Ziarul nr 24

±

±

cyanmagentayellowblack

An II, nr. 24, Iulie 2010, 20 pagini

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

www.primariaracari.ro

"Nu întreba ce poate face ]ara pentru tine. Întreab\ ce po]i face tu, pentru ]ara ta!"

(John F. Kennedy - 29 mai 1917-22 noiembrie 1963)

“...Toate acestea nu se vor fi terminat în primele 100 de zile. Nici nu se vor fi terminat în primele 1000 de zile, nici în via]a aceasta de administra]ie, poate, în timpul vie]ii noastre de pe aceast\ planet\. Dar s\ începem..."

Parafrazându-l pe JFK - pre[edinte al SUA între 20.01.1961-22.11.1963, admirat [i iubit de popor, dar urât de mafie, putem pune întrebarea legitim\ "tu ce faci pentru prim\rie, pentru cei din jur"... ^nainte de a întreba: "ce face prim\ria, ce fac vecinii, ce fac cei din jur pentru tine?".

Dac\ înainte de toate ne-am pune aceast\ întrebare [i mai mult am g\si [i r\spunsul, am fi departe.

Din p\cate, a[teptam în continuare s\ ni se ofere, s\ ni se fac\, s\ ni se aduc\, f\r\ a începe, invers...

S\ oferim, mai întâi [i apoi s\ avem preten]ia s\ ni se ofere.

Mai mult, sunt situa]ii când primim ajutor, primim sprijin [i suntem tot nemul]umi]i [i începem a cârcoti.

"Ba e asfaltu' prea negru, ba e prea îngust, ba e prea gros, ba e prea fierbinte."

Unii... nu [tiu cum s\-i definesc exact.

Le-a[ spune cârcota[i [i atât (prea mult\ aten]ie stric\!) [i-au f\cut o meserie de a încropi câte o "[edin]a" în fa]\ unui "Alpan - ultimu' drum" (f\r\ publicitate mascat\) de a critica, de a r\st\lm\ci tot ce se încearc\ s\ se fac\ pentru comunitate.

Dar, la întrebarea: cu ce au ajutat de-a lungul vie]ii comunitatea, ridic\ simplu din umeri. Sau, poate doar contribu]ia la bugetul unor agen]i economici distribuitori de spirtoase.

Dar dac\ arunc\m un ochi spre "fi[a de rol" a acestora, ne iau durerile de cap.

Ca s\ nu mai vorbim c\ unii au tupeul s\ mai "fac\ cereri" pentru scutire de impozit, în condi]iile în care, "cotiza]ia" lui la "birtu]ul din cartier" ([i nu din p\dure) dep\[e[te cu mult valoarea anual\ a impozitului datorat la prim\rie.

Da', n-are [i el [i e am\rât!; da' vrea o ]eav\ la poart\, o lamp\ s\-i lumineze gr\dina, o ma[in\ de piatr\ la poart\ [i pe "podi[c\" s\ nu murd\reasc\ [o[onii ca s\ nu mai spun c\ cel mai mult dore[te asfalt.

Cu ce bani?! "Cu banii no[tri!"

Da' el nici nu mai [tie unde e casieria ca s\ nu mai spun c\ de încasatorul ce face teren fuge ca... de t\mâie.

Alte obliga]ii, fa]\ de comunitate!?

Ce-s alea?! P\i, eu când (sic) mai bârfesc?!

Curat murdar, nene...

Frumos îi codru-nverzit! Dar, f\r\ vreascuri, parc\ n-are nici un farmec!

A[a [i-n via]\!

Nemul]umi]i sunt [i vor fi mereu.

Nu le-am oferit loc de munc\, sau dac\ au avut, l-au pierdut. P\i nu [ti]i c\ munca e grea?! {i în loc s\ cosim iarba "ne uitam la filmul \la, frumosu'!". Se mai confunda postul de paznic cu postura de internat la CAMS [i mai urm\rim câte o telenovel\, a[a "din când în când".

Sau mai "uitam" s\ strângem hârtiile din curtea [colii da' nu mult, vreo s\pt\mâna la rând, s\ "vina joia gunoierii se le strâng\!" {i ca s\ fim siguri c\ intr\ [i în [coal\, s\ [tearg\ prafu' [i s\ cure]e p\ianjenii, l\s\m u[ile deschise, ca o gazd\ primitoare... {i când a fost s\ nu mai fie, ne-am sup\rat. Of, of, m\i, m\i!

Ru[inic\, ru[inic\...

Hai s\ ne facem treaba cum trebuie, mai ales c\ suntem pl\ti]i pentru asta [i apoi s\ avem preten]ii.

Dar ca de obicei punem caru' ^naintea boilor.

P\i, cum s\ mearg\ c\ru]a?!

"Muream [i nu credeam c\ pe "uli]a" mea va fi asfalt, vreodat\".

pag. 17 ±

"Acum putem sta lini[tite seara pe r\coare, la poart\, pe b\ncu]e, s\ ne spunem p\surile, c\ nu ne mai pr\fuie".

Chiar dac\ reprezint\ o normalitate pentru orice localitate, apreciat\ de majoritatea ca fiind o "minune" ce a ap\rut pe strada lor [i de o minoritate ca fiind "praf în ochi", sunt convins c\ a adus zâmbetul pe fa]a multor locuitori ai satului Mavrodin ultima ac]iune de asfaltare, a str\zilor Ilfovului [i {colii.

Mul]umiri, ^mbr\]i[\ri, pup\turi, invita]ii la o bere rece (bine^n]eles, dup\ program!) schimb\ri radicale de opinii, felicit\ri, sunt câteva din modurile de exprimare a recuno[tin]ei fa]\ de autoritatea local\ care a încercat s\ mai pun\ o pic\tur\ de "nectar" în paharul bun\st\rii din localitate.

"Te mai votez [i data viitoare, m-ai convins c\ ai r\mas acela[i om, acela[i b\iat pe care l-am cunoscut în urm\ cu 30 de ani [i c\, ceea ce promi]i, realizezi!"

Stimat\ doamn\ profesoar\, eu v\ mul]umesc din suflet [i pentru ce mi-a]i spus "face to face" [i pentru ce a]i a[ternut pe hârtie dar, crede]i-m\ ([i sunt convins c\ o ve]i face) am f\cut-o, nu neap\rat pentru voturi, ci pentru c\ visul oric\rui primar (sau poate exagerez), cel pu]in al meu este ca fiecare cet\]ean al localit\]ii s\ beneficieze de condi]ii normale de trai. {i de ce spun normale, pentru c\ eu consider normalitate s\ circuli pe un drum asfaltat, pe un trotuar îngrijit, s\ ai ap\ curent\, s\ ai canalizare, s\ po]i merge într-un parc, copiii s\ mearg\ la [coal\ în condi]ii decente, gunoaiele aruncate aiurea s\ devin\ o amintire, siguran]a deplasarilor în localitate [i a bunurilor proprii s\ devin\ realitate. Când toate astea se vor înf\ptui, consider c\ ]elul primarului va fi atins. În ritmul actual de investi]ii cred c\ nu suntem departe de acest moment.

Dar... Întotdeauna exist\ un dar... (urmare urmare ^n pagina 2) 2

pag. 7 cyanmagentayellowblack

La doi ani de la apari]ie, Ziarul Prim\riei R\cari ureaz\ cititorilor [i colaboratorilor mult\ s\n\tate, dorin]e ^mplinite [i un c\lduros La Multi Ani!

pag. 10,11

Meci de fotbal Old Boys: Unirea R\cari Dinamo Bucure[ti

pag. 17 ±

± ±

±

2

Actualitate

(urmare din pagina 1)

Trebuie s\ sc\p\m de... criza care mai bântuie b\trânul continent ([i o putem face, dar... numai împreun\) [i s\ fim o familie. Dar nu o familie dezbinat\ (cum multe sunt) ci, o familie unit\, ai c\rei membrii "trag" într-o singur\ direc]ie.

"D\-mi, Doamne, mintea românului, cea de pe urm\!"

Ca-n orice proverb [i-n acesta exista un mare adev\r.

Dup\ ce le s\vâr[im, ne d\m seama uneori c\ aveam [i variante mai bune pentru multe din faptele noastre. Important este s\ avem t\ria s\ recunoa[tem [i data viitoare (dac\ mai exista o dat\ viitoare) s\ nu mai repet\m gre[eala.

Mai avem "darul" ca dup\ ce nu mai sunt, s\-i apreciem pe cei din jur.

Poate avem t\ria s\

recunoa[tem [i s\-i apreciem atunci când trebuie.

Spuneam, "dac\ mai exista o dat\ viitoare!". Uneori, e prea târziu (too late).

Alteori, mai sunt [anse de "reabilitare".

Revenind la dialogul cu distinsa doamna profesoar\, c\reia în urm\ cu 30 de ani am avut "neobr\zarea" s\-i spun c\ nu este necesar\ limba francez\, c\-n via]\, n-o s\ am nevoie de ea...

"M\i b\iatule, te treze[ti în Gara de Nord c\ vine un francez la tine [i te-ntreab\ unde este hotelul x. [i te ui]i "ca curca-n cr\ci", c\ habar nu ai ce zice".

N-a fost s\ fie a[a. Nu l-am întâlnit pe francez în Gara de Nord, din p\cate. Din fericire

Contractele publice au fost dintotdeauna ispititoare pentru firmele private. ~n contextul crizei economice, acestea au devenit ^ns\ pentru companii din câteva domenii cheie, precum construc]iile, unica [ans\ de supravie]uire.

Competi]ia s-a acutizat, lupta pentru banul public este surda, rata de contestare a explodat, instan]ele sunt cople[ite, iar proiectele publice sunt amânate sine die.

Autorit\]ile fac eforturi s\ identifice solu]ii, iar legisla]ia achizi]iilor publice este ^ntr-o continu\ ^n mi[care, planificându-se, ^n viitorul apropiat o nou\ modificare important\ a actului normativ care st\ la baza acesteia, anume O.U.G. nr. 34/2006, ultima modificare fiind ^n luna iulie 2010.

Sistemul achizi]iilor publice din România este similar celui din alte state membre UE, ^ntrucât legisla]ia comunitara ^n domeniu (Directivele 2004/18/CE si 2004/17/CE ale Parlamentului European [i ale Consiliului Uniunii Europene) a fost transpus\ cu rigurozitate ^n legislatia româna.

Prin urmare, principiile impuse prin directivele europene - nediscriminarea, tratamentul egal, recunoa[terea reciproc\, transparen]a, propor]ionalitatea, eficient\ utiliz\rii fondurilor publice, asumarea r\spunderii - au fost preluate [i ^n legisla]ia na]ional\, aplicându-se tuturor achizi]iilor publice, indiferent de valoarea acestora.

Acestea sunt consacrate ^n mod expres prin O.U.G. nr. 34/2006, actul normativ care st\ la baza sistemului achizi]iilor publice. Cunoa[terea [i ^n]elegerea acestui act normativ este esen]ial\ pentru participan]ii la procesul achizi]iilor publice. Nu mai pu]in important\ este legisla]ia secundar\ ^n domeniu, precum normele de aplicare ale O.U.G. nr. 34/2006.

De remarcat este faptul c\ legisla]ia na]ional\ a achizi]iilor publice se caracterizeaz\ prin complexitate [i instabilitate, numeroasele acte normative fiind modificate ^n mod succesiv ^n ultimii ani, atat ^n vederea implement\rii noilor norme europene, cât [i pentru remedierea deficien]elor func]ionale ale sistemului.

Drept urmare, premisa esen]iala pentru participarea la proceduri de atribuire organizate de autorit\]ile contractante din România este bun\ cunoa[tere a leg-

±

IULIE 2010

l-am întâlnit pe aeroportul Charles de Gaulle [i vorbea bini[or franceza. L-am mai întâlnit sub Turnul Eiffel [i în catedrala Notre Dame, la intrarea în Louvru sau Palatul Versailles. [i la fel de bine vorbea franceza. [i-n acele momente mi-am amintit de" vorbele" doamnei profesoare, pline de adev\r.

Scuze doamn\ profesoar\ [i mul]umesc înc\ o dat\, c\ mai greu, dar a]i reu[it "s\-mi b\ga]i în cap" câteva (sau mai multe) cuvinte, ca s\ pot în]elege, ce-i drept par]ial, slujba ]inut\ în catedrala Notre Dame, din Paris.

A[ prefera s\ r\mân Marius, de team\ c\ acest "dom' primar" s\ nu fie ca o barier\ invizibil\ între doi locuitori ai acelea[i

isla]iei achizi]iilor publice ^n vigoare la data organiz\rii procedurii.

Procedurile de atribuire a contractelor de achizi]ie public\ sunt: licita]ia deschis\, licita]ia restrâns\, dialogul competitiv, negocierea cu/fara publicarea prealabil\ a unui anun] de participare, cererea de oferte [i concursul de solu]ii.

Cel mai frecvent utilizate in practica sunt licita]ia deschis\ [i cererea de oferte.

Participarea la aceste proceduri de achizi]ie public\ presupune parcurgerea, ^n general, a urm\toarelor etape: 1. Identificarea anuntului sau invita]iei de participare ^n SEAP - Sistemul Electronic de Achizi]ii Publice.

2. Descarcarea documenta]iei de atribuire din SEAP sau ob]inerea acesteia de la autoritatea contractant\ 3. Verificarea indeplinirii criteriilor de calificare [i de atribuire [i identificarea eventualilor asocia]i, subcontractan]i sau ter]i sus]in\tori 4. Solicitarea de clarific\ri de la autoritatea contractant\, dac\ exist\ neclarit\]i sau neconcordante ^n documenta]ia de atribuire 5. Preg\tirea ofertei (scrisoarea de garan]ie de participare, documentele de calificare, oferta tehnic\ [i ofert\ financiara, eventualele obiec]ii la contract) [i prezentarea acesteia, potrivit cerin]elor din documenta]ia de atribuire 6. Depunerea ofertei (la sediul autorit\]ii contractante [i ^n termenul limita stabilit de aceasta) [i deschiderea acesteia ^n cadrul sedin]ei de deschidere a ofertelor 7. Solicitarea clarific\rilor de c\tre autoritatea contractant\ [i transmiterea clarific\rilor de catre ofertanti 8. Comunicarea rezultatului procedurii 9. ~ncheierea contractului de achizi]ie public\.

Fiecare etap\ men]ionata mai sus poate ascunde ^ns\ numeroase capcane pentru ofertan]i, o mic\ gre[eala de forma sau de fond putând conduce la eliminarea din competi]ie. Din acest motiv, este esen]iala respectarea cu strictete a tuturor cerin]elor din anun]ul/invitatia de participare, din documentatia de atribuire, precum [i din eventualele clarific\ri transmise/publicate de autoritatea contractant\.

localit\]i [i c\ rela]ia profesorelev s\ nu aib\ de suferit. În acela[i timp îmi doresc, ca [i dumneavoastr\ [i al]i mul]i dasc\li, ca în scurt timp, clopo]elul s\ sune din nou, de ce nu, în mâna acelui om gospodar care a pus prima piatr\ la temelia [colii, pe Aleea Ghica [i curtea s\ fie plin\ de elevi [i cadre didactice care dea lungul timpului au format genera]ii de elevi, ast\zi profesori, medici, ingineri, unii ajunsi pe diverse posturi, directori, primari, ministri.

Visul va deveni realitate!

M-a[ bucura enorm ca lupta politic\ steril\ s\ dispar\ pentru moment, cel pu]in pe plan local.

"S\ ne d\m mâna cu mâna", în

Dac\ aceste cerin]e sunt nejustificate raportat la principiile enumerate mai sus sau la prevederile legale exprese, ofertan]ii pot ^nainta contest\]ii, ^ntr-un termen de 5 sau 10 zile, ^n func]ie de valoarea estimat\ a contractului.

Legisla]ia achizi]iilor publice garanteaz\ ofertan]ilor dou\ niveluri de c\i de atac ^mpotriva autorit\]ilor contractante care nu respect\ reglement\rile ^n domeniu: contesta]ia [i plângerea.

Contesta]iile se pot formula ^n prezent atât ^n fa]a instan]elor de drept comun (tribunale), cât [i ^n fa]a organismului adiministrativ-jurisdic]ional creat special pentru solu]ionarea contesta]iilor din materia achizi]iilor publice, Consiliul Na]ional de Solu]ionare a Contesta]iilor (CNSC).

Pe cale de excep]ie, litigiile privind procedurile de atribuire de servicii [i/sau lucr\ri aferente infrastructurii de transport na]ional sunt de competenta exclusiva a Cur]ii de Apel Bucure[ti.

Deciziile CNSC/hotârârile tribunalelor pot fi atacate cu plângere/recurs la curtea de apel ^n a c\rei raz\ se afl\ sediul autorit\]ii contractante, ^n termen de 10 zile/5 zile de la comunicarea acestora.

Fiecare ofertant, ^n mometul ^n care a decis c\ poate ^ndeplini condi]iile de participare trebuie s\ dea dovad\ de responsabilitate [i disponibilitate la un efort maxim [i putere de munc\, c\ci ofertele vor putea ajunge la mii de pagini de certificate, avize, declara]ii, tabele [i formulare, solicitate ^n documenta]ia de atribuire [i care, trebuie semnate [i stampilate pe fiecare pagina, intr un cuvânt o oferta de not\ maxim\. ~n al doilea rând, concuren]a este acerb\. Licita]iile care ^n urma cu doi ani atrageau doi-trei ofertan]i angreneaz\ ^n prezent opt-nou\ chiar zeci de ofertan]i.

Aceasta competi]ie dur\ a transformat contesta]iile ^ntr-o practic\ comun\, pu]ine fiind procedurile neatacate ^n fa]a CNSC sau a instan]elor competente. ~n timp ce contesta]iile sunt solu]ionate de c\tre CNSC ^ntr-un termen relativ decent, de aproximativ 20 de zile, solu]ionarea plângerilor poate dura pân\ la patru-cinci luni.

C\ile de atac men]ionate suspend\ ^n

black

folosul comunit\]ii [i s\ nu ne d\m la "gioale", atunci când ni se pare c\ freza nu e ^n regul\, culoarea rimelului, parfumul este altul decat cel agreat.

Poate acum suntem la început de drum în acest sens [i m-a[ bucura enorm s\ nu mai consum\m energiile pentru lucruri sterile.

Poate c\ termenul "re^ntoarcere" nu este cel mai potrivit (dar pot fi subiectiv) Consider c\ nici-un moment "nu am plecat" de lâng\ mine, dar în ceea ce prive[te fidelitatea fa]\ de ideile mele, nimeni [i nimic nu o pot zdruncina.

Pân\ data viitoare, S-auzim numai de bine!

Al dumneavoastr\, Florin Marius Caraveteanu, Primarul ora[ului R\cari.

prezent ^ncheierea contractelor de achizi]ie public\, astfel ^ncât ofertan]ii declara]i câ[tig\tori vor a[tepta pân\ la 5-6 luni semnarea contractului [i demararea proiectului.

Acest drum anevoios [i plin de greut\]i, datorate unor mai mari sau mai mici investitori care au avut calitatea de ofertan]i sau solicitan]i ai documenta]iei de atribuire, a fost parcurs ^n cel mai mic am\nunt pentru toate obiectivele de investi]ii derulate de ora[ul R\cari, ^ncepând cu anul 2008 pân\ ^n prezent, proceduri care au avut ca obiectiv final realizarea a cât mai multe investi]ii majore, pentru ^mbun\t\]irea calit\]ii vie]ii locuitorilor ora[ului R\cari. ~n prezent, o astfel de procedur\ a fost initiat\ la nivelul ora[ului R\cari, pentru implementarea primului contract ce reprezint\ acordarea finan]\rii nerambursabile de c\tre Ministerul Dezvolt\rii Regionale [i Turismului, prin Programul Opera]ional Regional 20072013, Axa prioritara 3, Domeniul major de interven]ie 3.4, pentru proiectul -" Reabilitare, modernizare [i extindere a Liceului Teoretic "Ion Ghica " ora[ R\cari, judetul Dâmbovi]a, prin procedura de licita]ie deschis\, ale c\rei oferte au fost depuse la data de 23.07.2010, [i care ^n momentul de fa]\ se afl\ ^n curs de solu]ionare a contesta]iilor depuse de c\tre ofertan]ii, la aceasta procedur\.

Sper\m, ca ^n curând in ora[ul R\cari s\ fie demarate lucr\rile unuia din principalele obiective de investi]ii, obiectiv pentru care executivul autorit\]ii locale a parcurs toate etapele necesare premergatoare semn\rii contractului de finan]are [i a etapelor de implementare, primul pas ^n promovarea acestui proiect fiind f\cut ^n luna martie 2009.

Acest obiectiv de investi]ii, "Reabilitare, modernizare [i extindere Liceul Teoretic Ion Ghica R\cari'", va da acestui l\ca[ de ^nv\]\mânt nota [i prestigiul de care s-a bucurat de peste 50 de ani, va continua s\ dea societ\]ii genera]ii de tineri care vor pune bazele societ\]ii moderne, iar noi, executivul autorit\]ii locale, ne bucur\m ca prin efortul nostru comun depus, am putut contribui la realizarea [i predarea acestui important obiectiv, unei tinere genera]ii dornic\ de afirmare.

SECRETARUL ORA{ULUI R|CARI, jr. Octaviana Ene

±

± ±

De interes cet\]enesc

IULIE 2010

3

±

H O T | R Â R I L E C O N S I L I U L U I LO C A L R | C A R I , A D O P TA T E ~ N { E D I N } A D I N 3 0 . 0 7 . 2 0 1 0 ~n data de 30.07.2010, orele 14:00 s-a desf\[urat [edin]a Consiliului local R\cari la care au participat to]i membrii consiliului.

Proiectele de hot\râri , au fost discutate ^n cadrul Comisiilor de specialitate , dup\ care s-a trecut la discutarea ^n plen.

Domnul pre[edinte de [edin]\, Gavril\ Valentin supune la vot ordinea de zi a [edin]ei, fiind aprobat\ cu unanimitate de voturi.

1. Proiect de hot\râre privind trecerea din domeniul privat al ora[ului R\cari, ^n domeniul public al ora[ului, a imobilului cl\dire [i teren cu denumire {coala Ghergani, jude]ul Dâmbovi]a.

Având ^n vedere c\ imobilul situat ^n ora[ul R\cari, cartier Ghergani, Aleea {colii nr 1, jude]ul Dâmbovi]a, cu destina]ia de {coala veche Ghergani, se afl\ ^n prezent ^nscris ^ntr-un program de reabilitare a unit\]ilor de ^nv\]\mânt prin programul opera]ional regional 2007-2013, aflându-se ^nscris ^n inventarul unit\]ii administrativ-teritoriale ca apar]inând domeniului privat, este necesar a se adopta unele m\suri privind apartenen]a acestui bun la domeniul public al ora[ului R\cari ^n vederea promov\rii acestui proiect ^n faza de finan]are [i apoi implementare. Pentru aceasta, prin adresa ^naintat\ de c\tre MDRT, se solicit\ trecerea din domeniul privat al ora[ului R\cari ^n domeniul public al ora[ului, a cl\dirilor [i terenului ^n suprafa]\ de 7408 mp [i de asemenea ^nscrierea acestor men]iuni ^n cartea funciar\ a ora[ului R\cari. Proiectul de hot\râre propus a fost aprobat ^n unanimitate.

2. Proiect de hot\râre privind aprobarea organigramei Prim\riei ora[ului R\cari conform dispozi]iilor OUG 63/2010.

Având ^n vedere dispozi]iile OUG 63/2010 privind unele m\suri de reducere a cheltuielilor bugetare, precum [i adresele nr 6204/2010 [i 5990/2010 ale institu]iei prefectului Dâmbovi]a privind adoptarea organigramei alc\tuite conform dispozi]iilor legale [i care cuprinde num\rul maxim de posturi la nivelul ora[ului R\cari, structurat pe capitole bugetare.

Proiectul de hot\râre privind organigrama Prim\riei ora[ului R\cari a fost aprobat ^n unanimitate.

3. Proiect de hot\râre privind aprobarea cuantumului taxei de habitat.

Pentru organizarea activit\]ii de salubrizare ^n noile condi]ii [i anume c\ la nivelul jude]ului Dâmbovi]a, a fost desemnat operator unic privind serviciul de salubrizare, la nivelul fiec\rei unit\]i administrativ-teritoriale din jude] se propune prezentul proiect de hot\râre. Una dintre m\surile pentru organizarea serviciului de salubrizare este aprobarea cuantumului taxei de habitat, respectiv 16 lei/lun\/gospod\rie. Având ^n vedere c\ aceast\ hot\râre are caracter normativ la nivelul unit\]ii administrativ teritoriale, este nece-

±

sar a se prevedea efectuarea publicit\]ii acestui proiect de hot\râre conform dispozi]iilor legii 52/2003. Pentru aceasta se propune asigurarea aducerii la cuno[tin]\ public\ prin mediatizare a m\surilor atât ^n presa local\ cât [i c\tre popula]ie prin orice mijloace de publicitate. Dup\ expirarea perioadei de maximum 30 de zile se va promova proiectul de hot\râre spre aprobarea Consiliului local, astfel devenind act normativ obligatoriu pentru locuitorii ora[ului R\cari.

Supus la vot, proiectul privind taxa de habitat este aprobat cu majoritate, domnul Dr\goi Nicolae votând ^mpotriv\.

4. Proiect de hot\râre privind rectificarea bugetului local pe anul 2010.

Având ^n vedere avizul comisiilor de specialitate, comisia economic\ [i comisia administrativ\, prezentul proiect de hot\râre este votat ^n unanimitate.

5. Proiect de hot\râre privind func]ionarea Gr\dini]ei Ghergani, pe perioada implement\rii proiectului “Reabilitare, modernizare [i extindere - {coala Ion Ghica Ghergani”, ^n imobilul sediu administrativ al CAMS R\cari.

Având ^n vedere c\ imobilul situat ^n ora[ul R\cari, localitatea Ghergani, Aleea {colii nr 1, cu destina]ia de {coala Veche Ghergani, se afl\ ^n prezent ^nscris ^ntr-un program de reabilitare a unit\]ilor de ^nv\]\mânt prin POR 20072013, proiect care va avea o perioad\ de implementare de 15 luni de la data semn\rii contractului de finan]are, se propune, deoarece Gr\dini]a Ghergani ^[i desf\soar\ activitatea ^n acest imobil, se impune schimbarea loca]iei acestei unit\]i de ^nv\]\mânt pe perioada derul\rii acestei investi]ii.

Singura loca]ie aflat\ la dispozi]ia executivului care s\ corespund\ normelor de igien\ [i condi]iilor pentru desf\[urarea procesului instructiv-educativ este cl\direa sediului administrativ ce apar]ine CAMS R\cari. Proiectul a fost aprobat ^n unanimitate.

6. Proiect de hot\râre privind desemnarea reprezentantului Consiliului local R\cari, pentru anul [colar 2010-2011, ^n cadrul Consiliului de administra]ie al centrului bugetar Ion Ghica R\cari, persoan\ juridic\ nou ^nfiin]at\. ~n conformitate cu dispozi]iile art 145 al. 6, din legea nr 84/2005, legea ^nv\]\mântului modificat\ [i completat\, consiliul de administra]ie al fiec\rei unit\]i [colare, are ^n componen]\ un reprezentant al Consiliului local, reprezentant care este desemnat prin hot\râre a CL. Având ^n vedere faptul c\ ^ncepând cu data de 1.09.2010, la nivelul ora[ului R\cari a fost ^nfiin]at\ o singur\ unitate de ^nv\]\mânt cu personalitate juridic\, respectiv Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari, care va avea ^n subordine toate unit\]ile [colare din teritoriu, se ini]iaz\ prezentul proiect de hot\râre pentru desemnarea unui membru al CL ^n cadrul Consiliului de administra]ie al Liceului teoretic

“Ion Ghica” R\cari. ~n urma propunerilor avansate, este ales ca membru ^n Consiliul de administra]ie, doamna viceprimar, Craiciu Elena, cu majoritate de voturi. Domnul Dr\goi Nicolae a votat ^mpotriv\ iar domnul Livede Ion s-a ab]inut.

7. Proiect de hot\rare privind aprobarea planului de ap\rare ISU. Supus spre aprobare, acest proiect este votat ^n unanimitate.

8. Proiect de hot\râre privind modificarea prevederilor de buget ca urmare a modific\rii TVA la proiectele pe fonduri europene.

Supus la vot, proiectul este aprobat ^n unanimitate.

9. Informare privind desf\[urarea serviciului de asisten]\ social\ pe semestrul I - 2010. ~n conformitate cu prevederile art.

29, alin.1 din H.G. nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.448/2006 privind protec]ia [i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, Serviciul public de asisten]\ social\ de la nivelul prim\riei, trebuie s\ prezinte semestrial Consiliului local un raport care trebuie s\ con]in\ date referitoare la activitatea asisten]ilor personali ai persoanelor cu handicap grav, precum: - Dinamica angaj\rii asisten]ilor personali; - Modul ^n care se asigur\ ^nlocuirea asistentului personal pe perioada concediului de odihn\, ^n strans\ leg\tur\ cu lipsa sau posibilitatea de dezvoltare a centrelor de tip respiro; - Informa]ii privind num\rul de asisten]i personali instrui]i; - Num\rul de controale efectuate [i problemele sesizate.

Preciz\m c\ ^n conformitate cu prevederile Legii nr. 448/2006 privind protec]ia [i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, rolul Serviciului public de asisten]\ social\, este de a monitoriza ^n condi]ii optime atribu]iile [i obliga]iile care le revin asisten]ilor personali ai persoanelor cu handicap grav, ^n vederea amelior\rii situa]iei acestora, astfel ^ncât ace[tia s\ primeasc\ ^ngrijire special\ la nivelul la care situa]ia lor o cere, pentru satisfacerea ^ntregului lan] de nevoi fizice, personale, sociale [i spirituale ale lor.

Indiferent de vârst\ sau de handicapul cu care se confrunt\ acest segment social, el are dreptul fundamental la autodeterminare [i individualitate, pentru dep\[irea condi]iei de handicap [i a reinsertiei sociale. ~ngrijirile ce li se acord\, pot permite persoanelor cu handicap grav s\ ^[i valorifice poten]ialul fizic, intelectual, spiritual, emo]ional [i social, ^n pofida handicapului de care sufer\. }inând cont de aceste aspecte, la sfâr[itul semestrului I al anului 2010 Serviciul public de asisten]\ social\ raporteaz\ urm\toarele: a) Dinamica ang\j\rii asisten]ilor personali. ~n perioada 01.01.2010 30.06.2010 au fost angaja]i un num\r de 1 asistent personal [i s-a ^nregistrat un num\r de 3 sist\ri ale contractului individual de munc\ al acestora. Dintre sist\rile contractelor de munc\ 3 s-au

black

datorat decesului persoanei cu handicap, iar nici una datorit\ op]iunii acestora pentru primirea unei indemniza]ii lunare conform art. 41, alin.3 din Legea nr.

448/2006 privind protec]ia [i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Nu s-au semnalat alte situa]ii de desfacere a contractului de munc\ al asisten]ilor personali care s\ afecteze negativ starea bolnavului.

La data de 30.06.2010, ^n eviden]ele Serviciului protec]ie social\ din cadrul Prim\riei ora[ului R\cari se afl\ un num\r de 25 persoane cu handicap grav care beneficiaz\ de asistent personal angajat pe baz\ de contract individual de munc\.

Conform evidentelor Serviciului Public de Asisten]\ Social\, rezult\ ca ^n ora[ul R\cari, num\rul mai mare al persoanelor cu handicap grav este ^n general ^n rândul adul]ilor. Handicapul acestora este fie nativ, genetic, fie dobândit c\ urmare a unor traume psihice sau fizice. Cele mai frecvente afec]iuni ^ntâlnite, a c\ror etiologie este de natur\ nativ\ sau genetic\ sunt: oligofrenie, sindrom LangdonDown, distrofie muscular\ progresiv\. Afec]iunile dobândite pe parcursul vie]ii, mai frecvent ^ntâlnite ca urmare a unor traume fizice sau psihice sunt: leucemie acut\, diferite forme de neoplasm, schizofrenie, psihoz\ maniacodepresiv\, hemiplegie, paraplegie, sindrom Alzheimer, boala Parkinson, scleroza ^n pl\ci, polireumatism articular acut. b Modul ^n care se asigura ^nlocuirea asistentului personal pe perioada concediului de odihn\, ^n strans\ leg\tur\ cu lipsa sau posibilitatea de dezvoltare a centrelor de tip respiro.

Referitor la acest aspect preciz\m ca pe raza ora[ul R\cari s-a ^nfiin]at [i func]ioneaz\ un Centru de ^ngrijire [i asisten]\ pentru persoane vârstnice [i persoane cu handicap. ~ntrucât nu sunt condi]ii de ^nlocuire a asistentului personal pe perioada concediului de odihn\ [i nu exist\ nici posibilitatea g\zduirii bolnavului ^ntr-un centru de tip respiro, s-a luat m\sura legal\ de acordare pentru persoana cu handicap grav a unei indemniza]ii echivalente cu salariul net al asistentului personal.

Indemniza]ia echivalent\ cu salariul net al asistentului personal s-a acordat unui num\r de 3 persoane cu handicap grav, iar un num\r de 0 asisten]i personali au beneficiat de concediu de odihn\. c) Informa]ii privind num\rul de asisten]i personali instrui]i.

Preciz\m ca ^n conformitate cu prevederile art. 37, lit. a din Legea nr. 448/2006 privind protec]ia [i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, asisten]ii personali au obliga]ia s\ participe o dat\ la 2 ani la o instruire organizat\ de angajator. Tematica de instruire se stabile[te prin ordin al pre[edintelui Autorit\]ii Na]ionale pentru Persoanele cu Handicap emis ^n termen de 90 de zile de la data intr\rii ^n vigoare a H.G. nr.

268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare

a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protec]ia [i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Pân\ la apari]ia Ordinului mai sus men]ionat s-a procedat la luarea m\surilor administrative [i stabilirea costului acestor instruiri ^n a[a fel ^ncât ^n semestrul al I lea al anului 2010 s\ poat\ fi cuprin[i la cursuri cel pu]in jum\tate din asisten]ii personali afla]i ^n eviden]a Prim\riei ora[ul R\cari. Cu prioritate ^n anul 2010 vor fi instrui]i cei care nu au mai participat la astfel de cursuri de formare profesional\ pân\ ^n prezent, preponderent cei cu care mai au pân\ la vârsta de pensionare [i cu studii medii ^n vederea ob]inerii atestatului de asisten]i personali, persoane cu handicap. d) Num\rul de controale efectuate [i problemele sesizate.

Verific\rile efectuate de c\tre asisten]ii sociali din cadrul Serviciului Public de Asisten]\ Social\, ^n semestrul I al anului 2010 au vizat urm\toarele aspecte: modul ^n care sunt ^ndeplinite obliga]iile contractuale ale asistentului personal, evaluarea social\ [i psihologic\ atât a asistentului personal cât [i a persoanei cu handicap grav, ^n vederea angaj\rii asistentului personal ^n baza contractului individual de munc\, conform Legii nr.448/2006 privind protec]ia [i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, sau pentru primirea unei indemniza]ii lunare. ~n urma anchetelor sociale efectuate la domiciliul persoanelor cu handicap nu au fost sesizate probleme deosebite. ~n cursul primului semestru au fost controlate la domiciliu un num\r de 8 persoane cu handicap grav din totalul de 45 persoane, care nu au sesizat aspecte negative legate de activitatea asistentului personal dar [i-au manifestat dorin]a ca societatea s\ fie mai deschis\ la problemele lor, ^n special privind socializarea, integrarea ^n [colile normale [i cele speciale.

Alte servicii de care beneficiaz\ persoanele cu handicap: 1. Indemniza]ie lunar\ pentru persoanele cu handicap grav care opteaz\ pentru aceast\ form\ de protec]ie ^n locul asistentului personal. Men]ion\m ca ^n semestrul I al anului 2010 s-au ^nregistrat un num\r de 1 caz de acordare a indemniza]iei pentru persoanele cu handicap grav sau pentru reprezentan]ii legali ai acestora, num\rul total fiind de 20 de indemniza]ii.

2. Ajutoare de urgen]\: s-au acordat ^n conformitate cu prevederile legale privind acordarea ajutoarelor de urgen]\ ^n cazul decesului persoanelor cu handicap grav sau a rudelor de gradul I al acestora. Au fost acordate familiilor ^n cauz\, ajutoare de urgen]\ ^n sum\ de 5775 lei.

10. Diverse.

Au fost discutate probleme curente ale vie]ii ^n comunitate. S-au f\cut propuneri pentru ^mbun\t\]irea acesteia.

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

±

±

±

4

Actualitate

IULIE 2010

A FOST SEMNAT CONTRACTUL DE FINAN}ARE A PROIECTULUI DE MODERNIZARE {I EXTINDERE A SISTEMELOR DE AP|-CANAL ~N PREZEN}A PREMIERULUI EMIL BOC La sala mare a Prefecturii, a fost semnat, contractul de finan]are pentru Proiectul de modernizare [i extindere a sistemelor de ap\ [i canalizare , proiect ^n valoare de 140 milioane de euro.

La eveniment au participat primul ministru Emil Boc [i Laszlo Borbely, ministrul Mediului, oficiile de gazde fiind f\cute de Florin Popescu, pre[edintele Consiliului Jude]ean [i de prefectul Iancu Caracota. Au mai fost prezen]i deputa]ii PD-L Dumitru George [i Iulian Vladu, Mihai V\dan - director general al A.P.D.R.P., Gabriel Boriga - primarul Municipiului Târgovi[te, primari de comune [i ora[e, precum [i reprezentan]ii institu]iilor descentralizate.

Pre[edintele Florin Aurelian Popescu a f\cut o scurt\ prezentare a proiectului ^n valoare de 140 milioane de euro, din care 107 milioane de euro sunt fonduri

europene nerambursabile, 16 milioane contribu]ia Guvernului României [i cate 2,5 milioane de euro cofinan]are din partea C.J. Dâmbovi]a [i Companiei de Ap\ Târgovi[te - Dâmbovi]a S.A. Cuvinte de apreciere la adresa celor care au ini]iat proiectul a avut [i ministrul Laszlo Borbely, dup\ care a semnat contractul de finan]are al\turi de pre[edintele Florin Popescu [i ing. Radu Vasilescu, directorul general al Companiei de Ap\.

Primul ministru al României, domnul Emil Boc, a atras aten]ia asupra respect\rii termenelor de execu]ie [i a procedurilor, precizând c\ absorb]ia fondurilor comunitare este esen]ial\ pentru redresarea economic\.

Desigur c\ [i locuitorii din ora[ul R\cari vor beneficia de aceste programe. Vom reveni!

Programul primelor 3 etape ale Ligii a IV-a!

V\ prezent\m programul primelor trei etape ale noului sezon de Liga a IV-a, care va debuta pe 7 august.

Etapa 1 - Sâmb\t\, 7 august, ora 11.00 CS R\cari - Utchim G\e[ti PAS Pucioasa - FC Potlogi Atletic Fieni - Gloria Cornesti AS Doicesti - Petrolul Targoviste Gaz Metan Finta - Comertul Viisoara Vointa Persinari - Flacara Moreni FC Contesti - Tisenmetal Colibasi Avantul Produlesti - Luceafarul Darmanesti Bradul Moroieni - GSA Nucet Etapa a 2-a - Sâmb\t\, 14 august, ora 11.00 Petrolul Târgovi[te - CS R\cari Gloria Cornesti - AS Doicesti Flacara Moreni - Atletic Fieni FC Potlogi - Vointa Persinari

±

Luceafarul Darmanesti - PAS Pucioasa Tisenmetal Colibasi - Avantul Produlesti Comertul Viisoara - FC Contesti Bradul Moroieni - Gaz Metan Finta GSA Nucet - Utchim Gaesti Etapa a 3-a - Sâmb\t\, 21 august, ora 11.00 FC Contesti - Bradul Moroieni Avantul Produlesti - Comertul Viisoara PAS Pucioasa - Tisenmetal Colibasi Vointa Persinari - Luceafarul Darmanesti Atletic Fieni - FC Potlogi AS Doicesti - Flacara Moreni CS R\cari - Gloria Corne[ti Utchim Gaesti - Petrolul Targoviste Gaz Metan Finta - GSA Nucet Etapa a 4-a se va desf\[ura mar]i, 24 august.

VREMEA ~N R|CARI PROGNOZA METEO PE 14 ZILE

cyanmagentayellowblack

±

De interes cet\]enesc

IULIE 2010

5

BACALAUREATUL EXAMENUL MATURIT|}II Examenul cel mai u[or din lume R\spunde acestor 8 întreb\ri u[oare...

Ca s\-l treci trebuie s\ r\spunzi corect la 4.

1) Cât a durat r\zboiul de 100 de ani?

2) Ce ]ar\ fabric\ faimoasele p\l\rii de Panama?

3) De la ce animal se ob]in corzile de instrumente cu coard\, numite [i ma]e de pisica în spaniol\?

4) În ce lun\ s\rb\toresc ru[ii Revolu]ia din octombrie?

5) Cu ce sunt f\cute pensulele cu p\r de c\mil\?

6) Dup\ ce animal au fost denumite Insulele Canare?

7) Care era numele regelui George VI? 8) Ce culoare are cutia neagr\ a avioanelor?

Examenul de bacalaureat este examenul maturit\]ii.

Anul acesta parc\, prin seriozitatea de care s-a dat dovad\ ^n pregatirea [i organizarea lui este pe calea cea bun\ [i anume ^n a reprezenta cu claritate un examen al maturit\]ii. De la Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari, s-au ^nscris 61 de candida]i din care au reu[it 46.

Procentul de promovare este de 75%, asigurând liceului locul 9 din 30 unit\]i liceale. Cea mai mare medie (9,46) a fost ob]inut\ de Sandu Ioana C\t\lina proasp\t admis\ la Facultatea de Jurnalism (Valahia Târgovi[te) Media la examenul de bacalaureat pe liceu este de 8.2 [i comparativ cu 2009 (8.15), 2008 (8.43), 2007 (8.13), s-ar putea concluziona c\ este constant\ [i se situeaz\ deasupra nivelului de mediocritate c\tre foarte bun. La examenul pentru ob]inerea atestatului la informatic\, care se adreseaz\ absolven]ilor de la clasa de matematic\-informatic\, to]i cei 26 de candida]i au ob]inut atestatul cu note mari. Rezultatele ob]inute de absolven]i ne dau un sentiment de bucurie cu atât mai mult cu cât reprezint\ o frumoas\ carte de vizit\ pentru munca depus\ aici. Tot ^n aceast\ var\ am f\cut

BIBLIONET - LUMEA ~N BIBLIOTECA MEA Biblionet este un program de cinci ani care le va facilita românilor accesul gratuit la informa]ie, prin dezvoltarea unui sistem de biblioteci publice moderne în România. Prin cursurile de formare [i tehnologia furnizat\, Biblionet va ajuta bibliotecile s\ asigure servicii în comunit\]ile locale sub forma unui parteneriat între IREX, Asocia]ia Na]ional\ a Bibliotecarilor [i Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), autorit\]ile locale [i na]ionale [i bibliotecile din ]ar\. Pentru a-[i atinge acest obiectiv, Biblionet se va concentra pe patru componente principale ale programului:

Director Prof. Alionte Aurica

Albert Einstein Gânduri [i vorbe

R\spunsurile la ^ntreb\rile de mai sus le ve]i g\si la pagina 6

- Stia]i c\ pe[tera Vântului este cea mai lung\ pe[ter\ din România? Are 50 km.

- Stia]i c\ pe[tii de ap\ s\rat\ beau ap\, iar cei de ap\ dulce nu?

- Stia]i c\... Einstein nu a putut vorbi fluent pân\ la vârsta de nou\ ani? P\rin]ii lui credeau c\ ar putea fi retardat.

- Stia]i c\ o persoan\ râde în medie de circa 15 ori pe zi?

- Stia]i c\ Ciad e o ]ar\ din Africa cu acela[i steag ca al României?

- Stia]i c\ din veninul cobrei, cel mai veninos [arpe din lume, se ob]ine antidotul pentru mu[c\turile de [arpe?

- Stia]i c\ ora[ele ocup\ doar 2% din suprafa]a p\mântului dar consum\ 75% din resurse?

^nscrieri pentru clasa a IX-a, num\rul candida]ilor admi[i fiind de 92, din care 30 de elevi la mate-info [i 60 la filologie. Doi candida]i au fost repartiza]i pe locurile rezervate pentru rromi.

Mediile de admitere s-au situat peste nota 7.63 la matematic\-informatic\ [i peste 6.07 la clasele de filologie.

- "Când stai lâng\ o fat\ dr\gu]\ dou\ ore, ele par dou\ minute. Când stai pe o plit\ încins\ dou\ minute, ele par s\ fie dou\ ore. Aceasta este relativitatea."

- "Gravita]ia nu poate fi f\cut\ responsabil\ pentru oamenii care se îndr\gostesc."

- "Educa]ia este ceea ce r\mâne dup\ ce cineva a uitat tot ce a înv\]at la [coal\."

- "Numai dou\ lucruri sunt infinite: universul [i prostia uman\, iar despre primul nu sunt sigur."

- "Imi reamintesc de o sut\ de ori în fiecare zi c\ via]a mea interioar\ [i exte1.FACILITAREA ACCESULUI PUBLIC LA INFORMA}IE: Înfiin]area unei re]ele de biblioteci cu calculatoare cu acces public (CAP): Biblionet va sprijini cu prec\dere acele biblioteci care î[i stabilesc ca prioritate accesul public la informa]ie [i demonstreaz\ disponibilitatea de a-[i asuma o parte din costurile implicate în amenajarea unor noi centre cu calculatoare publice [i internet. Biblionet va facilita accesul gratuit la informa]ie pe întreg teritoriul României.

2.PREG|TIREA BIBLIOTECARILOR DIN BIBLIOTECILE PUBLICE: Furnizarea de servicii de formare pentru bibliotecari. Partenerii Biblionet vor elabora materiale de formare [i vor crea un sistem de preg\tire profesional\ care s\

rioar\, depind de munca altor oameni, vii sau mor]i, [i, de aceea, trebuie s\ m\ str\duiesc s\ dau în aceea[i masur\ în care [i primesc."

- "Dac\ teoria mea a relativit\]ii se dovede[te de succes, Germania va spune c\ sunt german, iar Fran]a va declara c\ sunt cet\]ean al lumii. Dac\ teoria mea se va dovedi neadevarat\, Fran]a va afirma c\ sunt german, iar Germania va declara c\ sunt un evreu."

- "De când matematicienii au ^nv\dat teoria relativit\]ii, nu o mai în]eleg nici eu."

- "Mintea uman\ trebuie s\ construiasc\ mai întâi forme, independent, înainte de ale g\si pe acestea în lucruri."

- "Aceste gânduri nu îmi vin în nici o formulare verbal?. Rar de tot gândesc în cuvinte. Vine un gînd, [i eu încerc s\ îl exprim în vorbe."

- "Fiecare dintre noi viziteaz\ P\mântul involuntar [i f\r\ invita]ie. Pentru mine este suficient s\ m\ mir de misterele sale."

- " Sunt dou\ feluri de a-]i tr\i via]a: unul este s\ crezi c\ nimic nu este mira-

îi ajute pe bibliotecari s\ introduc\ noi servicii [i s\ dezvolte inova]ia în sistemul de biblioteci publice. Cursurile de formare îi vor ajuta pe bibliotecari s\ devin\ exper]i în adaptarea noilor tehnologii la nevoile.

3.PROMOVAREA VALORII BIBLIOTECILOR PENTRU COMUNIT|}I: Parteneriat cu Asocia]ia Na]ional\ a Bibliotecarilor [i Bibliotecilor Publice (ANBPR). Biblionet va consolida ANBPR, ajutând asocia]ia s\ creeze structuri administrative durabile care s\ poat\ r\spunde nevoilor în continu\ schimbare ale bibliotecilor moderne [i care s\ ofere în viitor servicii relevante bibliotecarilor din întreaga ]ar\.

4. ASIGURAREA SPRIJINULUI GUVERNAMENTAL:

col; cel\lalt este s\ crezi c\ totul este un miracol."

- "Nu te îngrijora de dificult\]ile tale la matematic\. Te asigur c\ ale mele sunt mai mari."

- "Un motiv pentru care matematica este mai stimat\, considerat\ deasupra tuturor [tiin]elor, este c\ legile ei sunt absolut sigure [i indiscutabile, în timp ce cele ale altor [tiin]e sunt într-o m\sur\ supuse disputelor [i în pericol constant de a fi modificate de c\tre noi descoperiri.”

- "In fa]a lui Dumnezeu, noi suntem la fel de în]elep]i - la fel de nebuni.”

- “Cel mai frumos lucru pe care îl putem experimenta este misterul. El este sursa artei [i [tiintei adev\rate.”

- “Uneori unii pl\tesc cel mai mult pentru lucruri pe care al]ii le primesc pe nimica.”

- “Nu [tiu cu ce arme se vor lupta în al treilea R\zboi mondial, dar în al patrulea R\zboi mondial se vor bate cu be]e [i cu pietre.”

- "Marile spirite întotdeauna au întâmpinat opozi]ii violente din partea mediocrit\]ii. Ultimii nu pot s\ în]eleag\ când cineva nu se aliniaz\ f\r\ a se gândi la prejudec\]ile ereditare, ci în mod onest [i curajos î]i folose[te inteligen]a.”

Implicarea administra]iei în vederea adapt\rii politicilor publice. Pentru a spori impactul investi]iei în tehnologie pentru bibliotecile publice, partenerii Biblionet vor depune eforturi pentru a promova relevan]a [i importan]a tot mai mare a bibliotecilor în societatea româneasc\ actual\ [i nevoia de angajare a resurselor corespunz\toare noului rol al bibliotecilor.

Pentru mai multe detalii accesati site-ul www.biblionet.ro, sunati la nr de tel 0245.658680 sau puteti vizita biblioteca "ION GHICA "Racari unde bibliotecarul va poate acorda asistenta necesara .

V| A{TEPT|M PENTRU A PATRUNDE ~N LUMEA MAGIC| A INTERNETULUI! Bibliotecar, Dobre C\t\lina Mariana

6

De interes cet\]enesc

AFL|M DE LA CAMERA AGRICOL| LOCAL| - R|CARI

Cultura verzei [i d\un\torii acesteia Dintre culturile de legume, varza timpurie [i de toamn\, ocup\ mari suprafe]e. Pe parcursul celor trei luni de la r\s\rire [i pân\ la recoltare ea este atacat\ de un num\r mare de d\un\tori care produc importante pagube. Astfel: Musca verzei, d\unator în stadiul de larv\ atac\ r\d\cina din care nu r\mân decât ni[te fibre celulozice. Infestarea culturii are loc imediat dup\ plantare chiar [i în faza de r\sad, când zona coletului este înc\ verde. Atacul devine evident dup\ 30-40 de zile de la plantare prin ofilirea plantelor [i uscarea lor total\. La varza timpurie frecven]a atacului poate atinge valuri de 30-35 % la un num\r de 4-8 larve pe plant\.

Coropi[ni]a cauzeaz\ pierderi de 8-10% la r\saduri, imediat dup\ plantare, prin distrugerea rad\cinilor sau sec]ionarea tulpinilor în zona coletului. Atacul se manifest\ în cultur\ în primele 12-15 zile de la plantare.

Melcul de gr\din\ produce atacuri în vetre, pe terenuri umede [i u[or umbrite, perforând aparatul foliar. Se prezint\ sub form\ de larv\ [i adult, ambele forme fiind nocturne. Se combate cu Mesurol 4G în doz\ de 3-6 kg/ha administrat seara pe sol în zonele de atac, f\r\ încorporare.

Buha Verzii se manifest\ ca d\un\tor în stadiul de larv\. Femelele depun ouale

pe partea inferioar\ a frunzelor, care este format\ din 40-200 oua. Larvele tinere sunt sensibile la pesticide ca Fâstâc Ioec, în concentratie de 0,02% (2 ML/10 litri ap\), Ekauxs 0,1%, Sinoratox 35 EC, Actellec 50 EC – 0,15%, etc.

Puricii de pamânt se manifest\ în stadiul de larv\ [i adult, în general în anii c\lduro[i [i seceto[i. Larvele se dezvolt\ în nervurile principale ale frunzelor [i ale tulpinilor, ajungând pâna la nivelul r\d\cinilor. Adul]ii afecteaz\ aparatul foliar pe care produc leziuni circulare când atacul intervine imediat dup\ plantare, r\sadurile î[i pierd în totalitate aparatul foliar.

Paduchele cenu[iu al verzei. Se adun\ ^n colonii aglomerate pe ambele fe]e ale frunzelor. Atac\ atât ca larv\ cât [i ca adult, ambii fiind rezisten]i la temperaturile sc\zute. Atacul se manifest\ de regul\ în vetre bine delimitate, iar în lipsa unor m\suri adecvate de combatere poate deveni generalizat.

Fluturele alb al verzei afecteaz\ culturile prin distrugerea aparatului foliar f\r\ ca larvele s\ patrund\ în interiorul c\p\]ânii. Larvele sunt vernil, de 20-30 mm lungime acoperite de peri albi sidefii. Frecven]a atacului atinge în cultur\ 8-10% la un num\r de 1-2 larve pe plant\. Înainte de aplicarea tratamentului studia]i cu aten]ie recomand\rile f\cute de produc\torul insecticidului folosit.

Inginer Toporas V.

ALF|M DE LA SERVICIUL IMPOZITE {I TAXE LOCALE, PENTRU DUMNEAVOASTR|, URM|TOARELE: Persoanele care au ^ntocmit acte de succesiune, de vânzare- cump\rare de proprietate, de dobândire de mijloace de transport, sunt obligate s\ depun\ aceste acte la serviciul ITL, ^n vederea lu\rii ^n eviden]\ [i a impozit\rii ^n termen de 30 zile de la ob]inerea acestora.

Pentru ^nscrierea unui autoturism ^n eviden]ele fiscale sunt necesare urm\toarele acte: copie carte identitate;

Plata prin card a taxelor [i impozitelor locale ~n acest moment, se pot face pl\]i cu cardul la Prim\ria ora[ului R\cari la serviciul ITL ^ntre orele 8:00-16:30.

Plata se poate face cu orice card, fie el de debit sau credit, emis de c\tre orice banc\.

Tot procesul se deruleaz\ electronic, securitatea datelor fiind 100% asigurat\, pentru ca datele de identificare ale cardului sau cele legate de conturile

Verific\ r\spunsurile la intrebarile de la pagina 5.

Cât a durat r\zboiul de 100 de ani?

- A durat exact 116 ani Ce ]ar\ fabric\ faimoasele p\l\rii de Panama?

- Se fabric\ în Ecuador.

De la ce animal se ob]in corzile de instrumente cu

IULIE 2010

BIROUL DE ASISTEN}| SOCIAL| NE INVORMEAZ| AJUTOR SOCIAL - DOAR PENTRU CEI CARE AU DREPTUL {I ~NTRUNESC CONDI}IILE LEGII 416/2001 Sub aceast\ deviz\ Serviciul Public de Asisten]\ Social\ din cadrul Prim\riei ora[ului R\cari, a constituit un colectiv, din care au facut parte, As. Soc. Tudor Ion, Ref. Barbu Cristina [i Ref. Bucur Ancu]a, care ^n perioada mai-iunie 2010, au efectuat anchete sociale, la domiciliul celor care se aflau ^n eviden]e ca beneficiari de ajutor social, ^n vederea constat\rii situa]iei materiale [i financiare.

Pe parcursul acestei ac]iuni, sau constatat urm\toarele aspecte: - Familii sau persone singure care realizau venituri, venituri pe care nu le au declarat deoarece dep\[eau cuantumul de acordare a ajutorului social; - Familii sau persoane singure, care aveau autoturisme ^n folosin]\; - Familii sau persoane singure, care aveau bijuterii sau alte bunuri care nu erau de strict\ necesitate a[a cum prevede legea; - Declara]ii mincinoase privind componen]a familiei (membrii de familii care aveau pensie sau salariu);

~ncepând cu data de 03 iulie 2010 nu se mai acord\: - trusoul pentru nou-n\scut ^n cuantum de 150 lei; - acordarea aloca]iei pentru fiecare dintre primii 4 copii n\scu]i vii, ^n

- Familii sau persoane singure, care nu au depus ^n termen adeverin]ele de la AJFOM sau nu au re^noit certificatele medicale, care atestau incapacitatea temporar\ de munc\. ~n urma celor constatate, colectivul a propus ^n anchetele sociale, m\suri de ^ncetare a acord\rii ajutorului social pentru cei care au ^nc\lcat prevederile Legii 416/2001, situa]ia final\ ar\tând astfel: - Num\r de dosare verificate - 148; - Numar de dosare ^ncetate - 62; - Numar de dosare r\mase ^n plat\ 86 din care scuti]i 56 [i ap]i de munc\ - 29

cuantum de 230 lei (indemnizatie de na[tere); - acordarea sprijinului financiar la constituirea familiei, reprezentând echivalentul ^n lei a 200 de euro; Pentru na[terile survenite, precum [i pentru c\s\toriile ^ncheiate pân\ la data de 03.07. 2010 se poate face solicitatare pân\ la data de 31 august 2010 As. Soc. Ion Tudor

copie act dobândire autoturism; copie carte de identitate autoturism; fi[\ de ^nmatriculare.

Pentru radierea unui mijloc de transport sunt necesare urm\toarele: Viz\ de la Prim\rie pe fi[a de ^nmatriculare; Certificat fiscal ; Impozitul achitat la zi.

Pentru neplata impozitelor [i taxelor Agent sef, Poli]ia comunitar\, se percep major\ri de ^ntârziere ^n Chi]ulescu Dumitru cuantum de 0,1% pe zi ^ntârziere. ~n noaptea de 28/29. 06.06.2010 Ag. Gheorghe Ionu] din cadrul biroului Poli]iei comunitare ^n colabobancare nu vor fi stocate nic\ieri. rare cu Ag. principal Simion D. din cadrul biroului Ordine Public\ al Poli]iei ora[ului R\cari au prins ^n flagrant doi tineri de circa 20 de ani [i anume I.A din R\cari [i RC din Conte[ti ce prin t\iere au sustras aproximativ 3 metri liniari de ]eav\ din fier ce proteja cablul de fibr\ optic\ fiind afectat [i acesta ^n zona podului Ghergani de peste râul Ilfov\]. Cei ^n cauz\ sunt cerceta]i ^n stare de libertate de c\tre organele abilitate.

coard\, numite [i ma]e de pisica în spaniol\?

- Se ob]in de la oi [i cai. În ce lun\ s\rb\toresc ru[ii Revolu]ia din octombrie?

- O s\rb\toresc în noiembrie.

Cu ce sunt f\cute pensulele cu p\r de c\mil\?

- Sunt f\cute cu p\r de veveri]\.

Dup\ ce animal au fost denumite Insulele

POLI}IA COMUNITAR| V| COMUNIC|

Prindere ^n flagrant

Canare?

- Au fost denumite dupa câine, de la canis în latin\.

Care era numele regelui George VI? - ALBERTO Ce culoare are cutia neagr\ a avioanelor?

- Este portocalie.

Nu-mi spune c\ l-ai trecut!

Trimite-l prietenilor t\i cei mai inteligen]i.

Pe data de 20 iulie ac. am primit vizita dl Nicholas Childs, membru al corpului de voluntari, profesori americani care ^n cadrul unui contract va ^nv\]a vreme de 2 ani limba englez\ pe copiii din ora[ul R\cari. La prim\rie a fost ^ntâmpinat de dl primar, Marius Carave]eanu [i de alte personalit\]i din localitate. Ii ur\m [edere pl\cut\ la noi ^n localitate [i succes ^n activit\]iile cu copiii.

Agent, Poli]ia comunitar\, Gheorghe Ionu]

cyanmagentayellowblack

Actualitate

IULIE 2010

În cursul lunii iunie 2010, România a fost greu încercat\ de valul de inunda]ii care a m\turat nemilos agoniseala oamenilor.

Aproape c\ nu a r\mas provincie româneasc\ care s\ nu sufere de pe urma apelor greu de st\vilit. Dintre toate, cele mai afectate au fost Moldova [i zona de nord a Dobrogei, Tulcea. {i de aceast\ dat\ locuitorii din ora[ul R\cari au dovedit solidaritate, r\spunzând dup\ posibilit\]i la ac]iunea de colectare a ajutoarelor. A fost alc\tuit un comitet de sprijin din voluntari, care a lucrat în 3 ture, câte 12 ore/zi inclusiv sâmb\t\ [i duminic\. Spa]iul de depozitare a fost stabilit la sala de festivit\]i iar Poli]ia comunitar\ a asigurat paz\ în fiecare noapte. Mul]umim pe aceast\ cale doamnelor: Dinu Elena, Alionte Aurica, Modrogeanu Ariadna, Filip Marieta, Tofan Madalina, Vasile Rodica, Cotun Alina, Cristea Daniela, Sima Nicoleta, Stan Verona, Naimescu Anda, Ene Mariana, Matei Alexandra, Bucur Cristina, Logofatu Violeta si domnilor Grigorescu Traian, Fasco Ion, Vasile Ion si Modrogeanu Adrian.

Au fost colectate urm\toarele cantit\]i de ajutoare: 11 tone de cereale (porumb [i grâu); 27 de saci de cartofi; alimente de strict\ necesitate (ulei, zah\r, m\lai, orez, fasole, fidea, gemuri, bulion, dulciuri), lenjerie, paturi, pl\pumi, perne, covoare (29 de saci); saltele (6 buc\]i); 4000 litri de ap\ plat\; un televizor, un aragaz cu butelie înc\rcat\; o canapea, 4 u[i [i 16 ferestre; cutii cu vesel\ (9 buc\]i); înc\l]\minte [i juc\rii; detergen]i, 450 RON. Urm\toarelor persoane, care au sprijinit aceast\ ac]iune le mul]umim în numele locuitorilor din zona Tulcea ... care ne-au primit cu c\ldur\ [i deosebit\ recuno[tin]a.

Este momentul s\ amintim aici gestul umanitar al celor care au înso]it transportul de aproximativ 18 tone [i anume: prof. Craiciu Elena, Dan Cristea-[ofer, Ruben Dumitru, Niculae Constantin, Alin Constanta si Madalin Onea [i Vasile Valentin din Ghimpa]i.

Iat\ lista celor care au r\spuns apelului nostru din localitatea Ghergani: PRIMAR, MARIUS CARAVETEANU, VI{AN ION, TUDOR ION {I PR. VLADA STEFAN, MARCU AUREL, MATEI RADA, PETRE MARIA, ONICA SILVIA,

COJOCARU, TUDORACHE, IAMANDI MARIN, TRANDAFIR ALEXANDRA, TRANDAFIR TATIANA. Din localitatea Mavrodin: RADU VALERIU, CRISTEA MARIANA, STOIAN MARIA Din localitatea R\cari: MATEI LUCICA, ENE MARIANA, MICU MARIAN, PESCARU GABRIEL, CAZACU ANA, ACHIM ION, GRIGORE TRAIAN, DOBRE CATALINA, IONESCU CORNELIA, ION IRINA, STAN VERONA, CHITULESCU GHEORGHE, ALIONTE AURICA, DINCULESCU CONSTANTIN, ANDREI ION, TOFAN MADALINA, GEOANA CRISTINA, GEOANA MARIA, T|NASE CONSTANTIN, PREDA GHEORGHE, MIRCEA AURELIAN, CONSTANTIN ILIE, ANASON ANETA, VASILE EMIL, BERDAN AURELIA, RODOVANOVICI VALERIA, COTUN ALINA, IORDACHE OLGA, P|UN GRINDE{ IONIC|, CAZACISIN EMIL, TUDOR VALERIA, NITOI CRINA, SFECLA ALEXANDRU, NICULESCU ELENA, CALOIAN CONSTANTINA, TUDOSE IONIC|, CAZACU ELENA, C|PRI}A PETRICA, ENACHE CORNELIA, ENE MARIANA (PRIM|RIE), FILIP MARIETA, TUDOSE MARIA, ILIE GEORGIAN, MIRCEA RALUCA, POROJAN NICOLAE, ANASON NICOLAE, VASILE CONSTANTIN, GOZU ELENA, NAUMESCU ANDA, MODROGEANU ARIANDA, MITROI SORINA, SOFICA MIHAI, PESCARU ANDRADA, SANDU ELENA, VASILE RODICA, BR|ILEANU ALINA, VASILE LAUREN}IU, STANCU AURELIA, MARGARIT OTILIA, ION DANIELA, ACHIM MARIA, ACHIM LILIANA, PANDELE MIHAELA, LOGOFATU VIOLETA, ALBULE} ALEXANDRINA, GHI}ULESCU MONICA, CONSTANTINESCU SERGIU, DINCA FRUSINA, IONESCU C., COJOCARU, CHI}ULESCU MONICA, P|UN ANDREI {I DINC| FLORIN Din localitatea Ghimpa]i: MIRCEA VALENTIN, GAVRIL| VALENTIN, STEFAN MARIN, SERBANESCU GHEORGHE, TANASE VASILE, STERIAN FLOAREA, BARBU ANICA, VOICU ION, POPA TINCA, TANASE ALEXANDRU, GAVRILA GHEORGHE, GHEORGHE R ANICA, MIRCEA ALEXANDRU, PLETEA NICOLAE, STOICA GH ION, POPA MARIN, STIRBU VALENTIN, DUMITRU S ION, CANGA ION, LIPANEANU GHEORGHITA, DUMITRU N ION, LEANCA ANICUTA, GRIGORE LINA, MIHAI M GHEORGHE, SERBAN MIHAI, GHEORGHE MARIA, GHEORGHE VICTORIA, BARBU ALEXANDRA, DRAGOI NELU, DUMITRU S CONSTANTIN, GRIGORE M GHEORGHE, UNGUREANU CONSTANTIN, MIRCEA GHEORGHE, CRISTEA MARIA, NICOLAE DUMITRU, GROZAVU ALEXANDRA, GIOANA GHEORGHE, STERIAN STEFANA, MARIN NICULINA, TANASE MIHAI, GAVRILA SMARANDA, STEFAN ELISABETA, VLAD CONSTANTIN, GAVRILA MARIN, SERBAN NICULINA, IORDACHE CONSTANTA, BADICA ANICA, BADICA DORU, BADICA GHEORGHITA, GAVRILA VASILE, DUMITRU ANICA, GHEORGHICEANU VASILE ,TRANDAFIR DUMITRU , GHEORGHE MARIA, MOCANU SERBAN, GAVRILA GH MARIN, MARIN I MARIA, LEMNARU VASILE, ION GH NICOLAE , POPA CRISTI, ALECU ALEXANDRU, VASILE CRISTI, ILIE GICA, DRAGOI MARIN, MIHAI ELISABETA, NICOLAE V MARIA, LEMNARU DUMITRU, VASILE SMARANDA, GHEO-

RGHE VERONA, MARIN VICTORIA, STERIAN NICOLAE, DUMITRU I VASILE, MARIN C MARIN, BARBU NICOLAE, BURTAN ALEXANDRU, LEMNARU VASILE, MIHAI ELENA, CIOBANU GHEORGHE, TANASE VASILICA, TANASE MARIA, GAVRILA IANCU, STOICA VASILE, SERBAN FLOAREA, STERIAN ELENA, SERBAN IOANA, TANASE MARIA, TANASE C GHEORGHE, POPA N VASILE, MARGARIT ALEXANDRU, NITA A VASILE, ION D SERBAN, MIHAI VASILE, NITA ELENA, MIHALACHE SOFIA, CAPRA MIHAI, PAUN NINETA, MANEA DUMITRU, NICOLAE CONSTANTIN, IORDACHE ION, MIHAI GHEORGHE, ION D MARIN, MIRCEA IOANA, CRISTEA MARIA, NICOLAE VASILE, GAVRILA AUREL, GAVRILA NICOLAE, DRAGOI IOANA, UNGUREANU MARIN, CARJAN GHEORGHITA, DUMITRU I MARIN, RADU V ELENA, TANASE CHIRIAC, PAUN MARIA, RADU NICOLAE, GAVRILA CONSTANTA, DUMITRU CONSTANTIN, STEFAN FRUSINA , GHEORGHICEANU MARIN, DUMITRU I NICOLAE, RIZEA ION, VASILE IOANA, UNGUREANU VASILE, STOICA CONSTANTIN, LEMNARU DUMITRU, TUDORACHE ION, DUMITRU ELISABETA, IORDACHE VASILE, IORDACHE SERBAN, DUMITRU NICOLAE, IOANA ROSU, STEFAN A ION, MIRCEA VICTORIA, STERIAN FLOAREA, GHEORGHE GHEORGHE, MARIN GEORGICA, STROIESCU ION, SERBAN VICTOR , SERBAN DUMITRA, TANASE LUCIA, BADEA LAURA, MARIN ION, TANASE ELEONORA,

cyanmagentayellowblack

7

GHEORGHE GHEORGHITA, MIRCEA VASILICA, MIRCEA VALENTIN, CORCODEL ANA, EFTENIE ANA, SERBAN JANA, STOICA DUMITRU, TANASE ION, CRISTEA GHEORGHE, STIUBEA DUMITRU, STEFAN A GHEORGHE, GAVRILA MARIA, TANASE ELENA, BADICA A IOANA, MARIN NICOLAE, MARIN TANASE, TANASE VASILICA, MIRCEA CONSTANTA, NICOLAE MIHAI, SERBAN GHEORGHE , GAVRILA MARIA, ANGHELACHE ELENA, PLETEA SERBAN, MOCANU NICOLAE, CRISTEA ION, VOICU ION, PLETEA MARIA, SAVU VASILICA, LIS GHEORGHE, NITA JANA, BARBU CHIRIAC, BARBU MIRCEA, DUMITRU I NICOLAE, STERIAN A IOANA, BARBU RETA, NITA ANGELA, GAVRILA CONSTANTIN, CONSTANTIN IOSIF, MOCANU MARIA, DUMITRU LEANCA, COSTACHE VIORICA, VOICU CONSTANTIN, UNGUREANU MARIA, TANASE ANICA, POPA NICOLAE, PR. NICOLAE MIHIL, GHEORGHE NICOLAE, FLOREA DOREL, GAVRILA EMANUEL, GAVRILA VASILE, CRISTEA MIHAI, APOSTOLACHE NICOLAE, COSTACHE IAMANDI, JANGU FLORIN, GIOANA NICOLAE. Din Colacu: ENACHE CRISTINA, MATEI ANA MARIA, MIHAI GABRIELA, DUMITRA ELISABETA Au mai fost aduse ajutoare de la familii din Bucure[ti, Ghine[ti, Bâldana.

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

±

±

8

±

Opinia cet\]eanului

MEREU APROAPE DE NOI! Au trecut doi ani cu viteza neb\nuit\, timp în care ziarul local a fost pentru noi un real sprijin în promovarea tuturor activit\]ilor elevilor [colilor noastre [i a gr\dini]elor arondate. Sprijinul autorit\]ilor locale reprezentate de domnul primar, Marius Carave]eanu, doamna viceprimar Craiciu Elena [i a colectivului de redac]ie al acestui ziar s-a sim]it prin ajutorul acordat odat\ cu asigurarea unei pagini în aceasta publicatie unde noi mereu ne-am putut exprima liber opiniile atât în legatur\ cu rezultatele elevilor [i profesorilor, particip\rilor merituoase la orice activitate extracurricular\, dar [i necesit\]ilor cu care se confrunt\ [coala în sine [i oamenii s\i.

Au fost ani în care ne-am mândrit c\ putem spune cât de frumos e sa fii elev al {colii generale R\cari, cum te sim]i ca profesor în acest loc devenit pentru noi a doua cas\ [i ce sentiment de mândrie ne încearc\ atunci când p\rin]ii sunt multumi]i de rezultatele copiilor lor atât la [coal\ cât [i la concursuri sportive, artistice, de cultur\ general\ sau de orice alt\ factur\. Niciodat\ nu am l\sat spa]iu liber în publica]ie pentru ca nu aveam ce

spune despre noi. Spun noi pentru ca încerc s\-i reprezint cât mai bine atât pe elevii no[tri cât [i pe colegii mei, adev\ra]i profesioni[ti, oameni dedica]i frumoasei profesii de dasc\l. Form\m caractere [i vrem ca ele s\ fie de cea mai bun\ calitate.

Suntem con[tien]i ca un profesor bun este garan]ia unui elev bun [i încerc\m pe orice cale ca s\ nu treac\ nici un moment în care elevii s\ se simt\ singuri [i nesemnificativi. Faptul ca avem posibilitatea s\ scriem despre performan]ele lor este ca [i sprijinul acordat unui pictor de perspectiva care nu ar avea unde s\-[i etaleze arta dac\ nu-i dai un spa]iu (galerie) în care s\ expun\. F\r\ aceasta pagina de ziar, sigur motivarea elevilor în a participa la anumite activit\]i ar fi fost mult mai mic\. Atunci când [ti c\ despre rezultatele tale va afla vecinul, prietenul, colegul, c\ fotografia ta va fi pe un loc de cinste în aceasta publica]ie care ajunge în mâinile miilor de locuitori ai ora[ului cre[te [i stima de sine [i convingerea c\ trebuie s\ faci cât mai multe lucruri [i de cât mai bun\ calitate pentru a câstiga un loc acolo.

Sper din tot sufletul ca sprijini]i de noi profesorii [i

IULIE 2010

nu în ultimul rând de p\rin]i, elevii no[tri s\ ne ajute ca [i în continuare s\ putem scrie cu mândrie despre ei [i rezultatele lor deosebite [i promit c\ m\ voi implica direct a[a cum am f\cut-o [i pân\ acum ca nici un loc meritoriu sau o fapt\ demn\ de relatat din cadrul unit\]ii noastre [colare s\ nu fie trecut cu vederea [i s\ fie pus în eviden]\ num\r de num\r din publica]ie.

Mereu e loc de mai bine [i a[tept\m s\ începem în for]\ un an [colar nou care va aduce multe lucruri inedite pentru elevi, lucruri care nu vor sc\pa ochiului atent al cititorului acestei publica]ii [i care va antrena [i al]i elevi [i profesori s\ vrea s\ î[i pun\ amprenta în activitatea [colii.

Pân\ atunci le doresc o vacan]\ minunat\ din care s\ se întoarc\ cu for]e proaspete pentru a da rezultatele dorite care se vor cere a fi a[ternute în paginile acestei publica]ii necesar\ [i util\.

Director al [colii generale cu clasele I-VIII R\cari, profesor geografie, Sanislav Daniela *** August 2008. Dintr-un mic birou al Prim\riei R\cari, din strada Ana Ip\tescu, 155, porne[te spre locuitorii

~n slujba oamenilor…

Sunt dintre oamenii care nu cred în virtutea cuvintelor, decât atunci când cei care le rostesc angajeaz\ capacitatea lor intelectual\, chiar via]a lor în lupt\, în transformarea ideilor în fapte concrete. Tot astfel, am convingerea ca politica nu înseamna nimic, dac\ nu o folose[ti în slujba oamenilor, a cet\]eanului, pentru binele lui, fiindc\ a investit în tine oarecare încredere.

Am avut ocazia, în urma cu 20 de ani, s\ cunosc un primar care conducea o comuna din Belgia de 27 de ani, fiind medic de profesie. La cei 70 de ani, dup\ ce slujise comunitatea ca medic timp de 47 de ani, [i ca primar timp de 27 de ani, a fost pus în situa]ia s\ se înregimenteze politic, de[i pân\ atunci era independent, [i mi-a scris ca se retrage, deoarece nu vrea s\ devin\ om politic.

Aceasta nu l-a împiedicat s\ se d\ruiasc\ comunit\]ii. Timp de dou\

s\pt\mâni, peste tot auzeam cuvântul “devoue” (devotat, d\ruit, semenilor).

De 20 de ani visez s\ v\d [i eu asfalt pe ulita mea, cur\]enia, canalizarea, str\zile, aleile, armonia dintre oameni, pe care le-am v\zut cu ocazia acelei vizite nesperate, datorate invita]iei acelui om.

Iat\ c\ în sfâr[it, dup\ gramezile de pietri[ aduse înaintea fiec\rei campanii electorale, am tr\it s\ vad asfalt pe strada {colii din Mavrodin. Nu pot decât s\ ma bucur, c\ m\car o parte din impozitul pe care l-am pl\tit pân\ acum a ajuns si pe strada mea (pot sa-i zic strada, fiindc\ e asfaltat\).

Sper s\ nu mai a[tept prea mult pân\ voi vedea visul cu ochii, ca fosta [coala Ghergani, ridicat\ în 1965, unde un om gospodar a trudit ani de zile la ridicarea [i cinstirea ei (de[i nu era de loc, de aici), s\ nu mai arate ca o jalnic\ ruin\.

Deoarece d-nul Marius Carave]eanu

ora[ului R\cari [i c\tre locuitorii satelor limitrofe, primul num\r al cotidianului local “Ziarul Prim\riei R\cari”, f\cut cu mult entuziasm [i d\ruire de o echip\, care, ascuns\ în spatele calculatoarelor [i a birourilor, a dat valoare [i form\ ziarului. Efortul lor a meritat, îndeosebi al fondatorului [i ini]iatorului acestui ziar local, în persoana domnului Primar, Marius Carave]eanu.

Primul num\r, ca [i celelalte au fost tip\rite într-un tiraj foarte mare [i distribuite gratuit.

De[i mul]i “cârcota[i” nu-i d\deau nici o [ans\, în scurt timp, ziarul local a devenit cel mai citit (luna de lun\) [i foarte apreciat. De ce?

Fiindc\ ne pune la dispozi]ie tot ceea ce pân\ acum 2 ani, nu se [tia nimic despre problemele comunit\]ii locale, despre perspectivele ora[ului, despre activitatea [i proiectele domnului primar [i multe altele.

Acest ziar, cred c\ a fost creat pentru a promova [i ap\ra interesele comunit\]ii r\c\rene, pentru a promova valorile comunit\]ii locale, pentru a cunoa[te problemele cu care se confrunt\ locuitorii ora[ului nostru [i chiar pentru a le rezolva aceste probleme.

mi-a fost elev, mi-a[ permite s\-i sugerez [i chiar s\-l ajut s\-[i pun\ tinere]ea [i priceperea [i mai mult în slujba mavrodinenilor. În acest sens îl rug\m s\ analizeze împreun\ cu Consiliul Local, posibilitatea înfiin]\rii unui punct sanitar sau dispensar medical pentru satele Mavrodin [i G\m\ne[ti, unde tr\iesc multe persoane vârstnice, care se deplaseaz\ greu pân\ la Ghergani sau R\cari. În alt\ ordine de idei dat fiind lipsa de locuri de veci, în cimitirul parc din Ghergani, rugam s\ se consulte cu p\rintele {tefan Vlada, pentru g\sirea unui teren potrivit pentru construirea unei capele [i extinderea cimitirului.

Trebuie s\ ave]i în vedere dinamica popula]iei de la data când s-a înfiin]at biserica [i pân\ în prezent, plus întoarcerea fiilor satului care au plecat la studii sau la slujba în alte localita]i cât [i venirea altor cet\]eni din alte jude]e stabili]i în localitate prin c\s\torie sau la un loc de munc\.

Dac\ a fost posibil s\ se g\seasc\ solu]ii pentru aceste probleme la Ghimpa]i, nu cred c\ noi,

Oamenii g\sesc în acest ziar local, r\spunsuri [i chiar solu]ii punctuale la nedumeririle, nemul]umirile [i necazurile lor.

Este un ziar fidel ideilor, valorilor [i principiilor cu care a pornit la drum.

Consider c\ este un suport media deosebit de eficient pentru locuitorii ora[ului, oferind de asemenea posibilitatea persoanelor fizice [i juridice de a-[i publica anun]urile lor sau ofertele dorite; de a ne introduce în tainele s\n\t\]ii, de a-l cunoa[te mai mult pe Dumnezeu. De asemenea ne-a pus în tema de-a lungul celor 2 ani, toate evenimentele importante organizate de dl primar Marius Carave]eanu, care au entuziasmat mii de locuitori: spectacole, concursuri, jocuri sportive, anivers\ri, rezultatul [edintelor [i multe altele.

De asemenea prin intermediul acestui ziar, autorit\]ile locale au fost al\turi de persoanele f\r\ ad\post, de familiile nevoia[e c\rora le-a întins o mân\ de ajutor prin dona]ii constând în hran\, îmbr\c\minte [i alte bunuri.

La mul]i ani [i via]\ cât mai lung\!

Pr. {tefan Vlada, Ghergani

Mavrodinenii, trebuie s\ ne mul]umim doar cu magazine private.

Domnule primar sau drag\ Marius, nu [tiu cum e bine s\ m\ adresez, c\ci eu te-am înv\]at “a ceti frantuze[te”, dar î]i doresc succes în reîntoarcerea c\tre tine însu]i, în fidelitate fa]\ de ideile tale [i fa]\ de oameni, cât [i în hot\rârea de a nu te limita la lupta politic\ steril\, ci la transformarea ideilor bune în fapte, în serviciul cet\]enilor, a[a cum f\cea medicul Joseph Wauthy, care la 70 de ani str\b\tea 2500 km ca s\-i ajute pe români dupa Revolu]ie, cum îi ajutase pe concet\]enii lui timp de 27 de ani.

Prof. Lili Cristea - Mavrodin

IULIE 2010

De interes general

9

Se pare c\ modalitatea de parcare ^n orice loc, f\r\ a ]ine seama de indicatoare, trotuare care sunt pentru pietoni, este un obicei demn de respins din partea noastr\, a tuturor. Nenum\rate sunt situa]iile ^n care ^ntâlnim astfel de indivizi.

Ini]iativa l\udabil\ a Prim\riei ora[ului R\cari de a amenaja trotuare cu pavele noi a fost primit\ cu bucurie de concet\]eni.

Unii au fost mai bucuro[i decât ceilal]i ^ntrucât au g\sit cu cale s\ bage ^n curte pavelele vechiului trotuar cu mult ^nainte de ^nceperea lucr\rilor; ce-i ^n mân\ nu-i minciun\!

Atelajul din fotografie a fost priponit ^n gardul unui cet\]ean, pe strada Ana Ip\tescu. Peste trotuar, adic\ a[a cum ^i vine bine calutului, la umbr\. Ne ^ntreb\m pe unde mai trec pietonii?! {i ne mai ^ntreb\m de ce atelajele de acest fel au acces pe zona verde f\r\ ca poli]ia rutier\ s\ se sesizeze.

Nu [tim dac\ omul s-a gr\bit atât de tare, fiind poate un caz de urgen]\ dar nu se scuza ^n nici un fel parcarea incomod\ f\cut\ de "prietenul" nostru care obtureaz\ deplasarea pietonilor pe trotuar. Legea pedepse[te parc\rile neregulamentare cu penaliz\ri prin amend\.

Rug\m conduc\torii auto s\ manifeste grij\ pentru pietoni, s\-i respecte.

Peretele C\minului Cultural Ghimpa]i, nou renovat, inaugurat cu bucurie acum o lun\ a fost ales pentru exersarea abilit\]ii de a ochi cu prune sau zarz\re eventualele mu[te care se ^nc\lzeau la soare. Urmele au autori necunoscu]i, dar gestul va fi cunoscut [i dezaprobat de to]i.

Prin ce metode [i pe care c\i a reu[it acest conduc\tor auto s\ escaladeze stâlpii de metal pentru a intra ^n zona de siguran]\ a unei unit\]i bancare.

Sau poate doamna, consoarta domniei sale, a vrut s\ intre direct din banc\, ^n ma[in\.

Acest animal frumos a mai fost prezentat ^n paginile ziarului [i ^ncepem s\ intr\m la b\nuieli c\ st\pânul s\u vrea s\-i fac\ publicitate mascat\. Altfel nu ^n]elegem de ce, cu atâta insisten]\ ^l pripone[te periodic ^n centul ora[ului...

cyanmagentayellowblack

10

Actualitatea ^n imagini

IULIE 2010

Lucr\rile de reabilitare, modernizare a {colii Ghimpa]i s-au finalizat. {coala a fost reabilitat\ termic prin anvelop\ de polistiren [i montarea de geamuri termopane.

A[a arat\ acum {coala cu clasele I-VIII Colacu, dup\ lucr\rile de izola]ie termic\, zugr\veli exterioare la care se vor adauga lucr\rile de repara]ii la instala]ia sanitar\ [i alte utilit\]i.

Am luat act cu interes de efortul sus]inut al celor care presteaz\ lucr\ri pentru asigurarea indemniza]iei, conform legii 416.

Zonele cur\]ate au fost: Aleea c\tre Parcul Ghica, [oseaua Mavrodin-Colacu [i strada Ana Ip\tescu.

Se lucreaz\ de zor la trotuarele din localitatea R\cari.

Lucr\rile de finalizare a S\lii de sport din incinta cur]ii Liceului Teoretic “Ion Ghica” R\cari, sunt ^n stadiu avansat. ~n curând tinerii vor proba condi]iile moderne de practicare a sportului.

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack IULIE 2010

Ac]iunile de ^ntre]inere a islazurilor, care au caracter periodic [i sus]inut, bucur\ localnicii din toate localit\]ile, ajutându-i, prin nutre]ul rezultat, la hr\nirea animalelor.

Actualitatea ^n imagini

Subtravers\ri la Ghergani, intersec]ia str\zii G\rii cu strada Ion Ghica, la R\cari, intersec]ia str\zilor Republicii cu Ana Ip\tescu

A fost declarat conform administrativ [i eligibil proiectul de investi]ii pentru obiectivul: “Extindere [i modernizare Centrul reziden]ial pentru persoane vârstnice oras R\cari, jude]ul Dâmbovi]a” , ce va fi finan]at prin fonduri structurale nerambursabile prin programul POR 2007-2013.

De necrezut dar de-adev\ratelea. O mare surpriz\ a fost pentru locuitorii de aici, asfaltarea celor dou\ str\zi din localitatea Mavrodin: Strada {colii [i strada Ilfovului. ~n data de 29-30 iulie, ^n zorii zilei, num\rul autobasculantelor era de aproximativ 20, ^nsumând asfalt pentru 6000 mp. ~n dou\ zile.

Oamenii s-au oprit din activit\]ile zilnice pentru a urm\ri…minunea!

cyanmagentayellowblack

11

±

±

12

Mediul de afaceri

IULIE 2010

Antreprenoriatul pentru o via]\ mai bun\ - II Una dintre cele mai eficiente modalit\]i de a ^nv\]a este s\ faci.

Jocul de rol este bine primit de cursant- ^nv\]\cel [i poate constitui o metod\ eficient\ de dobândire a cuno[tin]elor. De exemplu, juc\torul este invitat s\ fie unul dintre membrii familiei care lucreaz\ pentru un salariu, având ^n ^ntre]inere doi copii.

El prime[te o suma de bani, o list\ de cheltuieli lunare obligatorii [i o list\ de cheltuieli op]ionale [i va trebui s\-[i fac\ un buget. Jocurile virtuale electronice sunt extrem de eficiente pentru a achizi]iona experien]\ ^ntr-un anumit domeniu.

Aceste jocuri de rol online (cu foarte mul]i juc\tori) poate avea urm\toarele variante: e[ti angajat, liber profesionist, patron sau investitor. Scopul jocului este s\ câ[tigi câ]i mai mul]i bani, ^n rolul t\u. Jocul are baza pe internet, la el putând participa zeci, sute sau chiar mii de juc\tori, care s\ interac]ioneze ^ntrun mediu economic virtual. Juc\torii pot deschide, sub supravegherea speciali[tilor, ^n cadrul legal specific, mici afaceri, ^n diferite domenii, de la servicii la produc]ie pân\ unde imagina]ia lor cuprinde activitatea umana. Acest gen de activitate se preteaz\ deosebit de bine ^n cadrul cercurilor cu tematic\ antreprenorial\.

Pot fi organizate seminarii având ca invita]i patroni [i investitori locali care pot povesti din experien]\ personal\ pentru a constitui modele cu care s\ rela]ioneze juc\torii.

Dup\ cum vede]i, toate ideile prezentate mai sus sunt neconformiste [i par s\ fie desprinse mai mult din experimen]e decât din modelul [colar. Pe de alt\ parte, cred c\ doar o abordare ingenioas\ [i curajoas\, a unui nou sistem educa]ional, adaptat particularit\]ii tân\rului de azi, poate cre[te interesul pentru finan]ele personale [i poate insera un bagaj minim de cuno[tin]e care mai departe s\ trezeasc\ interesul tân\rului pentru a se dezvolta ^ntr-o anumit\ direc]ie sau ^n alta. De asemenea, punând juc\torii ^n situa]ii extrem de asem\n\toare cu cele reale (prin jocurile de rol [i jocurile multi-player) ei vor putea s\ ^n]eleaga c\ banii se cheltuie mult mai u[or decât se fac [i ca gestionarea banilor trebuie s\ se realizeze con[tient, conform unui plan, pentru ca altfel consecin]ele pot fi dezastruoase, atât pe termen scurt cât mai ales pe termen lung.

Revenind de la joaca la realitatea ^n care pia]a dicteaz\ afacerea, s\ facem o paralel\ angajat - angajator.

Ce face angajatul? Munce[te, cinstit. Ce face angajatorul? P\i nu munce[te. Nu conteaz\ ca a avut ideea, viziunea, a riscat financiar banii proprii sau imprumuta]i din banc\, a f\cut management, marketing [i desfacere. Toate astea nu sun\ a munc\. E "altceva".

Transmis\ din tat\ ^n fiu, validat\ de gura vecinei la urechea nevestei, aceasta unitate de informa]ie cultural\ mo[tenit\ ^[i are originea ^ntr-

±

o observa]ie realizat\ [i propagat\, evident, de "oamenii cinsti]i". Cine sunt oamenii cinsti]i?

Evident, angaja]ii. Ei, prin contractul de munc\, ^[i vând abilit\]ile [i timpul personal la un pre] mul] mai mic decât valoarea lor intrinsec\. Prin defini]ie, ei pierd. Cine câ[tig\?

Angajatorul!

Dac\ angajatul "munceste cinstit", printr-o antitez\ for]at\, angajatorul este cel care "nu munce[te", deci printr-o glisare ciudat\, face un lucru "mai pu]in cinsitit". {i ^n plus se ^mbog\]e[te.

Tr\gând linia [i privind superficial: angajatul "munce[te cinstit" [i "^ntotdeauna va fi s\rac" (evident, ca angajat nu te po]i ^mbog\]i - asta [tie toat\ lumea); angajatorul "face altceva" (^n niciun caz nu munce[te!) [i "se ^mbog\]e[te". {i uite a[a s-a n\scut o unitate de informa]ie cultural\ mo[tenit\?).

L\sând la o parte posibila discu]ie semantic\, de analiz\ sociologic\ [i financiar\, s\ ne gândim la o situa]ie ipotetic\: acela[i consumator, for]at de evenimentele crizei economice e disponibiliz\t - [i trece de la ipostaza de angajat la cea de liber profesionist. S\ zicem c\ devine electrician. Datorit\ faptului c\ e harnic, muncitor, corect, ajunge s\ aib\ tot mai mult de lucru. La un moment dat, cererea pentru serviciile sale sunt a[a de mari ^ncât "mome[te" un fost coleg, angajat, s\ se lase "de patron" [i s\ vin\ partener cu el. Cei doi o duc de minune: comenzile curg [i sunt nevoi]i s\ angajeze oameni. Dup\ ceva timp, ei devin patronii unei mici afaceri.

Dac\, ^n aceasta situa]ie, ^i ^ntrebi de validitatea con]inutului aceleia[i informa]ii culturale mostenite, ^]i vor r\spunde: "Ce neru[inat e[ti! Cum adic\, nu muncesc, nu sunt cinstit? Da' cine naiba se spete[te de diminea]a pân\ seara s\ aduc\ comenzi, s\ promoveze afacerea, s\ verifice oamenii, s\ le dea salariile la timp?

Cine se lupt\ cu fiscul , garda financiara, garda de mediu [i al]ii care vin ^n control, cine pl\te[te d\rile la stat, la zi? (un prieten ^mi povestea ^n urma cu pu]in timp c\ dup\ mai multe vizite ale ,,organelor'' le-a spus ca o s\ ^nchid\ firma - replica a fost ,,- Nu domnule n-o ^nchide c\ nu mai venim curând!'' ). Nervi peste nervi! , Asta nu e munca?. {i uite a[a, acela[i om, care mai acum ceva timp declara ca "oamenii cinsti]i vor fi ^ntotdeauna s\raci" a trecut ^n tab\ra cealalt\. ~n zilele noastre situa]ia locurilor de munc\ este perturbat\ de disponibiliz\rile masive f\cute ^n domeniul bugetar. Este nevoie [i de astfel de oameni, ^n ^nv\]\mânt, s\n\tate, armata e.t.c. au [i ei rostul lor ^n mersul lucrurilor ^n orice ]ar\, dac\ to]i ar fi patroni, - n-ar mai exista mini[tri - cu toate c\ exist\ speciali[ti care-[i vând munca printr-un contract de colaborare [i nu printrun contract de munc\, lucru ce se cunoa[te la bani. (va urma) Cu stim\, ing . Adrian Carave]eanu

Program de finan]are nerambursabil\ cu plata 100% a valorii cheltuielilor eligibile pentru micointreprinderi Domeniul de interven]ie 4.3 - “Sprijinirea dezvolt\rii microîntreprinderilor” Programul Opera]ional Regional sprijin\ dezvoltarea microîntreprinderilor productive [i a celor prestatoare de servicii care utilizeaz\ poten]ialul endogen al regiunilor (resurse naturale, materii prime, resurse umane etc).

Mai mult, microîntreprinderile vor fi încurajate s\ utilizeze noi tehnologii, echipamente IT, având un rol primordial în cre[terea competitivit\]ii [i productivit\]ii.

Finan]area microîntreprinderilor are ca scop sprijinirea continu\rii procesului de restructurare [i redresare economic\ a zonelor aflate în declin, îndeosebi a ora[elor mici [i mijlocii, întrucât acestea creeaz\ locuri de munc\ [i au flexibilitatea necesar\ s\ se adapteze cerin]elor unei economii de pia]\ dinamice.

Valoarea maxim\ a ajutorului, în regim de minimis, ce poate fi acordat unei întreprinderi, din fonduri publice, într-o perioad\ de pân\ la 3 ani fiscali (ultimii 2 ani fiscali înainte de data depunerii cererii de finan]are [i anul curent depunerii cererii de finan]are) este de 200.000 de euro, în conformitate cu reglement\rile comunitare privind concuren]a [i ajutorul de stat. În cazul întreprinderilor din domeniul transportului rutier (transportul de marf\ [i transportul de c\l\tori pe cale rutier\), valoarea maxim\ a ajutorului ce poate fi acordat în regim de minimis este de 100.000 de euro. În cazul acestui domeniu de interven]ie, ajutorul de minimis se acord\ sub form\ de finan]are nerambursabil\.

Cheltuielile eligibile aferente proiectelor de investitie sunt rambursate in proportie de 100% din fonduri publice pentru contractele de finantare incheiate dupa intrarea in vigoare a ordinului nr 1726/2010 (12 iulie 2010) privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru sprijinirea microintreprinderilor, pentru domeniul major de intervetie 4.3 Sprijinirea Dezvolt\rii Microintreprinderilor din cadrul Programului Opera]ional Regional 2007 - 2013.

Solicitantul eligibil, în sensul acestei cereri de proiecte, reprezint\ entitatea care îndepline[te urm\toarele criterii: 1) Solicitantul este societate comercial\ sau societate cooperativ\ care se încadreaz\ în categoria microîntreprinderilor.

2) Domeniul de activitate în care se realizeaz\ investi]ia la momentul depunerii cererii de finan]are, solicitantul trebuie s\

aib\ deja înscris în actul constitutive domeniul de activitate eligibil în care dore[te s\ realizeze investi]ia/proiectul pentru care solicit\ finan]are, indiferent dac\ acesta reprezint\ activitatea principal\ sau secundar\ a întreprinderii. Lista domeniilor de activitate eligibile se gaseste in Ghidul Solicitantului DMI 4.3 - ADR Sud Muntenia 3) Solicitantul a desf\[urat activitate pe o perioad\ corespunz\toare cel pu]in unui an fiscal integral [i a ob]inut profit din exploatare în anul fiscal precedent datei de depunere a cererii de finan]are.

4) Solicitantul nu se încadreaz\ într-una din situa]iile urmatoare: - se afl\ în stare de faliment insolven]\ sau face obiectul unei proceduri de lichidare sau de administrare judiciar\, a încheiat acorduri cu creditorii, [i-a suspendat activitatea economic\ sau face obiectul unei proceduri în urma acestor situa]ii sau se afl\ în situa]ii similare în urma unei proceduri de aceea[i natur\ prev\zute de legisla]ia sau de reglement\rile na]ionale, - reprezentantul legal a suferit condamn\ri definitive ca urmare a înc\lc\rii conduitei profesionale, decizie formulat\ de o autoritate de judecat\ [i având for]\ de res judicata; - reprezentantul legal a fost subiectul unei judec\]i de tip res judicata pentru fraud\, corup]ie, implicarea în organiza]ii criminale sau în alte activit\]i ilegale, în detrimentul intereselor financiare ale Uniunii Europene; - în urma unei proceduri de acordare a unei finan]\ri nerambursabile, din fonduri publice comunitare [i/sau na]ionale, a fost g\sit vinovat, printr-o hot\râre judec\toreasc\ definitiv\ [i irevocabil\, de înc\lcarea contractului din cauza nerespect\rii obliga]iilor contractuale.

- obliga]iile de plat\ nete dep\[esc 1/12 din totalul obliga]iilor datorate în ultimele 12 luni, conform certificatului de atestare fiscal\ emis de Agen]ia Na]ional\ de Administrare Fiscal\ - obliga]iile de plat\ dep\[esc 1/6 din totalul obliga]iilor datorate în ultimul semestru, conform certificatului de atestare fiscal\ emis de autorit\]ile administra]iei publice locale - a fost subiectul unui ordin de recuperare a unui ajutor de stat ca urmare a unei decizii a Consiliului Concuren]ei [i acest ordin nu a fost deja executat; - împotriva lui a fost emis un ordin de recuperare a unui ajutor de stat ca urmare a unei

decizii anterioare iar acest ordin nu a fost deja executat; - este în dificultate, în conformitate cu Liniile Directoare Comunitare cu privire la ajutorul de stat pentru salvarea [i restructurarea întreprinderilor în dificultate, publicate în Jurnalul Oficial al Comunit\]ilor Europene nr.

C 244/01.10.2004; 5) Solicitantul are capacitatea financiar] de a implementa proiectul - ? finan]area cheltuielilor neeligibile ale proiectului, unde este cazul [i resursele financiare necesare implement\rii optime a proiectului în condi]iile ramburs\rii ulterioare a cheltuielilor eligibile din instrumente structurale.

6) Solicitantul de]ine dreptul de execu]ie a lucr\rilor de construc]ii asupra imobilului ce face obiectul proiectului, conform Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut\rii lucr\rilor de construc]ii, cu modific\rile [i complet\rile ulterioare 7) Imobilul ce face obiectul proiectului îndepline[te cumulativ urm\toarele condi]ii: - Nu este grevat de sarcini - Nu face obiectul unor litigii în curs de solu]ionare la instan]ele judec\tore[ti cu privire la situa]ia juridic\ - Nu face obiectul revendic\rilor potrivit unor legi speciale în materie sau dreptului comun 8) Solicitantul de]ine dreptul de utilizare a spa]iului destinat implement\rii proiectului, în scopul desf\[ur\rii activit\]ii pentru care sunt achizi]ionate bunurile.

Activit\]i eligibile POR finan]eaz\ doar anumite tipuri de investi]ii, în cadrul proiectului, care conduc la dezvoltarea microîntreprinderii: - Achizi]ionarea de echipamente [i tehnologii noi, moderne pentru activitatea de produc]ie, prestare servicii, construc]ii a microîntreprinderii; - Achizi]ionarea de sisteme IT (hardware [i/sau software); - Construirea/ extinderea/ modernizarea spa]iilor de produc]ie/ prestare servicii ale microîntreprinderii. Pentru modernizarea spa]iilor de produc]ie/ prestare servicii ale microîntreprinderii nu sunt considerate eligibile lucr\rile de mentenan]\ sau repara]ii. Pot fi considerate eligibile doar lucr\rile care se supun autoriz\rii, conform Legii 50/1991, cu modific\rile [i complet\rile ulterioare.

Mai multe informatii se pot ob]ine accesand www.adrmuntenia.ro, domeniul major de interventie 4.3.

A consemnat pentru dv Adrian Carave]eanu

±

± ±

±

Informa]ii utile

IULIE 2010

13

Cum po]i evita delicven]a CAPITOLUL II Poli]a de asigurare împotriva dezastrelor naturale Suma asiguratã obligatoriu [i condi]iile asigurãrii obligatorii a locuin]elor Art. 5. - (1) Suma asiguratã ce poate fi acordatã în temeiul prezentei legi, denumitã în continuare sumã asiguratã obligatoriu, este echivalentul în lei, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Na]ionalã a României la data încheierii contractului de asigurare obligatorie a locuin]ei, a: a) 20.000 euro, pentru fiecare locuin]ã de tip A; b) 10.000 euro, pentru fiecare locuin]ã de tip B. (2) Primele cuvenite pentru sumele asigurate prevãzute la alin. (1), denumite în continuare prime obligatorii, sunt echivalentul în lei, la cursul Bãncii Na]ionale a României valabil la data efectuãrii plã]ii, a: a) 20 euro, pentru suma prevãzutã la alin. (1) lit. a); b) 10 euro, pentru suma prevãzutã la alin. (1) lit. b).

(3) Suma asiguratã obligatoriu, precum [i prima obligatorie aferentã pot fi modificate prin hotãrâre a Guvernului, în primii 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, iar dupã aceastã perioadã, prin ordin al pre[edintelui C.S.A. (4) Modificarea valorii sumelor prevãzute la alin. (1) [i (2) se poate face anual. Criteriile care pot sta la baza modificãrii se stabilesc prin normele de aplicare a

prezentei legi [i trebuie sã vizeze cel pu]in suprafa]a locuin]ei, costurile de înlocuire [i rata infla]iei.

(5) Încadrarea pe tipuri de locuinþe a locuin]elor care prezintã în acela[i timp elemente specifice atât tipului A, cât [i tipului B se face în condi]iile stabilite prin norme emise de C.S.A., dupã criteriul ponderii materialelor de construc]ie.

Art. 6. - Riscurile care se asigurã obligatoriu prin PAD sunt daunele produse construcþiilor cu destinaþia de locuin]ã de oricare dintre formele de manifestare a dezastrului, ca efect direct sau indirect al producerii dezastrului natural.

Art. 7. - (1) Contractul de asigurare obligatorie a locuin]elor se încheie în formã scrisã între PAID [i proprietarul locuin]ei, prin mijlocirea societã]ilor de asigurare ac]ionare PAID, prin derogare de la dispozi]iile Legii nr.

32/2000, cu modificãrile [i completãrile ulterioare, [i trebuie sã îndeplineascã cel pu]in urmãtoarele condi]ii: a) suma asiguratã trebuie sã fie egalã cu cea asiguratã obligatoriu, prevãzutã la art. 5 alin. (1) lit. a) sau, dupã caz, lit. b); b) riscurile asigurate prin contract trebuie sã cuprindã riscurile prevãzute la art. 6.

(2) Termenii, condi]iile [i clauzele contractului de asigurare a locuin]elor, referitoare la suma asiguratã obligatoriu, prima obligatorie [i riscurile prevãzute la art.

6, denumite în continuare clauze obligatorii, sunt general valabile

[i obligatorii [i se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi, aprobate prin ordin al pre[edintelui C.S.A. (3) PAD trebuie sã cuprindã cel pu]in urmãtoarele elemente: a) denumirea/numele [i sediul/domiciliul pãr]ilor contractante; b) numele beneficiarului asigurãrii; c) tipul locuin]ei [i adresa acesteia; d) suma asiguratã obligatoriu; e) prima obligatorie [i termenele de platã a acesteia; f) perioada de valabilitate a contractului de asigurare; g) numãrul [i titlul actului normativ în temeiul cãruia s-a emis PAD, precum [i numãrul [i data publicãrii acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 8. - Se considerã îndeplinitã condi]ia existen]ei asigurãrii obligatorii a locuin]ei în condi]iile prezentei legi, atunci când, în mod cumulativ: a) prin PAD se asigurã construc]ia cu destina]ia de locuin]ã pentru suma asiguratã obligatoriu; b) PAD acoperã riscurile prevãzute la art. 6; c) asiguratul a plãtit prima obligatorie.

Valabilitatea PAD Art. 9. - (1) PAD este valabilã pe o perioadã de 12 luni, cu începere de la ora 0,00 a zilei urmãtoare celei în care s-a plãtit prima obligatorie.

(2) În situa]ia schimbãrii proprietarului unei locuin]e care este asiguratã obligatoriu [i prima a fost achitatã integral, PAD rãmâne valabilã pânã la data trecutã în contract.

(3) Dupã data expirãrii valabilitã]ii

BIROUL URBANISM {I AMENAJAREA TERITORIULUI NE INFORMEAZ| Art. 9. (1) Documenta]iile tehnice - D.T. [i proiectele tehnice se elaboreazã de colective tehnice de specialitate, se însu[esc [i se semneazã de cadre tehnice cu pregãtire superioarã numai din domeniul arhitecturii, urbanismului, construc]iilor [i instala]iilor pentru construc]ii, astfel: (parte introductivã modificatã prin art. I pct. 20 din O.U.G. nr.

214/2008, astfel cum a fost modificatã prin art. I pct. 23 din Legea nr. 261/2009 (publicatã la 16 iulie 2009), în vigoare de la 14 octombrie 2009) a) de arhitect cu diplomã recunoscutã de statul român, pentru proiectarea pãr]ii de arhitecturã pentru obiective de investi]ii cuprinse la toate categoriile de importan]ã a construc]iilor supraterane [i a celor subterane; b) de ingineri constructori [i de instala]ii, cu diplomã recunoscutã de statul român, pentru pãr]ile de inginerie în domeniile specifice, pentru obiective de investi]ii cuprinse la toate categoriile de importan]ã a construc]iilor supraterane [i subterane, precum [i la instala]iile aferente acestora; c) de conductor arhitect, urbanist [i/sau de

Cererile pentru eliberarea actelor de identitate se depun personal, iar c\r]ile de identitate se elibereaz\ titularilor. ~n situa]ia în care solicitantul nu se afl\ în ]ar\, man-

prevãzute în PAD, asigurãtorul va încheia o asigurare obligatorie cu noul proprietar, dupã care va transmite în baza de date gestionatã de PAID modificãrile survenite.

Art. 10. - Persoana care devine proprietarã a unei locuin]e neasigurate pentru riscurile prevãzute la art. 6, dupã împlinirea termenului prevãzut la art. 3 alin.

(1), este obligatã sã contracteze o PAD pentru aceea[i locuin]ã, în termen de 5 zile lucrãtoare de la data autentificãrii titlului de proprietate.

Art. 11. - (1) Valabilitatea PAD înceteazã în cazul în care construc]ia asiguratã î[i pierde integral destina]ia de locuin]ã sau bunul piere din alte cauze decât cele cuprinse în asigurarea obligatorie. Pierderea acestei destina]ii nu obligã asigurãtorul care a emis PAD la restituirea sumei corespunzãtoare valorii primei obligatorii.

(2) Beneficiarii asigurãrii [i asigura]ii care, dupã data intrãrii în vigoare a prezentei legi, vor proceda la construirea, lãrgirea sau modificarea locuin]elor fãrã autoriza]ie de construire, emisã în condi]iile legii, sau cu nerespectarea autoriza]iei respective, afectând structura de rezisten]ã a locuin]elor [i favorizând expunerea la unul dintre riscurile asigurate obligatoriu, nu vor fi despãgubi]i în baza asigurãrii obligatorii, în cazul producerii riscului asigurat.

Referent, Alexandru Alexandru

EXTRAS DIN LEGEA NUM|RUL 50/1991

subinginer de construc]ii, cu diplomã recunoscutã de statul român, pentru clãdiri de importan]ã redusã [i aflate în afara zonelor protejate, stabilite conform legii.

(2) Prevederile alin. (1) se aplicã [i pentru documenta]ia de execu]ie.

(3)Semnarea documenta]iilor de cãtre persoanele prevãzute la alin. (1) angajeazã rãspunderea acestora în condiþiile legii.

Art. 36. - (1) Persoanele fizice [i juridice, care beneficiazã de teren în condi]iile prezentei legi, sunt obligate sã solicite emiterea autoriza]iei de construire [i sã înceapã construc]ia în termen de cel mult un an de la data ob]inerii actului de concesionare a terenului.

(2) În caz de încãlcare a obliga]iei prevãzute la alin. (1) concesionarea î[i pierde valabilitatea.

Art. 37. - (1) Persoanele fizice [i juridice care realizeazã lucrãri de construc]ii în condi]iile prezentei legi au obliga]ia de a executa integral lucrãrile pânã la termenul prevãzut în autoriza]ie.

(2) Lucrãrile de construc]ii autorizate se considerã finalizate dacã s-au realizat toate ele-

mentele prevãzute în autoriza]ie [i dacã s-a efectuat recep]ia la terminarea lucrãrilor.

Efectuarea recep]iei la terminarea lucrãrilor este obligatorie pentru toate tipurile de construc]ii autorizate, inclusiv în situa]ia realizãrii acestor lucrãri în regie proprie. Recep]ia la terminarea lucrãrilor se face cu participarea reprezentantului administra]iei publice, desemnat de emitentul autoriza]iei de construire.

(3)La terminarea lucrãrilor, beneficiarul autoriza]iei de construire are obliga]ia sã regularizeze taxa pentru autoriza]ia de construire, potrivit legii.

(4) O datã cu regularizarea taxei prevãzute la alin. (3), beneficiarii autoriza]iilor de construire vor regulariza [i celelalte cote prevãzute de lege.

(5) Construcþiile executate fãrã autoriza]ie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum [i cele care nu au efectuatã recep]a la terminarea lucrãrilor, potrivit legii, nu se considerã finalizate [i nu pot fi intabulate în cartea funciarã. În aceastã situa]ie se aplicã în continuare sanc]iunile prevãzute de lege.

Referent, Alexandru Alexandru

datarul va prezenta o procur\ special\ pe care se afl\ aplicat\ fotografia titularului, autentificat\ de misiunea diplomatic\ sau oficiul consular de carier\ al României din

statul în care se afl\ solicitantul. ~n cuprinsul procurii este necesar s\ se reg\seasc\ referirea expres\ la obiectul mandatului Cet\]enii români afla]i în str\in\tate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate împreun\ cu documentele prev\zute de lege la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul respectiv.

black

Ai grij\ cum î]i petreci timpul liber, evit\ împrejur\rile ce te-ar putea aduce în situa]ia de a comite un act antisocial!

Nu lega prietenii cu persoane ce au un comportament antisocial, ce te îndeamn\ doar la lucruri rele. {i nu face nimic doar pentru a impresiona pe “[eful g\[tii”, fii tu însu]i [i vei fi mult mai apreciat! Gânde[tete de dou\ ori înainte de a te duce cu prietenii atunci când te cheam\ s\ face]i diverse lucruri rele (uneori private ca “aventuri”), ale c\ror consecin]e pot fi grave! {tim cu to]ii c\ b\utura cauzeaz\ foarte multe probleme. Din p\cate, pentru mul]i tineri distrac]ia este condi]ionat\ de consumul de alcool sau, mai r\u, de droguri [i astfel se ajunge uneori la situa]ii cu urm\ri nefaste. Nu v\ distruge]i via]a! Ave]i atâta tinere]e în suflete s\ v\ pute]i distra [i f\r\ aceste stimulente în[el\toare. Nu riposta la agresivitatea verbal\ [i evit\ agresiunea fizic\! Nu te lua la b\taie cu colegii, pentru c\, f\r\ s\ vre]i, pute]i suferi accidente dintre cele mai grave!

Aten]ie la capcana drogurilor [i a alcoolului! Aceste substan]e sunt în strâns\ leg\tur\ cu infrac]ionalitatea! Dac\ organizezi o petrecere la tine acas\, asigur\-te c\ nu vor veni persoane care consum\ droguri, pentru c\ [i tu vei fi pedepsit!

Limiteaz\-te la posibilit\]ile financiare de care dispui, dorin]a de a avea tot mai mul]i bani (uneori pentru ca cei din anturajul t\u au) a determinat mul]i tineri s\ comit\ infrac]iuni! Aten]ie: de la un simplu furt se poate ajunge u[or la tâlh\rie! Este suficient ca, surprins în timpul s\vâr[irii furtului, autorul, încercând s\ se apere sau dintr-un impuls de moment, s\ devin\ violent [i... va fi vorba de tâlh\rie. Iar acest lucru se va face bine sim]it la “dozarea” pedepsei.

Acest termen desemneaz\ ansamblul abaterilor [i înc\lc\rilor de norme sociale, sanc]ionate juridic, s\vâr[ite de minori de pân\ la 18 ani.

Indicatori privind înclinarea spre delicven]a a copiilor: Absen]e frecvente de la [coal\ Atitudine de indiferen]\ fa]\ de [coal\ Atitudine rebel\ fa]\ de autorit\]ile [colare [i reprezentan]ii ordinii.

Reac]ii disproportionate fa]\ de diferite situa]ii [i fa]\ de colegi.

Tendin]a de a se asocia cu elemente depravate.

Utilizarea precoce a unui limbaj obscen [i violent Minciuni [i furturi frecvente chiar înainte de vârsta de 9 ani.

Preocup\ri sexuale precoce “consum” de literatura pornografic\.

Vizionarea foarte frecvent\ a filmelor cu con]inut necorespunz\tor din punct de vedere educativ.

Ag.sef R\dulescu Sergiu

Documentele cu care se face dovada numelui, prenumelui, cet\]eniei [i a domiciliului, necesare eliber\rii actului de identitate, se prezint\ în original [i copie.

Informa]ii suplimentare privind activitatea de eviden]\ a persoanelor pot fi ob]inute [i de pe site-ul Inspectoratului Na]ional pentru Eviden]a Persoanelor: www.evidentapersoanelor.ro

cyanmagentayellowblack

14

Realitatea ^n imagini

IULIE 2010

Pe strada I.L Caragiale la fam. Alexandru Constantin amenajarea [an]ului este o datorie ^mplinit\!

Pe strada Ilfovului, la domnul Marin Iulian, cur\]enia las\ de dorit.

Ne pare r\u c\ activitatea de cur\]enie la proprietatea doamnei Tudor Lucia nu a fost terminat\. Vom reveni.

Un exemplu demn de urmat la domnul Rogojinaru Marin, strada Ilfovului.

Tot pe strada Ilfovului la doamna Buzea {tefana, buruienile fac concuren]\ gardului, ca ^n\l]ime.

La proprietatea doamnei Marin Niculina de pe strada IL. Caragiale, e nevoie de pu]in\ str\duin]\ pentru a cur\]a zona [i a ad창nci [an]ul.

Un exemplu pe strada {colii, Mavrodin, la domnul Barbu Marin.

Iat\ cum arat\ proprietatea domnilor St\nescu Gabriel [i St\nescu Constantin.

La domnul Barbu Florea lipse[te [an]ul, iar pode]ul este o amintire.

O not\ bun\ pentru domnul Ristea Relu care s-a apucat cu n\dejde s\ fac\ defri[\ri pentru un [an] ce ^nconjoar\ o proprietate de aproape 10.000 mp.

Multe familii din Mavrodin , printre care si Dobre Ion de pe strada IL. Caragiale au neglijat domeniul public si respectarea prevederilor legale. Vom reveni!

A[a arat\ domeniul public ^n urm\ cu dou\ s\pt\mani la doamna Opri]a Maria. Acum lucrurile s-au rezolvat. Este curat, mai trebuie [an]ul f\cut.

cyanmagentayellowblack

Diverse

IULIE 2010

15

Pe strada IL. Caragiale, din Mavrodin, la dna Cepoiu Viorica era o vreme când [an]ul era ^ngrijit ca [i aspectul general al gospod\riei. Se pare c\ a cam neglijat aceasta ^ndatorire cet\]eneasc\.

Pe strada Gârlei, B\l\ne[ti, B\lan Alexandru a f\cut [an]ul, a cur\]at pode]ul [i ceea ce ne-a impresionat au fost pietricelele a[ezate cu r\bdare pe marginea [an]ului.

~n fa]a gospod\riei dl }ur]ulea Florin, domeniul public este ne^ngrijit de mai mult\ vreme astfel ^ncât buruienile [i arboretul au urâ]it zona. A[tept\m un gest frumos din partea dânsului.

~n B\l\ne[ti, la doamna Alionte Elena, pe strada Gârlei, este curat [i [an]ul bine f\cut.

Dna Dinu Irina de pe strada IL. Caragiale a uitat s\-[i cure]e [an]ul, f\când not\ discordant\ cu vecinii s\i care au f\cut cur\]enie.

Dl Constantin Marian mai are de lucru pentru a sc\pa de buruieni. Vom reveni!

Pe aceea[i strad\ la doamna Dinu Elena, spa]iul din fa]a gospod\riei este ^ntre]inut mereu.

Ceea ce vedeti nu este marginea unei paduri ci domenuil public din fata proprietatii dl Luca Cornel de pe strada IL Caragiale. Se impune defrisarea!

Pe strada I.L Caragiale doamna Preda Viorica s-a apucat cu n\dejde de treab\. Bravo!

Cu migal\ [i d\ruire dna Ni]\ Aurica a f\cut [an]ul [i l-a ^nfrumuse]at cu pietricele. Frumos!

Tot ^n B\l\ne[ti, doamna Ni]\ Maria vegheaz\ ca spa]iul din fa]a cur]ii s\ fie curat.

Nu am ^n]eles de ce pl\cile de beton au fost plantate ^n [an] la domnul Alexandru Gheorghe.

16

Diverse

IULIE 2010

Porumbul scade riscul apari]iei cancerului la pl\mâni BENEFIC l Beta-carotenul con]inut de porumb cre[te rezervele de hemoglobin\, o protein\ care transport\ oxigenul la celule [i ajut\ la prevenirea oboselii Potrivit speciali[tilor în nutri]ie, porumbul nu trebuie s\ lipseasc\ din alimenta]ia zilnic\, deoarece acesta reduce riscul apari]iei bolilor cardiace, datorit\ con]inutului bogat de vitamina E antioxidant care protejeaz\ inima. În plus, aceast\ cereal\ con]ine din bel[ug un carotenoid numit beta-cryptoxanthin, care are proprietatea de a preveni apari]ia cancerului la pl\mâni. Aceast\ substan]\ se mai g\se[te în legume [i fructe de culoare portocalie, precum papaya, portocale, dovleac sau piersici.

Nutri]ioni[tii spun c\ o can\ cu boabe de porumb ofer\ 15 la sut\ din necesarul zilnic de acid pantothenic, vitamina B5. Aceast\ vitamin\ e folosit\ pentru transformarea carbona]ilor complec[i în glucoz\, care alimenteaz\

energia organismului. În plus, betacarotenul din porumb cre[te rezervele de hemoglobin\, o protein\ care transport\ oxigenul la celule [i ajut\ la prevenirea oboselii. Hidrocarburile din compozi]ia chimic\ a porumbului dau energie [i nu permit depunerea gr\simii. În acela[i timp, aceea[i can\ cu porumb ofer\ 24 la sut\ din necesarul zilnic de thiamin\. Aceasta este o substan]\ necesar\ în reac]iile enzimatice legate de produc]ia de energie [i e, de asemenea, foarte important\ pentru celulele creierului [i func]ia cognitiv\.

Conservan]ii “naturali” cauzeaz\ cancer 100% natural Se pare ca din magazinele noastre au disp\rut cu des\vârsire conservan]ii chimici. To]i conservan]ii din produsele de pe rafturile magazinelor sunt 100% naturali, iar multe dintre produse nici nu mai con]in a[a ceva. Am ajuns s\ avem numai produse “naturale” [i “s\n\toase” [i totu[i cifrele ne arat\ din ce ^n ce mai multe ^mboln\viri cu cancer, alergii [i intoleran]e. Onion News a g\sit ^ns\ r\spunsul la aceasta dilema [i ne explic\ c\ ingredientele 100% naturale cauzeaz\ cancer 100% natural.

Descoper\ 12 lucruri neobi[nuite despre s\n\tate [i despre cum func]ioneaz\ organismul uman!

Alergiile pot fi evitate dac\ î]i cl\te[ti n\rile cu ap\ s\rat\, iar corpul nostru poate produce singur aspirin?!

1. Bicarbonatul de sodiu [i c\p[unile contribuie la albirea din]ilor, usturoiul este de mare ajutor pentru atle]ii care s-au r\nit la picior, iar mierea este un remediu excelent pentru mahmureal\.

2. Persoanele sedentare sunt cei mai fideli clien]i ai doctorilor. 8 din 10 oameni nu fac niciun fel de exerci]ii fizice.

3. Migdalele [i avocado contribuie la îmbun\t\]irea fertilit\]ii [i la cre[terea apetitului sexual.

4. Abilitatea de a fi cu sim]urile treze dureaz\ în jur de 10 ore dup\ un somn de o or\.

Recordul de “cât po]i rezista f\r\ s\ dormi” este de 11 zile.

5. Dac\ intri în cas\ prin u[a din fa]\, apetitul scade cu pân\ la 15% în compara]ie cu apetitul celor care intr\ în cas\ folosind u[a din spate (care e teoretic mai aproape de buc\t\rie).

6. 70% dintre fum\torii înr\i]i risc\ s\ surzeasc\. Dependen]ii de tabac sunt de patru ori mai predispu[i decât nefum\torii s\ doarm\ prost noaptea.

7. Riscul de cancer cre[te la tinerii [i la anim\lu]ele de cas\ care inhaleaz\ pasiv fumul de ]igar\.

8.

“Alice în ]ara Minunilor”, “Cap exploziv” [i “Accent str\in” sunt denumirile unor sindroame medicale reale, îns\ destul de neobi[nuite.

9. Alergiile pot fi evitate dac\ î[i cl\te[ti n\rile cu pu]in\ ap\ s\rat\.

10. Femeile pot reduce drastic riscul de cancer dac\ se men]in în form\ [i se odihnesc suficient.

11. Tumorile maligne [i nivelul sc\zut al zah\rului în sânge pot fi depistate de animalele de companie [i, mai ales, de câini.

12. Corpul uman poate produce singur aspirin\, dac\ alimenta]ia cuprinde suficiente fructe [i legume.

10 alimente periculoase din frigider Indiferent de anotimp, mul]i dintre noi obi[nuiesc s\ depoziteze în frigider o serie de alimente nes\n\toase de care nu avem neap\rat nevoie, dar care, potrivit speciali[tilor, pot provoca adev\rate “dezastre nutri]ionale” atunci când sunt consumate. Acest tip de produse sunt considerate “rele” pentru ca au adaosuri considerabile de calorii, gr\simi, sare [i/sau zah\r. Exper]ii, cita]i de WebMD, au realizat o list\ cu cele mai periculoase 10 alimente pe care e bine s\ nu le p\str\m în frigider: 1. Maioneza Este alb\ [i gustoas\, dar con]ine mult prea multe calorii pentru a merita riscul unui consum exagerat cantitativ.

2. Sucurile dulci [i acidulate B\uturile r\coritoare dulci [i acidulate sunt peste tot, în restaurante, supermarketuri, la chio[curi, mai ales pe timpul verii, când setea este mai intens\. Îns\, astfel de sucuri nu con]in nutrien]ii atât de necesari organismului, ci mai degrab\ un exces de calorii. În plus, îndulcitorii [i coloran]ii artificiali cresc riscul de diabet [i alte boli cronice, cel mai periculos fiind aspartanul. Recomandare: consuma]i în special ap\ plat\ atunci când v\ este sete.

3. B\uturile alcoolice Abuzul de alcool este consecin]a cea mai probabil\ a lipsei de control în privin]a b\uturilor alcoolice stocate în exces în frigider. {i cel mai afectat organ în acest caz este ficatul, care va fi for]at s\ metabolizeze acizii gra[i în exces dup\ un consum exagerat de alcool.

4. Carne procesat\ Fie c\ este vorba de [unc\, salam, mici, cârna]ii sau pastram\, acest tip de carne este periculoas\ pentru organism din cauza con]inutului ridicat de sare, nitra]i [i gr\simi. Carnea procesat\ cre[te riscul unor boli grave, cum ar fi cancerul de colon, din cauza substan]elor folosite pentru conservarea acestui tip de carne.

5. Hot-dog [i sosuri Intrând în aceea[i categorie, a produselor din carne procesat\, hot-dog-ul este “alimentul” preferat în special de americani, unii dintre ace[tia având nelipsite rezerve “strategice” în frigider. Dar exper]i trag un nou semnal de alarm\: sarea [i gr\simile

în exces fac din aceste alimente adev\rate bombe calorice extrem de periculoase pentru organism!

6. Produse lactate grase În compara]ie cu laptele degresat sau iaurtul, care con]ine proteine, calciu, roboflavin\ [i vitamina B 12, produsele lactate grase sunt un pericol din cauza con]inutului excesiv de gr\simi [i colesterol.

7. Înghe]at\ Pe lâng\ excesul de zah\r, gr\simi saturate [i calorii, înghe]ata este vinovat\ [i de “deturnarea” unei diete de sl\bit de la scopul ini]ial, antrenând sentimentul de vinov\]ie [i resemnare, care, de multe ori, determin\ op]iunea pentru abandonarea luptei cu kilogramele în plus.

8. Sosuri pentru salat\ De[i sunt gustoase [i s\]ioase, sosurile pentru salat\ intr\ în aceea[i categorie a alimentelor periculoase pentru organism pentru c\ [i ele con]in un num\r mare de gr\simi [i calorii.

9. Unt sau margarin\ De[i unii speciali[ti sus]in c\ margarina este vegetal\ [i are are mai multe “gr\simi bune” (polinesaturate [i mononesaturate) decât untul [i nu con]ine colesterol, totu[i unele tipuri de margarin\ sunt produse printr-un procedeu numit hidrogenare [i din aceast\ tranzi]ie rezult\ gr\simi nes\n\toase pentru organism.

10. Cartofi felia]i congela]i {i totu[i, spre deosebire de cartofii cruzi, de pe tarabele din pia]\ sau l\di]ele din magazin, ace[ti cartofi gata ambala]i pot fi vechi de luni de zile, prefier]i [i apoi congela]i instant pentru a fi cât mai crocan]i.

Ei nu pot fi g\ti]i într-un mod mai s\n\tos, de exemplu fier]i sau cop]i la gr\tar, pentru c\ au fost comercializa]i cu scopul de a fi ... pr\ji]i. Iar aceast\ modalitate de preparare implic\, desigur, un consum suplimentar de calorii, gr\simi [i sare.

Fructele [i legumele trebuie consumate ^n cel mult o s\pt\mân\ de la cump\rare Aten]ie la legumele [i fructele pe care le cump\ra]i [i la modul cum le consuma]i.

Cercet\torii atrag aten]ia c\ valoarea nutri]ional\ a fructelor [i a legumelor a sc\zut în timp, din cauza modului în care sunt crescute de agricultorii.

De aceea, pentru un aport cât mai mare de vitamine, proteine [i minerale, speciali[tii le recomand\ consumatorilor s\ ]in\ cont de câteva sfaturi. În primul rând, trebuie s\ cump\ram fructele [i legumele intens colorate, [i s\ nu le alegem întotdeauna pe cele mai mari.

Speciali[tii spun c\ nivelul de nutrien]i este mai mare în cazul fructelor mici.

De asemenea, fructele [i legumele tre-

buie consumate în cel mult o s\pt\mân\ de la cump\rare.

cyanmagentayellowblack

Realitatea ^n imagini

Duminic\, 15 august 2010, la Baza Sportiv\ a ora[ului R\cari, v\ invit\m ^ncepând cu orele 9:00 la manifest\rile cultural, artistice [i sportive, prilejuite de Ziua ora[ului R\cari.

Iat\ programul manifest\rilor: - Orele 09:30 - deschiderea festiv-

împlinesc 50 de ani de c\snicie.

-13:00 - start la concursurile sportive: aruncarea mingii de oin\, alergare de rezisten]\ 800 m (fete [i b\ie]i), s\ritur\ în lungime de pe loc (fete [i b\ie]i), concursuri distractive (alergare cu mingea, alergarea în sac, alergarea cu g\leata plin\,

17

DINAMO BUCURE{TI ‘80

IULIE 2010

11:30 - 12:30

Unirea R\cari - Dinamo Bucure[ti it\]ii, prezentarea organizatorilor, a invita]ilor [i a programului.

- Ora 10:00 - meci de fotbal, juniori.

- 12:30 - festivitate de decernare a diplomei de onoare cuplurilor care Toate concursurile vor fi premiate cu trofeul aniversar "Cupa ora[ului R\cari".

La aceast\ festivitate, prima de acest fel în ora[ul nostru, vom organiza: expozi]ie cu vânzare de produse apicole - expozi]ie de desene ale elevilor [i adul]ilor din localitate, - expozi]ie de art\ fotografic\, - expozi]ie cinegetic\ premiat\ cu urm[toarele trofee - premiul Veteranului vân\tor, premiul celui mai tân\r vân\tor [i premiul pentru debut în vân\toare.

Dup\ degustarea produselor se vor acorda urm\toarele premii: Premiul "Cea mai harnic\ albinu]a", apicultorului care a întrunit maximum de punctaj, pentru minimum de punctaj se va acord\ premiul "Trântorul resemnat" [i cel mai tân\r apicultor va primi diploma pentru debut.

- Expozi]iile de desen [i fotografie vor fi premiate cu Trofeul

cursa cu oul în lingur\ - fete [i b\ie]i), meciuri de handball între reprezentativele [colilor R\cari, Ghimpa]i, Colacu [i Ghergani.

- 17:00 Spectacol de muzic\ popular\ [i dansuri tradi]ionale.

UNIREA R|CARI ‘80

Meci de fotbal Old Boys:

Ora[ului R\cari. Concurs gastronomic premiat cu trofeul "Cl\tit\ înfuriat\", la care vor participa minimum 5 echipaje (fiecare format din minimum dou\ persoane). - Expozi]ie de legume [i fructe sub genericul "Ciud\]enii ale naturii" dotat cu premii de participare.

- Expozi]ie canin\ dotat\ cu premii [i hrana uscat\ pentru patrupedele câ[tig\toare.

- Expozi]ie de p\s\ri exotice premiat\ (Trofeul Ora[ului R\cari).

Programul va fi pres\rat cu momente artistice oferite de tinerele din trup\ de majorete "RR Dance" a ora[ului R\cari.

A[tept\m înscrieri la numerele de telefon: 0768006972, 0245.658.611, 0756078015

DINAMO BUCURESTI Moraru Eftimescu, Prunea, Vlad N., Topolinsky Augustin, Dragnea Movila, Mihaiescu Andone, Nemteanu Vaiscovici, Radu Viorel, Ganea Ciobotariu, Mirea Nedelceanu, Ion Parcalab, Fratila, N Nunweiller, Ghita Vasile, Multescu. AntrenorCheran, Coco Deleanu.

UNIREA R|CARI Dinca M. Parvu D. Popa C. Alexandru Al. Grigore I. Chitulescu D. Negrea C. Alexandru M. Pletea M. Calin C. Constanda E. Chirita N. Bradeanu J. Nae N. Sorescu M. Negrea G. Trandafir A. Serbanoiu N. logofatu D. Cristea I. Hasnas C. Cacnea N. Dima P. Medic: Suta V. Delegat: Iancu M. Presedinte: Chitulescu I, Alecu Gh.

Orele 10:30 - inaugurarea biblionet-ului la Biblioteca ora[eneasc\ “Ion Ghica” R\cari Evenimentul va fi urmat de manifest\ri cultural-artistice.

18

Diverse

IULIE 2010

S| NE CUNOASTEM JUDE}UL, ORA{UL {I OAMENII Traian Grigorescu Tehnician Silvic, Consilier local Am promis în num\rul anterior ca – pentru moment – ne desp\rtim de priveli[ti nenum\rate, de minun\]ii oferite de valea Dâmbovi]ei, în partea mun]ilor din care apa ei iese la lumin\ [i o s\ ne ocup\m de cunoa[terea localit\]ilor [i a oamenilor ce vie]uiesc pe malurile ei pân\ în locul unde ea se întâlne[te cu Dun\rea.

Dac\ pân\ la confluen]a cu Dâmbovicioara, la 29 km de obâr[ie (socotim Valea Vladului, izvorul principal), Dâmbovi]a î[i adun\ apele de pe o suprafa]\ de numai 204 km/2, la doar 9 km în aval, dup\ confluen]a cu Valea Caselor – ultimul tributar în culoar, bazinul î[i m\re[te suprafa]a la mai mult decât dublu, ajungând la 428 km/2. Drept urmare [i debitul cre[te corespunz\tor 10 m cubi/s, cu alte cuvinte, dublându-se (între Podu Dâmbovi]ei [i Dragoslavele), pe respectiva distan]\ redus\.

Deosebit de semnificativ este faptul c\ de pe acest areal, ce reprezint\ 15 % din întreg bazinul, Dâmbovi]a î[i culege mai mult de 71 % din debitele sale. Fire[te, fenomenul este în legatur\ atât cu boga]ia precipita]iilor din zona montan\, cât [i cu al]i factori egografici, printre care un rol important îl joac\ litologia,

configura]ia reliefului [i vegeta]ia.

Iat\ a[adar c\ în cadrul culoarului Ruc\r - Bran, se contureaz\, c\ de altfel în majoritatea zonelor depresionare, o adev\rat\ pia]\ de adunare a apelor, ca o consecin]\, în primul rând a mi[c\rilor tectonice negative, care au impus re]elei hidrografice o configura]ie convergent\.

Totodat\, între Podu Dâmbovi]ei [i Dragoslavele, talvegul coboar\ de la 740 m pân\ la 620 m, rezultând o pant\ medie de peste 13 m/km ceea ce reprezint\ o valoare destul de mare, cu consecin]e destul de favorabile în ceea ce prive[te poten]ialul hidroenergetic al râului.

Satul Podu Dâmbovi]ei, situat în mare parte pe terasele ce c\ptu[esc fundul depresiunii, dar [i în lungul micilor v\i cum ar fi Oratea, este un tip r\sfirat, dezvoltându-se dinspre nucleul central tentacular, în lungul c\ilor rutiere, inclusiv al celor locale. Dezvoltat\ de o parte [i de alta a podului de la care î[i trage numele, localitatea este t\iat\ în dou\ de apa Dâmbovi]ei, ce str\bate aici originala cheie din vatra depresiunii cu acela[i nume. Cadrul natural înconjur\tor – de o rar\ frumuse]e – este dat de masivele calcaroase: Plea[a din vest (1072 m), Dealu Sasului (1182 m) [i Piscu Stoici (1005 m) din est, Vârful Ratei (1084 m), Plaicu (1065 m) – cel mai sudic exponent al Pietrei Craiului – din nord [i respectiv Vârful Crucii (1022m) [i Col]ii Ghimbavului

(1407 m) din sud. Toate acestea, f\r\ excep]ie, se termin\ spre depresiune prin abrupturi puternice de natur\ tectonic\ (falii), ce se privesc fa]\ în fa]\, reprezentând totodat\ puncte de mare atrac]ie pentru iubitorii de drume]ii montane relativ scurte, ce pot fi realizate sub form\ de mici circuite. Unul dintre ele pe care în recomand (dureaz\ circa 4 ore), porne[te din centru spre vest în lungul [oselei asfaltate [i apoi al drumului local ce o ia la dreapta (spre Izvoarele Dâmbovi]ei), pe care merge circa un km pân\ la podul peste pârâul Ratei; de aici, de-a lungul albiei seci a acestuia, urc\ piepti[ peste bolovanii mari de calcar, îngr\m\di]i în sectorul v\ii cu aspect de cheie. Dup\ mai bine de 1,5 km prin p\dure, ie[im într-o zon\ cu pante domoale, unde întâlnim o adev\rat\ împ\ra]ie a dolinelor, acoperite cu întinse fâne]e, o lu\m spre sud [i apoi spre sud-vest, urmând creasta care ne duce în vârful Plea[a, de unde se deschide un larg orizont. Apoi, în lungul culmii înguste, ne l\s\m spre Posada, travers\m drumul na]ional [i urm\m poteca ce coboar\ spre sat, trecând ini]ial peste o mic\ por]iune ce se pastreaz\ din vechiul drum roman.

Un alt traseu urm\re[te circa un km drumul local asfaltat spre Dâmbovicioara, trece pârâul omonim peste una din p\r]ile de leg\tur\ cu cele câteva case de pe malul opus [i se dep\rteaz\ spre nord, pe poteca ce escaladeaz\ abruptul din partea terminal\ a

P\]ania m\garului b\trân Într-o bun\ zi, m\garul unui ]\ran c\zu într-o fântân\. Nefericitul animal se puse pe zbierat, ore întregi, în timp ce ]\ranul c\uta s\ vad\ ce e de f\cut. Pân\ la urm\, ]\ranul hot\râ c\ m\garul [i-a[a era b\trân, iar c\ fântâna, oricum secat\, tot trebuia s\ fie acoperit\ odat\ [i-odat\. {i c\ nu mai merit\ osteneala de a-l scoate pe m\gar din adâncul fântânei. A[a c\ ]\ranul î[i chem\ vecinii, ca s\-i dea o mân\ de ajutor. Fiecare dintre ei apuc\ câte o lopat\ [i începur\ s\ arunce de zor p\mânt în\untrul fântânei. M\garul pricepu de îndat\ ce i se preg\tea [i se puse [i mai abitir pe zbierat. Dar, spre mirarea tuturor, dup\ multe lope]i de p\mânt, m\garul se potoli [i

t\cu. }\ranul se duse [i privi în adâncul fântânei [i r\mase uluit de ce v\zu. Cu fiecare lopat\ de p\mânt, m\garul cel b\trân f\cea ceva nea[teptat: se scutura de p\mânt [i p\[ea deasupra lui. În curând, toata lumea fu martor\ cu surprindere cum m\garul, ajuns pân\ la gura fântânei, s\ri peste ghizduri [i ie[i frem\tând…

Via]a va arunc\ poate [i peste tine cu p\mânt [i cu tot felul de greut\]i...

Secretul pentru a ie[i din fântân\ este s\ te scuturi de acest p\mânt [i s\-l folose[ti pentru a urca un pas mai sus.

Fiecare din greut\]ile noastre este o ocazie pentru un pas în sus.

Putem ie[i din adâncurile cele mai profunde dac\ nu ne d\m b\tu]i. Folose[te p\mântul pe care ]i-l arunca peste tine ca s\ mergi înainte. Aminte[te-]i de cele 5 reguli pentru a fi fericit: 1) Cur\]\-]i inima de ur\, fric\ [i egoism.

2) Scute[te-]i mintea de preocup\ri inutile.

3) Simplific\-]i via]a [i f\-o mai frumoas\.

4) D\ruie[te mai mult [i a[teapt\ mai pu]in.

5) Iube[te mai mult [i… scutur\-te de p\mânt, pentru ca în via]a asta, tu trebuie s\ fii solu]ia, nu problema.

Pietrei Craiului. Ascensiunea spre Plaic ne ofer\ cea mai frumoas\ priveli[te asupra depresiunii [i a cadrului ei înconjur\tor, asupra satului ce-[i r\sfa]\ casele lui albe, din ce în ce mai rare spre margini.

Sub vârful alintat cu numele de Pl\icel, în mijlocul unei întinse poieni se afl\ o frumoas\ stân\.

Dincolo de o mic\ ^n[euare, mergând prin p\dure, ocolim pe la vest punctul culminant al Plaiului Mare (1472 m) [i ajungem în jum\tatea Nordic\ a celei de a doua poieni. Aspectul de platou în trepte, ciuruit de un mare num\r de doline [i m\rginit de h\urile adânci care se las\ înspre cele dou\ chei din apropiere [i orizontul larg ce se deschide din punctul culminant, pân\ spre meterezele Bucegilor, iat\ doar câteva din motivele ce te fac s\-]i vibreze sufletul în fa]a minun\]iilor naturii. În timpul verii, localnicii, veniti chiar de la Ruc\r, urc\ zile în [ir pân\ la Plaiu Mare, mul]i r\mânând [i peste noapte în od\ile r\zle]e de aici; sunt veni]i s\ lucreze – s\ fac\ – fânul pe care îl vor transporta cu mult\ trud\, folosind elementarul târ[ pân\ la drumul de acces al c\ru]elor; este de fapt [i una din variantele pe care le putem urma [i noi luând-o pe Plaiu Mare spre est prin p\dure, pe un drumeag ce coboar\ din ce în ce mai abrupt spre lunca Br\toii, denumire ce vine de la pârâia[ul care se vars\ în Dâmbovicioara, râul ce a t\iat în stiva de calcare monumentale cheia prin care ne putem

întoarce la Podu Dâmbovi]ei.

O alt\ variant\ tot atât de spectaculoas\, ne conduce prin [aua din nordul Plaiului Mare pe o potec\ ce se las\ de-a lungul pârâia[ului Berila, pân\ la v\rsarea lui în Dâmbovi]a, de unde prin Cheia Mic\ ne putem îndrepta pa[ii înapoi spre locul de unde am pornit; în ambele cazuri pentru a realiza acest circuit, sunt necesare cel pu]in 4 ore.

La câteva sute de metri de centrul satului, în stânga drumeagului ce urc\ pe valea Or\]ii, întâlnim ineditul monument al naturii “Babele” de la Podu Dâmbovi]ei.

Aflate în curtea familiei Bombo[, aceste forme reziduale selective, asem\n\toare cu cele din Bucegi (generate de acelea[i roci, dar la o altitudine mai joas\ cu 1500 m), au aspectul unor ciuperci înalte de 4 m, alcatuind un fel de “cuib” lipit de versantul v\ii. De aici drumeagul nostru urc\ din ce în ce mai piepti[, dincolo de ultimele case, ajungând sub mica cheie a Or\]ii, care r\mâne în stânga potecii ce ne conduce la ruinele cet\]ii medievale, în apropierea c\rora se afl\ [i urmele drumului roman. Traversând modesta cheie a Bâsnei, pe la cap\tul de sus al drumului antic (unde în Evul Mediu [i-a avut pentru un timp sediul, punctul de vam\), ne putem întoarce la Podu Dâmbovi]ei, str\b\tând podurile calcaroase din stânga cheii Dâmbovicioarei, ciuruite de sute de doline [i br\zdate de întinse câmpuri de Lapiezuri.

Circumstan]ele fericirii, ale st\rii de bine

(continuare din num\rul trecut) Prin ce mecanisme se instaleaz\ boala?

Referindu-ne la comportamentul biochimic, sunt o serie întreag\ de substan]e numite, “neuromediatori, neurohormoni" care sunt eliberate în momentul st\rii de bine. Acestea sunt: dopamina, care este denumit\ substan]a pl\cerii, care intervine în toate substan]ele în care organismul nostru are tr\irea pl\cerii. Acestea pot fi: iubire, alcool, droguri. Aceste substan]e au o extraordinar\ sensibilitate asupra creierului, a sistemului nervos. Dac\ dopamina este într-o cantitate foarte mare, ajungem la o boal\ psihic\schizofrenia; dac\ dopamina lipse[te creeaz\ o boal\ neurologic\ cum este boala Parkinson; în consecin]\ dopamina trebuie s\ fie într-o cantitate normal\ pentru a crea starea de bine.

Un alt hormon implicat în crearea fericirii este serotonina. Absen]a ei d\ depresie, insomnie.

Alte substan]e sunt endorfinele. Absen]a lor poate s\ însemne o durere cronic\ [i bineîn]eles absen]a pl\cerii.

O alt\ substan]\ este ocitocina, care intr\ în chimia pl\cerii, eliberarea ei ne îndeamn\ la rela]ionarea fizic\ între indivizi. Nu exist\ fiin]\ care s\ nu aib\ un eveniment fericit din via]a ei. Fiecare în func]ie de imagina]ia lui poate alege un eveniment din trecut sau poate s\-[i

imagineze el unul. Exper]ii au ajuns la concluzia c\, gândurile negative ac]ioneaz\ în lobul frontal drept [i dimpotriv\ lobul frontal stâng intr\ în stare de hipoactivitate.Dac\ ne concentr\m pe sentimente pozitive, atunci lobul frontal stâng se activeaz\ iar cel\lalt intr\ în repaus; astfel se echilibreaz\ fiziologia celor dou\ emisferice cerebrale, reglându-se al nivel biochimic.

Exerci]iul st\rii de bine, al fericirii, se poate realiza numai prin efortul de a ^nv\]a. Înv\]area este posibil\ dispunând de posibilitatea creierului nostru, care este cea mai minunat\ structur\ pe care Dumnezeu a putut-o crea. Pân\ prin 1992, exista convingerea c\ neuronii nu se mai refac. În clipa de fa]\,dup\ 1992, avem informa]ii c\ neuronii la nivelul hipocampusului se refac; de atunci exist\ o logic\ - în momentul în care gândim este o instan]\ ,,con[tiin]a" care separ\ re]elele neuronale dintre gândirea negativ\ [i gândirea pozitiv\; la fel [i-n sentimentele noastre, se face o selec]ie care aminte[te de un cod eticsepara]ia între bine [i r\u. Sentimentele negative, nefaste împiedic\ refacerea neuronilor, de aceea apar golurile de memorie. (va urma) (dup\ ,,Chimia fericirii- de Prof. Dr. Dumitru Ctin-Dulcan) Pr.Vlada {tefan - Ghergani

Pentru situa]ii de urgent\ v\ oferim spre consultare programul Centrului medical de permanen]\, str. Tudor Vladimirescu nr.17 B (Sta]ia de salvare) - R\cari

Telefon: 0245658864 Medic coordonator - Carp Marioara Program: Luni-Vineri ^ntre orele 15-08 dim. Sâmb\ta [i Duminica: 24/24 de ore

19

Divertisment

IULIE 2010 Duminic\ - 1.08.2010 Dr. Carp Marioara Luni - 2.08.2010 Dr Birsila Daniel Mar]i - 3.08.2010 Dr. Corneanu Corina Miercuri - 4.08.2010 Dr. Carp Marioara Joi - 5.08.2010 Dr. Barbu Razvan Vineri -6.08.2010 Dr. Carp Marioara Sâmb\t\ - 7.08.2010 Dr. Corneanu Corina Duminic\ - 8.08.2010 Dr. Barbu Razvan Luni - 9.08.2010 Dr. Birsila Daniel Mar]i - 10.08.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 11.08.2010 Dr. Birsila Daniel Joi - 12.08.2010 Dr. Carp Marioara Vineri -13.08.2010 Dr. Birsila Daniel Sâmb\t\ - 14.08.2010 Dr. Barbu Razvan Duminic\ - 15.08.2010

Dr. Grigorescu Ecaterina Luni - 16.08.2010 Dr. Barbu Razvan Mar]i - 17.08.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 18.08.2010 Dr. Carp Marioara Joi - 19.08.2010 Dr. Mladin Aurica Vineri - 20.08.2010 Dr. Corneanu Corina Sâmb\t\ - 21.08.2010 Dr. Birsila Daniel Duminic\ - 22.08.2010 Dr. Barbu Razvan Luni - 23.08.2010 Dr. Mladin Aurica Mar]i - 24.08.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 25.08.2010 Dr. Carp Marioara Joi - 26.08.2010 Dr. Mladin Aurica Vineri -27.08.2010 Dr. Corneanu Corina Sâmb\t\ - 28.08.2010 Dr. Mladin Aurica Duminic\ - 29.08.2010 Dr. Barbu Razvan

SCHIMBARE În Cimislia, Republica Moldov\, tr\ia o femeie cunoscut\ ca fiind foarte serioas\. Avea o vac\ ce d\dea lapte bun [i mul]i oameni veneau s\ cumpere lapte de la ea. Cu toate acestea, f\r\ [tirea lor, ea ad\uga de fiecare dat\ pu]in\ ap\ în lapte, ca s\-l înmul]easc\.

Dup\ câ]iva ani a cunoscut ce ^nseamn\ s\ fi drept credincios [i a în]eles c\ gestul ei nu se potrive[te cu înv\]\tura Scripturii.

A[a c\ a încetat s\ mai pun\ ap\ în lapte. Oamenii gustau laptele care acum devenise si mai bun si

o întrebau: "De unde îl ai? Ai schimbat vaca?" "Nu", r\spunse femeia. "Atunci probabil ai schimbat p\sunea?" "Nu, n-am schimbat nici p\sunea." " Atunci cum se face c\ laptele t\u a devenit si mai bun?" " Am schimbat inima", r\spunse femeia.

Aplica]ie: Adev\rata schimbare se produce în inim\, îns\ nu poate s\ nu fie v\zut\ de ceilal]i. Ea este ca o iradiere l\untric\ care se îndreapt\ c\tre cei din jur. S\ tr\im pentru o inima mai bun\.

D.R

VERTICAL

ORIZONTAL

DE VACAN}| 1. S\rb\torit\ de Ziua Marinei (2 cuv) 2. Arata meritul militar pe um\r (sing) - Suveran\…^n stup.

3. Râu nem]esc - Ie[i]i din bai].

4. Divinit\]i ale apei, vântului, focului. (mit) - A concepe - Culme uman\ ^n Bucegi. (masc) 5. Duc. - Piftie modern\…pentru p\r. - ~ndesat .

6. A roade - Pronume - 3,14 7. Integrale - A forfoti - Pronume 8. Uliu - }in umbr\ capului.

REZOLVARE NR ANTERIOR: CANICUL|-CT-ANALOGZILE-LIRIC -BINOM-D -CEAP|-DSP-UZI-REGRETER|S|DI-EMIR-ANEXA-ITN-A-M|-A-GARANT-A}|-ARBITRU-RIVALI-AIOR-ECARISAT-BI.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11 12 13

1 2 3 4 5 6 7 8

1. Prinse-n fiare.

2. Taie fire naturale.

3. Tovar\[…^n ac]iune.

4. Vil\ central\! - Rând la cas\.

5. Poeme f\r\ ^nceput [i sfâr[it!

- Competi]ii.

6. Asemenea.

7. Roti]e pe asfalt.

8. Uscat - ~ntoarce p\mântul.

9. Chemat. - Vas preistoric.

10. Comisar turc (od) - Agen]ia pentru Interven]ie ^n Agricultur\ (sigl\) 11. Categorici.

12. Suflet. - Pronume (pl) 13. Abis! - Bineveni]i.

Ilie Georgian

S\rb\tori Ortodoxe - Rânduieli Biserice[ti - 06.08.2010 - 31.08.2010 6 V (†) Schimbarea la Fa]\. Schimbarea la Fa]\ a Domnului.

Ap. 2 Petru 1,10-19. Ev. Matei 17,1-9.

7 S Cuv. Mc. Dometie; †) Cuvioasa Teodora de la Sihla 8 D Duminica a 11-a dup\ Rusalii 11 M †) Sf. Ierarh Nifon al Constantinopolului; Sf. Mc. Evplu diaconul 14 S Înaintepraznuirea Adormirii Maicii Domnului; Sf. Prooroc Miheea, Sf. Mc. Marcel si Ursichie 15 D Duminica a 12-a dup\ Rusalii; (†) Adormirea Maicii Domnului. Adormirea Maicii Domnului. Toate ale Praznicului.

16 L Aducerea Sf. Mahrame de la Edesa; †) Sfin]ii Martiri Brâncoveni: Constantin Vod\ cu cei patru fii ai s\i: Constantin, {tefan, Radu, Matei [i sfetnicul Ianache; † Sf.Cuvios Iosif de la V\ratec 18 M Sf. Mc. Flor [i Lavru; Sf. Mc. Polien; Sf. Mc. Leon 19 J Sf. Mc. Andrei Stratilat [i cei 2593 de osta[i; 20 V Sf. Prooroc Samuel; Sf. Mc. Sever [i Iliodor 21 S Sf. Ap. Tadeu (Levi); Sf. Muceni]\ Vasa; Sf. Mucenici de la Singidunum: Donat diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul [i Venust 22 D Duminica a 13-a dup\ Rusalii Sf. Mc. Agatonic [i cei împreun\ cu dânsul Ap.I Corinteni 16, 13-24; Ev. Matei 21, 33-44 (Pilda lucr\torilor celor ra(i); glas 4, voscr.2 23 L † Sf. Mc. Lup [i Irineu episcopul; 25 M † Aducerea moa[telor Sf. Apostol Bartolomeu; Sf. Apostol Tit 26 J Sf. Mc. Adrian [i so]ia sa Natalia; Sf. Mc. Atic 27 V Cuvisul Pimen cel Mare; Sf. Mc. Eutalia din Sicilia, Sf. Ierarh Osie al Cordobei; Sf. Mc. Fanurie s,i Osie 28 S Cuviosul Moise Etiopianul; Sf. Mc. Diomid; Cuvioasa Ana 29 D Duminica a 14-a dup\ Rusalii (†) Ta(ierea capului Sf. Ioan Boteza(torul (Zi de post) 30 L Sf. ierarhi Alexandru, Ioan si Pavel cel Nou, Patriarhii Constantinopolului; †) Sf.Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei; †) Sf.Ierarh Ioan de la Râs,ca s,i Secu ; Cuv. Fantin 31 M Asezarea în racla( a Brâului Maicii Domnului; Sf. Ciprian al Cartagenii; Sf. Genadie

NA{TERI IRIMIA IONUT EDUARD 05.06.2010 STAN ROXANA ANDREEA 21.06.2010 VASILE ROXANA 09.05.2010 RADUCANU ANGHEL 12.07.2010

C|S|TORII 1. MIRCEA FLORIN TURTULEA SANDICA 2. STOICA ION PENES OANA-MARIA 3. CRISTEA GHEORGHE DANIEL ANASON VASILICA-CAMELIA 4. RADUCANU LUCIAN MARIUS - MANEA NICOLETA 5. DUMITRU MARIAN DONCU OANA CRISTINA

DECESE -

IORDACHE ANA - 84 ani, GHIMPATI STOICA IAMANDI - 82 ani, STANESTI BARBOR IOAN -85 ani, MAVRODIN POPESCU ILEANA -72 ani, COLACU SIMION ION -75 ani, RACARI IANCU MARIEA - 91 ani, RACARI NICOLETA ENACHE - 67 ani, STANESTI SAFTA DUMITRU - 62 ani SABIESTI BOG OLIVIA- 56 ani RACARI ANCHEL GHEORGHE - 86 ani CORNATELU TILA MIHAI - 45 ani STANESTI DUCA TUDOR - 77 ani GHERGANI ANDREI SERBAN - 68 ani TARGOVISTE

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

cyanmagentayellowblack ±

20

±

Publicitate

IULIE 2010

Asigurarea locuin]ei ^mpotriva dezastrelor naturale devine obligatorie prin legea 260/2008 pentru cele peste 8 milioane de imobile din România Ce este asigurarea de locuin]\ obligatorie?

Este o asigurare imobiliara standard, de baza, impotriva dezastrelor naturale.

Poli]a de asigurare acoper\ pagubele provocate de unul dintre urm\toarele trei evenimente: inunda]ii, alunec\ri de teren [i cutremure.

Asigur\rile obligatorii sunt standard. ~n func]ie de materialele din care sunt construite, imobilele sunt ^mp\r]ite ^n dou\ tipuri: imobile de tip A [i imobile de tip B. Imobilele de tip A sunt construc]ii cu structur\ de rezisten]\ din beton armat, metal ori lemn sau cu pere]i exteriori din piatr\, caramid\ ars\ sau din orice alte materiale rezultate ^n

urma unui tratament termic [i/sau chimic.

Imobilele de tip B sunt construc]ii cu pere]i exteriori din c\r\mid\ nears\ sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic [i/sau chimic.

Nu se poate alege un tip de asigurare sau altul. ~n func]ie de tipul locuin]ei este obligatorie ^ncheierea poli]ei de asigurare aferent\. Persoanele care sunt proprietarele mai multor imobile trebuie s\ ^ncheie câte o poli]\ de asigurare pentru fiecare imobil ^n parte.

Indiferent de valoarea imobilului, suma asigurat\ este de 20.000 EURO pentru imobilele de tip A, [i respectiv 10.000 EURO pentru cele de tip B. ~n completare se recomand\

o asigurare de locuin]\ facultativ\ pentru ca ^ntreaga valoare a imobilului s\ fie acoperit\.

Rolul [i necesitatea asigur\rii de locuin]\ ^mpotriva dezastrelor naturale Calamit\]ile naturale precum inunda]iile, alunec\rile de teren sau cutremurele pun ^n pericol agoniseala de o via]\ a multor oameni.

Acestea pot distruge complet o locuin]\, un sat sau o regiune a ]\rii. ~n cazul producerii unui dezastru natural, statul nu dispune de fondurile necesare pentru refacerea ^n totalitate a bunurilor distruse. Aceasta reform\ este o m\sur\ social\ care are rolul de a oferi o protec]ie minim\ proprietarilor de

locuin]e din mediul rural [i urban. Datorit\ anomaliilor climatice [i pagubelor provocate de inunda]ii, alunec\ri de teren [i cutremure naturale care au avut loc ^n ultimul timp este de la sine ^n]eleas\ necesitatea unei asigur\ri impotriva dezastrelor naturale. Producerea unui seism, precum cel din anul 1977, ar genera pagube estimate la peste 14 miliarde EURO. Acest sistem de protec]ie social\ este aplicat deja ^n alte 7 ]\ri europene: Danemarca, Olanda, Fran]a, Belgia, Elve]ia, Norvegia [i Spania.

Cât cost\ asigurarea obligatorie?

Asigurarea obligatorie va costa 20 EURO/an pentru imobilele de

tip A [i 10 EURO/an pentru imobilele de tip B. Persoane scutite: persoanele care beneficiaz\ de ajutor social vor fi scutite de plata primei de asigurare [i prim\ria de care apar]in va suporta costul asigur\rii.

Sanc]iuni: Aceasta asigurare va fi obligatorie, iar cine nu ^[i asigur\ locuin]a ^mpotriva dezastrelor naturale va fi sanc]ionat cu o amend\ cuprins\ ^ntre 100 si 500 RON.

Pentru rela]ii suplimentare adresa]i-v\ la telefoanele: 0245658611; 0740044264

E! ~N RAT Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT Colectivul redac]ional:

, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Jr. Ene Octaviana, secretar Prof. Ion Livede, consilier Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. {tefan Vlada, colaborator Pr. Ioan Ciobanu, colaborator

Dr. ing. Marius Carave]eanu

- paz\ [i protec]ie - sisteme de securitate - interven]ie rapid\ [i monitorizare - consultan]\ - transport valori - gard\ de corp - [colarizare personal paz\ - cursuri de arme [i muni]ii ADRESA SEDIU: STR. DOMNISORI, NR. 21 BL 9C SC B AP 22, PLOIESTI, JUD. PRAHOVA

ADRESA SUCURSALA: STR CIPRIAN PORUMBESCU, BL C3, SC A, AP 1, TARGOVI{TE, JUD DAMBOVITA TEL. FAX SEDIU: 0244 582761 TEL. FAX SUCURSALA 0245 614412 MOBIL: 0726203776 0727389477 e-mail: ecsc_pazasiprotectie@yahoo.com

Procesare- Tehnoredactare

Ruben Dumitru, IT Niculae Constantin, IT

REDAC}IA

Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro

Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere Bucure[ti ISSN: 1844-7678

±

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i Aluminiu Instala]ii sanitare termice [i electrice PRE}URI AVANTAJOASE Tel: 0723 584 507; 0767 858 301 Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com Str. Ion Ghica, nr. 65 -Ghergani

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: contact@primariaracari.ro

Domnule P r i m a r , M\ numesc_____________________________________________________________________________ [i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:________________________________ ______________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _________________________________________

P|REREA TA CONTEAZ| ...doar dac\ o spui!

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

cyanmagentayellowblack

±