Ziarul nr 22

±

±

www.primariaracari.ro

Prin moartea Lui pe cruce, Dumnezeu î]i arat\ în mod evident negr\ita Lui bun\tate (dragoste) fa]\ de lume, pentru ca lumea s\ devin\ f\r\ de p\cat, mai bun\ mai în]eleg\toare s\ tr\iasc\ în iubire, în dragostea care le-a fost ar\tat\.

Acum, când era gata s\ Se înal]e la tronul slavei Sale, în timp ce privea din nou la nerecuno[tin]a oamenilor pe care venise s\-i salveze, nu cumva va retrage de la ei simpatia [i iubirea Sa? Nu cumva afec]iunea Sa va fi concentrat\ asupra acelui loc unde El este pre]uit [i unde îngeri nevinova]i a[teapt\ s\ fac\ ceea ce le spune? Nu! F\g\duin]a Sa pentru cei iubi]i, pe care-i las\ pe p\mânt, este: "{i iat\: Eu cu voi sunt în toate zilele, pân\ la sfâr[itul veacului" (Mat. 28,20).

Unii semeni îns\ continu\ s\ r\mân\ indiferen]i la dragostea Sa [i resping invita]ia de a ie[i din r\utatea care-i st\pânesc, din ura [i du[m\nia care îi conduc la tot pasul.

Necuratul s-a cuib\rit în sufletul lor [i-i îndeamn\ la multe rele.

E greu de crezut c\ se mai pot îndrepta, c\ o putere p\mântean\ mai poate face ceva. Nu ne r\mâne decât s\ sper\m c\ o minune-i va aduce pe calea cea bun\.

Am s\rb\torit împreun\ cu mul]i credincio[i "În\l]area"; o s\rb\toare cre[tin\ cu mari implica]ii în via]a noastr\. La 40 de zile de la ~nviere Hristos S-a în\l]at.

De la scena

pag. 7

±

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

aceea de bucurie cereasc\ ne revine pe p\mânt ecoul minunatelor cuvinte ale lui Hristos: "M\ sui la Tat\l Meu [i la Tat\l vostru, la Dumnezeul Meu [i Dumnezeul vostru". Ioan 20.17.

Familia din cer [i familia de pe p\mânt sunt una. Domnul nostru S-a în\l]at pentru noi, [i tot pentru noi tr\ie[te. "De aceea [i poate s\ mântuiasc\ în chip des\vâr[it pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin El, pentru c\ tr\ie[te pururea ca s\ mijloceasc\ pentru ei." Evrei 7,25. În aceea[i zi s\rb\torim [i memoria înainta[ilor no[tri care de-a lungul timpului [i-au dat via]a pentru ca noi, ast\zi, s\ tr\im în pace [i lini[te. Într-un tur de for]\ am parcurs localitatea de la un cap\t la altul [i al\turi de sutele de credincio[i din toate parohiile am s\rb\torit, împreun\, În\l]area Domnului [i ne-am adus aminte cu triste]e (pentru c\ nu se mai afl\ printre noi) dar [i cu bucurie (pentru c\ neamul nostru românesc a dat atâ]ia eroi) pe diferite fronturi.

Cu regret p\rintele Tudorache evoca discursurile ]inute în anii preceden]i de eroii r\c\reni, înc\ în via]\, dar care anul acesta nu ne-au mai putut încânta cu povestioarele despre întâmpl\rile petrecute al\turi de al]i bravi o[teni.

Ne dep\rt\m tot mai mult de aceste etape ale istoriei. Au trecut 60 de ani de la al II-lea R\zboi Mondial; deja 20 de ani de la Revolu]ia Român\.

Cu toate acestea, chiar dac\ [i urma[ii eroilor au disp\rut în mare parte, prin prezen]a noastr\, în locurile de pomenire, de ce nu [i cu o floare în mâna, s\ ne rug\m pentru ei, pentru urma[ii acestora pentru noi

to]i s\ fim mai buni, mai în]elep]i, mai iert\tori.

Impresionante momentele în care, în biserici sau la monumente, sute de oameni se rugau [i ascultau slujbele de pomenire.

La Ghimpa]i, unde din p\cate avem "cel mai tân\r" erou c\zut la datorie în decembrie 1989, strada s-a dovedit neînc\p\toare. Poeziile copiilor de la gr\dini]a din localitate erau recitate cu glas tare [i cu ochii la monumentul seme] din mijlocul cartierului Îmbr\ca]i în haine de s\rb\toare, ghimp\]enii î[i ascultau cu ochii umezi nepo]eii c\rora doreau s\ le inspire credin]\ [i dragoste fa]\ de trecut [i predecesori.

"Domnule primar, v\ mul]umim c\ sunte]i în mijlocul nostru, prezen]a dumneavoastr\ cu tricolorul la piept ne aduce aminte de faptul c\ nu suntem singuri."

"De mult îmi doream ca în zi de s\rb\toare, primarul s\ fie în mijlocul nostru îmbr\cat <<La patru ace>> [i cu e[arfa la piept".

Emo]ionante cuvintele, din fericire nu singure, care te oblig\, te îndeamn\ s\ fii omniprezent. Încerc din r\sputeri [i sper c\ reu[esc s\ fiu cât mai prezent în mijlocul oamenilor în diverse locuri [i la ore diferite, în zi lucr\toare sau de s\rb\toare. Într-o duminic\, dup\-amiaza, dup\ un traseu mai lung pe câmpurile [i str\zile din localitate, am nimerit pe nea[teptate în "Poiana lu' Iocan", dar cu participare feminin\.

pag. 14

cyanmagentayellowblack

(urmare urmare ^n pagina 2) 2

cyanmagentayellowblack

An II, nr. 22, MAI 2010, 20 pagini

pag. 10,11

pag. 15

ANUN} Firma colectoare de gunoi “Supercom”, cu sediu ^n ora[ul Titu, angajeaz\ muncitori pentru activitatea de colectare de gunoi.

Pentru rela]ii suplimentare pute]i suna la secretariatul prim\riei ora[ului R\cari! Tel: 0245658611 Fiecare ^[i construie[te o biseric\ ^n suflet, prin credin]\.

Noi v\ invit\m s\ d\ruim o f\râm\ din sufletul nostru contribuind la CONSTRUC}IA UNEI TROI}E ~N CURTEA C.A.M.S Ghergani, ora[ul R\cari. S\ ajut\m b\trânii de aici s\-[i g\seasc\ lini[tea [i reculegerea ^ntr-un loc binecuvântat de Dumnezeu. A[tept\m sponsoriz\ri la tel: 0756078015; 0245658611.

pag. 17

±

± ±

±

Actualitate

pagina 2

MAI 2010

Ziarul Prim\riei R\cari

(urmare din pagina 1)

"O asistent\ care nu în]elegea ce-i cu intrusul ^n [ez\toare, încearc\ s\ dezlege enigma: - "F\, Leano, al cui e b\iatu' \la?"

- "E Primaru, f\!"

- "Fugi de aci, ce s\ caute Primaru', azi, duminic\, la ora asta, la tine la poarta?"

- "P\i, vino de-l întreab\!"

-"Mânca-l-ar mama, tu erai? Credeam c\ m\ minte, c\ sincer m\ întrebam ce s\ cau]i pe la noi, azi, duminic\."

- "Am venit s\ vedem ce facem cu [an]ul de scurgere, c\ am v\zut c\ ave]i probleme cu apa, când plou\ mai mult" - "P\i avem! Da, azi ti-ai g\sit matale, nu mai ai liber? Nu te mai odihne[ti, c\ v\z c\ umbli toat\ ziua pe motocicleta aia."

- "Nu e motociclet\, e ATV." - "Ce-o fi, o fi, dar zice lumea c\ umbli peste tot s\ vad\ ochiul de Primar tot.

S\-]i dea Dumnezeu s\n\tate, maic\ [i putere de munc\, c\ prea te-ai b\gat la multe."

- "Mul]umesc mamaie [i te asigur c\ mai

am mult\ for]\ s\ continui ceea ce am început [i s\ fac [i altele, c\ d-aia m-a]i ales.” Un dialog sincer, într-o duminic\ dup\-amiaza, într-un col] de localitate, unde oamenii erau obi[nui]i s\ vad\ autorit\]ile din patru-n patru ani.

Mi-am continuat traseul cu gândul la femeia simpl\ care aprecia munca noastr\ a conduc\torilor localit\]ii chiar dac\ locuia departe de centrul localit\]ii. *** "Auzi, doamna Vice, dumneata [tii c\ n-avem curent de o or\?"

Era chiar de Constantin [i Elena, onomastica viceprimarului [i un cet\]ean, sup\rat pe vijelie [i-a v\rsat n\duful pe viceprimar "responsabil cu energia electric\", în timp ce echipa RENEL lupta cu noroaiele pentru identificarea defec]iunii.

"Nu v\ pas\ de noi, c\ st\m pe întuneric?"

Ba chiar ne pas\, dar dac\ v\ închipui]i c\ în buzunar sau în geant\ avem o telecomand\ care dac\ o ap\s\m înl\tur\m orice defec]iuni, v\ în[ela]i.

Colaborarea cu echipa RENEL este excelent\ [i le mul]umim pe aceast\ cale [i dorim mai mult\ în]elegere chiar dac\ sunt în pericol "ou\le de sub clo[c\, pardon, clocitoare!"

Superman dac\ am fi [i tot necesit\ deplasarea, ca s\ nu mai vorbim repara]ia în sine.

V\ rug\m s\ ne aduce]i la cuno[tin]\ orice neajuns pe care-l ave]i dar cu calm, r\bdare, în]elepciune [i noi v\ vom fi aproape. În ciuda vremii nefavorabile [i a vremurilor mai grele, micile [i noile proiecte ale Prim\riei continu\.

Dar pentru cei care se gr\besc s\ arunce cu noroi, gândi]i-v\ de dou\ ori [i mai ales, informa]i-v\!.

"N-ai v\zut, drag\, c\ n-a rezolvat problema câinilor" - în condi]iile în care avem aproape suta de patrupede la ad\post.

"Nu mai repar\ drumul R\cari-Colacu, ne-a l\sat de izbeli[te..."

Probabil c\ atunci, când s-a turnat o foaie de ceap\ "îmbr\c\minte asfaltic\", adic\, era bine, f\r\ studiu geo, f\r\ foraje în preajma alegerilor a fost bun.

Acum o "tragem" cu to]i.

Lucr\rile de reabilitare au început [i în scurt timp disconfortul va disp\rea. În toate zonele inundabile vom ac]iona pentru a realiza canale de scurgere, subtravers\ri. Dar hai s\ facem echip\: Prim\rie-cet\]eni. Împreun\ ne va fi mult mai u[or, vom rezolva mai rapid problemele.

Nu folosi]i sloganul? "Las\ m\, c\ merge [i a[a- S\ vin\ Prim\ria, s\ fac\!".

Fiecare avem [i drepturi, dar [i ^ndatoriri. {i s\ nu aplic\m zicala: "V\zu[i paiu' din ochiul meu [i nu bârna dintr-al t\u?"

Pân\ data viitoare, S-auzim numai de bine.

Al dumneavoastr\ Caraveteanu Marius Florin, Primarul ora[ului R\cari

ORGANIZAREA, ATRIBU}IILE {I FUNC}IONAREA COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUA}II DE URGEN}| AL ORASULUI R|CARI Comitetul Local Pentru Situa]ii de Urgen]\ al ora[ului R\cari este constituit [i func]ioneaz\ potrivit OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Na]ional de Management a Situa]iilor de Urgen]\ [i a dispozi]iilor HGR 1491/2004 privind structura organizatoric\, atribu]ile, func]ionarea [i dotarea Comitetelor [i Centrelor Operative pentru Situa]ii de Urgen]\ sub conducerea nemijlocit\ a primarului, ca organism de sprijin al managementului situa]iilor de urgen]\ [i are urm\toarea componen]\ 1. PRE{EDINTE CARAVE}EANU MARIUS-FLORIN 2. VICEPRE{EDINTE CRAICIU ELENA 3 SEF C.O.A.T ENE OCTAVIANA 4. SEF S.V.S.U MANU MARIAN 5. MEMBRII DU}| MARIN 6.- ALEXANDRU ALEXANDRU 7.- DOROBANTU MARIAN 8.- TUDOR ION 9.- CHI}ULESCU DUMITRU 10.- ILIE {TEFAN 11.- TUDOR ION 12.- MIHAI IULIAN 13.- BUIA VALENTIN 14. GAVRIL| VALENTIN 15. ZAMFIR VASILE La nivelul ora[ului R\cari Centrul Operativ cu Activitate Temporar\ (C.O.A.T.) are urm\toarea componen]\: 1. {EF C.O.A.T - ENE OCTAVIANA 2. {EF S.V.S.U. - MANU MARIAN 3. MEMBRU - DU}| MARIAN 4. MEMBRU - CHI}ULESCU DUMITRU Centrul Operativ cu Activitate Temporar\ (C.O.A.T.), asigur\ [i organizeaz\ secretariatul tehnic al Comitetului Local Pentru Situa]ii de Urgen]\, fiind o structur\ tehnico administrativ\ înfiin]at\ în scopul îndeplinirii func]iilor specifice pe durata st\rii de alert\ în cazul situa]iilor de urgen]\, precum [i pe timpul unor exerci]ii, aplica]ii [i antrenamente pentru preg\tirea r\spunsului în astfel de situa]ii.

Comitetul Local Pentru Situa]ii de Urgen]\ al ora[ului R\cari, asigur\ îndeplinirea atribu]iilor principale prev\zute de art.24 din Ordonan]a de Urgen]\ a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Na]ional de Management al

±

Situa]iilor de Urgen]\ [i anume: a)informeaz\ prin centrul opera]ional jude]ean, privind st\rile poten]ial generatoare de situa]ii de urgen]\ [i iminen]a amenin]\rii acestora; b) evalueaz\ situa]iile de urgen]\ produse pe teritoriul ora[ului R\cari, stabilesc m\suri [i ac]iuni specifice pentru gestionarea acestora [i urm\resc îndeplinirea lor; c) declar\ cu acordul prefectului starea de alert\ pe teritoriul unit\]ii administrativ-teritoriale; d) analizeaz\ [i avizeaz\ planul local pentru asigurarea resurselor umane,materiale [i financiare necesare gestion\rii situa]iilor de urgen]\; e) informeaz\ comitetul jude]ean [i consiliul local asupra activit\]ii desf\[urate; f) îndeplinesc orice alte atribu]ii [i sarcini stabilite de lege sau de organismele [i organele abilitate.

Personalul comitetului local are urm\toarele atribu]ii principale : a) pre[edintele: convoac\ întrunirea comitetului, stabile[te ordinea de zi [i conduce [edin]ele acestuia; semneaz\ hot\rârile, planurile, programele, regulamentele [i m\surile adoptate; semneaz\ avizele, acordurile, împuternicirile, protocoalele [i proiectele de acte normative, îl informeaz\ operativ pe pre[edintele comitetului jude]ean; b) vicepre[edintele: îndepline[te obliga]iile pre[edintelui în lipsa acestuia, precum [i pe cele ce îi revin ca membru al comitetului; c) membri: particip\ la [edin]ele comitetului; prezint\ inform\ri [i puncte de vedere; îi informeaz\ operativ pe conduc\torii institu]iilor [i unit\]ilor pe care le reprezint\ asupra problemelor dezb\tute, concluziilor rezultate, hot\rârilor [i m\surilor adoptate [i urm\resc aplicarea acestora în sectoarele de competen]\; men]in permanent leg\tura cu centrele operative corespondente; d) consultan]ii: particip\ la [edin]ele comitetului; îi conciliaz\ pe membrii acestora asupra problemelor tehnice [i de specialitate; asigur\ documentarea tehnic\

de specialitate.

Centrul Operativ cu Activitate Temporar\ (C.O.A.T.), asigur\ secretariatul tehnic al comitetului [i îndepline[te urm\toarele atribu]ii specifice: a) asigur\ convocarea comitetului pentru situa]ii de urgen]\ [i transmiterea ordinii de zi b) prime[te [i preg\te[te materialele pentru [edin]ele comitetului pentru situa]ii de urgen]\ [i le prezint\ pre[edintelui [i membrilor acestui comitet; c) execut\ lucr\rile [i opera]iunile de secretariat pe timpul [edin]elor; d) asigur\ redactarea hot\rârilor adoptate, precum [i a proiectelor de ordine sau dispozi]ii, pe care le prezint\ spre aprobare; e) asigur\ multiplicarea documentelor emise de comitetul local [i difuzarea lor autorit\]ilor interesate; f) întocme[te inform\ri periodice privind situa]ia operativ\ sau stadiul îndeplinirii hot\rârilor adoptate; g) întocme[te proiectele comunicatelor de pres\ ale comitetului local; h) urm\re[te realizarea suportului logistic pentru desf\[urarea [edin]elor comitetului local pentru situa]ii de urgen]\; i) gestioneaz\ documentele comitetului pentru situa]ii de urgen]\; j) asigur\ punctul de contact cu secretariatul tehnic permanent din cadrul Inspectoratului pentru Situa]ii de Urgen]\ "Basarab I" al jude]ului Dambovi]a. k) îndepline[te alte sarcini stabilite de comitet.

Pentru îndeplinirea atribu]iunilor consult\ speciali[ti [i din alte domenii de activitate.

O parte important\ în ac]iunea de reducere a riscului la inunda]ii, prin diminuarea posibilit\]ilor de producere a evenimentelor periculoase cât [i a pierderilor de vie]i omene[ti [i a pagubelor materiale, o reprezint\ planificarea.

Planurile locale de ap\rare cuprind ac]iunile pe care autorit\]ile locale trebuie s\ le întreprind\ în cazul unor situa]ii de urgen]\ generate de inunda]ii, fenomene meteorologice

black

periculoase, accidente la construc]ii hidrotehnice [i polu\ri accidentale.

Cet\]eanul este principalul beneficiar al planului de ap\rare împotriva inunda]iilor, obiectivul fiind siguran]a lui.

Nu este de ajuns "s\ ai" un plan de ap\rare dac\ nu îl integrezi în via]a de zi cu zi [i nu te implici în situa]iile de urgen]\ ap\rute.

Este necesar ca autorit\]ile locale [i cet\]enii s\ înve]e s\ foloseasc\ planul de ap\rare cât mai eficient pentru a putea salva vie]i [i a minimiza pagubele materiale ce pot fi produse de inunda]ii.

Atât în Planul de ap\rare împotriva inunda]iilor cât [i în Planul de evacuare în situa]ii de urgen]\ este specificat modul de avertizarealarmare a popula]iei cât [i zonele de evacuare.

Ce trebuie s\ cunoa[tem în caz de inunda]ii?

Procedura de codificare a aten]ion\rilor [i avertiz\rilor meteorologice care se emit în cazul producerii de fenomene meteorologice periculoase: (1) Codul verde nu indic\ nici o precau]ie particular\ pentru perioada imediat urm\toare, dar nu implic\ o vreme frumoas\ sau neapari]ia în urm\toarele zile a unor fenomene meteorologice periculoase ce pot perturba diverse activit\]i.

(2) Codul galben se va folosi pentru fenomene meteorologice temporar periculoase pentru anumite activit\]i, dar altfel obi[nuite pentru perioada respectiv\ sau zona specificat\.

(3) Codul portocaliu se aplic\ acelor fenomene meteorologice prev\zute a fi periculoase, cu un grad de intensitate mare.

(4) Codul ro[u se aplic\ acelor fenomene meteorologice prev\zute a fi periculoase, cu un grad de intensitate foarte mare [i cu efecte dezastruoase.

Atribu]iile [i responsabilit\]ile ce le revin cet\]enilor: a) Între]inerea [an]urilor de scurgere a apei din gospod\rie [i de la drumul de acces în gospod\rie.

Nu se va planta altceva decât iarb\,

nu vom l\sa s\ se adune resturi vegetale sau gunoaie. b) Adoptarea de m\suri proprii pentru reducerea riscului la inunda]ii pentru locuin]e [i anexe gospod\re[ti, cu respectarea cadrului legal privind construirea [i locuirea; c) Respectarea, cuno[terea [i aplicarea deciziilor organelor cu atribu]ii [i responsabilit\]i în gestionarea situa]iilor de urgen]\ privind protec]ia, interven]ia, evacuarea [i refacerea în cazul producerii inunda]iilor; d) Participarea ca voluntari la ac]iunile de salvare [i evacuare a popula]iei afectate de inunda]ii, la crearea de linii de ap\rare împotriva inunda]iilor, consolidarea [i supraîn\l]area digurilor de ap\rare, precum [i la ac]iunile de refacere; e) Încheierea de asigur\ri pentru cazuri de inunda]ii; f) Cunoa[terea modului de comportare înainte, în timpul [i dup\ trecerea inunda]iilor.

Cine ne ajut\ în caz de inunda]ii Autorit\]ile de la nivel local si jude]ean în sprijinul cet\]eanului, în caz de inunda]ii: a) Primarul - coordoneaz\ gestionarea situa]iilor de urgen]\ datorate inunda]iilor, la nivel local; b) Prefectul - coordoneaz\ gestionarea situa]iilor de urgen]\ datorate inunda]iilor, la nivel jude]ean; c) Inspectoratul Jude]ean pentru Situa]ii de Urgen]\ - are atribu]ii de informare, în[tiin]are, ac]iune în timpul inunda]iilor, evacuare; d) Sistemul de Gospod\rire a Apelor - asigur\ sprijin tehnic la lucr\rile cu rol de ap\rare; e) Administra]ia Na]ional\ de Imbun\t\]iri Funciare - Unitatea administrativ\; f) Inspectoratul Jude]ean de Jandarmi; g) Inspectoratul Jude]ean de Poli]ie; h) Autoritatea de S\n\tate Public\; i) Direc]ia Sanitar Veterinar\ [i pentru Siguran]a Alimentelor.

SECRETAR, jr. Octaviana Ene

±

± ±

±

pagina 3

MAI 2010

De interes cet\]enesc

Ziarul Prim\riei R\cari

HOT|RÂRILE CONSILIULUI LOCAL R|CARI, ADOPTATE ~N {EDIN}A DIN 28.04.2010 ~n data de 28.04.2010, orele 14:00, a fost convocat Consiliului local R\cari, în [edin]\ ordinar\, la care au participat consilierii [i delega]ii s\te[ti cu urm\toarea ordine de zi: 1. Proiect de hot\râre privind aprobarea raportului de evaluare pentru suprafa]a din strada Industriilor – Ghergani, ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a. Având în vedere HCL din 24.02.2010 [i 19.03.2010, privind aprobarea raportului de evaluare pentru suprafe]ele de teren ce urmeaz\ a fi concesionate, autoritatea executiv\ a procedat la întocmirea raportului de evaluare pentru fiecare loca]ie identificat\. Între aceste loca]ii se afl\ [i cea din strada Industriilor nr. 3, Ghergani.

Supus la vot, raportul de evaluare referitor la aceasta suprafa]\, executat de expert autorizat, este aprobat în unanimitate.

2. Proiect de hot\râre privind aprobarea raportului de evaluare pentru suprafa]a din satul Mavrodin, punctul c\mine, ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a. Având în vedere motivele enun]ate la punctul 1, ca [i procedura de sus]inere în Consiliul local [i acest proiect de hot\râre este supus aprob\rii [i este votat în unanimitate.

3. Proiect de hot\râre privind aprobarea raportului de evaluare pentru suprafa]a din satul Ghimpa]i, punct Vizure[ti, ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a. Pentru acelea[i motive enun]ate la celelalte dou\ proiecte de hot\râri, este supus spre aprobare [i acest proiect de hot\râre. Este votat în unanimitate.

4. Proiect de hot\râre privind sus]inerea programului “Biblionet”, ce se va implementa la biblioteca “Ion Ghica”, ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a. Ca urmare a faptului c\ biblioteca ora[ului R\cari este câstig\toarea programului “Biblionet – Lumea în biblioteca mea”, se supune aten]iei consiliului local, sus]inerea acestui program, prin care, se va facilita locuitorilor, accesul gratuit la informa]ie, prin dezvoltarea

±

unui sistem de biblioteci publice – moderne în România.

Prin cursurile de instruire [i tehnologia furnizat\ – calculatoare, softurile aferente [i echipamente periferice -, se vor asigura servicii performante pentru comunitatea local\.

Consiliul local este chemat s\ sprijine acest proiect în calitate de copartener al acestui program. Supus la vot, proiectul de hot\râre este aprobat în unanimitate.

5. Proiect de hot\râre privind darea în folosin]\ gratuit\ pe perioad\ determinat\, a Caminului cultural Ghimpa]i, c\tre asocia]ia comunitar\ “Ghimpa]i 2008”.

Asocia]ia pentru sprijinirea comunit\]ii “Ghimpati 2008” a prezentat Consiliului local, o scrisoare de inten]ie în care î[i manifest\ dorin]a de a prelua în administrare, C\minul cultural din Ghimpa]i. În anexa la Scrisoarea de inten]ie, sus]in\torii proiectului motiveaz\ cu activit\]ile pe care le vor organiza în cadrul c\minului cultural: întâlniri, mese rotunde, vizion\ri de filme, concursuri sportive, spectacole, clubul tân\rului ghimp\]ean, clubul pensionarului, seri distractive, teatru s\tesc, etc. Supus la vot, acest proiect este adoptat în unanimitate.

6. Proiect de hot\râre privind asocierea Consiliului local al ora[ului R\cari cu CJ Dâmbovi]a în vederea realiz\rii investi]iei “Modernizare DC 44 A, S\bie[ti-St\ne[ti, limita cu localitatea Con]e[ti, sat Mereni. Obiectivul principal al acestui proiect este crearea unor condi]ii de trai la standarde europene, precum [i rezolvarea unor probleme de infrastructur\ ce se solicit\ a fi rezolvate de mai mult timp. Prin realizarea acestei lucr\ri se vA crea leg\tura pân\ la hotarul cu localitatea Mereni [i preluarea traficului pân\ la DJ 711 A [i implicit cu drumurile na]ionale.

Prin realizarea acestui obiectiv vor fi identificate unele influen]e favorabile asupra factorilor de mediu cât [i din punct de vedere economic [i social astfel: va fi diminuat gradul de poluare a aerului, se va reduce

volumul de praf, va sc\dea sim]itor emisia diverselor noxe de e[apament sau uzur\ a ma[inilor, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra mediului.

Influen]a socio-economic\ constând în: crearea unor locuri de munc\ în perioada execut\rii lucr\rilor [i pe viitor, prin dezvoltarea zonei, reducerea timpului de deplasare la locurile de munc\, reducerea consumului de carburan]i, cre[terea siguran]ei circula]iei [i a confortului pentru conduc\torii auto.

Supus la vot acest proiect a trecut cu unanimitate de voturi.

7. Proiect de hot\râre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul modernizare DC 44 A S\bie[ti-St\ne[ti limita cu localitatea Con]e[ti, sat Mereni, Dâmbovi]a. Supus la vot, proiectul a fost votat în unanimitate.

8. Proiect de hot\râre privind mandatarea primarului pentru aprobarea regulamentului de organizare [i func]ionare a Serviciului de salubrizare Dâmbovi]a. Supus la vot, proiectul este aprobat în unanimitate.

9. Proiect de hot\râre privind mandatarea primarului pentru stabilirea cuantumului taxei de habitat, cu destina]ie special\ de salubrizare. Supus spre aprobare, proiectul este adoptat în unanimitate.

10.

Informare privind metodologia de instituire [i încasare a taxei de habitat la nivelul ora[ului R\cari. Taxa de habitat este datorat\ de c\tre to]i posesorii de locuin]\ din jude]ul Dâmbovi]a, precum [i de c\tre persoanele fizice din alte jude]e sau din alte state, care de]in propriet\]i sub forma unor locuin]e pe teritoriul jude]ului Dâmbovi]a, utilizatori ai serviciului de salubrizare.

Taxa se datoreaz\ de c\tre persoanele fizice pentru transportul, colectarea [i depozitarea de[eurilor generate pe raza jude]ului. Cuantumul taxei de habitat cu destina]ia special\ de salubrizare este aprobat\ anual prin hot\rârea ADI. Cuantumul taxei de salubrizare va fi aprobat la nivelul fiecarei unit\]i administrativ teritoriale, prin hot\rârea Consiliului local respectiv. Cuantumul taxei se stabile[te ca sum\ lunar\ fix\ (17 lei) datorat\ pe locuin]\; prin “locuin]\”, în]elegânduse: cas\, c\min, domiciliu, construc]ie sau apartament în care locuie[te sau poate locui una sau mai multe persoane.

Pentru luarea în eviden]\ ca

black

pl\titori ai taxei de habitat, proprietarul imobilului depune o declara]ie de impunere ini]ial\ în termen de 30 de zile de la aprobarea cuantumului taxei.

Taxa de habitat se poate achita în numerar, la casieria prim\riei pe raza c\reia se afl\ domiciliul sau locuin]a contribuabilului.

Taxa de habitat se poate achita [i prin ordin de plat\ dup\ ce contribuabilul îndepline[te formalit\]ile respective. Neplata taxei la termenele stabilite atrage dup\ sine calculul [i plata major\rilor de întârziere, precum [i aplicarea m\surilor prev\zute de codul de procedur\ fiscal\. Instituirea taxei de habitat va duce, la stoparea fenomenului de abandonare a gunoaielor, gospod\rirea de[eurilor menajere pentru p\strarea, protec]ia [i îmbun\t\]irea calit\tii mediului în ora[ul R\cari. Se va asigura protec]ia întregului jude], împotriva polu\rii produs\ de sistemul necorespunz\tor existent. Proiectul va sus]ine eforturile de implementare a standardelor europene în aspecte legate de colectarea, sortarea, transportul, tratarea [i depozitarea ecologica a de[eurilor în jude].

11. Proiect de hot\râre privind aprobarea atribu]iilor prev\zute de legea 477/2003 privind preg\tirea economiei na]ionale [i a teritoriului pentru ap\rare. Având în vedere atribu]iile prev\zute de legea 477/2003 privind preg\tirea economiei [i a teritoriului pentru ap\rare, art. 12-13, a fost elaborat planul de mobilizare a economiei jude]ului Dâmbovi]a, pentru ap\rare, valabil în perioada 2009-2012. Membrii Consiliului local sunt solicita]i s\ ia la cuno[tin]\ despre aceste atribu]ii [i s\ procedeze în consecin]\. Supus la vot proiectul de hot\râre mai sus men]ionat este adoptat în unanimitate.

12. Informare privind activitatea Poli]iei ora[ului R\cari pe trimestrul I, 2010.

Comandantul Poli]iei ora[ului

R\cari, prezint\ în plenul Consiliului local o informare privind aspectele generale [i particulare ale muncii desf\[urate în trimestrul I al anului curent. S-a prezentat situa]ia st\rii infrac]ionale, men]ionând ca aceasta a sc\zut în acest trimestru.

13.

Informare privind inten]ia de colaborare a Asocia]iei PIAN DACH cu autoritatea local\ pentru activitatea Centrului de Asisten]\ MedicoSocial\. Asocia]ia pentru sprijinirea persoanelor cu handicap PIAN DACH, î[i manifest\ inten]ia de a prelua în administrare Centrul Medico-Social din ora[ul R\cari, dorind s\ extind\ acest centru pân\ la un total de 200 de reziden]i, construind spa]ii atât pentru adul]i cât [i pentru copiii cu handicap. În speran]a c\ propunerea asocia]iei va fi acceptat\, se prezint\ plenului Consiliului local aceasta cerere.

14. Informare privind structura de organizare a înv\]\mântului la nivelul ora[ului R\cari, începând cu anul [colar 20102011. Ca urmare a deciziei nr 378 din 18/3/2010, a ISJ Dâmbovi]a, începând cu data de 01.09.2010, unitatea cu personalitate juridic\ Liceul Teoretic “Ion Ghica “R\cari cu sediul social în ora[ul R\cari, str. Ana Ip\tescu nr. 81, va avea arondate urm\toarele structuri: Gr\dini]a cu program normal Ghergani, {coala cu clasele I-VIII – Ghergani, {coala cu clasele I-VIII – R\cari, {coala cu clasele I-IV – Mavrodin, {coala cu clasele IVIII – Colacu, Gr\dini]a Colacu, Gr\dini]a S\bie[ti, {coala Ghimpa]i, Gr\dini]a Ghimpa]i, Gr\dini]a Mavrodin, Gr\dini]a R\cari. Prin constituirea acestei structuri vor fi preluate personalul didactic, didactic auxiliar [i nedidactic.

15. Diverse. Au fost discutate probleme curente de interes cet\]enesc, aspecte de rezolvat din via]a comunit\]ii.

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

±

cyanmagentayellowblack ±

±

Actualitatea ^n imgini

MAI 2010

Ziarul Prim\riei R\cari

Gheorghi]a Mare Veronica, strada Republicii, nr 37, un exemplu bun de urmat privind gospod\rirea domeniului public, datorit\ aspectului ^ngrijit [i u[or de ^ntre]inut ^n timp.

Cinste gospodarilor Iordan Trandafira [i Gheorghe Vergina, de pe strada Iorgu Dumitrescu, care iubesc ceea ce este frumos [i sunt exemple demne de urmat.

Strada Iorgu Dumitrescu, nr. 131, la dl. Barbu Vladimir florile ^ncânt\ privirea ca [i gazonul proasp\t cosit care m\rgine[te un [an] bine ^ngrijit.

±

Pe strada Zambilelor au crescut ^n voie [tevia, laba gâ[tii, rostopasc\... Pe când vom admira aici [i zambile, nu de alta dar numele str\zilor au fost alese la propunerea gospodarilor.

pagina 4

“Treaba ^nceput\ e datorie curat\”, ne ^nva]\ ^n]elepciunea popular\.

La nr. 20, strada T. Vladimirescu, la dna Radu I., e nevoie de perseveren]\ pentru a ^ncheia cur\]area [an]ului. Vom reveni!

Intrarea ^n strada Mihai Popescu R\careanu este derutant\ prin aspectul luxuriant al vegeta]iei de jungla tropical\. La Dna. {tefan Ioana, e nevoie de o echipa de cosa[i profesioni[ti pentru a elibera terenul de buruieni.

La dl. Bost\naru Petric\, un vechi colaborator al nostru, foarte activ ^n ceea ce prive[te ordinea [i lini[tea public\, intrarea este blocat\ de buruieni care au trecut de un metru [i jumatate. L-am salvat cosindu-i buruienile [i de data aceasta, pentru ca Prim\ria la nevoie se cunoa[te!

Unde-i san]u’, unde-i podu’, apa trece totul r\mâne la fel ca ^nainte iar vecinii se plâng de inunda]ii. La nr.51, strada T Vladimirescu, Anason Florin va trebui s\ intervin\ la peisaj pentru a se conforma legii.

{antier ^n lucru ^n fa]a gospod\riei de la nr. 49, Ene Eugen, strada T. Vladimirescu, care se pare c\ nu s-a hotârat ^nc\ privind adâncimea, m\rimea podului, grosimea ]evei [i alte am\nunte la care se gânde[te de câteva s\pt\mâni.

Pe strada Mo[teni la intrare buruienile au blocat accesul. E drept c\ aceast\ gospodarie nu este locuit\, dar vecinii ar putea s\ cure]e terenul.

cyanmagentayellowblack

Pe strada T Vladimirescu, nr. 62, am g\sit, ^ntâmpl\tor pe dna. Dinc\ Elena care tocmai ^ncepuse cur\]irea terenului din fa]a cur]ii. Este un exemplu bun pe care ^l recomand\m tuturor locuitorilor din R\cari.

±

cyanmagentayellowblack

Actualitatea in imagini

MAI 2010

Ziarul Prim\riei R\cari

pagina 5

{i pe celelalte str\zi pe care le-am cutreierat, Mo[teni [i M Popescu R\c\reanu, acelea[i aspecte care urâ]esc Pe strada T Vladimirescu, nr. 72 ^n fa]a gospod\ririi dlui domeniul public: ierburi ^nalte, gunoaie, [an]uri necur\]ate, gr\mezi de pietri[, pode]e ^nfundate, ap\ st\tut\- Vânatoru Gelu, fix ^n [an], troneaz\ 2 gr\mezi de pietri[ pe lâng\ care cresc cu n\dejde buruienile. Curtea acestuia este tân]ari. Aceste aspecte nu sunt demne pentru un ora[ ^n care se fac eforturi pentru confortul comunit\]ii. frumoas\ ca un pahar, mai r\mâne s\-[i fac\ curat [i la ^ntrare.

Pe strada T. Vladimirescu, dl Sorescu Cristian a transportat pe drumul public molozul rezultat din construc]ii, ^n\ltând terenul, dar a uitat s\-[i sape [an]ul care e astupat de moloz.

Acum, c\ am terminat asfaltul, c\ avem pode] nou, ^l invit\m pe dl. Dinc\ Gheorghe s\ cure]e [an]ul pentru ca trandafirii, foarte frumo[i, de lâng\ gard s\ poat\ ^nflori ^n voie.

La dna Sorescu Maria, pe strada Republicii, de aproape un an, o gr\mad\ de nisip a fost uitat\ la intrarea ^n curte. Cei ^n cauz\ sus]in c\ acesta nu blocheaz\ scurgerea apei pluviale, dar contravine legii. Vom reveni!

Frumoas\ gospod\ria dnei Marin Dumitra de pe strada Republicii nr. 34, numai c\ a uitat s\ ridice, de pe domeniul public pietri[ul r\mas din construc]ii.

Un semnal de alarm\ pentru gospod\ria dnei Preda, de pe strada Republicii, care a mai transportat câteva roabe, ^ntr-un an de zile din gr\mada pe care o fotografiam anul trecut pe vremea aceasta. E drept c\ lipsesc buruienile...

Pe strada Republicii, nr. 54, buruienile se l\f\ie ^n voie ^n fa]a gospod\riei dnei Porojan Maria. ~i reamintim c\ dispozi]iile legale din OG nr.21/2001 [i 8/2008 prev\d amenzi pentru astfel de situa]ii. Vom reveni!

Pe strada Republicii ^ncepând cu nr.31, Barbu Gheorghi]a, la nr.29, Mo[tenitorii de la nr. 27, Mo[t. Ciochina B\la[a, de la nr. 25, Most. Jangu Nicolae, aceste gospod\rii urâ]esc peisajul prin aspectul ne^ngrijit. P\cat de asfalt, p\cat de celelalte gospod\rii.

Pe strada Iorgu Dumitrescu la nr. 7, [erpii s-au f\cut balauri [i mi[un\ pân\ la num\rul 9, la mo[tenitorii lui Dumitrache V. Anun]ul “Cas\ de vânzare” nu precizeaz\ dac\ aceasta este la pachet cu viet\]ile care mi[un\ prin preajm\.

cyanmagentayellowblack

Inedite

pagina 6

MAI 2010

TUDOR VLADIMIRESCU EVOCAT DE ION GHICA "…frumoas\ a fost tinere]ea oamenilor genera]iunii din care am f\cut parte, genera]ie care a tr\it cu mintea a]intit\ la fapte mari [i patriotice, plin\ de speran]e, de credin]\ ^n Dumnezeu [i ^n viitorul României; hr\nit\ cu aspira]iuni ^nalte, din care multe, gra]ie ^mprejur\rilor [i st\ruin]ele oamenilor de bine, am putut a le realiza una dup\ alta; izbinde care au l\sat b\trane]elor noastre suveniruri pl\cute [i-au deschis genera]iilor celor tinere un câmp ^ntins [i luminos de speran]e [i mai mare]e, [i mai glorioase; genera]ie care a urmat de aproape dup\ de[teptarea romanismului din letargia ^n care ^l aprindase grecismul fanariot".

Aceasta genera]ie ni se reveleaz\ ^n scrisorile lui Ion Ghica c\tre Vasile Alecsandri.

Tudor Vladimirescu (“Din timpul zaverei”, sept.

1880) este evocat pe fundalul revolu]iei de la 1821, procedeul fiind asemanator [i ^n scrisoarea despre Nicolae Balcescu (Revolu]ie de la 1848). Propunându-[i s\ povesteasc\ “ceva din vremea zaverii”, Ion Ghica avertiza ^n continuare: “s\ nu te a[tep]i ^ns\ la o istorie sau la o biografie a acestor oameni (Grigore Ghica, Ionita Sturza Voda [i Tudor Vladimirescu), de voi pomeni uneori de dân[ii , ca unii care au jucat un rol mare ^n destinele României, o voi face-o numai ^n mod incidental”.

De[i nu-[i propune o biografie a domnului Tudor Vladimirescu, Ghica realizeaz\ o evocare plin\ de miez privind personalitatea lui Tudor Vladimirescu.

N\rind despre constituirea Eteriei, cu am\nunte privind jur\mântul de credin]\, scopul societ\]ii [i alte detalii, Ion Ghica prezint\ pe Tudor Vladimirescu astfel: “~n Bucure[ti [i la Iasi, mul]i din boieri [i din cei mai considerabili, f\ceau parte din Eterie, dar din to]i cel mai important era slugerul Tudor, de la Vladimire[ti, din Gorj; om de arme, ^ndr\zne]

[i patiot , care dându-se dovezi de o mare vitejie, comandând pandurii ^n toate b\t\liile contra turcilor de la anul 1806 pân\ la 1812, dobândise grad de ofi]er ^n armata ruseasc\ [i fusese decorat cu Crucea Sf.Vladimir.”

Portretul fizic lipse[te. Portretul moral ^ns\ este cu maiestrie conturat: “Slugerul Tudor vr\jma[ aprig al abuzurilor [i al prevarica]iunilor, al ciocoilor [i al domnilor fanario]i (…). El aducea ^n eterie pe to]i tovar\[ii lui de arme cu cari f\cuse r\zboiul de [ase ani ^n contra turcilor, aducea ceva mai mult aducea numele s\u [i influen]a de care se bucura printre pandurii Olteniei”.

Curajos [i animat de spiritual drept\]ii formeaz\ o oaste de opt mii de panduri ^n fruntea careia se ^ndreapt\ spre Bucure[ti. ~n paralel cu portretul lui Tudor Vladimirescu este prezentat [i Ipsilante. Ambii pornesc cu armatele spre Bucure[ti. Zvonurile ingrozesc pe boieri astfel ca Ion Ghica noteaz\: “Nici Ipsilante nu venea cu muscalii, nici Tudor nu avea gând s\ taie pe boieri; adev\rul este ca unul cugeta s\-[i dezrobeasc\ ]ara de musulmani [i cel\lalt vroia s\ scape de fanario]i [i de ciocoi ; [i unul , [i altul credeau ^n ajutorul [i protec]iunea Rusiei. Imprejur\rile politice din afar\, pe de o parte, necapacitatea [i ^ngâmfarea lui Ipsilante, pe de alt\ parte au f\cut ca lucr\rile s\ ia un alt drum, [i ace[ti doi capitani s\ devie vr\jma[i de moarte”.

Inten]iile [i ac]iunile deosebit de curajoase ale lui Tudor Vladimirescu sunt ^ns\ distorsionate de haosul ce domne[te peste tot: ”c\ci pandurii lui aveau dinaintea lor exemplele desfrinate ale zavergiilor”.

De[i animat de sentimente patriotice, spirit de dreptate [i curaj, T. Vladimirescu se va lovi de atitudinea ^ngust\ a celorlal]i care contribuie la erodarea unei societ\]i si a[a ^n pragul pr\bu[irii; “Decep]iunea lui Tudor era mare; ^n loc de a-[i vedea ]ara liber\ de fanario]i [i de ciocoi o vedea prad\ a tâlharilor [i jafurile zavergiilor”

La toate acestea se ad\uga [i uneltirile lui Ipsilante [i Tudor Vladimirescu se treze[te singur ^n fa]a armatei turce[ti. Tr\darea c\pitanilor panduri a fost un fapt decisiv, care a dus la sfâr[itul tragic al lui Tudor Vladimirescu. ~n leg\tur\ cu sfâr[itul lui Tudor Vladimirescu, relat\rile istorice [i chiar m\rturiile contemporanilor au pus ^n circula]ie verisuni diferite.

Pentru a sublinia mâr[\via [efilor eteri[ti, Ion Ghica arat\ c\ Vladimirescu a fost scos din tab\ra lui [i dus la Târgovi[te printr-un siretlic. “~n câteva minute i se hot\r\[te osinda [i e luat de doi tâlhari care-l duc la iazul morii de lâng\ gr\dina lui Giardoglu din Târgovi[te. Acolo a fost asasinat mi[eleste eroul revolu]iei române de la 1821”.

Cu admira]ie sunt evocate [i alte personalit\]i ale istoriei [i culturii noastre, care au luminat cu mintea, faptele [i operele lor secolul al XIX-lea preg\tind cultura [i istoria secolului al XX-lea.

Evocarea acestora se face cu participarea afectiv\ ^ntr-o not\ de sobrietate [i pondera]ie, ^n contururi revelatoare ale personalit\]ii umane, caracterizat\ prin modestie, demnitate, onestitate.

Prof. Elena Craiciu

~NCEPÂND CU ACEST NUM|R , INAUGUR|M O RUBRIC| NOU| DESPRE O EPOC| DE CARE NE DESP|R}IM RÂZÂND Toamna târzie r\sucise frunza porumbului iar fo[netul cocenilor înso]ea pa[ii copiilor care-[i c\utau rândul de porumb pe care nu-l terminaser\ cu o zi înainte. Istovitoare curs\, poate de un km, pân\ ajungeai pe locul unde r\m\sese[i.

Am a[ezat câte 2 copii pe rândul de porumb pentru a reu[i s\ termin\m por]ia de 2 km, pân\ la “electrice”.

Mergem pe rândul de porumb [i-i ajutam s\ rup\ stiule]ii crescu]i ca nebunii, mari [i grei. Privim ritmic, când la coceanul de porumb, când în jos, când spre gramada cl\dit\ mai încolo [i c\tre care zboar\ - prin aer – ritmic stiule]ii aurii. Nu prea vorbim, nu pentru ca am fi tri[ti, ci

pentru ca e devreme, iar copiii de 13-14 ani, merg mai încet, pe rând [i se concentreaz\ pe munca propriu-zis\. La “electrice” este ]inta c \ t r e c a r e râvnim.

Ne e sete! Nu prea am mâncat, dar ne e sete. Cineva cere ap\, iar noi îi ducem sticla cu ap\.

E cam cald\, dar e bun\... Relu\m culesul înaintând cu st\ruin]\ printre rânduri. Doamne, dar mul]i stiule]i sunt pe aici! Ne dor buricele degetelor de la frunz\ aspr\, sufl\m ca s\ u[ur\m usturimea... La

mijlocul lucrului facem o pauz\, de mas\ [i s\ ne odihnim. Copiii se a[eaza pe coceni, i[i ^ntind picioarele obosite [i-[i scot pachetelul cu mâncare: oua fierte, p â i n e , brânza, magiun.... Ast\zi nu are nimeni cop\nel... Mai bine! Altfel, to]i ar privi cu coada ochiului cum pulpa viet\]ii, numit\ g\in\, dispare într-o încrâncenare cu din]ii vreunui copil, ai c\rui p\rin]i au “rela]ii”, la combinat, la Lungule]u. Mai bine a[a!

F\r\ carne... Unii dintre noi, nu au

Mâncam gutui [i culegeam [tiule]i...

pache]el dar scot din saco[\ o gutuie, mare, p\roas\, un adev\rat festin. E buna gutuia...

Ea circul\ între copii, ca s\ ia [i ei câte o mu[c\tur\. Frumoas\ toamna, buna gutuia...

Viceprimar, prof. Elena Craiciu

±

cyanmagentayellowblack

Eveniment

±

pagina 7

MAI 2010

Ziarul Prim\riei R\cari

Sâmb\t\ 1 mai 2010, la Baza Sportiv\ a ora[ului R\cari au avut loc manifest\ri cultural artistice [i sportive la care au participat tineri din ^ntreg ora[ul, petrecând clipe de neuitat ^mpreun\ cu prietenii. ~ncepând cu orele 10:00, pe gazonul proasp\t amenajat au ^nceput meciurile de fotbal, juniori ^ntre echipele CS. R\cari - {coala Sportiv\ Nucet. Pentru asisten]\ momentul antrenant al apari]iei echipei de majorete a ora[ului R\cari ^ncepând cu orele 11:00, a ^nc\lzit atmosfera marcând debutul

probelor sportive. S-a dat startul la concursurile sportive: alergare vitez\ 50 m, fete [i b\ie]i, alergare de rezisten]\ pe distan]a de 800 m, aruncarea mingii de oin\, [tafeta aplicatv\, iar ^ncepând cu orele 12:30, debutul concursurilor distractive: “s\ritura peste capr\, alergare ^n sac, alergarea cu g\leata plin\, oul ^n lingur\ (pe o distan]\ de 50 m), alergarea prin cercuri, alergare cu mingiile.” Pe terenul sintetic s-au desf\[utat, dup\-amiaz\, meciul de handbal ^ntre echipele reprezentative femi-

nine, R\cari-Colacu, meciul de fotbal, cu echipe de cate 5 b\ie]i ^ntre [colile: R\cari Colacu, Ghimpa]i - Ghergani [i finala ^ntre R\cari-Colacu. A câstigat echipa de la Scoala R\cari. Eviden]iem contribu]ia profesorilor organizatori: Tudorache Elisabeta, Gl\van Cristina, Ion Raluca [i Marin Ilie Sorin care au pus mult suflet ^n organizarea acestui maraton sportiv-cultural-artistic. Pentru echipa de dansuri “Mugura[ul”, a {colii Colacu, ^ndrumat\ de dna inv. Marcu Magdalena, numai cuvinte de laud\. Men]ion\m presta]ia

Echipa de majorete

echipei de dans modern a Liceului R\cari. Tinerii s-au distrat ^n compania muzicii populare [i al forma]iei ConnectR. ~n nocturn\ s-au desf\[urat meciurile fostelor glorii ale echipei Unirea R\cari [i FC T\rt\[e[ti. Un clasament dup\ num\rul de cupe ob]inute ar fi urm\torul: {coala R\cari, {coala Colacu, {coala Ghimpa]i, {coala Ghergani. Felicitari!

Echipa de dansuri Mugura[ul - Cloacu

Nicoleta Toma

Concurs distractiv

Echipa de fotbal

Alergare vitez\

ConnectR

Alergarea ^n saci

Oul ^n lingur\

S\ritura de pe loc

Aruncarea mingii de oin\

Anun]area câ[tig\torilor

Diverse

MAI 2010

pagina 8

S| NE CUNOASTEM JUDE}UL, ORA{UL {I OAMENII Traian Grigorescu, Tehnician Silvic, Consilier local În precedentul num\r ne afl\m pe un traseu turistic marcat cu triunghi ro[u, ce pornea din S\ticu de Sus. Ne vom continua incursiunea tot din S\ticul de Sus, pe un traseu marcat tot cu triunghi ro[u, dar în directie opus\ precedentului, fiind de fapt continuarea acestuia spre versantul vestic al Pietrei Craiului [i mai departe spre cabana Plaiu Foii, din bazinul Bârsei (5-6 ore). Acest traseu începe de la km 12,6 [i urc\ la început în lungul drumului forestier ce înso]e[te Valea lui Ivan, apoi pe piciorul dintre Valea lui Ivan [i Valea Urzicii, pe lâng\ casa de vân\toare “Piatra Craiului” 1090 m altitudine [i stâna Valea lui Ivan, ajungând la Crucea Gr\nicerului (1330m), de unde se insinueaz\ pe sub pere]ii marelui grohoti[ – una din cele mai grandioase zone ale Pietrei Craiului, apoi pe la Piscu cu brazi (1438 m), Piscu rece (1520 m), mai departe peste Piciorul T\m\[el, coborând pu]in pân\ la Curm\tura Foii (1343m), apoi spre nord pân\ la cabana Plaiu Foii. Traseul din zona Crucii Gr\nicerului care duce pe o variant\ nemarcat\ pân\ la {aua Funduri (1889 m), ne ofer\ priveli[ti splendide asupra versantului vestic al Pietrei Craiului, v\zut “la el acas\”, cât [i asupra v\ii Dâmbovi]ei cu împ\r\]ia de mun]i pe care aceasta îi str\bate.

Dincolo de S\tic, valea Dâmbovi]ei se îngusteaz\, p\durea coboar\ pân\ la firul apei, iar terasele apar numai în punctele de confluen]\, al\turi de micile conuri de dejec]ie ale pâraielor ce vin gr\bite: Valea lui Ivan, Valea Dragoslovenilor dinspre Piatra Craiului [i Cascue dinspre P\pu[a cu ape destul de ^nsemnate. Chiar la ie[irea din S\tic – de unde am plecat -, întâlnim locul primei hidrocentrale de pe Dâmbovi]a cu forfota specific\ acestor locuri. Un drum forestier p\trunde adânc pe Valea Dragoslovenilor în împ\r\]ia de p\duri. Ceva mai sus, destul de aproape, pe un fragment de teras\ din stânga Dâmbovi]ei, z\rim cabana forestier\ Cascue, trecem pârâul de la care i se trage numele, pârâu ce coboar\ g\l\gios printr-o vale îngust\, printre pere]ii c\reia se strecoar\ piepti[ un drumeag forestier, folosit [i de constructorii care au realizat tunelul de aduc]iune de la Pecineagu spre hidrocentral\.

Dup\ circa 2 km, pe care îi str\b\tem printr-un sector u[or l\rgit al v\ii, ajungem la confluen]a cu pârâul T\ma[ului (la 16 km de Podu Dâmbovi]ei). Aici î[i dau întâlnire trei mari unit\]i montane: Mun]ii Iezer P\pu[a din dreapta v\ii (Vest), ultimile prelungiri ale mun]ilor F\g\ra[ (la nord), [i Piatra Craiului (în Est), din stânga v\ii. De altfel, din acest loc se desfac trasee turistice spre to]i ace[ti mun]i. Un astfel de traseu marcat cu triunghi galben urm\re[te drumul forestier de pe Valea T\ma[ului [i apoi o potec\ pân\ în Curm\tura Foii (2 ore [i jum\tate) la 1343 m, unde la stânga se afl\ o variant\ nemarcat\ a p\r]ii estice a traseului de creast\ a F\g\ra[ului. Tot de aici, spre dreapta, se g\se[te un traseu marcat cu triunghi albastru ce o ia spre culmea T\ma[ului Mare (1502 m), pe la Curm\tura O]e]elei (1459m), ajungând peste Culmea T\m\[elului (1604 m), în {aua T\m\[elului (1580m) de unde apar umerii Pietrei Craiului, un adev\rat contrafort în partea vestic\ a crestei calcaroase, dominat de un microrelief variat (turnuri [i creste ferestruite, hornuri, v\i adânci [i bineîn]eles imense limbi de grohoti[ ce se las\ la baza peretelui de calcar). De la Padina

L\ncii, pe sub Vârful L\ncii, traseul se apropie de Ceardacu Stanciului – ^mpun\toare pl\smuire a naturii (aici întâlnim o grot\, o impresionant\ arcad\, un horn [i alte forme ale unui carst ruiniform), iar pe la Prepeleag (1710m) – unde o potec\ nemarcat\ coboar\ spre Crucea Gr\nicerului, ajungem la {aua Funduri.

Un traseu de leg\tur\ între Piatra Craiului [i Iezer P\pu[a, pleac\ de la Curm\tura Foii, coboar\ în Valea T\ma[ului Mare [i apoi în cea a Dâmbovi]ei pân\ la confluen]a cu Cascue. Suie apoi în lungul v\ii înguste a acestui pârâu, pân\ la confluen]a cu Rateiu, apoi pe firul acestuia pân\ la Poiana Boteanului, la stâna de aici, iar în continuare pe muchia muntelui Boteanu, pân\ în vârful P\pu[a.

De la Gura T\ma[ului Mare, pân\ la izvoare, valea Dâmbovi]ei desparte Mun]ii F\g\ra[ în nord de Mun]ii Iezer P\pu[a din sud. Dincolo de izvorul Turcilor, intr\m în Cheia Petrimanului, cu versan]i abrup]i, printre care apele Dâmbovi]ei curg vijelios.

Vechea potec\ era nevoit\ ^n aceast\ cheie s\ se ca]ere pe peretele din dreapta, str\b\tând de fapt sectorul cel mai dificil de pe tot parcursul. Pân\ la Pecineagu, valea se men]ine îngust\, fiind orientate de la nord-vest spre sud-est. În acest sector ea este traversat\ de un traseu turistic marcat, ce vine de la Curm\tura Foii [i se îndreapt\ spre Vârful P\pu[a, realizând astfel leg\tura între cele trei masive montane (Piatra Craiului – F\g\ra[ – Iezer P\pu[a). Traseul cu band\ albastr\ urm\re[te ini]ial creasta principal\, respectiv Culmea T\ma[ului mare, pe la Izvorul V\ii Turcilor [i coboar\ pe muchia dintre Pârâul lui Stanciu [i Pârâul R\chi]ii, la confluen]a acestora cu Dâmbovi]a; de aici merge în aval în lungul drumului ce în[o]este râul, pânâ la gura Dragsinului. În continuare traseul urm\re[te firul acestui pârâu, o ia la dreapta, urcând pe culmea Dragsinului, pe a c\rei spinare merge spre sud-vest [i ajunge, dup\ un urcu[ continuu în Vârful P\pu[a. Traseul acesta este destul de greu datorit\ marilor diferen]e de teren ce urc\ ini]ial peste 200 m, coboar\ apoi 800 m, iar din Valea Dâmbovi]ei pân\ în Vârful P\pu[a se urc\ aproape 1500m, el putând dura circa 8-9 ore. În schimb el ofer\ perspective minunate, mai ales pe Culmea Dragsinului de unde se deschide una dintre cele mai cuprinz\toare perspective asupra obâr[iilor Dâmbovi]ei, respectiv a v\ii [i a bazinului ei. Fire[te c\ ajun[i pe Vârful P\pu[a, la 2391 m, orizontul devine tot mai larg, de aici putându-se urm\ri valea Dâmbovi]ei pe mari distan]e, cu încol\cirile ei printre mun]ii care o str\juiesc; de asemenea apare în toat\ plin\tatea lui masivul în care ne afl\m, iar spre nord [i nord-vest putem urm\rii succesiunea de creste ale F\g\ra[ului, în timp ce spre est [i sud-est ne atrag aten]ia. Creasta alb\ crenelat\ a Pietrei Craiului, precum [i Bucegii [i Leaota cu aspectele lor atât de diferite.

Revenind la râul Dâmbovi]a, la confluen]a sa cu Pecineagu, aceast\ prime[te câtiva afluen]i scur]i dar viguro[i, care coboar\ pe pantele foarte mari, din circurile glaciare ale F\g\ra[ului [i mun]ilor Iezer-P\pu[a. Sunt pâraie cu un poten]ial hidroenergetic foarte ridicat ce se preteaz\ a fi valorificat prin microhidrocentrale. Dintre acestea se remarc\ Lu]ele – cu splendide cascade, pârâul lui Aron [i Comisu din stânga, iar din dreapta Valea Col]ilor, cu un bazin dezvoltat puternic lateral, drenând tot spa]iul dintre vârfurile B\trâna [i P\pu[a (ca urmare, acesta este afluentul cel mai bogat în devenire, din zon\).

Din acest punct ce suie pe Dâmbovi]a, p\trunzând adânc în inima mun]ilor, o serie de poteci, folosite mai ales

de ciobani cu turmele de oi, ne scot în zona alpin\, unde trasee turistice marcate ne poart\ prin peisajul mirific specific p\r]ii înalte a carpa]ilor. Aceste trasee care urm\resc – toate – îndeaproape cump\na apelor, înconjoar\ bazinul pe distan]e apreciabile [i anume: unul în nord, în lungul culmii estice a F\g\ra[ului, altul în vest de-a lungul culmii Mezea-Otic, ce face leg\tura cu cel de-al treilea, pe spinarea înalt\ a mun]ilor Iezer-P\pu[a.

Un Traseu fermec\tor începe din curmatura Br\tilei (2122m) [i reprezint\ partea terminal\ a traseului de creast\ (band\ ro[ie) al F\g\ra[ului, în {aua Vladului (2182 m), deasupra v\ii cu acela[i nume. De la înal]imea de peste 2000 m altitudine cu vârful Lu]ele (2176 m) poteca ne poart\ pe deasupra ultimelor circuri glaciare ale estului F\g\ra[ului, având mereu în fa]\ – dincolo de culoarul superior al Dâmbovi]ei – zidul Nordic al mun]ilor Iezer P\pu[a cu mu[c\turile l\sate de ghe]arii Quaternari. În continuare vârful Comisului 1650m, [i apoi Curm\tura 1690 m, dup\ care ajungem în vârful Lerescu Mare 1690 m, de unde privirea cade perpendicular pe versantul vestic al Pietrei Craiului; din [aua Lerescului Mic 1390 m, traseul nostru marcat p\r\se[te cump\na, p\trunzând în bazinul Bârsei (spre cabana Rud\ri]a), iar o potec\ nemarcat\ cu urcu[uri [i coborâ[uri u[oare, se îndreapt\ în lungul cumpenei spre Curm\tura Foii, mergând pe mari distan]e prin frumoasa p\dure. Trece peste vârful Lerescu Mic 1591 m, Piscul M\n\stirii 1613m – sub care g\sim o stân\; dup\ care, dincolo de T\ma[u Mare (1735 m), vârf gola[ de unde se deschide extraordinara priveli[te spre Piatra Craiului [i intr\ în traseul marcat cu band\ albastr\, de leg\tura între acest masiv [i mun]ii Iezer P\pu[a, pe care îl putem urma pân\ la Curmatura Foii, de unde putem coborâ, fie în valea Dâmbovi]ei de-a lungul pârâului T\ma[ul Mare, fie în Valea Bârsei la cabana Plaiul Foii. Fiind destul de lung traseul, dureaz\ circa 6 ore din Curm\tura Br\tilei pân\ la Rud\r]ta [i cel pu]in dublu pân\ la Curm\tura Foii.

Celalalt traseu marcat cu triunghi ro[u face jonc]iunea între traseul de creast\ al F\g\ra[ului [i mun]ii Iezer P\pu[a, urm\rind cump\na dintre Dâmbovi]a [i Râul Doamnei, pe direc]ia nord-sud, cu o u[oar\ arcuire spre est. Se desprinde din traseul de creast\ în curm\tura Br\tilei, poteca trecând pe lâng\ Micul T\u al Br\tilei (lac nival), ocole[te pe la vest vârful Br\tila [i vârful C\tunu (2106 m) – între care se interpune o [a, [i ajunge în culmea îngust\ de leg\tur\ Mezea-Otic, într-o larg\ ^n[euare, în lungul c\reia se înscriu mici vârfuri. Pân\ în [aua Mezea 1856m, mergem printre Valea Vladului din est – spre care coboar\ picioare scurte [i abrupte de munte, [i valea Br\tila din vest (bazinul Râului Doamnei).

Urc\m pe rând cele trei vârfuri ale mun]ilor Mezea (2004, 2031 si 2130 m), în punctul culminant deschizându-se [i o încânt\toare priveli[te spre versantul Nordic al mun]ilor Iezer P\pu[a, cu c\ld\rile [i v\ile glaciare care dau s\lb\ticie ]inutului de deasupra întinselor p\duri. În continuare prin [aua P\i[ului ne îndrept\m pe sub versantul estic al Vârfului Otic (2044 m) [i de aici, dup\ ce trecem pe la izvoarele Oticului (afluent al Boarc\[ului), ajungem în [aua Oticului (1865 m), l\sând în dreapta o creast\ zim]at\ cu denumiri sugestive (Col]ii Cremenii, Col]ii Gemenii). Considerând culmea Mezea-Otic ca o prelungire sudic\ a F\g\ra[ului, înseamn\ c\ ne afl\m la hotarul acestuia cu Iezerul. Mai departe l\s\m în dreapta obâr[ia Pârâului Ro[u (Cremenii), care mai jos se nume[te V\s\lat (bazinul Râului Doamnei) iar în stân-

ga întâlnim izvoarele Boarc\[ului (obâr[ia dinspre Iezer a Dâmbovi]ei) [i treptat urcu[ul devine mai aspru, trecând peste o muchie cu grohoti[uri în form\ de lespezi, care ne scoate dup\ 8-9 ore de mers de la curm\tura Br\tilei, în vârful Ro[u (2469 m) – punctul culminant al masivului în care ne afl\m [i totodat\ cota maxim\ din bazinul Dâmbovi]ei.

De aici pornesc culmea Iezer spre sud, care la rândul ei se desface în patru ramuri secundare, culmea Oticului, precum si cea care reprezint\ de fapt coloana vertebral\ a acestor mun]i, f\când leg\tura prin vârful B\trâna, cu P\pu[a. Interesant este faptul c\ de[i Vârful Ro[u este mai înalt, numele masivului se trage de la Iezer care este cu 7 metri mai scund, întrucât, când vii dinspre sud, el pare mai înalt, cel\lalt aflându-se sub unghiul de vedere (de altfel nu este singurul caz de acest gen din carpa]ii române[ti). Vârful Ro[u este un minunat punct de belvedere, de aici având una din cele mai cuprinz\toare imagini ale masivului în care ne afl\m. Totodat\ el ne ofer\ încânt\toare priveli[ti spre mun]ii F\g\ra[, cu marea de creste ascu]ite, care par ni[te muchii de valuri încremenite, o adev\rat\ succesiune de creneluri. S\lb\ticia peisajului este accentuat\ de numeroasele urme glaciare, ar\tându-se privirilor noastre cele de la obar[ia râului Doamnei; în fond tr\im sentimentul deplinei justific\ri a denumirii de “Alpii Transilvaniei” consacrat\ acestor mun]i de c\tre marele geograf francez Emanuel de Martonne.

Revenind la turul de orizont de care putem beneficia din respectivul vârf, afirm\m f\r\ rezerve c\ de aici ni se ofer\ nu numai priveli[ti îndep\rtate, dar [i extrem de variate – de la marea încremenit\ de creste a F\g\ra[ului din nord-vest, la spinarea ca de reptil\ uria[\ a Pietrei Craiului din est, pân\ la platoul suspendat al Bucegilor, m\rginit de abrupturi impun\toare, al\turi de care Leaota se ridic\ în sud-est ca o bolt\ uria[\, cu linii convexe, ale c\ror capete se înfig adânc în fundul v\ilor.

Cu p\rere de r\u l\s\m priveli[ti nenum\rate ale boga]iei de minun\]ii ale v\ii Dâmbovi]ei [i a mun]ilor din care izvor\[te [i o s\ ne ocup\m în continuare de cunoa[terea unor locuri cu locuitori vesti]i cresc\tori de animale, mai ales ovine [i bovine, dar [i de peisaje turistice naturale, multe din ele care merit\ s\ fie expuse [i vizitate.

Actualitatea ^n imagini

Urm\resc cu mult interes preocuparea dumneavoastr\ pentru ca [i ora[ul R\cari s\ fie un ora[ european, de m\surile ce le lua]i pe linie edilitar\, social\, economic\, etc. Prin ziarul dumneavoastr\, constat uneori cu surprindere, alteori cu pl\cere, modul în care locuitorii acestui ora[ se implic\, sau nu, în rezolvarea multor probleme care sunt absolut necesare pentru ca [i acest ora[ s\ se alinieze ora[elor europene. În]eleg reticen]a locuitorilor, cea mai mare parte dintre ace[tia a[teptând dac\ se poate, s\ vin\ prim\ria s\ le fac\ cur\]enie în fata locuin]elor, s\ le cura]e [an]urile, [i dac\ este posibil s\ le face]i ordine [i cur\]enie în curte. Aceasta este înc\ mentalitatea unei parti din locuitori. Cunosc c\ fiecare zon\ [i strad\ a fost repartizat\ câte unui salariat din prim\rie care s\ urm\reasc\ modul cum se aplic\ HCL 8/2008 [i OUG 21/2001, dar spre surprinderea noastr\, totul a r\mas numai ini]iativ\, reprezentan]ii prim\riei neimplicându-se în rezolvarea acestor probleme. Dac\ fiecare locuitor va fi obligat sub indica]iile personalului dumneavoastr\ [i a Poli]iei comunitare s\ respecte

Organiza]ia Na]iunilor Unite a declarat anul 1994 Anul Interna]ional al Familiei, tocmai pentru a ini]ia [i sus]ine un plan global de m\suri care s\ vin\ în ajutorul familiei. Apoi, începând cu 1995, s-a s\rb\torit anual în data de 15 mai "Ziua interna]ional\ a Familiei".

Guvernul României a decis marcarea acestui eveniment interna]ional prin s\rb\torirea la 15 mai a "Zilei familiei în România".

Familia reprezint\ dragoste, respect reciproc, respectarea [i sus]inerea dreptului fiec\ruia la evolu]ie, libertate, copil\rie [i educa]ie s\n\toase, întrajutorare, convie]uire [i suport, laolalt\ cu transmiterea peste genera]ii a tradi]iilor culturale.

Protec]ia familiilor în România în contextul politicilor sociale actuale reprezint\ ansamblul de masuri concrete care ating direct sau indirect celula familial\ [i pe membrii ei.

Politicile familiale, depind de starea economic\ a ]\rii, de starea social\ a na]iunii, de nivelul de organizare [i de modul de administrare a sistemului de securitate social\, de capacitatea asisten]ei sociale de a r\spunde problemelor atât de diverse care se ivesc în fa]a unei familii. ~n România, politica social\ este o politic\ concret\, elaborat\ [i coordonata de c\tre Ministerul Muncii, Familiei [i Protec]iei Sociale, atât global cât [i sectorial, care administreaz\ sistemul na]ional de asisten]\ social\, promoveaz\ drepturile familiei, copilului, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, persoanelor marginalizate social, sus]ine financiar [i tehnic programe de asisten]\ social\ destinate acestora.

In ]ara noastr\, cele mai frecvente probleme ale familiei sunt violen]a asupra femeii sau, copiilor,

pagina 9

MAI 2010

Hot\rârea 8 [i OUG 21, ora[ul R\cari ar putea ar\ta altfel. Exist\ gunoi aruncat la întâmplare în locuri neîngr\dite, nu to]i locuitorii au contract cu societatea de salubritate. Spre exemplificare v-a[i ruga s\ vede]i str. Pie]ii în continuarea magazinul Ethos [i o s\ consta-

abuzul prin neglijen]\, abuzul emo]ional [i sexual asupra copilului.

Cauzele specifice sunt în principal s\r\cia [i lipsa educa]iei. Dar de multe ori, necunoa[terea propriilor drepturi, necunoa[terea unor norme dupa care trebuie sâ se desf\[oare via]a de cuplu, frica, neîncrederea în institu]iile care asigur\ ajutor, lipsa informa]iilor în ce prive[te existen]a acestor institu]ii [i ce servicii ofer\ ele, duc la persisten]a acestor probleme.

S\rb\torirea acestei zile reprezint\ o ocazie pentru sensibilizarea tuturor românilor cu privire la problemele cu care se confrunt\ familia în societatea contemporana, precum [i pentru a promova ini]iative care vin în sprijinul familiei. Sâ ne amintim cu aceasta ocazie cât de important\ este familia, s\ ne bucur\m împreun\, dar mai ales s\ ajut\m cum putem (informa]ii, suport, etc.) pe cei ce întâmpina dificult\]i în via]a lor de familie.

Acest moment reprezint\ o ocazie de a celebra toate familiile [i în special pe cele care au în]eles c\ pentru o reu[it\ total\ în cl\direa unei familii este nevoie de inteligen]\ [i de o str\danie continua de a ne modela pe noi în[ine printr-un adev\rat act de voin]\, de educa]ie [i de for]\ moral\.

La momentul festiv de premiere anul acesta familia Nedea din orasul Racari - Mavrodin a primit un aragaz nou si modern.

ta]i c\ sunt case, locuin]e, frumos îngrijite, iar altele p\r\site, neîngr\dite unde sunt gr\mezi de gunoi de ani de zile. La acele gropi de gunoi se arunc\ gunoi menajer, materiale sanitare folosite (pamper[i) sticle, peturi, f\r\ ca cineva s\ se sesizeze sau s\ aplice m\suri de contraven]ie, inclusiv îngr\direa propriet\]ii. Mi-am permis s\ v\ ar\t câteva fotografii, dar acestea nu sunt decât câteva luate prin gard sau de pe gard. În aceste gunoaie umbl\ [obolanii, p\s\ri de curte (g\ini) copii care se joac\, acestea reprezentând un atentat la s\n\tatea public\. Totul este bine când nu au ap\rut probleme, dar fereasc\ Dumnezeu dac\ apar, întreaga comunitate va avea de suferit. V\ rog s\ considera]i aceast\ scrisoare ca o încercare de a sensibiliza personalul care are în atribu]ii [i aceste sarcini Cu stim\ [i considera]ie, V. P. Raspuns: Este adev\rat, ceea ce sus]ine]i.

Numai c\ n-a]i men]ionat numele celor care arunc\ gunoaiele [i “ne dau de furc\”. A[tept\m!

Felicit\ri pentru organizarea zilei de 1 Mai!!!

De[i nu am participat, m-am bucurat.

De foarte-foarte mult\ vreme (sau dac\ a avut vreodat\) localitatea noastr\ nu a mai avut asemenea manifestare.

Cu stim\, Nicu R\spuns: Mul]umim pentru aprecieri!

Bun\ ziua!

Mul]umesc pentru r\spunsul publicat ^n num\rul curent.

Am observat c\ exist\ o rubric\ de “Sfaturi utile”, pe care o pute]i folosi ^n num\rul viitor pentru a publica “Tratamente naturiste ^mpotriva asteniei de prim\var\”. De[i poate p\rea un subiect lipsit de consisten]\, la nivel statistic, aceste cazuri sunt destul de frecvente.

Succes, Madeleine Raspuns: Am re]inut propunerea dumneavoastr\!

DE VORB| CU MOROMETE DESPRE TRANZI}IE! ~ntr-o dup\-amiaz\ frumoas\ de mai, am purtat o discu]ie interesant\ cu dl Alionte Ion, pensionar din localitatea St\ne[ti. Un adev\rat Moromete al acestor locuri, dl Alionte ne-a oferit o dup\-amiaz\ pl\cut\ plin\ de ^n]elepciune ^n ^n]elegerea treburilor ]\rii.

1. Cum vede]i c\ merg treburile ^n ora[ul R\cari [i, ^n general, ^n ]ar\?

R\spuns: Foarte bine. Da. Cred c\ mai dureaz\ cu aceste probleme financiare pentru c\ nu se [tie ce preten]ii are FMI. Dac\ ne d\ bani, nu face bine, ne ^ndator\m [i mai tare [i nu vom avea de unde pl\ti. Cât despre grev\, pierdem mai mult; chieltuieli cu Jandarmeria cu Poli]ia etc.

2. A]i auzit c\ se vor t\ia pensile cu 15% [i salariile cu 25%.

Ce p\rere ave]i de aceste m\suri?

R\spuns: P\i, 15% e cam mult, pentru pensionari. Medicamentele m\ cost\ 3 mil / luna [i eu am nevoie ca pensia s\ fie mai mare. Armata, Poli]ia au pensii calumea, domne’. Nu ca noi...

3. Ce p\rere ave]i despre tinerii din localitatea St\ne[ti [i ce ar trebui s\ fac\ ei pentru localitate [i pentru ei ^n[i[i?

R\spuns: P\i, ce s\ fac\? Nu vor s\ faca nimic. S\ le dea ceva de f\cut Prim\ria. S\ fac\ [an]ul, de exemplu: s\ cure]e iarba, s\ fac\ curat.

4. Ce crede]i c\ ar trebui s\ mai fac\ Prim\ria pentru dumneavoastr\, cei din St\ne[ti?

R\spuns: Asfaltul. Suntem mul]umi]i de ceea ce a f\cut ^n doi ani, comparativ cu al]ii care n-au f\cut nimic ^n 16 ani. Numai cuvinte de bine.

5. Cum vede]i situa]ia actual\ din România, dar ^n lume?

R\spuns: P\rerea mea e c\ tot statul e de vin\. A desfiin]at ^ntreprinderi [i oamenii nu mai au unde munci; nu se mai pl\te[te impozitul [i de aceea statul nu mai are bani. La Grivi]a eram 7000 mii de muncitori care pl\team 5% pentru fondul de salarii [i 3% pentru s\n\tate. Statul avea bani. Acum nu mai are. Gre[eala e de la ^nceput... Agricultura e la p\mânt. Nu trebuia desfin]ate C.A.P-urile. Ce era bun f\cut trebuia s\ r\mân\!

Am plecat din gospod\ria dl Alionte Ion, pe gânduri. “Cât\ luciditate, atâta dram\”, spunea un clasic al literaturii române. P\rerile dl Alionte Ion s-au n\scut dintr-o experien]\ de-o via]\. A[a gândesc oamenii care [tiu pre]ul muncii, echilibrat [i aplicat la realitate. Am plecat cu gândul la Moromete care cu ^n]elepciune judec\ o alt\ criz\ Redac]ia care a str\b\tut România, cea din 1929.

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

Actualitatea ^n imagini

MAI 2010

Cu ocazia zilei de 1 MAI, ^n cadrul Bazei sportive a ora[ului R\cari, au fost organizate manifest\ri culturalsportive cu participarea elevilor de la toate [colile din teritoriu, desf\[urarea unor meciuri de fotbal, ziua fiind ^ncheiat\ cu un minunat spectacol sus]inut de CONNECT R [i interpre]i de muzic\ popular\.

Ac]iunea de repartizare a tomberoanelor a ^nceput ^n localit\]ile Ghimpa]i. Reprezentan]ii Prim\riei ora[ului R\cari, de la serviciul agricol, protec]ia mediului, personalul administrativ au mers la fiecare familie pentru ^ncheierea declara]iei de impunere privind taxa de habitat. Reamintim celor care au refuzat c\ gunoiul din gospod\rie trebuie ridicat, iar amenzile sunt mai mari dec창t taxa de habitat.

Achizi]ionarea utilajului pentru tuns iarb\.

Gazonul stadionului va fi mai frumos [i mai u[or de ^ntre]inut.

Pietruirea [i nivelarea drumurilor, o preocupare permanent\ a Primarului ora[ului R\cari.

Suprafa]a terenului de fotbal din St\ne[ti a fost de asemenea compactat\, pentru ca meciurile de fotbal s\ se desf\[oare ^n condi]ii c창t mai bune.

cyanmagentayellowblack

pagina 10

±

±

Actualitatea ^n imagini

pagina 11

MAI 2010

Ziarul Prim\riei R\cari

A fost inaugurat\ minibaza sportiv\ amenajat\ ^n satul St\ne[ti, ^n care au fost amenajate: teren de fotbal, teren de baschet, loc de joac\ pentru copii, miniteren de fotbal, ^mprejmuire [i nocturn\.

A fost finalizat [i predat c\tre ANL, Studiul de fezabilitate pentru construirea unui num\r de 40 de locuin]e tip ANL pentru tinerii din ora[ul R\cari.

Au fost efectuate mai multe travers\ri [i amenaj\ri de poduri [i pode]e, ^n zonele unde pericolul de inunda]ii este ridicat.

Ac]iunile continu\.

Au fost continuate ac]iunile de preluarea [i predare la ad\postul pentru câinii comunitari [i animale l\sate nesupravegheate, a câinilor comunitari din zona g\rii Ghergani, blocuri, po[ta, care prezentau un real pericol pentru cet\]eni.

Ac]iunea continu\.

A fost demarat\ ac]iunea de refacere a trotuarelor pe strada G\rii [i str. Ion Ghica, Ghergani, ac]iune care va duce la reabilitarea [i modernizarea aleilor pietonale din Ghergani. Ac]iunea va continua ^n toate localit\]ile ora[ului.

±

A fost sus]inut\ organizarea unei manifest\ri cultural educative, dedicat\ protec]iei mediului ^n data de 26 mai 2010, manifestare numit\ “ZIUA VERDE”, marcat\ printr-un program sus]inut de pre[colarii din localitatea Iedera, jude]ul Dâmbovi]a [i elevi ai {colii Vizure[ti, com Cioc\ne[ti, jud. Dâmbovi]a, finalizat prin plantarea de arbori, arbu[ti [i flori.

±

± ±

±

INFORMA}II UTILE

MAI 2010

pagina 12

Ziarul Prim\riei R\cari

Afl\m de la Centrul Local de Consultan]\ Agricol\ - R\cari PROTEC}IA CULTURII CARTOFULUI IMPORTAN}A COMBATERII BOLILOR Produc]ia de cartof este puternic diminuat\ de numeroasele boli, multe din acestea apar în toate zonele unde se cultiv\ cartof, altele sunt limitate pe anumite areale de condi]iile climatice. În func]ie de natura agentului cauzal, bolile pot fi: 1. Biotice - produse de agen]ii patogeni (virusuri, bacterii, ciuperci, etc.) care invadeaz\ planta gazd\; 2. Abiotice (fiziologice) - produse de factori fizici (secet\, substan]e toxice, deficien]e nutritive, etc.); Parazi]ii cartofului pot fi clasifica]i în func]ie de partea plantei pe care o atac\ [i modul de r\spândire. P\r]ile subterane ale plantei (r\d\cini, tulpini, tuberculi) sunt atacate de parazi]ii din sol sau de pe tuberculi. Au r\spândire limitat\ [i un singur ciclu biologic în perioada de vegeta]ie a plantei. P\r]ile aeriene (frunze, tulpini) sunt infectate de parazi]ii care se r\spândesc în cadrul culturii cu ajutorul aerului, apei, iar de la un an la altul doar prin materialul de plantat (tuberculi bolnavi), iar de la o plant\ la alta transferul se face prin afide, nematozi, pe cale mecanic\ prin atingere.

BOLILE FOLIARE ALE CARTOFLUI Se manifest\ în primul rând pe partea verde a plantei, simptomele fiind evidente [i tipice prin marea lor agresivitate, mai ales mana cartofului, pot compromite culturile în 7 - 10 zile dac\ condi]iile de mediu sunt favorabile [i nu se fac tratamente cu fungicide, desigur, atacul acestor parazi]i nu se limiteaz\ doar la foliaj sunt ata[a]i [i tuberculii, când apar pierderi importante, iar în cazul cartofilor de s\mân]\ constituie principala surs\ de infec]ie pentru anul urm\tor.

MANA CARTOFULUI Ciuperca infecteaz\ frunzele,

tulpinile [i tuberculii. Ea se hr\ne[te din celule vii [i în decurs de 5 - 6 zile, acestea mor a[a c\ ciuperca trebuie s\ avanseze în [esuturi proaspete, s\n\toase. Când umiditatea aerului este mare, peste 90% ciuperca se dezvolt\ rapid, iar la temperatura optim\ de 17-22oC ziua, iar noaptea 10-15 oC înso]it\ de cea]\, ploaie, rou\, timp de 4-5 zile consecutive când mana explodeaz\.

Ca [i în anii trecu]i este posibil [i anul acesta s\ avem un puternic atac de man\. Mana poate s\ apar\ mai devreme [i aplicarea primului tratament dup\ ce primele semne de man\ sunt observate în lan nu reprezint\ cea mai bun\ solu]ie, în controlul manei, întrucât în acest stadiu, boala evolueaz\ rapid [i este mai greu de controlat.

Pentrul controlul eficient al bolii este necesar aplicarea primului tratament preventiv, înainte de apari]ia primelor simtome de boal\. Acest tratament ar trebui efectuat la cartoful plantat timpuriu la încheierea rândurilor, iar la cartoful plantat întârziat când planta a r\s\rit complet.

Tratamentul se poate face cu o serie de produse ca: bravo, actima, ridomil, golo, folpan, poliram, curzate, dithane, etc. ~n concentra]iile specificate pe ambalajele

fiec\ruia.

Aparent tratamentele timpurii nu se justific\, dar pân\ s\ ajung\ boala s\ fie vizibil\ în câmp ar trebui efectuate 1 -2 tratamente. În cazul apari]iei manei în cultur\ este necesar\ distrugerea focarului de infec]ie prin ardere chimic\ cel mai adesea cu un produs cupric [i eliminarea din cultur\ a plantelor bolnave.

Frecven]a tuberculilor infecta[i poate fi foarte mare la recoltare dac\ nu se iau câteva m\suri ca: a) înainte de recoltare este necesar\ aplicarea unui fungicid care s\ reduc\ num\rul [i mobilitatea zoosporilor [i s\ protejeze tuberculii de contaminarea cu man\ la recoltare.

Un fungicid recomandat este Actima 500 SC; b) distrugerea vrejurilor înainte de recoltare, mecanic, chimic sau combinat. Ex: tratarea cu Reglone forte; Respectând aceste cerin]e putem evita infestarea solului cu zoospori de man\. De asemenea aplicând o parte din recomand\rile de mai sus ve]i evita îmboln\virea culturilor cu cartofi, mic[orarea produc]iilor [i în final sc\derea veniturilor preconizate.

Ing. Topora[ V

CAMERA AGRICOL| LOCAL| V\ inform\m c\: 1. ~n perioada imediat urm\toare va intra în aplicare Ordonan]a 14/2010 care prevede reducerea accizei la motorin\ 1,6 ron/litru.

Cantit\]ile de motorin\ subven]ionate variaz\ de la 78 -150 litri pe hectar în func]ie de culturi.

Pentru cantit\]ile de motorin\ achizi]ionate solicita]i facturi pentru a putea cere la A.P.I.A. decontarea accizei.

2. A.P.I.A. prime[te cereri pentru

subven]ionarea ovinelor [i caprinelor în primul rând acelor înscri[i în 2009 care trebuie s\-]i reînnoiasc\ dosarele.

Se iau în considera]ie animalele adulte existente la 31.03.2010 la registrul agricol [i eviden]iate în adeverin]a solicitat\ de la prim\rie.

Perioada de depunere a cererilor [i dosarelor pentru subven]ii este 05.05.2010 -05.06.2010 la sediul A.P.I.A. Dâmbovi]a (în curtea Direc]iei Agricole).

POLI}IA COMUNITAR| V| COMUNIC| organele competente - Poli]ia ora[ului R\cari pentru extinderea cercet\rilor în vederea activit\]ii lui infrac]ionale.

ATEN}IE LA HO}II DE BICICLETE În diminea]a zilei de 18.05.2010, orele 9:30, numitul Toma Gheorghe din Mavrodin s-a prezentat la biroul Poli]iei Comunitare declarând verbal ca i-a fost furat\ bicicleta ce se afla într-un loc special amenajat pentru biciclete din interiorul cur]ii Prim\riei. În urma derul\rii imaginilor video de pe camerele de supraveghere ale Prim\riei, se observ\ cum un tân\r, de aproximativ 20 de ani, intr\ în curtea Prim\riei luând o biciclet\ dupa care iese cu aceasta [i se îndrept\ c\tre localitatea Bâldana. În data de 19.05.2010, orele 8:15, acela[i individ cu aceea[i ]inut\ vestimentar\ ca în ziua precedent\ a fost prins de c\tre agen]ii Poli]iei Comunitare în imediata apropiere a

Agent sef, Poli]ia comunitar\ Chi]ulescu Dumitru

Prim\riei [i condus la sediul Poli]iei Comunitare. ~ntrebat fiind de unde este [i unde a dus bicicleta furat\ cu o zi în urm\ acesta declar\ verbal c\ el este autorul furtului iar bicicleta fiind vândut\ în aceea[i zi cu suma de 60 lei la ni[te muncitori constructori din localitatea Slobozia Moar\. ~n urm\ cu aproximativ 2 s\pt\mâni acesta recunoa[te ca a mai furat o biciclet\ din fa]a firmei de croitorie LIVAS ce a fost vândut\ tot în Slobozia Moar\ unei persoane necunoscute cu suma de 80 lei.

Cel în cauz\ este din localitatea Poiana [i se nume[te Radu Marius, fiul lui Titi Valentin si Gheorghi]a, n\scut la data de 22.06.1991.

Acesta a fost preluat de c\tre

black

FURTURILE DE ANIMALE RECOMAND|RI o ~n timpul nop]ii asigura]i cu sisteme de ^nchidere (lac\te, z\voare, etc.) u[ile grajdurilor sau anexelor gospod\re[ti unde ]ine]i animalele [i p\s\rile; o Pe cât posibil, ^n timpul nop]ii, asigura]i iluminatul zonelor unde sunt acestea, dar nu uita]i, unul sau doi câini de paz\ va pot scuti de multe nepl\ceri; o Animalele l\sate nesupravegheate pe p\[uni, izlazuri sau pe marginea drumului constituie o prad\ u[oar\ pentru ho]i; nu le crea]i aceast\ posibilitate; o Duce]i animalele la p\sunat împreun\ cu ceilal]i s\teni [i asigura]i prin rota]ie paza acestora, iar dac\ ave]i posibilitatea, angaja]i o persoan\ cunoscut\ [i serioas\ pentru a face acest lucru; oNu amplasa]i grajdurile sau ad\posturile de animale la distan]\ mare de locuin]\, sau ^n locuri izolate, f\r\ s\ asigura]i paza acestora; o Dac\ v-a]i hot\rât s\ vinde]i un animal, nu-l da]i pe promisiuni, ^ncasa]i banii ^n momentul vânz\rii; oAtelajele ^nh\mate l\sate nesupravegheate pe strada constituie un pericol pentru circula]ia public\, dar [i o tenta]ie pentru ho]; o Când pleca]i de acas\, ruga]i vecinii sau rudele apropiate s\ v\ supravegheze locuin]a, proceda]i la fel [i dumneavoastr\ când ace[tia sunt pleca]i; o Solicita]i [i acorda]i sprijin Poli]iei ora[ului R\cari pentru prevenirea furturilor de animale [i a altor bunuri din gospod\ria dumneavoastr\.

Ag.sef R\dulescu Sergiu

ELIBER AREA PRIMUL UI ACT DE IDENTITATE DUP| ÎMPLINIREA VÂRSTEI DE 18 ANI DOCUMENTE NECESARE: - cererea pentru eliberarea actului de identitate; - certificatul de na[tere, original [i copie; - documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, original [i copie; - declara]ia unuia dintre p\rin]i ori a unei ter]e persoane, din care s\ rezulte faptul c\ identitatea declarat\ în cererea de eliberare a actului de identitate, coroborat\ cu imaginea preluat\ ori cu fotografia ata[at\ cererii, apar]ine solicitantului; - fi[a cu impresiunile decadactilare ale solicitantului realizat\ de unitatea de poli]ie de la locul de domiciliu sau re[edin]\ al solicitantului; - chitan]a reprezentând contravaloarea c\r]ii de identitate; - timbru fiscal sau chitan]a reprezentând contravaloarea taxei extrajudiciare de timbru.

cyanmagentayellowblack

Eveniment

LOCURI DE MUNC| VACANTE LA DATA DE 18.05.2010 Firma colectoare de gunoi “Supercom”, cu sediu ^n ora[ul Titu angajeaz\ muncitori pentru activitatea de colectare de gunoi.

Pentru rela]ii suplimentare pute]i suna la secretariatul prim\riei ora[ului R\cari! Tel: 0245658611 DASO-CADO SRL, OSPATAR (CHELNER), Târgovi[te, Str: Cringului, nr: 4B, bl:0,ap:0, Tel:0245/243034.

PETRACHE NICOLAE ADRIAN OSPATAR (CHELNER), Târgovi[te, Str: REVOLUTIEI, nr:5, bl:, ap:, Tel:0732 728421 RESALCOM SA, OSPATAR (CHELNER) 512302 Târgovi[te, Str:Regele Carol I, nr:7, bl:,ap:, Tel:0245 206346 S.C. VELROM S.R.L RECEPTIONER DE HOTEL Tirgoviste, Str: Laminorului, nr:56a, bl:,ap:, Tel:0245 216008 INSPECTORATUL JUDETEAN DE POLITIE DAMBOVITA REFERENT, Târgoviste, Str:Regele Carol I, nr:64, bl:,ap:, Tel:0245 207200 ASOCIATIA -COPIII VIITORUL NOSTRU 2002SECRETARA, Pitesti, Str: GRIVITEI, nr:, bl:3-5, ap:14, Tel:0248/216706 SC BIOTERRA TARGOVISTE 2009 SRL VINZATOR LA DOMICILIUL CLIENTULUI PE BAZA DE COMANDA; Târgoviste, Str: STANCU ION, nr:37, bl: ap:43, Tel:0245210131 SC YIANTEX CONFECTIONER-ASAMBLOR ARTICOLE DIN TEXTILE; Târgoviste, Str:Garii, nr:6, bl:0, ap:0, Tel:0245/220225 SUN GARDEN ROMANIA SRL CONFECTIONER-ASAMBLOR ARTICOLE DIN TEXTILE; PucioasaSat, Str:Pucioasa-Sat, nr:161, bl:,ap:, Tel:0245206400 SC BEBE SRL MECANIC AUTO Târgoviste, Str:Domneasca, nr:348 CONSTRUCTII MUNTENIA SA SOFER AUTOCAMION/MASINA DE MARE TONAJ; Tirgoviste, Str:Constantin Brancoveanu, nr:, bl:B1,ap:0, Tel:0245214096 SC SW UMWELTTECHNIC SA LACATUS MECANIC Ortisoara, Str: ORTISOARA, nr: 680, bl:, ap:, Tel:0256296168 SC BLOM ROMANIA SRL OPERATOR INTRODUCERE, VALIDARE SI PRELUCRARE DATE; Târgoviste, Str:Ion Heliade Radulescu, nr:3-5, bl:,ap: Tel:0245/606150 COMTELEPREST SRL LUCRATOR COMERCIAL Târgoviste, Str:Gradinari, nr:3, bl:,ap:, Tel:0245/613756 ABBAXROM SRL LACATUS MECANIC Moreni, Str:Teis, nr:16C, bl:,ap:, Tel:0245/665062 DIRECTIA DE SALUBRITATE TIRGOVISTE, INSPECTOR (REFERENT) RESURSE UMANE Târgoviste, Str: RADU DELA AFUMATI, nr:7, bl:, ap:, Tel:0245 216995

pagina 13

MAI 2010

Ziarul Prim\riei R\cari

INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNC| DÂMBOVI}A "O INSTITU}IE REORGANIZAT|, O NOU| ABORDARE A PROBLEMELOR LEGATE DE RELA}IILE DE MUNC|, SECURITATEA {I S|N|TATEA ~N MUNC| {I INSPEC}IA SOCIAL|" Inspectoratul Teritorial de Munc\ Dambovi]a este serviciu public deconcentrat al administra]iei publice centrale, cu personalitate juridic\, aflat în subordinea Inspec]iei Muncii - subordonat\ Ministerului Muncii, Familiei [i Protec]iei Sociale - prin care se exercit\ atribu]ii de autoritate de stat, în domeniul muncii, rela]iilor de munc\, securit\]ii [i s\n\t\]ii în munc\ [i asisten]ei [i incluziunii sociale.

Inspectoratul Teritorial de Munc\ Dâmbovi]a este organizat [i func]ioneaz\ în baza: - Legii nr. 108/1999 pentru înfiin]area [i organizarea Inspec]iei Muncii republicat\; - H.G. nr. 1377/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare [i func]ionare a Inspec]iei Muncii, precum [i pentru stabilirea unor m\suri cu caracter organizatoric.

Inspectoratul Teritorial de Munc\ Dâmbovi]a o “institutie reorganizat\”-prin apari]ia Legii 329/2009 institu]ia noastr\ are ^n subordine pe lâng\ cele dou\ compartimente Rela]ii de munc\ [i Securitatea [i s\n\tatea ^n munc\ un nou domeniu [i anume Inspec]ia Social\.

ITM Dâmbovi]a face parte din institu]iile care conform Legii 329/2009 -privind reorganizarea unor autorit\]i [i institu]ii publice, ra]ionalizarea cheltuielilor publice, sus]inerea mediului de afaceri [i respectarea acordurilor cadru cu Comisia European\ [i Fondul Monetar Interna]ional, au mic[orat ^n luna ianuarie a acestui an organigrama cu 13 posturi disponibilizând 8 angaja]i [i eliminând alte 5 posturi vacante, desf\[urându-[i activitatea ^n prezent cu un num\r de 60 de posturi.

“O nou\ abordare a problemelor referitoare la rela]iile de munc\, securitatea [i s\n\tatea ^n munc\ [i inspec]ia social\” - aceast\ formulare se refer\ la faptul c\ prin reorganizare, institu]ia noastr\ poate efectua acum inspec]ii ^n echipe mixte ^n institu]iile care ^ntocmesc dosare [i acord\ ajutor social conform legii 416/ 2001. Am eviden]iat acest aspect ^ntrucât consider\m noi c\ una dintre principalele cauze ale situa]iei economice prin care trece ]ara noastr\ o reprezint\ lejeritatea cu care se acord\ [i diversitatea presta]iilor de care beneficiaz\ o mare parte a

cet\]enilor acestei ]\ri. ~ntreaga activitate a Inspectoratului Teritorial de Munc\ Dâmbovi]a ^n primele 4 luni [i jum\tate ale acestui an s-a desf\[urat ^n condi]ii normale, cele trei departamente au ^ndeplinit ^n termen atribu]iile [i ac]iunile prev\zute ^n programul cadru pe anul 2010 .

La capitolul - colaborare institu]ional\ tot timpul este loc de mai bine [i spun asta pentru c\ sfera noastr\ de ac]iune ne face s\ intr\m permanent ^n coeziune cu alte institu]ii cum ar fii: Inspectoratul Jude]ean de Poli]ie; Inspectoratul Jude]ean de Jadarmerie; Serviciul de ambulan]\; Direc]ia de S\n\tate Public\; Casa Jude]ean\ de Pensii. Chiar dac\ au fost mici ne^n]elegeri, pe viitor o s\ ^ncerc\m s\ avem o colaborare f\r\ minusuri care s\ fac\ ca activitatea noastr\ [i a celorlalte institu]ii deconcentrate din jude] s\ se desf\[oare ^n interesul cet\]enilor.

Rela]ia Inspectoratului Teritorial de Munc\ Dâmbovi]a cu mass-media local\ func]ioneaz\ ^n condi]ii normale, astfel, s\pt\mânal departamentul -rela]ii cu publicul- din cadrul institu]iei remite un comunicat de pres\ c\tre toate publica]iile [i posturile de televiziune. De asemenea ori de câte ori a fost solicitat un punct de vedere referitor la o anumit\ situa]ie ITM Dâmbovi]a a r\spuns prompt la solicit\rile presei. Tot pentru bun\ informare [i pentru o cât mai bun\ comunicare cu cet\]enii Inspectoratul Teritorial de Munc\ Dâmbovi]a pune la dispozi]ia tuturor un site: www.itmdambovita.ro care este actualizat zilnic.

DIRECTOR COORDONATOR ING. Lixandru Marius

cyanmagentayellowblack

CONTROL RELA}II DE MUNC| TRIM. I 2010 Pentru realizarea ac]unilor stabilite în Programul Cadru de ac]iuni al Inspec]iei Muncii în domeniul rela]iilor de munc\, ITM Dâmbovi]a a efectuat ^n trim. I 2010 controale de fond, tematice [i cu caracter preventiv la toate categoriile de angajatori care angajeaz\ salaria]i pe baz\ de contract individual de munc\.

Obiectivele principale de verificare le-au constituit: respectarea legisla]iei muncii la angajarea ^n munc\, ^n timpul execut\rii contractelor de munc\ [i la ^ncetarea acestora, stabilirea [i respectarea duratei timpului de munc\ [i de repaus, stabilirea [i acordarea drepturilor salariale precum [i a celorlalte drepturi ce decurg din munca prestat\, accesul f\r\ discriminare pe pia]a muncii al tuturor persoanelor apte de munc\, respectarea clauzelor contractelor colective de munc\ [i a celorlate prevederi cuprinse ^n legisla]ia muncii.

SECURITATE {I S|N|TATE ÎN MUNC| Analiza fondului de timp Activitatea de îndrumare [i control privind securitatea [i s\n\tatea în munc\ s-a concretizat în ac]iuni de control preventiv [i control tip campanie.

Astfel, au fost efectuate 409 controale cu caracter tematic, folosindu-se în acest scop 340 de zile, adic\ 66,7 % din fondul total de timp disponibil, revenind în medie un num\r de 0,831 zile/control. În urma controalelor s-au dispus 816 m\suri de remediere a neconformit\]ilor constatate.

Controlul preventiv a vizat cu prec\dere urm\toarele activit\]i din economia jude]ului: sp\l\torii auto, silvicultur\, construc]ii de ma[ini, confec]ii metalice, construc]ii, extrac]ie petrol, transporturi terestre de m\rfuri [i c\l\tori, comer], extrac]ia agregatelor minerale, prelucrarea lemnului, fabricarea mobilei, transport [i distribu]ie energie electric\, metalurgie, societ\]i de protec]ie [i paz\, s\n\tate, înv\]\mânt, b\nci [i asigur\ri.

cyanmagentayellowblack

~n interesul cet\]eanului

pagina 14

MAI 2010

Ziarul Prim\riei R\cari

De Ziua Europei, la 9 mai s\rb\torim data, când în 1950, s-a constituit Uniunea European\.

Pasul uria[ului

Locuitorii ora[ului R\cari au primit cu interes programul manifest\rilor sportive [i artistice preg\tite pentru

C\z\tura de ^ncredere

~N MIJLOCUL NATURII, LA ST|NE{TI Pentru ca este Duminica orbului, sigur c\ to]i am v\zut oameni orbi, fie din na[tere, fie din accidente, fie în urma unor boli grele. Ori de câte ori vedem un orb, ne cuprinde pe fiecare un sentiment de mil\, ba câteodat\ ne dau [i lacrimile.

El nu poate merge singur, nu

poate vedea cerul, soarele [i frumuse]ea naturii. Nu poate privi icoana [i crucea la care se închin\, nici fa]a mamei, a copiilor [i a semenilor s\i. Noi îns\ avem vedere bun\ [i nu putem s\ observ\m cele frumoase [i necesare din jurul nostru. Aici în peisajul acesta

inaugurarea, cu acest prilej, a Bazei Sportive din localitatea St\ne[ti situat\ pe valea Colentinei. Compus\ din teren de fotbal, de tenis cu piciorul, de handbal, por]i de baschet, dotate cu nocturn\, la care se ad\ug\ un loc de joac\ pentru mai micii participan]i.

De[i vremea a fost mohorât\, mul]i oameni, familii cu mic cu mare au venit la manifest\ri. Programul a cuprins: întreceri de atletism, meciuri de fotbal la juniori [i seniori, un interesant concurs de orientare turistic\ la care au participat echipele [colilor din ora[ dar [i dou\ echipe la categoria seniori, înscrise ad-hoc: reprezentativa Prim\ria ora[ului R\cari [i reprezentativa cadrelor didactice din ora[.

La orele 12:00 - s-a desf\[urat, în prezen]a domnului primar

Aruncarea la ]int\

frumos pe terenul acesta plasat între Râul Colentina [i p\durea B\rboasei prin bun\voin]a [i râvna Prim\riei ora[ului R\cari [i a Consiliului Jude]ean Dâmbovi]a, s-a plasat aceast\ baz\ sportiv\, aici, în satul St\ne[ti, lucru nevisat de beneficiarii acestor locuri, care sunt tinerii.

Sigur c\ aici se pot relaxa [i cei mai în vârsta privind la jocurile lor sportive. Pe lâng\ atâtea lucruri frumoase realizate în

Marius Carave]eanu, o slujb\ de mul]umire la care au participat to]i cei prezen]i, preo]i de la parohiile St\ne[ti, Mavrodin [i Colacu.

De la orele 12:30, au început competi]iile sportive programate. Într-o ambian]\ deosebit\ cu muzic\ popular\, soli[ti pe gustul publicului, gr\tarele au început s\ împr\[tie miresme îmbietoare iar atmosfera s-a umplut de voie bun\. Juriul a lucrat intens, date fiind probele concursurilor [i rezultatele pe m\sur\, iar cupele [i diplomele au r\spl\tit eforturile participan]ilor. Spre sear\, o ploaie abundent\ a limpezit natura, f\când-o mai verde, mai primitoare. Colentina a r\mas s\ duc\ la vale amintirea unor clipe de neuitat [i s\ le povesteasc\ pân\ departe.

Traseu cu obstacole

ora[ul R\cari, iat\ c\ [i cartierele limitrofe beneficiaz\ de aten]ia [i grija primarului nostru, domnul Dr. ing Carave]eanu Marius.

Pentru aceasta da]i-mi voie s\ mul]umesc în numele cre[tinilor [i Consiliului local, Consiliului Jude]ean [i tuturor celor care au participat cu demersuri [i aprob\ri pentru realizarea acestor lucruri frumoase. V\ mul]umim, Preot paroh Dinu Nicolae

Podul maimu]elor

De interes general

MAI 2010

pagina 15

~n fa]a Bisericii R\cari, pe spa]iul verde, un enoria[ gr\bit a parcat ma[ina pe spa]iul verde... Nu este frumos!

Cu atât mai mult, cu cât ^n ora[ul R\cari, locurile de parcare sunt multe [i amenajate corespunz\tor. {oferii s\ fac\ dovada unor buni cet\]eni [i s\-[i parcheze autoturismele civilizat, ^n locuri special amenajate.

Prim\ria ora[ului R\cari, face eforturi pentru amenajarea trotuarelor, repararea celor care s-au deteriorat, reconfigurarea acelora care au fost acoperite cu iarb\ sau p\mânt. Numai c\, românul “gospodar”, ce s-a gândit?! S\ ^ncarce [i el o c\ru]\ de dale pentru ca or fi bune la ceva... Zis [i f\cut; Numai c\ cet\tenii au sesizat Poli]ia comunitar\ [i opera]iunea s-a soldat cu un e[ec.

A[tept\m [i alte sesiz\ri!

Imaginea de fa]\ se ^ncadreaz\ perfect la capitolul ^nc\lcarea legii, din toate punctele de vedere [i anume: ma[ina este parcat\ neregulamentar, a[a cum arat\ indicatorul plantat al\turi, zona este rezervat\ pentru aprovizionare marf\ la magazinul de al\turi [i, ceea ce este mai interesant: proprietarul autovehiculului este, de meserie, jurist... Ce s\ mai ^n]eleag\ [oferul de rând?!

HCL nr. 8/2008 prevede c\ “este interzis\ depozitarea materialelor de construc]ie pe domeniul public [i se sanc]ioneaz\ cu amend\ de 100 lei pentru persoane fizice [i 300 lei pentru persoane juridice. Pe strada Ana Ip\tescu, mai multe gramezi de c\r\mizi stau nep\s\toare ^n calea trec\torilor. Ace[tia sunt nevoi]i s\ fac\ poteca, pe al\turi... Proprietarul car\mizilor este ^n imediata apropriere a acestora, find necesar\ numai deschiderea por]ii [i introducerea lor ^n curte

E drept c\ tr\ind la ]ar\, tuturor ne place verdea]a, aerul curat, linistea... De mai mult\ vreme ne str\duim s\ fie mai curat, s\ avem spa]ii verzi care s\ ^ncânte ochii.

Numai c\, deseori, concet\]eni deai no[tri confund\ islazul cu spa]iul verde din fa]a casei. Iarba verde de acas\ este pentru confortul oamenilor, nu pentru hr\nirea animalelor.

V\ reamintim c\ prin HCL nr.11/2008, pentru autoturismele l\sate la voia ^ntâmpl\rii, fie la Ethos, fie la Judec\torie , fie oriunde ^n alt\ parte pe raza ora[ului R\cari, de[i exist\ parc\ri amenajate, li se vor bloca ro]ile iar proprietarii vor pl\ti 30 lei o deblocare [i pentru o parcare pe spa]iul verde, 100 de lei amend\.

MAI 2010

Cultur\-^nv\]\mânt

ABORDAREA MATEMATICII LA CICLUL PRIMAR {I OB}INEREA PROGRESULUI {COLAR De[i [tiin]\ exact\, matematica, particip\, în egal\ m\sur\ cu celelalte discipline de înv\]\mânt, la dezvoltarea creativit\]ii la vârsta [colarului mic [i ob]inerea progresului [colar .

Dezvoltarea creativit\]ii [colarului mic, prin intermediul obiectului matematica, începe din primele zile de [coal\ [i trebuie s\ constituie un obiectiv de mare importan]\ de care trebuie s\ ]in\ seama permanent înv\]\torul.

Formularea întreb\rii la fiecare problem\, cu ajutorul elevilor, stimuleaz\ gândirea creatoare [i-i ajut\ mai târziu s\ compun\ problema în întregime.

Pentru a g\si cât mai multe întreb\ri posibile, am folosit texte de genul: Elena are 15 ani. Sorin are 9 ani.

Elevii au pus urm\toarele întreb\ri: - 1. Câ]i ani avea Elena când s-a n\scut Sorin?

- 2. Câ]i ani au împreun\?

- 3. Câ]i ani va avea fiecare peste 5 ani?

- 4. Câ]i ani avea fiecare acum 3 ani?

- 5. Câ]i ani vor avea împreun\ peste 10 ani?

- 6. Câ]i ani aveau împreun\ acum 4 ani?

Fiecare întrebare pus\ de elevi, dup\ opinia mea, a demonstrat gradul de dezvoltare a creativit\]ii fiec\ruia în parte, pa[i ^n ob]inerea viitorilor performeri ^n domeniul matematicii. ~n formularea întreb\rilor, la început, n-am intervenit cu nici o precizare; dup\ aceea, am impus condi]ii de genul: Ce întrebare punem pentru a rezolva problema cu: a) o opera]ie; b) dou\ opera]ii; c) trei opera]ii.

Dac\ elevii reu[esc s\ creeze cu u[urin]\ întrebarea problemei - liber sau dup\ anumite cerin]e -, putem face pasul urm\tor: continuarea textului unei probleme începute.

Astfel, se porne[te de la o simpl\ informa]ie care poate fi completat\ de c\tre elevi, intregind textul problemei [i ajungând la o problem\ foarte complex\.

Un rol important în dezvoltarea gândirii elevilor îl are rezolvarea problemelor, iar stimularea gândirii se realizeaz\ mai ales prin compunerea de probleme de c\tre elevi.

Rezolvarea de exerci]ii, compunerea problemelor dup\ expresii date în care elevul îmbin\ cuvinte [i numere exprimând rela]ii între cantit\]i mul]imi, numere _ stimuleaz\ gândirea ca o activitate intens\ [i de crea]ie.

Baza ob]inerii progresului [colar cu ajutorul rezolv\rii [i compunerii de probleme [i exerci]ii se face de c\tre elevi din clasa I. Am constatat c\ nici un elev care nu este în stare s\ rezolve o problem\

pagina 16

Ziarul Prim\riei R\cari

"~nv\tând matematica, ^nve]i s\ gânde[ti" (GRIGORE MOISIL)

nici nu poate s\ compun\. Deci, activitatea de compunere de probleme este o activitate care se poate desf\[ura în bune condi]ii dup\ ce s-a rezolvat o gam\ întreag\ de probleme, prin cât mai multe metode [i procedee.

Punerea problemelor sub forma de exerci]ii stabile[te leg\tura dintre rezolvarea [i compunerea de probleme. La clasele mici (I-II), activitatea de compunere a problemelor am început-o folosind imaginile. Folosirea acestor imagini îi atrage [i-i ajut\, în mare m\sur\, pe elevi s\ creeze, având în fa]\ situa]ii concrete. Dezvoltarea gândirii creatoare - baza a progresului [colar - a elevilor are loc cu atât mai mult cu cât ne folosim de situa]ii care duc spre abstract. Dup\ folosirea plan[elor, am trecut la folosirea figurilor geometrice, trecând apoi la compunerea problemelor, dup\ exerci]ii.

Pornindu-se de la simplu (dup\ exemplul 7 X 2 =), elevii au compus diferite probleme ca: - 1. Doi fra]i primesc câte 7 portocale fiecare.

Câte portocale primesc în total?

- 2. Adrian are 7 ani. Fratele lui este de 2 ori mai mare. Câ]i ani are fratele lui?

- 3. O s\pt\mân\ are 7 zile. Câte zile au dou\ s\pt\mâni?

Compunerea problemelor, dup\ un exerci]iu dat, pune pe elev în situa]ia de a o formula in a[a fel încât rezolvarea ei corect\ s\ se fac\ cu ajutorul opera]iilor La clasele mai mari (III-IV), am folosit nu numai numere mari, dar [i paranteze rotunde [i p\trate. Elevi carora matematica le este un bun prieten , “jongleaz\“ cu astfel de exerci]ii ajungând la un moment dat s\ caute ei ^n[i[i complexitatea ^n exerci]ii din culegeri. Cu alte cuvinte s-a nascut dorin]a - din dragoste pentru matematic\ - de a face performan]a, de a progresa continuu.

Folosirea schemelor ^n rezolvarea problemelor stimuleaz\ flexibilitatea [i creativitatea elevilor buni [i foarte buni în gândirea matematic\, dar, în acela[i timp, stimuleaz\ [i pe elevii mediocri în g\sirea algoritmilor pe o cale mai u[oar\, ap\rând ca un joc didactic.

Important ^n ob]inerea rezultatelor la clasa este atat materialul biologic cu care se lucreaz\ elevul- dar mai mult decât atât dragostea [i d\ruirea profesional\ a lui, a OMULUI DE LA CATEDR|. ~nv.

Sima Nicoleta {coala R\cari

Anul acesta mai mult ca oricând, interesul copiilor a fost mai mare pentru diferitele concursuri [colare, care au fost din abunden]\ cu prec\dere la disciplina matematica.

Concursul na]ional al revistei ARHIMEDE care deja a ajuns la edi]ia a VII-a, se desf\[oar\ în trei etape 28 XI 2009, 16 I 2010, 27 II 2010 [i etapa final\ 17 IV 2010. Înc\ din 2005 copiii de la [coala Colacu au participat cu succes la acest concurs, elevii Mincu Alina-Gabriela [i Marcu Daniel s-au calificat la faza final\ a edi]iei a treia unde au luat men]iune. Anul acesta concursul desf\[urat la Colegiul Vladimir Streinul unde au participat cei mai buni copii ai jude]ului Dâmbovi]a, iar de la [coala Colacu au mers elevii Neac[u Andrada clasa 7, Dumitrache Daniel cl. 6 [i Alionte Rodica, Coman Delia-Marina cos.5.

Gradul de dificultate a crescut destul de mult, subiectele apropiindu-se de olimpiada de matematic\, elevii [colii Colacu au luat punctaje bune.

Surpriza mare a venit la Concursul Constantin N\st\sescu desf\[urat la [coala nr. 1 Titu, unde elevul Radu Adelin (Colacu) a luat locul 1 cu 70 puncte unul dintre cele mai bune rezultate ob]inute de un elev din zon\ la concursuri [colare în ultimii ani. De asemenea la cele trei faze ale acestui din ce în ce mai popular concurs [colar, au participat elevii Neac[u Andrada cls 7 cu 53 puncte,

Alionte Rodica cls 5 cu 43 puncte, Enache Marius cls. 5 cu 28 puncte, Sandu Sebastian cls 5 cu 40 puncte, Cre[eanu Iulian 24 puncte, Dumitrache Daniel cls. 6 cu 32 puncte, Chiriche[ Claudia cls 8 cu 53 puncte. Faptul c\ ace[ti copii reprezinta [coala, ora[ul R\cari, se reprezint\ pe ei în[i[i, faptul ca particip\ la astfel de activit\]i în afara [colii, nu fac altceva decât s\ îi ajute pe viitor, aceste concursuri desf\[urate în condi]ii excelente ajuta copiii s\ se obi[nuiasca cu diferite situa]ii de examen, s\ [tie s\ reac]ioneze pozitiv în diferite situa]ii. Pentru anul viitor [colar o s\ m\rim num\rul acestor concursuri [i vom merge [i la Ploie[ti pentru un important concurs de matematic\ DISCIPOLII LUI LAZ|R. De asemenea vom onora [i olimpiadele atât faza local\ cât [i faza jude]ean\ dac\ sunt rezultate, anul acesta am avut un elev calificat la faza jude]ean\, Radu Adelin din clasa 7, [coala Colacu. Au participat elevi cu bune rezultate [i de la [coala Ghergani la toate clasele gimnaziale. Prim\ria R\cari ne-a sprijinit de fiecare dat\ [i nu am avut probleme de transport de nici un fel, iar rezultatele au fost r\spl\tite.

Uneori munca se poate vedea mult mai târziu, rezultatele uneori sunt a[teptate, dar dac\ preg\tirea se face bine este imposibil ca aceste rezultate s\ nu apar\.

Prof. Marin Ilie-Sorin {coala Colacu

ZIUA VERDE ”SALVA}I NATURA!” Campania na]ional\ de reciclare a de[eurilor electrocasnice [i electronice, „Ziua Verde“, a luat startul ^n data de 26 MAI 2010, ORELE 12.00.

Obiectivul programului a vizat urm\toarele activit\]i: - EXPOZI}IE DE LUCR|RI ALE ELEVILOR DE LICEU REALIZATE DIN MATERIALE RECICLABILE. - PROGRAM ARTISTIC SUS}INUT DE COPIII DE LA GRADINI}A {I {COALA IEDERA DE SUS. - AMENAJAREA UNUI SPA}IU VERDE ÎN CURTEA LICEULUI {I LA MONUMENTUL EROILOR DIN ORA{UL R|CARI - AMENAJAREA FOI{ORULUI DIN CURTEA LICEULUI, DE C|TRE ELEVII {COLII ”SMARANDA, DUMITRU ROMAN” – VIZURE{TI, UTILIZÂND MATERIALE RECICLABILE. Redac]ia

cyanmagentayellowblack ±

Via]a spiritual\

±

MAI 2010

pagina 17

Ziarul Prim\riei R\cari

~n fiecare an la 9 mai, s\rb\torim Ziua Eroilor. Fie c\ au ap\rat glia str\mo[easc\ ^n 1877, ^n R\zboiul de Independen]\, fie c\ s-au sacrificat ^n I R\zboi Mondial 1916, ap\rând teritoriul t\rii [i preg\tind inf\ptuirea Romaniei Mari, la 1 decembrie 1918.

Multe sunt paginile de literatur\ consacrate acestor evenimente [i numero[i sunt scriitorii care s-au aplecat cu evlavie asupra acestor momente.

Al II lea R\zboi Mondial a adus prinosul de jertfa pentru ap\rarea gliei stramo[e[ti. Locuitorii ora[ului R\cari au ridicat monumente de slav\ pentru cinstirea fiilor localit\]ii, la Ghimpa]i [i R\cari; au amenajat ^n cimitire locuri de cinstire a acestora la Colacu, Mavrodin [i St\ne[ti.

Prim\ria ora[ului R\cari a cinstit acest eveniment prin prezen]a d-lui primar, Marius Carave]eanu, ^n toate localit\]ile; ~ncepând cu orele 10.30, ^mpreun\ cu personalul din prim\rie au depus o coroan\ de flori dup\ slujba de pomenire a preotului paroh Dinu Nicolae ^n localitatea St\ne[ti. Un grup de enoria[i au cinstit cu ou\ ro[ii, cozonac [i coliv\, dup\ datin\, acest eveniment.

A urmat, Biserica de la Colacu unde preotul Praoh, Ciobanu Ion precum [i rude ale celor disp\ru]i au comemorat memoria acestora. Dup\ depunerea coroanei, dl primar a discutat cu cet\]enii.

A urmat biserica de la Mavrodin, unde un grup de

copii de la Gr\dini]a Ghergani, educatoare Vasile Mihaela, a prezentat un emo]ionant moment artistic.

Dup\ slujba de pomenire a preotului paroh, Vlada {tefan, dl Primar a depus o coroan\ ^n cimitirul localit\]ii, la monumentul de aici.

Spre prânz, grupul de la Prim\rie, ^mpreun\ cu edilul [ef a poposit la monumentul Eroilor din centrul localit\]ii R\cari. Dup\ slujba de pomenire, su[]inut\ de preo]ii parohi, Tudorache Ion [i Daniel Tudoran, un grup de copii de la {coala R\cari, ^ndruma]i de domni[oara prof. Enache Cornelia [i de dl prof.

Dumitru Cristian au prezentat cântece [i poezii dedicate acestui eveniment. Dl Primar a remarcat contribu]ia fiilor acestor locuri la ap\rarea p\mântului str\mo[esc care, nu de pu]ine ori, a fost râvnit de cotropitori. Poporul român, bun [i tolerant, n-a dus niciodat\ un r\zboi de ocupa]ie ci numai de ap\rare, fiind ^ntotdeauna greu ^ncercat. Domnul Pastia {tefan a recitat versuri din Eminescu. ~n localitatea Ghimpa]i, la monumentul Eroilor s-a adunat mult\ lume. Slujba de pomenire a fost oficiat\ de preotul paroh, Mihai Nicolae ^n fa]a unui grup numeros de enoria[i. Dl Primar a depus o coroan\ de flori [i a ]inut un discurs ^n memoria eroilor.

Gospodarii din Ghimpa]i au preg\tit [i ^mp\r]it pachete b\trânilor de la CAMS Ghergani.

HRAMUL BISERICII “SFÂNTA TREIME”, MAVRODIN ~n data de 24 mai 2010, ^ntr-o zi frumoas\ de prim\var\ s-a s\rb\torit hramul biericii "Sfânta Treime" - Mavrodin, unde au participat numero[i invita]i din comunitatea noastr\ dar nu numai. Amintim prezen]a domnului primar al ora[ului R\cari, a doamnei viceprimar [i a doamnei secretar.

Dup\ tradi]ia Bisericii Ortodoxe, fiecare biseric\ în momentul în care se târnose[te de c\tre episcop prime[te un nume, care devine hramul s\u.

±

Târnosirea este deci actul de botez al noului l\ca[ de închin\ciune, care prime[te de la arhiereu hramul s\u, numele s\u. Acest nume este un eveniment din istoria sfânt\, de pild\:Pogorârea Sfântului Duh, sau Sfânta Treime (cum este cazul Bisericii noastre).

Prin sfin]irea bisericii, hramul devine îngerul p\zitor al bisericii, patronul s\u spiritual.

Cuvântul hram vine din limba slavon\, [i înseamn\ cas\, o cas\ excep]ional\ în care locuie[te Dumnezeu cu ale[ii S\i.

Acesta este adev\rul. Se pare c\ numele acesta l-a dat patriarhul lacob, care fugind de mânia fratelui s\u Naum, s-a culcat într-o câmpie, cu capul pe o piatr\, [i a avut un vis minunat: a v\zut o scar\ ce unea cerul cu p\mântul, [i pe care urcau [i coborau îngerii Domnului. Trezindu-se din vis, lacob a gr\it "Locul acesta este casa lui Dumnezeu [i poarta cerului", [i a uns piatra cu untdelemn sfin]it, [i l-a numit pe evree[te Bethel, sau casa lui Dumnezeu (Facere 28:12-19).

De la începutul istoriei sale, poporul nostru a numit casa lui Dumnezeu biseric\. ~n fiecare sat [i ^n fiecare ora[ este un om care este al tuturor, care a fost chemat [i pus s\ asculte, s\ reprezinte pe to]i, un om pe care copila[ii de la gr\dini]\ [i [coala, cât [i localnicii ora[ului, ^ncep s\-l iubeasc\, la u[a c\ruia oamenii merg s\-i cear\ ajutor [i s\-i spun\ p\surile lor, un om care prin pozi]ia sa ^ncearc\ s\ rezolve toate problemele

cyanmagentayellowblack

[i nenorocirile ivite, un om care [tie a se face pl\cut de to]i, pentru to]i, un om al c\rui cuvânt cade asupra inimilor cu autoritatea cu care a fost investit; un om cu abilit\]i de comunicare cu toate categoriile sociale; un om care are capacitatea de a rezolva orice problem\; un om corect, tenace, serios; un om dispus pentru colaborare; un om obiectiv ^n aprecierea [i analiza situa]iilor economice, financiare, sociale. Acesta este dl primar al nostru, Marius Carave]eanu.

A fost o bucurie ca v-am avut ^n mijlocul nostru. V\ mul]umim c\ a]i dat curs invita]iei noastre [i v\ mai a[tept\m cu dragoste [i la alte servicii religioase [i evenimente deosebite, organizate de biserica noastr\.

Preot Paroh Vlada {tefan-Ghergani

±

De interes cet\]enesc

MAI 2010

pagina 18

BIROUL URBANISM {I AMENAJAREA TERITORIULUI NE INFORMEAZ| EXTRAS DIN LEGEA NUM|RUL 50/1991 Art. 11.

(1) Se pot executa f\r\ autoriza]ie de construire urm\toarele lucr\ri care nu modific\ structura de rezisten]\ [i/sau aspectul arhitectural al construc]iilor: a)repara]ii la împrejmuiri, acoperi[uri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimb\ forma acestora [i materialele din care sunt executate; b) repara]ii [i înlocuiri de tâmpl\rie interioar\ [i exterioar\, dac\ se p\streaz\ forma, dimensiunile golurilor [i tâmpl\riei, inclusiv în situa]ia în care se schimb\ materialele din care sunt realizate respectivele lucr\ri, cu excep]ia cl\dirilor declarate monumente istorice, în condi]iile legii; c) repara]ii [i înlocuiri de sobe de înc\lzit; d) zugr\veli [i vopsitorii interioare; e) zugr[veli [i vopsitorii exterioare, dac\ nu se modific\ elementele de fa]ad\ [i culorile cl\dirilor; f) repara]ii la instala]iile interioare, la bran[amentele [i racordurile exterioare, de orice fel, aferente construc]iilor, în limitele propriet\]ii,

montarea sistemelor locale de înc\Lzire [i de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate, precum [i montarea aparatelor individuale de climatizare [i/sau de contorizare a consumurilor de utilit\]i; g) repara]ii [i înlocuiri la pardoseli; h) lucr\ri de repara]ii, înlocuiri ori reabilit\ri f\r\ modificarea calit\]ii [i formei arhitecturale a elementelor de fa]ad\, dac\ aceste lucr\ri nu se execut\ la construc]iile prev\zute la art.

3 alin. (l)lit. b), astfel: 1. finisaje interioare [i exterioare tencuieli, placaje, altele asemenea; 2. trotuare, ziduri de sprijin ori sc\ri de acces; 3. lucr\ri de reabilitare energetic\ a anvelopei [i/sau a acoperi[ului - dac\ nu se schimb\ sistemul constructiv al acestuia, respectiv teras\/[arpant\ la cl\diri de locuit individuale cu cel mult 3 niveluri, care nu sunt monumente istorice clasate sau în curs de clasare, respectiv situate în afara zonelor de protec]ie a monumentelor [i/sau a zonelor construite protejate stabilite potrivit legii; i) lucr\ri de între]inere la c\ile de comunica]ie [i la instala]iile aferente;

j) lucr\ri de investigare, cercetare, expertizare, conservare [i restaurare a componentelor artistice ale construc]iilor prev\zute la art. 3 lit. b), cu avizul Ministerului Culturii [i Cultelor [i al autorit\]ii administra]iei publice jude]ene sau locale, dup\ caz; k) lucr\ri de foraje [i sondaje geotehnice pentru construc]ii de importan]\ normal\ sau redus\, situate în afara zonelor de protec]ie instituite pentru z\c\minte acvifere; 1) lucr\ri de construc]ii funerare subterane [i supraterane, cu avizul administra]iei cimitirului; m) lucr\ri de compartimentare provizorie nestructural\, (2) Se pot executa f\r\ autoriza]ie de construire [i lucr\ri pentru amplasarea de tonete, pupitre acoperite sau închise, destinate difuz\rii [i comercializ\rii presei, c\r]ilor [i florilor, care sunt amplasate direct pe sol, f\r\ funda]ii [i platforme, precum [i f\r\ racorduri [i/sau bran[amente la utilit\]i urbane, cu excep]ia energiei electrice.

Referent, Alexendru Alexandru

AFL|M DE LA SERVICIUL IMPOZITE {I TAXE LOCALE, PENTRU DUMNEAVOASTR|, URM|TOARELE: Pentru neplata impozitelor [i taxelor semestrul I -01.01.2010 - 31.03.2010, ^ncepând cu data de 01 04.2010 se percep major\ri de întârziere ^n cuantum de 0,1% pe zi ^ntârziere.

Persoanele care au întocmit acte de succesiune sau de vânzare-cump\rare de proprietate, sunt obligate s\ depun\ aceste acte la serviciul ITL, ^n vederea lu\rii ^n eviden]\ [i a impozit\rii ^n termen de 30 zile de la ob]inerea acestora.

SERVICIUL ADMINISTRATIV ~nregistrarea unor vehicule care nu sunt supuse înmatricul\rii conform ordonan]ei nr. 195/2002 vor circula pe drumurile publice numai vehiculele înmatriculate sau înregistrate.

Se înregistreaz\ conform legii la sediul unit\]ii administrativ teritoriale de care apar]ine proprietarul vehiculului. Toate vehiculele care nu sunt supuse înmatricul\rii sunt: mopede, c\ru]e, tractoare [i remorci agricole.

Pentru a putea fi înregistrate aceste vehicule trebuie s\ fie omologate la R.A.R., s\ aib\ inspec]ia tehnic\ periodic\ [i act de provenien]\. ~n cadrul Prim\riei ora[ului R\cari înregistrarea vehiculelor nesupuse înmatricul\rii se

VIN EXAMENELE! CE FACEM NOI P|RIN}II, ~N ACEAST| PERIOAD|?

"Anul asta am bacul [i admiterea, ^ns\ ^n ultima vreme am ^nceput s\ am insomnii, [i culmea!, aparent din cauza faptului ca ^nv\] prea mult. Nu pot adormi deoarece ^mi vin ^n minte tot felul de fraze ^nv\]ate peste zi, reac]ii chimice, formule, s.a.m.d. dac\ reu[esc s\ adorm, am co[maruri, bine^n]eles cu aceea[i “tematic\”! M\ trezesc ^n 20 de minute transpirat\ [i cu o durere de cap infernal\ din cauza c\reia nu mai pot adormi, [i din nou, involuntar, ^ncep s\ repet ^n gând teoria ^nv\]at\ ^n cursul zilei. ~nv\]atul ma epuizeaz\ psihic [i fizic. Plimb\rile ^n parc mi se par o oarecare pierdere de timp, am senza]ia c\ ^n timpul pierdut a[ fi putut s\ mai ^nv\] un capitol-dou\.

Muzica deja nu mai are nici un efect, ^ntrucât ascult muzic\ ^n timp ce ^nv\] (astfel, de fiecare dat\ când ascult muzic\ [i nu am ocupa]ie, am senza]ia c\ trebuie s\ ^nv\], s\ repet ceva).

Pe zi ce trece sunt tot mai obosit\ pentru ca nu pot dormi noaptea...

"Textul de mai sus este preluat [i cred, strict autentic, din spusele unei tinere studioase, care [tie s\ se analizeze cu rigurozitate [i s\ cear\ ajutorul atunci când se simte dep\[ita de o problem\. O tânar\ care se apropie de perioada ^n care va sus]ine examene. {i, cu riscul de a ma repeta, vorbe[te despre starea ei! Miza care se joaca atunci când copilul nostru are de sus]inut un examen de importan]a examenului de capacitate sau de bacalaureat este foarte mare. Din p\cate, ^nc\, de aceste examene depinde, este condi]ionat\, continuarea studiilor. {i mai grav este faptul c\ aceste examene cuprind multe materii, uneori acelea[i pentru to]i adolescen]ii, chiar dac\ op]iunea [i abilita]ile acestora sunt cu totul [i cu totul altele. Dar nu discut\m aici despre adecvarea curriculelor [colare la competen]ele copiilor, ci despre modul ^n care tr\iesc ei aceste evenimente majore ^n via]a lor. Pe de alt\ parte, se consider\ c\ reu[ita [colar\ (sau esecul !) a copilului nostru este [i un examen pentru noi, ca p\rin]i. Oare nu i-am pus noi totul la dispozitie? Oare nu am f\cut noi totul pentru copilul nostru? Singura lui responsabilitate este s\ ^nve]e (...[i s\ ne satisfac\ nou\ nevoia de confirmare a calit\]ilor noastre de p\rin]i)! De aici [i miza foarte mare a acestor examene!

Cum facem ^ns\ ca adolescen]ii no[tri s\ se poat\ proteja, s\ poat\ dep\[i acest moment ^ntr-o stare de confort (aproximativ m\car)? ~mi r\sare ^n minte zicala dulce-amar\ : "porcul nu se ^ngra[\ ^n Ajun!". O spun mul]i atunci când se presupune c\ un copil trebuia s\ ^nve]e demult, nu cu dou\-trei luni ^naintea examenului. ~ns\ aceea[i zical\ este valabila [i atunci când adolescentul are un sentiment de nesiguran]\, crezând c\ nu

va mai fi iubit de p\rin]i ^n cazul ^n care nu va avea un rezultat pe m\sura a[tept\rilor p\rintilor s\i. M\ refer la faptul c\ o rela]ie de ^ncredere ^ntre p\rin]i [i copii se construie[te ^ncepând din prima zi de via]\ a copilului.

Risc s\ am o atitudine p\rtinitoare, pro adolescent, ca [i cum perioada aceasta, a examenelor, este de fapt o lupta ^ntre p\rin]i [i copii.

De fapt, ^ncerc s\ g\sesc o cale prin care p\rintele [i copilul s\ poat\ dep\[i ^mpreun\ starea de tensiune provocat\ de examene. Chiar dac\ programul ne este ^nc\rcat, ne putem rezerva jum\tate de or\ de sporovaial\ cu el. Nu neaparat despre materii, profesori, examene. De fapt, ^i putem l\sa ini]iativa alegerii subiectului de discu]ie.

Tendin]a multor persoane, aflate ^n situa]ii de stress este de a intra ^n regresie afectiv\. Ce ^nseamn\ acest lucru? ~nseamn\ ca acestea caut\ s\ reg\seasc\ o atmosfera afectiv\ cât mai apropiat\ de starea de securitate, siguran]\. De obicei, aceast\ stare se identific\ cu perioada micii copil\rii, ^n care mama ^[i ]inea copilul ^n bra]e. Pe undeva, faptul c\ st\m de vorb\ cu adolescentul nostru, ^ntr-un cadru intim, lini[tit, face s\ se recreeze acea stare. Aten]ie mare ^ns\: adolescentului ^i este greu sa recunoasc\ c\ este sensibil, c\ se simte dep\[it.

Uneori refuz\ chiar contactul fizic cu p\rin]ii s\i, acum doar este (aproape) adult! Noi putem primi emo]iile sale. Important este s\ vorbim cu ei despre ceea ce simt [i s\ le return\m aceste emo]ii ^ntr-o manier\ cât mai desc\rcat\ de nuan]ele de exagerare. Altfel spus, s\ le neutraliz\m. Nu ne putem permite ca adolescentul nostru s\ fie nici prea entuziast, dar nici pesimist. ~n mod obiectiv, existã [i posibilitatea de a nu ob]ine rezultatul scontat. Trebuie s\ ]inem cont [i de faptul c\ pot ap\rea [i situa]ii neprev\zute chiar [i pentru aceia care se simt atât de bine preg\ti]i ^ncât consider\ c\ nu poate s\ ^i surprind\ nimic. Aceasta jum\tate de or\ petrecut\ ^mpreun\ cu copilul nostru, o putem numi... antrenament.

efectueaz\ în cadrul serviciului administrativ de unde se elibereaz\ pl\cu]ele cu numerele de înregistrare [i talonul.

Pentru eliberarea acestor documente titularul se va prezenta cu urm\toarele: Act de provenien]\ (factur\ sau declara]ie notarial\); Cartea de identitate a vehicolului; Cartea de identitate a de]in\torului; Taxa de înregistrare - 30 lei; C/V pl\cu]e înregistrare - 30 lei/ buc. C/V talon-2 lei/buc.

ATENTIE: Legislatia rutiera prevede ca un vehicul poate circula pe drumurile publice daca: este inregistrat, are inspectia tehnica periodica (ITP), si are raspundere civila auto.(RCA)

Sef serv. adm.

Manu Marian

CUM FACEM BUGETUL FAMILIEI? Nu po]i s\ faci bugetul familiei f\r\ s\ vezi care sunt [i cheltuielile. Aceasta pentru a vedea cât este de “lung\ plapuma”. Cum se face bugetul? Not\m, mai întâi, capitolul venit. 1. (adic\ salariul primului membru al familiei) 600 lei. Venit 2 (al 2-lea salariu, în lipsa lui not\m cu 0) Alte venituri (aici se reg\sesc venituri din chirii, munci ocazionale, slujbe part-time) V1+V2 + alte venituri = TOTAL 1 1600+600+50 lei = 2250 lei Capitolul II. Cheltuielile. La acest capitol, este bine s\ not\m întâi 1. Priorit\]ile (adic\: facturi de utilit\]i lumin\, gaz, apa, telefon, eventual abonamente, consum benzin\, alte decont\ri de transport) 2. Credite de consum (de la împrumuturi la banc\ pentru ma[ina, pân\ la rate pentru cartea de credit.

3. Educa]ie. Aici pute]i nota cât aloca]i pentru medita]ii, taxa la facultate, c\rti.

4. Asisten]\ medical\. Cât d\m pe medicamente, doctor, îmbr\c\minte s.a 5. Co[ul zilnic - o sum\ destinat\ pentru mâncare, zilnic înmul]it\ cu num\rul de zile.

Pentru ocaziile festive (ziua de na[tere, alte evenimente se prev\d sum\ mai mare.

Toate acestea reprezint\, însumate, TOTAL 2 Din TOTAL 1 sc\dem TOTAL 2 [i afl\m cam cât [i ce î[i mai permite familia Ionescu, în plus. Totul sun\ bine, pân\ acum. Ei bine, mai exist\ îns\ alte variabile de care va

(va urma)

trebui s\ ]inem seama.

Aceasta ca s\ chivernisim, mai bine, banii. Prima, ar fi dac\ vrem s\ punem deoparte pentru o investi]ie (ma[in\, de ex). O alt\ variabil\ este perioada în care ramburs\m împrumutul la banc\, deci perioada pentru care calcul\m “bugetul de austeritate: [i aceasta, ca s\ realiz\m economii!

Iat\ cele 10 reguli de aur ale economiilor: 1. Primii bani de care trebuie s\ ui]i în fiecare luna, începând de azi, sunt economiile care î]i vor aduce într-o buna zi bun\starea sau, m\car, împlinirea unui vis.

2. Ia în calcul strictul necesar pentru familia ta.

3. Limiteaz\-te la 1 singur obiectiv major, realizabil, tangibil, important pentru familia ta 4. Preg\te[te-te s\ întâmpini dificult\]i. Nimic nu-i u[or.

5. Ai grij\ ce perioad\ de timp iei în calcul, timpul s\ fie prietenul [i nu du[manul t\u 6. Pune-i pe to]i la treab\, cu mic, cu mare chiar [i feti]a de 4 ani poate ajuta, respectiv scopul comun.

7. Nu împrumuta bani, respect\ scopul propus.

8. Începe s\ calculezi ce-]i permi]i, chiar acum!

9. P\streaz\ pe lista de priorit\]i, cheltuielile mici, în general zilnice, care-i men]in pe to]i membrii familiei tale ferici]i 10. Fii preg\tit pentru schimbare. Cine se adapteaz\ repede, va reu[i. Chiar [i în condi]ii de austeritate.

Pusculi]a de criz\

Informa]ii utile

MAI 2010

pagina 19

Centrul de urgenta - Racari Pentru situa]ii de urgent\ v\ oferim spre consultare programul Centrului medical de permanen]\, str. Tudor Vladimirescu nr.17 B (Sta]ia de salvare) - R\cari

Telefon: 0245658864 Medic coordonator

- Carp Marioara

Program: Luni-Vineri ^ntre orele 15-08 dim. Sâmb\ta [i Duminica: 24/24 de ore

Miercuri - 16.06.2010 Dr. Birsila Daniel Joi - 17.06.2010 Dr. Carp Marioara Vineri -18.06.2010 Dr Birsila Daniel Sambata - 19.06.2010 Dr. Barbu Razvan Duminica - 20.06.2010 Dr. Carp Marioara Luni - 21.06.2010 Dr. Mladin Aurica Marti - 22.06.2010 Dr. Corneanu Corina Miercuri - 23.06.2010 Dr Birsila Daniel Joi - 24.06.2010 Dr. Carp Marioara Vineri - 25.06.2010 Dr. Barbu Razvan Sambata - 26.06.2010 Dr Birsila Daniel Duminica - 27.06.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Luni - 28.06.2010 Dr. Corneanu Corina Marti - 29.06.2010 Dr. Mladin Aurica Miercuri - 30.06.2010 Dr. Carp Marioara

Marti - 01.06.2010 Dr Birsila Daniel Miercuri -02.06.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Joi - 03.06.2010 Dr. Carp Marioara Vineri - 04.06.2010 Dr. Mladin Aurica Sambata - 05.06.2010 Dr. Barbu Razvan Duminica - 06.06.2010 Dr. Carp Marioara Luni - 7.06.2010 Dr. Corneanu Corina Marti - 8.06.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 9.06.2010 Dr. Barbu Razvan Joi - 10.06.2010 Dr. Carp Marioara Vineri -11.06.2010 Dr. Birsila Daniel Sambata - 12.06.2010 Dr. Mladin Aurica Duminica - 13.06.2010 Dr. Barbu Razvan Luni - 14.06.2010 Dr. Corneanu Corina Marti - 15.06.2010 Dr. Mladin Aurica

1

2

3

4

5

6

SOACRA Disputele dintre nor\ [i soacr\ au devenit atât de celebre încât nu mai au nevoie de prezentare. Pentru a preântâmpina aceste certuri, s-au c\utat tot felul de subterfugii [i artificii, în speran]a unei îmbun\t\]iri a acestor rela]ii. Un exemplu deosebit se g\seste în insula Sumatra din Arhipelagul Indonezian. Soacra [i nora nu au voie niciodat\ s\-[i vorbeasc\ direct. Ca atare singurul mijloc de în]elegere este prin intermediul unei a treia persoane. Astfel soacra îi spune acesteia: "S-a terminat provizia de lemne. S\ aduc\ nora mea altele din gr\din\."

Bineîn]eles cea de a treia persoan\

7

8

9

10

11

12

1 ROMB

2

~NCHIS

4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

S\rb\tori Ortodoxe - Rânduieli Biserice[ti - 02.06.2010 - 30.06.2010 2 M † Sf. Mare Mc. Ioan cel nou de la Suceava; Sf. Ier. M\rt.

Nichifor al Constantinopolului; Sf. 48 Mucenici de la Lyon: Ier. Potin, Blandina fecioara [i cei împreun\ cu dân[ii 4 V † Sf. Mc. Zotic, Atal, Camasie [i Filip de la Niculi]el Sf. Ier. Mitrofan al Constantinopolilui; Sf. Marta [i Maria; 5 S Sf. Ier. Mc. Dorotei al Tirului; Dorotei din Gaza; Sf. Ier. Mc. Bonifaciu, apostolul Germanie (Dezlegare la pe[te) 6 D Duminica a 2-a dup\ Rusalii (a Sfin]ilor Români) - Dezlegare la pe[te 11 V Sf. Ap. Bartolomeu [i Varnava; Sf. Mitrofan si Mucenici din China (1900) 12 S Cuv. Onufrie egipteanul [i Petru Atonitul (Dezlegare la pe[te) 13 D Duminica a 3-a dup\ Rusalii - Dezlegare la pe[te 14 L Sf. Prooroc Elisei; Sf. Ier. Metodie al Constantinopolului 19 S Sf. Ap. Iuda, ruda Domnului; Cuv. Paisie cel Mare (Dezlegare la pe[te) 20 D Duminica a 4-a dup\ Rusalii - Dezlegare la pe[te.

21 L Sf. Mc. Iulian din Tars (Cilicia) [i Afrodisie 24 J †) Na[terea Sf. Ioan Botez\torul (Sânzienele–Dr\gaica) (Dezlegare la peste); †) Sf.Niceta de Remesiana; Aduce-rea moa[telor Sf.Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava 25 V Soborul Sf. Zaharia [i Elisabeta; Sf. Mare Mc. Fevronia, Procopie si Orentie; Cuv. Dionisie; Sf. Mc. Livia; Sf. Teoleptos 26 S Cuv. David din Tesalonic; Sf. Ier. Vigiliu de Trento (Dezlegare la pe[te) 27 D Duminica a 5-a dup\ Rusalii - Dezlegare la pe[te 28 L Aflarea moa[telor Sf. Mc. Chir [i Ioan; Sf. Sergiu si Gherman din Valaam; Sf. Mc. Papia 29 M †) Sfin]ii Sl\vi]i Apostoli Petru [i Pavel 30 M † Soborul Sf. 12 Apostoli; †) Sf. Ier. Ghelasie de la Râmet,

D.R

13

3

REZOLVARE NR ANTERIOR: 1. C-DOR-MILEUDIRECTA-COLENTINA-RECTALA-UTIL-ANA-A. 2. D-RAU-DAMNA-RAZBITI-DAMBOVITA-UNIVOCA-ATICA-ITA-A

nu se sinichiseste prea mult, întrucât deja nora a auzit [i-i va putea r\spunde: “Spune-i soacrei mele ca deja a plecat fiul dup\ ele...” Când lipse[te cea de a treia persoan\ situa]ia poate deveni comic\, dar nu se abate de la regul\. Ca atare se ia drept martor un animal, o pas\re sau chiar un obiect din cas\, c\ruia cele dou\ i se adreseaz\. Nu exist\ înc\ o statistic\ a rezultatelor.

Aplica]ie: Trebuie s\ fim con[tien]i de un lucru [i anume ca atârn\ de noi, s\ tr\im în pace, cu to]i oamenii.

Vertical [i fel orizontal, la

1.ETALATE...PENTRU VESELIE 2.”X” - IESE-N FA}|...LA NUNT| 3.LEG|TUR| ~N LUMEA FIARELOR- CHESTIONAR SCURT. 4. PROPOR}IE - NEPÂNG|RIT 5.IRA}IONAL DE LA ~NCEPUT! VOCI DIRIJATE. 6. ~NC| - LEIT. 7. PESTE! - UNDE! 8. SINGUR. - “+” 9. AMBALAJ DE IUT| - OFILIT DE VECHIME. 10. DATUL ~N ...BAR| -SPECII...

B|RBIERITE. 11. MACAZ DE LA GHERGANI APELATIV. 12. IMPULS CARDIAC. - PUNCT LA BASCHET. 13. ARSE...~N AMOR. Ilie Georgian

C|S|TORII - IONESCU MARIN CU ION GEORGETA - PANDELE VALENTIN CU VASILE MIHAELA-CLAUDIA - PANDELE MARIAN CU - VASILE ADRIANA-AURELIA ILIE MARIAN CU MANEA ANDREEA

NA{TERI T\nase RobertAndrei 08.05.2010 CocioceanuBunescu IuliaAlexia 07.05.2010 Muscalu IanisGeorgian 12.04.2010 Halmajan Daria-

Sofia Elena 21.04.2010 Iancu AlexiaGeorgiana Denisa 22.04.2010 Negoita Eduard 25.05.2010 Vlasceanu Rebeca Elena 21 mai 2010

SERBAN MARIA -TGV 75 ANI OPREA CONSTANTIN-MAVRODIN 78 ANI MU{AT GHEORGHE - RACARI 83 ANI IVANOVICI IONU} VIOREL - TGV 24 ANI

DECESE Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

BARBU AURELIA - RACARI 84 ANI STEFAN IOANA - RACARI 85 ANI STEFAN GHEORGHITA - RACARI 85 ANI NI}| DUMITRANA - RACARI 100 ANI

Publicitate

MAI 2010

pagina 20

Duminic\, 13 iunie 2010, la inaugurarea Sediului Administrativ - Ghimpa]i [i a C\minului Cultural Ghimpa]i, la ora 12:00 Program: - slujb\ de mul]umire - cuvânt de mul]umire - spectacol copii Ora 14:00 Spectacol de muzic\ popular\ - VIOLETA TOMA

- NICOLETA VASILE Ora 15:00 IRINA LOGHIN Ora 16:00 MARIA CIOBANU Ora 17:00-18:00

FOTBAL UNIREA R|CARI “SPICUL DE GRÂU” - GHIMPA}I Ora 18:00-19:00 FOTBAL MECI SURPRIZ|

0744283082 0766205382 0756078013 0730438471

V\ a[tept\m!

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT Colectivul redac]ional:

, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Jr. Octaviana Ene, secretar Prof. Ion Livede, consilier Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. Vlada {tefan, colaborator Pr. Ioan Ciobanu, colaborator

Dr. ing. Marius Carave]eanu

- paz\ [i protec]ie - sisteme de securitate - interven]ie rapid\ [i monitorizare - consultan]\ - transport valori - gard\ de corp - [colarizare personal paz\ - cursuri de arme [i muni]ii ADRESA SEDIU: STR. DOMNISORI, NR. 21 BL 9C SC B AP 22, PLOIESTI, JUD. PRAHOVA ADRESA SUCURSALA: STR CIPRIAN PORUMBESCU, BL C3, SC A,

AP 1, TARGOVI{TE, JUD DAMBOVITA TEL FAX SEDIU: 0244 582761 TEL.FAX SUCURSALA 0245 614412 MOBIL: 0726203776 0727389477 e-mail: ecsc_pazasiprotectie@yahoo.com

REDAC}IA

Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro

Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere Bucure[ti ISSN: 1844-7678

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i Aluminiu Instala]ii sanitare termice [i electrice PRE}URI AVANTAJOASE Tel: 0723 584 507; 0767 858 301 Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com Str. Ion Ghica, nr. 65 -Ghergani

Procesare- Tehnoredactare

Ruben Dumitru, IT Niculae Constantin, IT

E! ~N RAT

SC. EURO COD SECURITY COMPANY SRL

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: contact@primariaracari.ro

Domnule P r i m a r ,

M\ numesc_________________________________ [i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:___________ __________ ________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ________________ P|REREA TA CONTEAZ| Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

...doar dac\ o spui!

~ncepând cu num\rul viitor vom publica ^n paginile ziarului numele r\u-platnicilor privind taxele [i impozitele locale.