Ziarul nr 17 optimizat

±

±

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

www.primariaracari.ro

Decembrie 1989! Student anul I la Facultatea de Agricultur\ - Bucure[ti.

16 decembrie 1989. Ie[ind la mici cump\r\turi ^n zona Universit\]ii de Stiin]e Agricole [i Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti, am crezut c\ particip la turnarea unui film. Pentru prima dat\ am v\zut, ^n realitate, solda]i echipa]i "ca de r\zboi", c\[ti metalice, armament, masc\ de gaze etc. Toate acestea asupra unor solda]i care patrulau ^n jurul Universit\]ii. Aveam s\ aflu peste câteva ore c\ la Timi[oara izbucnise Revolu]ia Român\ [i toate centrele universitare erau sub supraveghere strict\ de c\tre armat\ [i securitate.

Era alarma general\. Se ^ncerca un control general a tot ce ar fi putut reprezenta o for]\ de r\zvr\tire contra regimului comunist din acea vreme. La Timi[oara, izbucnise revolu]ia; oamenii ie[eau ^n strad\ [i scandau pentru prima dat\: Jos comunismul, Libertate, Azi ^n Timi[oara, mâine ^n toat\ ]ara!

A[a s-a ^ntâmplat… Revolu]ia a izbucnit rapid in toata tara, mai ales la Bucuresti.

Din p\cate au ap\rut [i primele victime ale revolu]iei; mai degrab\, victime colaterale.

Am participat ^n acele zile la ap\rarea Universit\]ii. De cine o ap\ram? Da. De

De interes general

terori[ti. Care terori[ti?! Nici eu [i nici al]ii ^nc\ nu [tim.

Da, ^n acele zile, m\ aflam ^n Bucure[ti pe "baricadele" revolu]iei din Agronomiei. Am renun]at repede, poate prea repede, când am v\zut cine ^ncepuse s\ comande ^n zon\. La câteva case de Universitate, locuin]a generalului Vlad, [eful securit\]ii, era pr\dat\ cu basculanta…

Nu am devenit "erou al revolu]iei", chiar dac\ am fost "acolo", aproape de miezul ei, sub cerul plin de trasoare. Finalul l-am v\zut, ce-i drept, la televizor, ^n lini[tea c\minului [i nu ^n zgomot de mitraliere.

Am revenit la facultate dup\ ce se f\cuse lini[te ^n Bucure[ti [i cei care f\ceau ordine ^n zilele revolu]iei, f\ceau ordine [i ast\zi: propuneau schimb\ri de discipline, elimin\ri de profesori etc care mai de care mai n\stru[nice...

Au trecut 20 de ani! Ce am f\cut ^n acest timp? Multe, dar nu suficiente; Silviu Brucan, Oracolul din D\m\roaia, fost nomenclaturist, semnatar al Scrisorii celor [ase, coordonator al politicii post-decembriste, ^[i manifesta reticen]a fa]\ de "^nv\]area democra]iei", ^n 20 de ani. Una din c\r]ile sale "De la capitalism la comunism [i retur" arat\ traseul s\u politic [i numeroasele experien]e tr\ite ^n via]\. Nu i-a fost foarte greu s\ aprecieze intervalul de timp necesar pentru a st\pâni democra]ia.

Din p\cate, a avut mare dreptate.

Disolu]ia autorit\]ilor [i eliberarea unor for]e "nocive", ]inute ^n frâu de regimul anterior au adâncit pr\pastia ^ntre semeni, au accentuat dispre]ul fa]\ de aproapele t\u, lipsa de respect fa]\ de ce te ^nconjoar\.

Departe de a folosi sintagma "pe vremea noastr\" dar, totu[i, gândul m\ duce la

respectul pe care-l impuneau dasc\lii ^n fa]a elevilor. F\r\ a evoca nume, de team\ s\ nu omit pe cineva, jos p\l\ria ^n fa]a acestora!

Cum po]i cataloga comportamentul unor elevi, care atunci când jignesc un profesor, li se pare ceva normal, mergând pân\ acolo, c\ au f\cut o mare bravur\ când ^l [i mai "ating".

Desgust\tor! Jalnic! {i atunci ne ^ntreb\m, uneori retoric, ce am f\cut ^n 20 de ani? Ce s-a ^ntâmplat pe strad\, chiar avem mai multe ma[ini [i mai pu]ini oameni!?

Uneori da. Dar s\ nu generaliz\m, s\ nu c\dem ^n latura pesimist\. Avem [i olimpici, avem personalit\]i care fac cinste acestei ]\ri. Cât va fi nevoie s\ tr\im [i s\ ne comport\m, ca ^n vest?!

Greu de spus. De ce?! Pentru c\ ^mi vine ^n minte un episod, tr\it cu ceva ani ^n urm\, când am avut [ansa s\ traversez Europa pân\ ^n Danemarca, la Marea Nordului. Cale lung\, nu-i a[a?

Am circulat cu autocarul condus de doi [oferi tineri care mergeau ^n Europa de câ]iva ani. Comportament impecabil, ca [oferi dar [i ca turi[ti, timp de 15 zile cât a durat deplasarea. Am revenit ^n ]ar\ [i la câtiva km de Arad, ^ntr-o parcare, cu ]igara ^n col]ul gurii [i cu o senin\tate debordant\ , unul dintre ei, ia co[ul cu ambalaje din autocar [i-l arunc\, pur [i simplu, la marginea parc\rii... Am r\mas stupefiat, mai ales c\ nu am rezistat [i i-am repro[at gestul f\cut. M\i, loane, doar ai traversat Europa [i ultimul muc de ]igar\-l puneai ^n scrumier\, iar acum arunci ditamai co[ul de gunoi ^n parcare, nici m\car ^n alt co[? (care exist\ de altfel).

R\spuns f\r\ replic\: "Las\ domnu', c\ suntem ^n România!!!" {i România merit\ aceast\ soart\? Se pare c\ da, din p\cate …. Se va face bine Ion vreodat\? Eu, unul, mi-am pierdut orice speran]\.

pag. 12-13

pag. 4-5

(urmare urmare ^n pagina 2) 2

Voturi, ^n procente, acordate lui Traian B\sescu

pag. 8

pag. 3

±

cyanmagentayellowblack

An II, nr. 17, Decembrie 2009, 16 pagini

cyanmagentayellowblack

pag. 14

±

± ±

±

Actualitate

Probabil c\ Ion are copii. Ce s\ ^nve]e de la tat\l lor?! C\ ^n restul Europei trebuie s\ men]inem cur\]enia (c\ ne amendeaz\ nenea poli]aiu’) [i ^n România ne e permis orice?

Dup\ 20 de ani de "libertate"…

S\ ne mai mir\m c\ din preajma unit\]ilor de ^nv\]\mânt strângem zilnic saci de gunoaie?

Unii "pui de [mecheri" consider\ c\ nu e[ti "cool" sau "trendi" dac\ nu arunci pe jos ambalajul de la napolitane sau pet-ul de la r\coritoare. Ca s\ nu mai vorbim de chi[tocul de la ]igar\, care dac\ nu zboar\ câtiva metri "e belea"!

Dragii mei, fi]i "de via]\", oferind colegei o floare, ajutând un coleg la o problem\, dând prioritate unei persoane ^n vârst\, la intrarea sau ie[irea din magazine; pune-]i hârtia la co[; dac\ vede]i alta pe jos, lua]i-o [i pe aceea, face]i gesturi mici, dar sincere [i "curate".

Respectul celor din jur nu va ^ntârzia s\ apar\. *** ~n ianuarie 1989, treceam ^n rezerv\ din cadrul regi-

Orice stat fiind o putere public\, organizat\ pe un teritoriu delimitat [i recunoscut de celelalte state, are rolul nu numai de a reprezenta poporul de pe acest teritoriu, ci [i de a-i rezolva interesele atât de diferite de la o persoan\ la alta sau de la un grup de indivizi la altul. Pentru a-]i îndeplini acest rol, statul î]i împarte teritoriul [i popula]ia aflat\ pe acesta în anumite zone de interese, pe baza diferitelor criterii: geografice, religioase, culturale, etc. Aceste zone - mai mici sau mai mari - sunt unit\]ile administrativ-teritoriale care de-a lungul istoriei au purtat diverse denumiri: jude], ]inut, regiune, ora[, comun\, etc. Ast\zi, conform art. 3 alin.3 din Constitu]ie, "teritoriul este organizat sub aspect administrativ în comune, ora[e [i jude]e". În toate aceste unit\]i administrativteritoriale statul a creat autorit\]i publice, care s\-l reprezinte [i s\ ac]ioneze în acestea pentru realizarea intereselor sale [i ale locuitorilor respectivi. În acela[i scop, statul a creat autorit\]i [i la nivel central, care s\-l reprezinte [i s\ asigure realizarea intereselor care se pun la acest nivel [i care apar ca ceea ce este comun [i general tuturor zonelor de interese.

Principiile de baz\ ale administra]iei

~n data de 15 decembrie 2009 am solicitat un interviu dl Achim Ion, str

±

pagina 2

Decembrie 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

sfin]irii monumentului, ale nepoatei sale, prin care-l ruga s\ vin\ acas\ pentru c\ familia [i to]i ghimp\]enii ^l a[teapt\, au smuls aplauze dar [i lacrimi de durere. Emo]ionant moment [i ast\zi când se ^mplinesc 20 de ani de când nu mai exist\; vreau s\-i mul]umesc feti]ei, Barbu Mihaela Adriana, pentru lec]ia de via]\ oferit\ nou\, celor prezen]i la eveniment. La 20 de ani de la dispari]ie, ^n numele locuitorilor ora[ului R\cari [i ^n special, al ghimp\]enilor, ^]i mul]umim Sublocotenent Barbu Petre Marian, pentru ce ai f\cut pentru noi! Jertfa ta, al\turi de a sutelor de colegi militari, sau civili, a adus libertatea dup\ care n\zuiam de atâta timp. Pentru toate acestea, ^n pozi]ia "drep]i" [i cu mâna la beret\, d\-ne voie s\-]i prezent\m onorul! Fii lini[tit, acolo unde e[ti [i ^mp\cat c\ jertfa ta nu a fost ^n zadar.

Cu recuno[tin]\ ve[nic\, odihneasc\-se ^n pace, Sublocotenent Barbu Petre Marian!

Vin s\rb\torile! Vin s\rb\torile!

Prim\ria ora[ului R\cari v\ ureaz\, dragi locuitori, s\rb\tori fericite [i la multi ani!

S\ fie pace ^n lume, s\ fie pace ^n lume, s\ fie pace, pace, pace pe p\mânt!

Pân\ data viitoare, s\ auzim numai de bine!

mentului de para[uti[ti de la Boteni. Dup\ un an [i jumatate de preg\tire. Frumoas\ "arm\", frumoas\ etap\ a vie]ii. Din fericire, sau din p\cate, nu-mi dau seama acum, am terminat ^n ianuarie [i ^n decembrie a ^nceput Revolu]ia. Primii militari care au ajuns la televiziune, au fost "para[uti[ti" de la Boteni.

Ace[tia au avut de-a-face, primii, cu gloan]ele "terori[tilor". Mul]i colegi de arme, dar din alt\ genera]ie, au c\zut la datorie ^n acele zile de decembrie. Din p\cate, chiar un coleg din R\cari, mai precis din Ghimpa]i, aflat ^n acele zile ^n permisie, este chemat de urgen]\ la unitate [i ^n ziua de 23 decembrie 1989 este r\pus de gloan]ele nemiloase ale… Ale cui? Nici ast\zi nu se [tie, din p\cate, ale cui. ~n virtutea func]iei de primar, dar [i a calit\]ii de "coleg de arme", ^ncepând cu anul 2008, memoria Sublocotenentului Barbu Petre Marian este cinstit\ cum se cuvine, cel pu]in pe plan local.

Strada principal\ din Ghimpa]i ^i poart\ numele astfel ^ncât fiecare trec\tor s\-[i aminteasc\ ^n permanen]\ c\ satul Ghimpa]i are un erou. Un mare om, ce s-a jertfit pentru ca noi, ast\zi s\ vorbim liberi, s\ c\l\torim liber, s\ avem lini[te. ~n centrul satului Ghimpa]i, monumentul ridicat ^n cinstea eroului nostru, vegheaz\ seme], parc\ a[teptându-l sâ aparâ de undeva, de departe… ~n urm\ cu un an, cuvintele induio[\toare dar pline de demnitate, rostite cu ocazia

publice locale sunt stipulate in textele Constitu]iei revizuite [i în Legea administra]iei publice locale nr.

215/2001.

Astfel, în articolul 120 din Constitu]ia revizuit\ [i republicat\ in 2003 se prev\d trei principii pe care se întemeiaz\ administra]ia public\ din unit\]ile administrativteritoriale [i anume: - Principiul descentraliz\rii, - Principiul autonomiei locale, - Principiul deconcentr\rii serviciilor publice.

In Legea 215/2001 (art. 2, alin.1), modificata si completata, se arat\ c\ administra]ia public\ din unit\]ile administrativ-teritoriale se organizeaz\ [i func]ioneaz\ in temeiul principiilor descentralizarii, autonomiei locale, deconcentrarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administra]iei publice locale, legalit\]ii [i consultarii cet\]enilor ^n solutionarea problemelor locale de interes deosebit.

Aplicarea acestor principii nu poate aduce atingere caracterului de stat na]ional, unitar [i indivizibil al României.

1. Principiul autonomiei locale.

Prin autonomie local\ se în]elege dreptul [i capacitatea efectiv\ a autorit\]ilor administra]iei publice locale de a solu]iona [i de a gestiona, în numele [i în interesul

Ana Ip\tescu - R\cari.

De ce a]i votat cu Traian B\sescu?

- Am votat cu Traian B\sescu pentru un guvern de centru-dreapta, ]inând cont ca localitatea noastr\ are o conducere de centru-dreapta, conducere care a demonstrat c\ ^n timp de numai un an [i jum\tate a realizat mai mult decât a f\cut stânga, ^n aproape 20 de ani.

Am votat astfel pentru c\ [tiu c\ la nivelul localit\]ii se afla ^n stadiul de proiect, dar [i ^n derulare o serie de proiecte care ne fac s\ privim cu optimism viitorul ora[ului Racari.

Al dumneavoastr\, Marius Carave]eanu, Primarul ora[ului R\cari!

colectivit\]ilor locale pe care le reprezint\, treburile publice, în interesul legii. Colectivitatea local\ reprezint\ totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorial\. a. Autonomia local\ se exercit\ de consiliul local [i primar, precum [i de consiliul jude]ean [i pre[edintele consiliului jude]ean, autorit\]i ale administra]iei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret [i liber exprimat. b. Autonomia local\ prive[te organizarea, func]ionarea, competen]ele [i atribu]iile precum [i gestionarea resurselor care, potrivit legii, apar]in comunei, ora[ului sau jude]ului, dup\ caz. c. Autonomia local\ confer\ autorit\]ilor administra]iei publice locale dreptul ca, în limitele legii, s\ aib\ ini]iative în toate domeniile, cu excep]ia celor care sunt date în mod expres în competen]a altor autorit\]i publice. d. In acord cu cele mai recente reglement\ri comunitare în materie s-au introdus noi articole care reglementeaz\ cooperarea [i asocierea autorit\]ilor administra]iei publice locale.

Astfel, autorit\]ile administra]iei publice locale au dreptul ca, în limitele competen]elor lor, s\ coopereze [i s\ se asocieze cu alte autorit\]i ale administra]iei publice

Suntem mândri c\ vom fi continuatorii ^nainta[ilor no[tri care au f\cut din R\cari un adevarat târg de negustori, prosper [i care ^n loc s\ ^nfloreasc\ a dec\zut continuu din lipsa preocup\rii administra]iilor locale care s-au perindat la conducerea ora[ului.

Un guvern de centru - dreapta va crea locuri de munc\, va sprijinii mica industrie, va sprijini micii fermieri, va crea condi]ii pentru afirmarea tinerilor, ^n ]ara lor, pentru c\ noi [tim s\ facem [i altceva decât s\ plant\m [i s\ culegem c\p[uni.

black

locale din ]ar\ sau din str\in\tate, în condi]iile legii.

Autorit\]ilor administra]iei publice locale le este acordat dreptul de a adera la asocia]ii na]ionale [i interna]ionale, în condi]iile legii, pentru protec]ia [i promovarea intereselor lor comune, precum [i posibilitatea de a încheia între ele acorduri [i de a participa la ini]ierea [i realizarea unor programe de dezvoltare regional\, în condi]iile legii.

Consiliile locale [i consiliile jude]ene din unit\]ile administrative-limitrofe zonelor de frontier\ au dreptul s\ încheie acorduri de cooperare transfrontalier\ cu autorit\]ile similare din ]arile vecine, în condi]iile legii. e. Autonomia local\ se caracterizeaz\ [i prin dreptul consiliilor locale de a putea hot\ra asupra particip\rii cu capital sau cu bunuri, în numele [i în interesul colectivit\]ilor locale pe care le reprezint\, la constituirea de societ\]i comerciale sau la înfiin]area unor servicii de interes public local sau jude]ean, dup\ caz, în condi]iile legii.

2. Principiul descentraliz\rii serviciilor publice.

Descentralizarea serviciilor publice reprezint\ transferarea unora din atribu]ii din competen]a autorit\]ilor administra]iei publice centrale de specialitate c\tre un organism determinat, un serviciu public deterCum vede]i viitorul ora[ului R\cari dup\ rezultatul alegerilor din 06 decembrie 2009?

- Ca om care lucreaz\ ^n agricultura, deci sunt un om activ antrenat ^n progresul societ\]ii, consider c\ dl Traian B\sescu ^mi garanteaz\ egalitatea ^n fa]a legii, c\ to]i vom avea acela[i drepturi [i acela[i ^ndatorii.

Am aprobat ideea ca trebuie ajustate salariile speciale ca [i pensile, care nu trebuie s\ aib\ un cuantum mai mare decât contribu]ia salariatului la fondul de pensii. Ca agricultor mi se va asigura dreptul de a putea s\ accesez [i eu fonduri europene pentru modernizarea activit\]ii agricole ca mic fermier, pentru ca ^n “guvernarea T\riceanu”, am f\cut proiecte, am ob]inut aprob\ri, dar

minat, din unit\]ile administrativteritoriale.

Descentralizarea serviciilor publice implic\ organizarea unor servicii publice pe plan local, dotate cu un anumit patrimoniu [i organe proprii.

Descentralizarea în administra]ia public\ este un regim juridic în care rezolvarea problemelor locale nu se mai face de func]ionari numi]i de la centru ci de c\tre cei ale[i de corpul electoral. În acest regim administrativ, statul confer\ unor autorit\]i publice [i dreptul de exercitare a puterii publice în unele probleme. Acest regim juridic se fundamenteaz\ în plan material pe un patrimoniu propriu al unit\]ilor administrativ-teritoriale, distinct de cel al statului, care asigur\ mijloacele necesare pentru satisfacerea intereselor locale.

Descentralizarea administrativ\ const\ în recunoa[terea personalit\]ii juridice unit\]ilor administrativ-teritoriale, existen]a autorit\]ilor publice care le reprezint\ [i care nu fac parte dintr-un sistem ierarhic subordonat centrului, precum [i transferarea unor servicii publice din competen]a autorit\]ilor centrale c\tre cele locale.

(va urma)

SECRETAR jr. Octaviana Ene când am ajuns la banca nu au mai avut fonduri.

Cum vede]i, ^n viitor, activitatea ^n agricultur\?

- Sper ca noi produc\torii ^n agricultur\ s\ fim ajuta]i s\ putem s\ ne valorific\m produc]ia agricol\ prin crearea de centre de achizi]ii, la pre]uri reale [i s\ nu mai fim jecm\ni]i de tot felul de “intermediari”.

Sper ca agricultura României s\ fie subven]ionat\, a[a cum se ^ntâmpl\ peste tot ^n Europa, s\ putem face fa]\ concuren]ei produselor agricole europene care au invadat pie]ele din România.

S\ punem gândul pe treab\, s\ l\s\m comoditatea pentru ca munca va fi adev\rata m\sur\ a ca[tigului fiec\ruia.

Redac]ia

±

± ±

De interes general

Decembrie 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

pagina 3

±

V\ prezent\m al\turat scrisoarea de felicitare a MAIInspectoratul de Poli]ie Dâmbovi]a, adresat\ Poli]iei Comunitare - R\cari, pentru modul cum a ac]ionat ^n perioada alegerilor.

±

black

±

± ±

±

Actualitatea ^n imagini

Decembrie 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

pagina 4

To]i copiii au a[teptat cu ner\bdare venirea Mo[ului. Calea[ca lui Mo[ Cr\ciun a fost frumos ^mpodobit\ de c\tre Cr\ciuni]e iar cei doi cai au pornit seme]i, ^n sunete de clopo]ei, c\tre [colile din ora[, acolo unde copiii a[teptau cumin]i. {coala R\cari

{coala Ghimpa]i

La {coala R\cari, copiii au intâmpinat ^n sunet de colinde pe Mo[ Cr\ciun [i cr\ciuni]ele, iar cadrele didactice au ^nso]it copiii la primirea darurilor fiind foarte ordona]i [i cumin]i

~n ora[ul nostru ^nva]\ 860 copii, din care 196 ^n gradini]e, 320 ^n ciclul primar [i 344 ^n ciclul gimnazial. Mo[ Cr\ciun a preg\tit daruri pentru to]i ca [i pentru cadrele didactice.

Prima destina]ie este {coala Ghimpa]i, acolo unde ne-au a[teptat copiii de la gradini]a cât [i cei mari. Am ascultat poezii frumoase [i colinde iar mo[ul a mul]umit tuturor pentru programul oferit.

±

cyanmagentayellowblack

±

Actualitatea ^n imagini

Decembrie 2009

pagina 5

Ziarul Prim\riei R\cari

{coala Colacu

Un grup de copii i-au cântat Mo[ului, dup\ datin\, colinde. {coala Colacu a fost urm\toarea destina]ie pentru Mo[ Cr\ciun. Aici copiii au a[teptat cumin]i [i cu emo]ie cadourile.

Scoala Ghergani

{coala Mavrodin

La Ghergani, copiii au a[teptat ^mpreun\ cu parin]ii venirea Mo[ului. Cr\ciuni]ele au ajutat la distribuirea darurilor iar p\rin]ii au apreciat evenimentul.

Cu acea[i atmosfer\ de bucurie copiii l-au ^ntâmpinat pe Mo[ Cr\ciun la Mavrodin, num\rul de poezii recitate ^n fa]a mo[ului dep\sind a[tept\rile...

Asear\ pe asfin]it

Dup\ ce to]i copiii au primit darurile, Mo[ Cr\ciun a plecat ^mpreun\ cu cele dou\ Cr\ciuni]e c\tre alt\ destina]ie, l\sând ^n urm\ aproape 1000 de copii ferici]i...

La mul]i ani tuturor!

Asear\, pe asfin]it, Mândr\ stea ne-a r\s\rit.

Dup\ care noi ne-am dus, S\-l c\ut\m pe Iisus.

Pe fiuul Mariei, În p\mântul Galileii.

Zice-se c\, Maria Din cas\-n cas\ umbla, S\ nasc\ pe Mesia. {i'ntr-o pe[ter\ a intrat, De nimeni nu s-a 'ntrebat.

Aici Domnul s-a n\scut, Ce l-am a[teptat de mult. Îngerii, cu flori în mân\, Împletesc mândr\ cunun\.

Pe cunun\-i scris frumos, Ast\zi s-a n\scut Hristos.

cyanmagentayellowblack

±

±

Viata cultural\

Decembrie 2009

pagina 6

Ziarul Prim\riei R\cari

Ar fi avut 40 de ani…

Prof. Vasile V T\nase.

Prof. Ion Livede ~n evolu]ia literaturii române, Ion Minulescu (1881-1944) se distinge ca un poet de o aleas\ ]inut\ artistic\, sintez\ stralucit\ de ironie [i umor, cultivând o poezie de un excesiv lirism sentimental, avântat\, muzical\, cu versuri caden]ate, ^n ritm de cascad\. "{tegar al poeziei simboliste", cum ^l numea Eugen Lovinescu, Ion Minulescu aduce, ^n pragul secolului al XX-lea, un suflu nou ^n lirica româneasc\, cu v\dite influen]e din simbolismul francez, dar cu o retoric\ proprie artistului boem, st\pânit de voluptatea vie]ii de trubadur. Când, ^n 1908, Ion Minulescu publica primul s\u volum de versuri "Roman]e pentru mai târziu", poetul era pe deplin convins de noutatea artei sale, dar [i de faptul c\ receptarea sa imediat\ va fi respins\ de cititorul de poezie tradi]ional\. Poate, nu ^ntâmpl\tor, artistul deschidea volumul s\u de debut cu poezia "Roman]a noului-venit", manifest poetic al esteticii simboliste: "Str\inule ce ba]i la poart\,/De unde vii/{i cine e[ti?.../Str\inule de lumea noastr\,/R\spunde-ne de unde vii,/Prin care lumi tr\i[i co[marul nepovestitelor pove[ti/{i-n care stea g\si[i coloarea decoloratei nebunii?...// De unde vin?/Eu vin din lumea creat\ dincolo de zare - /Din lumea-n care n-a fost nimeni din voi,/ Eu vin din lumea-n care/Nu-I cer albastru,/{i copacii nu-s verzi, a[a cum sunt la voi,…// Deschide]i poarta dar,/{i-n cale/Ie[i]i-mi to]i cu foi de laur…// Dar poarta a r\mas ^nchis\ la glasul artei viitoare. ………………

Era prin anul UNA MIE {I NOU| SUTE OPT ^mi pare.

Departe de valoarea artistic\ a lui Mihai Eminescu, Lucian Blaga sau Tudor Arghezi, Ion Minulescu nu este totu[i un poet minor. El [i-a câ[tigat notorietatea gra]ie simplit\]ii poeziei sale - infuzie lirica de sentimentalism [i muzicalitate, de imagistic\ [i grandilocven]a, de duio[ie [i blânda nelini[te.

Abrupt\, fulminant\, retorica, lirica minulescian\ ofer\ un spectacol unic prin diversitate tematic\, prin multitudinea simbolurilor [i motivelor poetice, prin noutatea imaginilor artistice.

Ion Minulescu, fiul de negustor de la Slatina, unde - spunea el, glumind ironic, - Sunt fete frumoase …”cu ochii mari cât strachina", este prin excelen]\, un poet citadin, ora[ul oferindu-i tr\iri insolite [i voluptatea declam\rii "Roman]elor" sale, adesea inso]ite de muzica, ^n spectacole special organizate pentru prieteni sau pentru un public restrâns, st\pânit de gustul artei poetice. ~n aceste clipe sublime, poetul devenea actor redutabil, recitându-[i poeziile cu intona]ii specifice, cu gesturi largi, teatrale. De aici [i popularitatea sa, câ[tigat\ ^n timp, poetul atingând gloria literar\ ^n perioada interbelic\. ~n "Roman]e pentru mai târziu", registrul liric minulescian este dominat de tema iubirii. Spre deosebire de eminescu, pentru care iubirea reprezint\ un sentiment etern, ^n\l]\tor, innocent, iar femeia iubit\ - o madon\, o sfânt\, pentru Ion Minulescu ve[nicul petrec\re], prieten al cafenelei - iubirea este ceva "efemer", "bibelou de por]elan", iubita ideal\ fiind femeia ^ntâmpl\toare pe care o adora patetic dar [i o iart\ pentru eventuala infidelitate: "Eu [tiu c-ai s\ m\-n[eli chiar mâine…/Dar fiindc\ azi mi te dai toat\,/Am s\ te iert - /E vechi p\catul/{i nu e[ti prima vinovat\"… (Celei care minte).

Trec\toare, redus\ doar la clipa de senzualitate, iubirea la Ion Minulescu poart\ aura ceremonialului, fiind plasat\ ^ntr-un decor

potrivit pentru actul imbr\]i[\rii: "~n cinstea ta,/Cea mai frumoas\ din toate fetele ce mint,/Am ars miresme-otravitoare ^n trepieduri de argint,/~n pat ]i-am pres\rat garoafe - /{i maci - /Tot flori ^nsângerate - /{i cu parfum de brad p\tat-am dantela pernelor curate,/Iar ^n covorul din perete ca [i-ntr-o glastr\ am ^nfipt/Trei ramuri verzi de l\mâi]\/{i-un ram uscat de - Eucalipt"…// Deci vino/Vino [i desprinde-]i din pieptenul de filde[ p\rul,/~nfige-]i ^n priviri Minciuna/{i-n caldul buzei adev\rul"…// {i-a[a, t\cu]i - /Ca dou\ umbre, trânti]i pe mald\rul de flori - /S\-ncepem slujba-n miez de noapte/{i mâine s-o sf\r[im ^n zori!" (Celei care minte) Ion Minulescu, poetul trubadur, nu crede ^n dragostea absolut\, ^n perenitatea iubirii - "Scurt\ nebunie" - , cum o nume[te, dar spre care n\zuie[te totu[i, trezindu-i ^n suflet regrete târzii: "Tu crezi c-a fost iubire adev\rat\…/Eu cred c-a fost o scurt\ nebunie…/Dar ce anume-a fost,/Ce-a vrut s\ fie/Noi nu vom [ti-o poate niciodat\...//A fost un vis,/Un vers,/O melodie,/Ce n-am cântat-o, poate, niciodat\…// Tu crezi c-a fost iubire-adev\rat\?/ Eu cred c-a fost o scurt\ nebunie!

(Celei care pleac\) Iubirea - sentiment trec\tor - se uit\, iar o iubire pierdut\ las\ loc altei iubiri, pare s\ afirme nostalgic poetul: "{i-ai s\ m\ ui]i - /Ca prea departe/{i prea pentru mult timp porne[ti!/{i-am s\ te uit - Ca [i iubirea e scris\-n legile-omene[ti" (Trei lacrimi reci de c\l\toare). ~n concep]ia artistic\ a lui Ion Minulescu, femeia iubit\ este femeia amant\, femeia de-acum [i din totdeauna, femeia pe care o idolatrizeaz\ totu[i, chiar dac\ i-a-n\bu[it "de-a pururi cântul": "Amante cu ochi verzi,/Amante cu ochi adânci ca fundul z\rii/{i buze calde-nsângerate/Ca-albastru-n ceasul ^nser\rii,/ Voi, ce-a]i murit de mult/ {i totu[i nu v-a]i g\sit ^nc\ mormântul,/ Sub ce ferestre-nveci ^nchise [i cu perdelele l\sate/Mi-a]i ^ngropat de-a pururi cântul?"

(Roman]a amantelor de ieri).

Ion Minulescu - ^ndr\gostitul nestatornic adora, a[adar, iubirea fugar\, senzual\, ceremonioas\, tr\it\ totu[i plenar, conform dictonului latin "Carpe Diem!" Prinde clipa!: "~n seara când ne vom iubi - /Ca va veni [i searaaceia - /~n pat vom presara buchete de trandafiri [i chiparoas\,/ Ne vom ^nchide-apoi ^n casa/ {i vom zvârli ^n strada cheia…// {i-nseara când ne vom iubi/ Te-oi ^ntreba/ Ca [i pe multele pe care le-am ^ntrebat naintea ta:/ - Voie[ti s\ nu mai fii a mea?"

(Roman]a f\r\ muzic\).

Fascina]ia dragostei nu are margini [i poetul, extaziat de frumuse]ea femeii iubite, recurge la nesf\r[ite ^ntreb\ri, ^ncercând s\ deslu[easc\ m\car ceva din enigmatica ei f\ptur\: "De ce-]i sunt ochii verzi - / Coloarea wagnerianelor motive/ {i p\rul negru ca gre[eala imaculatelor fecioare?/ De ce-]i sunt buzele p\tate de violete trec\toare?/ {i m\inile de ce-]i sunt albe ca albul tristelor altare/ Din Babilon,/ {i din Ninive?...// De ce te pleci spre cel mai tânar dintre poeti/ {i-i strângi cu sete/ ~n palme capul,/ Ca-ntr-o gheara de vultur ^nsetat de sânge, / {i din]ii t\i/ De ce-i picteaz\, ^n rozu-obrajilor motive Asiriene,/ Din poemul tr\it de sfintele poete/^n noaptea altarelor p\gâne/ Din Babilon/ {i din Ninive?..." (Celei mai aproape) La Ion Minulescu, dragostea nu se petrece ^n tain\, ca la Mihai Eminescu, ci oriunde [i oricând, stând sub pecetea incertitudinii [i fragilit\]ii: "Ca ne iubim - {i-o [tie lumea toat\ - / E-adev\rat;/ Dar cât ne vom iubi/ Nici noi nu [tim, nici lumea nu va [ti…/{i nu vom [ti-o poate, niciodat\…" (Roman]\ f\r\ muzic\)

Sentimentul iubirii, poten]at de tr\irea intens\ a clipei, penduleaz\ continuu ^ntre victoria poetului ^ndr\gostit sau a iubitei, femeia adorat\ fiind, adesea, ^nvins\: "{i aminte[te-]i seara-n care - / Sunt ani de-atunci - / Ca [i-ast\ sear\,/ Veneam ca primii oameni/ Pe drumul celor da]i afar\/ Din raiul primei fericiri…//{i-acum d\-mi mâinile,/ D\-mi ochii,/ D\-mi gura,/ D\-mi via]a toat\,/ S\rman\nvins\,/ Da-mi trofeul victoriei,/ Iar mâine-n zori/ Fii liber\ din nou/ {i-ntoarce din drum pe noii-nving\tori!/ (Roman]a celei ^nvinse).

Exista, ^n imagistica liricii erotice minulesciene [i ecouri din sublim\ liric\ erotic\ eminescian\, accentuând frumuse]ea clasic\, etern\, a femeii - mereu izvor de inspira]ie, de iubire [i de speran]a divin\: "Tu pari o statu\ furat\, de-amantul t\u dintr-un muzeu/ ~n care-n vremile de alt'dat\/ Veneau b\trâni s\ se ^nchine,/ Ca pagii/ Ce mureau sub ochii r\ut\cioaselor regine/ Sau ca martirii-n adorarea trimisului lui Dumnezeu" (Roman]a celei care trece).

Este Ion Minulescu un poet simbolist? Da! Ion Minulescu este un poet simbolist, f\r\ a atinge ^ns\ dimensiunea artei simboliste a lui George Bacovia. Toate elementele care definesc estetica simbolist\ le ^ntâlnim ^n poezia lui Ion Minulescu: Muzicalitatea.

Poezia minulescian\ cânt\, dominant\ fiind muzicalitatea exterioar\, cu ecouri din francezul Paul Verlaine, care afirma, ^n acest sens: “De la musique avant toute chause” muzica ^nainte de toate [i din romanul {tefan Petica - "Suavul visitor" - , autorul ciclului de poezii "Când vioarele t\cur\"; Sugestia. Poezia minulescian\ sugereaz\, prin intermediul simbolurilor, un anume fior al existen]ei, o anume stare a sufletului [i a spiritului, simbolurile sale predilecte fiind "Culorile" [i cuvântul "Trei": "Mi-am zis: voi scrie/Trei romante…//Iar pentru a treia/Voi alege tot ce-i mai trist - /Voi scrie-o a[a/ Ca-n versul ei s\ plâng\ glasul/ Triste]ii nop]ilor polare/ {i-n versul ei voi pune verde-/ Un verde mocirlos, {i-n care/{i-or ^ngropa ^n veci iubirea acei ce n-o vor mai cânta…"

(Roman]a celor trei roman]e) sau: "Cheia ce mi-ai dat asear\ - /Cheia de la poarta verde - /Am pierdut-o chiar asear\!...Dar ce cheie nu se pierde?// {i-am r\mas ^n turnul gotic - /Turnul celor trei blazoane/al Iubirii, al Speran]ei, al Credin]ei viitoare".

(Roman]a cheii) sau: “Ne-am cunoscut ^n ]ara-n care-alt dat\/ Manon Lascaut iubi pe Des Grieux/ ~ntr-un amurg de toamn\, orchestrat\ ^n violet, ^n alb, ^n roz [i ^n bleu" (Roman]a f\r\ muzic\) sau: "{i versul meu/ L-o duce poate vreun cânt\re] pân\ la tine/ Iar tu - / Cânt\ndu-l ca [i dansul/ Plângându-l poate, ca [i mine - / Te vei gândi la adorata ^n cinstea c\reia fu scris,/ {i-uitând ca m-ai uitat/ Vei smulge din cadrul palidului vis/ ~ntunecâtumi chip,/ Ca ^n ziua când te-afund\ vaporu-n zare/ {i când din ochi l\sai s\-]i pice/ Trei lacrimi reci de c\l\toare" (Trei lacrimi reci de c\l\toare); Corespondentele. - un amestec "sui generis" al sim]urilor. ~n lirica minulescian\, culorile cânt\, sunetele au culoare [i parfum.

Poet simbolist, Ion Minulescu recreeaz\ ^n "Roman]e pentru mai târziu" un univers artistic propriu, o lume reala [i o lume imaginar\, cu femei nespus de frumoase, cu Fauni, Danaide [i Sirene, imagina]ia sa migreaz\ spre t\râmuri exotice, de la Polul Nord pân\-n Sahara, ^ntr-un spa]iu geografic ilimitat, coboar\ ^n istorie, amintindu-ne de Asiria, de Babilon [i de Ninive. ~n "Roman]e pentru mai târziu", Ion Minulescu transmite un mesaj artistic emo]ionant, simplu: Oamenii, oricând ar tr\i, oriunde ar tr\i, se ^mp\rt\[esc din acela[i dulce balsam [i gust\ din aceea[i ame]itoare otrav\ - IUBIREA!

Dup\ un secol [i jumatate, ^n decembrie 1989 trâmbita lui Andrei Mure[eanu prin cunoscutele-i versuri din poezia "De[teapt\-te române!" a r\sunat din nou ^n toate punctele cardinale ale României [i, mai ales, de la Timi[oara la Bucure[ti vestind o nou\ er\. Se ^ntâmpl\ pentru a doua oar\ când romanii mobiliza]i de aceste versuri erau chema]i la lupt\ pentru libertate [i dreptate social\. ~n timpul acesta, (decembrie 1989) caporalul Barbu Petre Marian, n\scut ^n satul Ghimpa]i, ^n anul 1969, era militar ^n termen la o unitate de para[uti[ti din localitatea Boteni Dâmbovi]a [i se afla ^n concediu ^n satul natal. Fusese nominalizat de c\tre superiorii s\i s\-[i petreac\ s\rb\torile de iarna ^n sanul familiei pentru merite deosebite ^n preg\tirea militar\ a lui [i a solda]ilor din grupa pe care o comanda, ^n calitate de caporal. El era cel mai mare din cei trei copii ce-I avea familia Barbu Nicolae, o familie modest\ de oameni harnici [i cu credin]\ ^n Dumnezeu.

Serios [i perseverant, dup\ cele 10 clase de cultur\ general\ [i [coala profesional\, avea un loc stabil de munc\ ^ntr-o intreprindere din Târgovi[te ca muncitor strungar. Cum spuneam, ^n zilele fierbin]i din 1989 Marian se afla ^n concediu binemeritat. Mama lui , foarte mândr\ de feciorul ei, pentru ca nu orcine face armata la para[itism, i-a sp\lat hainele, le-a c\lcat [i le-a ^mpachetat cu mare grij\ pentru ziua când se va re^ntoarce la unitate.

Numai c\ ^n noaptea de 21 decembrie, telefonul a sunat - singurul telefon care exista atinci la sediul CAP… de la cap\tul firului, cineva ordona ca Barbu Petre Marian s\ se prezinte de urgent la unitatea militar\. Cu toate ca cei din jur i-au sugerat s\ nu se prezinte, putând fi evocate diferite motive, el osta[ul model n-a stat nici o clip\ pe gânduri, s-a echipat gr\bit ^n straiele curate [i c\lcate de mama sa [i a plecat la gar\. ~nainte de a pleca [i-a luat r\mas bun [i le-a spus parin]ilor [i fra]ilor c\ " nu [tie dac\ se mai ^ntoarce", [i a[a s-a ^ntâmplat. A fost ^mpu[cat la datorie, ^n ziua de 23 decembrie 1989, ^n curtea Televiziunii Române. Cine [i de ce, nu se [tie nici ast\zi! Pe data de 27 decembrie a fost adus acas\ [i ^ngropat ^n preajma anului nou, ^n cimitirul din sat cu onoruri militare, fiind ridicat post-mortem la gradul de sublocotenent. ~n decembrie 2009 ar fi avut 40 de ani. Ce a urmat? Mama sa, Iulia, a c\zut ^ntr-o depresie total\ [i a murit de "inima rea" la câ]iva ani dup\ aceea. Tat\l s\u, Nicolae, a b\tut drumurile de la Târgovi[te la Bucure[ti [i de la Bucure[ti la Târgovi[te, ^n c\utarea drepturilor ^n calitate de p\rinte al unui Erou al Revolu]iei. Le-a g\sit ^n sfâr[it dup\ 20 de ani. Ca semn de aducere aminte administratia local\ i-a ridicat un monument ^n central satului [i i-a dat numele s\u str\zii principale, iar noi, ^n aceste zile, s\ ne aplec\m cu pio[enie [i s\-I aprindem o lumânare cu evlavie. Prin el s-a mai scris ^nc\ o pagin\ de glorie ^n istoria satului Ghimpa]i.

±

Pagin\ dedicat\ femeilor

pagina 7

Decembrie 2009

TORT CU CIOCOLAT| AM|RUIE Ingrediente: Blat: 6 oua, 150 gr zahar, 30 ml ulei, 1 praf de copt, 150 gr faina, 20 gr cacao, un praf sare.

Crema: 3 oua, 150 gr zahar, 100 ml lapte, 1 ciocolata amaruie 250 gr, 500 ml frisca. Decor: ciocolat\ [i frisc\.

Mod de preparare.

Blatul se realizez\ astfel: se bat albu[urile , separat ^ntr-un bol mix\m uleiul, g\lbenu[urile, sare, cacao. Când albu[urile sunt gata se amesteca u[or cu compozi]ia format\ din g\lbenu[uri, sare, ulei [i cacao. Se adaug\ treptat f\in\ amestecat\ cu praful de copt. Compozi]ia ob]inut\ se pune ^ntr-o form\ tapetat\ cu hârtie de copt ãi se lasâ la copt ^n cuptorul ^nc\lzit. Se las\ la copt, pân\ la proba prin ap\sare s\ ^[i revin\ la forma ini]ial\. Separat se ob]ine crema: ^ntr-o crati]\ se amestec\ ouale cu zah\r, ciocolat\ rupt\ ^n buca]ele, lapte [i se pun la fiert pe foc mic. Amestec\m continuu s\ nu se prind\ de fundul crati]ei. Este gata când s-a ^ngro[at. Se pune apoi la rece. Dup\ ce blatul s-a copt se las\ la rece, se taie apoi ^n trei foi.

Crema când s-a r\cit se bate fri[ca, apoi se amestec\ cu crema [i se mixeaz\ 5 minute. Dup\ toate aceste opera]iuni se umple tortul: pe o tav\ punem prima foaie - baza, un start de crema a doua foaie, un start de crema pi ultima foaie. Se ^mbrac\ tot ^n crem\, se uniformizeaz\ cu ajutorul unei spatule [i se decoreaz\ cu crem\.

Se decoreza cu ciocolata topita dupa preferinta.

Se serveste rece ca desert.

COZONAC CU NUC| Ingrediente 600 g f\in\, 1 cea[c\ lapte, 2 ou\ întregi, 2 g\lbenu[uri, 1/2, linguri]\ sare, 140 g unt proasp\t, 2 linguri zah\r, 20 g drojdie, vanilie.

Umplutura: 500 g nuci m\cinate, 350 g zah\r pisat, un praf de sare, 1/2 cea[c\ lapte.

Mod de preparare Se moaie drojdia cu o linguri]\ de zah\r [i pu]in lapte c\ldu]. Se freac\ untul cu dou\ linguri de zah\r. Se cerne în covat\ f\ina, se face loc la mijloc [i se toarn\ pl\m\deal\, o cea[c\ de lapte, dou\ ou\ întregi [i dou\ g\lbenu[uri frecate cu 1/2 linguri]\ de sare; se fr\mânt\, ad\ugând [i untul frecat spum\, pân\ face aluatul b\[ici [i se desprinde de pe mân\. Coca trebuie s\ fie ceva mai tare decât la cozonacul obi[nuit. Se las\ s\ creasc\. Umplutura: se amestec\ nucile trecute prin ma[in\ cu zah\rul pisat [i cu un vârf de linguri]\ de sare. Se op\re[te cu 1/2 cea[c\ de lapte clocotit [i se freac\ pân\ se face pasta potrivit de consistent\ (dac\ este necesar, se mai adaug\ lapte, dar cu grij\, deoarece pasta devine u[or prea moale). Aluatul crescut se desparte în dou\, se întinde prima foaie pe masa pres\rat\ cu f\in\, deasupra se întinde jum\tate din nuc\, într-un strat cât mai egal, se ruleaz\ [i se pune în form\ de tabl\, uns\ cu unt. Acela[i lucru se repet\ cu a doua bucat\ de aluat. Se ung cu ou [i se dau imediat la cuptor, f\r\ s\ se lase aluatul în form\ s\ creasc\, deoarece se fac goluri între nuc\ [i aluat.

Se coace la foc potrivit.

Cauze Cauzele favorizante ale bolilor respiratorii sunt factorii care determin\ reac]ii congestive (modific\ri circulatorii) ale mucoasei nazalei, faringelui, traheei [i bronhiilor, ale alveolelor [i ale pleurei. Aceste modific\ri mic[oreaz\ rezisten]a [i puterea de ap\rare local\ a acestor ]esuturi, ajutând sau declan[ând ac]iunea microbilor.

Aproape orice "raceal\" ^ncepe cu o rinit\ reprezentând inflama]ia [i secre]ia nazal\ abundent\.

Inflamarea mucoasei nasului poate asocia [i o afectare a faringelui (rinofaringita) ce se va manifesta cu dureri ^n gât. Adesea, o dat\ cu mucoasa nasului, faringelui [i traheii, se congestioneaz\ [i laringele; apare laringita, caracterizat\ prin tuse uscat\ [i r\gu[eal\ pân\ la pierderea vocii.

O alt\ cauza favorizant\ este ac]iunea factorilor iritan]i asupra mucoaselor respiratorii [i anume a substan]elor care exercit\ o irita]ie mecanic\ (praf, fum, pulberi minerale [i organice, scame, ciment, particule mici de origine vegetala [i

mai ales fumul de tutun) sau chimica (gaze iritante, gaze toxice, vapori iritan]i ) factori din ce ^n ce mai des ^ntâlni]i ^n prezent.

Cauzele predispozante sunt factorii care ^nlesnesc producerea inflama]iei mucoaselor respiratorii prin creearea unor condi]ii ce scad rezisten]a organismului fa]\ de cauzele determinate [i favorizante.

Sunt considerati factori predispozan]i: - defectele de anatomie nazal\ (devia]ii de sept, hipertrofii de cornet), care constituie o oarecare piedica in respiratie, in incalzirea si umezirea aerului inspirat - focarele infec]ioase cronice ale c\ilor respiratorii superioare (faringite, amigdalite, sinuzite, infec]ii dentare, supura]ii), care pot s\ provoace [i s\ intre]ina inflama]ii ale traheei, bronhiilor [i alveolelor pulmonare prin infectarea din aproape ^n aproape sau de la distan]\ (prin inhalare sau pe cale limfatic\) - st\rile debilitante pentru organism, cum ar fi bolile infec]ioase, subalimenta]ia, surmenajul, debilitatea

general\, alcoolismul, sifilisul, tuberculoza, bolile cronice de inima [i rinichi, guta, obezitatea, diabetul, tabagismul [i st\rile alergice.

Toate aceste condi]ii favorizeaz\ [i apari]ia recidivelor.

Ca factori favorizan]i pot fi men]ionate [i eforturile respiratorii repetate, abaterile de la regulile banale de igien\ (b\uturi de la ghea]\, respiratul pe gur\ când este frig [i umed, trecerea brusc\ de la cald la frig cu o ^mbr\c\minte sumar\) [i frecventarea locurilor aglomerate ^n perioada de epidemii de grip\, pojar, tuse convulsiv\.

Dr. Carp Marioara

Sarmale în foi de varz\ acr\ cu carne Timp de preparare: 3 h 30 min.

Complexitate: medie Port,ii: 6 Ingrediente: 1,5 kg varz\ acr\, 1/2 kg carne de porc, 200 g ceaf\ de porc afumat\, 50-100 g orez, 100 g ceap\, piper, ienibahar, 100 ml suc de ro[ii, o foaie de dafin, cimbru, m\rar.

Mod de preparare: Pentru sarmale, este bun\ numai varza cu foi sub]iri.

Sarmalele mici se fac numai din vîrful frunzelor foarte sub]iri, f\r\ nervuri groase. Varza prea acr\ sau prea s\rat\ se spal\ în 2-3 ape c\ldu]e, atît frunzele întregi, cît [i cele tocate. Carnea de porc sau amestecat\ cu carne de vac\ [i ceafa de porc se trec prin ma[ina de tocat, împreun\ cu ceapa c\lit\ 2 minute cu 2 linguri de untdelemn.

La toc\tur\, se adaug\ orezul sp\lat [i scurs de ap\ [i un vîrf de cu]it cu piper sau un vîrf de linguri]\ cu ienibahar, care nu este prea iute [i d\ verzei un gust foarte bun. Sare nu se pune, deoarece carnea afumat\ [i varza las\ destul\ sare. Daca este carnea grasa, se adaug\

150 ml ap\ pentru 100 g orez, iar dac\ este carne slab\, 200 ml apa pentru 100 g orez; se bat bine pîn\ cînd se încorporeaz\ în toc\tur\, ca aceasta s\ fie pufoas\ [i orezul s\ aib\ lichid în care s\ fiarb\, înainte de a se coagula carnea în jurul lui; altfel, carnea nu va mai permite apei dinafar\ s\ p\trund\ în orez, ca acesta s\-[i m\reasc\ volumul la fiert [i s\ se înmoaie.

Se a[eaz\ o foaie de varz\ în palma întins\ sau pe mas\, se pune o linguri]\ de toc\tur\, a[ezat\ ca un rulou pe l\]imea frunzei, astfel ca [i la un cap\t [i la cel\lalt al toc\turii s\ r\mîn\ 2 cm de frunz\ liber\. Se întoarce un cap\t îngust al frunzei peste rulou [i se aduce [i un cap\t lung al acesteia peste carne, rulîndu-se împreun\ pîn\ la cel\lalt cap\t al frunzei; apoi cu mîna se introduce [i cap\tul care a r\mas liber. Împachetate în acest fel, sarmalele nu se desfac la fiert. Cînd sînt gata toate sarmalele, frunzele r\mase se taie pe lîng\ nervura din mijloc, se suprapun mai multe [i se ruleaz\, apoi se taie sub]iri, ca fideaua.

Pentru fiertul sarmalelor,

se preg\te[te o oal\ de 45 l, ca acestea s\ nu dea în foc cînd fierb. Jum\tate din cantitatea de varz\ tocat\ se a[eaz\ pe fundul oalei, iar cealalt\ jum\tate deasupra sarmalelor.

Printre sarmale se pot pune buc\]i de costi]\ de porc proasp\t\ sau afumat\, des\rat\ pu]in înainte, care se serve[te cu sarmalele, dîndu-le un gust foarte pl\cut. Tot pentru arom\ [i gust se pun 1-2 foi de dafin [i circa 20 boabe de piper, o ramur\ de cimbru [i m\rar t\iat m\runt, iar pentru culoare, 100 ml suc de ro[ii, care va colora pl\cut gr\simea ce se va ridica deasupra verzei. Se toarn\ ap\ clocotit\ cît s\ le cuprind\, se acoper\ [i se las\ s\ fiarb\ la foc mijlociu pîn\

cînd dau în clocot, apoi focul se reduce. Sarmalele se pot fierbe [i în oala sub presiune în circa o or\, calculînd timpul cînd încep s\ ias\ primii vapori prin ventil; din acel moment, focul se reduce la minimum. Apa se pune pîn\ la jum\tatea sarmalelor, deoarece aceasta nu va scîdea la fiert (numai cît absoarbe orezul).

Nu se face sos la sarmale.

Se servesc cu smîntîn\ la mas\.

Sarmalele se pot preg\ti cu carne de orice animal vit\, ovine, iepure, cu piept de la orice pas\re, tocat împreun\ cu pielea groasa, sau cu pe[te.

Educatoare pensionar\ Ro[u Dumitra

Actualitate

Concursul nostru se intituleaz\ “Cea mai frumoas\ gospod\rie!“, este o reeditare a celui din 2008, dar pentru a stimula spiritul competitiv am promovat, ^n fiecare lun\, prin imagini, cele mai reu[ite gospod\rii, pe localit\]i.

Premiile sunt cunoscute: unelte agricole ^n valoare de 200.00 lei care se acord\ anual, ^n func]ie de punctaj; premiul este destinat pentru fiecare localitate astfel:

Marcu Ana- B\l\ne[ti

pagina 8

Decembrie 2009

Petre Veronica - S\bie[ti

Geantaru Georgeta - Colacu

Ciobanu Ghiorghe - Ghimpa]i

Marin Elena - Ghergani

Ghita Constantin - Mavrodin

Coman Marian - St\ne[ti

Toma Gheorghe - R\cari

cyanmagentayellowblack

Actualitate

Decembrie 2009

pagina 9

REZULTATELE ETAPEI A 17-A A LIGII A IV-A! Magia S\rb\torilor Un fulg de nea coboar\ ^n ritm de vals din ^nalt\ ^mpara]ie a cerului… leg\nându-se, se pierde prin v\zduh… trupul firav, de un alb imaculat, pur [i ginga[, pare a fi o fiin]\. Se love[te ^ncet de fereastra [i atinge p\mântul.

Se tope[te u[or l\sând ^n urm\ povestea misterioas\.

Pentru o clip\ m\ prind ^n dansul fulgilor de nea, l\sându-m\ purtat\ de ei ^n lumea viselor.

A venit iarna geroas\, lung\ [i plin\ de farmec a[a cum vine ^n fiecare an!

Mirosul puternic de scor]i[oar\, parfumul cozonacilor proasp\t sco[i din cuptor, trosnetul lemnelor din vatr\ [i torsul pisicii care se odihne[te pe bl\ni]a de lang\ pat, toate ^mi aduc aminte de copilaria mea… de zilele când mergeam pe derdelu[ cu cei de vârsta mea, când ne b\team cu bulg\ri [i f\ceam un om de z\pad\, când fratele meu meu fur\ morcovii mamei din bucatarie [i p\l\ria bunicului…

Nu am p\[it de foarte mult timp peste frontiera copil\riei [i mi-a[ dori ca adolescen]a s\ ^mi permit\ s\ p\strez undeva ^n suflet visele celei mai fericite vârste. {i acum tresar când aud glasuri de copii colindând sau clinchetele clopo]eilor, dar [i-au pierdut farmecul pe care ^l aveau atunci. ~ntotdeauna am iubit aceast\ perioad\ a anului, când cu un colind din b\trâni pe buze, al\turi de cei dragi, ^mpodobesc bradul [i a[ez sub el câte un mic cadou pentru fiecare; când st\m cu to]ii la masa [i ascult\m pove[tile bunicilor, când suntem mai buni, mai veseli, mai darnici [i ^mp\r]im zâmbete celor din jurul nostru. ~mi amintesc…când eram mai mic\ a[teptam cu ner\bdare venirea mo[ului [i ^i scriam scrisori lungi, atent\ la caligrafie [i ortografie s\ nu gre[esc , s\ nu se supere [i s\ nu mai primesc papu[a mult dorit\.

I-am scris [i anul acesta, ^ns\ dorin]ele au fost cele ale unei adolescente: fulgi de z\pad\, prieteni adev\ra]i, aproape de mine [i mult\ c\ldur\, fericire [i bucurii ^n sufletele celor dragi.

Poate mul]i vor spune c\ cer prea pu]in, ^ns\ aceste dorin]e ^l vor pune sigur pe Mo[ Cr\ciun ^n dificultate mult mai mult decât cel material.

Gânduri bune, s\n\tate, fericire [i ^mplinirea tuturor viselor! …povestea mea se ^ncheie aici, pentru moment, ^ns\ vor veni amintiri cel pu]in la fel de frumoase de acum ^nainte… Va urma!

Clasament juniori - etapa 17-a

SANDU IOANA C|T|LINA, clasa A-XII-A Uman Liceul Teoretic "Ion Ghica" R\cari!

cyanmagentayellowblack

±

Via]a spiritual\ si social\ Iat\-ne [i în Postul Na[terii Domnului, prilej de mult\ bucurie duhovniceasc\ [i de aleas\ tr\ire cre[tin\ pentru noi to]i. Vestea na[terii Pruncului Iisus pe care ne-o aduce Biserica, an de an, prin cuvântul Evangheliei, prin psalmi [i cânt\ri duhovnice[ti, cu multe [i frumoase datini specifice s\rb\torilor din acest anotimp, ne face s\ tr\im sentimente de adânc\ evlavie.

De aceea, noi to]i întâmpin\m acest luminat praznic cu credin]a nestr\mutat\ [i cu mângâierea c\ Fiul lui Dumnezeu "pentru noi oamenii [i pentru a noastr\ mântuire S-a pogorât din ceruri [i S-a întrupat de la Duhul Sfânt [i din Fecioara Maria [i S-a f\cut om" Sfânta Evanghelie ne înva]\ c\ Dumnezeu a trimis pe arhanghelul Gavriil la Sfânta Fecioar\ Maria, în Nazaretul Galileei, pentru a-i duce vestea cea bun\. Solul ceresc, închinându-i-se Precuratei Fecioare, i-a zis: "Bucur\-te, cea plin\ de har, Domnul este cu tine!

Binecuvântat\ e[ti tu între femei" (Luca 1, 28). Dar ea, întrebând cum va fi aceasta, deoarece nu [tie de b\rbat, "r\spunzând îngerul i-a zis:

Decembrie 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

BUCURIA NA{TERII DOMNULUI Duhul Sfânt se va pogorâ peste tine [i puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea [i Sfântul care se va na[te din tine Fiul lui Dumnezeu se va chema" (Luca 1, 34-35). De aici se vede limpede adev\rul c\ z\mislirea lui Iisus nu este o lucrare omeneasc\, ci una suprafireasc\, este lucrarea lui Dumnezeu-Tat\l prin Duhul Sfânt (Matei 1, 20).

Sfântul Evanghelist Luca ne precizeaz\ c\ Na[terea Domnului a avut loc în al 14lea an al domniei cezarului Octavian August; guvernator al Siriei era Quirinus, iar Galileea cu Nazaretul, unde locuia Sfânta Fecioar\ cu logodnicul ei Iosif, precum [i Iudeea, în care era Betleemul, se aflau sub conducerea regelui Irod.

Ie[ind porunc\ de la cezar ca fiecare cet\]ean s\ se înscrie la locul s\u de obâr[ie, Sfânta Fecioar\ a plecat din Nazaret în Betleem unde i s-au împlinit zilele ca s\ nasc\. " {i a n\scut pe Fiul Cel UnulN\scut [i L-a înf\[at [i L-a cul-

Î]i mai aminte[ti care este cel mai frumos dar pe care l-ai primit vreodat\? Ai fost încântat? E[ti la fel de încântat pentru c\ te iube[te Isus [i pentru c\ El ]i-a oferit cel mai bun dar posibil?

Maria se uita la Bebelu[ul ei micu] [i pre]ios, care dormea dus în bra]ele sale. S-a uitat [i la losif.

- Este perfect! [opti ea. Este f\r\ cusur. losif a zâmbit [i el. Pruncul Isus Se n\scuse, în sfâr[it! Iar Dumnezeu le d\ruise o familie. Lui losif nu-i venea s\ cread\. S-a aplecat [i a prins mânu]ele Bebelu[ului.

Toate mamele [i to]i ta]ii sunt mândri de bebelu[ii lor. Ei cred c\ pruncul lor este deosebit. Îns\ Maria [i Iosif [tiau c\ Isus era cu adev\rat un bebelu[ ca nimeni altul. Era Fiul lui Dumnezeu. Iar Dumnezeu îi alesese pe ei - pe Maria [i pe Iosif - s\ aib\ grij\ de Darul acesta

Doamna ANGHEL MARGARETA este unul dintre primii beneficiari ai centrului [i din discu]iile purtate cu dansa ^i aflam povestea.

Este nascuta in 13 martie 1978, com Runcu, sat Baleni, judetul Dambovita. Bunicii au fost pentru ea adevaratii parinti.La varsta de 3 ani a fost abuzata de catre tatal sau si din acel moment a trecut pentru totdeauna in ingrijirea bunicilor pana cand acestia au devenit neputinciosi si a fost preluata de catre institutiile de ocrotire sociala ale statului, unde a stat pana in anul 1990.

Aici a trait drama copiilor din orfelinate si nu a reusit sa termine decat 4 clase primare.Inca din copilarie a avut probleme medicale dar nimeni nu a avut timp pentru ea, a fost neglijata fizic si emotional.

cat în iesle, c\ci nu era loc pentru ei în casa de oaspe]i...

Iar Copilul cre[tea [i se înt\rea cu Duhul, umplânduse de în]elepciune, [i harul lui Dumnezeu era peste El" (Luca 2, 7; 40). Cum a fost t\inuit\ z\mislirea, la fel de necunoscut\ a fost [i Na[terea lui Iisus. Pe aceasta îngerii au vestit-o p\storilor care erau la câmp, zicându-le: " Iat\ v\ binevestesc vou\ bucurie mare, care va fi pentru tot poporul; c\ vi s-a n\scut azi Mântuitor care este HristosDomnul, în cetatea lui David" (Luca 2, 10-11). Uimirea care cuprinsese sufletele p\storilor la auzul acestor cuvinte, a sporit îns\ la ar\tarea unei mul]imi de puteri cere[ti, care l\udau pe Dumnezeu [i ziceau: " Slav\ întru cei de sus lui Dumnezeu [i pe p\mânt pace, între oameni bun\voire!" (Luca 2, 14).

A[a a venit în lume Domnul nostru Iisus Hristos care, " chip de rob luând, s-a f\cut asemenea oamenilor" (Filipeni 2, 7) " pentru a mântui

de pre], pe care Îl trimisese în lume.

Iosif a auzit în spate, în staul, ni[te zgomote înfundate. S-a întors s\ vad\ ce se întâmpla. În staul intrau înceti[or ni[te p\stori. Ei p\[eau tiptil, îndreptându-se spre locul unde Maria [i Iosif se odihneau în fân.

- Am venit s\ vedem Pruncul, au expli-

cat ei. Îngerii ne-au spus c\ Mântuitorul S-a n\scut în noaptea asta!

- Îngerii? s-a mirat Maria. Îngeri!?

P\storii le-au povestit Mariei [i lui losif totul despre cea mai minunat\ priveli[te pe care o v\zuser\ pe cer [i care avusese loc pu]in mai devreme. Le-au spus despre muzica îngereasc\ pe care o ascultaser\. P\storii au r\mas în staul pân\ târziu. Ei credeau ceea ce le spuseser\ îngerii. {tiau c\ acest Prunc era chiar Fiul lui Dumnezeu. De aceea nu

Dupa 1990 a parasit “caminul de copiii “ si s-a mutat la o sora a ei apoi la o verisoara. A dat nastere unui copil ”Anghel Ciprian Constantin” pentru ca isi dorea sa aiba un suflet aproape caruia sa-I poata oferi toata dragostea, de

SPANIA Pe 24 decembrie se obi[nuie[te s\ se ia cina, ^mpreun\ cu familia [i rudele. ~n ziua de Cr\ciun adul]ii dau cadouri copiilor.

Tot pe 24/25 decembrie, ^n Catalunia exist\ obiceiul numit "El Tio" ce are origini foarte vechi [i se s\rb\tore[te cu familia reunit\.

De Anul nou majoritatea familiilor urm\resc ^n fa]a televizorului cele 12 b\t\i de ceas (de la miezul nop]ii) de la Puerta del Sol din Madrid. Totodat\, m\nânc\ 12 boabe de strugure "norocoase" (câte unul la fiecare b\taie de ceas).

B\utura ce ^nso]e[te s\rb\torile este "Cava", un fel de [ampanie iar dulciurile dominante sunt a[a zisele "turron" PR. IOAN CIOBANU un fel de nuga cu migdale, PAROHIA COLACU cu sortimente variate [i martipanul.

GERMANIA doreau s\ plece.

Aceasta ]ar\ a d\ruit Dup\ ce a trecut un timp, iar losif [i Europei unul dintre cele Maria s-au mutat din staul într-o mai frumoase obiceiuri ale c\su]\, la u[a lor au venit ni[te str\ini. s\rb\torilor de iarn\: Ei merseser\ mul]i, mul]i kilometri, oribradul de cr\ciun. O cronentându-se dup\ o stea deosebit\. Iar steaua se oprise chiar deasupra c\su]ei ic\ german\ din 1570 acesteia. Unul dintre slujitori s-a apropi- (Bremer Zunfchronik) consemn\ deja, la acea dat\, at [i a b\tut la u[\. Cioc, cioc, cioc! existen]a practicii de a losif a deschis. A v\zut c\ ^mpodobi brazi cu hartie afar\ se aflau c\mile, slujitori colorat\, panglici, dulciuri [i ni[te c\l\tori îmbr\ca]i ele[i lumân\ri. Un alt obicei gant, care ar\tau ca ni[te german este aprinderea oameni importan]i. Erau magi câte unei lumân\ri ^n dintr-o ]ar\ îndep\rtat\. fiecare dintre cele 4 - lntra]i! le-a spus losif cu mirare în duminici care preced ziua glas. lntra]i! de Cr\ciun.

Magii au intrat [i au v\zut-o pe Maria AUSTRIA ]inându-[i Copila[ul în bra]e. Ei s-au S\rb\torile de iarn\ închinat înaintea lui lsus. Apoi le-au debuteaz\ aici ^n 4 oferit Mariei [i lui losif darurile pe care le aduseser\. Ei se închinau lui lsus prin decembrie - ziua Sfintei Barbara, patroana minerdarurile [i prin dragostea lor. ilor. ~n toate regiunile Maria [i losif au zâmbit. Dumnezeu le oferise un dar minunat - pe Mântuitorul miniere ale Austriei se desf\[oar\ festivit\]i publumii. lice, concerte de colinde, slujbe religioase [i baluri.

Anghel Margareta s-a mutat in De obicei, austriecii petrec continuare in multe alte locatii si la ajunul Cr\ciunului [i un moment dat si-a gasit linistea Cr\ciunul ^n familie. Cea alaturi de biserica baptista din mai frumoas\ contribu]ie Pucioasa care i-a oferit gazduire si a Austriei la s\rb\toarea Cr\ciunului este cunoscuajutor. tul cântec Stille Nacht.

Problemele medicale au devenit Textul sau, scris ^n anul tot mai grave si la un 1824 de pastorul Iosef moment dat dna Mohr, a fost pus ulterior pe ANGHEL MARGARETA note de c\tre profesorul nu s-a mai putut de muzic\ Franz Gruber.

MAREA BRITANIE ingriji singura si s-a ~n Ajunul Cr\ciunului se adresat “Centrului de mai ^ntâlneste [i ast\zi Criza Floarea Sperantei” din str\vechiul obicei al arderii Pucioasa. lemnelor de frasin.

Din data de 6 august 2009 dna Cei aduna]i ^n jurul focului Anghel Margareta a devenit bene- cânt\ colinde [i beau ficiara Centrului de Asistenta punci fierbinte. Casele [i ^nc\perile sunt ^mpodobite Medico-Sociala Racari unde i se cu vasc, rozmarin [i ofera un adapost care sa-i fie casa iedera. Nu lipse[te nici si unde sa se simta in siguranta, bradul de Cr\ciun decorat ingrijire medicala si protectie cu lum\n\ri, panglici [i dulciuri. Cadourile se sociala. ^mpart ^n ziua de 26 As soc. Ani Dalida Enache decembrie, numit\ de alt-

Un destin aspru

±

care ea nu a avut parte in copilarie. Si-a spus ca oricat de greu i-ar fi nu isi va lasa copilul sa duca viata pe care a dus-o ea. Dar problemele de sanatate (obezitate morbida, probleme cardiace, probleme endocrine, probleme psihice) au determinat-o sa-si dea copilul in grija statului. Imediat duapa nastere copilul sau a fost dat in grija unui asistent maternal.

poporul S\u de p\cate" (Matei 1, 21).

Dup\ cum odinioar\ îngerii [i p\storii turmelor de oi de la Betleem au vestit Na[terea Domnului nostru Iisus Hristos " cu bucurie mare", ca fiind o minunat\ lucrare cereasc\ împlinit\ pentru mântuirea oamenilor, a[a [i ast\zi, în Biserica Ortodox\, copiii [i tinerii, asemenea îngerilor, [i preo]ii p\stori ai comunit\]ilor de cre[tini, asemenea p\storilor de la Betleem, vestesc în Ajunul Cr\ciunului Na[terea Domnului, cântând troparul praznicului [i ar\tând icoana slavei Na[terii Domnului, din cas\ în cas\, iar apoi se întorc la Casa Domnului, în biseric\, s\ sl\veasc\ [i s\ laude împreun\, cu mare bucurie, taina Na[terii Domnului, iubirea milostiv\ [i minunat\ a lui Hristos pentru oameni.

V\ doresc din toat\ inima s\ tr\i]i pe deplin bucuria Na[terii Domnului, s\ duce]i peste veacuri f\clia adev\ratelor valori, iar inima s\ v\ fie pe[ter\ binecuvântat\ în care s\ Se s\l\[luiasc\ Pruncul Iisus!

LA MUL}I ANI!

pagina 10

±

fel Ziua Cadourilor.

FRAN}A Familia se reune[te ^n ajunul Cr\ciunului. Exist\ obiceiul ca membrii ei s\[i treac\ unul altuia o lumânare, ^n ordinea descresc\toare a vârstei; cel mai tân\r a[eaz\ apoi lum\narea pe masa, f\r\ s\ o sting\ [i ^ncepe cina.

ITALIA S\rb\torile de iarna ^ncep la italieni pe 13 decembrie, ziua Sfintei Lucia, [i dureaz\ pân\ pe 6 ianuarie, când se celebreaz\ Epifania. Napolitanii sunt faimo[i pentru talentul cu care regizeaz\ iesle ^n care oameni [i animale figureaz\ ^mprejur\rile na[terii lui Iisus.

RUSIA Din cauza decalajului religios rus [i cel european, Cr\ciunul cade dup\ Anul Nou, pe 7 ianuarie - data corespunz\toare lui 25 decembrie pe stil vechi.

Cr\ciunul este mai degraba un eveniment familial.

Sub influen]a occidental\, multe familii au ^nceput s\-l celebreze pe 25 decembrie, ^mprumutând pomul ^mpodobit, colindele, cadourile. Cadourile se primesc de anul Nou aduse de Mo[ Gerila [i nepo]ica lui, Zapezica.

GRECIA ~n ajunul Cr\ciunului, disde-diminea]\, copiii pornesc la colindat din cas\ ^n cas\ purtând cu ei o iesle sau o corabie miniatural\ simbolizând via]a [i mântuirea (Arca lui Noe).

Masa de Cr\ciun trebuie aranjat\ [i decorat\ cu grij\ din ajun. ~n centrul ei se pune o pâine tradi]ional\. Se serve[te curcan umplut [i ca desert, cor\bioare [i melomacaroni, o pr\jitura cu miere.

AMERICA Exuberan]a si str\lucire zilelor de Cr\ciun ^n SUA sunt f\r\ pereche ^n lume.

Aproape o luna, totul este cuprins de euforia s\rb\torilor: str\zile, cl\dirile [i oamenii particip\ din plin la un spectacol unic. Fiecare cas\ dar [i fiecare pia]\, parc sau centru comercial are pomul s\u de Cr\ciun, luminat [i ^mpodobit. ~l ^ntâlnim pe Santa Claus (Mo[ Cr\ciun) peste tot: ^n preajma brazilor ^mpodobi]i, unde ^mparte daruri copiilor, ascultandule dorintele, ^n incinta magazinelor, unde imbie clientii sa cumpere cadouri sau pe marile bulevarde, molipsindu-i pe toti cu veselia sa. Colindatul e la fel de prezent ca si in Europa.

±

± ±

±

INFORMA}II UTILE

pagina 11

Decembrie 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

~n aten]ia membrilor vân\tori din R\cari V\ aducem la cuno[tin]\ urm\toarele prevederi ale Legii 407/2006 privind "vân\toarea [i protec]ia fondului cinegetic" publicat\ în Monitorul Oficial nr.

944/22.11.2006 reactualizat\: CAPITOLUL V: R\spunderi [i sanc]iuni Art. 41 Înc\lcarea dispozi]iilor prezentei legi atrage r\spunderea contraven]ional\, civil\ sau penal\, dup\ caz.

Art. 42 (l) Constituie infrac]iune de braconaj [i se pedepse[te cu

închisoare de la 3 la 7 ani sau cu amend\ de la 5.000 lei la 25.000 lei: a) vân\toarea f\r\ permis [i f\r\ autoriza]ie de vân\toare legal\; b) vân\toarea prin folosirea ogarilor sau a meti[ilor de ogari; (…) h) urm\rirea vânatului r\nit pe alt fond de vân\toare, f\r\ acordul gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond, cu arma de vân\toare, în afara c\ilor de comunica]ie; i) vân\toarea pe alt fond de vân\toare decât cel pe care

vân\torul este autorizat s\ vâneze; (…) k) vân\toarea prin utilizarea pe timp de noapte a autovehiculelor sau a dispozitivelor care permit ochirea [i tragerea pe întuneric; (…)

(2) Faptele prev\zute la alin.

(1) se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani, dac\ au fost s\vâr[ite: a) de dou\ sau mai multe persoane împreun\; V\ mul]umim pentru în]elegerea acordat\!

DOCUMENTE NECESARE PENTRU INTERNARE ~N CENTRUL DE ASISTEN}| MEDICO-SOCIAL| GHERGANI

men]inerea procentului culturilor de toamna [i/sau a culturilor de acoperire la peste 20% din suprafa]a arabil\ a fermei.

Pe terenurile arabile cu pante ^ntre 8-12 % se recomand\ cre[terea procentului de acoperire la 25% din suprafa]\ arabil\ a fermei.

Pe terenurile arabile cu pante peste 12% este obligatoriu acoperirea la peste 30%. ~n zonele de protec]ie sanitar\ [i hidrogeologic\ nu se aplic\ [i nu se vehiculeaz\ ^ngr\[\minte [i efluen]i de siloz.

Pentru urm\rirea ^ndeplinirii obiectivelor fixate prin prezentul program se vor lua ^n considerare urm\torii indicatori: a) Con]inutul de nitra]i al apelor subterane [i de suprafa]\ [i cel din sol ^n punctele monitorizate. b) Capacitatea de stocare a gunoiului de grajd de platforme individuale sau colective. c) Respectarea perioadei de aplicare pe teren a gunoiului de grajd. d) Pe terenurile ^n pant\ se asigur\ acoperirea cu culturi ^n timpul iernii. e) Pe p\[unile comunale se respect\ ^nc\rc\tura de animale la hectar. f) Respectarea suprafe]elor inierbate [i/sau ^mp\durite ^n lungul cursurilor de ap\.

Ing. Topora[ V

~n Dâmbovi]a au fost identificate deja patru localit\]i cu poten]ial vulnerabil de poluare cu nitra]i din surse agricole. Cele patru localit\]i sunt Bilciure[ti, Cioc\ne[ti, Crevedia [i R\cari.

Nitra]ii sunt substan]ele chimice din sol [i din stratul freatic de ap\ care reprezint\ ultimul stadiu al proceselor de mineralizare a materiilor organice p\trunse ^n sol prin infiltra]iile de la suprafa]a, cu cea mai mare pondere din platformele de gunoi de grajd [i menajer, closete, fose septice [i altele.

Prevederile Codului de Bune Practici Agricole pentru protec]ia apelor ^mpotriva polu\rii cu nitra]i din surse agricole, aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului nr.

1182/1270/2005, publicat in Monitorul Oficial al României, partea I, nr 224 bis din 13.03.2006, sunt obligatorii ^n zonele declarate vulnerabile la poluarea cu nitra]i conform ordinului nr. 1552/743/2008 al M.M.D.D [i MADR publicat ^n M.O al României partea I nr 851/18.12.2008.

Unita]ile administrative teritoriale (Prim\riile) din localit\]ile declarate zone vulnerabile la nitra]i ^mpreun\ cu reprezentan]i ai DADR jude]ene [i OSPA (Oficii de situa]ii pedologice [i agrochimice) identifica exploata]iile agricole de pe raza localit\]ii cu un num\r de animale cuprins ^ntre 8 [i 100 unita]i vit\ mare (U.V.M) Fermele mai mici de 8 UVM vor asigura o gospod\rire corespunz\toare a gunoiului rezultat.

Exploata]iile agricole mai mari de 100 UVM sunt obligate s\ elaboreze planuri de gestiune a gunoiului de grajd conform legisla]iei din domeniul protec]iei mediului.

Documentele de eviden]\ ale fermei cu mai mult de 8 UVM trebuie astfel intocmite [i completate ^ncât s\ permit\ autorita]ilor de inspec]ie [i control s\ constate: a) Suprafa]a fermei b) Pentru fiecare teren cuprins ^n cadrul fermei - Tipul [i cantitatea oric\rui ^ngra[\mânt chimic aplicat pe teren, cantitatea de azot continut\ [i data aplic\rii - Tipul [i cantitatea oric\rui ^ngr\[\mânt organic aplicat pe teren (altul decât cel l\sat de animale ^n[\[i) se va preciza natura acestuia, [i tipul de animale de la care provine.

- Tipul oric\rei culturi, data la care

a fost sem\nat\ [i data recolt\rii. c) Septelul fermei pe specii [i categorii de produc]ie, registrele de eviden]a efectivelor, perioada de timp cât sunt ^n ferm\. d) Cantitatea oric\rui tip de ^ngr\[\mânt de origine animal\ [i natura acestuia, exportat din ferma, data efectu\rii exportului, data efectu\rii [i numele [i adresa destinatarului.

Documentele de eviden]\ se p\streaz\ pe perioada de 5 ani. La

mrani]ei.

- Pa[uni - lunile noiembrie, decembrie, [i ianuarie.

Aceste perioade nu sunt valabile ^n cazul ^ngr\[\mintelor de origine animal\ produse direct de animale ^n cazul p\[unatului liber.

Pentru exploata]iile agricole care se reg\sesc ^n categoria celor cuprinse ^ntre 8 [i 100 UVM (ex cel care are 8 vaci cu lapte 8X1= 8 UVM) se va evalua presiunea exercitat\ de ^ngr\[\mintele organ-

nivel local este obligatoriu a se lua decizia privind sistemul de colectare [i stocare a gunoiului de grajd fie ^n platforme/depozite individuale sau depozite comune, fermierii trebuie s\ respecte perioadele de interdic]ie [i perioadele optime de aplicare pe teren a ^ngr\[\mintelor organice ^n func]ie de condi]iile climatic locale, utilizarea terenului.

Condi]ii bune de aplicare sunt când: - Terenul nu este acoperit cu z\pad\ - Temperaturile minim au fost mai mari de 4 grade C pentru o perioad\ de 2 zile consecutiv - Prognoza meteorologic\ indic\ pentru urm\toarele 3 zile temperaturi minime de peste 0 grade C Perioadele de interdic]ie pentru aplicarea ^ngr\[\mintelor: - La terenuri necultivate = tot timpul anului - Culturi de toamn\ = lunile noiembrie, decembrie, ianuarie - Culturi de prim\var\ - iulie, august, ianuarie- ^n cazul gunoiului de grajd [i iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie [i ianuarie ^n cazul dejec]iilor [i

ice provenite de la animale proprii care nu trebuie s\ dep\[easc\ 170 kg azot.

Aceasta presupune ca la 8 vaci de lapte vom avea 81 kg X 8 = 648 kg azot anual.

Acesta se poate distribui pe minim: 3,8 ha teren agricol.

Pentru exploata]iile agricole (ferme) care exporta gunoi, dejec]ii, etc. c\tre alte exploata]ii agricole este obligatorie eviden]ierea prin ^ntocmirea de borderouri.

M\surile din prezentul program au ^n vedere ca, exploata]iile agricole mai mari de 8 UVM, cantitatea data de 170 kg azot /ha.

Administrarea ^ngr\[\mintelor chimice [i organice pe terenurile agricole situate la limita blocului fizic vecin corpului de apa de suprafa]\ se las\ fi[i de protectie astfel: - 0,5 M la pant\ de 2 % - 1 M la pant\a de 2-5 % - 1,5 M la pant\ de 5-8 % - 2 M la pant\ de 8-12 % - 3 M la pant\ de 12-15 % peste 3 M la pant\ de peste 15% Pe terenurile arabile cu pante mai mici de 8 % se recomand\

black

- Cerere din partea solicitantului - Anchet\ social\; - Raport de evaluare sociomedical\; - Recomandarea medicului specialist (spital); - Copie dup\ fi[a-medical\ de la medicul de familie; - Analize medicale; - Cupon de pensie; - Copii acte de identitate - Copie document de proprietate - Copii acte stare civil\; - Declara]ie notarial\ a sus]im\torilor legali.

CONDI}IILE DE ACORDARE A AJUTORULUI PENTRU ÎNC|LZIREA LOCUIN}EI Art. 3 - (1) Ajutorul pentru înc\lzirea locuin]ei se acord\ pe baza cererii titularului, înso]it\ de declara]ia pe proprie r\spundere privind componen]a familiei [i veniturile acesteia.

(2) Titularul ajutorului pentru înc\lzirea locuin]ei este persoana care a completat cererea, iar beneficiarul este familia sau persoana singur\ definite în condi]iile prev\zute la art.9 din Ordonan]a de urgen]\ a Guvernului nr.5/2003.

(3) Cererea [i declara]ia pe proprie r\spundere se completeaz\ numai de c\tre familiile [i persoanele singure cu venituri reduse, care îndeplinesc condi]iile de acordare ale ajutorului pentru înc\lzirea locuin]ei prev\zute la art.8 alin.(l) din Ordonan]a de urgen]\ a Guvernului nr.5/2003, altele decât cele beneficiare de ajutor social stabilit in condi]iile Legii nr.416/2001.

(4) Cererea [i declara]ia pe proprie r\spundere înso]ite de actele doveditoare privind componen]a familiei [i veniturile realizate de membrii acesteia se înregistreaz\ la prim\ria ora[ului.

Se primesc cereri pentru ^nc\lzirea de locuint\ pân\ ^n luna Martie, plata facandu-se ^ncepând cu luna urmatoare depunerii cererii.

Actualitatea ^n imagini

Decembrie 2009

pagina 12

Ziarul Prim\riei R\cari

Iarna 2009 a debutat ^n for]\, c\derile de z\pad\, importante cantitativ, solicit창nd Prim\ria R\cari la ac]iune ^nc\ din noaptea de 15-16 decembrie la orele 3, c창nd utilajele au ^nceput degajarea drumurilor din toate localit\]ile. V\ prezent\m aspecte din localitatea Ghimpa]i.

Ac]iunea de asfaltare a drumului R\cariGhimpa]i a fost finalizat\, spre bucuria locuitorilor de aici care [i-au v\zut visul cu ochii.

Prim\ria ora[ului R\cari a preg\tit 1000 de pungi cu cadouri care au fost distribuite copiilor din gr\dini]ele [i [colile de pe raza ora\ului. La mul]i ani, tuturor!

Plugu[orul Colinde: Plugusorul Aho! Aho! Copii si frati, Stati putin si nu manati!

Dati toti mana, mic cu mare Ca sa spunem o urare.

Bucuros si-nzapezit Anul Nou a si venit!

Acum, iata-l pe carari, Cu urari si cu cantari.

Ia mai manati, mai!

Hai! Hai!

Pentru cei mai mici locuitori ai ora[ului R\cari ca [i pentru adul]ii cu suflet de copil, actuala administratie a ^mpodobit 2 brazi falnici, unul ^n curtea Prim\riei [i altul, adus de pe ^n\l]imile mun]ilor, [i localizat ^n vecinatatea bibliotecii or\[ene[ti.

Am zarit printr-o fereastra Un copil de seama noastra, Care tot spunea:

cyanmagentayellowblack

Sorcova, vesela, micule, piticule, Sa traiesti si sa cresti Si ca merii sa-nfloresti.

Sa fii vesel si cuminte, Sfatul mamei sa-l tii minte.

Cand la scoala o sa fii, Dintre toti, mai bun sa fii.

Sa fii tare cum e fierul, Sa fii iute ca otelul.

Manati mai flacai, Si sunati din zurgalai!

Hai! Hai!

Stam aici, cu mic, cu mare, Sa va facem o urare.

Prin omatul de pe cale Anul Nou vine agale I-am trimis vorba sa vina Sa v-aduca-n pumni lumina!

Fericire, sanatate, De iubire s-aveti parte!

Langa brad, pe langa foc, Sa va umple de noroc!

Aho! Aho! Parinti, bunici, Ascultati ce zic aici: Am venit la colindat Si-avem multe de urat.

La multi ani!

Actualitatea ^n imagini

Decembrie

2009

Ziarul Prim\riei R\cari

pagina 13

{antierul de lucru al S\lii de Sport din ora[ul R\cari a ^mbr\cat haina alba de z\pad\. Pân\ la aceast\ dat\ firma care a câ[tigat licita]ia [i care a demarat lucr\rile ^n urma cu dou\ luni [i-a organizat programul de [antier ^n func]ie de condi]ile meteo. Aceasta nu ^nseamn\ ca activitatea s-a ^ntrerupt ^n totalitate, continuând acele lucr\ri care se preteaz\ la execu]ie [i pe aceast\ vreme.

Noul centru administrativ din localitatea Ghimpa]i a avansat cu lucr\rile, ajungându-se ^n faza de finisaje interioare [i exterioare, montarea de pavele, ^ntroducerea curentului electric, a gazului metan [i a instala]iei de ap\.

Grupul de colind\torii ai {colii Racari ^ndrumatii de doamna prof. Enache Cornelia a facut o placut\ surpriza echipei Prim\riei R\cari prin colindele, ur\rile [i cuvintele de mul]umire pentru condi]iile de ^nv\]\tur\ create ^n unit\]iile

de ^nv\]\mânt de c\tre primarul ora[ului R\cari, dl Marius Carave]eanu!

Copiii au fost r\spl\ti]i, dup\ datin\ [i li s-au f\cut ur\ri pentru anul care vine.

La mul]i ani!

De interes cet\]enesc

Decembrie 2009

De[i au fost sanc]iona]i, Ungureanu Florea [i Dumitru Pavelina continu\ s\ transporte gunoaie arunc창ndu-le ^n locuri nepermise. Vina nu este numai a lor ci [i a celor care ^i pl\tesc pentru acest serviciu. Firma colectoare de gunoi percepe taxe mai mici pentru un astfel de servicii.

pagina 14

Parcarea afl창ndu-se nici la doi metri de locul prezentat ^n imagine, [oferul a oprit ma[ina pe gazon ^n dispre]ul total al regulilor de civiliza]ie. Situa]ia prezentat\ a fost surprins\ ^n fa]a Prim\riei ora[ului R\cari.

Desi Prim\ria s-a ^ngrijit s\ cure]e parcarea pentru autovehicule, conduc\torii auto, din comoditate, evita deplasarea ^n parcarea autorizat\ l\s창nd ma[inile la voia ^nt창mpl\rii pe domeniul public

Pe raza localit\]ii R\cari ^n data de 16.12.2009, acen]ii comunitari, Constanda Alin [i Arineanu Drago[ au depistat ^n timpul patrul\rii cinci persoane care comercializau f\r\ acte ^mbr\c\minte, articole caznice. Men]ionam c\ au fost sanc]ionate conform legii 12/1990, art.1 litera b, cu amenzi de la 1000 la 1500 Roni.

Am vorbit in episoadele anterioare despre faptul ca raul care a dat numele judetului nostru - Dsambovita - izvoraste din culmea Meza-Otic - ce reprezinta o adevarate punte de legatura intre muntii Iezer - Papusa si Fagaras. In goanna sa catre Dunare, raul Dambovita strabate mai multe zone de vegetatie, fiecare dintre acestea avand o serie de plante cu caractere diferite datorita climatului in care acestea se dezvolta.

De la izvor, Dambovita patrunde in zona pajistilor si tufarisurilor alpine, suprapundndu-se celor 4 unitati montane din bazin, fiind legata de climatul cel mai aspru intalnit pe crestele si culmile cele mai inalte.

Dupa asocierea speciilor de plante, care reflecta fidel conditiile pedo-climatice, in cadrul zonei apar cele doua etaje - alpin si subalpin.

Etajul alpin formeaza mici insule in varfurile Bratilei, Berivoiu si Lutele din culmea Fagarasului, iar pe versantul Nordic al muntilor Iezer-Papusa, este ceva mai extins; de asemenea este present pe creasta Pietrei Craiului. Denumita si Stepa Alpina, intrucat vegetatia este formata dominant din ierburi, aici se remarca specii ca: parusca (Festuca Supina), rugina (Juncus Trifidus), coarna (Carex Curvula); la acestea se mai adauga

ochiul gainii (Primula Minima), ochii sarpelui (Eritrichium Nanum), degetarutul (Soldanella Ousila), clopotel (Campanula Alpina), laptele stancii (Androsace Chamaejasme); apar apoi subarbusti taratori ca salcia pitica (Salex Reticulata), nai rar ajungand aici smirdarul (Rhododendron Kotskyi); foarte numerosi fiind aici lichenii.

Pe creasta calcaroasa a Pietrei Craiului cresc: argintica (Dryas Octopetala), Salcia pitica de calcar, Lana Caprelor (Cerastium Lanatum), toporasul alpin (Viola Alpina), Ghinturica (Gentiana Nivalis).

Etajul subalpin este mai extins decat cel alpin, coborand pana la limita superioara a padurilor de molid (la 1600 m in nordul muntilor Iezer-Papusa, la 177 m in versantul sudic al Fagarasului si la valori intermediare in Piatra Craiului si Leaota).

Tufarisurile specific etajului fac trecerea de la vegetatia alpine la cea de padure si este formata din specii de arbusti boreal-alpini si alpine, ca: Pinul de munte sau Jneapanul (Pinus Montana), Ienuparul Pitic (Jenuperus Sibirica), Aninul de munte (Alnus Viridis), Smirdalul, Afinul, Merisorul. Pajistile, in parte aparute prin defrisarea tufarisurilor, in scopuri pastorale, sunt dominate de graminee alpine scunde ca: Parusca, Iarba stan-

cilor (Agrostis Rupestris) si Teposica (Nordus Stricta), Acestora li se adauga plante cu flori din care amintim Scrantitoarea (Potentila Terminata), Ridichioara (Geum Montana), Vioareaua de munte (Viola Declinata), si altele.

Jnepenisurile cele mai bine dezvoltate se intalnesc mai ales pe versantii nordici dinspre Dambovita ai Iezerului, intre 1700-1900 m, versantii umbriti, cu umiditae mai ridicata. Aici intalnim Jnepenisuri de talie inalta, care formeaza covoare compacte pe piscurile si in cladirile glaciare, contribuind la fixarea grohotisurilor. Pe piscurile Boarcasului, Coltilor lui Andrei si Cascue, in muntii Iezer-Papusa, apare relictul glaciar, Zimbrul (Pinus Cembra).

Zona padurilor este zona cea mai extinsa cu vegetatie din bazinul dambovitei si cuprinde toate etajele specifice acesteia, care se succed din regiunea montana pana in inima campiei.

Etajul molodului (Picea Excelsa - Picea Pungens) se dezvolta de la limita inferioara a vegetatiei subalpine (1750-1850 m), pana la cea superioara a fagetelor amestecate (1200-1450 m).

In primul rand padurile de molid formeaza un brau neintrerupt incepand cu versantul sudic al muntilor Fagaras, continuand cu cel estic, prelungindu-se in muntii argeselului pana la latitudinea Dragoslavelor; in zona de obarsie, ele apar pana in talvegul Vailor Vladului, Boarcas, Coltilor, iar in continuare al Dambovitei pana mai jos de confluent cu Lutele. In al doilea rand, padurile de molid imbraca si cei doi versanti ai Pietrei Craiului, sub forma unei fasii inguste in vest si una mai lata in est (intre Funduri si Pietricica),

precum si pe versantii nord-vestici ai Leaotei. Molidul (Picea Excelsa), este insotit de o serie de arbusti - subarbusti, ca afinul (Vaccinium Myrtillus), Macrisul (Oxalis Acetocella), precum si Bradisor (Licopodium Selago) si muschi (Polytrichum Commune).

Etajul padurilor de foioase este cel mai extins in cadrul zonei forestiere, incepand de la limita inferioara a molidului si este format din mai multe subetaje cum sunt: Paduri amestecate de fag, molid si brad, apar neintrerupt de o parte si de alta a Dambovitei din aval de confluenta cu Lutele pana la intrarea in Cheia Mica; neintrerupt apar si pe versantii Rausorului pana la debusarea acestuia in Depresiunea Rucar.

Areale intinse ocupa aceste paduri in culoarul Rucar-Bran, precum si pe versantii nord-vestici si sudici ai Leaotei.

Reprezentand padurea cea mei extinsa din bazinul Dambovitei, se inscrie pregnant in peisaj, iar adesea cele trei specii sunt insotite de ulm (Ulmus Montana), frasin (Fraxinus Excelsior), plop de munte (Populus Tremula), scorusi (Sorbus Aucuparia), etc.

Padurile de fag se inbtalnesc in regiunea Montana (culoarul Rucar Bran, sudul muntilor Argeselului si sudul Leaotei) extinzandu-se si in subcarpati. (Cresc la altitudini ce coboara de la 1200-1300 m la 800 m). Pe alocuri apar fagete pure montane, dominate exclusiv de fag (Fagus Silvatica), dar si in amestec cu alte specii, ca Paltinul de munte (Acer Pseudoplatanus), Carpenul (Carpinus Betulus), Mesteacanul (Betula Verucosa), alunul (Corylus Avellana), si altele.

VA URMA! Traian Grigorescu - Tehnician Silvic Consilier Local

2009

Decembrie

Divertisment

pagina 15

Ziarul Prim\riei R\cari

Pentru situa]ii de urgent\ v\ oferim spre consultare programul Centrului medical de permanen]\, str. Tudor Vladimirescu nr.17 B (Sta]ia de salvare) - R\cari Telefon: 0245658864 Zi Data MEDIC DE GARDA Marti 22 DR. BARBU RAZVAN Medic coordonator Miercuri 23 DR. CARP MARIOARA - Carp Marioara Joi 24 DR. CORNEANU CORINA Vineri 25 DR. GRIGORESCU ECATERINA Sambata 26 DR. BIRSILA DANIEL Duminica 27 DR. CARP MARIOARA Luni 28 DR. MLADIN AURICA Marti 29 DR. BARBU RAZVAN Program: Miercuri 30 DR. CARP MARIOARA Luni-Vineri ^ntre orele 15-08 dim Joi 31 DR. MLADIN AURICA Sâmb\ta [i duminica: Vineri 01 DR. CORNEANU CORINA 24 din 24 de ore Sambata 02 DR. BIRSILA DANIEL Duminica 03 DR. CARP MARIOARA Luni 04 DR. BARBU RAZVAN

Cadourile din camar\

Po[ta[ul sun\ de dou\ ori. Mai erau cinci zile pân\ la Cr\ciun. Avea ^n mânile sale un mare pachet ^nvelit ^ntr-o frumoas\ hârtie, legat cu panglici aurii. Intr\, r\spunse o voce din interior.

Po[ta[ul ^ntr\. Era o cas\ r\u ^ntre]inut\, c\ci se gasea ^ntr-o ^nc\pere plin\ de umbre [i praf.

A[ezat ^ntr-un fotoliu st\tea un b\trân.

- Prive[te ce pachet de Cr\ciun extraordinar, spuse bucuros po[ta[ul.

- Mul]umesc. A[eaza-l jos, spuse b\trânul cu cea mai trist\ voce auzit\ parc\ vreodat\.

Po[ta[ul r\mase ^n]epenit cu pachetul ^n mân\.

Intuia foarte bine c\ acel cadou era plin de lucruri minunate [i acel b\trân nu avea pe chip nici m\car o urm\ de bucurie.

Atunci de ce era a[a de trist?

- Dar domnule, nu ar trebui s\ faci din aceast\ zi o s\rb\toare cu acest magnific cadou?

- Nu pot, nu pot chiar deloc, spuse b\trânul cu lacrimi ^n ochi. {i ^ncepu s\ povesteasc\ po[ta[ului istoria fiicei sale, c\s\torit\ ^n ora[ul vecin [i care devenise bogat\. ~n fiecare an ^i

ORIZONTAL

VERTICAL 1

1. URARE DE SEZON (3 cuvinte) 2. INDISPENSABIL - ~NC|LZE{TE CAPITALISTUL ROMÂN (sigl\) 3. SOA}A MO{ULUI...CU RENI 4. SEAR| PLIN|! - CIRCUL| GREU ~N ACEST ANOTIMP. 5. SUPERBUN - 3,14 - TR|IRI PE SFÂR{ITE! 6. DUCE {I ADUCE PE SUS ROMÂNI DIN STR|IN|TATE. (sigl\) 7. SAR ~N FA}| - ~N}EP|TOR ~N CUVINTE 8. SATURAT PÂN|-N BUZE - MAI MARE CA MAREA (pl) 9. MAJORARE- CAPCAN| 10.C|TRE - ANUN}UL NA{TERII DOMNULUI (fem. pl)

trimitea un pachet de Cr\ciun cu un biletel: De la fiica ta Laura [i de la so]ul ei. Niciodat\ câteva ur\ri personale, o vizita sau o invita]ie: Vino s\ petreci cr\ciunul ^mpreun\ cu noi.

Niciodat\.

- Vino s\ vezi, adaug\ b\trânul ^n timp ce se ridica obosit. Po[ta[ul ^l ^nso]i pân\ la o c\mar\. B\trânul deschise u[a.

– Dar…, r\mase surprins po[ta[ul.

Camara era plin\ de cadouri de cr\ciun. Erau toate celelalte daruri adunate din anii trecu]i.

Toate cu minunata lor hartie desenat\ [i cu panglicile str\lucitoare.

- Dar nici m\car nu le-a]i deschis, exclama posta[ul contrariat - Nu, r\spunse trist b\trânul: nu este iubire ^n\untru.

A[adar, propunerea mea este urm\toarea: D\ruie[te-te pe tine ^ns\]i! D\ruie[te-i celui care are nevoie de tine o or\ din timpul t\u.

Trimite celui ^ntristat [i ap\sat câteva cuvinte de mângâiere. F\ o vizita de ^ncurajare celui pe care ^l [tii doborat la p\mânt. Cuno[ti pe cineva bolnav? Du-i acas\ un prânz cald. G\se[te un cuvânt de compasiune pentru cel care [i-a pierdut de curând partenerul de via]\. Arata-]i prietenia printr-un gest cât de m\runt fa]\ de cineva care pricepe mai greu lucrurile [i de aceea este adesea ocolit de ceilal]i.

D.R

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1

1. ASTRU VERSIFICAT 2. MAGNETIZAT - BANI M|RUN}I (sing) 3. ZECE SUTE...ALINTATE (sing) - DAU VIA}| 4. DULCI LA MIEZ! - AVARIE INCIPIENT|!

5. LI{IT| CU ARIPI FRÂNTE! - MINUTE ~NGEMÂNATE (pl) 6. SUBTERFUGIU - CRIZ| 7. PRIMA LA CALENDAR 8. BUNI DE AD|UGAT 9. UN NEISPR|VIT DE SEZON 10. BLUGII DACILOR GRUPURI DE COLIND|TORI.

2 3 4 5 6 7 8 9

Ilie Georgian

10

S\rb\tori Ortodoxe - Rânduieli Biserice[ti - 20.12.2009 - 17.01.2010 20 D Duminica Înaintea Nasterii Domnului (Sf. Parinti dupa trup ai Domnului) (Dezlegare la pe[te) 21 L Sfânta Muceni]\ Iuliana din Nicomidia [i cei 630 împreun\ cu dânsa; Sf. Mc. Temistocle 22 M Sfânta mare muceni]\ Anastasia Romana, Hrisogon [i Teodota 23 M Sfin]ii 10 Mucenici din Creta; Sf. Ierarh Pavel [i Naum 24 J Cuviosa Muceni]\ Eugenia [i cei împreun\ cu dânsa (Ajunul Cr\ciunului) 25 V (†) Na[terea Domnului (Har]i) Ga 4,4-7; Mt 2,1-12; 26 S (†) Soborul Maicii Domnului; † Cuviosul Nicodim de la Tismana 27 D Duminica dupa Na[terea Domnului 28 L Sfin]ii 20.000 de Mucenici ar[i în Nicomidia; Sf. Simeon din Sf. Munte 29 M Sfin]ii 14.000 de prunci uci[i de Irod; Cuviosul Marcel Achimitul 30 M Sf. muceni]\ Anisia fecioara; Cuvioasa Teodora; Cuviosul Leon (Har]i) 31 J Cuvioasa Melania Romana; Sfântul Zotic; Chiriac de la Bisericani; Chiriac de la Tazlau; Sf. Teofilact din Ohrid (Odovania Praznicului Na[terii Domnului) 1 V (†) T\ierea împrejur cea dup\ trup a Domnului; Sf. Ier. Vasile cel Mare (Anul Nou) (Har]i) 2 S Înainte pr\znuirea Botezului Domnului.

3 D Sf. Prooroc Maleahi; Sf. Mc. Gordie Duminica dinaintea Botezului Domnului; Ap. II Timotei IV, 5-8; Ev. Marcu I, 1-8; glas 5, voscr. 8 6 M (†) Botezul Domnului (Boboteaza) (Har]i) 7 J †) Soborul Sf. Prooroc Ioan Botez\torul [i Înaintemerg\torul Domnului 8 V Cuv. Gheorghe Hozevitul [i Emilian M\rt.; Cuv. Domnica (Post) 9 S Sf. Mc. Polieuct; Cuv. Eustratie (Sâmb\ta dup\ Botezul Domnului) 10 D Sf. Grigorie, Ep. Nisei; Sf. Ier. Dometian; 11 L † Cuv. Teodosie cel Mare, încep\torul vie]ii de ob[te; Cuv. Vitalie 12 M Sf. Mc. Tatiana diac. [i Eutasia 15 V Cuv. Pavel Tebeul s,i Ioan Colibas,ul (Post) 16 S Închinarea cinstitului lan] al Sf. Ap. Petru; Sf. Mc. Pevsip [i cei împreun\ cu el 17 D †) Cuv. Antonie cel Mare

IANCU MARIAN CU N|VÂRGEAC NICOLETA-ALEXANDRA 14 NOIEMBRIE 2009

LA MUL}I ANI!

DECESE TRU{CONU GHEORGHINA - R|CARI 82 ANI ROTARU EMILIA - R|CARI 80 ANI {TEFAN VETA - COLACU 79 ANI CONSTANTIN DUMITRU - COLACU 79 ANI ALEXANDRU {TEFANA - S|BIE{TI 78 ANI ALEXANDRU MARIN - T|RT|{E{TI 81 ANI P|UN IOANA - COLACU 72 ANI

MATEI ISABELA ALEXANDRA- 26.10.2009 IVAN MARIA-GABRIELA - 12.11.2009 PETCU MIRUNA IOANA - 27.10.2009 CUBEICA FLORIN DARIUS GABRIEL 01.11.2009 T|NASE DARIUS-MARIUS - 03.11.2009 Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

±

±

Publicitate

±

Decembrie 2009

pagina 16

Ziarul Prim\riei R\cari

V\ invit\m la un Revelion de neuitat la restaurantul din strada Ana Ipatescu - R\cari.

Preparate tradi]ionale, ambian]\ deosebit\; rezerv\ri locuri [i alte detalii la adresa de mai jos:

S.C. MEGA MEGA CONSTRUCT METAL METAL S.R.L S.R.L Fabrica: {os Bucure[ti-Târgovi[te- DN.71 R\cari/Dâmbovi]a ROMANIA Tel./Fax: (004) 0245 658 285 -87 Mobil: 0721246802; www.megadoor.ro; office@megadoor.ro

E! ~N RAT

Pute]i beneficia de consult oftalmologic gratuit ^n ziua de LUNI 11 Ianuarie 2010 la sediul Prim\riei R|CARI, ^ncepând cu ora 09:00

Magazin Pesticide ofer\ pentru prim\vara anului 2009: - Semin]e de calitate (legume, lucerna, porumb, gazon) etc.

- Pesticide. - Consultan]\ - Gratuit - Furaje - concentrate pentru pasari Adresa: Strada spre Ghimpati, nr 59 - Deschis ^n fiecare zi inclusiv Sâmbata [i Duminica. Telefon: 0788899800

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i Aluminiu Instala]ii sanitare termice [i electrice PRE}URI AVANTAJOASE Tel: 0723 584 507; 0767 858 301 Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com Str. Ion Ghica, nr. 65 -Ghergani

CABINET STOMATOLOGIC V| A{TEPT|M LA CABINETUL STOMATOLOGIC (FARMACIA TUDAL, ETAJ I) TEL: 0724630875; 0769667897 INTRI FAR| TEAM|, IE{I F|R| DURERE ELECTROTERAPIE LASERTERAPIE ULTRASONOTERAPIE

F|R| DURERI ARTICULARE DR. CARP MARIOARA 0245658250

SC PRODLIGNUM SRL

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT

SOCIETATEA NOASTR| COMERCIALIZEAZ| TOAT| GAMA DE BETOANE LA STANDARDE EUROPENE Str. Industriilor, Ghergani

REDAC}IA

Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere Bucure[ti ISSN: 1844-7678

±

Strada Ana Ip\tescu num\rul 111, R\cari Telefon: 0745080709 - Dl. Radu Marin

Farmacia SC. TUDAL SRL

Colectivul redac]ional: Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Prof. Ion Livede, consilier Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. Ioan Ciobanu, colaborator Procesare- Tehnoredactare Ruben Dumitru, IT Niculae Constantin, IT

La mul]i ani!

O farmacie care r\spunde la toate suferin]ele dumneavoastr\ Telefon 0245-658.859

TELEFON, 0722.881.238

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: primar_racari@yahoo.com

Domnule P r i m a r ,

M\ numesc_____________________________________________________________________________ [i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:________________________________ ______________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ ___________________________________________________

P|REREA TA CONTEAZ|

...doar dac\ o spui!

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

cyanmagentayellowblack

±