a ]inut s\ mul]umeasc\ ^n plenul consiliului, domnului Necula Vasile, pentru ^ndelungata activitate desf\[urat\ ^n slujba comunit\]ii, pentru buna colaborare cu prim\ria, invitându-l totodat\ s\ participle la [edin]ele de Consiliu local, ca invitat, ^ntrucât activitatea domniei sale ^l recomand\ pentru cunoa[terea [i experien]a privind gospod\rirea localit\]ilor.

Domnul consilier, profesor Livede Ion, a ]inut s\ aprecieze activitatea domnului Necula Vasile, cu care a colaborat ^ncepând cu mult\ vreme ^n urm\, ^n anii când lucrau ^n industrie [i [i-au ^nceput activitatea, fiecare ^n domeniul s\u. Domnul profesor apreciaz\ modera]ia [i echilibrul domnului Necula Vasile ^n exprimarea punctelor de vedere [i luarea unor decizii importante ^n cadrul comunit\]ii din R\cari.

Domnul consilier Necula Vasile mul]ume[te pentru aprecieri [i promite s\ r\mân\ un colaborator

fidel al Consiliului local, oferindu-[i ajutorul, când este nevoie, pentru slujirea ^n continuare a intereselor generale ale comunit\]ii. ~n finalul [edin]ei, domnul primar anun]\ cu satisfac]ie ^nceperea lucr\rilor la asfaltul pe DC 43 A care leag\ localitatea R\cari de localitatea Ghimpa]i [i apoi de Butimanu. Anun]ul este f\cut ^n prezen]a reprezentantului firmei constructoare, care procedeaz\ la prezentarea documentelor ce marcheaz\ debutul lucr\rilor. ^n fa]a asisten]ei, ^ntr-o bucurie general\, domnul primar Marius Carave]eanu, semneaz\ documentele. Bine^nteles c\ cet\]enii din localitatea Ghimpa]i, participan]i la [edin]a CL, au tr\it un moment istoric cu bucurie [i satisfac]ie, l\sând ^n uitare unele ^ndoieli care ^i ^ncercau pân\ acum. Succes lucr\rilor [i m\rturisim c\ ^n momentul când se redacteaz\ aceste rânduri, deja covorul asfaltic a ajuns ^n Ghimpa]i.

8. Diverse.

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

De interes cet\]enesc

Relu\m un subiect care a mai fost inclus ^n paginile ziarului nostru, ac]iunile cet\]ene[ti de igienizare a domeniului public, obliga]ie a tuturor locuitorilor.

Aceasta obligatie este cuprinsa in HCL nr. 8/2008, prin care se statueaz\ obligativitatea p\str\rii aspectului ^ngrijit al localit\]ilor. V\ vom da o veste bun\, ne bucur\m c\ mul]i conceta]eni de-ai

Octombrie 2009

pagina 4

Ziarul Prim\riei R\cari

no[tri au ^nceput s\ colaboreze cu administra]ia local\, ^n sensul c\ s-au apucat de treab\: san]uri s\pate, spa]ii igienizate, pode]e desfundate.

V\ vom prezenta ^n fiecare num\r câte o fotografie din fiecare localitate ^n care se prezint\ cea mai reu[it\ amenajare de pe domeniul public, la intrarea ^ntr-o gospod\rie.

Buia I. Vasile - S\bie[ti

Ciobanu Gheorghe - Ghimpa]i

Voicu Constantina - Mavrodin

Cazacu Marian - R\cari

Concursul nostru se intituleaz\ “Cea mai frumoas\ gospod\rie“, este o reeditare a celui din 2008, dar pentru a stimula spiritul competitiv vom promova, ^n fiecare luna, prin imagini cele mai reu[ite gospod\rii, pe localit\]i. Premiile sunt cunoscute: unelte agricole ^n valoare de 200.00 lei care se acorda anual, ^n func]ie de punctaj; premiul este destinat pentru fiecare localitate.

Dima Gheorghe - Ghergani

Barlea Matei- B\l\ne[ti

Enache Ion - Colacu

Nastase Maria Magdalene- St\ne[ti

~N URMA PROPUNERILOR CET|}ENILOR, LUNAR VOM EVIDEN}IA ~N PAGINILE PUBLICA}IEI LOCALE “CEA MAI FRUMOAS| STRAD|!”, AVÂND ~N VEDERE ASPECTUL ~NGRIJIT AL DOMENIULUI PUBLIC: {AN}URILE CUR|}ATE {I ADÂNCITE, IGIENIZAREA PODE}ELOR PRIN DESFUNDARE, PLANTAREA DE FLORI {I ARBU{TILOR ORNAMENTALI, VOPSIREA GARDURILOR. Cea mai frumoas\ strad\ este Iorgu Dumitrescu!

cyanmagentayellowblack

De interes cet\]enesc

Printre hâjuri [i nuiele cet\]eanul Popescu Alin George de pe strada Mo[teni nr. 36 [i-a montat camere de luat vederi, probabil pentru a urm\ri dac\ cineva stric\ lini[tea straturilor de buruieni sau a gr\mezilor de gunoi. Este o ^mbinare curioas\ ^ntre s\lbaticie [i modernism.

Vis-a-vis, Radu Liviu , proprietar care conserv\ cu consecven]\ buruienile din speci rare [i banale [i nu se atinge de lini[tea lor, f\cându-i concuren]\ la ^n\ltime [i densitate, vecinului de peste drum.

Aceea[i situa]ie am ^ntâlnit-o [i la dna Ionita Nicoleta, la num\rul 9

Octombrie 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

pagina 5

Am ab]inut rezultate foarte bune ^n p\strarea cur\]eniei, drumurile fiind exemple ^n acest sens; exista ^ns\ turi[ti care-[i u[ureaz\ portbagajul de gunoaie ^n mijlocul drumului. Aspecte nedorite de pe drumul spre Colacu de unde am adunat aproape ^n fiecare luni a s\pt\mânii ^n curs astfel de gunoaie. Se pare c\ turi[tii care trec prin zon\ stau prost la capitolul cur\]enie.

Dar ^mpreun\ cu s\tenii din zona, st\m cu ochiii pe cei cu astfel de apucaturi.

Vom reveni cu exemple!

Amicul din fotografie nu a ^n]eles nimic; administra]ia local\ se straduie s\ amenajeze cât mai frumos domeniul public, cu spa]ii verzi cât mai proaspete [i bine ^ngrijite.Spa]iul verde din centrul ora[ului, realizat pentru a bucura ochii trec\torilor, nu pentru a indestula animalele, este folosit pentru parcarea [i hr\nirea ad-hoc a patrupedelor cabaline. ~n imediata apropiere a Judec\toriei R\cari, prim\ria a amenajat o parcare modern\. Iat\ ^ns\ c\ numero[i conduc\tori auto, care vin cu treburi la aceasta institu]ie ignor\ panourile de avertizare [i parcheaz\, ^n [ir indian pe carosabil.

Poli]ia comunitar\ ^ns\, vegheaz\ [i sanc]ioneaz\ prompt astfel de obiceiuri.

Trimite]i-ne informa]ii, fotografii, ^nregistr\ri audio sau video, orice poate deveni o [tire.

Str. ana Ip\tescu 155; telefon: 0245-658.611; Mobil/mesaje: 0726077365/0768006972; Web: www.primariaracari.ro; e-mail: contact@primariaracari.ro

Octombrie 2009

Cultur\ - ~nv\]\mânt

Sunt momente ^n via]\ irepetabile, care prin ^nc\rc\tura de unicitate sunt tr\ite la maximum. Un astfel de moment am tr\it ^mpreun\ cu colegii, ^n ziua de 17 octombrie 2009, o sâmb\t\ mohorât\ de toamn\, ^n care, prea devreme, frigul [i umezeala au cuprins totul ^n jur… "A venit toamna/Acoper\-mi inima cu ceva!..." spunea - poetul. ~n aceast\ zi, am ^nv\luit ^n noianul amintirilor sufletul participan]ilor, astfel ^ncât c\ldura revederii, retr\irea acelor ani, a topit r\ceala din jur…

Liceul, ca loca]ie, ne-a a[teptat cuminte ^ntr-o ^nsingurare care ne-a intristat… Nici un reprezentant al conducerii liceului n-a venit, a[a cum se cuvenea, s\ ureze bun sosit musafirilor, o promo]ie de aur despre care va voi povesti ^n continuare, pentru ca [i dân[ii s\ afle, c\ nu [tiu ce au pierdut... Participan]ii, ^mbr\ca]i la "4 ace", au ocupat pân\ la refuz parcarea [i cu evlavie au intrat pe poarta liceului.

Doamnele profesoare, ^nconjurate de fostii elevi, erau neschimbate, sau a[a ni s-a p\rut, aducând un plus de parfum evenimentului. Singurul personaj care ne-a ^ntâmpinat [i care avea cheile la toate ^nc\perile, pe care cei prezen]i l-au confundat cu directorul, domnul Sanislav, paznicul liceului, a deschis la arhiva (!?), a luat cataloagele [i ni lea ^nmânat, dup\ care a plecat. {eful Distrigaz Muntenia Sud, colegul nostru, a tremurat copios, pentru ca domnul, pe care l-am confundat cu directorul, nu a dat drumul la gaze. *** La orele 11:00, s-a ^nceput strigarea catalogului.

Erau de fa]\ trei dintre fostele diriginte. Doamna Alexiu Ana (profesor de fizic\), a strigat catalogul clasei a XII R1. ~nainte ^ns\, am p\strat un moment de reculegere ^n

pagina 6

Ziarul Prim\riei R\cari

memoria profesorilor disparu]i [i a elevilor care dup\ ultima ^ntâlnire, au plecat dintre noi.

Amintim aici pe cei [tiu]i: Nicola Mircea din Bâldana, Grigore Alexandrina din Colacu.

Au r\spuns prezent cu emo]ie, cadre din serviciile secrete, acum pensionari, economi[ti, ingineri, medici, profesori, doctori ingineri ^n cercetare, [i, ^n lips\, un reprezentant de vaz\: Iordache Marian, care locuie[te la Paris [i a realizat fibra optic\ la aeroportul Orly. Este o promo]ie de aur! Din 4 clase, dou\ de real [i dou\ de uman, (124 absolventi ), 99% au f\cut o facultate sau o [coala tehnic\.

Suntem mândri de ceea ce am realizat pân\ acum [i pentru aceast\ mul]umim ^nc\ o dat\, profesorilor! Celor prezen]i cât [i celor disparu]i. P\cat c\ nu se cunoa[te tot ceea ce ar putea povesti pere]ii acestui liceu; faptul c\ la un moment dat, acest liceu avea rezolvitori de probleme la chimie ^n gazeta de specialitate, cât municipiul Bucure[ti ^n anii ‘65-’59. Ei erau cu zecile (amintim profesor Carlanescu Adina, care s-a transferat apoi la facultatea de petrol [i gaze devenind profesor universitar). S\ ne amintim orchestra condus\ de profesor Dogaru Gheorghe, care nu avea studii de muzic\, fiind profesor de istorie, dar care a armonizat un num\r de 40 de instrumenti[ti; unele dintre acele melodii le-am fredonat la masa festiv\ de la restaurant (numai cuvinte de laud\ pentru organizarea acesteia, colegului nostru Radu Marin), echipa de dansuri populare, olimpiadele [colare. Colegii [i-au amintit de anii petrecu]i ^n internat, când lemnele se terminau (era cota zilnic\), iar marmelada de-abia se ^ntindea pe pâine!

Ou sont les neiges d'antan?" cu farmecul [i puritatea lor?

Colegul nostru Valceanu, care tr\ie[te ^n Canada, un tip

Reguli "de aur" pentru utilizarea timpului 1. Fixa]i-v\ un program zilnic riguros.

2. Rezolva]i problemele dificile care necesit\ o concentrare maxim\ la orele când sunte]i ^n for]\ maxim\ [i l\sa]i lucrurile minore pentru celelalte p\r]i ale zilei.

3. Fixa]i-v\ termene pentru toate sarcinile.

4. Nu amâna]i unele sarcini importante numai pentru c\ v\ sunt nepl\cute 5. L\sa]i tot ce este neimportant. Multe a[a-zise probleme au tendin]a de a se rezolva de la sine 6. Analiza]i cauzele ^ntreruperilor [i ^ncerca]i s\ le elimina]i.

aventurier care a f\cut inginerie [i care a r\mas invidiat pân\ ast\zi, pentru ca a fost primul elev care a adus carioca ^n liceu! Unde este domnul profesor Teodorescu, care ne-a certat un trimestru, pentru ca i-am f\cut cadou profesoarei de fizic\, Alexiu Ana, o p\pu[a chioar\, care nu mi[c\ decât un ochi, celal\lt stând ^nchis tot timpul, iar ^n momentul când a primit p\pu[a, a c\zut [i acesta. Umbrele profesorilor Petrescu, care trec solidar cu cele altor profesori, eminescian ca ^n versurile: "Trecut-au anii ca nori lungi pe [esuri {i niciodat\ n-or s\ vie iar\, C\ci nu m\-ncânt\ azi cum m\ mi[car\ Pove[ti [i doine, ghicitori, eresuri," O men]iune separat\ colegei mele de banc\, Jacqueline, cu care am ^mp\rtit [i bune [i rele, atâta amar de ani. Fete de la ]ar\ (copiii de intelectuali ^ntre cei 124 de elevi ai promo]iei 1969, ^i num\rai pe degete), cu familii modeste, au ^n]eles de timpuriu c\ numai cu munc\ temeinic\ [i ambi]ie po]i reu[i cu adevarat ^n via]\; Jacqueline, purtând ^n fiecare zi ^n gând hot\rârea de a scapa de funia vacii pe care o hr\nea

7. Fixa]i-v\ anumite ore la care s\ nu pute]i fi deranjat [i informa]i-v\ colaboratorii despre acest lucru. Informa]i-i care sunt orele la care sunte]i la dispozi]ia lor.

dup\ ore pe islaz, cu cartea pe genunchi, mai ales cea cu verbele neregulate la limba francez\, sau declinarea substantivelor ^n consoan\ dur\, la limba rus\; copil nec\jit de la ]ar\, ^[i aminte[te [i acum, c\ sâmb\ta când fetele mergeau la hor\ sau ceaiuri, r\mânea acas\ din lips\ de ^nc\l]\ri…

Colectivizarea luase tot. {i p\mânt [i atelaje [i animale.

Oamenii au r\mas cu copiii ^n [coli [i au luat calea ora[ului, devenind peste noapte muncitori ^n fabricile comuniste.

C\rau pâine cu saco[a de la ora[ ca s\ creasc\ un porc am\rât… Jacqueline, pe islaz fiind cu vaca, ^n prim\vara lui 1969, când ^[i preg\tea examenul de bacalaureat, a ^ntrebat o g\rg\ri]\: "G\rg\ri]\, ri]\, ri]\ Unde oi zbura; Acolo voi ^nv\]a…" {i g\rg\ri]a a zburat spre Bucure[ti.

A dat examen de admitere la o [coal\ tehnic\ (din lips\ de bani) de steno-dactilografie.

Era un domeniu nou care solicita candida]ii ^n cunoa[terea limbilor str\ine, lucru rar ^n comunism. Din cei 300 de candida]i, Jacqueline a fost cea mai bun\, reu[ind nota maxim\ la cunoa[terea

10. Strânge]i-v\ ideile ^ntr-un singur loc. ~n momentul ^n care v\ vine o idee, nota]i-o ^ntr-o agend\, altfel s-ar putea s\ o uita]i. Din când ^n când, consulta]iv\ agenda [i retine]i ideile bune.

11. Când aborda]i o problem\, ^ncerca]i s\ o [i finaliza]i. Abordarea cu ^ntreruperi va necesita timp mai ^ndelungat de rezolvare, ve]i pierde din coeren]\ [i ^n]elegere.

12. La [edin]e, stabili]i durate fixe pen-

black

Prof E. Craiciu, Viceprimar al ora[ului R\cari

tru lu\rile de cuvânt [i evita]i intreruperile. Când exist\ ^ntreruperi frecvente, când to]i participan]ii ^ncearc\ simultan s\ participle la discu]ii, [edinta se prelunge[te.

13. Fi]i selectivi. ~nvatati s\ spune]i NU. ~ntreba]i-v\ la fiecare nou\ sarcin\ dac\ sunte]i persoana potrivit\ pentru a o ^ndeplini.

14. Faceti-v\ o regul\ din a verifica periodic cum a]i folosit timpul [i ^ncerca]i s\ g\si]i c\i de ^mbun\t\]ire a programului.

15. Evita]i s\ v\ lua]i de lucru acas\.

Este mai bine s\ sta]i mai mult timp la serviciu, iar in timpul petrecut acas\ s\ fi]i detasat de problemele organiza]iei.

~n ajutorul elevilor 8. ~ndeplini]i sarcinile una câte una pentru a v\ putea concentra la realizarea lor.

9. Fi]i conci[i la telefon. Face]i-v\ ^n prealabil o list\ cu problemele pe care dori]i s\ le discuta]i [i ^n cursul convorbirii telefonice [i nu divaga]i.

verbelor neregulate ^n limba francez\ ([i care sunt câteva mii). A intrat printre primii ^n cei 20 de candida]i admi[i.

Dup\ absolvirea [colii, a primit un post de r\spundere: secretara ministrului agriculturii.

Fata de la ]ar\… ^n cabinetul ministrului. Erau anii 1972, au urmat alte func]ii importante, limbile str\ine ^nv\]ate (German\, Francez\, Rus\, Englez\), recomandând-o ^n consor]ii na]ionale [i interna]ionale. Vorbe[te cu satisfac]ie despre realiz\ri, tot ce are a agonisit cu trud\. Mai ales casa de vacan]\ de la Jugureni, unde deprinderile formate ^n copil\rie, de a trudi p\mântul [i a cre[te animale au ajutat-o. E o pilda de existen]\ [i ca ea foarte mul]i din cei prezen]i. Dup\ o zi care p\rea c\ va fi f\r\ sfâr[it, iat\ c\ momentul desp\r]irii a sosit, dar angajamentul tuturor a fost pecetluit: ~n fiecare an, ^n prima sâmb\t\ din luna octombrie, ne vom re^ntâlni, la Liceul Ion Ghica, R\cari, la orele 10:00 diminea]a.

Revedere 2010!

Actualitatea ^n imagini

Octombrie 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

pagina 7

A fost emis ORDINUL DE ~NCEPERE A LUCR|RILOR DE EXECU}IE pentru obiectivul “Modernizare DC 43 A R\cari- Ghimpa]i - “, ^n data de 14.10.2009 lucr\rile au debutat iar acum sunt ^n derulare, fiind executate pe o distan]\ de aproximativ 5 km pe ambele sensuri.

Primul mare proiect s-a transformat ^n realitate. S\ amintim factorul responsabil, care au f\cut posibil\ aceast\ realizare: dl Florin Popescu, pre[edintele Consiliului Jude]ean, dl senator Valentin Calcan [i dl Marius Carave]eanu, primarul nostru.

cyanmagentayellowblack

Dedica]ie

Octombrie 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

Re]ete oferite de doamna Rosu Dumitra -educatoare pensionar\

Completarea alimenta]iei la sân cu preparate de lapte praf sau de vac\ se nume[te alimenta]ie mixt\. Introducerea alimenta]iei mixte poate îi determinat\ de boli ale mamei sau ale copilului sau de reintrarea mamei în câmpul muncii. ~n unele cazuri sugarul va primi complet\ri la anumite supturi; în alte cazuri se recomand\ metoda alternativ\ (la unele mese numai sân, iar la altele numai alimenta]ie artificial\).

Ori de câte ori mama are cel pu]in jum\tate din cantitatea necesar\ de lapte este preferabil s\ fac\ un efort ca s\ asigure unele mese exclusiv la sân [i s\ ofere alte mese artificiale. Dac\ toate supturile sunt insuficiente, este evident c\ suntem obliga]i s\ instituim alimenta]ia mixt\ la fiecare supt.

Laptele pe care-l apreciaz\ c\ este potrivit fiec\rui sugar.

Mamele din câmpul muncii se pot g\si fie în situa]ia de a-[i al\pta în continuare copilul la cre[a situat\ în apropierea locului de munc\, fie, dac\ sugarul r\mâne acas\, s\ instituie alimenta]ia mixt\ alternativ\.

Este indicat ca aceast\ modificare s\ fie preg\tit\ din timp, prin introducerea treptata (cu 6 —7 zile înainte de începerea serviciului, a preparatului alimentar indicat de, medic.

Perioada de preg\tire a sugarului pentru alimenta]ia mixt\ mai poate îi folosit\ [i pentru reducerea num\rului de mese la 5, cu pauze de 4 ore între ele (copilul ar urma s\ sug\ la orele 6, 14, 18, 22 [i s\ primeasc\ o mas\ artificial\ la orele 10).

C\derea p\rului se poate opri ^ntr-o m\sur\ oarecare,dac\ se frec]ioneaz\ bine capul timp de 10-15 minute cu un amestec din untdelemn [i zeam\ de l\mâie.

P\rul blond, dac\ s-a decolorat de soare [i [i-a pierdut din luciu, se spal\ cu ap\ ^n care au fiert coji de ceap\ uscat\.

Acela[i rezultat se ob]ine dac\ se spal\ cu mu[e]el (100 g la litru de ap\).

P\rul castaniu, culori mai ^nchise, se spal\ cu decoct de coji de nuci verzi.

Dulcea]a de gutui rase sau t\iate fire lungi Timp de preparare: 1 h30 min (complexitate medie) Ingrediente: 1 kg zahar, 1 kg gutui altoite, 3 linguri zeam\ de lamiie, ½ baton vanile, 3 pahare apa Mod de preparare: Se aleg gutui mari altoite, pentru c\ dulcea]a s\ ias\ mai alba. Se cura]\ de coaj\ [i se rad pe raz\toarea special\. Se pot t\ia [i cu cu]itul, ^n acest caz este bine s\ lucreze dou\ persoane, pentru ca gutuile se ^nro[esc dac\ stau mai mult timp t\iate. Se pune siropul la fiert, la primele clocote se adaug\ o lingur\ de zeam\ de l\mâie [i dup\ ce s-a leg\t, se trage crati]a pe margine, reducându-se focul [i se pun gutuile.

Dup\ ce re^ncep clocotele, se adaug\ [i restul de l\mâie, iar atunci când este gata se pune

Folosirea preparatelor cosmetice este în general un pre]ios mijloc de îngrijire [i înfrumuse]are a pielii, fapt care explic\ variat\ gam\ de produse existente în comert, [i care satisfac în mare m\sur\ exigen]ele consumatoarelor. Uneori îns\, chiar cele mai bune preparate pot provoca accidente la persoane mai sensibile.

De exemplu majoritatea femeilor folosesc ruj de buze sau creme con]inând lanolin\, f\r\ inconveniente; în unele cazuri aceste produse pot provoca irita]ii, mânc\rimi etc, de unde putem trage concluzia c\ exist\ persoane care manifest\ o anumit\ intoleran]\ pentru una sau alta din substan]ele chimice ce intr\ în componen]a produselor cosmetice.

Desigur c\ aceste inconveniente pot fi evitate prin suprimarea imediat\ a produsului iritant.

Mai grav\ este îns\ folosirea ira]ional\, abuziv\, a preparatelor cosmetice care ac]ioneaz\ în mod nociv asupra s\n\t\]ii pielii. Exist\ în prezent a[a-zisa mod\ a fard\rii ochilor, creionarea pleoapelor, a sprâncenelor, rimelarea genelor, ceea ce aduce desigur, în anumite ocazii [i în

vanilia. Se ^ncearc\ [i dac\ siropul sta bob, dulcea]a este suficient de legat\. Se ia spuma [i se r\stoarn\ ^n alt vas. Rece, se toarn\ ^n borcan. Cine dore[te, poate op\ri firele de gutui, puse ^ntr-un tifon; procedând astfel, dulcea]a iese mai alb\. Siropul se prepar\ cu apa ^n care au fost op\rite gutuile.

Gem de prune Ingrediente 1, 5 kg prune foarte coapte 600 g zahar vanilie Se cur\]\ prunele de coaja, dar nu este neaparat obligatoriu, se scot sâmburii, se presar\ cu zah\r [i se las\ ^n crati]\ de dulcea]a 12 ore; Se pune crati]a la foc, pân\ se tope[te zah\rul, se amestec\ mereu cu o lingura de lemn; Când ^ncepe s\ forfoteasca, se ia de pe foc [i se pune fierbinte ^n borcane, care se ^nchid ermetic.

special seara, un aport la frumuse]ea ochilor. Din p\cate îns\ se face abuz de negru, fapt care, cu timpul, poate provoca irita]i pleoapelor [i chiar apari]ia blefaritei cronice.

Folosirea pudrei are unele avantaje: pro-

tejeaz\ pielea, absoarbe excesul de gr\sime, acoper\ anumite imperfec]iuni.

Folosit\ îns\ din abunden]\ pe o piele uscat\ sau chiar normal\, pudra poate fi una din cauzele ridurilor prin uscarea excesiv\ a pielii. Acelea[i efecte nefavorabile pot fi ob]inute prin folosirea de preparate cosmetice contraindicate la anumite tipuri de piele ca lo]iunile ce

pagina 8 Toamna este perioada ^n care ^ntrebarea “ce g\tesc azi?” nu exist\.

Salat\ de conopid\ Este un aperitiv minunat, dar [i o garnitur\ la friptur\.

Ingrediente: o conopid\, dou\ cepe ro[ii, trei galbenu[uri de ou, ulei, sare, piper, 150 grame iaurt sau o lingur\, dou\ de smântân\.

Preparare: Fierbe conopida, desf\cut\ buchetele, dar [i cotoarele t\iate buc\]ele, ^n abur. Dac\ nu ai o oala special\, pentru fiert ^n abur, folose[te o oal\ ^nalt\ [i o sit\ cu diametrul cât gura oalei. Pune apa cât s\ ating\ fundul sitei [i adaug\ conopida ^n sit\. Pune totul pe foc, acoperit cu un capac sau cu folie de aluminiu. Când este gata, strive[te-o u[or cu furculi]a, f\r\ s\ o pasezi.

Strive[te mai ales cotoarele [i las\ florile cât mai intregi. Cât fierbe conopida, prepar\ din trei g\lbenu[uri circa 250 grame maionez\. Taie ceapa fin [i amesteco cu mâna, ca s\ se ^nmoaie, dup\ ce ai pus un praf de sare. Amestec\ conopida, maioneza [i ceapa.

Adaug\ smântâna sau iaurtul [i mai amestec\ pu]in. Da salat\ la rece o ora dou\.

con]in o propor]ie mare de alcool, glicerina concentrat\, ap\ de colonie, lo]iunile degresante etc.

Folosirea cremelor este în anumite cazuri salutar\, mai ales când este vorba de un ten uscat. Insist\m îns\ în mod special asupra accidentelor datorate cremelor cu hormoni.

Exist\ o tendin]\ destul de r\spândit\ de a se folosi creme con]inând mai ales foliculin\, care are incontestabil calit\]i în tratamentul pielii ridate [i îmb\trânite.

Se impune ins\ o mare aten]ie, deoarece folosirea ei nu este permis\ decât cu prescrierea [i sub controlul medicului. In caz contrar, administrarea ei ar putea dezl\n]ui tulbur\ri ale s\n\t\]ii femeii, hormonii fiind substan]e medicamentoase extrem de active, cu indica]ii precise.

Atragem din nou aten]ia asupra pericolului folosirii un timp îndelungat a cremelor pe baz\ de bismut [i mercur.

Cremele care con]in untur\, aplicate pe un ten seboreic, pot provoca apari]ia co[urilor.

Dogze Ana - cosmetician R\cari

Informatii utile

~n num\rul anterior m-am angajat s\ parcurgem, s\ analiz\m, cum sunt delimita]i Subcarpa]ii Dâmbovi]ei.

La Cet\]eni, dup\ ce iese din ultima sa cheie, cea de Cet\]uia, Dâmbovi]a p\trunde ^n subcarpa]i, ^n cuprinsul c\rora ea se constituie ca limit\ ^ntre diferite subunit\]i ale acestora.

Subcarpa]ii Getici sunt delimita]i de Dâmbovi]a ^n est (unde ajung [i mai la nord ^n zona Stoene[ti-B\deni-Cotene[ti, venind ^n contact cu mun]ii Leaota) [i ]in pân\ la valea Motrului (^n vest). Doar ^n zona dintre Cotene[ti [i Cet\]eni, ei se retrag pu]in spre vest, pentru ca apoi, pân\ la Malu cu Flori s\ ^nso]easc\ ^ndeaproape valea Dâmbovi]ei.

Cump\na dinspre Arge[el este sinuoas\ [i marcat\ de mai multe dealuri subcarpatice: Cire[u (894 m), Vâlneiu (887 m), Groapa Oii (951 m), Vârtopu (890 m); ^ntre ele se interpun o serie de curm\turi. Relieful subcarpa]ilor este haotic, puternic fragmentat [i poart\ amprenta structurii (creste ce privesc spre Dâmbovi]a [i suprafe]e structurale ce se las\ spre valea Arge[elului).

Subcarpa]ii Munteniei ^ncep de la Cet\]eni [i m\rginesc valea Dâmbovi]ei spre est, pe o distan]\ mult mai mare decât preceden]ii, respectiv pân\ la Dr\g\ie[ti-Ungureni.

Totodat\, datorit\ afluen]ilor Valea Larg\ [i Râul Alb, bazinul acesteia se la]e[te mult spre stânga, ^n sectorul lor (cu valori pân\ la 14 km). ~ntre Dâmbovi]a [i Prahova se individualizeaz\ subcarpa]ii Ialomi]ei, care prezint\ toate elementele structurale [i de relief proprii subcarpa]ilor Munteniei Centrale: arie de tranzi]ie dintre mun]i [i subcarpa]ii propriuzi[i, depresiune subcarpatic\, culmi anticlinale precarpatice, depresiune intracolinar\, platform\ piemontan\ marginal\.

Succesiunea forma]iunilor paleogene [i neogene de la nord la sud (sinclinale [i anticlinale) imprim\ reliefului o mare complexitate.

Zona ^ncepe cu o fâ[ie de tranzi]ie carpatosubcarpatic\ (subcarpa]ii interni forma]i din roci dure paleogene), ^n timp ce subcarpa]ii externi sunt alc\tui]i mai ales din forma]iuni mio-pliocene, mai friabile. Dintre depresiuni amintim: L\ic\i, Pucheni, Râu alb, B\rbule]u [i Pietrari, iar dintre dealuri: Tâlfa Cop\cenilor (797 m), B\rbule]u (860 m), Comani (846 m), Dealul lui Iacov (710 m). Subcarpa]ii Ialomi]ei sunt puternic fragmenta]i, o not\ distinctiv\ imprimându-o relieful structural, eroziunea toren]ial\ [i alunec\rile de teren.

Piemontul Cânde[ti. Din aval de Malu cu Flori, mai precis de la Once[ti, pân\ la M\ne[ti, versantul drept al Dâmbovi]ei coincide cu rama estic\ a Piemontului C\nde[ti, subunitatea oriental\ a ^ntinsului Piemont Getic. Este vorba de fapt, de un abrupt rectiliniu, ^ntrerupt doar de câteva v\i toren]iale.

Depresiunile din zona Montan\ [i deluroas\. Atât Dâmbovi]a cât [i afluen]ii s\i, str\bat o serie de depresiuni, majoritatea reprezentând vetre de a[ez\ri umane. Dintre cele intramontane amintim depresiunile S\tic, Podu Dâmbovi]ei, Ruc\r, Dragoslavele pe colectorul principal [i Dâmbovicioara, Funda]ica [i Râu[or pe afluen]i. Urmeaz\ apoi depresiunile de contact: Stoene[ti [i B\deni; cele din zona subcarpatic\: L\ic\i, Pucheni, V\leni, Malu cu Flori, Râu Alb, B\rbule]u [i Pietrari [i ^n sfâr[it culoarul Dâmbovi]ei, dezvoltat din aval de Capu

Octombrie 2009

Coastei, pân\ la ie[irea ^n câmpie.

Depresiunea S\tic se dezvolt\ sub forma unui mic culoar de vale ^ntre gura V\ii lui Ivan (850 m) [i intrarea Dâmbovi]ei ^n Cheia Mic\ (760 m), alungit\ pe o distan]\ de peste 8 km.

Depresiunea se ^ntrerupe ^ntre Piatra Craiului, care o domin\ maiestuos ^n est [i culmea ce se las\ din Papu[a, prin muntele Boteanu [i mai departe, de-a lungul vârfurilor Broasca (1432 m) [i Dr\ganu (1309 m). Peisajul geomorfologic este dat de terasele alungite sau fragmentate, de numeroase conuri de dejec]ie, precum [i de albia puternic aluvionat\ a Dâmbovi]ei.

Depresiunea Podu Dâmbovi]ei este situat\ ^ntr-o zon\ de convergen]\ hidrografic\ (Dâmbovi]a prime[te aici pe Dâmbovicioara, Oratea, Cheia, iar mai jos pe Ghimbav, din stânga [i pe Valea Ratei din dreapta) [i puternic tectonizat\, dezvoltându-se exclusiv pe forma]iuni sedimentare mezozoice. Faliile care apar de jur ^mprejur ^i imprim\ caracterul unui adevarat graben, prins ^ntre horsturile Ple[ii [i Ghimbavului [i podurile calcaroase ce o domina dincolo de falia nordic\. Pe fundul depresiunii apare o cheie, unic\ in felul s\u, ^ntrucât este dominat\ de terasele t\iate ^n roca dur\ [i puternic aluvionate.

Individualitatea uni\a]ii depresionare este marcat\ [i de ^n\l]imile impunatoare din jur (Ghimbav, Piscu Stoicii, Dealu Sasului, Plaiu Mare, Plea[a, Vârful Crucii), care o domina cu pân\ la 700 m. Depresiunea se extinde spre sud-est, de o joasa ^n[euare, ^n zona denumita foarte sugestiv Lunca Cheii. Ea ^ns\[i o mic\ depresiune, cu aspect de polie (se dezvolt\ ^ntre dou\ sectoare de cheie, pe roci calcaroase), cu fundul plat, este inundat\ aproape integral la marile viituri de râule]ul care ^i d\ [i numele. Atrage aten]ia [i faptul c\ râule]ul Cheia, ^n loc s\-[i urmeze drumul drept spre vest, ^nspre Podu Dâmbovi]ei, unde exist\ o larg\ [i joas\ ^n[euare, el se arcuie[te spre sud-vest, despicând masivul calcaros, ^n care [i-a t\iat cea mai ^ngust\ cheie din ^ntreg complexul Dâmbovi]ean.

Aceasta abatere nu poate fi pus\ decât pe seama proceselor carstice intense, care au atras râul (cum se ^ntâmpla de altfel frecvent ^n regiunile calcaroase).

Depresiunea Ruc\r, are origine tectonic\ [i de eroziune [i se contureaz\ la contactul forma]iunilor mezozoice, specifice culoarului cu cristalinul mun]ilor Iezer-Papu[a.

Caracterul tectonic este dovedit de prezen]a faliilor exprimate ^n relief, prin abrupturile ce delimiteaz\ unitatea depresionar\ la nord [i la est. Etapele morfo-genetice ce sunt bine conservate prin nivelele de eroziune [i prin sistemul de terase. ~n peisajul geo-morfologic se ^nscriu pregnant conurile de dejec]ie ale unor pâraie ca Valea lui Mald\r, Valea Andreia[ului, Valea lui Ecle, Valea Iei, Valea Preotului, etc.

Depresiunea Dragoslavele, desp\r]it\ de precedenta printr-un mic defileu, este o unitate de contact ^ntre cristalinul de Leaota [i cel de Iezer pe de o parte [i sedimentarul mezozoic pe de alta. Format\ prin eroziune diferen]iala, la contactul Dâmbovi]ei cu Valea Caselor, unitatea include un sistem de terase [i numeroase conuri de dejec]ie, care se impugn ^n peisajul vetrei depresiunii.

Depresiunea Dâmbovicioara, este sculptat\ ^n rocile cretacice mai moi, pe care le traverseaz\ râul omonim, ^ntre dou\ masive cal-

Conform legendei, un hoinar al de[ertului a descoperit un izvor de apa rece, limpede ca cristalul. Avea un gust a[a de bun, iar el [i-a umplut ulciorul cu lichidul pre]ios, ca s\ i-l duc\ regelui.

Dup\ o c\l\torie ^ndelungat\, i-a oferit regelui cadoul, care a b\ut cu mare pl\cere [i i-a mul]umit din inima hoinarului, care a plecat fericit.

Fiul regelui a gustat din apa [i a scuipat-o. Aceasta prinse mirosul vechiu-

caroase având totodat\ [i character tectonic.

Prezinta un aspect valurit, fiind dominate ^n vest de impun\toare\ creast\ a Pietrei Craiului, iar ^n est de magurile calcaroase ale culoarului ^ntre care se impune cu forma ei conica Vatarnita (1320 m).

Depresiunea Funda]ica, se individualizeaz\ la contactul calcarelor [i conglomeratelor cu cristalinul de Leaota, fiind de natura tectonocarstica; Are o atitudine de peste 1100 m.

Depresiunea Rausor, apare ^n cursul mijlociu al râului omonim (la 875-950 m) [i este de eroziune, fiind ^nchis\ spre depresiunea Ruc\r de un defileu denumit impropriu de localnici "Cheie": se rezum\ de fapt la o oarecare l\rgire a v\ii, unde apar fragmente de terasa (mai bine pastrate ^n punctele de confluen]\) [i conuri de dejec]ie. Lipsit\ de o a[ezare permanent\, ^n cadrul ei apar numeroase salase.

Depresiunea Stoenesti. reprezint\ o unitate tipic\ de contact (^ntre cristalinul Leaotei [i calcarul Jurassic pe de o parte si depozitele tertiare argiloase pe de alt\ parte (care s-a format prin eroziune selectiva. Depresiunea prezinta trei compartimente distincte: Slobozia (cu conuri mari de dejectie ale paraielor cce coboara din Leaota), Stoene[ti (cu terase [i vastul con de dejectie al paraului omonim) [i Stoeneasca (largita pe seama argilelor tertiare). Daca ^n amonte Dâmbovi]a taie un defileu de 6-7 km (in cristalin), ^n aval str\punge ingustarea din dreptul Plaiului Cheii (cu gresii si conglomerate).

Depresiunea Badeni, este de asemenea de contact, ^n formarea ei un rol important jucându-l conglomeratele dure din Cheia de la Cetatuia, ca un veritabil nivel de baza local. ~n vatra depresiunii se impune marele con de dejec]ie al Vaii Badenilor (Badencii). ~n timp ce ^n est peisajul dezvoltat pe forma]iunile cretacice este semet, ^n spre vest, relieful haotic al dealurilor este dominat de ^nal]imile subcarpatice Valneiu si Ciresu cu crestele lor privind spre Dâmbovi]a.

Depresiunea Laicai, sculptata in flesul eocen argilos si gresos, in care valea capata brusc o largire, este tipic subcarpatica, cu un peisaj impus de formele de eroziune cum ar fi cele de tip Bad-Land, de pe rama estica, dominate de Talfa Copacenilor.

Depresiunea Malu cu Flori, separate de precedent printr-o mica ingustare a v\ii, se dezvolt\ la confluent Dâmbovi]ei cu Valea Larg\, fiind individualizata ^ntre dealurile subcarpatice Malu Corbului (796 m), si Calcea.

Deosebit de pregnant este relieful cueste, reflectat fidel si de toponimie (Capu Coastei).

Depresiunea Pucheni, de pe Valea Larga, se caracterizeaza prin imensa activitate a numeroaselor procese actuale (numeroase alunecari [i rapi) si etalarea formelor structurale.

Culoarul intradelorus al Dâmbovi]ei se contureaza ^n aval de ingustarea de la Capu Coastei (ultima din lungul Dâmbovi]ei), de unde valea se l\rge[te treptat, ^ntre rama abrupt a piemontului din dreapta si versantul mult mai variat dinspre Subcarpatii Munteniei, din stanga. Astfel, pe o distant de circa 25 de km, l\]imea cre[te de la doi km la Once[ti, la 3-4 km mai ^n aval, iar talvegul coboara de la 450 m la 315 m, pant\ medie de 5 m/km fiind specifica zonelor piemontane. ~n cadrul culoarului predomina relieful de terase (6 niveluri) si lunci, iar ca o caracteristic\ pregnant este latimea mare a albiei

lui burduf de piele [i se ^mpu]ise. B\iatul l-a ^ntrebat pe tata de ce s-a pref\cut ca i-a pl\cut apa acea urât mirositoare.

Regele a spus: - Fiule, omul acela mi-a oferit un cadou din inima. Nu de ap\ m-am bucurat, ci de gustul dulce al generozita]ii lui.

Când cineva ^]i ofer\ ceva din dragoste adev\rat\, lucrul pe care ]i-l d\ este doar ambalajul. Adev\ratul dar este inten]ia lui.

pagina 9

minore a Dâmbovi]ei, cea mai mare de pe ^ntreg parcursul s\u, ^ntrucât râul abandoneaz\ o parte ^nsemnat\ din aluviunile sale ^n acest sector piemontan. Ca urmare, apar numeroase despletiri, ce ^nchid o mul]ime de ostroave. A[ez\rile omene[ti evit\ lunca inundabil\, folosind ^n exclusivitate terasele joase [i conurile de dejec]ie ale numero[ilor toren]i. Satele formeaz\ dou\ ghirlande, pe malul drept desf\[urându-se aproape ne^ntrerupt.

Câmpia Piemontan\. Cladit\ de Dâmbovi]a [i Ialomi]a la ie[irea lor dintre dealuri, prin depuneri de pietri[uri, nisipuri [i argile, sub forma unui vast con de dejec]ie comun, ea mai poarta [i sugestiv\ denumire de campie subcolinara. Dâmbovi]a o desparte ^n dou\ subunita]i: Campia Picior de Munte in vest, cu terase, de fapt continuarea Piemontului Candesti spre sud-est, dar care se ridic\ deasupra talvegului numai cu 25-30 m, la Decindeni [i doar cu câ]iva metri la Nucet [i Câmpia Târgovi[tei, pu]n fragmentat\ (de c\tre Ilfov ^n curs paralel cu Dâmbovita, Baranga [i Crevedia) [i cu scadere treptata spre sud-est.

Câmpia de divagare. Joasa, monotona prin netezimea ei netulburata, este format\ din lunci, deci râurile nu au vai [i nici terase.

Raurile "r\t\cesc" prin campie schimbându-[i u[or cursul, l\sând ^n urma lor brate [i alibi p\rasite. Astfel ^ntre Nucet si Joita nu se mai poate vorbi de o albie majora bine delimitate a Dâmbovi]ei, ^ntrucât ea este comuna cu cea a râurilor vecine, ^ntre care se interpune ca o singur\ treapt\ de relief.

Câmpia Vlasiei. Denumita astfel dup\ vesti]ii codrii ai Vlasiei, mai este cunoscuta [i sub denumirea de Campia Bucurestilor. Din cele 4 diviziuni ale Campiei Vlasiei, dou\ se g\sesc ^n bazinul Dâmbovitei; Câmpia Colentinei [i Câmpia Calnaului.

Câmpia Colentinei, situate ^ntre Dâmbovi]a [i Pasarea, are altitudini ce se succed de la 100-120 m ^n zona Cioc\ne[ti -Crevedia, la 65-70 m, ^n zona Cernica. Este putin fragmentata, dar ciuruit\ de numeroase crovuri mai ales ^ntre Otopeni [i Mogosoaia, ^n care sunt cantonate o serie de lacuri. Colentina, care ^i da numele are o vale tipica de câmpie (pânt\ extreme de redus\, puternic meandrata, cu martoti de eroziune deta[a]i la nivelul câmpului sau al celor dou\ terase ce o insotesc. Colentina se adânceste fa]\ de nivelul câmpiei, de la 4-5 m ^n zona Colacu, la circa 20 m ^nainte de confluent.

Câmpia Mosti[tei. Dezvoltat\ ^n estul vailkor Pasarea [i Dâmbovi]a, care are terase extinse, aceasta câmpie face trecerea spre baraganul propriu zis. Loessul acopera atât câmpul cât [i terasele, care sunt ciuruite ^n continuare de numeroase crovuri.

Din succinta prezentare, rezulta ca o concluzie ca raul Dambovita strabate din zona crestelor inalte ale Carpatilor, pân\ ^n cele mai coborate par]i ale câmpiei, unit\]i de relief complexe, ^n general din ce ^n ce mai noi de la obâr[ie pânâ la vârsare. Urmeaz\ s\ ne ocup\m ^n episodul urm\tor de considera]ii hidrologice ale râului Dâmbovi]a [i afluen]ilor s\i.

Traian Grigorescu, Tehnician Silvic, Consilier local

~n]elepciunea regelui o experiment\m cel mai bine atunci când primim ceva de la un copil care ne iubeste. Fie ca este o tava de ceramic\ sau un desen cu creioane colorate, puritatea inten]iilor copilului genereaz\ o form\ de bucurie pe care o numim recuno[tin]\.

R.D

Actualitatea in imagini

Octombrie 2009

pagina 10

Au fost continuate lucr\rile de construc]ii pentru obiectivul “Construc]ie sediu administrativ ^n satul Ghimpa]i”, acest obiectiv aflându-se ^n stadiu avansat al lucr\rilor de construc]ii.

Au ^nceput lucr\rile de construire a S|LII DE SPORT cu 150 DE LOCURI, amplasat\ ^n curtea Liceului Teoretic “Ion Ghica” R\cari.

PENTRU NOI.. ~n diminea]a zilei de 22 octombrie 2009, ne-am deplasat la Liceul Teoretic "Ion Ghica" R\cari, pe santierul construirii s\lii de sport a orasului R\cari [i am fost pl\cut impresiona]i de organizarea de [antier [i amploarea lucr\rilor care ne dau garan]ia ca aici se va construi un edificiu impresionant [i modern. Am mers apoi ^n curtea [colii [i, ^n pauz\, am purtat discu]ii cu câtiva elevi despre acest obiectiv. parte dintr-o echip\ de fotbal."

- Marcu Raul clasa a X-a Uman si Dumitru A clasa a XI-a Real: " Ne-am ^ntrebat [i noi ce se construie[te [i ideea ni se pare bun\. Este un proiect mare, din câte am aflat...

Prim\ria, credem c\ a cheltuit mult s\ realizeze pentru noi acest spa]iu. Mi-ar pl\ce s\ fiu Matei Valentin [i Chiscop Marius membru ^ntr-o echipa de baschet sau clasa a X-a Uman: " Ne bucur\m c\ handball." vom avea un loc unde s\ ne recreem.

- Dinache Getuta, Galbea Iuliana, S\ sper\m c\ va Nitoi Valentina, Barbu Veronica, cre[te valoarea liceului [i peste ani vom vorbi de echipe care câ[tiga campionate [i care au crescut ^n aceast\ sal\ de sport. Ne bucur\m c\ putem s\ practic\m sportul ^n condi]ii civilizate; mi-ar placea s\ fac

Am adresat tuturor interlocutorilor no[tri, dou\ ^ntreb\ri, dup\ cum urmeaz\: 1. Ce p\rere ave]i despre construirea s\lii de sport ^n curtea liceului?

2. Iubi]i sportul? Ce sport v-ar pl\cea s\ practica]i ^n acest a[ez\mânt sportiv?

Matei Valentin din clasa a X-a Uman: “Suntem to]i bucuro[i ca ^n sfâr[it avem [i noi unde s\ facem sport. Bine^n]eles c\ vor ap\rea echipe [i vom participa [i noi la campionate. Nou\ ne-ar pl\cea s\ facem parte din echipa de handball a liceului cu care s\ provoc\m alte echipe la ^ntreceri. Peste 8 luni, când se va inaugura sala de sport, vom propune un campionat al liceelor, la handball."

- Mihai Marilena Niculina - clasa a IX-a Uman: "Bine^n]eles c\ am primit cu bucurie vestea construirii acestei S\li de sport. Care tânar nu se bucur\ atunci când cineva se gânde[te la el [i ^i face via]a mai frumoas\? Tinerii au spirit competitiv, le plac ^ntrecerile,

cyanmagentayellowblack

sportul [i este p\cat ca ^n liceul nostru nu avem nici o echip\. " - St\nescu Marina Violeta - clasa a IX-a Uman: "~mi imaginez ce frumos va ar\ta curtea liceului, atunci când se vor organiza aici competi]ii. ~n locul hâjurilor [i buruienilor, se va ^n\l]a o sal\ de sport frumoas\, cu 150 de locuri [i cu dot\ri europene. ~mprejurul ei se vor amenaja terenuri pentru diferite sporturi ca: tenis, volei, handball. Vom avea unde s\ practic\m sportul, atât ^nauntru cât [i afar\, existând condi]ii pentru aceasta. Se va ^nviora activitatea competi]ionala [i ne bucur\m pentru aceasta. Se pare c\ cineva din administra]ia local\ s-a gândit la tineri [i ne-a f\cut aceast\ surpriz\ pl\cut\."

Octombrie 2009

Actualitatea in imagini

A fost ^naintat Proiectului tehnic pentru obiectivul “Modernizare infrastructur\ {coala General\ Ghergani” c\tre ADR SUD Muntenia, ca urmare a aprob\rii cererii de finan]are a acestui obiectiv.

CAMS - unitate de asisten]\ medico- social\ cu adresabilitate pentru persoanele cu nevoi medicale , sociale [i cu handicap a func]ionat ^n aceast\ perioad\ la parametrii normali, fiind luate toate m\surile pentru asigurarea condi]iilor optime pentru beneficiarii acestei institu]ii. Pentru asigurarea acestor condi]ii, ^n aceast\ unitate ^[i desfasoar\ activitatea ^n mod continuu un num\r de 54 salaria]i, care depun eforturi maxime pentru crearea unui mediu apropiat de c\ldura unui c\min pentru aceste persoane aflate la o vârst\ ^naintat\, lipsite de c\ldura propriei familii.

A fost ^ntocmit [i depus proiectul pentru un num\r de 8 loca]ii pentru amenajarea unor spa]ii verzi- parcuri ^n localit\]ile R\cari, Ghergani [i Mavrodin, proiecte ce vor fi sus]inute prin Programul Na]ional de ~mbun\t\]ire a Calit\]ii Mediului prin Realizarea de Spa]ii verzi ^n localit\]i .

pagina 11

~ntreprinderea unor ac]iuni, ^mpreun\ cu Poli]ia comunitar\, de preluarea [i predare la ad\postul pentru câinii comunitari [i animale l\sate nesupravegheate, a unor cai l\sa]i liberi pe culturile cet\]enilor, ac]iuni care s-au finalizat cu predarea acestor animale proprietarilor, numai dup\ achitarea contravalorii amenzilor aprobate de Consiliul local.

A fost emis ORDINUL DE ~NCEPERE A LUCR|RILOR pentru obiectivul “Proiectare [i execu]ie lucr\ri” ^nfiin]are sistem de alimentare cu ap\ ^n cartierele: Colacu, S\bie[ti, B\l\ne[ti, St\ne[ti [i Ghimpa]i, judetul Dâmbovi]a"

Preg\tirea unit\]ilor [colare pentru iarn\ 2009-2010, ^n tot ceea ce prive[te asigurarea reviziilor instala]iilor termice [i electrice, toate unit\]ile [colare fiind condi]ii optime de desf\[urare a procesului de ^nv\]\mânt.

Gradini]a Mavrodin

~n cadrul Serviciului de Eviden]\ Informatizat\ a Persoanei R\cari, a fost continuat\ ac]iunea de preschimbare [i eliberare a c\r]ilor de identitate pentru persoanele care domiciliaz\ ^n localit\]ile componente ale ora[ului R\cari, dar ^n ale c\ror acte de identitate nu era ^nscris\ corect localitatea de domiciliu. ~n cadrul Serviciului de asisten]\ social\ au fost luate m\surile necesare pentru primirea cererilor pentru combustibil pentru iarna 2009-2010, pe sate, fiind instituit un program zilnic ^n loca]ii pe sate pentru a se evita atât deplasarea persoanelor de la domiciliu pân\ la sediul Prim\riei, cât [i pentru a se evita aglomera]ia ^ntr-un singur punct de lucru .

A fost ^ntocmit\ [i ^naintat\ pentru ob]inerea avizelor, documenta]ia pentru promovarea proiectului ''Locuin]e pentru tineri'' prin Programul ANL.

cyanmagentayellowblack

Continuarea [i finalizarea lucr\rilor de bran[are la re]eua de gaze naturale a tuturor Bisericilor din localitate, precum [i a instala]iilor de ^ncalzire interioare.

Via]a spiritual\

~n fiecare an, la 14 octombrie Biserica Ortodoxa face pomenirea Sfintei Cuvioase Parascheva, iar Parohia R\cari II ^[i serbeaz\ hramul.

Se cuvine (deci) s\ amintim mai ^ntâi de via]a Sfintei Parascheva iar apoi s\ (punct\m) reamintim câteva date din istoria bisericii din R\cari ce are drept ocrotitoare pe Sfanta Parascheva.

Sfânta Parascheva s-a n\scut ^n Epivata (Tracia). Auzind ^n biseric\ cuvintele Mântuitorului "Cel ce voie[te s\ vin\ dup\ Mine, s\ se lepede de sine, s\-[i ia crucea [i s\-Mi urmeze mie", [i-a ^mp\r]it hainele scumpe [i a plecat ^n Iraclia din Pont unde a stat cinci ani ^ntr-o mân\stire, ^ndeletnicindu-se cu postul [i rug\ciunea.

Apoi a mers [i a vizitat Ierusalimul, ^nchinându-se la sfintele locuri [i S-a oprit la o mân\stire din pustiul Iordanului unde a stat pân\ la vârsta de 25 de ani. ~ntorcându-se la Epivata, locul natal, a mai tr\it doi ani, ^n apropierea casei p\rinte[ti nefiind recunoscut\ de rude, ^n aspra vie]uire c\lug\reasc\ plecând la Domnul ^n jurul vârstei de 27 de ani. A fost ^nmormântat\ ^n apropiere de malul m\rii. Dup\ mul]i ani, Dumnezeu a descoperit moa[tele ei,

Octombrie 2009

pagina 12

Ziarul Prim\riei R\cari

prin vedenii, [i le-a prosl\vit cu faceri de minuni. Moa[tele Sfintei (trupul neputrezit [i frumos mirositor) au fost luate de ^mp\ratul Asan al romanilor [i bulgarilor [i au fost a[ezate, mai ^ntai, la Tarnovu, apoi au fost str\mutate la Belgrad, pe vremea sultanului Selim al II, [i, ^n cele din urma, au fost aduse la Constantinopol, la biserica Patriarhiei. De aici moa[tele Cuvioasei au fost aduse ^n Moldova de domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) [i a[ezate la 14 octombrie 1641, la Mân\stirea "Sfintii Trei Ierarhi. "~n anul 1887, moa[tele Cuvioasei Paraschiva au fost mutate ^n Catedrala mitropoliteana din Ia[i unde sunt cinstite zilnic de credincio[i care ^[i pun n\dejdea ^n ajutorul pe care ^l primesc prin rugaciunile Sfintei Parascheva ^naintea Sfintei Treimi.

Sfânta Parascheva ^n timpul vie]ii sale p\mânte[ti nu a scris c\r]i, nu a intemeiat m\n\stiri, a tr\it ^n anonimat dar prin via]a ei curate [i credin]a sincera [i lucr\toare a primit de la Dumnezeu puterea de a face mununi. Lucrul acesta este dovedit de evlavia cu care crestinii ortodocsi o cinstesc pe Sfanta Paraschiva De asemenea este cunoscut\ amploarea pelerinajelor prilejuite de s\rb\toarea Sfintei Parascheva ^n fiecare an la 14 actombrie,

Pr. Ioan Ciobanu - Colacu În fiecare an, la 14 octombrie, de praznicul Sfintei Cuvioase Parascheva, aerul cap\t\ o transparen]\ aparte, o vibra]ie înmiresmat\ de rug\ciunile credincio[ilor, cu deosebire ale celor din Moldova, ce o consider\ ocrotitoare.

I se mai spune “Sfânta Vineri”, de la substantivul paraskevy (greac\), adic\ vineri [i desemneaz\ preg\tire pentru s\rb\toare.

Am putea spune c\, într-un anume fel, via]a Cuvioasei ilustreaz\ aceast\ preg\tire pentru s\rb\toarea intr\rii în Sfânta Lumin\ a întâlnirii cu Iisus Hristos.

Cuvioasa Parascheva s-a n\scut la Epivat (Bulgaria), în prima jum\tate a secolului al XI-lea, într-un neam înst\rit [i credincios (un frate, Eftimie, s-a c\lug\rit [i a ajuns episcop in localitatea Madite).

Din Sfânta Tradi]ie [tim c\, pe când avea zece ani, a auzit in biseric\ cuvintele Mântuitorului "Oricine voie[te s\ vin\ dup\ Mine, s\ se lepede de sine, s\-[i ia crucea [i s\-mi urmeze Mine". A fost atât de însufle]it\ de aceste cuvinte, încât [i-a dat hainele s\racilor [i, de[i mustrat\ de p\rin]i, a f\cut la fel de mai multe ori. Câ]iva ani mai târziu, a luat drumul spre Constantinopol, a r\mas un timp la M\n\stirea Maicii Domnului din Heracleea [i apoi a plecat în ]ara Sfânta, intr-o mân\stire din pustiul Iordanului, unde a petrecut în post [i rug\ciune.

Pe la 25 de ani, a urmat îndemnul îngerului care i-a spus s\ se reîntoarc\ pe meleagul s\u, unde [i-a dat sufletul împ\cat\ cu sine [i cu Dumnezeu.

când mul]imi de credincio[i merg la Ia[i spre a-[i ^ncredin]a dorin]ele Sfintei Parascheva, ^nchinându-se [i s\rutându-i sfintele moa[te f\c\toare de minuni.

Biserica Parohiei R\cari II o are drept ocrotitoare pe Sfânta Parascheva. {tiu din arhive c\ pe locul actualei biserici a fost o alt\ biseric\ de lemn, biseric\ ce avea drept hram tot pe Sfanta Parascheva.

Actuala biseric\ a fost construit\ ^n anul 1845. {i pentru ca a fost zi de hram, se cuvine s\ ne amintim de ctitorii acestei biserici. Despre ctitori afl\m din pisania bisericii d\ltuit\ ^n piatra, a[ezat\ ^n holul bisericii, ^n partea dreapt\ a intr\rii.

Iat\ ce consemneaz\ pisania ^n litere chirilice: "Aceasta sfânt\ [i dumnezeiasc\ biseric\ s-a zidit ^n zilele Pr. ^naltatului Domn G. Dimitrie B.B.V.V [i Prea Sfintitului Mitropolit D.D Meofot cu ajutorul ferici]ilor ctitori: Ianos, Dan Ierei, Constantin Ierei (preot), Necula, Elena, Radu, Stan, Ion, Ion, Margarit Ierei, Costache 1845 Dec.9.

Se cuvine s\ reamintim [i pe sfinti]ii slujitori care au p\storit [i au oficiat slujbele ^n biserica Sfintei Parascheva ^ncepând din anul 1763: Petre diaconul, Dobre diaconul, Stefan Preotul (preotit in 1796), Zamfir preotul (preotit la 10 august 1798), Ioan preotul, Grigore preotul, Constantin preotul (1845-1859), Alecu preotul, Costache Mihai preotul (1853 - 1904), preotul Mihail Popescu (1886-1922), preotul Bucur Popescu (1922-1929), preotul Constantin Pavelescu (1930-1935), preotul Niculae Dumitrescu (1936-1996), preotul Tudorache Ion si Preotul Tudoran Daniel.

Cum nimeni nu [tia cine e [i de unde este, a fost îngropat\ ca o str\in\, pentru a fi descoperit\ printr-o minune. S-a f\cut ca valurile m\rii s\ aduc\ trupul mort al unui cor\bier [i un sihastru i-a rugat pe cre\tini s\-l înmormânteze dup\ datin\, ceea ce au [i f\cut, astfel, descoperind trupul Cuvioasei "neputred [i plin de mireasm\". Într-o noapte, i s-a ar\tat Sfânta unui cre[tin, asemenea [i unei cre[tine, înconjurat\ de îngeri, spunându-le s\-i a[eze trupul la loc de cinste. A[a au [i f\cut, a[ezându-l în Biserica Sfin]ii Apostoli din Epivat. [i a urmat apoi [irul unor vindec\ri minunate, iar localnicii au zidit o biseric\ unde s-a n\scut Cuvioasa [i unde moa[tele sale au r\mas cam dou\ secole. De acolo, moa[tele au fost str\mutate la Târnovo, apoi la Belgrad [i, în 1521, la Constantinopol.

In 1641, dup\ ce domnitorul Vasile Lupu a pl\tit toate datoriile Patriarhiei din Constantinopol, sinodul acesteia a decis s\i d\ruiasc\ moa[tele Cuvioasei Parascheva. Racla cu sfintele moa[te a fost adus\ într-o corabie pe Marea Neagr\ pân\ la Gala]i [i de acolo la Ia[i pentru ca, la 13 iunie 1641, s\ fie a[ezat\ cu mare cinste în Biserica "Sfin]ii Trei Ierarhi", ctitoria domnitorului. Se poveste[te c\, în seara zilei de 26 decembrie 1888, un incendiu a mistuit [i racla, dar a doua zi s-a constatat ca prin minune, moa[tele Sfintei Parascheva au r\mas neatinse.

Ast\zi, nenum\rate biserici au hramul Sf. Cuvioase Parascheva [i ziua de 14 octombrie este s\rb\torit\ îndeosebi la Ia[i, cu toat\ cinstea cuvenit\, de mii [i mii de credincio[i care o simt ca ocrotitoare [i îi cer ajutor.

Urmare a hot\rârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe

Zidita ^n 1845, actuala biseric\ a fost reparat\ ^n 1894 [i repictat\ ^n ulei de pictorul Radu Vintilescu din Ploiesti, cu cheltuial\ marelui filantrop [i pios cre[tin Iorgu Dumitrescu. Biserica a fost consolidat\ ^n 1929 iar ^n 1953 i s-a ref\cut acoperisul. ~n anul 1997 a fost introdus iluminatul electric iar ^ntre 1998-1999 a fost cur\]at\ pictura interioar\.

Anul acesta (2009) prin grija [i efortul domnului Marius Caraveteanu, primarul ora[ului R\cari, a fost realizat\ instala]ia de ^nc\lzire central\.

De s\rbatoarea Sfintei Parascheva, cre[tinii din R\cari ([i din parohiile vecine) [i-au ^ndreptat pa[ii c\tre "biserica veche", s-au rugat, [i-au adus aminte de cei dragi ai lor trecu]i la Domnul [i au participat la agapa organizata cu ocazia hramului, avându-l ^n mijlocul lor [i pe domnul primar, Marius Carave]eanu. ~n ^ncheiere se cuvine s\ multumim celor câteva familii binevoitoare: Chitulescu, Ene, Iorgu, Grindes, Mitroi, Parfeni, Voicu, Tudoran, care au contribuit la organizarea [i buna desf\[urare a mesei comune ce a urmat dup\ s\vâr[irea Sfintei Liturghii!

Preot Tudoran Daniel

Române din 28 Februarie 1950, au fost canoniza]i o serie de sfin]i români [i s-a generalizat cultul unor sfin]i str\ini cu moa[te în ]ara noastr\ [i anume: Sfânta Cuvioas\ Parascheva de la Ia[i (14 Octombrie), Sfântul Dumitru cel Nou-Basarabov de la Bucure[ti (27 Octombrie), Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul de la Bistri]a Oltean\ (20 Noiembrie), Sfântul Cuvios Nicodim cel Sfin]it de la Tismana (26 Decembrie), Sfânta Filofteia de la Arge[ (7 Decembrie), Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava (24 Iunie) [i Sfântul Ioan Valahul sau Românul (12 Mai).

La 14 Octombrie 1955, în prezen]a ierarhilor români [i str\ini, s-a generalizat cultul Sfintei Parascheva în întreaga Biseric\ Româneasc\.

Hramul Sfintei Parascheva reprezint\ o s\rb\toare m\rea]\, care dureaz\ trei zile. Înc\ din ajun, se scot sfintele moa[te din catedral\ [i doua zile [i nop]i credincio[ii stau la rând pentru închinare. În seara zilei de 14 octombrie, praznicul se încheie cu o procesiune în jurul catedralei, având în frunte pe Mitropolitul Moldovei care, împreun\ cu preo]ii [i credincio[ii, cu lumân\ri în mâini, poart\ racla cu sfintele moa[te în sunetul clopotelor [i al frumoaselor cânt\ri biserice[ti.

Multe, mari [i minunate minuni face Cuvioasa Parascheva in fiecare zi, cine le poate num\ra?

Ea ajuta pe to]i cei care o cheam\ în ajutor [i alearg\ la ea cu credin]\ [i dragoste, n\dejde [i smerenie.

Sfânt\ Cuvioas\ Maic\ Parascheva, roag\-te lui Dumnezeu pentru mântuirea noastr\ [i, în aceast\ via]\, ajut\-ne s\ trecem cu bine peste greut\]ile [i ispitele zilnice! Amin!

Octombrie 2009

VIA}A MEDICAL|

pagina 13

Ziarul Prim\riei R\cari

Considerat\ pân\ nu demult ireversibila, ateroscleroz\ st\ la baza apari]iei majorit\]ii bolilor cardiovasculare (angina pectoral\, cardiopatie ischemic\, infarct miocardic, accident vascular cerebral, arteriopatie obliteranta etc.).

Cum apare ateroscleroza?

De fapt, ceea ce se ^ntampl\ este c\ ^n pere]ii arterelor se "infiltreaz\" colesterolul [i gr\simile prezente ^n cantit\]i excesive ^n sânge (datorit\ gre[elilor de alimenta]ie). Cu timpul ^n aceste depozite se depune [i calciu, se formeaz\ un ]esut fibros [i se constituie a[a-numitele pl\ci ateromatoase. Ele stânjenesc din ce ^n ce mai mult circula]ia liber\ a sângelui prin artera afectat\: din laminara [i fluenta, ea devine turbulent\ [i inegal\.

Pl\cile ateromatoase afecteaz\ negativ nu numai interiorul arterelor, ci ^ntregul perete al acestora, care din elastic [i extensi-

Dr. Andrei Dumitru Gingiile sunt ]esut spongios de culoare roz [i reprezint\ structuri esen]iale pentru men]inerea [i protejarea din]ilor. Gingiile ader\ la din]i pentru a preveni p\trunderea sau r\spândirea infec]iilor la r\d\cina dintelui sau la osul maxilarului. Datorit\ vârstei sau bolilor, gingiile se sl\besc [i se retrag, fapt ce duce la c\derea din]ilor. Sângerarea gingiilor se datoreaz\ mai ales traumelor, infec]iilor [i inflama]iilor. Gingiile care prezint\ o dung\ ro[iatic\ la baza din]ilor sunt un semn de gingivit\.

Sânger\rile gingivale apar mai des la adul]i, decât la copii, de vreme ce la copii este produs\ cel mai ales de traumatismele cauzate de periajul incorect. ~n cazul adul]ilor sau a persoanelor ^n vârst\, sânger\rile gingivale sunt semnul unei afec]iuni.

Inciden]a cea mai mare se reg\se[te la femei, iar cel mai des ^ntâlnit\ este sângerarea marginal\, deoarece sângele provine de la baza din]ilor.

Cauze Majoritatea persoanelor prezint\ la un moment dat ^n via]\ sânger\ri sau un tip de boli gingivale. Acest fapt se datoreaz\ ^n mare parte stilului de via]\ modern, cu consum mare de alimente fast food [i multe dulciuri.

Zah\rurile ^ncurajeaz\ formarea pl\cii bacteriene. Acizii produ[i de bacterii [i toxinele erodeaz\ [i inflameaz\ gingiile. Acestea se ^nro[esc [i au tendin]a de a sângera.

Cauzele comune ale sângerarii gingivale includ: - Boli gingivale - Acestea sunt cea mai ^ntâlnit\ cauz\ pentru sânger\rile gingivale. ~n faza ini]iala - gingivita - gingiile sunt inflamate [i sensibile, apoi sângereaz\ la mastica]ie sau la periaj.

bil devine rigid ca o ]eav\ de plumb. Toate acestea cresc solicitarea invelisului delicat care c\ptu[e[te interiorul arterelor (endoteliul), ducând la zgârierea [i chiar ruperea lui Care sunt consecin]ele?

De[i afecteaz\ toate arterele, simptomele nu apar decât relativ târziu, dup\ “astuparea” unor artere din organe importante (creier, inima, rinichi) ^n propor]ie de peste 75%! Aceasta ^nseamn\ c\ este posibil s\ ar\ta]i [i s\ v\ sim]i]i perfect s\n\tos ([i chiar s\ v\ lauda]i cu asta), dar dac\ a]i trecut de 35-40 de ani [i ave]i factori de risc ^n stilul de via]\, arterele dv. pot fi deja pe jum\tate blocate de placi ateromatoase!

Câteva din consecin]ele aterosclerozei: * Cardiopatie ischemic]; * Infarct miocardic acut * Accident vascular cerebral; * Arteriopatie obliterant\ periferic\ Cum pot depista din timp prezen]a aterosclerozei?

Metodele de investiga]ie sau analizele uzuale nu pot depista prezen]a aterosclerozei. Exist\, ^ns\, indicii indirecte care fac foarte probabil\ existen]a ei: de exemplu unele practici despre care se [tie c\ sunt factori de risc: fumatul, alimenta]ia bogat\ ^n gr\simi animale [i colesterol, sedentarismul s.a. ~n afar\ de aceasta, exist\ unele investiga]ii care ofer\ indicii indirecte referitoare la prezen]a aterosclerozei. Una dintre cele mai utile este testul de efort, ^n care se efectueaz\ un EKG ^n timpul efortului.

Dac\ ^n vasele inimii exist\ ateroscleroz\ semnificativ\, apar modific\ri pe traseul electric al inimii.

Cum pot preveni / trata ateroscleroza?

Vestea bun\ este c\ acest proces devastator poate fi prevenit [i chiar reversat! Dr. Dean Ornish din SUA a demonstrat reversibilitatea procesului de ateroscleroza coronarian\ la pacien]ii care au respectat urmatorul regim de via]\: * Abandonarea fumatului (^n cazul fum\torilor) * Dieta strict vegetarian\ (f\r\ carne, ou\, pe[te, lactate) * Exerci]ii fizice regulate * Program de control al stresului

Dac\ afec]iunea nu este tratat\, aceasta evolueaz\ spre paradontoz\ [i pierderea din]ilor.

-Traumatisme datorate periajului incorect - Periajul cu pasta de din]i este un act ^n sine abraziv, iar periajul viguros mai degrab\ traumatizeaz\ din]ii, decât este benefic. Totu[i, dac\ gingiile sunt s\n\toase, sunt mai pu]ine [anse c\ acestea s\ sângereze.

- Fumat sau mestecatul tutunului - Cauze hormonale - Deficien]a de vitamina K - Vitamina K este un factor important ^n coagularea sângelui, iar o caren]\ de vitamina K (sau vitamina C) duce la sângerarea gingiilor.

- Diverse boli - Afec]iuni ale ficatului [i rinichilor, boli arteriale sau capilare, diabet, boli de inim\, boli ale sângelui, deficien]e ale factorilor de coagulare, hemofilie, purpur\ trombopenica.

- Medicamente - Utilizarea continu\ a unor medicamente ce sub]iaza sângele, precum aspirina [i diverse analgezice, tratamente precum chemoterapia, radioterapia, anticonceptionalele [i antidepresivele.

Complica]ii ~ncerca]i s\ rezolva]i problema ^n faza incipient\, deoarece pot aparea complica]ii precum sângerare permanent\, umflarea gingiilor, durere, boli parodontale, boli ale osului maxilarului sau pierderea din]ilor.

Diagnosticul sânger\rii gingivale persistente consta ^n: - examinarea orala a din]ilor [i gingiilor; - radiografii ale maxilarului [i danturii; - analize specifice de sânge - colesterol, celule dendritice, rata sediment\rii eritrocitelor, concentra]ia de hemoglobine, calciu, uree, creatin\, factor de coagulare, timpul de coagulare.

Dr. CARP MARIOARA Dup\ ce alcoolul a fost b\ut, acesta ajunge ^n stomac [i ^n intestine de unde prin absorb]ie este preluat de sânge [i transmis prin aparatul circulator ^n tot organismul. Din aceast\ cauz\ sunt afectate cu prec\dere ]esuturile puternic irigate de sânge.

Din punct de vedere al efectului general al alcoolului asupra organismului acesta este ^n primul rând un toxic celular. El ac]ioneaza ca o otrav\ pentru celule datorit\ efectului s\u higroscopic, adic\ alcoolul ^n concentra]ii mari sustrage apa. Acest lucru duce la nivel celular la separarea albuminelor aflate ^n stare coloidal\ ^n protoplasm\ [i ^n final la coagularea acesteia distrugând astfel celula. Din acest punct de vedere nu este de mirare c\ celulele corpului omenesc vor fi grav deteriorate ^n urma unui consum abuziv [i ^ndelungat de alcool.

Pe de alt\ parte alcoolul este un factor de stres pentru tot organismul producând o cre[tere a tensiunii arteriale [i sunt eliberate ^n organism ^n m\sur\ mult mai mare, substan]e ca lipide, zaharuri [i cortizon ^n circula]ia sanguin\.

Abuzul de alcool duce de asemenea la malnutri]ie, lipsind organismul de proteine, minerale [i vitamine. Excesul de etanol are ca efect reducerea progresiv\ a capacit\]ii intestinului sub]ire de a resorbi substan]e ca proteine [i vitaminele A, B1 si C, acidul floric [i mai târziu sodiu [i ap\. Incapacitatea progresiv\ a intestinului sub]ire de a absorbi substan]e vitale este responsabil\ [i de tulbur\rile nervoase de origine somatic\. S-au observat la alcoolici concentra]ii sanguine sc\zute de calciu, fosfa]i [i vitamina D, care se asociaz\ cu pierderea ^nsemnat\ de mas\

black

• La aproximativ fiecare [apte ani, corpul uman ^nlocuie[te echivalentul a aproximativ un nou schelet.

• To]i bebelu[ii se nasc cu ochii alba[tri. Dup\ câteva ore de la na[tere, culoarea se poate schimba.

Majoritatea oamenilor ajung pân\ la urm\ s\ aib\ ochi de alt\ culoare.

• La na[tere, corpul uman are 350 de oase, iar dup\ terminarea copil\riei, 144 dintre ele se unesc ^ntre ele.

• Creierul continu\ s\ transmit\ semnale sub form\ de impulsuri electrice timp de aproximativ 37 de ore dup\ moarte.

• Mu[chiul ochiului este cel mai rapid din organism. El se contract\ ^n mai pu]in de o sutime de secund\.

• Sunt necesare aproximativ 200.000 de ^ncrunt\ri pentru apari]ia unui rid permanent deasupra sprâncenelor.

osoas\. Ca urmare cre[te pericolul apari]iei fracturilor.

Organismul folose[te o mare cantitate de energie pentru ^nl\turarea alcoolului din organism, energie care ar fi fost necesar\ organelor pentru buna lor func]ionare. Pentru metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului poate fi consumat pân\ la 80% din oxigenul disponibil acestui organ. Deci alcoolul devine un "paralizant metabolic".

Celulele cardiace [i cele cerebrale care au de asemenea un consum ridicat de oxigen sufer\ cel mai mult datorit\ alcoolului.

Efectele alcoolului asupra organismului

Dup\ cum se poate observa alcoolul afecteaz\ toate organele organismului.

Actualitate

Octombrie 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

pagina 14

Visul a devenit realitate!

Oamenii din Ghimpa]i viseaz\ frumos... De când se [tiu pe aceste locuri [i-au dorit s\ mearg\ la R\cari, fie la doctor, fie la liceu, fie la târg pe un

drum ca lumea, f\r\ gropi [i praf. De 50 de ani se uit\ ^n zare [i v\d acela[i nor gros de praf care ^ntunec\ totul...

Locuitorii de pe strada Iorgu Dumitrescu, din R\cari, s-au s\turat s\ ia rufele de pe culme mai murdare decât ^nainte de sp\lare, s\ culeag\ legumele pudrate cu praf, iar fructele ^n pomi cu aspect ca la ... Fieni.

Dup\ 50 de ani, gospodarii ies din cur]i, ^n papuci de ora[, pe asfalt [i ^ncearc\ voluptatea unui du-tevino, adic\ se afla ^n treba, deh, numai de dragul de a sim]i sub t\lpi c\ldura asfaltului...

Ma[inile obosite de atâtea gropi se trezesc ca alearg\ ca nebunele...

Visul a devenit in sfarsit, realitate! ~n data de 24 octombrie a.c ^n prezen]a a numero[i cet\]eni din Ghimpa]i [i nu numai, am primit vizita dl senator Valentin Calcan a dl pre[edinte a CJD, Florin Popescu ^nso]i]i de primarul ora[ului R\cari Marius Carave]eanu care au ]inut s\ cunoasc\ impresiile locuitorilor referitor la modernizarea drumului R\cari-Ghimpa]i -Butimanu.

~n data de 25 octombrie 2009, am participat al\turi de locuitorii din Conte[ti la târgul tradi]ional de Sf. Dumitru. Ne-am bucurat de prezen]a doamnei ministru Sulfina Barbu, a dl senator Valentin Calcan, domnii mini[tri Radu Berceanu [i Adrian Videanu, dl prefect Iancu Caracota, dl pre[edinte a CJD, Florin Popescu ^ntâmpina]i cu bucurie de primarul comunei Conte[ti, Marian Alexandru [i primarul ora[ului R\cari, dl Marius Carave]eanu.

cyanmagentayellowblack

CUltur\ politic\

Octombrie 2009

1945-1959

Va r\spunde cineva pentru ce-au l\sat în urm\ cei dou\zeci de ani care au trecut din '89 încoace?

Dou\ decenii de pr\p\d [i jale Acesta este tragicul bilan] Al bietei ]\ri, pr\dat\, d\râmat\, Ajuns\ la ananghie [i-n lan].

Spunea {i[e[ti cândva c-am fi în stare S\ mai h\r\nim vreo patru Românii, Dar n-a fost chip, c\ci ne-au secat pizma[ii Izvorul roditoarei noastre glii.

P\mântu-i numai petic lâng\ petic, Uzine de tractoare nu mai sunt, Pe câmpuri nu mai plou\ aspersorul, Tot cheagul trudei a fost luat de vânt...

O alt\ lovitur\ de m\ciuc\ F\cu pr\p\d în codrii seculari; Când vezi azi mun]ii despuia]i [i singuri, Crezi c-a trecut o hoard\ de barbari...

F\r\ p\duri [i f\r\ iriga]ii, Venir\ ani de secet\ cumpli]i {i ]i-au r\mas ]\ranii, Românie, S\raci lipi]i [i tare nec\ji]i.

Ei nu mai pot s\-]i dea destul\ pâine, Mai toate de afar\ le aduci, {i-[i râd în barb\ cei de peste grani]i C\ mi te-au pus degrab\ pe butuci.

Cu lotrii de pe-aici în cârd\[ie Ne-au stors de vlag\, ne-au l\sat fl\mânzi, Ne-au înglodat în datorii enorme {i vom tr\i doar s\ pl\tim dobânzi.

M\ tot întreb: cei pu[i s\ stea de paz\ Au fost ei orbi atât amar de ani De n-au v\zut cum intr\ lupii-n stân\ S\ sfâ[ie [i turm\, [i ciobani?

Gelu OPROIU

pagina 15

Ziarul Prim\riei R\cari

O Europ\ pa[nic\ - începuturile cooper\rii Uniunea European\ a fost creat\ cu scopul de a se pune cap\t num\rului mare de r\zboaie sângeroase duse de ]\ri vecine, care au culminat cu cel de-al Doilea R\zboi Mondial. Începând cu anul 1950, ]\rile europene încep s\ se uneasc\, din punct de vedere economic [i politic, în cadrul Comunit\]ii Europene a C\rbunelui [i O]elului, propunându-[i s\ asigure o pace durabil\. Cele [ase state fondatoare sunt Belgia, Fran]a, Germania, Italia, Luxemburg [i }\rile de Jos. Anii '50 sunt marca]i de R\zboiul Rece dintre Est [i Vest.

Explozivii ani '60 - o perioad\ de cre[tere economic\ În anii '60 asist\m la apari]ia unei adev\rate „culturi a tinerilor”. Forma]ii precum Beatles atrag un num\r impresionant de fani din rândul adolescen]ilor oriunde apar [i contribuie, în acest fel, la stimularea revolu]iei culturale [i la na[terea conflictului dintre genera]ii. Este o perioad\ benefic\ pe plan economic, care se datoreaz\ [i faptului c\ ]\rile UE înceteaz\ s\ mai aplice taxe vamale în cadrul schimburilor comerciale reciproce.

De asemenea, acestea convin s\ exercite un control comun asupra produc]iei de alimente. Întreaga popula]ie beneficiaz\, acum, de suficente alimente [i în curând se înregistreaz\ chiar un surplus de produse agricole. Luna mai a anului 1968 a devenit celebr\ datorit\ mi[c\rilor studen]e[ti care au avut loc la Paris.

Multe dintre schimb\rile ap\rute la nivelul societ\]ii [i al comportamentului au r\mas asociate, de atunci, cu a[a-numita „genera]ie '68”.

O comunitate în cre[tere - primul val de extindere Danemarca, Irlanda [i Regatul Unit ader\ la Uniunea European\ la 1 ianuarie 1973, num\rul statelor membre ajungând, astfel, la nou\. De[i de scurt\ durat\, brutalul r\zboi arabo-israelian din octombrie 1973 are drept consecin]\ o criz\ energetic\ [i apari]ia problemelor economice la nivel european. Ultimele dictaturi de dreapta din Europa iau sfâr[it odat\ cu c\derea regimului Salazar din Portugalia, în anul 1974 [i cu moartea generalului Franco în Spania, în 1975. Prin intermediul politicii sale regionale, UE începe s\ transfere sume foarte mari pentru crearea de locuri de munc\ [i de infrastructur\ în zonele mai s\race. Influen]a Parlamentului European asupra afacerilor europene cre[te. 1979

1960-1969

1970-1979

este anul în care membrii acestuia pot fi ale[i pentru prima dat\ prin vot direct, de c\tre to]i cet\]enii europeni.

Schimbarea la fa]\ a Europei c\derea zidului Berlinului Sindicatul polonez, Solidarnos'c' [i liderul s\u, Lech Walesa, devin celebri în Europa [i în lume în urma grevelor personalului de pe [antierul naval Gdansk, din vara anului 1980. În 1981, Grecia devine cel de-al 10lea membru al UE, fiind urmat\, cinci ani mai târziu, de Spania [i Portugalia. În 1987 este semnat Actul Unic European. Este vorba despre un tratat care pune bazele unui vast program pe [ase ani, destinat solu]ion\rii problemelor legate de libera circula]ie a m\rfurilor în UE. Astfel ia na[tere „Pia]a unic\”. 9 noiembrie 1989 este data unei schimb\ri politice majore: cade zidul Berlinului [i pentru prima dat\ dup\ 28 de ani se deschid grani]ele dintre Germania de Est [i cea de Vest. Reunificarea Germaniei are loc în luna octombrie 1990.

1980-1989

1990-1999

O Europ\ f\r\ frontiere Odat\ cu c\derea comunismului în Europa Central\ [i de Est, europenii devin [i mai apropia]i. În 1993, Pie]ei unice i se adaug\ cele „patru libert\]i”: libera circula]iei a m\rfurilor, serviciilor, persoanelor [i capitalurilor. Anii '90 sunt [i anii în care au fost semnate dou\ tratate, Tratatul privind Uniunea European\ sau Tratatul de la Maastricht, în 1993, [i Tratatul de la Amsterdam, în 1999. Oamenii devin preocupa]i de protec]ia mediului [i de luarea unor m\suri comune în materie de securitate [i ap\rare. În 1995, UE se extinde cu înc\ trei state Austria, Finlanda [i Suedia.

Un deceniu de extindere Pentru mul]i europeni, euro este noua moned\. Data de 11 septembrie 2001 devine sinonim\ cu „r\zboiul împotriva terorismului”, dup\ deturnarea avioanelor de linie care au lovit cl\dirile din New York [i Washington. Statele membre ale UE încep s\ colaboreze mai strâns în scopul combaterii criminalit\]ii. Diviziunile politice care separau estul [i vestul Europei sunt înl\turate în 2004, odat\ cu aderarea la UE a 10 noi state. Numero[i europeni consider\ c\ a sosit vremea ca Europa s\ aib\ o constitu]ie proprie, îns\ nu este u[or s\ se cad\ de acord asupra formei pe care trebuie s\ o îmbrace aceasta. Dezbaterea privind viitorul Europei r\mâne deschis\.

2000-azi

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul european este unul din organele Comunit\]ilor Europene. Începând cu anul 1979 este ales direct, o dat\ la 5 ani, prin alegeri generale, libere [i secrete. În perioada 1952-1976 membrii Parlamentului European erau numi]i de c\tre parlamentele statelor membre.

Parlamentul European este reprezentantul democratic al intereselor celor 450 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene.

Parlamentul European are trei sedii: la Strasbourg, Bruxelles [i Luxemburg.

Parlamentul European este implicat în adoptarea a numeroase legi (directive, regulamente etc.) care influen]eaz\ via]a fiec\rui cet\]ean.

Organizarea Parlamentului Pre[edintele este ales pentru o perioad\ de doi ani [i jum\tate, adic\ jum\tate din legislatura parlamentar\.

Parlamentul European este alc\tuit din 736 de deputa]i ale[i în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene extinse. În vederea preg\tirii [edin]elor plenare ale Parlamentului, deputa]ii se constituie în comisii permanente specializate pe anumite domenii. Exist\ 20 de comisii parlamentare.

Delega]iile Parlamentului European colaboreaz\ cu parlamentele ]\rilor care nu fac parte din Uniunea European\.

Delega]iile joac\ un rol important în sprijinirea extinderii influen]ei Europei la nivel mondial. Exist\ 35 de delega]ii, fiecare fiind alc\tuit\ din aproximativ 15 deputa]i europeni.

Conferin]a pre[edin]ilor este alc\tuit\ din pre[edin]ii grupurilor politice [i Pre[edintele Parlamentului European.

Parlamentul European este asistat de un Secretariat General.

Aproximativ 4600 de func]ionari, selecta]i prin concurs din toate ]\rile Uniunii [i afla]i

sub autoritatea unui Secretar General, lucreaz\ pentru Parlamentul European.

Comisia European\, gardianul tratatelor [i organul executiv al Comunit\]ii, lucreaz\ în strâns\ colaborare cu Parlamentul European.

Consiliul Uniunii Europene, cel\lalt organ legislativ al Uniunii, alc\tuit din mini[trii statelor membre, particip\ la lucr\rile Parlamentului European.

Grupul reprezentantilor damboviteni in vizita la Parlamentul European, octombrie 2009

Informa]ii utile

Octombrie 2009

pagina 16

Ziarul Prim\riei R\cari

RU EVIDEN}A BIROUL PUBLIC COMUNITAR PENT MBOVI}A PERSOANELOR - R|CARI, JUD. DÂ

Persoanele cu o situa]ie material\ precar\ primesc sprijinul prim\riei de domiciliu, pentru înc\lzirea locuin]elor pe timp de iarn\. Tot ce trebuie s\ fac\ acestea este s\ se prezinte cu dosarele complete [i edificatoare, prin care s\ solicite ajutorul cuvenit. Perioada în care beneficiaz\ de sprijin este cuprins\ între 1 noiembrie 2009 [i 31 martie 2010.

A[adar, familiile [i persoanele singure, cu venituri nete lunare pe membru de familie de pâna la 425 de lei, care utilizeaz\ pentru înc\lzirea locuin]ei energie termic\ furnizat\ în sistem centralizat, gaze naturale, lemne, c\rbuni, combustibili petrolieri, altele decât cele care primesc ajutor social, pot beneficia lunar de ajutor pentru încalzirea locuin]ei.

Sprijinul va fi diferen]iat în raport cu venitul net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, precum [i cu sistemul de înc\lzire. În aceast\ perioad\, la nivelul prim\riilor, se întocmesc dosarele pentru acordarea subven]iilor de încalzire a locuin]elor.

“Persoanele singure, cu venituri reduse, pot beneficia de ajutorul pentru înc\lzirea locuin]ei cu energie termic\, gaze naturale, lemne, c\rbuni [i combustibil petrolier. Dosarele pentru ajutoarele de înc\lzire a locuin]ei se depun la prim\riile de domiciliu [i vor con]ine actele de identitate ce atest\ componen]a familiei, precum [i adeverin]ele de venit din care rezult\ venitul net realizat în luna anterioar\ depunerii cererilor. Acestea se depun la prim\riile de domiciliu. Prin familie [i persoan\ singur\ se întelege, în sensul prevederilor articolului 5 - 6 din Ordonan]a de Urgenta nr. 5/2003, so]ul, so]ia, precum [i alte persoane, indiferent daca între acestea exist\ rela]ii de rudenie, care au acela[i domiciliu sau re[edin]\, ori care locuiesc sau gospod\resc împreun\, sunt înscrise în cartea de imobil sau sunt luate în calcul la stabilirea cheltuielilor de între]inere a locuin]ei. Agen]ia Jude]ean\ pentru Presta]ii Sociale va primi situa]ia centralizatoare cuprinzând dispozi]iile emise de c\tre primarul localit\]ii respective, lunar, pentru luna anterioar\.

Agen]ia pentru Presta]ii Sociale solicit\ credite Agen]iei Na]ionale pentru presta]ii Sociale care, la rândul ei, solicit\ Ministerului Muncii, dup\ care, în momentul primirii de c\tre Agen]ia Jude]ean\ pentru Presta]ii Sociale a sumelor, acestea vor fi transmise c\tre prim\rii în baza necesarului sumelor solicitate de catre ele", a declarat Mihaela Matei, purtator de cuvânt A.J.P.S. Dâmbovi]a.

Cet\]enii care au actele de identitate expirate sunt ruga]i s\ se prezinte la Biroul Public Comunitar pentru Eviden]a Persoanelor - R\cari pentru a fi pu[i ^n legalitate.

Persoanele care sunt netransportabile pot solicita deplasarea lucr\torilor Biroului Public Comunitar pentru Eviden]a Persoanelor R\cari la domiciliul acestora.

Documentele necesare: - ADEVERIN}A DE SPA}IU DE LA PRIM|RIE ; - TAXA CI DE 7 LEI (se pl\te[te ^n Prim\rie la camera nr.5) - TIMBRU DE 4 LEI DE LA PO{T| ; - CERTIFICATE DE NA{TERE; C|S|TORIE (dup\ caz); HOT|RÂRE DE DIVOR} (dup\ caz); CERTIFICATELE DE NA{TERE ALE COPIILOR MINORII (dup\ caz) - ORIGINALE {I COPII XEROX. - PROPRIETARUL SPA}IULUI DE LOCUIT.

BIROUL ST|RII CIVILE V| INFORMEAZ| TERMENUL PENTRU DECLARAREA SI ÎNREGISTRAREA NA{TERII - 15 zile de la data na[terii, pentru copilul n\scut viu si aflat in viata; pana la 1 an cu aprobarea primarului localit\]ii unde a avut loc na[terea, iar dupa 1 an numai cu hot\râre judec\toreasca (înregistrare tardiva); - 3 zile de la data na[terii, pentru copilul n\scut mort; - 24 de ore de la data decesului, pentru copilul n\scut viu care a decedat în\untrul termenului de 15 zile; - întocmirea actului de na[tere al copilului g\sit se face in termen de 30 de zile de la data g\sirii copilului; - In acela[i termen de 30 de zile se întocme[te actul de na[tere al copilului p\r\sit de mama in maternitate; ACTE NECESARE PENTRU ÎNREGISTRAREA NA?TERII - Certificatul medical constatator al na[terii, întocmit pe formular tip, care

va trebui sa poarte num\r de înregistrare, data certa, sigiliul unit\]ii sanitare, semn\tura si parafa medicului; - Certificatul de na[tere si actul de identitate al mamei si al declarantului, daca na[terea nu este declarata de mama; - Certficatul de c\s\torie al p\rin]ilor copilului, daca ace[tia sunt c\s\tori]i; NUMELE DE FAMILIE AL COPILULUI - Numele de familie al copilului se dobânde[te prin efectul filia]iei si se schimba de drept prin modificarea intervenita in statutul civil al persoanei fizice, in condi]iile prev\zute de lege.

ACTE NECESARE PENTRU DECLARA}IA DE C|S|TORIE - Certificate na[tere in original; - Buletine identitate/ cârti identitate; - Certificate medicale prenuptiale; - Hot\rârea jdecatoreasca de divort (in cazul in care au fost c\s\tori]i); - Certficat deces (in cazul in care sotul/sotia este decedat/a);

1. ~n sedin]a de guvern de joi-15 octombrie 2009, s-a hot\rât alocarea sumelor necesare acord\rii subven]ilor restante ^n domeniul bugetar (costuri energetic etc) [i animalier (cresc\torilor de bovine care au depus dosare de solicitare la APIA pan\ la 15 mai 2009).

2. De asemenea este ^n desf\[urare plata sumelor solicitate [i cuvenite fermierilor cu proiecte prin m\sura 1.4.1 (echivalent a 1500 eura, acor-

Programul de lucru cu publicul pân\ la data de 06.12.2009 este urm\torul: - Luni 09.00 - 18.00 primirea [i eliberarea actelor - Mar]i 09.00 - 18.00 primirea [i eliberarea actelor - Miercuri 09.00 - 18.00 primirea [i eliberarea actelor - Joi 09.00 - 18.00 primirea [i eliberarea actelor - Vineri 09.00 - 18.00 primirea [i eliberarea actelor - Sâmbat\ 09.00 - 18.00 primirea [i eliberarea actelor.

- In cazul in care unul dintre viitorul sot, cet\]ean str\in, pentru încheierea c\s\toriei in România are obliga]ia de a prezenta DOVADA ELIBERATA ORI AUTENTIFICATA DE MISIUNEA DIPLOMATICA SAU OFICIUL CONSULAR AL TARII SALE, din care sa rezulte ca îndepline[te condi]iile de fond cerute de legea sa na]ionala pentru încheierea c\s\toriei; - Viitorii soti depun, in mod obligatoriu, o declara]ie pe propria r\spundere ca nu cunosc niciun motiv de natura legala care sa împiedice incheiera c\s\toriei - conform Legii nr. 201/ 02 06 2009; VÂRSTA MINIMA DE C|S|TORIE ESTE DE OPTISPREZECE ANI Condi]iile legale pentru încheierea c\s\toriei minorului care a împlinit vârsta de l6 ani sunt: 1. Existenta unor motive temeinice; 2. Avizul medical; 3. ~ncuviin]area p\rin]ilor ori, dupa caz, a tutorelui, a persoanei sau a autorit\]ii care a fost abilitata sa exercite drepturile p\rinte[ti; 4. Autorizarea direc]iei generale de asistenta sociala si protec]ia copilului.

dat\ pentru anul ^ntâi din proiect).

3. APIA ne informeaz\ c\ ^n cel mult 10 zile ^ncepe [i virarea sumei de 209 lei pentru un hectar, celor care au solicitat sprijin pentru culturi vegetale ^n anul 2009 (01.03 - 15.05.

2009).

Deci, VERIFICA}I-V| CONTURILE DIN B|NCI, UNDE SUNTE}I ~NSCRI{I! Ing. Topora[ V

ACTE NECESARE LA DOSARUL PENTRU AJUTOR INCALZIRE LOCUINTA - Cerere si Declaratie pe propria raspundere; - Copii B.I./C.I titular ajutor incalzire; - Copii B.I./C.I/ Cert. nastere, pt. membrii din gospodarie; - acte doveditoare venit (cupon pensie, alocatie, adeverinta salariu, etc.)

-- De la 1 ianuarie 2012 ^nceteaz\ orice transmisie analogic\, iar mul]i români vor trebui s\ bage mâna adânc ^n buzunar ca s\ urm\reasc\ posturile tv care emit terestru ~ncepând cu 1 ianuarie 2012 va ^nceta orice transmisie analogic\, datorit\ tranzi]iei complete [i efective de la serviciile de televiziune analogice din banda de frecvente UHF la serviciile de televiziune ^n format digital. Ceea ce ^nseamn\ c\, ^ncepând de la acea dat\, televizoarele obi[nuite nu vor mai putea fi folosite f\r\ "ajutorul" unui echipament special. Se poate presupune c\ popula]ia din mediul rural, care nu are acces la serviciile de cablu sau nu poate pl\ti pentru acestea, va avea cel mai mult de suferit, pentru c\ nu va putea recep]iona programe tv "la liber" decât având ^n cas\ acest aparat special, care cost\ undeva ^ntre 70 [i 100 de euro.

Actualitate

Octombrie 2009

pagina 17

Continuarea lucr\rilor pentru amenajarea Bazei sportive a ora[ului R\cari, finalizarea lucr\rilor privind amenajarea terenului multifunc]ional, montarea nocturnei pentru stadion, etc.

C.S. R\cari la prima victorie!

Pornit\ greu din start, echipa din R\cari nu a renun]at la competi]ie, a perseverat, a sperat [i iat\, dup\ 10 etape, reu[e[te prima victorie ^n deplasare, 12 la Nucet.

Trupa din R\cari este la ^nceput de drum, dar experien]a unor oameni din conducerea echipei (Dumitru, Vasile, [i al]ii) le d\ dreptul s\

spere la o redresare pe parcurs, astfel ca echipa s\ r\mân\ ^n liga a IV-a “odat\ cu terminarea lucr\rilor la propria baz\ sportiv\.”

Au de partea lor conducerea Prim\riei din R\cari, pe domnul primar Marius Carave]eanu, care-i sus]ine ^n demersul lor, pentru a forma (^n timp) o echip\ valoroas\, puternic\, a[a cum era acum

20 de ani, cand domnul Dumitru era capitanul echipei din divizia “C” Metalul R\cari.

Dac\ C.S. R\cari câ[tig\ primele puncte din acest campionat, acela[i lucru putem spune [i de Voin]a Potlogi, care pierde primele puncte pe teren ^n compania unei echipe modeste, dar cu ambi]ii mari.

Liga a IV-a EDI}IA 2009-2010 ETAPA XIII A.S. DOICE{TI - C. S R|CARI ETAPA XIV F.C. POTLOGI - C. S R|CARI ETAPA XV C. S R|CARI - RAPID GEMENEA ETAPA XVI LUC. D|RM|NE{TI - C. S R|CARI

Echipa de tineret din imaginea al\turat\ este formata din jucatori tineri, talenta]i [i cu ambi]ii mari.

Rezultatul lor este unul promi]\tor.

Ocup\ locul 9 cu 18 puncte din 12 partide efectuate.

Le ur\m succes tuturor [i multe meciuri frumoase!

cyanmagentayellowblack

Spectator

Administra]ia public\ central\ [i cea local\ are la baza utilizarea mai multor criterii cumulative, criterii care au în vedere competen]a teritorial\ [i material\ a organelor ce compun administra]ia public\ [i natura interesului pe care ^l promoveaz\.

Astfel, administra]ia public\ central\ ^[i exercit\ competen]a teritorial\ la nivelul întregului teritoriu na]ional, iar cea local\ doar la nivelul unita]ilor administrativ-teritoriale ^n care au fost alese autorit\]ile respective.

Consiliul local este compus din consilieri locali ale[i prin vot universal, egal, direct, secret [i liber exprimat, ^n condi]iile stabilite de Legea nr 67/2004 pentru alegerea autorit\]ilor administra]iei publice locale, modificat\ [i completat\.

Consiliul local al ora[ului R\cari este compus din 15 consilieri locali, apartenen]a lor politic\ fiind urm\toarea: - PDL 7 consilieri; - PSD 7 consilieri; - PNL 1 consilieri.

Consiliul local se ^ntrune[te ^n [edin]e ordinare lunar, la convocarea primarului, iar în sedin]e extraordinare ori de câte ori este nevoie la convocarea primarului sau a cel pu]in unei treimi din num\rul membrilor consiliului. {edin]ele sunt legal constituite dac\ este prezent\ majoritatea consilierilor ^n func]ie.

Prezen]a consilierilor la [edin]e este obligatorie. {edin]ele sunt publice, cu excep]ia cazurilor în care consilierii hot\r\sc desf\[urarea lor cu u[ile ^nchise. Dezbaterile din sedin]e se consemneaz\ într-un proces verbal care trebuie semnat de consilierul care conduce [edin]ele acesta fiind pre[edinte de [edin]\ [i de secretarul unit\]ii administrativ

Octombrie 2009

teritoriale.

Consiliul local este organizat, ^n comisii de specialitate ^n principalele domenii de activitate, comisii compuse numai din consilieri. Fiecare comisie are ales câte un pre[edinte [i un secretar.

Prin Regulamentul de func]ionare a Consiliului local s-a stabilit organizarea, func]ionarea [i atribu]iile acestor comisii.

Consiliul local adopt\ hot\râri cu votul majorit\]ii membrilor prezen]i, ^n afar\ de cazurile ^n care legea sau regulamentul de func]ionare cere o alt\ majoritate. Nu poate participa la deliberare [i la adoptarea unei hot\râri consilierul care are un interes patrimonial ^n problema supus\ dezbaterii consiliului.

Consilierii sunt convoca]i prin invita]ie de regul\ cu 5 zile ^nainte de data [edin]ei de consiliu. De asemenea, la sediul consiliului local se afi[eaz\ anun]ul cu desf\[urarea [edin]ei [i ordinea de zi.

Invita]ia ^nso]e[te dosarul de [edin]\ care cuprinde, data [i ora când va avea loc [edin]a precum [i ordinea de zi. Odat\ cu aceasta se ^nmâneaz\ consilierului respectiv o copie dup\ procesul verbal de [edin]\ anterioar\ a consiliului local ^nso]it de documenta]ia aferent\, pentru a-l putea studia pe ^ndelete, ^nainte de [edin]\ ^n care vor avea loc dezbaterile.

Referindu-m\ la etapele procedurii de adoptare (emitere) a unei hot\râri cu caracter normativ, ^n literatura juridic\, se vorbeste fie de elaborarea actelor administrative, fie de procesul adminstrativ-decizional, distingându-se patru etape principale ale acestei proceduri [i anume: preg\tirea, adoptarea, executarea [i controlul execut\rii deciziei administrative.

Astfel, procesul administrativdecizional propriu-zis ^ncepe odat\ cu apari]ia necesit\]ii adopt\rii deciziei [i se ^ncheie odat\ cu adoptarea acesteia.

Plecând de la aceast\ premis\, sfera activit\]ii decizionale a administra]iei publice are dou\ p\r]i importante [i distincte: - Prima etap\, care formeaz\ procesul decizional propriu-zis, cuprinde subetapele preg\tirii [i adopt\rii (emiterii) deciziei, iar cea de-a doua etapa, care ar putea fi denumit\ etapa aplic\rii deciziei, cuprinde subetapele execut\rii [i controlului execut\rii deciziei.

Procesul administrativ-decizional cuprinde totalitatea ac]iunilor necesare adopt\rii deciziei, ^n cazul nostru a actelor de autoritate ale administra]iei publice locale. Procesul decizional se desf\[oar\ dup\ o anumit\ metodologie de adoptare a actelor de autoritate începând, a[a cum am ar\tat, cu preg\tirea [i ^ncheindu-se cu adoptarea acestor acte. ~ntrucât organizarea [i func]ionarea administra]iei publice locale are la baza principiul autonomiei locale, metodologia de adoptare a actelor de autoritate ale autorit\]ilor publice locale se stabile[te de c\tre aceste autorit\]i prin Regulamentul de organizare [i func]ionare, aprobat în condi]iile legii.

Numai metodologia privind elaborarea proiectelor de legi, ordonan]e, hot\râri ale Guvernului, instruc]iuni [i ordine, inclusiv ale prefec]ilor este reglementat\ prin lege [i hot\râre a Guvernului , respectiv prin Legea nr.

24/2000 privind normele de tehnic\ legislativ\, republicat\.

Preg\tirea proiectelor actelor de autoritate ^ncepe cu declan[area

pagina 18

procesului decizional [i se finalizeaz\ odat\ cu introducerea proiectelor de hot\râri ^n dezbaterea autorit\]ii deliberative sau, dup\ caz, supunerea proiectelor de dispozi]ii, spre analiz\, autorit\]ii unipersonale, adic\ primarului.

Declan[area procesului decizional apare din necesitatea unei noi decizii [i are loc prin manifestarea ini]iativei celor îndrept\]iti de lege, ace[tia fiind primarul [i consilierii locali, individual, ^n grupuri sau ^n comisii de specialitate, din oficiu sau la sesizarea altor persoane.

Cu toate c\ în ceea ce prive[te manifestarea ini]iativei în adoptarea unui act de autoritate al administra]iei publice locale, prin regulamentul de func]ionare al consiliului local nu este prev\zut acest drept [i ^n favoarea cet\]enilor din unitatea administrativ-teritorial\, ^n realitate, cet\]enii ^[i manifest\ acest drept, ^n mod implicit, prin cererile, sesiz\rile [i reclama]iile adresate primarului sau consilierilor locali.

Este adev\rat ^ns\ c\ aceste propuneri de reglementari trebuie prezentate [i sustinute în [edin]ele consiliului local de c\tre persoanele abilitate prin regulamentul propriu de func]ionare.

Toate aceste aspecte alc\tuiesc oglinda activit\]ii autorit\]ilor locale, cea executiv\ [i cea deliberativ\, toate aceste activit\]i conducând la crearea unui climat propice de dezvoltare a localit\]ii cu sprijinul cet\]enilor [i pentru cet\]eni.

SECRETAR Jr. Octaviana Ene

P\rerea ta conteaz\ ...doar dac\ o spui!

Din totdeauna am ]inut s\ cunoa[tem p\rerea oamenilor referitor la multe din problemele cu care autoritatea local\ se confrunt\. Astfel ^n data de 21.10.2009, am adresat ^ntâmpl\tor , unor cet\]eni de pe strada Iorgu Dumitrescu o singur\ ^ntrebare: Ce p\rere ave]i despre asfaltarea drumului c\tre Ghimpa]i?

Dna Oprea Lumini]a:”E super primaru’!

Suntem mul]umi]i, am v\zut visul cu ochii.

Acum putem spune c\ tr\im la ora[!

Iordan Alin, clasa VIII-a, Ro[ca Ionu] clasa VI-a: Numai prin praf mergeam la [coal\ iar cu bicicleta nu puteam merge de gropi. Parin]ii au apreciat ceea ce a f\cut primarul prin asfaltarea acestui drum.

Dl Dumitrache Ion: ”De mult a[teptam acest eveniment. Aveam praf peste toate ^n curte. Nu puteai s\ ]ii o mas\ ^n curte.”

Dna P\tra[cu Mariana:”E tare, Primarul!

A mai f\cut [i altele ([coli, biserici etc) dar cu asfaltul ne-a dat gata. Toat\ strada ^i mul]ume[te! Sp\lam un covor [i când ^l lu\m de pe sârm\ era plin de praf. ~i mul]umim!”

Dl Albei Ilie:”Bine^n]eles c\ m\ bucur.

Acum locuiesc [i eu la asfalt!”

Octombrie 2009

Divertisment

pagina 19

Pentru situa]ii de urgent\ v\ oferim spre consultare programul Centrului medical de permanen]\, str. Tudor Vladimirescu nr.17 B (Sta]ia de salvare) - R\cari

Telefon: 0245658864

Medica coordonator - Carp Marioara

Zi Data MEDIC DE GARDA Marti 20 DR. BIRSILA DANIEL Miercuri 21 DR. MLADIN AURICA Joi 22 DR. CARP MARIOARA Vineri 23 DR. CORNEANU CORINA Sambata 24 DR. BIRSILA DANIEL Duminica 25 DR. CARP MARIOARA Luni 26 DR. BARBU RAZVAN Marti 27 DR. MLADIN AURICA Miercuri 28 DR. CARP MARIOARA Joi 29 DR. GRIGORESCU ECATERINA Program: Vineri 30 DR. BARBU RAZVAN Luni-Vineri intre orele 15-08 dim Sambata 31 DR. MLADIN AURICA Sambata si duminica: 24 din 24 de ore

E bine s\ [ti]i!

Ziarul Prim\riei R\cari

Recomand\ri pentru evitarea virozelor respiratorii Num\rul virozelor respiratorii a crescut semnificativ în ultima s\pt\mân\, fiind depistate peste 78.000 de cazuri. Autorit\]ile au confirmat [i primele trei cazuri de grip\ sezonier\ din acest an. Medicii recomand\ ca persoanele cu o imunitate sc\zut\, precum vârstnicii [i copiii, s\ evite pe cât posibil expunerea la temperaturi mici.

Totodat\, este de preferat evitarea zonelor aglomerate [i sp\larea cât mai des pe mâini.

COLTUL “ENIGMA” RTICAL

ORIZONTAL- VE LA FEL

1 2 1 2 3 4 5 6 7 8

3

4

5

6

7

8

1 2

1. REPREZENTANT DE SEAM| AL CULTURII NOASTRE LOCALE (2 cuv) 2. STIMAT|...CU MULT FAST 3. DE VI}| SPECIAL| (fem) 4. SIT| 5. GRAJD URIA{ 6.FIR. 7. AIDOMA 8. PRIMA LITER|... VOCAL| REZOLVARE NR ANTERIOR. PRIMARIA-GARA-OSTENI-CERTAT-M-ADICEDA-CE-POLITIA-IDEAL-INICA-SOLI-RE-EO-A-PARINTI-RABLA-NE-IA-CIRA-UNT-ETUVE-ENORIAS-ARAC

3

4

1 2 3 4 5 6 7

5

6

7

8

1. }IGANCA DE LA... (pictur\ de NICOLAE GRIGORESCU) 2. INSOLA}IE 3. LAUDE MOTIVATE 4. LINIE NE...FERAT| 5. RENUMIT PICTOR RENASCENTIST 6.PREZENT 7. POFTIM! 8. UNU ROMAN ORIZONTAL-VERTICAL LA FEL

8

Ilie Georgian

S\rb\tori Ortodoxe - Rânduieli Biserice[ti 21.10.2009 - 22.11.2009 21 M †) Sf. Cuvio[i M\rturisitori Visarion, Sofronie, Sf. Mc. Oprea, Sf. Preo]i M\rt\rturisitori Ioan din Gale[ [i Moise din Sibiel; Cuviosul Ilarion cel Mare 22 J Sf. Ierarh Averchie al Ierapolei, întocmai cu apostolii; Sfin]ii 7 tineri din Efes 23 V † Sf. Apostol [i Ierarh Mc. Iacov al Ierusalimului, ruda Domnului; Cuv. Ignatie 24 S Sf. Mare Mc. Areta; Sf. Mc. Sevastiana; Sf. Mc. Valentin; Cuv. Proclu 25 D Duminica a 23-a dupa Rusalii Sf. Mc. Marcian [i Martirie; Sf. Mc. Valerian; Sf. Tavita 26 L † ) Sf. Mare Mc. Dimitrie izvorâtorul-de-mir; Pomenirea marelui cutremur din Constantinopol (anul 740) 27 M † ) Cuv. Dimitrie cel nou de la Bucure[ti; Sf. Mc. Nestor; Sf. Procla, sotia lui Pontiu Pilat 31 S Sf. Apostoli Stahie, Amplie, Urban, Narcis, Aristobul [i Apeles; Sf. Mc. Epimah din Egipt; Sf. Mc. John (Kochurov) din Chicago (1917) 1 D Duminica a 22-a dupa Rusalii Sf. Doctori f\r\ de argin]i Cosma [i Damian din Asia Mic\ 6 V Sf. Ierarh M\rturisitor Pavel al Constantinopolului; Cuviosul Luca 7 S Sfin]ii 33 de Mucenici din Melitina; Cuv. Laz\r Stâlpnicul 8 D Duminica a 24-a dupa Rusalii †) Soborul Sfin]ilor Arhangheli Mihail [i Gavriil, [i al tuturor cere[tilor [i f\r\-de-trup Puteri 13 V †) Sf. Ier. Ioan Gur\ de Aur, Arhiepiscopul Constantipolului 14 S † Sf. Apostol Filip; Sf. Ierarh Grigorie Palama 15 D Duminica a 25-a dupa Rusalii (Începutul Postului Cr\ciunului) (Dezlegare la pe[te) 16 L † Sf. Apostol [i Evanghelist Matei 20 V †) Cuviosul Grigorie Decapolitul; Sf. Ierarh Proclu al Constantipolului; Sf. Mc. Dasie de la Durostor si Anatolie (Înaintepr\znuirea Intr\rii Maicii Domnului în Biseric\) 21 S (†) Intrarea în biseric\ a Maicii Domnului (Dezlegare la pe[te) 22 D Duminica a 26-a dupa Rusalii (Dezlegare la pes,te)

BUIA VALENTIN CU B|L|{ESCU CORINA ILEANA 26.09.2009 ANASON COSTINEL CU ION MIHAELAADRIANA 05.09.2009 ION MIHAI CU NEGREA MIHAELA 12.09.2009 STAN VASILE CU VOICILA CAMELIA 26.09.2009

LA MUL}I ANI!

DECESE DEGERATU VIRGIL GEORGE - RACARI 19 ANI VOICU NICULAE - GHIMPA}I 81 ANI ALIONTE LIXANDRA - COLACU 70 ANI IONESCU FLOAREA - COLACU 79 ANI OPREA ION - R|CARI 80 ANI N|STASE FLOAREA - R|CARI 71 ANI B|LEANU FLOAREA -R|CARI 73 ANI

IANCU FLORIN ADRIAN - 25.08.2009 POTOP IONU}-ANDREI-NICU{OR- 01.09.2009 CIOBANU MIHAI-ALBERTO -25.08.2009 LEMNARU ALEXANDRU-MARIAN- 06.09.2009 Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

Publicitate

Octombrie 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

pagina 20 Confort [i grij\ pentru clien]i, ^ntr-o atmosfer\ select\, la restaurantul din R\cari.

Preparate bune la pre]uri f\r\ concuren]\!

S.C. MEGA MEGA CONSTRUCT METAL METAL S.R.L S.R.L Fabrica: {os Bucure[ti-Târgovi[te- DN.71 R\cari/Dâmbovi]a ROMANIA Tel./Fax: (004) 0245 658 285 -87 Mobil: 0721246802; www.megadoor.ro; office@megadoor.ro

In zilele de VINERI 30 Octombrie 2009 - GHIMPATI (la magazinul satesc) si MARTI 03 Noiembrie 2009 - RACARI (la sediul prim\riei), ^ncepând cu ora 10:00 pute]i beneficia de consult oftalmologic gratuit

E! ~N RAT

Magazin Pesticide ofer\ pentru prim\vara anului 2009: - Semin]e de calitate (legume, lucerna, porumb, gazon) etc.

- Pesticide. - Consultan]\ - Gratuit - Furaje - concentrate pentru pasari Adresa: Strada spre Ghimpati, nr 59 - Deschis ^n fiecare zi inclusiv Sâmbata [i Duminica. Telefon: 0788899800

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i Aluminiu Instala]ii sanitare termice [i electrice PRE}URI AVANTAJOASE Tel: 0723 584 507; 0767 858 301 Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com Str. Ion Ghica, nr. 65 -Ghergani

CABINET STOMATOLOGIC V| A{TEPT|M LA CABINETUL STOMATOLOGIC (FARMACIA TUDAL, ETAJ I) TEL: 0724630875; 0769667897 INTRI FAR| TEAM|, IE{I F|R| DURERE ELECTROTERAPIE LASERTERAPIE ULTRASONOTERAPIE

F|R| DURERI ARTICULARE DR. CARP MARIOARA 0245658250

SC PRODLIGNUM SRL SOCIETATEA NOASTR| COMERCIALIZEAZ| TOAT| GAMA DE BETOANE LA STANDARDE EUROPENE Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT

Str. Industriilor, Ghergani

Colectivul redac]ional: Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Prof. Ion Livede, consilier Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. Ioan Ciobanu, colaborator Procesare- Tehnoredactare Ruben Dumitru , IT Niculae Constantin, IT REDAC}IA Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro

Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere Bucure[ti ISSN: 1844-7678

Strada Ana Ipatescu num\rul 111, R\cari Telefon: 0745080709 Dl. Radu Marin

Farmacia SC. TUDAL SRL O farmacie care r\spunde la toate suferin]ele dumneavoastr\

TELEFON, 0722.881.238 Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dvs. la urmãtoarea adresã de e-mail: primar_racari@yahoo.com

Domnule P r i m a r , M\ numesc________________________________________ [i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:__________________ __________________________________________________ __________________________________________________ __________________________________________________ __________________________________________________ ________________________ P | R E R E A TA C O N T E A Z |

Telefon 0245-658.859 SC. Agromar R\cari, Dâmbovi]a, vinde din stoc s\mân]\ de grâu [i orz - produc]ie 2009

...doar dac\ o spui!

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

cyanmagentayellowblack

Tel: 0745.219.111