Ziarul nr 19

±

±

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

www.primariaracari.ro

S|-}I RESPEC}I APROAPELE...

OARE ESTE A{A DE GREU?!

În numeroasele situa]ii cu care m\ confrunt în ultimii doi ani, de când sunt primar, adeseori mi-am pus întrebarea aceasta. Niciodat\ nu am g\sit un r\spuns potrivit. De unde atâta r\utate în sufletul semenilor no[tri care tr\iesc în aceea[i comunitate?

Nu pot în]elege r\utatea [i nep\sarea unui cet\]ean fa]\ de vecinul s\u c\ruia i-a intrat ap\ în locuin]\ în timp ce el se plimb\ în papuci prin curte.

Doar pentru faptul c\ al doilea a avut ne[ansa s\-[i construiasc\ locuin]a într-un loc mai “jos”? E oare suficient atât, ca s\ nu d\m o mân\ de ajutor [i mai mult chiar s\ ne opunem unei ac]iuni de întrajutorare, mergând pân\ acolo în a adresa injurii chiar [i coordonatorilor acestei ac]iuni. Pe lâng\ vremurile nu foarte prielnice s-a ad\ugat [i vremea capricioas\ din ultima perioad\ cu ninsori abundente [i ploi pe m\sur\. Aceste fenomene cumulate cu topirea z\pezii au dus la inundarea mai multor gospodarii din localitate. Multe situa]ii s-au datorat [i st\rii de nep\sare în care se afl\ unii locuitori, vecini de-ai no[tri, care de[i de doi ani primesc adrese, rug\min]i, îndemnuri - nu [tiu cum s\ le definesc - continu\ sabotarea activit\]ii celor pag. 9

din jur prin neachitarea obliga]iilor minime cet\]ene[ti astfel încât în fa]a cur]ii s\ arate ca la un om gospodar. {an]urile nef\cute, pode]ele înfundate, materialele de construc]ii depozitate ^n [an], vegeta]ie crescut\, ca în s\lb\ticie, întregesc aspectul dezolant al unor zone din localitate.

Este adev\rat, nu avem înc\ acele condi]ii, mult visate de mic or\[el de provincie, dar asta nu ne împiedic\ s\ facem cur\]enie în fa]a cur]ii, s\ avem [an]ul curat, astfel încât apele pluviale s\ curg\ lini[tite spre zone unde nu sup\r\ pe nimeni [i, de ce nu, s\ plant\m o floare care s\ încânte ochiul trec\torului [i nu s\-l fac\ s\ priveasc\ în partea opus\ sau s\ ne compare cu alte localit\]i unde acest lucru se poate.

E mai simplu atunci când avem probleme cu apa, de exemplu, s\ sun\m la prim\rie, s\ strig\m în gura mare pe strad\ “S\ vin\ primaru’. S\ ne scoat\ apa din curte sau s\ ne fac\ san]u', c\ nu e obliga]ia mea, e a prim\riei!”. Acestora le spun c\ se în[eal\, c\ obliga]ia e strict a lor.

Oricum nu puteam noi ca [i institu]ie s\ facem [an]urile, pode]ele în toat\ localitatea, chiar dac\ doream. Este un volum imens de lucru pentru o mân\ de oameni, cât are serviciul administrativ. Lucr\m acolo, unde chiar e datoria noastr\ s\ lucr\m.

Mai nou, de când au descoperit num\rul de urgen]\ 112, e de râsu’ plânsu'. Dac\ plou\, sun\ la 112, s\ vin\ primaru', pompierii, poli]ia, prefectul, televiziunea... oricine! S\ vad\ c\ la el, în curte, e ap\ [i s\ o scoat\ cât mai repede! Nu pu]ine au fost cazurile în care, în urma apelurilor la 112, s-a deplasat echipa de interven]ie [i a constatat c\ apelantul, dup\ câteva pahare de “Alpan ultimu' drum!”, vedea în jur valuri-valuri...

F\r\ a ignora apelurile reale în care

oamenii chiar au nevoie de ajutor mai mult\ pruden]\ nu stric\! În ciuda faptului c\ for]a noastr\ de interven]ie în situa]ii de urgen]\ este limitat\ [i nu putem ac]iona, în acela[i timp, peste tot unde ar fi nevoie, încercam s\ ierarhiz\m situa]iile [i s\ le prioritiz\m. La ultimele interven]ii în situa]ii de urgen]\, la inunda]ii provocate, ^n special, de topirea z\pezii dar [i de ploi, ne-am confruntat cu situa]ii speciale de teren dar mai ales, de comportament ale unor cet\]eni la care f\ceam referire în primele rânduri ale articolului.

Pe strada Iorgu Dumitrescu, câteva gospodarii erau sub ap\, oamenii dispera]i, animalele izolate [i nivelul apei cre[tea... unele locuin]e au fost chiar inundate [i erau în pericol de pr\bu[ire. Cu toate acestea, vecinii care umblau în papuci sprijineau gardul [i priveau ironic la salaria]ii prim\riei care încercau s\ rezolve favorabil situa]ia. La început cu motopompele noastre dar [i ale pompierilor; dar, v\zând c\ se îngroa[\ gluma, am apelat la o for]\ a naturii care ac]ioneaz\ mult mai ieftin, dar numai s\-i dai posibilitatea: for]a gravita]ional\.

Dar ce s\ te faci cu vecinii care nu aveau [an]urile f\cute, pode]ele erau înfundate [i, de data aceasta, stând pe capul podului, strigau la cei din jur: “Nu vezi m\, c\ curge?!” ... curgea, într-adev\r, dar “ca la cazan” [i nu ca pe un [an] de om gospodar. Dup\ ce c\ pode]ele erau subdimensionate [i prost executate, erau peste 60-70% obturate. În momentul în care s-a declan[at “atacul” asupra acestor pode]e, s-a dat alarma: injurii, ag\]\ri de utilaje, cineva s-a urcat în cupa buldo escavatorului, apoi le[inuri actorice[ti...

Cu ocazia zilei de 8 Martie, permite]i-mi s\ v\ urez o prim\var\ ve[nic\ în suflet [i în gând, fiecare zi s\ fie sub semnul optimismului iar ging\[ia [i puritatea florilor s\ împrumute fiec\rui gest, feminitate [i farmec inconfundabile.

La mul]i ani!

Marius Carave]eanu, Primarul ora[ului R\cari

(urmare urmare ^n pagina 2) 2

pag. 14

pag. 4

±

cyanmagentayellowblack

An II, nr. 19, FEBRUARIE 2010, 16 pagini

cyanmagentayellowblack

pag. 12-13

±

± ±

±

Actualitate

pagina 2

FEBRUARIE 2010

(urmare din pagina 1)

Ziarul Prim\riei R\cari

S|-}I RESPEC}I APROAPELE...

OARE, ESTE A{A DE GREU?!

Apari]ia for]elor de ordine a dus la calmarea spiritelor [i lucrarea s-a finalizat f\r\ probleme.

Oare merit\ respect acel cet\]ean, care [tiind c\ vecinii lui de la câteva case au gospod\riile sub ap\ [i el “rânje[te” de dup\ gard [i le[in\ la comand\ pentru o caricatur\ de pode].

Din partea mea, niciodat\!

Sunt convins c\ nici din partea acelor vecini afla]i în suferin]\.

Oare singura rezolvare a acestor situa]ii s\ fie for]a?

“De ce nu le da]i domnu’ primar, amend\ celor ce nu le pas\ de noi?!”

O întrebare la care am meditat îndelung în acest timp, de doi ani, dar care va trebui s\ aib\ un r\spuns foarte curând. Începutul timid, în a-i sanc]iona pe cei nep\s\tori, s-a vrut un semnal de alarm\. Puterea exemplului a func]ionat doar în parte.

E[ti în neregul\?! Mâine poate-]i va bate la u[\, nu posta[u', ci poli]istul comunitar care-[i va face datoria [i va aplica hot\rârile Consiliului Local în ceea ce prive[te gospod\rirea localit\]ii [i nu numai.

Al\turi de primar, secretarul unit\]ii administrativ-teritoriale este una din cele mai vechi func]ii din administratia public\ local\.

Ca [i primarul, secretarul este al ^ntregii colectivit\]i locale, al unit\]ii administrativteritoriale [i se afl\ ^n serviciul acestora.

Secretarul are sarcina extrem de important\ de a asigura conformitatea cu legea a tuturor actelor emise de primar, precum [i a celor adoptate de consiliul local, secretarul este practic juristul colectivit\]ii locale ^n care ^[i desfasoar\ activitatea. Este [i motivul pentru care legiuitorul a stabilit c\ pot ocupa o asemenea func]ie numai persoanele care au studii superioare juridice sau administrative. Importan]a func]iei a impus ca, ^n Legea nr.215/2001 secretarului i se consacre o sec]iune distinct\, iar atribu]iile principale stabilite acestuia s\ aib\ leg\tura direct\ cu preg\tirea lui profesional\ axat\ pe profilul juridic. ~n cadrul ora[ului R\cari , func]ia de SECRETAR al ora[ului R\cari este ocupat\ de dna ENE OCTAVIANA, licen]iat ^n [tiin]e juridice, absolvent\ a Institutului de Drept [i Rela]ii Interna]ionale "Nicolae Titulescu"- Bucure[ti, din anul 1993, numit\ ^n func]ie public\ de conducere - prin Ordinul nr. 703/14 09 2000 emis de Prefectul jude]ului Dâmbovi]a. ~n conformitate cu prevederile Legii nr.215/2001 privind administra]ia public\ local\, ^n perioada 01.01.2009-31.12.2009, secretarul ora[ului R\cari a indeplinit toate atribu]iile stabilite de lege, astfel: - a asigurat ^ndeplinirea procedurilor de convocare a Consiliului Local [i efectuarea lucr\rilor de secretariat, a preg\tit lucr\rile supuse dezbaterii consiliului local, a participat la toate [edin]ele consiliului, a avizat proiectele [i a contrasemnat hot\rârile adoptate, a avizat pentru legalitate dispozi]iile primarului [i pe cele cu caracter normativ le-a adus la cuno[tin]\ public\; a asigurat comunicarea c\tre autorita]ile, institu]iile [i persoanele interesate a actelor emise de consiliul local sau de primar, ^n termen de cel mult 10 zile; - a coordonat compartimentele [i activit\]ile cu caracter juridic, de stare civil\, autoritate tutelar\ [i asisten]\ social\, precum [i a celorlalte compartimente din cadrul

±

La sfâr[it de an v\ vom informa cu privire la aceste ac]iuni, aspectele constatate [i vom trage linie [i vom analiza: a avut efect mai mare decât o rug\minte, o adres\.

Anticipez r\spunsul care l-a[ fi dorit f\r\ aceste ac]iuni, dar dac\ altfel nu se poate... a[a c\ pot r\spunde lini[tit [i la întrebarea: “De ce nu le da]i amend\, domn’ primar, celor care ne ignor\ [i ne dispre]uiesc...?”

“Cei care dispre]uiesc ]\ranii Sunt ei în[i[i vrednici de dispre]; S\ d\m alt pre] str\danii De-a face pâinile acestei vie]i!”. {ansa de a vizita Europa mi-a oferit prilejul s\ v\d [i alte locuri, alt nivel de cultur\ [i civiliza]ie. Am fost [ocat de multe ori, uimit de nivelul de dezvoltare la care au ajuns unele state din jurul nostru. În vizit\ la fermierii nem]i, austrieci, italieni, mergeam cu ma[ina pân\ la “capul locului”, pe drumuri betonate sau asfaltate, vedeam panouri solare care produceau ap\ cald\ [i energie electric\, câmpuri întregi de eoliene care transformau for]a vântului în energie electric\.

Priveam [i m\ întrebam: oare aici, de ce este posibil s\ se construiasc\, de zeci, poate sute de ani? Oare s\ fie valabile spusele cuiva atunci, “când eram mai mic”, c\ tare bine era s\ ne cucereasc\ nem]ii! ...

Asta în timp ce manualul de istorie al vremii scria cu totul altceva. La acel moment, m-am întristat, gândind c\ persoana respectiv\ nu cunoa[te istoria.

Cuno[tea! Poate prea bine, dar pe cea real\ [i nu pe cea impus\.

Ai avut mare dreptate, tat\!

Dar, nu putem da istoria înapoi, cel mult s\ încerc\m s\ corect\m, dar, nu “pe ici, pe colo, prin p\r]ile esen]iale”, ci în profunzime.

Genera]iile viitoare au o mare [i grea sarcin\. S\ le sprijinim de pe acum [i s\ le ]inem pumnii, atât cât vom putea.

Priveam [i ne gândeam... Oare la noi, când se vor face asemenea lucruri? ~ncet, încet ne apropiem. Nu e simplu! Mult\ munc\, perseveren]\, pasiune, lucru în echip\. În R\cari am început cu panourile solare pentru ap\ cald\ [i agent termic, la Prim\rie [i CAMS Ghergani, avem în

lucru un proiect cu panouri voltaice ce va produce energie electric\ pentru consumatorii publici.

Mai mult decât atât, o parte dintre fermieri vor putea s\-[i viziteze parcelele, de ce nu, ca [i Ion al lui Rebreanu în straie de s\rb\toare, mergând pân\ la “capul locului”, pe un drum betonat sau asfaltat. Bine, bine, o s\ spune]i, dar, “le-ai terminat pe cele din localitate [i ai trecut la cel din câmp?”

Nu le-am terminat, dar le-am început.

Pentru c\ destina]ia acestor fonduri este clar\: reabilitarea drumurilor de exploatare. Deci, nu putem folosi banii în alte scopuri; le vine vremea [i celor din localitate. Pu]intic\ r\bdare, dar tutun ioc!

Circa 6-7 km de drumuri de exploatare vor fi reabilitate poate chiar anul acesta, cel mai târziu la anul.

Celelalte proiecte merg ^nainte... unele prezentate la rubrica: “Ce a mai f\cut primaru'!”, [i chiar în prezentarea hot\rârilor de Consiliu Local.

Pân\ atunci, mai mult respect [i s\ auzim de bine!

Prim\riei pentru o bun\ desf\[urare a activit\]ii acestora. ~n anul 2009 au fost emise un num\r de 3321 dispozi]ii ale primarului [i au fost adoptate un num\r de 127 hot\râri ale consiliului local ^n 16 [edin]e din care 11 ordinare [i 5 extraordinare. Preciz\m c\ nici una din totalul de 3448 acte administrative emise, respectiv dispozi]ii sau hot\râri, nu a fost respins\ pentru nelegalitate de c\tre Institu]ia Prefectului sau de c\tre instan]a de contencios administrativ, toate hot\rârile [i dispozi]iile fiind redactate, avizate [i respectiv contrasemnate de secretar.

Activitatea juridic\ la nivelul institu]iei este asigurat\ ^n mod direct de c\tre secretarul ora[ului R\cari, dna Ene Octaviana, aceasta constând în reprezentarea în fa]a tuturor instan]elor de judecat\ (Judec\torie, Tribunal, Curtea de Apel, Înalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie, Curtea Constitu]ional\) a ora[ului R\cari, a Consiliului Local al ora[ului R\cari [i a Primarului ora[ului R\cari. Pe rolul instan]elor de judecat\ au fost în perioada 01.01.2009-31.12.2009 - 73 de litigii având drept obiect autoritate tutelar\, fond funciar, soma]ii de plata, contencios administrativ, comerciale, plângeri contraven]ionale.

SECRETARUL ora[ului R\cari a asigurat reprezentarea institu]iei în toate litigiile existente atât în procesele aflate pe rolul Judec\toriei R\cari, cât [i în alte localit\]i indiferent de gradul instantei, la nivelul institu]iei nefiind ^ncheiate contracte de asistenta juridic\ ^ntre autoritatea local\ [i cabinete de avocatur\. ~n calitate de secretar al Comisiei locale de aplicare a Legilor propriet\]ii R\cari a coordonat efectiv activitatea Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate, atât privind solu]ionarea cererilor cât [i prin colaborarea cu autoritatile ^n drept Comisia jude]ean\ pentru stabilirea dreptului de proprietate Dâmbovi]a, Instan]a de judecat\ de diferite grade, Oficiul de Cadastru [i Publicitate imobiliar\, reprezenta]i speciali[ti topografi, etc, precum [i la aducerea la ^ndeplinire a solicit\rilor ^naintate de contribuabili ^n probleme privind fondul funciar.

Activitatea de achizi]ii publice - se

desf\[oar\ ^n contextul legisla]iei guvernate de c\tre OG 34/2006 privind achizi]iile publice modificata [i completa [i a Normelor de aplicare aprobate prin HG nr 925/2006 modificata [i completata. Activitatea de implementare ^n Programul SEAP al autorit\]ii locale este efectuat\ de c\tre SECRETARUL ora[ului R\cari - care ^n cursul anului 2009 a promovat, urm\rit [i finalizat ^n sistemul electronic toate Licita]iile prin procedurile cerere [i oferta [i licita]ii deschise, pentru toate proiectele promovate la nivelul institu]iei.

Astfel, a ^ntocmit [i implementat ^n sistem documenta]iile de atribuire ^n vederea desf\[ur\rii licita]iilor, a promovat [i ^nscris ^n SEAP anun]ul de licita]ie pentru procedura de licita]ie selectat\ [i a corespondat cu ANRMAP pentru validarea acestor date, a organizat etapele de licita]ie, a organizat etapele de distribuire c\tre solicitan]i a documenta]iilor de atribuire [i a caietelor de sarcini, de primire [i ^nregistrare a ofertelor pentru fiecare tip de licitatie ^n parte.

Activitatea privind resursele umane este ^ndeplinit\ efectiv de c\tre SECRETARUL ora[ului R\cari, jr. Ene Octaviana. ~n domeniul activit\]ii de Resurse umane, SECRETARUL ora[ului R\cari, ]ine eviden]a contractelor de munc\, a dosarelor de personal, a carnetelor de munc\ efectuând opera]iunile la zi, pentru un num\r total de 147 carnete de munc\ ale tuturor categoriilor de personal din cadrul autorit\]ii locale.

Referitor la Legea nr. 544/2001 privind accesul liber la informa]iile de interes public la nivelul ora[ului R\cari, SECRETARUL ora[ului a fost desemnat\ de c\tre conducatorul serviciilor publice ca fiind persoana de contact pentru rela]ii publice. ~n cursul anului 2009, au fost formulate un num\r de 3 cereri ^n contextul Legii nr.

544/2001, toate cele trei cereri fiind formulate de acela[i semnatar, dl Sandu Gabriel locuitor al satului Mavrodin.

Activitatea ^n domeniul Situa]iilor de urgen]\ este structurat\ astfel: - Comitetul Local pentru Situa]ii de Urgen]\condus de c\tre Pre[edinte CLSU- Primarul ora[ului R\acari.

- Serviciul Voluntar pentru Situa]ii de urgen]\

condus de c\tre inspector Manu Marian - Comitetul Local cu Activitate Temporar\ condus de c\tre Pre[edinte COAT Secretarul ora[ului R\cari. ^n cursul anului 2009, activitatea pe linia situa]iilor de urgen]\ s-a bazat ^n principal pe interven]ia ^n caz de situa]ii de urgen]\ , concret fiind ac]iunile de interven]ie ^n caz de inunda]ii, dez\peziri, etc., ac]iuni care au fost duse la ^ndeplinire prin mobilizarea tuturor factorilor de r\spundere din cadrul Comitetului pentru Situa]ii de Urgen]\. Ca ^n orice activitate care presupune colaborarea cu mai mul]i factori, [i activitatea acestor structuri poate fi perfec]ionata ^n timp, având ^n vedere faptul c\ numai printr-o colaborare strins\ [i prin r\spuns cu o promptitudine mai mare la solicit\ri pot fi ^nl\turate efectele de criz\.

Având activitatea complexa desfa[urat\ de c\tre SECRETARUL ora[ului R\cari ^n anul 2009, Primarul ora[ului R\cari - dr.ing.

Carave]eanu Marius constat\ c\ dna Ene Octaviana a urm\rit ^n permanen]\ realizarea indicatorilor de performan]\ stabili]i pentru anul 2009, s-a preocupat de cre[terea eficacit\]ii serviciilor potrivit cerin]elor documentelor [i stemului de Management al Calit\]ii a indeplinit obiectivele stabilite în baza atribu]iilor prev\zute în fi[a postului, are o atitudine activ\ în solu]ionarea problemelor curente [i se preocup\ permanent de realizarea obiectivelor [i îmbun\t\]irea activit\]ii, prin capacitatea de a organiza, conduce [i coordona, are sim] de r\spundere, are aptitudini de a pune în practic\ cuno[tin]ele [i deprinderile dobândite prin permanen]\ perfec]ionare profesional\.

La propunerea Primarului ora[ului R\cari, pentru activitatea desf\[urata ^n anul 2009, prin Hot\rârea nr. 2 din 24.02.2010, Consiliului Local acord\ calificativul de evaluarea criteriilor de performan]\ ale SECRETARULUI ora[ul R\cari, dna jr. ENE OCTAVIANA de “ FOARTE BINE “.

black

Al dumneavoastr\, Marius Carave]eanu

Extras din Raportul de activitate privind evaluarea performan]elor profesionale ale secretarului ora[ului R\cari, doamna jr Ene Octaviana, pe anul 2009.

±

± ±

±

De interes cet\]enesc

pagina 3

FEBRUARIE 2010 Ziarul Prim\riei R\cari

HOT|RÂRILE CONSILIULUI LOCAL R|CARI, ADOPTATE ~N {EDIN}A DIN 24.02.2010 ~n data de 24.02.2010, orele 14:00, a fost convocat Consiliului local R\cari, ^n [edin]\, la care au participat consilierii [i delega]ii s\te[ti ^n func]ie. La [edin]\ au mai participat reprezentan]i din prim\rie, dup\ cum urmeaz\: Coman Gherghi]a, Manu Marian, Naumescu Magdalena, Barbu Cristina, Alexandru Alexandru, Du]\ Marian, Chi]ulescu Dumitru, Mitrescu Cristina Maria, Dobre C\t\lina, {edin]a a fost transmis\ ^n direct pe internet începând cu ora 14:00.

Ordinea de zi a [edin]ei a cuprins 26 de puncte, la care se adaug\ punctul de Diverse.

La punctul 1, a fost prezentat Raportul primarului ora[ului R\cari asupra st\rii economice, sociale [i de mediu a ora[ului, pe anul 2009.

Documentul prezentat se remarc\ prin rigoare [i claritate [i cuprinde toate aspectele muncii de administra]ie public\ local\, f\cut\ pentru cet\]eni.

Principalele responsabilit\]i ale primarului au fost dezvoltarea ora[ului [i apropierea de cet\]ean, principalul beneficiar al puterii executive.

Preocup\rile ^n acest sens au fost urm\toarele: - atragerea de investi]ii str\ine - ^ncurajarea proiectelor de parteneriat public – privat; - crearea unui climat propice mediului de afaceri; - parteneriate [i schimburi de experien]\ cu ora[e europene; - elaborarea [i ini]ierea unor proiecte utile ora[ului [i eligibile ^n categoria fondurilor europene; ~n perioada imediat urm\toare, principala grij\ o reprezint\ perfec]ionarea [i optimizarea func]ion\rii prim\riei, astfel încât s\ devin\ mai eficient\ [i mai prompt\ ^n rezolvarea problemelor cet\]enilor [i ora[ului.

Odat\ cu noua lege a salariz\rii [i din punct de vedere al reîncadr\rii personalului se va trece la o nou\ evaluare [i selec]ionare mai bun\ a oamenilor care sunt angaja]i ^n aceast\ institu]ie, prim\ria, pe criteriile normale ale profesionalismului, seriozit\]ii, cinstei [i dedic\rii adevarate locului lor de munc\.

Raportul primarului ora[ului R\cari privind activitatea din anul 2009 este o radiografie pragmatic\ a activit\]ii administra]iei publice a ora[ului, o prezentare a demersurilor pentru o activitate mai eficient\ [i de calitate.

Raportul ofer\ informa]ii concrete despre activitatea prim\riei, a Consiliului local [i a serviciilor publice din subordinea acestuia, precum [i o raportare statistic\ a st\rii economice [i sociale a localit\]ii ^n anul 2009.

Raportul anual este nu doar o obliga]ie, ci [i o necesitate, aceast\ lucrare reprezentând un instrument prin care cet\]enii sunt informa]i despre modul [i eficien]a rezolv\rii treburilor publice. “Sper ca cet\]enii ora[ului R\cari s\ în]eleaga problemele [i dificult\]ile pe care autoritatea local\ le întâmpin\, dac\ ^n ciuda acestora vor fi al\turi de noi, de cei din administrarea ora[ului [i c\ numai împreun\ vom reu[i. Anul 2009 va r\mâne mult timp de acum înainte, cred eu, un an de referin]\ pentru ora[ul nostru” – Raportul primarului ora[ului R\cari. (pag. 3) Construit pe coordonatele principale ale activit\]ii administrative, raportul cuprinde, ^n sintez\, urm\toarele p\r]i: - Starea economic\ a ora[ului R\cari ^n anul 2009; - Activitatea serviciului financiar – contabil; - Activitatea de administra]ie public\ local\, a secretarului;

±

- Coordonarea compartimentelor din organigram\ privind: Serviciul Administrativ, Urbanism [i amenajarea teritoriului, Protec]ia mediului, Poli]ia comunitar\, Biroul agricol, Serviciul de taxe [i impozite.

“Aceste rânduri, scrise la un an [i jum\tate de la data la care locuitorii ora[ului au decis c\ ora[ul R\cari are nevoie de o schimbare major\, se adreseaz\ atât celor care m-au investit cu încrederea lor cât [i a celor care, în iunie 2008, au ales altceva, un candidat sau o alt\ forma]iune politic\.

Pentru to]i locuitorii ora[ului R\cari, mesajul meu este unul singur, acela ca ora[ul R\cari, are puterea s\ devin\ unul dintre ora[ele frunta[e ale jude]ului Dâmbovi]a [i de ce nu ale României. Depinde doar de noi ca acest lucru s\ se întâmple.

M-am n\scut [i am crescut în ora[ul R\cari, [i [tiam c\ nu trebuie s\ c\ut\m în alt\ parte ceea ce noi aveam deja. Îi [tiam pe r\c\reni, [tiam ce gândesc, [tiam c\ au puterea de a schimba lucrurile. {i asta a contat enorm în lupta pe care am început-o atunci cu un sistem învechit, care se zb\tea în propria neputin]\.

Rev\d acum dup\ un an [i jum\tate fotografiile [i film\rile din anul 2008, [i v\d un or\[el dezolant, lipsit de perspective, cu str\zi pentru care asfaltul era doar o amintire, cu trotuare distruse, cu locuri de joac\ ce sem\nau cu ni[te depozite de fier vechi, cu stadioane de‚ "maidan", f\r\ locuri de parcare, cu [coli [i biserici friguroase [i sunt multe astfel de exemple.

Ceea ce s-a întâmplat în anul 2008 a fost terapia de [oc produs\ de locuitorii dezam\gi]i, dar în acela[i timp [i un vot de încredere pentru o echip\ tân\r\.

Pentru mine [i echipa mea era un pariu uria[ pe care [tiam c\ urma s\-l câstig\m, iar ora[ul R\cari, avea nevoie ca acest pariu s\ fie câ[tigat.

Dumneavoastr\, locuitori ai ora[ului R\cari, pute]i s\ aprecia]i dac\, prin ceea ce am f\cut în aceast\ scurt\ perioad\ de la investirea mea, am reu[it s\ câstig\m acest pariu.

La punctul 2, a fost prezentat Raportul viceprimarului privind activitatea pe anul 2009.

Acest raport este o obliga]ie legal\ dar [i o datorie moral\, de a aduce la cuno[tin]\ cet\]enilor, activitatea desf\[urat\ de c\tre administra]ia public\ local\ ^n anul 2009.

Raportul prezentat este un document sintetic ce reliefeaz\ modul ^n care au fost cheltui]i banii publici, activitatea viceprimarului ^n scopul realiz\rii obiectivelor propuse.

Acest raport se dore[te a fi expresia unei deschideri [i a unei transparen]e totale a activit\]ii pe care o desf\[ur\m ^n interesul comunit\]ii noastre locale.

Structurat pe mai multe capitole, raportul viceprimarului cuprinde: modalit\]i de lucru ^n rela]ia cu cet\]eanul; activitatea ^n cadrul comisiei locale pentru înv\]\mânt, s\n\tate, asisten]\ social\, cultur\ [i sport; colaborarea cu serviciul administrativ [i compartimentul de urbanism [i amenajarea teritoriului; colaborarea ^n domeniul situa]iilor de urgen]\; colaborarea cu Poli]ia Comunitar\; contribu]ia adus\ promov\rii imaginii prim\riei, asigurarea transparen]ei actului deliberativ [i a celui executiv – editarea “Ziarului Primariei R\cari”; participarea viceprimarului la activit\]ile de perfec]ionare.

Activitatea viceprimarului se desf\[oar\ având la baza atribu]iile stabilite prin dispozi]iile legii 215/2001, fi[a postului [i organigrama Prim\riei ora[ului R\cari.

Având ca deziderat cunoa[terea problematicii cet\]eanului [i deci rezolvarea ei, viceprimarul, prin întâlniri cet\]ene[ti, audiente, deplas\ri ^n teritoriu, a reu[it s\ cunoasc\ oamenii, preocup\rile [i problemele comunit\]ii ora[ului R\cari. O bun\ bucat\ din activitate s-a desf\[urat numai ^n teren, biroul de lucru fiind comunitatea [i problemele ei.

Ca membru al Comisiei de înv\]\mânt [i asisten]\ social\, a coordonat activitatea [colilor de pe raza ora[ului R\cari, precum [i a C.A.M.S Ghergani.

A ajutat la rezultatele notabile ob]inute de c\tre Prim\ria R\cari, ^n ceea ce prive[te desf\[urarea procesului instructiv – educativ, îmbun\t\]irea condi]iilor din [coli ^n beneficiul cadrelor didactice [i al elevilor.

O aten]ie sporit\ a fost acordat\ familiilor nevoia[e, prin atribuirea de material lemnos, materiale rezultate din demol\ri, etc, conform cererilor acestora [i hot\rârii Consiliului local ^n acest sens.

Colaborarea cu Serviciul administrativ, Urbanism [i amenajarea teritoriului, se vede ^n rezultatele bune din teritoriu, prin rezolvarea multor probleme sesizate de cet\]eni.

Am realizat împreun\ igienizarea domeniului public, am participat la proiectul de cur\]enie “Adopt\ un Km!” [i am avut o bun\ colaborare cu garda de mediu. ~n domeniul situa]iilor de urgen]\, activitatea s-a desf\[urat prompt [i cu maxim\ operativitate.

Colaborarea cu Poli]ia Comunitar\ a fost bun\, rezolvând cu operativitate dolean]ele cet\]enilor. Am vegheat pentru men]inerea [i asigurarea lini[tii [i siguran]ei publice, precum [i angrenarea comunit\]ii la actul de combatere al fenomenului infrac]ional.

Vom îmbun\t\]i aceast\ activitate pentru ca preten]iile cet\]enilor ne-o cer.

Prin “Ziarul Prim\riei R\cari”, am vegheat la asigurarea transparen]ei totale a actului deliberativ [i a celui executiv pentru ca cet\]enii s\ cunoasc\ ^n detaliu activitatea noastr\ din prim\rie.

Orice activitate presupune o preg\tire temeinic\, dar mai ales reactualizarea cuno[tintelor ^n func]ie de evolu]ia societ\]ii. Viceprimarul a c\utat s\ se perfec]ioneze, pentru cunoa[terea legisla]iei [i a experien]ei altor prim\rii, ^n activitatea de administra]ie public\.

Punctul 3, al ordinei de zi, Raportul consilierilor locali pe anul 2009: ~n cadrul sedin]ei, consilierii au prezentat inform\ri privind activitatea desf\[urata ^n anul 2009.

Domnul profesor Livede Ion apreciaz\ cele dou\ rapoarte prezentate [i mai ales ceea ce s-a f\cut pentru [coli.

Aminte[te de contribu]ia personal\ la apari]ia “Ziarul Prim\riei R\cari”, de activitatea desf\[urat\ ^n teren, ^n mijlocul cet\]enilor.

Domnul Petre Marin apreciaz\ activitatea primarului, pornind de la impresia general\, cetatenii îl apreciaz\ pozitiv. Eviden]iaz\ proiectele la nivelul ora[ului, amintind de baza sportiv\ pe care o apreciaz\ ^n mod deosebit.

Aproba activitatea Poli]iei Comunitare, dar sugereaz\ mai mult\ grij\ pentru lini[tea public\, ^n zona blocurilor [i felicit\ reprezentan]ii executivului pentru rezultatele ob]inute.

Domnul consilier Grigorescu Traian, ^n raportul s\u, vorbe[te despre activitatea desf\[urat\ ^n teren al\turi de reprezentan]ii prim\riei, ^n numeroase ocazii, despre contribu]ia la apari]ia “Ziarului Prim\riei R\cari”, fiind unul dintre colaboratorii constan]i. Cu prilejul unor evenimente festive din via]a [colilor a fost o prezent\ permanent\.

black

Domnul consilier Ilie {tefan eviden]iaz\ operativitatea cu care primarul ora[ului R\cari a rezolvat problemele aduse ^n aten]ie de dumnealui (sesizarea privind fostul CAP Colacu), a participat la desz\peziri, la proiectul “Adopt\ un Km!” [i propune o conciliere ^ntre PSD si PDL. Domnul consilier Ni]\ Vasile aminte[te despre activitatea de antrenor al proaspetelor echipe de fotbal la juniori [i seniori, despre preocup\rile sale pentru îmbun\t\]irea st\rii de cur\]enie ^n localitatea Colacu, unde a desfiin]at\ groapa de gunoi, îmbun\t\tind starea de cur\]enie ^n zon\.

Domnul consilier Dr\goi Nicolae, membru al comisiei economice, a participat la via]a comunit\]ii prin deplas\ri ^n localitatea natal\, unde a stat de vorb\ cu oamenii despre achitarea obliga]iilor financiare c\tre stat, despre men]inerea cur\]eniei pe domeniul public.

Domnul Alexandru Ion a c\utat s\ colaboreze cu cet\]enii, uneori ^ns\, f\r\ succes, fiind acuzat c\ este duplicitar, dar s-a str\duit s\ schimbe aceasta impresie.

Domnul Gavrila Valentin, reprezentant al comunit\]ii din Ghimpa]i, a participat la toate ac]iunile desf\[urate ^n aceast\ zon\, s-a interesat de rezolvarea tuturor problemelor cet\]enilor aduse la cuno[tin]a Prim\riei [i a fost activ ori de câte ori a fost solicitat de aceasta.

Domnul Mihai Iulian, delegat s\tesc, a sprijinit autoritatea public\ local\ ^n toate situa]iile ^n care comunitatea a fost implicat\: întâlniri cet\]ene[ti, evenimente festive, etc.

A ajutat la distribuirea “Ziarului Prim\riei R\cari” ^n zona B\l\ne[ti.

Domnul consilier Tudor Ion consider\ c\ orice consilier reprezint\ “cureaua de transmisie” ^ntre CL [i cet\]eni. Ea trebuie s\ func]ioneze bine [i de aceea apreciaz\ ca ^n toate cazurile ^n care a fost necesar, [i-a f\cut sim]it\ prezen]a, ^n interesul cet\]enilor.

Vorbe[te despre construirea unei troite la C.A.M.S Ghergani – din sponsoriz\ri, fiind ajutat ^n acest proiect [i de al]i reprezentan]ti ai Consiliului local.

Doamna Dinu Elena a participat la toate sedin]ele de CL, la întrunirile cet\]ene[ti, la evenimentele festive din via]a comunit\]ii, la ac]iunile de cur\]enie “Adopt\ un km!”.

Domnul Buia Valentin aminte[te c\ a c\utat s\ p\streze permanent o leg\tura ^ntre cet\]enii din S\bie[ti [i Prim\ria R\cari ^n interesul comunit\]ii. A participat la proiectul “Adopt\ un km!” [i la ac]iunile organizate de autoritatea local\.

Domnul Zamfir Vasile, delegat s\tesc, pentru localitatea St\ne[ti, aminte[te despre ac]iunile de desz\pezire, de amenajare a bazei sportive din localitate, despre supravegherea lucr\rilor privind re]eaua de ap\ de aici, despre ajutorul pe care îl da distribuirii “Ziarului Prim\riei R\cari” ajutat fiind de Neac[u Marin.

Domnul T\nase Mihai Cristian, consilier pentru localitatea Ghimpa]i, prezinta preocup\rile avute ^n 2009, activit\]ile la care a participat ca [i rezultatele bune ob]inute ^n aceast\ localitate de c\tre prim\rie [i la care [i-a adus modesta contribu]ie.

La punctul 4, s-a prezentat Proiectul de hot\râre privind evaluarea performan]elor profesionale ale secretarului ora[ului R\cari, doamna jr Ene Octaviana, pe anul 2009.

Pentru aceasta s-a prezentat raportul de evaluare a activit\]ii secretarului care cuprinde, ^n sinteza, urm\toarele aspecte: Num\rul dispozi]iilor emise de primar – 3321; Num\rul hot\rârilor

Consiliului local – 127; Totalul actelor administrative emise, respectiv dispozi]ii sau hot\râri ^n num\r de 3448, nefiind respins, pentru nelegalitate de c\tre Institu]ia Prefectului s\u de c\tre Instan]a de contencios administrativ, nici unul.

Activitatea juridic\ a secretarului (Consiliere – verificare juridic\ a documentelor tuturor compartimentelor din cadrul Prim\riei ora[ului R\cari).

Participarea ^n comisiile din cadrul institu]iei; activitatea de accesare a fondurilor structurale; activitatea de achizi]ii publice; coordonarea activit\]ii de secretariat, rela]ii publice; Coordonarea serviciului public de evident informatizat\ a persoanei; Coordonarea activit\]ii de Asisten]\ Social\ [i Autoritate Tutelar\; activitatea privind resursele umane; activitatea biroului agricol – fond funciar; Compartimentul Arhiva; activitatea ^n cadrul Serviciului pentru Situatii de Urgen]\; organizarea tehnic\ a alegerilor autorit\]ii publice, potrivit legilor organice ^n materie; activitatea profesional\ a secretarului ora[ului R\cari, la propunerea primarului, a fost apreciat\ de c\tre Consiliul local cu calificativul FOARTE BINE. La punctul 5, a fost prezentat Proiectul de hot\râre privind stabilirea impozitelor [i taxelor locale pe anul 2010: Impozitele [i taxele locale pentru anul 2010, sunt ^n cuantumul stabilit conform HG 956/2009 urmatoarele: Cl\diri cu instala]ii de apa, canalizare, electrice [i încalzire - 806 lei/mp Cl\diri f\r\ instala]ii de apa, canalizare, electrice, încalzire - 478 lei/mp Cl\diri din lemn, piatr\ natural\, valatuci, cu instalatii - 219 lei/mp Cl\diri din lemn, piatra natural\, valatuci f\r\ instala]ii - 137 lei/mp Anexe din lemn, piatr\, c\r\mid\ ne ars\, valatuci, cu instala]ii - 82 lei/mp Anexe din lemn, piatr\, c\r\mid\ ne ars\, v\l\tuci f\r\ instala]ii -54 lei/mp Pentru terenul categoria cur]i construc]ii, nivelul impozitului este: Zona A - 5.640 lei/ha; Zona B - 3.832 lei/ha; Zona C - 1.821 lei/ha; Zona D - 1.060 lei/ha Pentru terenul categoria arabil intravilan (lei/ha) - Zona A 24; Zona B 18; Zona C 16; Zona D 13 Pentru terenul categoria arabil extravilan - (lei/ha)- Zona A 43; Zona B 41; Zona C 39; Zona D 36 Pentru p\dure sau alt teren cu vegeta]ie forestier\ (lei/ha) - Zona A 14; Zona B 12; Zona C 10; Zona D 7 Taxa de firm\, reclam\, publicitate - 20 lei/mp sau frac]iune de mp.

Pentru persoanele juridice coeficientul de calcul al impozitului pe cladiri este De 1,5 % din valoarea declarat\.

La cl\dirile care nu au fost reevaluate ^n ultimii 3 ani se va aplica un coeficient de 5 % asupra valorii declarate, f\când excep]ie Pentru taxele locale propunem stabilirea valorilor maxime conform HG 956/2009.

Pentru taxa de folosire teren sintetic propunem stabilirea valorii de 50 lei/ora. Pentru plata cu anticipa]ie a impozitului datorat pentru întregul an, pe cl\diri, teren, mijloace transport, de c\tre persoanele fizice, pân\ la data de 31 martie a anului respectiv, se va acorda o bonifica]ie de 10% stabilit\ prin hot\râre a Consiliului local.

Zona A reprezint\ localitatea R\cari; Zona B reprezint\ localitatea Ghergani; Zona C reprezinta localitatea Mavrodin; Zona D reprezint\ localitatile Colacu, S\bie[ti, St\ne[ti, B\l\ne[ti [i Ghimpa]i; Proiectul de hot\râre mai sus men]ionat a fost votat ^n unanimitate.

(urmare ^n pagina 6)

±

± ±

±

Actualitate

pagina 4

FEBRUARIE 2010 Ziarul Prim\riei R\cari

Coman Marian - St\ne[ti

Geantaru Georgeta - Colacu

Toma Gheorghe -R\cari Ghi]\ Constantin - Mavrodin

Petre Veronica - S\bie[ti

Marcu Ana -B\l\ne[ti Ciobanu Gheorghe - Ghimpa]i

Marin Elena - Ghergani

±

cyanmagentayellowblack

±

Actualitate

pagina 5

FEBRUARIE 2010 Ziarul Prim\riei R\cari

ETAPA 18 - 06.03.2010 Iarna, din care tocmai amiezit, ne-a supus unor grele încerc\ri care au solicitat r\bdarea, efortul fizic, cel material pentru a dep\[i situa]iile extreme.

Ninsorile abundente au l\sat în urm\ cantit\]i însemnate de ap\ care au pus la grea încercare rezisten]a caselor situate în zone mai joase. Oamenii au privit neputincio[i cum apa p\trunde în cas\... Pe strada Iorgu Dumitrescu, o zon\ unde 7 propriet\]i au fost greu încercate: Albei Ilie, Jangu Mircea, Ene Gheorghe, Dumitru Fanica, Manea Ion, Rusu Ioan, Stan Elena. Comitetul local pentru situa]ii de urgen]\ al ora[ului R\cari a intervenit în timp util, înpreun\ cu pompierii [i voluntarii din cadrul SVSU al ora[ului R\cari.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

VOIN}A POTLOGI - FC POTLOGI F.C.M TÂRGOVI{TE - LUCEAF|RUL D|RM|NE{TI C.S R|CARI - PETROLUL TÂRGOVI{TE VOIN}A PIER{INARI - COMER}UL VII{OARA RAPID GEMENEA - GAZ METAN FINTA A.S DOICE{TI - TISENMETAL COLIBA{I GR.SC.AGR. NUCET - FLAC|RA MORENI UNIREA COBIA - GLORIA CORNE{TI ATLETIC FIENI - RECOLTA CROVU

ETAPA 19 - 13.03.2010 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

LUCEAF|RUL D|RM|NE{TI - VOIN}A POTLOGI PETROLUL TÂRGOVI{TE - F.C.M TÂRGOVI{TE COMER}UL VII{OARA - C.S R|CARI GAZ METAN FINTA - VOIN}A PIER{INARI TISENMETAL COLIBA{I - RAPID GEMENEA FLACARA MORENI - A.S DOICESTI GLORIA CORNESTI - GR.SC.AGR. NUCET RECOLTA CROVU - UNIREA COBIA FC POTLOGI - ATLETIC FIENI

ETAPA 20 - 20.03.2010 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

UNIREA COBIA - FC POTLOGI ATLETIC FIENI - LUCEAFARUL DARMANESTI VOIN}A POTLOGI - PETROLUL TÂRGOVI{TE VOIN}A PIER{INARI - TISENMETAL COLIBA{I COMER}UL VIISOARA - GAZ METAN FINTA RAPID GEMENEA - FLAC|RA MORENI A.S DOICE{TI - GLORIA CORNE{TI GR.SC.AGR. NUCET - RECOLTA CROVU C.S R|CARI - F.C.M TÂRGOVI{TE

ANUN} ~ncepând cu data de 1 Martie 2010, s-a deschis terenul se sport (sintetic), din cadrul bazei sportive a ora[ului R\cari. Tariful pentru ^nchirierea acestei loca]ii, este de 50 lei/ora, cu program zilnic zilnic. V\ a[tept\m s\ face]i mi[care [i s\ v\ relaxa]i, la un meci de fotbal.

PERSOAN| DE CONTACT CHI}ULESCU COSTEL TELEFON 0723008833

CISMARU SEBASTIAN

Locuin]a lui Albei Ilie

Interven]ia voluntarilor SVSU cyanmagentayellowblack

GOVOREANU FL.

RASAIDAN M.

BELDE FOLRIN

TICULEANU CLAUDIU

CUTA MARIUS

JANGU DANIEL

CHIRCA GHE.

IONESCU IONUT SERBAN TUDOREL VRASMASU ALEXANDRU

Primul 11 cu care va debuta in for]\ echipa CS R\cari

Casa lui Jangu Mircea

“Protestul” proprietarului de poduri, Dinc\ Ion [i ^mblânzirea buldoexcavatorului...

±

De interes cetatenesc

±

pagina 6

FEBRUARIE 2010 Ziarul Prim\riei R\cari

HOT|RÂRILE CONSILIULUI LOCAL R|CARI, ADOPTATE ~N {EDIN}A DIN 24.02.2010 La punctul 6, a fost prezentat Proiectul de hot\râre privind execu]ia bugetar\ pe anul 2009: Sumele prev\zute pentru 2009 au fost cheltuite conform prevederilor legale, cheltuielile încadrându-se ^n creditele pentru 2009. Domeniile ^n care s-au cheltuit aceste sume sunt: autoritate publica; Ordine public\ [i siguran]\ nationala; ^nv\t\mânt; s\n\tate; Cultur\; recreere; religie; Asistenta social\; locuinte, servicii, dezvoltare public\; sus]inerea serviciului de evident a persoanei; dobânzi [i comisioane pentru credit intern; transfer pentru plat\ C.A.S.S [i beneficiarii de ajutor social; Protec]ia mediului; ac]iuni generale – prevenire inunda]ii; transporturi; ac]iuni economice.

Men]ion\m c\ nu s-au putut acoperi sumele pentru plata ajutorului social pentru 4 luni [i nu s-a putut pl\ti nici ajutorul pentru înc\lzire (lemne), conform legii 416/2001.

Dar, au fost alocate sume pentru a se rezolva res]antele care se vor pl\]i ^n anul 2010.

Proiectul de hot\râre pentru execu]ia bugetar\ pe anul 2009 a fost aprobat cu majoritate [i o abtinere: Dr\goi Nicolae.

La punctul 7, Proiect de hot\râre privind adoptarea bugetului local pe 2010. ~n construirea proiectului de buget local pe 2010 s-a c\utat s\ se asigure salariile profesorilor [i a celorlal]i salaria]i, cu men]iunea ca pentru salariile profesorilor se aloc\ sume din TVA. O alt\ prioritate a fost asigurarea cheltuielilor pentru utilit\]i. S-a acordat o aten]ie deosebit\ investi]iilor pe fonduri europene ca de exemplu proiectele pentru: alimentarea cu ap\, canalizarea, sal\ de sport, Liceul “Ion Ghica” R\cari, reabilitare modernizare extindere, {coala Ghergani (Veche), reabilitare, modernizare, extindere, baza sportiva R\cari, loca]iile pentru amenajarea spa]iilor verzi, proiectele pentru panouri solare [i voltaice.

Bugetul a fost votat cu majoritate [i o ab]inere: Dr\goi Nicolae La punctul 8, Proiect de hot\râre privind aprobarea PUG al ora[ului R\cari [i a Regulamentului de aplicare a acestuia. Autoritatea executiv\ a promovat unele propuneri de actualizare [i completare a PUG-ului ora[ului R\cari precum [i a Regulamentului de urbanism general, propuneri care se materializeaza prin întocmirea unor noi documenta]ia de urbanism [i impunerea unor reguli privind disciplina ^n construc]ii.

Amenaj\rile urbanistice ale ora[ului [i localit\]ilor componente, stabilirea unor restric]ii urbanistice, precum [i delimitarea unor zone de dezvoltare local\, delimitare care ^n timp are ca scop atragerea de investitori la nivelul ora[ului R\cari vor duce la dezvoltarea [i promovarea ora[ului R\cari. Întocmirea [i actualizarea PUG-ului ora[ului R\cari a fost efectuat\ prin sus]inerea financiar\ a CJD Dâmbovi]a, proiect la care autoritatea local\ a contribuit prin colaborarea permanent\ cu executan]ii proiectului, precum [i cu punerea la dispozi]ie a acestora a întregii baze de date aflate in cadrul autoritatii locale, contribu]ie care a dus la elaborarea unei ample lucr\ri urbanistice care s\ corespund\ pe o perioad\ cât mai mare ^n viitor tinând cont de multiplele modific\ri ale legislatiei ^n domeniul urbanistic, de arhitectura, protectia mediului etc. Înscrierea unor zone cu destina]ii noi ^n cadrul fiecarei

(urmare din pagina 3)

±

localit\]i componente a ora[ului R\cari a avut ca obiectiv dezvoltarea ^n timp a acestor localit\]i dar [i aducerea la îndeplinire a strategiei de dezvoltare a ora[ului R\cari, pe termen lung. ~n noul PUG al ora[ului R\cari au fost înscrise toate utilit\]ile de care localitatea dispune la momentul 2010, toate investi]iile privind infrastructura ora[ului de la ultima actualizare [i pân\ ^n prezent.

Acest proiect a primit aviz favorabil ^n [edin]a de avizare a CTE din cadrul CJ Dâmbovi]a. Supus la vot acest proiect ca [i regulamentul de aplicare au fost votate ^n unanimitate.

La punctul 9, Proiect de hot\râre privind aprobarea inventarierii anuale a patrimoniului consiliului local pe anul 2009. ~n baza deciziei cu nr. 3167/30.11.2009, comisia de inventariere constituita ^n acest scop a efectuat inventarierea mijloacelor fixe, obiectelor de inventor, marfa [i materialele din depozit [i nu a fost constatate plusuri sau minusuri din inventar.

Rezultatele inventarierii cuprinse ^n listele de inventar prin efectuarea inventarierii faptice se vor înregistra ^n contabilitate. Supus\ la vot hot\rârea privind aprobarea inventarierii anuale a patrimoniului CL, pe anul 2009 a fost votata ^n unanimitate.

La punctul 10, Proiect de hot\râre privind aprobarea organigramei institutiei [i al statului de func]ii.

Având ^n vedere dispozi]iile legii nr.330/2009 privind salarizarea unitara al personalului din unit\]ile bugetare, OUG nr.1/2010 privind aplicarea unor m\suri unitare de reducere al unor cheltuieli ^n unit\]ile bugetare, hot\rârea CL al ora[ului privind organigrama consiliului local [i a serviciilor din subordine din anul 2009, precum [i statul de func]ii al Aparatului de specialitate al primarului întocmit la data de 01.01.2010 este necesar a se aproba organigrama [i statul de func]ii pe anul 2010, pentru: demnitari, func]ionari publici, personal contractual, Centrul de Asisten]\ Medico-Social\, Serviciul public de eviden]\ informatizat\ a persoanei, Poli]ia Comunitar\.

Supus spre aprobare, proiectul de hot\râre privind aprobarea organigramei [i al statului de func]ii pe 2010 a fost aprobat ^n unanimitate.

La punctul 11, proiect de hotarâre privind aprobarea schimbului de teren ^ntre CL al ora[ului [i dl Manu Marian. Având ^n vedere unele aspecte prezentate de c\tre numero[i cet\]eni ai ora[ului R\cari, localitatea Ghergani, privind situa]ia suprafe]ei de teren ce a apar]inut domeniului Ghica [i care ^n timp a f\cut obiectul unor închirieri, vânz\ri sau concesion\ri de terenuri, se propune spre analiz\ redarea acestor suprafe]e destina]iei ini]iale de teren de sport pentru localit\]ile Ghergani [i Mavrodin.

Exist\ suportul legal pentru efectuarea unui schimb de teren ^ntre CL [i proprietar, redând astfel destina]ia ini]ial\ acestor suprafe]e pentru utilitate public\. Supus la vot, acest proiect a fost adoptat ^n unanimitate.

La punctul 12, Proiect de hot\râre privind aprobarea schimbului de teren ^ntre CL al ora[ului R\cari [i dna T\nase Cojocaru Valentina. ~n urma cererii adresat\ Prim\riei R\cari, T\nase Cojocaru Valentina, domiciliat\ ^n Bucure[ti, proprietar al unui teren intravilan ^n suprafa]\ de 4000 mp ^n satul Colacu, ora[ul R\cari, se supune analizei CL, spre aprobare, un schimb de terenuri ^ntre solicitant\ [i

Prim\ria R\cari ^n extravilanul satului Colacu, ^n vecin\tatea extinderii intravilan (T74/1), sat Colacu. Se solicit\ acest schimb pentru realizarea unui complex comercial, depozit materiale de construc]ii. Supus la vot acest proiect este adoptat cu majoritate [i o ab]inere: dl consilier Dr\goi Nicolae.

La punctul 13, Proiect de hot\râre privind aprobarea schimbului de teren ^ntre CL al ora[ului R\cari [i dl Costache Vasile. Având ^n vedere motivele invocate la punctul 11 [i deoarece situa]ia existent\ [i ^n cazul dl Costache Vasile este asem\n\toare cu cea expus\ la punctul 11, se supune la vot acest proiect [i se voteaz\ ^n unanimitate.

La punctul 14, Proiect de hot\râre privind compensarea unor debite ^ntre CL [i SC ProdLIgnum SRL. Având ^n vedere c\ la finele anului 2009 atât societatea SC ProdLIgnum SRL are datorii fa]\ de Prim\ria R\cari, pentru care, conform contractului, au fost calculate majorari de întârziere la plat\ cât [i faptului c\ s-au acumulat facturi la plat\ pentru materialele folosite la construc]ia sediului administrativ Ghimpa]i cât [i pentru alte lucr\ri efectuate la CAMS Ghergani, materiale livrate de SC ProdLIgnum SRL se propune analiza compens\rii datoriilor reciproce ^ntre cele 2 p\r]i [i scutirea de la plata major\rilor de întârziere pe care le are fiecare parte fa]\ de cealalt\. Ca urmare fiecare parte ^n cauz\ va avea ^n debit numai baza, f\r\ major\ri, respectiv contravaloare concesiune [i contravaloare materiale furnizate [i prest\ri servicii. Proiectul de hot\râre a fost analizat [i s-a votat ^n unanimitate.

La punctul 15, Proiect de hot\râre privind compensarea unor debite ^ntre CL R\cari [i CL Con]e[ti.

Conform procesului verbal încheiat cu ocazia evalu\rii lucr\rilor, prest\rilor [i contravaloarea materialelor ce urmeaz\ a fi decontate ^ntre Prim\ria comunei Con]e[ti [i Prim\ria ora[ului R\cari, ^n anul 2009, care s-au executat prin reciprocitate, se constat\ un echilibru ^ntre sumele datorate de cele dou\ p\r]i [i se supune aten]iei CL spre analiz\, aprobarea acestor debite. Supus la vot, proiectul a fost adoptat ^n unanimitate.

La punctul 16, Proiect de hot\râre privind scutirea de plat\ a taxelor [i impozitelor pe anul 2010 a unor contribuabili f\r\ venituri sau cu venituri mici.

Cererile depuse de c\tre unii cet\]eni pentru scutirea de impozite pe anul 2010 au fost analizate de c\tre serviciul de asisten]\ social\ [i serviciul de impozite [i taxe locale care au înaintat propunerile dup\ cum urmeaz\: 1. Au primit scutire de impozite urm\torii: Trandafir Marin din R\cari (venit=125 lei din ajutor social), Ion Ion, R\cari (venit =125 lei din ajutor social), Ni]ulescu Aurica, R\cari (pensie mic\, împline[te ^n octombrie 100 ani), Hasna[ Mihai, Ghergani (venit = 125 lei din ajutor social), Enache Vasile, Colacu (venit=227 lei din ajutor social), Grigore Ghiocel, Colacu (venit 306 lei din ajutor social + aloca]ie copii), Obrejan Marin din Ghergani (venit 125 lei din ajutor social), Degeratu Stelian Adrian din R\cari (venit - pensie medical\). Cei de mai sus au primit scutirea de impozite. Pentru Dinc\ Maria din R\cari [i Chira Constantin din Ghimpa]i ale c\ror venituri nu îndeplinesc condi]iile prev\zute de lege nu au primit avizul pentru scutirea de impozit.

Propunerile discutate au fost aprobate ^n unanimitate de CL ^n conformitate cu propunerile serviciilor amintite mai sus.

La punctul 17, Proiect de hot\râre privind includerea in domeniul privat al ora[ului R\cari, a drumului de exploatare

DE 334/1 Ghimpa]i – Colacu.

Având ^n vedere oportunitatea acces\rii unor proiecte sustinute prin fonduri structurale, privind obiectivul: modernizarea unor drumuri de exploatare, aflate ^n proprietatea autorit\]ii locale, care unesc 2 sau mai multe c\i rutiere principale [i care prin preluarea traficului ar duce la scurtarea distan]ei ^ntre anumite puncte de acces, deservesc exploata]iile agricole, agen]ii economici [i persoane fizice, au fost identificate la nivelul ora[ului R\cari, ^n localit\]ile Ghimpa]i, Colacu, Mavrodin, St\ne[ti, urm\toarele drumuri de exploatare care pot face obiectul acces\rii acestor proiecte. Astfel, pentru leg\tura ^ntre satele Ghimpa]i [i Colacu s-a identificat posibilitatea moderniz\rii drumului de exploatare DE 34/1 segment ce întrune[te condi]iile minime de accesare a acestui program, f\când leg\tura ^ntre DC 43 A [i DJ 711 A. Pentru satele Mavrodin, Colacu [i St\ne[ti s-a identificat posibilitatea moderniz\rii drumurilor de exploatare DE 404/1, DE 403, DE 394, DE373, segmente ce întrunesc condi]iile minime de accesare acestui program, f\când leg\tura ^ntre DC 44A [i DJ 711A. Primarul ora[ului R\cari având ^n vedere cele de mai sus, propune spre aprobare 2 proiecte de hot\râri privind aprobarea întocmirii studiilor topografice [i de fezabilitate ^n vederea acces\rii de fonduri structurale pentru modernizarea infrastructurii drumurilor de exploatare.

Supus\ aten]iei CL, proiectul a fost avizat de c\tre Comisie [i aprobat ^n unanimitate.

La punctul 18, Proiect de hot\râre privind includerea ^n domeniul privat al ora[ului R\cari, al drumului de exploatare DE 404/1, 403, DE 394, DE 373, Colacu-St\ne[ti.

Având ca motiva]ie cele prezentate la proiectul de hot\râre de la punctul 17 [i ca suport avizarea de c\tre comisiile CL acest proiect de hot\râre a fost votat ^n unanimitate.

La punctul 19, Proiectul de hot\râre privind aprobarea ^ntocmirii studiilor de fezabilitate, necesare întocmirii cererii de finan]are ^n vederea acces\rii de fonduri structurale pentru modernizarea infrastructurii DE 334/1 Ghimpa]i - Colacu [i DE 404/1, DE 404, DE 394, DE 373 Colacu – St\ne[ti.

Pentru motivele prezentate ^n expunerea la punctul 17 se analizeaz\ [i acest proiect de hot\râre, prime[te avizul Comisiilor de specialitate [i supus la vot este adoptat ^n unanimitate.

La punctul 20, Proiectul de hot\râre privind aprobarea ^ntocmirii studiilor de fezabilitate, necesare întocmirii cererii de finan]are ^n vederea acces\rii de fonduri structurale pentru achizi]ionarea [i montarea unor panouri voltaice pentru unit\]ile din subordinea CL. Având ^n vedere oportunitatea acces\rii unor proiecte sus]inute prin fonduri europene prin Programul Opera]ional Sectorial, Cre[terea competitivit\]ii economice – Axa prioritar\ 4, cre[terea eficien]ei energetice [i a securit\]ii furniz\rii, ^n contextul combaterii schimb\rilor climatice - DMI 2, “Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi “se propune amplasarea unor panouri fotovoltaice pe teritoriul ora[ului R\cari. Aceasta investi]ie va duce la îmbun\t\]irea calit\tii serviciilor de furnizare a energiei electrice la costuri mai mici pentru obiectivele ce apar]in CL. Se propune aprobarea proiectului de hot\râre privind obiectivul de investi]ii “central\ fotovoltaic\ de producere a energiei electrice din conversia energiei solare“.

Supus spre aprobare proiectul este votat ^n unanimitate.

La punctul 21, Proiectul de hot\râre privind întocmirea evalu\rii ^n vederea închirierii concesion\rii / vânz\rii suprafe]ei din ora[ul R\cari – obor s\pt\mânal. Din cauza crizei economice pe care o travers\m [i care se reflect\ pân\ ^n cea mai mic\ structur\ administrativ – teritorial\ precum [i datorit\ preocuparii pentru depistarea tuturor surselor de venituri, se consider\ oportun\ ob]inerea unor venituri din valorificarea unor bunuri imobile aflate ^n patrimoniul autorit\]ii locale prin închiriere /concesionare /vânzare. Astfel se propune efectuarea unei evalu\ri de c\tre persoane autorizate ^n domeniu, pentru loca]ia obor s\pt\mânal – ^n suprafa]\ de 4600 mp, teren intravilan, situat ^n strada Ana Ip\tescu, ora[ul R\cari.

Primind avizul comisiilor de specialitate ale CL, pentru vânzare, proiectul a fost adoptat ^n unanimitate.

La punctul 22, Proiectul de hot\râre privind amplasarea unor platforme de colectare [i management al gunoiului de grajd, pe teritoriul ora[ului R\cari, ^n derularea programului “Controlul integrat al polu\rii cu nutrien]i”, derulat de c\tre Ministerul Mediului. Obiectivul principal al acestui proiect este reducerea devers\rii de nutrien]i ^n cursurile de ap\ [i promovarea unor schimb\ri de comportament prin înt\rirea capacit\]ii institu]ionale [i de reglementare ^n domeniul protec]iei apei. Este deci oportun\ accesarea unor proiecte sus]inute prin fonduri structurale, derulate de c\tre Ministerul Mediului.

La nivelul Jude]ului Dâmbovi]a, Prim\ria ora[ului R\cari a fost nominalizat\ ca fiind unica localitate din acest jude] care ar avea interesul [i resursele implement\rii acestui proiect [i care ar întruni condi]iile impuse de aplicantul proiectului.

Suprafa]a maxim\ ce poate fi pus\ la dispozitia aplicantului, va fi de 3500 mp care poate consta ^n mai multe loca]ii de pe teritoriul ora[ului R\cari.

Se propune stabilirea unui num\r de 3 loca]ii ^n satele Colacu, Mavrodin [i Ghimpa]i pentru ca aici efectivele de animale sunt ^n num\r mai mare. Se supune aprob\rii [i acest proiect este votat ^n unanimitate.

La punctul 23, proiectul de hot\râre privind aprobarea Regulamentului de Organizare [i func]ionare a bibliotecii “Ion Ghica” R\cari. Dobre C\t\lina Mariana, bibliotecar la biblioteca or\[eneasc\, supune aten]iei CL, spre analiz\ [i aprobare, urm\toarele documente: - Consiliul stiin]ific; Regulamentul utilizatorilor; Regulamentul de organizare [i func]ionare al bibliotecii; -Graficul activit\]ilor/2010; -Programul de activitate pe 2010; -Domnii consilieri au avut la dispozi]ie ^n mapa de [edin]\ aceste documente, le-au analizat [i le-au aprobat ^n unanimitate.

La punctul 24, Proiectul de hot\râre privind aprobarea invalid\rii mandatului de consilier al domnului T\nase Mihai Cristian. Supus spre aprobare, la acest proiect s-au ab]inut to]i consilierii prezen]i.

La punctul 25, Proiectul de hot\râre privind invalidarea mandatului de consilier al domnului Ni]\ Vasile. Supus spre aprobare, la acest proiect s-au ab]inut to]i consilierii prezen]i.

La punctul 26, a fost prezentat\ o informare privind activitatea desf\[urat\ ^n 2009 la CAMS Ghergani. Informarea a fost prezentat\ de c\tre administratorul acestui asez\mânt de asisten]\ social\, dl Du]\ Marian La punctul 27. Diverse.

Au fost dezb\tute probleme de interes cet\]enesc.

Viceprimar, Prof. Craiciu Elena

Pentru familia ta ~n fiecare an, la 25 Martie, Biserica Ortodox\, cinste[te cu aleas\ bucurie [i deosebit\ evlavie praznicul Bunei-Vestiri a Maicii Domnului. Este una din cele patru mari s\rb\tori de peste an, închinate de biseric\ Sfintei Fecioare Maria, N\sc\toare de Dumnezeu, deschizând por]ile bucuriei celor ce au a[teptat din veacuri venirea lui Mesia. Cerul [i p\mântul se înfr\]esc în laude [i cânt\ri, pream\rind-o pe aceea care s-a învrednicit a fi Maic\ a lui Hristos-Dumnezeu, Cel venit în lume la, plinirea vremii" (Galateni 4,4), pentru izb\virea neamului omenesc din robia p\catului [i a mor]ii [i cum p\catul a intrat în lume printr-o femeie, tot prin femeie trebuia s\ se pun\ cap\t întunericului. De data aceasta a fost aleas\ cea mai sfânt\ fecioar\ de pe fa]a p\mântului, Maria din Nazaret. Fecioara Maria tr\ise la templu în cur\]ie [i sfin]enie, muncind [i rugându-se neîncetat.[i fiindc\ prin ea avea s\ se vindece firea uman\, n-a primit vestea cea bun\ de la oameni, ci de la Dumnezeu, prin slujitorul s\u apropiat, Arhanghelul Gavriil. Îngerul apare sub forma unui tân\r str\lucitor cu o floare de crin în mân\. Intrând la Fecioara Maria, îngerul o salut\ cu cuvintele atât de cunoscute ce s-au constituit apoi într-o frumoas\ [i folositoare rug\ciune adresat\ Maicii Domnului:, Bucur\-te ceea ce e[ti plin\ de dar, Domnul este cu tine.

Binecuvântat\ e[ti tu între femei" (Luca 1,28). Pe Fecioar\ a cuprins-o

Trei Persoane ale Prea Sfintei Treimi c\ci, Duhul Sfânt se va pogorâ peste tine [i puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea [i Sfântul care Se va na[te din tine Fiul lui Dumnezeu se va chema" (Luca 1,35). Sfânta Fecioar\ î[i revine, este convins\ de adev\r, î[i d\ seama c\ a sosit timpul ca s\ se arate lumii purtarea de grij\ a lui Dumnezeu, [i a zis:, Iat\ roaba Domnului, fie mie dup\ cuvântul t\u" (Luca 1,38). Prin acest, fie mie" -, fihat mihi" - se deschide o nou? er\ în istoria mântuirii [i în istoria neamului omenesc. Întruparea Mântuitorului devine centrul de gravitate al istoriei universale [i singurul, fapt nou petrecut sub soare" (Sf. Ioan Damaschin). Dumnezeu s-a f\cut om, ca acest fapt unic s\ r\mân\ pentru ve[nicie ca model al dragostei Creatorului pentru credincio[i, asigurându-ne, prin aceasta, de îndumnezeire, ceea ce d\ na[tere la n\dejdea în înviere [i via]a de veci.

Se cuvine, într-o zi ca aceasta, s\ devenim [i noi vestitori ai vie]ii celei noi, a bunei-voiri între oameni, a iert\rii [i a p\cii venite nou\ în lume prin Buna-Vestire. S\ o fericim, împreun\ cu toate neamurile" pe Maica Domnului, cea binecuvântat\ între femei" [i s\ o rug\m s\ ne izb\veasc\ pe noi [i pe întreaga lume de toate nevoile ca s\-i strig\m împreun\ cu Îngerul, cu Biserica [i cu întreaga cre[tin\tate:”Bucur\-te Mireas\ pururea Fecioar\!".

Buna-Vestire

1.- ÎNTREBAREA CEA MAI GREA La un examen din al doilea an de studii al universit\]ii noastre de medicin\, unul dintre profesori ne f\cu tuturor o supriz\, atunci când ne înmân\ subiectele. Ca întotdeauna, eu le citii mai întâi repede pe toate, dar când ajunsei la ultimul, r\m\sei derutat: "Numele femeii de serviciu care face curat în universitate\" În mod sigur, mi-am zis, o fi vreo glum\ a profesorului. O v\zusem de multe ori pe femeia de serviciu. Era înalt\, cu p\rul c\runt, [i s\ fi tot avut în jur de cincizeci de ani. Dar, cum era s\-i [tiu eu numele? La sfîr[itul examenului, îi prezentai foaia de examen profesorului, f\r\ s\ fi r\spuns îns\ nimic la ultima întrebare, atât de nea[teptat\. Înainte s\ se fi terminat examenul totu[i, unul dintre colegii mei îl întreb\ pe profesor dac\ ultimul subiect conta la nota final\ a examenului. "F\r\ îndoial\ c\ da", r\spunse profesorul.

"De-a lungul carierelor voastre, ve]i

pagina 7

FEBRUARIE 2010

o emo]ie puternic\. La nedumerirea provocat\ de aceast\ apari]ie a îngerului [i de aceast\ salutare, Gavriil îi r\spunde:”Nu te teme Marie, c\ci ai aflat har înaintea lui Dumnezeu.{i iat\ vei lua în pântece [i vei na[te fiu [i vei chema numele lui Iisus". (Luca 1,30-31). Îngerul îi descoperea deja Mariei misiunea p\mânteasc\ a Mântuitorului Hristos c\ci, Acesta va fi mare [i Fiul Celui Preaînalt se va chema [i Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, p\rintele S\u [i va împ\r\]i peste casa lui Iacov în veci [i Împ\r\]ia Lui nu va avea sfâr[it".

(Luca 1,32-33). La aceste cuvinte Sfânta Fecioar\ s-a ru[inat [i întreab\:”Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu [tiu de b\rbat?"

(Luca 1,34), dar îngerul o l\mure[te ar\tându-i modul supranatural al Întrup\rii Fiului lui Dumnezeu: întrupare la care vor conlucra toate cele

cunoa[te o mul]ime de persoane.

Toate sunt importante. Toate merit\ aten]ia [i îngrijirea voastr\, chiar dac\ ele vi se adreseaz\ doar cu un simplu "bun\ ziua"!"

Niciodat\ nu uitai acea lec]ie. {i mai descoperii c\ numele ei era Maria.

CU TO}II SUNTEM IMPORTAN}I 2.- UN AJUTOR ÎN PLOAIE Era aproape de miezul nop]ii. O femeie în vârst\, de origine afroamerican\, se afla pe o autostrada din Alabama, cu ma[ina defect\ [i înfruntând o furtun\ înfrico[\toare.

Motorul se oprise [i nu mai pornea defel, iar ea, disperat\, trebuia neap\rat s\ plece c\tre destina]ie.

Ud\ de sus pân\ jos, se hot\rî s\ opreasc\ prima ma[in\ care ar fi trecut pe acolo.

Un tân\r de ras\ alb\ se opri s\ o ajute, în pofida tuturor conflictelor care marcaser\ anii '60, între albi [i negri. Tân\rul o lu\ [i o duse într-un loc sigur, o ajut\ s\ ia leg\tura cu cine trebuia, [i apoi o urc\ într-un taxi. În disperarea ei, femeia p\rea jenat\ c\ nu-i poate mul]umi cum se cuvine. Î[i not\ adresa tân\rului, îi mai mul]umi o dat\, [i plec\. {apte zile trecuser\, când în casa tân\rului se auzi soneria de la intrare.

Spre surpriza lui, un televizor color de mari dimensiuni îi fu livrat direct, printro companie de transport. Avea un bile]el, special lipit pe ambalaj. În el scria: "Profunde mul]umiri pentru ajutorul t\u de pe autostrad\. Ploaia nu numai c\ m\ udase pân\ la piele, dar îmi înecase [i sufletul. Atunci ai ap\rut tu. Mul]umit\ ]ie, am putut ajunge la c\p\tâiul so]ului meu care agoniza, cu doar câteva clipe înainte ca el s\-[i dea duhul. Dumnezeu s\ te binecuvânteze pentru ajutorul pe care mi l-ai dat [i pentru binele pe care îl faci celor din jur, dezinteresat. Cu sinceritate, so]ia celui ce a fost Nat King Cole."

NU A{TEPTA NIMIC ÎN SCHIMB, {I VEI PRIMI

Va urma

Pr. Vlada {tefan - Ghergani

S| MAI {I RÂDEM Fiul unui sco]ian, aflat în armat\, îi scrie tat\lui s\u: "Am cunoscut o fat\ frumoas\, vreau s\ m\ însor cu ea, trimite-mi dou\ lire ca s\-mi fac o fotografie cu ea, s\ ]i-o trimit ca s\ [tii [i tu cum arat\".

La cîteva zile, tat\l îi trimite o lir\, cu urm\toarea scrisoare: "Trimite-mi poza fetei, pe tine te cunosc". *** Mai mul]i nebuni ^ntr-o camera, forfota, agita]ie mare. Intr\ doctorul [i ^ntreab\ pe unul: - B\i, ce se ^ntâmpl\ aici?

Unul dintre nebuni - Noi suntem macaroane la fiert!!!

Doctorul prive[te ^ntr-un colt al camerei [i vede doi nebuni stând nemi[ca]i [i ^i intreab\: - P\i [i voi, ce sta]i a[a?

- Noi ne-am lipit de oal\. *** Doi ardeleni t\iau o bomb\ cu fierastr\ul. Vine al treilea [i ^i ^ntreab\: - M\, da’ dac\ explodeaz\?

La care ceilal]i doi: - Ap\i, nu-i bai ca mai avem una. *** Fiul meu v\ datoreaz\ bani pentru un costum pe care i l-a]i f\cut acum trei ani, îi spuse croitorului un sco]ian care tocmai intrase în magazin.

- {i dumneavoastr\ a]i venit s\-mi da]i banii, nu-i a[a?

- Nu! A[ dori s\-mi comand [i eu un costum în acelea[i condi]ii.

S\ ne cunoa[tem jude]ul, ora[ul [i oamenii ~n episodul anterior am vorbit despre vegeta]ia din zona montan\ pân\ ^n zona colinar\ a jude]ului Dâmbovi]a. ~n continuare vom discuta despre vegeta]ia [i fauna jude]ului Dâmbovi]a, pân\ la v\rsarea Dâmbovi]ei ^n Dun\re (unirea cu râul Arge[) P\durile colinare de fag [i carpen se dezvolt\ fragmentar ^n zona deluroasa, inclusive ^n piemontul Cânde[ti.

P\durile de gorun [i Carpen formeaz\ dou\ mici areale ^n stânga Dâmbovi]ei ^n aval de confluen]a cu râul alb [i cap\t\ extensiune mai mare ^n piemont, specia principal\ fiind Quercus Petraea.

P\durile de stejar (Quercus Robur), ocup\ mici areale ^n sudul subcarpa]ilor Munteniei [i piemontului Cânde[ti, extinzându-se par]ial [i ^n câmpia subcolinar\.

P\durile de amestec ({leau), sunt prezente ^n toat\ zona de câmpie ^ns\ ocupând mici suprafe]e, mai ales ^n stânga bazinului Dâmbovi]ei, fiind formate din specii de stejar ^n amestec cu alte foioase, de pild\: ^n câmpia de divagare, stejarul cre[te al\turi de fag (Fagus Taurica).

P\durile de Cer [i Garnit\, de asemenea restrânse, apar ca resturi ale codrilor Vl\siei, ca de altfel [i p\durile de Stejar Pedunculat. Ele se caracterizeaz\ prin prezen]a subarboretului format din: Gherghinar (Crataegus Monogina, Crataegus Pentagina), Lemn Câinesc (Lygustrum Vulgare), M\ce[ (Rosa Canina), Porumbar (Prunus Spinosa), Corn (Cornus Mas), Sânger (Cornus Sanguinea), Lemnul Râios (Evonimus Verricosa), Soc (Sambucus Nigra).

Zona de silvostep\ ocup\ o suprafa]\ restrâns\ ^n cursul inferior, fiind format\ din plante care rezist\ la un climat mai uscat. ~n cadrul ei se disting p\durile de stejar brum\riu (quercus pedunculiflora), din zona Br\ne[tilor, ^n cadrul c\rora apar specii de Stejar Pufos (Quercus Pubescens) [i Ulm (Ulmus Foliacea, Ulmus Procera, Ulmus Ambigua).

Dintre speciile ierboase caracteristice Silvostepei se remarc\ gramineele cu rizomi (Bromus Inermis, Poa Augustifolia, Agropirum Repens) [i leguminoasele mezofile (Trifolium Repens, Trifolium Protensis.

Vegeta]ia azonal\ (de lunc\).

Z\voaiele care ^nso]esc ^ndeosebi Dâmbovi]a, par]ial ^n sectorul montan, ne^ntrerupt ^n sectorul deluros [i aproape ne^ntrerupt ^n câmpia piemontan\ [i cea de divagare (pân\ la Lungule]u), precum [i unii afluen]i ca Râu[orul, Râul Alb, etc, sunt constituite din salcii [i r\chite (Salix Alba, Salix Fragilius, Salix Triandra, Salix Cinerea), plopi (Populus Alba, Populus Nigra, Populus Canescens), Aninul Alb (Alnus Incana), Anin Negru (Alnus Nigra). La acestea se adaug\ specii ierboase ca Rogozul (Carex Gracilis, Carex Riparia, etc), Stânjenelul de balt\ (Iris Pseudornus), Limbari]a (Alisma Plantago), etc. ~n cadrul numeroaselor lacuri din bazinul Dâmbovi]ei se ^ntâlne[te o vegeta]ie specific\, format\ din nuf\r galben (Nuphar Luteum), Nufar Alb (Nymphaea Alba), Br\dis, Str\]el, Sârmuli]\, [i altele. Din fauna terestr\ amintim mai ^ntai pe cea alpine, ^ntre care un loc de frunte ^l ocup\ Capra Neagr\ (Rupi Capra), specie rara pe cale de dispari]ie ^n Europa. Ea poate fi ^ntâlnit\ [i ^n c\ld\rile glaciare ale

F\g\ra[ului sau Iezerului, Fie pe creast\ dantelat\ a Pietrei Craiului. ~ntrucât num\rul caprelor negre se afl\ ^n sc\dere continua, s-au luat m\suri speciale de protec]ie a lor.

Dintre p\s\ri - ^n aceast\ zon\ putem - foarte rar - s\ ^ntâlnim Vulturul B\rbos sau Z\ganul; azi printre stânc\rii tr\iesc Fâsa de Munte, Brum\ri]a de stânc\, Cinteza Alpin\, iar ^n domeniul forestier p\trund ^n zona alpin\ Brum\ri]a de p\dure, Vânturelul, Codru[ul de munte; temporar ajungând aici [i p\s\ri ce penduleaz\ dinspre câmpie (potârnichea, ciocârlia, pietrarul).

Roz\toarele sunt reprezentate prin [oarecele de z\pad\ (^n F\g\ra[ [i Iezer P\pu[a), iar reptilele prin [opârla de munte (Lacerta Vivipara) [i Vipera Comuna (Vipera Berus).

Mult mai bogat\ este lumea animal\ a p\durilor, datorit\ condi]iilor de mediu optime oferite de acestea. ~n p\durile de r\[inoase tr\iesc mamifere ca Cerbul Carpatin (Cervus Elaphus Carpathicus) [i ursul (Ursus Arctos); dintre p\s\ri, coco[ul de munte (Tetrao Urogallus), originar din taiga, prezint\ o mare valoare cinegetic\ Ierunca (Tetrastes Bonasia) - ^nrudit\ cu el, Cioc\nitoarea de munte (Picoides Tridactylus Alpinus), care coboar\ iarna ^n f\gete, Mierla (Turdus Merula), Pi]igoiul de br\det (Parus Ater), Pi]igoiul de munte (Parus Montanus), mai rar se ^ntâlnesc r\pitoare ca Acvila de Munte (Aquila Crysaetos), sedentar\ ^n Carpa]i, {orecarul (Buteo Buteo), Minuni]a (Aegolius Funereus Funereus), r\pitoare de noapte.

Dintre oaspe]ii de iarn\ ai p\durilor de r\[inoase amintim Ciuhurezul (Surnia Ulula) [i Huhurezul Mare (Strix Uroleusis), iar Forfecu]a (Loxia Curvirostra), specie adaptat\ acestora, coboar\ ^n iernile grele ^n cârduri pân\ la [es. Fauna f\getelor este format\ din roz\toare ca {oarecele Gulerat (Apademus Tauricus), Veveri]a (Sciurus Vulgaris), Pâr[ul (Glis Glis), precum [i din alte mamifere ca Ursul Brun Furnicar, Mistre]ul (Sus Scrofa), Lupul (Canis Lupus), Jderul de p\dure (Martes Martes), C\prioara (Capreolus Capreolus), Iepurele (Lepus Europaeus). Deosebit de bogat\ este lumea p\s\rilor Stoluri de cinteze, M\t\sari, Scatii, etc, care ierneaz\ aici; de asemenea ^n f\gete este caracteristica Ierunc\. Fauna p\durilor de stejar este format\ din specii care ajung pân\ la munte (Veveri]a, Pâr[ul), sau chiar ^n step\ (Iepurele). C\prioara este mai frecvent\ aici decât ^n f\gete. Cele mai r\spândite mamifere sunt, Lupul, Vulpea, Iepurele, Mistre]ul [i Pisica s\lbatic\, care apare mai rar. ~n timpul verii, foarte numeroase sunt p\s\rile: Potârnichea (Perdix Lullula Arborea), Câneparul (Carduelis Cannabina), Gai]a (Garulus Glandarius), Gaia Ro[ie (Milvus Milvus), Pitulicea (Phyloscopus Collybita), Privighetoarea (Luscinia Megarhyncos), Cioc\nitoarea (Dendrocops - Minor, Major, Medius), Ghionoaia Sur\ (Picus Canus), Turturica (Streptopelia Turtur), Sitarul (Scolopax Rusticola), Graurul (Sturnus Vulgaris), Grangurul (Oriolus Oriolus), etc.

Num\rul mare de specii se explic\ prin faptul c\ p\durea de stejar este un mediu deosebit de prielnic pentru p\s\ri.

VA URMA! Traian Grigorescu - Tehnician Silvic Consilier Local

Din actualitate

Odat\ cu prim\vara au ^nmugurit rezultatele la concursurile [colare.

Spiritul competitiv, propriu vârstei adolescen]ilor, a fost probat ^nc\ odat\ prin rezultatele ob]inute de c\tre elevii din unit\]ile [colare ale ora[ului R\cari, astfel: - La liceul teoretic “Ion Ghica” R\cari, olimpiada de limba francez\ - profesor ^ndrum\tor Popa Florina, a reunit un grup format din: Sima Ioana, Al Fares Maiada, L\scaie Alexandra, Albu Raluca, Nicolae Mihaela, Barbu Veronica, care a ob]inut cea mai mare medie din tot centrul metodic. Felicit\ri!

- Concursul “Alege s\n\tatea, spune nu drogurilor!” - profesor ^ndrum\tor Sanislav Daniela, premiul III, la faza jude]ean\.

- Simpozion interna]ional “20 de ani de la c\derea zidului Berlinului” - profesor ^ndrum\tor Coman Luiza, elevi participan]i: Pridon Angelo Cristian, Covrig Elena.

- Simpozion “Memorialul Ioan Ruset” profesori ^ndrum\tori Alionte Aurica, Manole Daniela; elevi participan]i: Toma Anca Mihaela, Albu Raluca, B^rc\ Mirela, Popa Lavinia.

- Simpozion “Drepturile omului” - profesor ^ndrum\tor Sanislav Daniela. Elevi participan]i: Mihalcea Silviu, B^rc\ Mirela, Popa Lavinia, R\dulescu Ioana, Barbu Roxana. Felicit\ri!

La {coala cu clasele I-XIII Colacu rezultatele ob]inute la Olimpiada de matematic\, etapa local\ 13.02.2010, profesor ^ndrum\tor Marin Ilie Sorin, au participat elevii: Alionte Rodica, Coman Delia Marina, Radu Adelin, 7 puncte calificat pentru faza jude]ean\, Neac[u Andrada, Petre Ionela. Felicit\ri!

La olimpiada de religie, profesor coordonator Popa Dumitru, au participat elevii: Alionte Rodica, Coman Delia Marina, Neac[u Andrada, 95 de puncte calificat\ pentru faza jude]ean\.

La concursul de matematic\ Constantin N\st\sescu, profesor ^ndum\tor, Marin Ilie Sorin au participat elevii: Chiriche[ Claudia, Radu Adelin, 95 de puncte, locul I.

FEBRUARIE 2010

PROGRAMUL DE ACTIVITATE AL BIBLIOTECII PE ANUL 2010 ~n conformitate cu prevederile Legii Bibliotecii nr. 334/2002, regulamentul de organizare [i func]ionare a bibliotecilor publice, biblioteca or\[eneasc\ “ION GHICA” R\cari -institu]ie de profil de tip enciclopedic, pus\ ^n slujba comunit\]ii, ^[i propune pe anul 2010, urm\toarele: - dezvoltatea, organizarea, conservarea [i punerea la dispozi]ia utilizatorilor a documentelor ce le de]ine, prelucrarea lor biografic\ ^n sistem tradi]ional cât [i electronic cât [i respectarea normelor standardizate de cataloage, clasificare [i indexare; - ridicarea calit\]ii serviciilor de ^mprumut de documente la domiciliu sau consultare la sediu a celor de informare comunitar\, studio de lectur\ [i educa]ie permanent\, solicitate de c\tre utilizatori; - organizarea activit\]ii de informare bibliografic\ [i de documentare potrivit fondului de publica]ii existente ^n biblioteca, despre jude] [i comunitatea local\; - ini]ierea unor activita]i de anima]ie cultural\ [i comunicare a colec]iilor, aniversarea unor evenimente [i personalit\]i, valorificarea ^n cadrul acestora a rezultatelor unor studii [i cercet\ri privind tradi]iile istorico-socio-culturale ale localit\]ilor, precum [i ^n domeniul biblioteconomiei, sociologiei lecturii - dezvoltatrea bazei materiale [i func]ionale, gestionarea [i administrarea ei corespunz\toare, perfec]ionarea cadrului organizatoric de desf\[urare a demersului bibliotecar.

Pentru ^ndeplinirea acestor obiective, tinând seama de cerin]ele utilizatorilor activi [i virtuali, ^n baza programelor de dezvoltare pe termen mediu [i lung ale localit\]ii, biblioteca va intreprinde urm\toarele activit\]i: - ~n domeniul dezvolt\rii colec]iilor [i prelucr\rii lor bibliografice, se va face completarea curenta [i retrospective a fondurilor de publica]ii prin achizi]ii, transfer, dona]ii, schimb interbibliotecar prin surse legale, procurându-se lucr\ri din toate domeniile cunoa[terii umane; - se va ac]iona pentru g\sirea altor resurse financiare (organiza]ii, institu]ii, societ\]i comerciale, firme [i persoane particulare) ce pot ajuta biblioteca ^n dezvoltarea fondului de documente - pentru diversificarea structurii colec]iilor, ^mbun\t\]irea tematic\ a acestora, se va avea ^n vedere achizi]ionarea [i a altor categorii de documente: audio-vizuale, grafice, cartografice, de muzic\ tip\rit\, electronice, fotografice, arhivistice, alte categorii indiferent de suportul material; - vom solicita Consiliului Local ^n vederea repartiz\rii conform legii bibliotecilor, a fondurilor necesare dezvolt\rii colec]iilor, abon\rii la publica]ii periodice central [i locale; - achizi]iile vor avea la baz\ atât discu]iile pre-

liminare cu utilizatorii cât [i concluziile rezultate din ac]iunile de sondare ale interesului de studiu, informare [i documentare a utilizatorilor activi [i poten]iali, efectuate de biblioteca ^n anii anteriori avându-se ^n vederea lucr\rii cuprinse ^n bibliografia [colar\, literatura pentru copii, literatura român\, lucr\ri de referin]\, lucr\ri ale scriitorilor dâmboviteni cat si unele ce pot constitui un fond monografic local; - vom avea ^n vedere abonarea la revistele de specialitate “BOBLIOTECA” [i “CURIERUL”, necesare ^n prelucrarea bibliografica a fondului de]inut; - documentele achizi]ionate vor fi prelucrate biblioteconomic, conform normelor de catalogare [i clasificare ^n vigoare, dup\ cuprinderea lor ^n eviden]a global-individual\ a bibliotecii.

- ^n domeniul cercet\rii [i inform\rii bibliografice: - se vor da informa]ii verbale, generale sau par]iale utilizatorilor asupra structurii [i componen]ei fondului de documente de care dispune biblioteca, despre noile achizi]ii editoriale, organizând expozi]ii tematice, liste de recomandare, liste cu lucr\rile scriitorilor dâmbovi]eni; - la cererea utilizatorilor sau potrivit domeniilor de interes ale diverselor categorii socio-profesionale, vor fi ^ntocmite liste bibliografice, bibliografiile tematice, sinteze [i buletine bibliografice, gânduri; - vor fi organizare activit\]i de informare [i formare ale utilizatorilor, prin promovarea colec]iilor, a serviciilor bibliotecii, precum [i organizarea unor ac]iuni specifice de anima]ie cultural\ [i comunicare a fondului de publica]ii; - rezultatele cercet\rilor proprii privind tradi]iile istorico-social-culturale ale localit\]ilor, vor fi puse la dispozi]ia celor interesa]i [i folosite la ^ntocmirea unor monografii, aniversarea unor evenimente [i personalit\]i, ^n activit\]ile de anima]ie cultural, ^n pliante de prezentare ale bibliotecii, ^n paginile revistei: CURIER, editat\ de c\tre Biblioteca Jude]ean\; - ^n acest an, ^n conformitate cu Regulamentulcadru de organizare [i func]ionare al bibliotecilor publice, vor fi definitivate cataloagele bibliotecii [i anume: catalogul alfabetic pe nume de autori, catalogul sistematic [i catalogul colectiv local realizat cu alte institu]ii de profil, pentru informarea asupra documentelor despre comunitatea local\, existente ^n biblioteca sau alte institu]ii locale sau jude]ene; - ^n rela]iile cu publicul: activitatea fundamental\ a bibliotecii va avea ca principal obiectiv, atragerea la lectura a unui num\r ^nsemnat de utilizatori de vârste [i preocup\ri socio-profeionale diferite. ~n acest an, potrivit Legii bibliotecilor, indicatorul utilizatorilor de informa]ii, respective de atragere la lectur\ este de 139 noi utilizatori, indicatorul de lectura situ^ndu-se intre 3-4 c\r]i/utilizator, difuzându-se ^n cursul anului 1912 volume. Se va avea ^n vedere, ca ^n com-

Luna februarie a anului 2010 a fost bogat\ ^n precipita]ii, ninsorile [i viscolul intrându-[i ^n drepturi. ~n data de 08 februarie s-a instalat codul portocaliu datorit\ cantit\]ilor de z\pad\ de excep]ie c\zute ^n sudul ]\rii. {i ora[ul R\cari a cunoscut precipita]ii nema^ntâlnite de zeci de ani, n\me]i de pân\ la 2 metri, drumuri ^nfundate care au necesitat interven]ia mijloacelor de desz\pezire. Imagini de pe drumul St\ne[ti - Colacu. S\ privim cu optimism albul imaculat al z\pezii gândindu-ne la recoltele bune care dorm sub stratul protector de nea.

cyanmagentayellowblack

pagina 8

pozi]ia utilizatorilor s\ creasc\ ponderea tuturor categoriilor socio-profesionale din comunitatea locala, ^n afar\ de cei implica]i ^n procesul instructive-educativ (elevi- studenti), ini]iindu-se ac]iuni specifice pentru atragerea lor la lectura. ~n conformitate cu Regulamentul - cadru de organizare [i func]ionare al bibliotecilor publice, vor fi ^mprumutate utilizatorilor publica]ii din fondul uzual, insistându-se pe restituirea lor la termenele stabilite. Pentru eliminarea unor documente uzate fizic [i moral se va ac]iona potrivit legii bibliotecilor, regulamentul-cadru de organizare [i func]ionare al bibliotecii publice.

Lunar vor fi organizate, tinând seama de Graficul activit\]ilor culturale pe anul 2010, activit\]i de anima]ie cultural\ (expozi]ii de carte, montaje, concursuri [i, medalioane literare, ^ntâlniri cu scriitorii, editori), antrenându-se ^n preg\tirea [i desf\[urarea lor, intelectuali, dar [i alte persoane cu preocup\ri culturale. La convoc\rile metodice organizate ^n acest an, se vor studia documentele recomandate pentru dialoguri profesionale, se va ^ntroduce sistemul automatizat de regasire a informa]iei ^n biblioteca public\. Vom avea ^n vedere studierea [i implementerea cuno[]intelor teoretice din revista “BIBLIOTECA”, din buletinul bibliografic “CURIERUL” dar [i din alte lucr\ri de specialitate, din activitatea cotidian\; - privind ^mbun\t\]irea bazei materiale, ^n conformitate cu legea bibliotecilor [i legea administra]iei publice locale, voi insista ca ^n acest an, Consiliul Local s\ asigure fondurile necesare func]ion\rii bibliotecii, dotarea cu mobilier specific [i de ambian]a civilizat\, necesare pentru desf\[urarea actului de cultur\, ^mpreun\ cu serviciul contabilitate al Prim\riei R\cari se vor ^ntocmi planuri de venituri [i cheltuieli ale bibliotecii, ac]ionându-se pentru efectuarea opera]iunilor financiar-contabile, aferente execu]iei bugetare anuale, voi procura tipizate de biblioteca, ^n vederea ]inerii unei eviden]e clare [i permanente a colec]iei [i a activit\]ii desf\surate; - ^n vederea problemelor organizatorice se vor stabili m\suri corespunz\toare pentru aplicarea programului de activitate pe anul 2010, iar trimestrial se va analiza modul, cum o serie de prevederi ale acestora sunt rezolvate.

Bibliotecar Dobre C\t\lina

GRAFICUL ACTIVIT|}ILOR CULTURALE PE ANUL 2010 03.03.2010 la biblioteca R\cari -ZIUA DE NA{TERE A MARELUI POVESTITOR, ION CREANG| - 1837. R\spunde bibliotecar, Dobre C\t\lina [i prof. Ioni]\ Cristina.

08.03.2010 la {coala R\cari - ZIUA FEMEII. R\spunde bibliotecar, Dobre C\t\lina 18.03.2010 la Liceul R\cari - ION BARBU - 115 ANI DE LA NA{TEREA SCRIITORULUI - 1895.

R\spunde bibliotecar, Dobre C\t\lina [i prof.

Manole Daniela.

27.03.2010 la biblioteca R\cari - ZIUA MONDIAL| A TEATRULUI. R\spunde bibliotecar, Dobre C\t\lina.

Actualitatea ^n imagini

FEBRUARIE 2010

pagina 9

~n [edin]a de Consiliu Local din data de 24.02.2010 s-a aprobat Proiectul de hot\r창re privind aprobarea ^ntocmirii studiilor de fezabilitate, necesare ^ntocmirii cererii de finan]are ^n vederea acces\rii de fondurii structurale pentru achizi]ionarea [i montarea unor panouri voltaice pentru unit\]ile din subordinea Consiliului Local.

Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi. Prin aceast\ investi]ie se va ^mbun\t\]i calitatea serviciilor de furnizare a energiei electrice [i care ^n timp ar diminua costurile.

~n urma exprim\rii dorin]ei cet\]enilor din localit\]ile Colacu, S\bie[ti [i R\cari (str. Iorgu Dumitrescu) de ^mbun\t\]ire a aliment\rii cu electricitate prin montare de posturi de transformare necesare bunei func]ion\ri a aparatelor din gospod\ria oamenilor. Drept urmare au ^nceput lucr\rile de montare a noilor transformatoare ^n cele 3 loca]ii amintite mai sus.

Consiliul Local a aprobat ^ntocmirea studiilor de fezabilitate, necesare ^ntocmirii cererii de finan]are pentru accesarea de fonduri structurale, pentru modernizarea infrastructurii drumurilor de exploatare 334/1 Ghimpa]i - Colacu, 404/1, 403, 394, 373 Colacu - St\ne[ti.

Continuarea lucr\rilor de introducere a apa curente ^ncepute din localitatea St\ne[ti se ^ndreapt\ cu pa[i siguri c\tre celelalte localit\]i care fac parte din proiect. Au fost indroduse ^n p\m창nt ]evile de transport al apei potabile [i au fost amenajate c\minele de vizitare. Oamenii au privit cu interes acest proiect care le va permite consumul unei ape potabile de bun\ calitate.

Conduct\ ap\

Amenajarea C\minului Cultural Ghimpa]i, proiect care a intrat ^n linie dreapt\ prin ^nceperea lucr\rilor propriu-zise de reabilitare [i de modernizare. Popula]ia din aceast\ localitate va avea posibilitatea, nu peste mult timp, s\ se bucure de un loc civilizat de petrecerea timpului liber, pentru organizarea de serb\ri [colare, spectacole pentru tineri [i mai v창rstnici, manifest\ri cu caracter recreativ.

cyanmagentayellowblack

±

±

Mediul de afaceri

pagina 10

FEBRUARIE 2010 Ziarul Prim\riei R\cari

MINISTERUL ECONOMIEI, COMER}ULUI {I MEDIULUI DE AFACERI Agen]ia pentru Implementarea Proiectelor [i Programelor pentru Întreprinderi Mici [i Mijlocii

Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici [i Mijlocii [i Coopera]ie Târgovi[te

ACORD| SPRIJIN FINANCIAR NERAMBURSABIL PRIN Informeaz\-te acum despre programele na]ionale de finan]are nerambursabil\ Programul pentru dezvoltarea abilit\]ilor antreprenoriale in rândul tinerilor [i facilitarea accesului acestora la finan]are - START Obiectivele Programului - Stimularea înfiin]\rii de noi microîntreprinderi, îmbun\t\]irea performan]elor economice ale celor existente, cre[terea poten]ialului de accesare a surselor de finan]are [i dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor în scopul implic\rii acestora în structuri economice private; Bugetul programului pentru anul bugetar 2010 este de 6.000 mii Lei Beneficiari eligibili - persoanele fizice [i societ\]ile comerciale (microîntreprinderi) Valoarea Grantului este de maxim 70% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, dar nu mai mult de 100 mii lei/beneficiar.

Programul se va derula în dou\ etape, respectiv: EtapaI - cursuri de preg\tire antreprenorial\ UNCTAD EMPRETEC România pentru sprijinirea dezvolt\rii IMM, destinate beneficiarilor Programului; Etapa a II-a - finan?area implement\rii celor mai bune Planuri de Afaceri prin Aloca]ie Financiar\ Nerambursabil\ în limita bugetului alocat.

Programul de dezvoltare a activit\]ilor de comercializare a produselor si serviciilor de pia]\ Obiectivele Programului - Înt\rirea capacit\]ii operatorilor economici de a-[i promova produsele [i serviciile de pia]\; Facilitarea accesului la achizi]ionarea de ma[ini, utilaje, instala]ii de lucru, aparate [i instala]ii de m\surare, urm\rind adaptarea la cerin]ele

determinate de normele europene; Dezvoltarea [i modernizarea activit\]ii comercian]ilor [i prestatorilor de servicii de pia]\.

Bugetul Programului alocat pentru anul 2010 este de 5.000 mii. lei Beneficiari eligibil - operatorii economici (întreprinderi mici [i mijlocii definite conform prevederilor Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiin]\rii [i dezvolt\rii întreprinderilor mici [i mijlocii, cu modific\rile [i complet\rile ulterioare, societ\]i comerciale, societ\]i cooperative) Valoarea Grantului - maximum 60% din valoarea total\ a cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar nu mai mult de 80.000 lei pentru fiecare beneficiar.

Programul na]ional multianual pe perioada 2005-2011 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale in rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici si mijlocii Obiectivul Programului - promovarea unui sistem de informare [i instruire care s\ faciliteze mobilitatea femeilor pe pia]a for]ei de munc\ [i dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale acestora; Stimularea autoangaj\rii [i cre[terea num\rului de femei întreprinz\tor; Dezvoltarea capacit\]ii [i a spiritului antreprenorial în rândul femeilor; Accesul egal la economia bazat\ pe cunoa[tere; Schimburi de experien]\ între femei de afaceri [i stabilirea unor leg\turi parteneriale.

Bugetul Programului pentru anul 2010 este de 600 mii. lei Programul se va derula în 4 etape, astfel: Etapa I - elaborare [i publicare de bro[uri; Etapa a II-a - organizarea campaniei de informare "Zilele

1.Îmi plac oamenii.

M\ în]eleg cu aproape oricine.

2. Am actualmente mul]i prieteni [i nu mai am nevoie de altcineva.

3.Majoritatea oamenilor m\ enerveaz\.

Marca]i r\spunsul la întrebare prin încercuirea num\rului care seam\n\ cel mai mult cu propriul dumneavoastr\ comportament. Fi]i onest cu dumneavoastr? în[iv\; nu alege]i r\spunsul care considera]i c\ ar trebui, în locul celui care caracterizeaz\ faptele dumneavoastr\ actuale.

Sunte]i o persoan\ întreprinz\toare?

1. Fac lucrurile pe cont propriu [i nu am nevoie s\ mi se spun\ ce s\ fac.

2. Dac\ cineva îmi arat\ direc]ia, merg înainte f\r\ probleme.

3. Nu fac un efort pan\ nu sunt for]at în aceast\ direc]ie.

Ce p\rere ave]i despre al]i oameni?

Îi pute]i conduce pe ceilal]i?

1. Ceilal]i îmi respect\ conducerea atunci când încep ceva.

2. Pot da ordine, dac\ cineva îmi spune ce trebuie s\ fac.

3. Îi las pe ceilal]i s\ preia ini]iativa [i apoi îi urmez dac\ vreau.

V\ asuma]i responsabilitatea?

1. Îmi place s\ preiau anumite lucruri [i s\ m\ asigur c\ sunt rezolvate.

2. Preiau controlul dac\ trebuie, dar prefer s\ las pe altcineva s\ preia responsabilitatea.

3. Exist\ întotdeauna oameni care vor s\ demonstreze cât de inteligen]i [i întreprinz\tori sunt. Îi las pe ace[tia s\ o fac\.

Sunte]i un bun organizator?

1. Îmi place s\ am un plan înainte de a începe ceva nou. De obicei eu sunt acela care organizeaz\ lucrurile atunci când un grup dore[te s\ fac\ ceva.

2. M\ descurc bine pân\ lucrurile încep s\ se complice, apoi renun].

Femeilor Întreprinz\tor", având ca tematic\ asisten]a oferit\ de UE, IMM-urilor, competitivitatea acestora [i cultura antreprenorial\; Etapa a III-a - organizare [i desf\[urare de cursuri de preg\tire antreprenorial\ pe durata a 5 zile în fiecare dintre cele 8 loca]ii stabilite.

Etapa a IV-a - organizarea "Forumului Antreprenoriatului Feminin", la care vor fi invita]i s\ participe promotorii antreprenoriatului feminin la nivel na]ional [i interna]ional, femei de afaceri [i femei cu poten]ial antreprenorial, absolventele cursurilor de educa]ie antreprenorial\ din cadrul promo]iilor 2007, 2008 [i 2009 ale Programului.

Programul na]ional multianual pe perioada 2002 - 2011 pentru sus]inerea me[te[ugurilor si artizanatului Obiectivele Programului - Stimularea dezvolt\rii me[te[ugurilor [i a micii industrii din România, a înt\ririi clasei de mici me[te[ugari; Protejarea meseriilor, în special a celor cu specific tradi]ional, inclusiv a obiectelor de art\ popular\ [i artizanat; Promovarea acestor produse [i servicii pe pie]ele na]ionale [i interna]ionale; Cre[terea gradului de informatizare a operatorilor economici care desf\[oar\ activit\]i din domeniul me[te[ugurilor [i artizanatului Bugetul Programului pentru 2010 este de 1.000 mii lei Valoarea Grantului este maximum 90% din valoarea cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar f\r\ s\ dep\[easc\ suma de 50.000 lei pentru fiecare beneficiar.

3. Stabilesc cât de mult posibil dar apoi intervine ceva care prezint\ prea multe probleme. A\a c\ prefer s\ rezolv lucrurile pe m\sur\ ce ele apar.

Sunte]i o persoan\ muncitoare?

1. Pot s\ muncesc oricât este necesar. Nu m\ deranjeaz\ s\ muncesc din greu pentru a ob]ine ceva.

2. Muncesc din greu o perioad\, dar atunci când obosesc m\ opresc.

3. Sunt convins c\ munca grea nu duce nic\ieri.

Sunte]i capabil s\ lua]i decizii?

1. Pot s\ iau decizii rapid dac\ este necesar, [i de obicei deciziile mele se dovedesc a fi corecte.

2. Pot s\ iau o decizie dac\ am destul timp.

3. Dac\ trebuie s\ iau o decizie rapid\, dup\ aceea m\ gândesc c\ trebuia s\ fi luat o alta.

Se poate avea încredere în ceea ce spune]i?

1. Bineîn]eles c\ poate avea încredere. Nu spun lucruri în care nu cred.

2. Încerc s\ fiu direct în ceea mai mare parte a timpului, dar uneori nu este u[or s\ vorbe[ti deschis.

3. Ce importan]\ are dac\ persoana care m\ ascult\ nu face diferen]a? {ti]i s\ v\ ]ine]i de cuvânt?

1. Dac\ decid s\ fac ceva, nimic nu m\ poate opri.

2. Dac\ totul merge bine de obicei termin ce am început.

3. Dac\ lucrurile nu se desf\[oar\ bine de la început, eu renun]. De ce s\ m\ suprasolicit?

Va bucura]i de o s\n\tate bun\?

1. Nu sunt niciodat\ bolnav.

2. Am energie suficient\ pentru a face tot ceea ce doresc.

3. Nu am suficient\ energie pentru a face tot ceea ce îmi doresc.

Acum, num\ra]i r\spunsurile: De câte ori a]i încercuit num\rul 1?

De câte ori a]i încercuit num\rul 2 ?

De câte ori a]i încercuit num\rul 3 ?

Dac\ majoritatea r\spunsurilor corespund primei alternative, probabil c\ de]ine]i calit\]ile necesare pentru administrarea unei afaceri. Dac\ majoritatea r\spunsurilor corespund celei de-a doua alternative, în mod sigur ve]i avea mai multe probleme decât pute]i rezolva pe cont propriu. Ar fi mai bine s\ c\uta]i un partener care are ca [i puncte tari ceea ce la dumneavoastr\ sunt slabe. Dac\ majoritatea r\spunsurilor corespund celei de-a treia alternative, nici m\car un partener bun nu va putea sa v\ ofere sprijinul necesar.

Municipiul Târgovi[te , Str. Radu V\rzaru Arma[u , nr. 7 A , CP 130169 , jud. Dâmbovi]a Tel. 0245222136 , Fax 0245222135 , site: www.aippimm.ro; e-mail: oficiutargoviste@mimmc.ro

±

OTIMMC Târgovi[te de asemeni poate oferi informare [i consiliere pentru PROGRAMUL OPERA}IONAL SECTORIAL CRE{TEREA COMPETITIVIT|}II ECONOMICE - AXA PRIORITARA I - UN SISTEM INOVATIV {I ECOEFICIENT Obiectivul general al POS CCE este cre[terea productivit\]ii ^ntreprinderilor române[ti cu asigurarea principiilor dezvolt\rii durabile [i reducerea decalajelor fa]\ de productivitatea la nivelul Uniunii Europene.

Beneficiari eligibili: societ\]ile comerciale [i societ\]ile cooperative care ^ndeplinesc condi]ii conform Legii nr.

346/2004 cu modific\rile [i complet\trile ulterioare [i Legii 1/2005 privind organizarea [i func]ionarea coopera]iei: - micro^ntreprinderi (doar pentru opera]iunile: standardizare interna]ionalizare [i consultan]\) ^ntreprinderi mici, ^ntreprinderi mijlocii Opera]iunile ce se vor derula ^n anul 2010: - Sprijin pentru accesul pe noi pie]e [i interna]ionalizare" - lansarea celui de al treilea apel ^n luna mai 2010 - Sprijin pentru implementarea standardelor interna]ionale - lansarea celui de al treilea apel ^n luna iulie 2010 - Sprijin pentru consolidarea [i modernizarea sectorului productiv prin investi]ii tangibile [i intangibile (pân\ la 1.075.000 lei) - lansarea celui de-al treilea apel ^n luna mai 2010 - Sprijin pentru consolidarea [i modernizarea sectorului productiv prin investi]ii tangibile [i intangibile (de la 1.075.001 lei - pân\ la 6.450.000 lei) - lansarea celui de-al treilea apel ^n luna iulie 2010 - Sprijin pentru consultan]\ acordat intreprinderilor mici [i mijlocii - lansarea celui de al doilea apel ^n luna iulie 2010 În anul 2009 MECMA prin Autoritatea de Management pentru Programul Opera]ional Sectorial Cre[terea Competitivit\]ii Economice, a adoptat o serie de m\suri pentru simplificarea procedurilor ^n procesul de evaluare a cererilor de finan]are depuse de c\tre solicitan]i, de ^ncheiere a contractelor [i de asigurare a fluxului financiar necesar bunei desf\[urari a proiectelor aflate deja ^n derulare. O alt\ atribu]ie important\ a institu]iei noastre este aceea reglementat\ de legea 346/2004 privind stimularea înfiin]\rii [i dezvolt\rii întreprinderilor mici [i mijlocii care face referire la faptul ca: ,,Întreprinderile mici [i mijlocii au acces la activele disponibile ale regiilor autonome, societ\]ilor/companiilor na]ionale [i societ\]ilor comerciale cu capital majoritar de stat ". ~n acest sens se realizeaz\ mediatizarea activelor disponibile prin publicare pe site-ul www.aippimm.ro [i pe site-urile camerelor de comer] jude]ene.

±

± ±

±

INFORMA}II UTILE

pagina 11

FEBRUARIE 2010 Ziarul Prim\riei R\cari

Dr. Ing. N. Dinc\ Pastrarea recoltelor Chiar dac\ semin]ele sunt depozitate în saci sau în vrac, cel pu]in o dat\ pe s\pt\mân\ este necesar a fi controlate sub aspectul temperaturii masei de semin]e, umidit\]ii [i a contamin\rii cu boli sau d\un\tori.

Un proces grav care poate s\ apar\ este încingerea semin]elor ca o consecin]\ a activit\]ii proceselor biologice din semin]e [i activit\]ii microorganismelor, când umiditatea dep\[e[te o anumit\ limit\. În prima faz\ are loc "autoînc\lzirea" când temperatura boabelor cre[te la 25-30oC [i la suprafa]a stratului de semin]e se observ\ o u[oar\ transpira]ie a boabelor. În faza urm\toare temperatura cre[te la 37oC, semin]ele încep s\ se brunifice. Apare miros de mucegai, alcool [i amoniac. În faza a treia temperatura ajunge la peste 50oC, boabele devin f\rmicioase, mirosul de fermenta]ie alcoolic\ se simte puternic. Fenomenul poate fi prevenit prin control permanent. În paralel se fac observa]ii pentru depistarea eventualilor d\un\tori. În lunile de iarn\, insectele d\un\toare [i roz\toarele continu\ s\ se hr\neasc\, [i deci, s\ consume [i s\ deprecieze produsele depozitate. De asemenea la baza vracurilor [i lâng\ pere]i pot s\ apar\ necazuri datorate diferen]elor de temperatur\ [i umiditate, deci pot s\ doarm\ lini[ti]i numai aceeia care s\pt\mânal î[i verific\ starea produselor depozitate.

P\strarea cartofilor trebuie controlat\ permanent Temperatura în depozitele de cartofi pentru consum trebuie s\ se men]in\ între 3-4oC; la temperaturi mai mici se îndulcesc iar la 1oC înghea]\. La temperaturi mai mari încol]esc, [i dac\ umiditatea aerului este mai sc\zut\ se zbârcesc, ca urmare a deshidrat\rii.

P\stra]i la lumin\, tuberculii se înverzesc, devin amari [i toxici pentru om [i animale.

Pentru cartofii destina]i consumului sunt substan]e cu care se pot pudra, în vederea evit\rii încol]irii, tratamente interzise la tuberculii destina]i pentru s\mân]\.

Calitatea f\inii este influentata de p\strare F\ina se p\streaz\ mai greu decât semin]ele. În condi]ii bune de temperatur\ (peste18-20oC), umiditate a aerului sc\zut\ [i bun\ aera]ie, în f\ina proasp\t\ se produc procese care-i îmbun\t\]esc culoarea [i însu[irile de panifica]ie.

Astfel, culoarea alb\ a f\inii se intensific\ [i se îmbun\t\]esc calit\]ile glutenului, proces care poart\ denumirea de maturarea f\inii.

P\strarea îns\ timp îndelungat a f\inii la temperaturi pozitive duce la supramaturarea acesteia, din care cauz\ se înr\ut\]esc însu[irile glutenului [i se mic[oreaz\ randamentul volumetric al pâinii. Gustul f\inii devine am\rui ca urmare a descompunerii [i oxid\rii gr\simii.

F\ina aflat\ în p\strare trebuie supus\ observ\rii atente, controlat\ [i asupra infest\rii cu d\un\tori.

Controlul culturilor sem]nate în toamn\ În perioada de iarn\ este o m\sur\ obligatorie pentru fiecare cultivator bun. Este obligatorie eliminarea apei de pe terenurile mai joase, dac\ nu s-au efectuat rigole imediat dup\ sem\nat, indiferent de efortul pe care-l presupune.

O aten]ie deosebit\ trebuie acordat\ culturilor sem\nate devreme, la sfâr[it de septembrie, cât [i a celor sem\nate târziu, în noiembrie. În primul caz, datorit\ zilelor calde din noiembrie, culturile au intrat în iarn\ cu o stare de vegeta]ie prea avansat\, cu rezisten]\ mic\ la iernare, [i în pericol de asfixiere sub z\pad\ în cazul în care vom avea ninsori abundente. În situa]ie delicat\ sunt [i culturile abia r\s\rite, sau chiar ner\s\rite. În func]ie de mersul vremii, numai cunoscând exact starea culturilor, pot fi alese cele mai potrivite m\suri. În ambele situa]ii, în cazul când la suprafa]a z\pezii se va forma crust\ de ghea]\, este nevoie s\ intervenim pentru spargerea acesteia, cu mijloacele mecanice din dotare (t\v\lugi inelari, câmpuri de grape grele) sau prin trecere cu animalele, pe suprafe]e mici.

Aplicarea amendamentelor cu calciu Pe solurile acide este o m\sur\ obligatorie. Numai pe solurile cu reac]ia corectat\, astfel ca valorile pH-ului s\ se situeze între 6 [i 7, plantele î[i formeaz\ un sistem radicular s\n\tos, capabil s\ asigure necesarul de elemente nutritive.

Limitele valorilor pH între care cresc [i se dezvolt\ principalele culturi de câmp de prim\var\ sunt: porumb 6,5-7; sfecla de zah\r; trifoi 5,8-6,5; maz\re 6,5-7; lucern\ 6,2-7,5; cartoful [i ov\zul 5,3-6,4.

Ca materiale se pot folosi carbonatul de calciu (piatra de var), hidroxid de calciu (var nestins), spuma de defecare de la fabricile de zah\r, zgur\ de furnal, tuful calcaros, reziduurile de la fabricile de îngr\[\minte chimice. Din aceste materiale foarte bine m\run]ite se aplic\ 3-5 t/ha, sub ar\tura de baz\. Efectul amendamentelor este de lung\ durat\ (6-8 ani) [i deci cheltuielile efectuate se reîntorc, cu mari beneficii.

Gunoiul de grajd Fermentat sau proasp\t, gunoiul de grajd trebuie dus în câmp [i introdus în sol sub ar\turile care se mai execut\. Fiecare kilogram de gunoi introdus în sol înseamn\ la recoltare, câteva kilograme de [tiule]i de porumb, r\d\cini de

sfecl\, tuberculi de cartofi sau alte produse în plus.

Prioritate se va acorda suprafe]elor care se vor cultiva cu cartof, sfecl\ [i porumb, nefertilizate în ultimii 23 ani.

Doza minima de gunoi de grajd de bovine este de 20 t/ha. Este importanta o aplicare uniforma, iar acesta sa se incorporeze imediat sub aratura.

Aratul suprafe]elor r\mase nearate din toamn\, în ferestrele bune de lucru, astfel ca pân\ în prim\var\, prin înghe] [i desghe] p\mântul s\ se m\run]easc\, iar rizomii [i stolonii buruienilor s\ fie distru[i. Având în vedere c\ aceste ar\turi urmeaz\ a fi îns\mân]ate în perioada imediat urm\toare, cât [i faptul c\ trebuie s\ asigure p\strarea apei provenit\ din topirea z\pezi, adâncimea de executare trebuie s\ fie mic\ 18-20 cm, dar s\ asigure încorporarea tuturor resturilor vegetale, astfel încât acestea s\ nu încurce sem\natul.

Pentru aceasta, terenurile r\mase cu coceni sau neeliberate de be]e de floareasoarelui trebuie, înainte de arat, s\ fie cur\]ate de resturile r\mase care nu pot fi încorporate. culturilor de Fertilizarea cereale de toamn\ Culturile de grâu [i orz care nu au înfr\]it din toamn\ [i cele care au densitate redus\, trebuie s\ fie fertilizat\ cu azot cât mai devreme cu putin]\, pe teren înc\ înghe]at.

Acest lucru este obligatoriu pentru toate culturile de cereale de toamn\ care nu au fost fertilizate cu azot înainte de sem\nat.

Aplicarea devreme a unor doze de 50-80 kg/ha azot va determina formarea de fra]i fertili, pe când fertilizarea târzie cu azot în prim\var\, va determina formarea de fra]i târzii care vor r\mâne f\r\ rod.

Pe solurile din câmpie, cu reac]ie neutr\, bune rezultate se ob]in aplicând azotul sub form\ de azotat de amoniu. În zonele de dealuri, pe soluri acide, este preferabil\ aplicarea azotului sub form\ de azotat de calciu (Nitrocalcar), iar pe solurile s\r\turate îngr\[\mântul cel mai recomandat este sulfatul de amoniu.

Aplicarea în vegeta]ie a azotului pe culturile de toamn\ sub form\ de îngr\[\minte complexe nu este motivat\; fosforul din aceste îngr\[\minte neputând fi valorificat de plante.

Culturile de orz [i grâu cu densitate mare, care au fost fertilizate din toamn\ cu dozele maxime de azot, nu se vor fetiliza cu azot în aceast\ perioad\, deoarece le vom sensibi-

{tia]i c\... o Pierderile prin depozitare datorit\ d\un\torilor dep\[esc cca 20% din produc]ia depozitat\? o {obolanul cenu[iu (Ratus norvegicus) consum\ într-un an cca 35-40 kg boabe [i degradeaz\ o

liza la c\dere.

Fertilizarea culturilor de cereale p\ioase de toamn\ este necesar s\ se execute diferentiat: - în parcelele unde sem\natul s-a f\cut târziu [i plantele sunt neînfr\]ite, fertilizarea trebuie f\cut\ cât mai devreme pe teren înghe]at; - în parcelele unde culturile au fost sem\nate în toamn\ devreme [i plantele sunt bine înfr\]ite, pentru a preveni c\derea plantelor, fertilizarea se va efectua mai târziu în prim\var\.

Pe terenurile fertilizate cu fosfor înainte de sem\natul grâului [i al orzului se vor folosi numai îngr\[\minte cu azot, iar pe terenurile unde nu s-a aplicat fosfor este bine s\ folosim îngr\[\minte complexe, cu raport favorabil azotului (2:1:0), de[i fosforul din aceste îngr\[\minte va fi în mic\ m\sur\ valorificat.

Cantitatea de îngr\[\minte, în parcelele unde nu s-au folosit îngr\[\minte înainte de sem\nat, în func]ie de planta premerg\toare va fi: - dup\ leguminoase 50-80 kg/ha N - dup\ pr\[itoare recoltate timpuriu 80100 kg/ha N. s.a.; - dup\ pr\[itoare recoltate târziu 100140 kg/ha N.s.a.

Pentru orz dozele sunt mai mici, cuprinse între 50-80 kg/ha N.s.a., rezisten]a la c\dere fiind mai mic\.

Când dozele din prim\var\ se fragmenteaz\ în dou\ reprize, este necesar ca ultima aplicare s\ fie efectuat\ perpendicular pe direc]ia de aplicare a precedentei.

Aten]ie! Foarte important este s\ acord\m o deosebit\ aten]ie aplic\rii uniforme a ^ngra[\mintelor ''Aten]ie! Nu folosi]i la sem\nat semin]e netratate contra bolilor [i a daun\torilor. Folosi]i numai substan]e specifice pentru fiecare cultur\. Totodat\, respecta]i cu stricte]e normele de protec]ie a muncii men]ionate pe ambalajele produselor.''

Aten]ie! Folosi]i ^ntotdeuna produse de calitate [i consulta]i un specialist ^n domeniu.

Nu accepta]i sfaturi de la persoanele neavizate. Fiecare ^[i poate da cu p\rerea, dar nu poate avea [i r\spundere pentru aceasta.

Aten]ie! Repara]i cu aten]ie aparatura folosit\ la ierbicid\ri dar [i sem\n\torile, astfel ve]i putea efectua lucr\ri de calitate [i economisi]i substan]e [i s\mân]\

cantitate mai mare prin murd\rire? o O vrabie poate consuma 10-12 g cereale zilnic? o Pierderile din timpul p\str\rii la cartof, în func]ie de tipul depozitului sunt cuprinse între circa 15% [i peste 20%?

Centrul local de consultanta agricola Venind în sprijinul fermierilor, APIA a organizat la Prim\ria ora[ului R\cari, în data de 24 februarie 2010 o întâlnire în cadrul c\reia au fost prezentate schemele directe de plat\ pe anul 2010 [i posibilitatea acces\ri de fonduri europene prin m\surile 1.4.1 (fermele de semisubzisten]\) M\sura 1.2.1 (Modernizarea fermelor agricole) etc La întâlnire au participat mai multi fermieri, printre care Achim Ion, Ene Mariana, Neac[u Constantin, Ene Mihai, Dinu Ileana, Gheorghe

Gheorghe, Ene Gheorghe, Anason Ileana, Mircea Valentin si Gavrila Valentin.

S-a purtat o discu]ie între speciali[tii [i fermieri despre nout\]ile privitoare la finan]area agriculturii. Au participat din partea APIA: Ing Babriei Jelea, Cristian Ionita si Oanea Nastase, din partea DADR Dâmbovita, ing. Bartic Nicolae si ing.

Toporas Vasile.

Valoarea subven]iei pe 2009 este de 115,76 E pe ha, la un curs de 4,218 lei .

Ing. Topora[ V

black

Afl\m de la APIA ~ncepând cu data de 1 martie 2010 suntem]i invita]i la centrul APIA Titu pentru a v\ re^noi cererile pentru ob]inerea de subven]ii ^n baza schemei de pl\]i directe cu urm\toarele documente.

- Copie documente de identitate, BI sau CI - Copie acte proprietate, arend\ sau adeverin]\ emis\ de prim\rie ca utiliza]i terenul - Extras cont bancar activ Ing. Topora[ V - Dosar cu [in\

DAC| VREI S| NU FII “VIZITAT” DE UN HO},

~nva]\ s\ ^]i protejezi locuin]a!

Cele mai frecvente moduri de operare folosite privind furturile din locuin]\ sunt: chei potrivite, distrugere/for]are geam, escaladare geam, for]are sistem de închidere, for]are u[a acces [i intrare pe u[a neasigurat\.

Bunurile sunt cele cu volum mic, dar cu valoare mare [i care pot fi valorificate u[or prin firme de amanetare bunuri sau prin alte mijloace de acces gen, în principal bani, bijuterii laptopuri, televizoare, PC-uri, DVDuri, aparate foto, telefoane mobile.

Majoritatea sp\rg\torilor de locuin]e sunt de sex masculin, cei mai mul]i cu vârste cuprinse între 19-25 ani, majoritatea provin din mediul rural, au studii generale [i sunt f\r\ ocupa]ie.

V\ oferim câteva sfaturi pentru a v\ proteja locuin]a:-Asigura]i închiderea corespunz\toare a usilor de la subsol, terase sau intrari suplimentare; - Asigura]i o bun\ iluminare pe casa sc\rilor; - Nu permite]i accesul în locuin]a persoanelor care vând ori cump\r\ diverse produse sau se ofera s\ presteze diverse servicii.

- Instruiti-v\ copii ca atunci când sunt singuri s\ nu deschid\ sub nici un motiv u[a de acces în locuin]a persoanelor str\ine. {i nu uita] i: sesizati poli]ia imediat la num\rul de urgen]\ 112 sau la Poli]ia ora[ului R\cari la num\rul 0245658575, ori de câte ori observa]i persoane suspecte sau sunte]i martorul unei infrac]iuni.

Ag.sef R\dulescu Sergiu

~n interesul cet\]eanului

FEBRUARIE 2010

pagina 12

Ziarul Prim\riei R\cari

Joi, 18 februarie 2010, ne-am deplasat ^n localit\]ile S\bie[ti, Colacu [i Ghimpa]i pentru a dona ajutoare c\tre 10 familii nevoia[e, cu mul]i copii. Cantit\]ile de alimente, detergen]i, haine, au fost mai mari, dec창t la precedentele deplas\ri, iar num\rul sponsorilor, de asemenea. Amintim dona]iile ^n bani (din care am cump\rat alimente) de la primar - Marius Carave]eanu, secretar - Ene Octaviana [i consilier local - Alexandru Ion, dona]iile ^n produse ca: m\lai, fasole, bulion, zah\r, sucuri, ulei, cartofi, pulpe de pui, detergen]i, haine de la Mircea Valentin, T\nase Mihai (Adrian din Ghimpati), firma Ethos, Grigorescu Traian, Ene Mariana, Dinu Elena din R\cari, Alexandru Alexandru din Mavrodin, Voica Florin.

Mul]umim acelora care au ^ncercat prin acest gest s\ aline neajunsurile celor 10 familii pe care vi le prezent\m ^n imaginile al\turate.

A[tept\m [i alte gesturi de acest fel, pentru luna martie a.c, c창nd vom preg\ti pachete - dona]ie, pentru Sfintele s\rb\tori de Pa[ti. V\ invit\m pe aceast\ cale s\ folosi]i telefonul roz: 0756078015 la viceprimar, Craiciu Elena.

Dragoman Georgeta, Marin Eufrusina [i Marin Marian din localitatea Ghimpa]i

Familia Mihalcea din localitatea S\bie[ti, 10 copii.

Ciobanu Constantin - Colacu

P\un Vasile - Ghimpa]i cyanmagentayellowblack

~n interesul cet\]eanului

FEBRUARIE 2010

pagina 13

Ziarul Prim\riei R\cari

Pridolog Elena - Colacu

Familia Manea - Colacu

Familia Nae din Ghimpa]i

Familia Mincu Vasilica din Colacu

Familia Badea [i Familia Voicu - Ghimpa]i

FEBRUARIE 2010

De interes general

Când credeam ca s-au urnit lucrurile într-un sens promi]\tor, adic\ am înv\]at cu to]ii s\ ne supunem unor acelora[i reguli de civiliza]ie, trebuie s\ observ\m c\ unii pricep greu [i uit\ repede... Pe drumul asfaltat europene[te, de la R\cari la Ghimpa]i [i-au f\cut prezen]a de-o parte [i de alta saci cu gunoaie, arunca]i din goana ma[inii cu o abilitate greu de imaginat, deoarece ei cad, fix, al\turi de asfalt, urâ]ind peisajul.

Pe strada Republicii, în localitatea R\cari, apa b\lte[te în cur]ile oamenilor, în anumite zone, deoarece [an]urile nu au fost adâncite [i chiar cur\]ate, de[i am f\cut numeroase deplas\ri în zona, am discutat cu oamenii dar... degeaba.

Toat\ lumea a[teapt\ o minune, de vreme ce nu pune mâna pe cazma [i pe lopat\, s\-[i adânceasc\ [an]ul pentru ca apa s\ se distribuie

pagina 14

bine pe o suprafa]\ mai mare, în [an]urile [i astfel, cur]ile s\ se elibereze de povara apei care b\lte[te.

Pe strada Iorgu Dumitrescu, imediat ce z\pezile s-au topit a început lupta cu indiferen]a oamenilor. {an]urile în]elenite, nes\pate de ani de zile, pode]e care nu respect\ cerin]ele privind dimensiunile ]evei de scurgere care trebuie s\ fie sec]iune mare pentru a u[ura circuitul apei, faptul c\ unii gândesc r\utacios: “dac\ la mine nu e apa, ce ma intereseaz\ situa]ia altora?!”, toate acestea ne conduc la o singura concluzie: îndatoriri au în primul rând oamenii [i în func]ie de modul de îndeplinire a acestora, prim\ria intervine.

Dac\ de ani de zile n-a]i cura]at [antul [i pode]ul desfundat, nu a[tepta]i minuni, pentru c\ nu vor veni...

Din comoditate, soferii las\ ma[inile unde se opresc ele... dar cât mai aproape de intrarea ^n bloc. Astfel c\ ma[inile a[teapt\ um\r la um\r, câte dou\, câte trei pe trotuare. ~n acest timp, [oferii z\bovesc [i câte o zi pentru rezolvarea treburilor iar pietonii ocolesc pe [osea prin trafic, ca s\ poat\ ^nainta. Stima]i conduc\tori auto, face]i un efort minim [i parca]i mai cu grij\, din respect m\car, pentru copiii de la [coala care sunt obliga]i s\ fac\ slalom printre ma[ini.

V\ mul]umim!

Mergem cu c\ru]ele la market... Frenezia cump\r\turilor ne face s\ uit\m unde este parcarea [i care este trotuarul. Astfel ^ncât caii stau pe trotuare, oamenii circul\ pe spa]iul verde iar parcarea se l\f\ie goal\. Tr\im la “ora[” [i asta ne ia tot timpul. Cât despre educa]ie [i civiliza]ie, r\mâne cum am stabilit: nu prea exist\!

FEBRUARIE 2010

Divertisment

pagina 15

Ziarul Prim\riei R\cari Vineri 05.03.2010 Dr. Mladin Aurica Sambata 06.03.2010 Dr. Barbu Razvan Duminica - 07.03.2010 Dr. Corneanu Corina Luni - 08.03.2010 Dr. Birsila Daniel Marti - 09.03.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri -10.03.2010 Dr. Carp Marioara Joi - 11.03.2010 Dr. Mladin Aurica Vineri - 12.03.2010 Dr. Birsila Daniel Sambata - 13.03.2010 Dr. Corneanu Corina Duminica - 14.03.2010 Dr. Carp Marioara Luni - 15.03.2010 Dr. Barbu Razvan Marti - 16.03.2010 Dr. Mladin Aurica Miercuri - 17.03.2010

Pentru situa]ii de urgent\ v\ oferim spre consultare programul Centrului medical de permanen]\, str. Tudor Vladimirescu nr.17 B (Sta]ia de salvare) - R\cari

Dr Carp Marioara Joi - 18.03.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Vineri -19.03.2010 Dr. Corneanu Corina Sambata - 20.03.2010 Dr. Birsila Daniel Duminica - 21.03.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Luni - 22.03.2010 Dr. Barbu Razvan Marti - 23.03.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 24.03.2010 Dr Carp Marioara Joi - 25.03.2010 Dr. Mladin Aurica Vineri -26.03.2010 Dr. Birsila Daniel Sambata - 27.03.2010 Dr. Mladin Aurica Duminica - 28.03.2010 Dr. Carp Marioara Luni - 29.03.2010 Dr. Barbu Razvan Marti - 30.03.2010 Dr. Mladin Aurica Miercuri - 31.03.2010 Dr. Carp Marioara

CÂND NIMIC NU MERGE BINE Un tân\r se preg\tea s\ devin\ para[utist. ~nainte de prima sa s\ritur\ cu para[uta i-au fost date urm\toarele instruc]iuni: 1. Sari când ]i se spune.

2. Num\r\ pân\ la 10 [i trage declan[atorul.

3. ~n eventualitatea c\ para[uta nu se deschide, trage mânerul de urgen]\.

4. Când ajungi jos, vei fi luat de un camion [i dus ^napoi la aeroport.

Tân\rul a memorat aceste instruc]iuni [i s-a urcat ^n avion.

Acesta s-a ^n\l]at la 10.000 de metri altitu-

Telefon: 0245658864 Medic coordonator

- Carp Marioara

Program: Luni-Vineri ^ntre orele 15-08 dim Sâmb\ta [i duminica: 24 din 24 de ore

ORIZONTAL

REZOLVARE NR ANTERIOR: LICEAFARUL-ACUM-LIANE-VIZITACIL-I-ANI-RARE-NU-EROARE-EROS-TIE-S-SECTIONAT-SA-UUAIDA-ERE-SAN-OB-CINA-METRI.

“Infernul începe acolo unde nu mai exist\ speran]\.” (Octavian Paler)

D.R

VERTICAL 1

1. A muta de pe un vas pe altul 2. Urgie biblic\ - {mecher (pop) 3. Apa…spaniol\ - Repere! - Someaz\ 4. Râu jude]ean de referin]\ pentru noi 5. Ilegal de la ^nceput - A toci…la bar.

6. Apa…tare, siberian\ (pl) - Un frigider ca un urs 7. Mreje f\cute la izvor! - Râu Italian - Punere!

8. Mi[c\toare ca apa (sing) - A profesa ca NOE 9. Cal de lâng\ Marea Neagr\ - Pârâu jude]ean ce se termin\ la Pitaru 10. Râu jude]ean - De la Nistru pân' la…tot românu' plansu-mi-sa

dine iar solda]ii au ^nceput s\ sar\. Când i s-a spus s\ sar\, a s\rit. A num\rat pân\ la 10, a tras declan[atorul dar nu s-a ^ntâmplat nimic. Para[uta nu s-a deschis. A tras de mânerul de siguran]\. Tot nimic.

"A, minunat!" [i-a spus "parc\ v\d c\ nici camionul nu va fi acolo s\ ne ia când ajung jos!"

Te-ai sim]it vreodat\ asemenea acestui tân\r? Ai avut a[a de multe e[ecuri ^ncât s\ te a[tep]i c\ nimic s\ nu mearg\ bine?

Ei bine, exist\ speran]\.

Chiar dac\ para[utele nu se deschid, putem ^ntotdeauna c\dea ^n bra]ele iubitoare ale Tat\lui nostru ceresc.

2

3

4

5

6

7

8

9

10 1. Ac]ionat cu ^ntârziere - Arca lui Noe 2. Râu ce ud\ Târgovi[tea 3. Bune pentru facturarea apei 4. Ceai! - O dotare hipic\ 5. Ape strecurate - Farmec natural feminin 6. Borviz neterminat de b\ut! - Refugiu nocturn 7. Carte - Irig\ gr\dinile r\c\renilor.

8. Verdea]\ pentru porci.

9. Zestre - Alt râu jude]ean ^n tranzit 10. Fir…dar nu ap\ Tras\ la fa]\.

1 2 3 4 5

APE

6 7 8 9 10

Ilie Georgian

S\rb\tori Ortodoxe - Rânduieli Biserice[ti - 05.03.2010 - 31.03.2010 7 D Duminica a treia din Post (Duminica Sfintei Cruci) 9 M †) Sfin]ii 40 de Mucenici din Sevastia Armeniei 12 V Cuv. M\rt. Teofan; Sf. Ier. Grigorie Dialogul al Romei; 13 S Aducerea moa[telor Sf. Ier. M\rt. Nichifor al Constantinopolului; Sf.Muceni]\ Hristina din Persia 14 D Duminica a 4-a din Post (Duminica Sfântului Ioan Sc\rarul) 15 L Sf. Mc. Agapie si cei împreun\ cu dânsul 16 M Sf. Mc. Sabin egipteanul si Papa 17 M Cuviosul Alexie, omul lui Dumnezeu; Sf. Ier. Patriciu (Patrick), apostolul Irlandei; Sf. Mc. Marin 18 J Sf. Ier. Chiril al Ierusalimului; Sf. Mc. Trofim 19 V Sf. Mc. Hrisant [i Daria (Denie – Acatistul Bunei Vestiri) 20 S Cuv. Mucenici uci[i în Manastirea Sf. Sava; Cuv M\rt.

Nichita (Pomenirea mor]ilor) 21 D Duminica a 5-a din Post (Duminica Cuvioasei Maria Egipteanca) 22 L Sf. Mc. Vasile, Preotul Bisericii din Ancira; Sf. Drosida, fiica împaratului Traian 23 M Cuv. Mc. Nicon [i cei 199 de ucenici 24 M Înaintepr\znuirea Bunei Vestiri; Sf. Ier. Artemon al Seleuciei; Cuv. Zaharia si Sf. Mc. Luca 25 J (†) Buna Vestire (Dezlegare la peste) 26 V Soborul Sf. Arhanghel Gavriil; Sf. Sfin]it Mc. Montanus [i so]ia sa Maxima de la Singidunum (Odovania praznicului Bunei Vestiri) 27 S Sf. Mc. Matroana din Tesalonic; Sf. Prooroc Anania 28 D (†) Intrarea Domnului în Ierusalim 29 L Cuviosii Marcu, episcopul si Chiril, diaconul; Cuv. Mc. Iona, Varahisiu [i cei împreun\ cu dân[Ii (Denie) 30 M Cuviosul Ioan Sc\rarul; Sf. Prooroc Ioad; Cuv. Euvula, maica sfântului Pantelimon (Denie) 31 M Sf. Ier. Mc. Ipatie al Gangrei; Cuv. Acachie M\rturisitorul, Episcopul Melitinei; Sf. Mucenic Veniamin diaconul; Sf. Inochentie din Alaska (Denie)

NICULITA DIANA-MARIA - 17.01.2010 SANISLAV ROBERT-IONU} - 06.02.2010 PREOTEASA BIANCA-ELENA - 02.02.1010 RADU {TEFAN GABRIEL - 16.12.2009 MIRCEA RARE{ NICU{OR - 28.12.2009 MIRCEA DAVID {TEFAN - 28.12.2009 VINTIL| ALEXIA-ELENA - 08.01.2010 ILIE {TEFAN ALEXANDRU - 20.02.2010 STAN ANA MARIA GABRIELA - 20.01.2010

DECESE

N|STASE TUDORA R|CARI 85 ANI GRIGORE STEFDANA COLACU 88 ANI VASILE VASILE - COLACU 78 ANI MIRCEA VASILE - GHIMPA}I 73 ANI DUBERE PETRU - RACARI 56 ANI CONSTANTIN IOANA - COLACU 81 ANI N|STASE ION - COLACU 66 ANI ROTARU ION - BUCURE{TI 95 ANI COSTACHE GHEORGHE - R|CARI 77 ANI VÂN|TORU GHEORGHE - R|CARI 83 ANI IORDANESCU DUMITRA - MORENI 83 ANI RADU GHEORGHE - R|CARI - 85 ANI

SANDU GHEORGHE - S|BIE{TI 75 ANI CONSTANTIN FLORICA - COLACU 55 ANI IORDACHE IOANA - BUC 90 ANI MATEI GHEORGHE - R|CARI 80 ANI IANCU ANA - S|BIE{TI 85 ANI RIZEA CONSTANTIN - GHIMPA}I 79 CORNELIU SAFTA - R|CARI 90 ANI POPA RADA - COLACU 76 ANI FINTA PETRE BUC. 76 ANI CRISTEA ANICA - GHIMPA}I 96 ANI POPA GHEORGHE - GHIMPA}I 69 ANI CHI}ULESCU {TEFANIA - R|CARI 73 CRE}EANU GHEORGHE - COLACU BARBU MARIA - MAVRODIN Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

±

±

Publicitate

±

FEBRUARIE 2010

pagina 16

Ziarul Prim\riei R\cari

SC PRODLIGNUM SRL SOCIETATEA NOASTR| COMERCIALIZEAZ| TOAT| GAMA DE BETOANE LA STANDARDE EUROPENE

S.C. MEGA MEGA CONSTRUCT METAL METAL S.R.L S.R.L Fabrica: {os Bucure[ti-Târgovi[te- DN.71 R\cari/Dâmbovi]a ROMANIA Tel./Fax: (004) 0245 658 285 -87 Mobil: 0721246802; www.megadoor.ro; office@megadoor.ro

E! ~N RAT

Pute]i beneficia de consult oftalmologic gratuit ^n ziua de LUNI 29 martie 2010 la sediul Prim\riei R|CARI, ^ncepând cu ora 09:00

Magazin Pesticide ofer\ pentru prim\vara anului 2010: - Semin]e de calitate (legume, lucerna, porumb, gazon) etc.

- Pesticide. - Consultan]\ - Gratuit - Furaje - concentrate pentru pasari Adresa: Strada spre Ghimpati, nr 59 - Deschis ^n fiecare zi inclusiv Sâmbata [i Duminica. Telefon: 0788899800

CABINET STOMATOLOGIC F|R| DURERI ARTICULARE

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i Aluminiu Instala]ii sanitare termice [i electrice PRE}URI AVANTAJOASE Tel: 0723 584 507; 0767 858 301 Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com

TELEFON, 0722.881.238 Str. Industriilor, Ghergani

Str. Ion Ghica, nr. 65 -Ghergani

V| A{TEPT|M LA CABINETUL STOMATOLOGIC (FARMACIA TUDAL, ETAJ I)TEL: 0724630875; 0769667897 INTRI FAR| TEAM|, IE{I F|R| DURERE ELECTROTERAPIE; LASERTERAPIE; ULTRASONOTERAPIE

DR. CARP MARIOARA 0245658250

Fie ca m\r]i[orul s\ Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT

v\ aduc\ ^mpletirea

Colectivul redac]ional:

gândurilor [i

^ntre puritatea

, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Prof. Ion Livede, consilier Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. Ioan Ciobanu, colaborator

Dr. ing. Marius Carave]eanu

trezirea la via]\ a omului [i a naturii!

Grupul

Procesare- Tehnoredactare

Ruben Dumitru, IT Niculae Constantin, IT

consilierilor locali

REDAC}IA Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro

Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere Bucure[ti ISSN: 1844-7678

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: contact@primariaracari.ro

Domnule P r i m a r , M\ numesc_____________________________________________________________________________ [i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:________________________________ ______________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _________________________________________

P|REREA TA CONTEAZ| ...doar dac\ o spui!

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

±

cyanmagentayellowblack

±