Ziarul nr 25

±

±

www.primariaracari.ro

cyanmagentayellowblack

An III, nr. 25, August 2010, 24 pagini

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

Vizita Ministrului Muncii, Mihai {eitan la Centrul Medico-Social Ghergani

“Ca un stat, o natiune sa existe si sa aibe viitor, se cere mai cu seama ca intre oamenii care il compun sa existe o solidaritate produsa prin identitatea de idei, de aspiratiuni si de credinte, insusiri care sunt rezultatul comunitatii de origine, de limba, de religie si de obiceiuri”.

(ION GHICA)

Debut timid [i modest sub presiunea situa]iei financiare, deloc agreabil\ la astfel de evenimente, a[a am putea caracteriza ^n câteva cuvinte startul evenimentului principal al anului [i localit\]ii - Ziua ora[ului R\cari.

Timid, pentru c\ suntem la primul eveniment de acest gen ^n R\cari, dup\ ani [i ani de "t\cere", de parc\ n-am fi existat. {i totu[i, atunci când am reu[it organizarea, "cârcota[ii" au g\sit motiv de discu]ie la "radio [an]": "Noi nu avem ce mânca [i s\rb\torim Ziua localit\]ii..."

Ce are coada vacii cu [tampila prim\riei, nu prea ^n]eleg; c\ vine remarca din partea unora care ^n schimbul unui "]oi" umplu gardu' de afi[e [i flutur\ maiestuos un steag cu o anumit\ sigl\, ^nteleg...

Microbi[tii nu pot vedea gloriile fotbalului de alt\dat\ din R\cari [i cele ale echipei Dinamo Bucure[ti, pentru c\ "}a]a Mi]a biciclista" a uitat s\ pun\ deoparte bani pentru mâncare.

Tineretul nu poate participa la o competi]ie sportiv\, s\-[i consume energia ^n mod practic, pentru c\ gurile rele nu sunt de acord.

Oare, e mai bine s\ adopt\m tactica stru]ului [i de acolo, din nisip, s\ exclam\m, dac\ mai putem - Ce bine [i frumos este ^n jur. Poate, da' nu acum [i nu ^n viitorii ani.

Hai s\ ie[im din anonimat, din ^ncle[tarea cu care am fost obi[nui]i ani de zile [i s\ ne prefacem c\ nu

avem nevoie de activit\]i cultural sportive.

S\ nu ignor\m trecutul localit\]ii, s\ ne cinstim ^nainta[ii!

Stabilit\, nu ^ntâmpl\tor pe 15 August, corelat\ cu na[terea lui Ion Ghica, personalitate marcant\ a celei de-a doua jum\t\]i a secolului XIX, academician, autor, diplomat, matematician, om politic [i pedagog român, prim-ministru al României, de dou\ ori, pre[edinte al Academiei Române.

Ziua ora[ului R\cari va d\inui peste timp [i istoria va judeca faptul c\ cineva [i-a amintit de ^nainta[i.

S\ ^ncerc\m ^mpreun\ s\ nu uit\m ^nainta[ii care ne vor ajuta [i peste timp s\ scoatem localitatea din izolarea cultural\, s\ ne aliniem localit\]ilor care, an de an s\rb\toresc Ziua localit\]ii [i uit\ pentru câteva ceasuri de "griji, nevoi, necaz, durere".

Modest, pentru c\ situa]ia financiar\ nu ne-a permis s\ coopt\m ^n "echip\" unele nume sonore ale divertismentului, care s\ ofere mai mult\ via]\ acestui eveniment.

Edi]iile urm\toare, cu siguran]\ vor fi mai vesele, mai pline de ac]iune.

A nu se ^n]elege c\ aceast\ prim\ edi]ie n-a reu[it. ~n opinia mea a fost un succes. Un succes pentru curajul de a ie[i din imobilism, de a crea un pionierat [i de a oferi publicului r\c\rean câteva minute de respiro ^n

acest vârtej al vie]ii cotidiene.

Mi-e greu s\ fac un clasament al activit\]ilor. De la meciul memorabil de fotbal Unirea R\cari - Dinamo Bucure[ti (anii 80), pân\ la, s\ zicem, concursul de cl\tite (nu neap\rat ca [i extreme), expozi]ia de art\ fotografic\, trofee de vân\toare, p\s\ri exotice, ciud\]enii ale naturii, spectacol de muzic\ popular\, concursuri sportive, premierea dasc\lilor care de-a lungul genera]iilor au modelat genera]ii de elevi, premierea familiilor cu 50 de ani de c\s\torie...

Chiar dac\ am spus c\ este greu s\ fac un clasament, m-a[ opri pentru câteva minute asupra celui din urm\.

Poate [i din motivul c\ "ce-]i place, la[i la urm\" cum spune adesea un prieten de-al nostru.

50 de ani de c\snicie! O via]\ de om!

"Am ^mp\r]it [i bune [i rele" spunea printre lacrimi una dintre "premiante". "Dar nu ne-am dat b\tu]i, am ^nfruntat ^mpreun\ greut\]ile vie]ii care nu au fost [i nu sunt pu]ine, mai ales la vârsta de peste 70 de ani."

"S\ te v\d b\trân ca mine!" mi-a adresat, cândva, urarea, un bun prieten, ce-i drept, mai ^n vârst\. De fapt, urarea lui i se adresa. S\ ajung\ la vârsta la care, eu s\ am anii din momentul ur\rii.

pag. 3

pag. 5,12,13

(urmare ^n pagina 2) 2

DESENE PE ASFALT

pag. 5,8,9 ±

pag. 20 cyanmagentayellowblack

pag. 21 ±

± ±

±

2

Actualitate

(urmare din pagina 1)

Revenind la familiile care au fost premiate, recunosc c\ am reu[it cu greu s\ nu m\ aliniez lacrimilor care le curgeau involuntar, atunci când ^[i auzeau numele rostit ^n cadrul ceremoniei. Din partea mea, ^nc\ o dat\, s\rut mâna doamnelor, cu respect, v\ salut domnilor [i m\ ^nclin ^n fa]a dumneavoastr\ ^n semn de admira]ie, pentru devotamentul acordat acestei institu]ii, baz\ a existen]ei noastre efemere, ce se cheam\ FAMILIA! Edi]iile urm\toare or s\ ne g\seasc\ mai preg\ti]i, cu ceva mai mult\ experien]\ [i, de ce nu, mai uni]i ^n cuget [i ^n sim]iri. O monografie a localit\]ii, edi]ie revizuit\ [i nelimitat\, cred c\ va trezi interesul locuitorilor dornici s\ cunoasc\ trecutul R\cariului.

O informa]ie din partea oricui, este binevenit\ ^n acest sens.

Sper\m ^ntr-o colaborare cu to]i cei dornici s\ contribuie la istoria localit\]ii.

Desene pe asfalt... Prima edi]ie!

Dup\ finalizarea lucr\rilor de asfaltare, pe cele dou\ str\zi din Mavrodin, {colii [i Ilfovului, câteva dungi trasate de copii pentru un [otron, tenis sau alte activit\]i, mi-au sugerat ideea de a organiza o astfel de competi]ie. ~n ziua [i la ora stabilit\, cu mic cu mare, ne-am adunat pentru a

AUGUST 2010

da frâu liber imagina]iei.

S-a dorit [i ^n mare parte s-a reu[it crearea unei reale competi]ii, ca [i ^n via]a de zi cu zi, de altfel, ^ntre micu]ii [i nu numai, din Mavrodin.

Pe lâng\ interesul dorit a se crea ^n jurul unei activit\]i educative [i de a pune la ^ncercare imagina]ia, spiritul competi]ional a intrat pe deplin ^n ac]iune.

Teme variate: flori, cur\]enie, juc\rii, animale, blocuri, ma[ini... {i chiar dac\ suspectez faptul c\ ^n spatele ideii exist\ o gândire matur\, mânu]a care a pus-o ^n practic\ merit\ toat\ aprecierea.

“Mul]umim, domnule primar, pentru lucrurile bune pe care le face]i pentru locuitorii ora[ului R\cari”; câteva rânduri scrise, sper din suflet, care acoper\ de departe r\ut\]ile unor adul]i cu referire chiar la asfaltul pe care au fost scrise.

Ca orice competi]ie, aceasta a fost dotat\ cu premii mult a[teptate de micu]i, astfel ^ncât nimeni nu a plecat acas\ cu mâna goal\. ~n fiecare cartier ^ncerc\m s\ organiz\m asemenea ^ntâlniri care s\

~ncepând cu anul 2010, ca urmare a implement\rii proiectului ISPA , la nivelul jude]ului Dâmbovi]a a luat fiin]\ Asocia]ia de Dezvoltare Intercomunitar\ "Reabilitarea colect\rii, transportului, dezvolt\rii, prelucr\rii de[eurilor solide ^n jude]ul Dâmbovi]a", asocia]ie din care face parte [i ora[ul R\cari.

Scopul proiectului este de a dezvolta infrastructura de mediu ^n vederea ^mbun\t\]irii, protej\rii [i men]inerii calit\]ii mediului ^n jude]ul Dâmbovi]a [i include urm\toarele componente principale: -Sortarea [i colectarea de[eurilor solide; -Centrul de management al de[eurilor [i depozit ecologic la Aninoasa, Târgovi[te; -Depozit ecologic la Titu; -Reabilitarea [i ^nchiderea depozitelor existente [i a altor gropi de gunoi.

-Asisten]\ tehnic\; Obiectivul general al aplica]iei este de a dezvolta infrastructura, cu referire la gospod\rirea de[eurilor menajere, pentru p\strarea, protec]ia [i ^mbun\t\]irea calit\]ii mediului ^n jude]ul Dâmbovi]a [i localit\]ile componente.

Pentru func]ionarea ^n bune condi]ii a activit\]ii de colectare a de[eurilor menajere, a fost instituit\ taxa de

±

stimuleze creativitatea, competi]ia, spiritul de ^nving\tor. ~n ciuda crizei, proiectele majore ale localit\]ii merg ^nainte, a[a cum ne-am angajat. Sala de sport o inaugur\m ^n aceast\ toamn\, Liceul Teoretic “Ion Ghica” ^ntr\ ^n reabilitare ca [i {coala Ghergani, extinderea CAMS e ^n lucru [i reabilitarea drumurilor de exploatare. Dar pe toate le g\si]i ^n paginile al\turate ale ziarului cu am\nuntele necesare.

N-a[ trece peste proiectul “Drumuri exploatare”, m\sura 125 APDRP. De ce asfalt\m drumurile pe câmp?!

Le-am terminat pe cele din localitate?! Exist\ vreun interes ^n spatele acestui proiect... Offf! “Stima]i” cârcota[i [i scriitori de profesie... ^n sfâr[it, m-a]i prins! A[a e! Nu le-am terminat pe cele din localitate, dar le-am ^nceput... {i ^n eventualitatea unui nou mandat, obiectivul zero km drum neasfaltat. Dar nu po]i folosi bani ob]inu]i pentru un proiect, ^n alt\ parte.

Este imposibil.

Destina]ia lor este clar\ [i pre-

cis\. Te aba]i de la reguli, pl\te[ti.

Scump!

Foarte scump! Poate chiar cu libertatea. Dac\ voi ave]i chef de a[a ceva, mai a[tepta]i câ]iva ani, nu [tiu câ]i [i face]i cum v\ taie capul. Eu fac cum e legal [i moral. De ce moral?

C\ nu mi se pare corect s\ la[i un proiect s\ treac\ pe lâng\ tine numai de teama unor pierde-var\ care, cu ochii semi deschi[i, arunc\ cu praf sau noroi ^n munca noastr\ [i ^n ochii celor din jur.

“De ce asfalteaz\ primaru' drumu', pe câmp?”

“Are terenuri ^n zona [i tot interesul...”

Terenuri, ^n zona ce urmeaz\ a fi “atins\” de investi]ia “Drum reabilitat”, nu am ^n proprietate. {i o spun tare [i r\spicat! Pentru fiecare centimetru p\trat de teren ^n proprietate, lâng\ un drum de exploatare ce urmeaz\ a fi reabilitat, ofer un hectar de teren. “{tefan Gheorghiu” a dat gre[ [i de data asta, ca de obicei!

Deci am l\murit-o cu proprietatea!

Dar cu interesul, cum r\mâne? A[a este, interes

TAXA DE HABITAT habitat .

Constituirea acestei taxe apare ca fiind o solu]ie, op]ional având ^n vedere cerin]a Uniunii Europene stipulate ^n Memorandumul de Finan]are, de a ne ^ncadra cu tarifele ^n gradul de suportabilitate din venitul pe familie definit ca atare ^n documentele statistice.

Taxa de habitat, constituie venit cu destina]ie special\, este fundamentat\ pe necesitatea asigur\rii cur\]eniei orasului Racari [i se utilizeaz\ în scopul asigur\rii colect\rii [i transportului rezidurilor menajere din recipien]ii proprii sau închiria]i (containere, europubele, etc.), precum [i pentru depozitarea [i neutralizarea acestora la rampa ecologic\ amplasat\ ^n ora[ul Titu.

Taxa de habitat este datorat\ de c\tre to]i posesorii de locuin]\ din jude]ul Dâmbovi]a, precum [i de c\tre persoane fizice cu domiciliul ^n alt\ parte, care de]in propriet\]i sub forma unor locuin]e pe teritoriul ora[ului R\cari.

Cuantumul taxei de habitat cu destina]ie special\ de salubrizare se stabile[te anual [i se aprob\ prin Hot\rârea Asocia]iei de Dezvoltare

Intercomunitar\ Dâmbovi]a.

Dup\ aprobarea cuantumului taxei de salubrizare de c\tre Asocia]ia de Dezvoltare Intercomunitar\, aceasta se aprob\ la nivelul fiec\rei unit\]i administrative teritoriale prin hot\râre a Consiliului local.

Pentru anul 2010 cuantumul taxei de habitat este de 16 lei/lun\/gospod\rie.

Veniturile ob]inute din taxa de habitat colectat\ se utilizeaz\ integral pe urm\toarele destina]ii: - plata serviciilor de salubrizare prestate; - acoperirea cheltuielilor administrative, ocazionate de colectarea taxei de habitat; Cuantumul taxei de habitat se stabile[te ^n sum\ lunar\ fix\ datorat\ pe locuin]\, prin locuin]\ ^n]elegându-se: cas\, c\min, domiciliu, construc]ie sau apartament, ^n care locuie[te sau poate locui una sau mai multe persoane.

Sunt scutite de plata taxei de habitat persoanele fizice care se afl\ ^ntr-una din situa]iile prev\zute la art 284 al .1 din Codul Fiscal. ~n cazuri temeinic justificate, se poate hot\râ acordarea unor facilita]i

black

exist\!

Exist\ interesul ca distan]ele s\ fie scurtate, interes s\ po]i circula civilizat ^ntre dou\ localit\]i, chiar [i pe câmp, interes s\ te deplasezi la bucata de teren pe care o munce[ti ca fermierul francez [i nu cu noroiul pân\ la osia tractorului sau a c\ru]ei... ~n toate punctele promovate de mine, exist\ un interes.

Interesul ca via]a de zi cu zi a noastr\, a tuturor, s\ fie mai u[oar\.

V\ a[tept cu “nout\]i”, stima]i cârcota[i...

“Nout\]i’, ce se vor sparge ca ni[te baloane de s\pun, v\ asigur.

Poate ave]i t\ria s\ m\ privi]i ^n ochi când abera]i cu asemenea vorbe. Eu am curajul s\ privesc pe oricine ^n ochi, f\r\ a m\ jena de vreo activitate desf\[urat\ ^n mandatul de primar.

Numai c\, reciproca e greoaie, dac\ nu imposibil\.

Fi]i b\rba]i [i nu mai sem\na]i ur\ [i discordie care niciodat\ nu vor duce la progres, ci dimpotriv\.

De dragul unui dialog, trece]i peste orice principii?

Ru[inic\! Ru[inic\!

Pân\ data viitoare, s\ auzim numai de bine!

Al dumneavoastr\, Florin Marius Carave]eanu, Primarul ora[ului R\cari

fiscale sau scutiri de la plata taxei de habitat [i altor categorii de persoane fizice decât cele prev\zute la art 6, cu aprobarea Consiliului local. ~n situa]ia ^n care, prin hot\rârea Consiliului local se stabilesc contribuabili care beneficiaz\ de facilitate fiscal\ sau scutiri la plata taxei de habitat, conform prevederilor legale.

Taxa de habitat se stabile[te pe baza declara]iei de impunere depuse de contribuabili, [i se pl\te[te lunar.

Taxa de habitat se ^ncaseaza zilnic, atât la sediul Prim\riei ora[ului R\cari, cât [i ^n fiecare cartier component al ora[ului R\cari.

Major\rile de ^ntârziere calculate pentru contribuabili pentru neplata ^n termen [i amenzile pentru nedepunerea ^n termen a declara]iilor privind taxa de habitat, constituie venituri cu destina]ie special\ ale bugetului local.

Nedepunerea declara]iilor privind taxa de habitat sau depunerea peste termen constituie contraven]ie [i se sanc]ioneaz\ cu amend\ de la 50 lei la 300 lei.

Constatarea contraven]iilor [i aplicarea amenzilor, se realizeaz\ de c\tre aparatul de specialitate al primarului, din cadrul Serviciului de impozite [i taxe locale.

SECRETARUL ORA{ULUI R|CARI, jr. Octaviana Ene

±

± ±

De interes cet\]enesc

AUGUST 2010

3

±

H O T | R Â R I L E C O N S I L I U L U I LO C A L R | C A R I , A D O P TA T E ~ N { E D I N } A D I N 2 7 . 0 8 . 2 0 1 0 ~n data de 27.08.2010, orele 14:00 s-a desf\[urat [edin]a Consiliului local R\cari la care au participat to]i membrii consiliului. Proiectele de hot\râri, au fost discutate ^n cadrul Comisiilor de specialitate, dup\ care s-a trecut la discutarea ^n plen.

Domnul pre[edinte de [edin]\, Gavril\ Valentin supune la vot ordinea de zi a [edin]ei, fiind aprobat\ cu unanimitate de voturi.

1. Proiect de hot\râre privind rectificarea bugetului local pe anul 2010. ~n leg\tur\ cu repartizarea sumelor

alocate prin Legea bugetului de stat pe anul 2010, pentru Programul de alimentare cu ap\, 577/1997 [i conform listei anuale de aloca]ii bugetare prin care s-a alocat suma de 50 mii lei - alimentare cu ap\ StanestiBalanesti-Colacu-Ghimpati, conform conven]iei ^ntre Consiliul Local [i Consiliul Jude]ean, se supune aprob\rii CL suplimentarea bugetului local cu aceast\ sum\. Totodat\ se supune aprob\rii CL [i suplimentarea din sponsoriz\ri a bugetului local cu suma de 2 mii lei ^n trimestrul III 2010 cu destina]ia activit\]i sportive.

Supus la vot proiectul a fost aprobat ^n unanimitate.

2. Proiect de hot\râre privind aprobarea desf\[ur\rii activit\]ii de ^nv\]\mânt, ^n cadrul {colii generale Ghimpa]i ^n anul [colar 2010-2011. ~n urma hot\rârii CL R\cari ^ncepând cu 1 septembrie 2010, la nivelul unit\]ilor de ^nv\]\mânt din ora[ul R\cari va fi organizat\ o singur\ unitate cu personalitate juridic\ care s\ organizeze [i coordoneze

activitatea ^n toate [colile [i gr\dini]ele de pe raza ora[ului R\cari.

Ca urmare a acestei hot\râri, Inspectoratul {colar Jude]ean Dâmbovi]a a hot\rât infiin]area la Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari a centrului de coordonare a intregii activit\]i, având [i personalitate juridic\. Pentru optimizarea procesului de ^nv\]\mânt ^n localitatea Ghimpa]i, Prim\ria ora[ului R\cari propune p\strarea unit\]ii [colare ^n vechea loca]ie cu toate clasele, atât la ^nv\]\mântul primar cât [i la ^nv\]\mântul gimnazial. Se supune aprob\rii CL propunerea ca {coala cu clasele I-VIII Ghimpa]i s\ func]ioneze ^n vechea loca]ie. Men]ion\m c\ {coala Ghimpa]i a fost reabilitat\

termic cu anvelop\ de polistiren [i montarea de geamuri termopan.

S-au efectuat zugr\veli [i igenizarea localului, astfel ^ncât s-au creat condi]ii optime pentru ^nv\]\tur\ [i alte activit\]i. Activitatea va fi coordonat\ de conducerea Liceului Teoretic “Ion Ghica” R\cari, singura unitate de ^nv\]\mânt cu personalitate juridic\ [i cu atribu]ii ^n acest sens.

Propunerea a fost aprobat\ ^n unanimitate.

3. Diverse.

La acest punct a ordinei de zi, consilierii [i delega]ii s\te[ti au discutat probleme curente ale comunit\]ilor pe care le reprezint\.

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

Vizita Ministrului Muncii, Mihai {eitan la Centrul Medico-Social - Ghergani ~n cursul zilei de joi, 19.08.2010, Primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, al\turi de Pre[edintele CJD, Florin Popescu [i alte personalit\ti locale, au înso]it delega]ia ministerial\ compus\ din Ministrului Muncii, Familiei [i Protec]iei Sociale, Mihai {eitan, ministrul secretar de stat, Nicolae Iv\[chescu [i directorul general al Direc]iei de Asisten]\ Social\ din cadrul ministerului, L\cr\mioara Corches, într-o

±

vizit\ de lucru la Centrul Medico-Social - Ghergani, ora[ul R\cari.

Vizita s-a bucurat de un real interes din partea angaja]ilor, ca [i a asista]ilor de aici. De asemenea, membri delega]iei ministeriale au apreciat condi]iile create aici, efortul personalului [i al autorit\]ilor locale pentru ^ngrijirea asista]ilor din centru. Putem aprecia c\ vizita a avut rezultate bune [i ne-a onorat.

Redac]ia

black

±

±

±

4

SPORT

AUGUST 2010

MECIUL DE FOTBAL OLD BOYS: UNIREA RACARIDINAMO BUCURESTI ~n data de 15 August 2010, la Baza sportiv\ a ora[ului R\cari, a avut loc, cu ocazia s\rb\toririi Zilei ora[ului R\cari, un meci extraordinar ^ntre echipele anilor 80, Dinamo Bucure[ti [i Unirea R\cari.

Chiar dac\ ^n aceast\ zi a fost o c\ldura ce a fost suportat\ cu greu de to]i cei prezen]i, cele dou\ echipe s-au comportat exemplar, reusind s\ ^nscrie goluri spectaculoase de ambele p\r]i. Echipa Dinamo Bucure[ti a anilor 80 [i-a reamintit de meciurile jucate cu Liverpool, Aston Villa, Steaua, etc.

Tribunele au fost pline de oameni, care au scandat ^n favoarea echipelor favorite, unii dintre ei suflând ^n vuvuzele. A fost o atmosfer\ “mai ceva” ca ^n Africa de Sud, la Campionatul Mondial de fotbal.

Dup\ meci, s\rb\toarea a continuat, cu alte activit\]i, care mai de care mai interesante.

Mai jos avem o declara]ie a domnului Lic\ Movil\, fost membru al echipei Dinamo Bucure[ti, dup\ acest meci, cu privire la echipa pe care dansul o antreneaz\ ^mpreun\ cu stafful tehnic al C.S R\cari, format din: Chi]ulescu Dumitru secretar delegat, Ni]\ Vasile instructor [i Trandafir Adrian instructor juniori, spunandu-ne c\ au ^nceput antrenamentele la Baza sportiv\ din ora[ul R\cari ^n data de 01.07.2010: “Dup\ o preg\tire foarte bun\

±

cu antrenamente [i meciuri amicale, lotul echipei din R\cari format din: Bog D, Toader C, Barbu St - portari. Urmatorii sunt jucatori de camp: Sorescu M, Sorescu St, Faur I, Pelihaci G, Pelihaci C, Tabrea N, Purcaru R, Tataru A, Dumitru A, Dumitru C, Tudorache B, Ionescu I, Costache I, Iliescu A, Gheorghita A, Cristea L, Petrescu S, Popa I, Popa D, Trandafir B, Ene A, s-a prezentat la startul campionatului - Liga a IV-a, ob]inând urm\toarele rezultate: - C.S R\cari - Utchim G\e[ti - 2-1 - Petrolul Târgovi[te - C.S R\cari -2-1 - C.S R\cari - Gloria Corne[ti - 1-4 -FC Moreni - C.S R\cari 1-2 -Din declara]ia domnului Lic\ Movil\ rezult\ c\ lotul de 25 de juc\tori are o medie de vârst\ de 24 ani cu câte doi jucatori pe fiecare post. ~n primele 4 etape, au ^ntâlnit cele mai bune echipe ale campionatului, lor al\turându-se alte trei echipe (Finta, Con]e[ti, Fieni), rezultatele fiind pe m\sura preg\tirii echipei la data aceasta. ~n continuare staff-ul tehnic lucreaz\ la modelarea mentalit\]ii juc\torilor, la organizarea echipei [i la rela]iile de joc pentru a deveni o echip\ performant\. Totodat\, prin jocul prestat de ace[ti juc\tori, cu mult\ munc\ [i respect din partea tuturor, doresc s\ readuc\ publicul pe stadion, unde vor vedea un spectacol adev\rat.

Spunem spectacol adev\rat,

bazându-ne pe faptul c\ doar ce s-a jucat meciul Dinamo Bucure[ti '80 - Unirea R\cari '80, unde tribunele au fost bine populate [i juc\torii celor dou\ echipe s-au simtit foarte bine.

Componen]a echipei Dinamo Bucure[ti '80 (OLD BOYS) mul]ume[te domnului primar pentru invita]ie [i pentru spectacol. Ne-au promis c\ vor reveni de câte ori vor fi invita]i.

Evenimentul a avut un deosebit ecou ^n rândul locuitorilor ora[ului R\cari, numero[i fiind cei care a[teapt\ cu ner\bdare o nou\ manifestare de acest gen.

cyanmagentayellowblack

±

Actualitatea ^n imagini

AUGUST 2010

5

pentru preg\tirea noului an [colar...

Pentru ^nceputul de an [colar 2010 - 2011, Prim\ria ora[ului R\cari a preg\tit o surpriz\: inaugurarea noului local al [colii din strada Ana Ip\tescu, care va g\zdui elevii Liceului Teoretic "Ion Ghica" R\cari. {ederea acestora va fi pe o perioad\ de un an [colar, astfel ^ncât lucr\rile de extindere, modernizare [i reabilitare a b\trânului liceu, s\ se poat\ desf\[ura ^n condi]ii optime.

Noua cl\dire dispune de spa]ii suficiente, confortabile [i care r\spund exigen]elor unui microclimat propice procesului de ^nv\]\mânt.

Liceul va func]iona aici cu cele 9 clase cu profilul matematic\-informatic\ [i filologie [i un colectiv de cadre didactice, tân\r [i dornic de afirmare.

Un alt obiectiv ce se va realiza pe fonduri europene este Reabilitarea, modernizarea [i extinderea {colii vechi Ghergani, care dup\ o nemeritat\ uitare, iat\ c\ cineva s-a gândit la readucerea acestei institu]ii de cultur\ ^n prim-plan. Pentru asigurarea frontului de lucru, autoritatea local\ a hot\rât mutarea Gr\dinitei Ghergani ^ntr-un corp al CAMS, care a fost ^mprejmuit, renovat, reigienizat, având posibilit\]i de ^nv\]\mânt conforme cu normativele ^n vigoare.

{coala cu clasele I-VIII Ghergani

{coala nou\ R\cari

{coala cu clasele I-VIII R\cari

Gr\dini]a Ghergani

Gr\dini]a S\bie[ti

{coala cu clasele I-VIII Colacu

Gr\dini]a Colacu

{i ^n celelalte institu]ii de ^nv\]\mânt, [coli [i gr\dini]e, Prim\ria ora[ului R\cari s-a ^ngrijit pentru preg\tirea spa]iilor unde viitorii elevi [i pre[colari ^[i vor desf\[ura activit\]ile. Astfel, au fost executate lucr\ri de igienizare ^n toate [colile [i gr\dini]ele, au fost verificate instala]iile sanitare, fiind inlocuite subansamblele defecte, se fac verific\ri la instala]iile electrice, la re]elele de calculatoare.

De asemenea, unirea tuturor unit\]ilor [colare ^ntr-o singur\ unitate coordonatoare cu statut juridic, Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari. Privind resursele umane, cadre didactice [i personal nedidactic [i auxiliar, s-a avut ^n vedere asigurarea unor cadre didactice d\ruite acestei meserii [i a unui personal auxiliar [i nedidactic, care, s\ colaboreze pentru realizarea condi]iilor unui microclimat conform cu cerin]ele.

Gradini]a Mavrodin

{coala Mavrodin

{coala cu clasele I-VIII Ghimpa]i

6

~nva]\mânt - cultur\

AUGUST 2010

Ion Ghica - etern reper cultural pentru noi Ion Ghica ^n. 16 august 1816, Bucure[ti - d.

22 aprilie 1897, Ghergani, jude]ul Dâmbovi]a), om politic, matematician, diplomat, membru titular [i pre[edinte al Academiei Române. Eminent matematician [i diplomat, Ion Ghica a fost unul dintre oamenii politici care au marcat viat,a politic\ din România la mijlocul veacului al XIX-lea.

Exponent al genera]iei pa[optiste, s-a num\rat printre liderii de frunte a mi[c\rii revolu]ionare de la 1848. A conlucrat cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza la administrarea Principatelor Unite, dar în cele din urm\ se va al\tura „monstruoasei coali]ii” în activitatea pentru detronarea sa.

Ani la rândul s-a afirmat drept principalul lider al grup\rii liberale moderate, apoi al Partidului Na]ional Liberal. Ghica a ocupat func]ii importante în stat, num\rând trei mandate în func]ia de prim-ministru al României [i numeroase portofolii ministeriale. Pe lâng\ activitatea politic\, Ion Ghica s-a impus drept una dintre cele mai avizate voci în cercurile academice din România. Personalitate marcant\ a culturii române, a fost ales în patru rânduri pre[edinte al Academiei Române, un record pozitiv pentru cel mai înalt for de [tiin]\ [i cultur\ din ]ara noastr\.

Originea. Studiile Ion Ghica î[i are originile în familia Ghica, p\rin]ii s\i fiind logof\tul Dimitrie Ghica [i Maria Câmpinaru. Aceast\ familie era una dintre cele mai vechi din }\rile Române, din rândul c\reia au f\cut parte mul]i domnitori, academicieni [i oameni politici marcan]i.

Ghica prime[te o educa]ie european\, ob]inându-[i bacalaureatul în litere la Universitatea Sorbona din Paris în ianuarie 1836. Apoi, urmeaz\ studii universitare la {coala de arte [i manufacturi (1836 – 1837), Facultatea de {tiin]e a Universit\]ii din Paris, unde ob]ine diploma în [tiin]e matematice (1838). Mai studiaz\ la {coala de mine, la

Collège de France (economie politic\) [i la Conservatorul de Arte [i Meserii.

Exponent al genera]iei pa[optiste. Exilul Când revine în ]ar\ în 1842, Ion Ghica î[i începe o carier\ universitar\ la Academia Mih\ilean\ din Ia[i. Aici, pred\ geometrie descriptiv\, mineralogie, geologie [i primul curs universitar de economie politic\. Ghica a fost unul dintre membrii exponen]i ai genera]iei pa[optiste, iar împreun\ cu prietenii de genera]ie înfiin]eaz\ societatea secret\ „Fr\]ia”. De asemenea, s-a num\rat printre cei care au editat publica]iile „Prop\[irea”, „Foaie [tiin]ific\ [i literar\” [i au întemeiat Asocia]ia Literar\ a României. Totodat\, a fost pre[edinte al Societ\]ii Studen]ilor Români de la Paris (1845), iar în aceast\ perioad\ se c\s\tore[te cu Alexandrina Mavros. Ghica a fost unul dintre participan]ii activi ai revolu]iei de la 1848 din }ara Româneasc\. În timpul evenimentelor, este numit membru al Comisiei executive aleas\ de Comitetul revolu]ionar [i agent al Guvernului provizoriu la Constantinopol.

Dup\ în\bu[irea mi[c\rii revolu]ionare, Ion Ghica este exilat, iar Guvernul otoman îl nume[te guvernator al Insulei Samos, primind în final titlul de bei (prin]) de Samos. Din aceast\ calitate, reu[e[te s\ stârpeasc\ pirateria în floare în acea insul\. Revine în ]ar\ în 1858, dar i se contest\ dreptul de a fi ales sau de a alege, astfel c\ trebuie s\-[i sus]in\ cauza pentru redobândirea drepturilor politice.

Perioada domniei lui Cuza Dup\ Unirea Principatelor Române, domnitorul Alexandru Ioan Cuza îl nume[te în diverse func]ii de sta] con[tient de calit\]ile excep]ionale ale omului politic. Între 8 martie – 27 aprilie 1859, Ghica este numit pre[edintele Consiliului de mini[tri din Moldova, apoi, între 11 octombrie 1859 – 28 mai 1860, domnitorul îl desemneaz\ s\ conduc\ [i

Guvernul din Muntenia. În perioada urm\toare, Ghica ocup\ func]ia de director la Ministerul Lucr\rilor Publice (1861), membru în Consiliul superior al Instruc]iunii Publice (1862) [i al Comisiei pentru înfiin]area de b\nci (1863). Ion Ghica este unul dintre artizanii form\rii „monstruoasei coali]ii”.

Membrii Locotenen]ei Domne[ti [i ai guvernului Ion Ghica Cariera politic\. Lider al grup\rii liberale moderate Dup\ abdicarea lui Cuza din 11 februarie 1866, este desemnat de locotenen]a domneasc\ s\ formeze un Guvern provizoriu care s\ administreze ]ara pân\ la aducerea unui print, str\in pe tronul României. Pe 10 mai, când Carol I depune jur\mântul de credin]\, cabinetul provizoriu î[i depune mandatul, dar noul domnitor îl desemneaz\ iar\[i la conducerea guvernului între 15 iulie 1866 - 21 februarie 1867.

Ghica r\mâne mult timp în prim-planul vie]ii politice române[ti, unde se afirm\ ca un lider important al grup\rii liberale moderate. Pe 18 decembrie 1870, Ghica ob]ine un nou mandat de prim-ministru, pozi]ie din care sus]ine mi[carea antidinastic\ pentru înl\turarea lui Carol I [i instaurarea republicii. Convins în ultimul moment s\ nu abdice, domnitorul cere formarea unui guvern puternic pentru sus]inerea proiectelor sale reformatoare, astfel c\ Ion Ghica depune mandatul guvernului s\u pe 11 martie 1871, l\sând locul liber form\rii cabinetului conservator condus de Lasc\r Catargiu.

Ministru. Activitatea guvernamental\ Pe parcursul ministeriatelor sale, Ghica s-a remarcat [i în portofoliile Ministerului de Externe [i Ministerului de Interne. Din aceast\ ultim\ func]ie, a adoptat Legea Poli]iei Rurale, un adev\rat cod rural, care a fost aplicat\ vreme de 40 de ani, sistemul de paz\ la sate creat prin acest normativ, perpetuându-se prin legile de organizare a comunelor rurale din 1904 [i 1908. Spre deosebire de legiuirea din 1831 care eviden]ia principiul responsabilit\]ii colective a satului, noua lege prevedea [i crearea de p\zitori de noapte [i zi înarma]i. În lege se preciza c\ „poli]ia câmpe-

neasc\ trebuia s\ fie pus\ sub jurisdic]ia special\ a judec\torilor de pl\[i [i to]i cet\]enii din mediul rural, între 18 [i 70 de ani, împ\r]i]i pe c\pr\rii de 10 oameni, s\ p\zeasc\ proprietatea [i recoltele [i s\ asigure ordinea în comune [i sate”.

Cariera diplomatic\. Ultimii ani din via]\. În perioada urm\toare, Ghica devine director [i membru al consiliului de administra]ie al Creditului Funciar Rural (1872 – 1875), primul director al Teatrului Na]ional (1877) [i membru fondator al Societ\]ii pentru Înv\]\tura Poporului Român. Personalitate marcant\ a culturii române, Ghica este ales membru titular al Societ\]ii Academice Române pe 13 august 1874, fiind în numeroase rânduri pre[edinte al Academiei Române (1876 – 1882, 1884 – 1887, 1890 – 1893, 1894 – 1895). Ghica desf\[oar\ [i o important\ activitate diplomatic\, fiind trimis ambasador extraordinar [i ministru plenipoten]iar la Londra (august 1881 – octombrie 1890). În lumea [tiin]ific\ s-a afirmat cu lucr\ri, îndeosebi în domeniul economiei, realizând primele studii aplicate la realit\]ile române[ti. Spre sfâr[itul vie]ii se retrage la mo[ia sa din Ghergani, unde înceteaz\ din via]\ pe 22 aprilie 1897, la vârsta de 81 de ani.

Membrii Locotenen]ei Domne[ti [i ai guvernului Ion Ghica

Bursele Comenius,

S-a dat startul programului

experienta si provocare

“Biblionet” la R\cari

~n luna iulie a acestui an, am participat ^n Marea Britanie la un schimb de experien]\ ^n cadrul unei burse de studiu ob]inut\ prin programul sectorial Comenius. A fost o experien]\ unic\. Am v\zut locuri noi, am cunoscut oameni diferi]i, obiceiuri diferite, tradi]ii noi, foarte multe lucruri de bun gust din care putem ^nv\]a.

Mi-am dorit ca tot ce se transmite acolo s\ asimilez [i s\ pot ancora [i eu ^n viitorul apropiat ^n unit\]ile noastre [colare. Nu dispunem de aceea[i baz\ material\, dar avem elevi cu care putem substitui lipsa acesteia. Cu ideile pe care le-am primit acolo [i cu un efort din partea mea, a colegilor mei [i a elevilor se pot face lucruri frumoase.

Am tot interesul ca experien]a dobândit\ acolo s\ nu r\mân\ doar la stadiul de poveste [i s\ implemntez ^n [coal\ tot ce am v\zut mai bun [i mai interesant.

Modul de organizare al unit\]ilor [colare din Marea Britanie este cu totul altfel decât ^n România

dar multe din elementele componente sunt asemanatoare, doar c\ pu]in\ str\danie din partea noastra ar face lucurile mai accesibile [i mai atractive.

Cu ocazia acestei vizite am mai ad\ugat ceva ^n modul meu de predare, de abordare a lec]iei [i a strategiilor de dezvoltare institu]ional\. Urm\torul pas pe care vreau sa ^l fac ^n urma acestei vizite este s\ promovez acest program de formare [i ^n rândul celorlal]i colegi pe care cu mare pl\cere ^i voi ajuta s\ aplice cu succes la un proiect asemanator ^n ]\ri ale Uniunii Europene. Cu cât mai mul]i vom avea acces la astfel de stagii de formare, cu atât unitatea noastr\ [colar\ va reu[i s\ se impun\ mai mult ^n plan regional [i de ce nu na]ional.

Sper ^ntr-un an [colar ^n care roadele experien]elor noastre externe s\ se vad\ [i elevii s\ guste din plin nout\]ile educa]ionale implementate de noi.

Director, {coala General\ R\cari, Prof. Sanislav Daniela

Ziua de 15 august 2010 a fost una deosebit de important\ pentru Biblioteca or\[eneasc\ “Ion Ghica” din R\cari. În aceast\ zi, loca]ia sus amintit\ a devenit un punct de reper pe harta Biblionet, g\zduind astfel lansarea programului în or\[elul dâmbovi]ean.

Panglica inaugural\ a fost

t\iat\ de c\tre bibliotecara C\t\lina Dobre care totodat\ i-a invitat pe cei interesa]i s\ utilizeze noile calculatoare conectate la Internet.

Evenimentul a fost înso]it de c\tre prezent\ri ale Biblionet [i ale importan]ei sale [i a fost marcat cum se cuvine printr-un program artistic sus]inut de copii din localitate, utilizatori ai bibliotecii.

Printre invita]i s-au aflat [i voluntari ai Centrului EUROPE DIRECT Târgovi[te, precum [i reprezentan]i ai unor puncte de informare european\ de pe raza jude]ului [i voluntari ai Corpului P\cii România - Nick Childs [i Rebecca Stanislaw.

Lansarea Biblionet reprezint\ un pas important pentru locuitorii din R\cari, întrucât ei vor avea de acum înainte acces nelimitat la informa]ie prin intermediul bibliotecii din localitate care gazduie[te [i Punctul de informare european\ R\cari. În curând programul va fi lansat [i în alte biblioteci din jude]ul Dâmbovi]a, devenind un factor important al activit\]ii acestora.

V\ a[tept\m!

Material de Mândru]a Andreescu - voluntar EUROPE DIRECT

AUGUST 2010

De interes cet\]enesc

7

AFL|M DE LA CAMERA AGRICOL| LOCAL| - R|CARI

Ce trebuie s\ facem pentru a ob]ine finan]are european\?

Fermierii care doresc fonduri europene pentru dezvoltarea afacerilor agricole [i a mediului rural o pot face solicitând finan]are prin fondul European pentru agricultur\ [i dezvoltare rural\ (FEADR). România, ca ]ar\ membr\ a Uniunii Europene, beneficiaz\ de fondurile FEADR pentru

implementarea politicii agricole comune (P.A.C - reprezint\ setul de reguli [i mecanisme care este aplicat de toate ]\rile din Uniunea European\ [i care reglementeaza producerea, procesarea [i comercializarea produselor agricole.

Pa[ii de urmat pentru a accesa fonduri UE:

- Pasul 1. Identific\m investi]ia.

Pentru a putea ob]ine fonduri nerambursabile, trebuie mai ^ntâi s\ identific\m domeniul ^n care dorim s\ realiz\m investi]ia, fiind necesar ca aceasta s\ o realiz\m ^n mediul rural.

- Dup\ identificarea investi]iei mergem la oficiile jude]ene de pl\]i pentru dezvoltare rural\ unde vom primi materialele informative necesare, despre eligibilitatea investi]iei precum [i documenta]ia necesar\ despre modul ^n care trebuie ^ntocmit proiectul.

- Trebuie consultat permanent site-ul APDRP - www.apdrp.ro - Acolo g\si]i ultimele informa]ii, documente [i formulare actualizate.

- Pasul 2. Preg\tirea proiectului - Cunoscând criteriile [i cerin]ele de eligibilitate care trebuie respectate, ^ncepem s\ ^ntocmim dosarul necesar ob]inerii finan]\rii nerambursabile.

- Un aspect important este viabilitatea proiectului, putem sau nu s\ realiz\m proiectul?

- Un alt aspect pe care trebuie s\ ^l lu\m ^n considerare este, fiind de multe ori hot\râtor, este dac\ putem asigura cofinan]area privat\, f\r\ de care nu vom primi fondurile nerambursabile.

Deci trebuie g\sit\ banca care accept\ acordarea de credite necesare cofinan]\rii.

- Pasul 3 - depunem proiectul [i a[tept\m selec]ia proiectului. ~l vom depune la sediul oficiului de pl\]i pentru dezvoltare rural\. Proiectul va fi verificat ^n fa]a noastr\ pentru a vedea dac\ are documentele cerute.

- Autoritatea va face apoi evaluarea via-

bilit\]ii economic-financiare a proiectului [i ne vor anun]a dac\ a fost sau nu acceptat pentru finan]are.

Ce obliga]ii are beneficiarul fondurilor europene?

1. Pe durata contractului, toate criteriile eligibilitate [i selec]ie asumate ^n cererea de finan]are, de c\tre fermier, vor trebui respectate. El nu are voie s\ modifice proiectul pe o perioad\ de cinci ani de la ultima plat\ efectuat\ de APDRP. Practic, ^n orice moment din perioada de monitorizare a investi]iei, toate criteriile care au dus la acceptarea proiectului r\mân obligatorii.

2. Agricultorii care beneficiaz\ de fonduri europene vor face tot posibilul s\ evite conflictul de interese [i vor informa imediat APDRP pentru orice situa]ie n\sc\toare de conflict.

3. ~n cazul ^n care beneficiarul nu va respecta clauzele contractului de finan]are APDRP ^l poate rezilia [i agricultorul va trebui s\ respecte toate sumele ^ncasate la finan]area nerambursabil\ cu dobânzile [i penalit\]ile stabilite conform legii.

Este important de [tiut c\ [i camera Agricol\ jude]ean\ (fostul oficiu jude]ean de consultan]\ agricola) acord\ consultan]\, ^ntocme[te proiecte pentru accesat fonduri europene pe m\surile 1.4.1, 1.1.2, 1.2.1, 3.1.2, etc.

Doritorii pot primii informa]iile necesare de la reprezentan]ii camerei agricole jude]ene, afla]i ^n sediul Prim\riei ora[ului R\cari!

Inginer Toporas V.

ANUNT! *ANUNT!*ANUNT! Stima]i cet\]eni, v\ amintim c\ în fiecare lun\, trebuie s\ v\ îndeplini]i obliga]iile legale [i s\ v\ achita]i taxa de habitat în valoare de 16 lei.

V\ pute]i pl\ti taxa de habitat [i în incinta prim\riei dup\ urm\torul program: Programul de încasare este de luni pân\ vineri de la ora 08:00 pâna la ora 10:00.

IMPORTANT: RESTAN}IERII SE VOR PREZENTA LUNI DE LA 08:00 LA 16:00

INVITATIE Duminica, 5 Septembrie 2010, orele 16:30, la Caminul Cultural Ghimpati va avea loc ZIUA GHIMPATENILOR. ORGANIZATORI: Primaria orasului Racari si Comunitatea ghimpateana Va asteptam!

ANUNT! pentru puiul t\u Educatoarea Mihaela T\nase dore[te s\ v\ informeze c\ se continu\ ^nscrierea copiilor la gr\dini]ele din ora[ pentru completarea locurilor astfel: la GR|DINI}A R|CARI - sunt disponibile 10 locuri la GR|DINI}A S|BIE{TI - sunt disponibile 20 locuri (pentru cea de-a doua grup\) la GR|DINI}A GHERGANI - sunt disponibile 20 locuri.

Educatoarele v\ a[teapt\ la gr\dini]ele unde dori]i s\ v\ ^nscrie]i copilul ^n perioada 03 [i 10 septembrie 2010 cu certificatul de na[tere al copilului [i adeverin]a medical\.

ALF|M DE LA SERVICIUL IMPOZITE {I TAXE LOCALE, PENTRU DUMNEAVOASTR|, URM|TOARELE: La data de 15.09.2010 se ^ncheie cel de-al doilea termen de plat\ al impozitelor [i taxelor datorate bugetului local.

Contribuabilii care nu [i-au achitat impozitele [i taxele, sunt ruga]i s\ procedeze la plata acestora, cât mai curând pentru a evita astfel acumularea major\rilor de ^ntârziere a pl\]ii.

Conform Legii nr. 571/2003, publicat\ ^n Monitorul Oficial al României, nr.

442/30.06.2010, art. 252 va avea urm\torul cuprins: 1. Persoanele fizice care au ^n proprietate dou\ sau mai multe cl\diri datoreaz\ un impozit pe cl\diri, majorat dup\ cum urmeaz\: a) cu 65% pentru prima cl\dire ^n afara celei de la adresa de domiciliu b) cu 150 % pentru a doua cl\dire ^n afara celei de la adresa de domiciliu c) cu 300 % pentru a treia cl\dire [i urm\toarele ^n afara celei de la adresa de domiciliu.

2. Nu intr\ sub inciden]a alin (1) persoanele fizice care de]in ^n proprietate cl\diri dobândite prin succesiune legal\.

3. ~n cazul de]inerii a dou\ sau mai

multe cl\diri ^n afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determin\ ^n func]ie de ordinea ^n care propriet\]ile au fost dobândite, a[a cum rezult\ din documentele ce atest\ calitatea de proprietar.

4. Persoanele fizice prev\zute la alin.

(1) au obliga]ia s\ depun\ o declara]ie special\ la compartimentele de specialitate ale autorit\]ilor administra]iei publice locale ^n raza c\rora ^[i au domiciliul, precum [i la cele ^n raza c\rora sunt situate celelalte cl\diri ale acestora.

cyanmagentayellowblack

8

Actualitate

AUGUST 2010

Duminic\ 15 august 2010 la orele 9:30, la Baza Sportiva a ora[ului R\cari, au început festivit\]ile consacrate Zilei ora[ului R\cari. Acestea au fost deschise de primarul ora[ului R\cari, dl Marius Carave]eanu. Este prima s\rb\toare de acest fel organizat\ vreodat\ pe aceste meleaguri. Num\rul manifest\rilor preg\tite a fost mare, c\utând s\ r\spundem cât mai mult tuturor preferin]elor exprimate de concet\]eni.

De[i semnele unei zile toride de var\ s-au f\cut sim]ite înc\ de diminea]\, calendarul manifest\rilor a respectat toate etapele [i a impresionat prin diversitate [i calitate. Cele 9 standuri, organizate de tot atâtea colective de sprijin din rândul cet\]enilor din localitate, au impresionat prin bog\]ie [i diversitate [i, de ce nu, prin inedit. Iat\ standul rustic cu ciud\]enii ale naturii din domeniul legumiculturii, imaginea toamnei care se apropie prin prezen]a co[ului de legume care se revars\ parc\, la umbra unei

c\ru]e pline cu flori. La intrare, într-un cort înc\p\tor au fost amenajate 10 mese cu jocuri de [ah [i table care a înc\lzit audien]a, num\rul concuren]ilor fiind mare [i alegerea premian]ilor dificil\. La standul de apicultura prezen]a celor trei cresc\tori de albine a fost reprezentat\ prin recolta acestui an, apreciat\ de audien]\. Al\turi standuri de p\s\ri exotice [i ornamentale, unde 3 împ\timi]i au prezentat peste 50 de exponate. Înc\ de la primele ore numero[i vizitatori, copii [i adul]i [i-au bucurat ochii admirând paleta coloristica absolut fermec\toare. Standul de art\ fotografic\ a adunat produc]iile a patru arti[ti fotografi, atât din localitate cât [i de la clubul Chindia Târgovi[te. Acestea ne-au impresionat prin valoarea artistic\ [i originalitate. Expozi]ia de desene [i pictura a adunat peste 140 de lucr\ri, fiind o surpriz\ mai mult decât pl\cut\ pentru vizitatori. C\tre orele prânzului a debutat evenimentul mult a[teptat, meciul festiv consacrat acestei s\rb\tori [i în care s-au întâlnit genera]ia de aur a echipei Dinamo Bucure[ti (anii 80) [i nu mai pu]in celebra, pe plan local, Unirea

50 de ani de c\s\torie - Festivitate de premiere R\cari. Concursul gastronomic care a reunit 4 echipaje feminine [i care [i-au ar\tat m\iestria în arta culinar\ s-a bucurat de succes, to]i apreciind gustoasele cl\tite executate contra timp.

Probele sportive, numeroase, de atletism precum [i meciul de fotbal la categoria tineret au reunit mul]i participan]i, organizatorii distribuind aproximativ 60 de diplome participan]ilor care s-au situat

Grupul cuplurilor aniversate

Expozi]ie cinegetic\

Expozi]ie de p\s\ri exotice

pe primele locuri. Concursurile distractive a reunit tineri [i copii care s-au distrat copios, alergând în saci, cu g\leata plin\, cu oul în lingur\. Concursul de frumuse]e canin\ a impresionat publicul prin exemplarele juc\u[e prezentate [i care au animat atmosfera. La orele prânzului s-a desf\[urat un eveniment mult a[teptat, s\rb\torirea cuplurilor care au împlinit 50 de ani de c\snicie [i care ne-au impresionat prin frumuse]ea ]inutei [i a felului cum au primit aceast\ surpriz\. Le ur\m la mul]i ani [i îi a[tept\m [i la celelalte anivers\ri!

Organizatorii s-au gândit [i la profesorii pensionari - 7 persoane - care au slujit peste 3 decenii la catedr\ [i au modelat multe genera]ii. Mul]umim tuturor celor care ne-au ajutat în organizarea evenimentului [i care n-au fost pu]ini [i de asemenea, uram tuturor acelora care poart\ numele Sfintei S\rb\tori, mult\ s\n\tate, reu[ite [i ani mul]i cu bucurie!

Redac]ia

Concurs de cl\tite

Expozi]ie de art\ fotografic\

Inaugurare Biblionet

Expozi]ie de desene [i pictur\

cyanmagentayellowblack

Actualitate

AUGUST 2010

REZULTATELE LA CONCURSURILE SPORTIVE SUNT URM|TOARELE Vitez\ b\ie]i: 1-Braileanu Anghel Gabriel-Racari 2-Raducanu MariusColacu 3-Dinu Mihai-Racari Vitez\ fete: 1-Musat IleanaRacari 2-Tanase MalinaRacari 3-Badea LauraGhimpati Rezisten]\ b\ie]i: 1-Dumitru MadalinGhimpati 2-Dinu Mihai-Racari 3-Niculae RazvanRacari Rezisten]\ baie]i mici(IV-VI): 1-Ion Gabriel-Colacu 2-Dumitru ValentinColacu 2-Tanase MarianRacari Oin\ b\ie]i: 1-Dumitru AdrianRacari 2-Dumitru MarianColacu 3-Niculae RazvanRacari Oin\ fete: 1-Pescaru AndradaRacari 2-Valeanu IoanaRacari 3-Musat IleanaRacari Lungime b\ie]i: 1-Dumitru AdrianRacari 2-Braileanu GabrielRacari 3-Ene Daniel-Racari Lungime fete: 1-Musat IleanaRacari 2-Serban Roxana-

Ghergani 3-Fofig CatalinaRacari Alergare cu g\leata-b\ie]i: 1-Dinu Mihai-Racari 2-Dumitru MadalinGhimpati 3-Ene Florin-Colacu Alergare cu g\leata-fete: 1-Petre Ionela-Colacu 2-Fofig CatalinaRacari 3-Dobre CatalinaRacari Alergare cu saculb\ie]i: 1-Dumitru AdrianRacari 1-Postelnicescu Alexandru-Racari 2-Sterian AdrianGhimpati 3-Dinu Mihai-Racari 3-Parfeni MihaiRacari 3-Manta ConstantinRacari Alergere cu saculfete: 1-Musat IleanaRacari 2-Petre Ionela-Colacu 3-Ionita LoredanaBucuresti Alergare cu oul ^n lingur\-fete: 1-Petre Ionela-Colacu 2-Pescaru MihaelaRacari 3-Badea LauraGhimpati Alergare cu oul ^n lingur\-b\ie]i: 1-Dinu Mihai-Racari 2-Nastase IonutRacari 3-Parfeni MihaiRacari

9

±

±

10

±

Opinia cet\]eanului

La mul]i ani “Ziarului Prim\riei R\cari”, ziar pe care îl a[tept cu sufletul la gur\ în fiecare lun\ [i ale c\rui pagini le r\sfoiesc cu mult drag [i cu un deosebit interes, în primul rând pentru a afla ce se mai întâmpl\ ^n ora[ul meu, „ce a mai f\cut primaru”, „lucruri de interes cet\]enesc”, [i multe altele, iar în al doilea rând, pentru a-mi delecta privirea cu minunatele articole pe care le public\ anumite persoane dragi mie [i pe care le respect foarte mult: Domnul Marius Carave]eanu, doamna viceprimar, Craiciu Elena, pe care am avut pl\cerea [i în acela[i timp oportunitatea de a o avea profesoar\ de francez\. De asemenea doamna director prof. Alionte Aurica sau doamna Director Prof. Sanislav Daniela (sau mai bine spus, doamna dirigint\, a[a cum îmi place mie s\ o numesc), persoane pe care le admir foarte mult [i de la care am avut [i am foarte multe de înv\]at. M\ bucur c\ paginile acestui minunat ziar miau oferit pl\cerea de a le citi articolele [i îmi ofer\ prilejul de a le mul]umi pentru toate lucrurile pe care le fac pentru mine [i colegii mei.

Totodat\, m\ încânt\ articolele domnului Livede Ion, care la rândul lui mi-a fost profesor, sau ale domnului Vlada {tefan, un om minunat [i un preot des\vâr[it.

Este un ziar care a prins contur foarte repede, [i care, la fel de repede a reu[it s\ intre în inimile noastre, ale cet\]enilor ora[ului R\cari [i cet\]enilor localit\]ilor aferente, ajungând s\ fie indispensabil.

La mul]i ani, de o mie de ori...

A[ vrea s\ v\ d\ruiesc un mic cadou, în semn de recuno[tin]\ pentru tot ceea ce a]i reu[it s\ face]i în doar doi ani. O poezie compus\ de mine: „În tot acest timp a]i demonstrat, Ca pute]i face ceva, de mult sperat, Reu[i]i s\-ntemeia]i lucruri minunate, De to]i cet\]enii acestui ora[, aplaudate!

AUGUST 2010

Am tot sperat la o schimbare, Adesea ne întrebam, oare, Cât va continua ho]ia ~n R\cari si-n România?

Nu prin cuvinte ci prin fapte, V-a]i ar\tat valoarea în doar doi ani, Pentru asta v\ urez acum, un sincer, sincer/ LA MUL}I ANI!”

În Racari, iata lucrurile s-au schimbat...

Ce-i drept, acest lucru fiindu-i datorat, Unui primar sau unui om... pur [i simplu deosebit, Care, împreun\ cu echipa sa, de doi ani încoace, a tot muncit!

Albu Raluca Georgiana (Mavrodin, strada {colii, elev\ în clasa a XII-a, la Liceul Teoretic „Ion Ghica” R\cari.)

Cu efort [i chibzuin]\, Prin respect [i st\ruin]\, A]i promovat omenia [i dreptatea!

Cu astea a evoluat societatea!

O societate în care noi tr\im, {i în care tot felul de moravuri întâlnim...

Multe probleme cu care ne-am confruntat Prim\ria a f\cut tot posibilul [i le-a rezolvat!

Pentru asta acum v\ mul]umesc, Ca m-a]i f\cut s\ fiu mândra de comunitatea în care traiesc!

Sunt con[tient\ c\ mai sunt multe de întemeiat Dar, cu rabdare...usor, usor Cu d\ruire, drag [i cu mult spor, Toate vor avea un final mult asteptat...de mult sperat.

Promisiuni respectate [i construc]ii-ntemeiate, Fapte s\vâr[ite [i ac]iuni îndeplinite, Numai pentru prosperitatea acestei comunit\ti V\ mul]umim noi to]i!

La mul]i ani [i cinste vou\, Pentru tot ce a]i f\cut, A]i îmbr\cat în hain\ nou\, Acest ora[, care, încet-încet, a ren\scut!

Oamenii capabili, cu onestitate [i valoare, Indispensabili – spun eu, f\r\ nici o ezitare, A]i reu[it s\ face]i numai lucruri minunate, Se vede c\ v-a]i pus amprenta pe aceast\ comunitate Cu cinste [i onestitate,

*** Stoica Vasile Am r\mas cu o impresie foarte bun\, mi-a pl\cut organizarea acestui eveniment.

Doresc ca astfel de activit\]i s\ se mai desf\[oare.

Pentru viitor eu propun s\ existe la nivelul satului o echip\ artistic\, care s\ ne prezinte mai departe programe cu cântece populare, iar pentru tineri, muzica pe care o prefer\ ace[tia.

Noi, ghimp\]enii am fost atra[i întotdeauna de diferite forme de activit\]i.

Suntem uni]i în felul nostru [i-i mul]umesc dl Primar pentru c\ a f\cut efortul de a renova C\minul care a fost f\cut de s\teni prin munc\ voluntar\, a[a era atunci.

Voi participa mereu la tot ce se va organiza [i a[ dori ca tineretul de ast\zi s\ fie format a[a cum eram noi ca echip\ artistic\, pentru început s\-i îndemn\m s\ joace brâul [i alte jocuri populare, care acum nu se mai joac\. S\ nu se piard\ obiceiul. *** Mihai Florina.

A fost ceva e x t r a o r d i n a r, am r\mas impresionat\ de realizarea spectacolului [i am speran]e c\ se vor mai organiza [i în viitor. Renovarea

Prima Expozi]ie de Art\ Fotografic\ ^n ora[ul R\cari ~n data de 15 August 2010, ^n cadrul manifest\rilor organizate cu ocazia Zilei ora[ului R\cari, a avut loc [i prima expozi]ie de Art\ Fotografic\ ^n ora[ul R\cari. St\team pur [i simplu ^n birou [i c\utam idei pentru organizarea Zilei ora[ului, când, mi-a venit idea de a organiza aceast\ expozi]ie. Imediat am luat leg\tura cu bunii mei prieteni de la Asocia]ia Fotochindia, din Târgovi[te, care au acceptat imediat s\ participe cu lucr\ri ^n cadrul acestei expozi]ii. Au fost prezentate aproximativ 60 de lucr\ri ale artistilor:

Florian Ispas, Vlad Gruia, Claudiu Berechet, Constantin Niculae [i ale domnului Barbu Vladimir. Am r\mas pl\cut impresionat de atrac]ia pe care au avut-o cei prezen]i fa]\ de acest stand fotografic. Nu m\ a[teptam ca ^n ora[ul R\cari s\ g\sesc a[a mul]i pasiona]i de fotografie, lucru ce m\ bucur\ foarte mult. {i impresia colegilor de la Clubul Fotochindia a fost una foarte bun\. Mi-au transmis felicitari [i mi-au mul]umit pentru invita]ie, reu[ind s\ le smulg promisiunea c\ vor mai veni ^n ora[ul R\cari de câte ori vor fi invita]i.

C\minului Cultural a fost ceva la care nici nu visam – este meritul dl Primar, Marius Carave]eanu care a în]eles c\ trebuie f\cut ceva pentru tineretul din satul nostru.

Este bine [i frumos s\ se desf\[oare cât mai des tot felul de activit\]i [i spectacole la C\min, s\ participe tot mai mul]i [i s\ vin\ cu sugestii *** Mihaela Popa Pentru ceea ce s-a organizat, Miss Adolescen]a 2010 felicit organizatorii.

Este bine c\ oamenii din sat au înteles efortul domnului nostru primar de a renova C\minul [i de a ne îndemna s\ organiz\m spectacole pentru c\ ne va sprijini [i Prim\ria în realizarea lor.

Consider c\ a[a se vor descoperi [i în satul nostru tinere talente care vor fi sigur promovate. *** Doamna Ro[u Floarea, 87 de ani, strada Prof. Irina Oros, Ghergani.

Iat\ ce ne m\rturise[te ^n leg\tura cu concursul de desene pe asfalt organizat chiar pe strada dânsei: ~mi place concursul; dar m\ ^ntreb de unde au venit atâ]ia copii?

N-am [tiut c\ sunt a[a mul]i. Nu am v\zut a[a ceva pe timpul meu. Foarte mul]i au venit [i m\ bucur. S\ tr\iasc\ cine a f\cut asfaltul. Uite c\ e bun [i ca s\ se joace copiii. S\ tr\iasc\ cine l-a f\cut! {i noi care l-am votat.

Dr\goi a f\cut numai pentru el… Uite c\ acum mergem ^n ciorapi pe strad\. ~mi place tot ce v\d.

Redac]ia

Lucrul acesta m-a ambi]ionat [i am ^ncercat s\ realizez un forum, o comunitate a arti[tilor din R\cari, unde a[tept cât mai mul]i pasionati de art\, ^n general, s\ se ^nscrie [i s\ schimbe impresii ^ntre ei. A[a c\, cei care ave]i acces la internet, intra]i pe http://blog.cniculae.ro [i crea]i-v\ un cont. Vreau s\ ^i mul]umesc domnului primar pentru toate eforturile pe care le depune, pentru scoaterea ora[ului R\cari din izolarea ^n care a fost ]inut ani ^ntregi [i pentru dezvoltarea culturii ^n acest or\[el Dâmbovi]ean.

Impresia general\ din data de 15 august 2010 Ziua ora[ului R\cari: “O zi extraordinar\ ^ntr-un ora[ minunat”.

Constantin Niculae www.cniculae.ro

AUGUST 2010

De interes general

11

Revenim cu aspecte care nu fac cinste concet\]enilor no[tri: parc\ri neregulamentare, deplas\ri cu "gabarit dep\[it" pe o [osea na]ional\, f\r\ avertizare…etc. Ru[inic\!

Prim\ria a f\cut eforturi deosebite prin care, cu o mân\ de muncitori de la serviciul administrativ [i câteva utilaje, a reu[it s\ amenajeze [an]uri [i s\ realizeze subtravers\ri care optimizeaza scurgerea apelor pluviale.

Numai c\…persoana de fa]\ s-a apucat s\ surpe malurile pentru a cauta…fier vechi! N-a ^n]eles nimic din efortul Prim\riei, dar o vom "ajuta" s\ priceap\.

Pe drumul Mavrodin Colacu au reap\rut sacii cu gunoi, arunca]i ho]e[te din ma[ini sau c\ru]e. Domnul Ilie Marin, un tân\r cu ini]iativ\, a luat 50 de saci menajeri de la Prim\ria ora[ului R\cari [i s-a apucat serios de treab\: impreun\ cu doi pu[tani, au adunat tot gunoiul de pe acest drum. Bravo!

La pasajul de pe calea ferata, de la Mavrodin, iat\ cum un trec\tor traverseaz\ ^n timp ce bariera este coborât\.

Trenul poate fi evitat, dar o fatalitate…NU!

~n centrul ora[ului R\cari, dup\ l\sarea serii, pe b\ncile de la BRD, poposesc indivizi cu poft\ de distrac]ie. Aduc cutii de bere, semin]e [i ^ncep "distrac]ia".

Atât cât ^i duce mintea: Lapte gros, Capra… pe spa]iul verde. Ceea ce e mai trist, e c\ au scobit cu degetul ^n peretele [colii ^ncercând s\ probeze tr\inicia…nu le-a reu[it decât de-o amend\.

La domnul P\tra[cu C\t\lin George, strada Iorgu Dumitrescu, nr 64, ne-a atras aten]ia o pat\ mare de petrol, ^n [an]ul cu ap\. Reprezentan]ii Prim\riei ora[ului R\cari s-au deplasat la fa]a locului [i au constatat c\ nu s-a descoperit un z\c\mânt de petrol, ci e vorba de neglijen]\ [i rea inten]ie. Drept care a fost sanc]ionat cu avertisment.

Pentru informarea cititorilor, amenda pentru poluarea mediului este de la 3000 la 6000 lei.

cyanmagentayellowblack

12

Actualitatea ^n imagini

AUGUST 2010

~n ceea ce prive[te ansamblul de locuin]e de tip ANL, v\ mai inform\m c\ au fost ^naintate documenta]iile de avizare pentru construirea unui num\r de 40 de apartamente, ce vor fi amplasate ^n Ghergani, strada Ion Ghica, nr 204.

Vom reveni cu alte am\nunte ^n numerele urm\toare ale ziarului nostru.

A fost avizat\ documenta]ia de modernizare a drumurilor de exploatare ce fac leg\tura ^ntre localit\]ile Ghimpa]i - Colacu, Mavrodin - Colacu St\ne[ti, proiect ce va fi finan]at prin fonduri europene. Este o mare realizare aceast\ investi]ie, aduc창ndu-ne foarte aproape de condi]iile europene.

A fost reabilitat drumul de leg\tura ^ntre localit\]ile Ghergani-Lungule]u prin lucr\ri de pietruire, nivelare [i tasare.

Subtravers\rile, realizate de prim\rie ^n zonele unde apele pluviale erau f\r\ z\gaz [i f\ceau necazuri, iat\ c\ au trecut testul ploilor c\zute dup\ aceea.

Apele au fost disciplinate [i s-au scurs pe acolo pe unde au hot\r창t meseria[ii.

A fost aprobat proiectul finan]at de c\tre Autoritatea de Mediu, pentru montarea unor panouri solare ^n cadrul Programului de ^nlocuire sau completare a sistemelor clasice de ^nc\lzire, panouri ce vor fi montate, pentru ^nceput, ^n dou\ loca]ii: Sediul Prim\riei ora[ului R\cari [i CAMS.

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack AUGUST 2010

Actualitatea ^n imagini

Periodic Primaria orasului Racari este preocupata de starea de vegetatie a islajurilor din toate localitatile, astfel incat se fac lucrari de intretinere prin taierea ierbii, curatire, ingrasare a solului. ~ntotdeauna gospodarii vor gasi un fan bun pentru animalele lor si de calitate.

Aceste actiuni au fost apreciate intotdeauna de crescatorii de animale pentru ca sunt de un real folos.

Au fost executate lucrari de amenajare exterioara pentru instalatiile sanitare de la Scoala noua Racari si anume realizarea fosei septice si racordarea instalatiei de canalizare la aceasta.

Conform noilor reglementari, pentru colectivitati este obligatorie o astfel de amenajare pentru protectia mediului.

Lucr\rile la construirea S\lii de sport a ora[ului R\cari se afl\ ^n faza final\.

Revenim cu aceste imagini pentru a fi informa]i c창t mai exact despre mersul lucr\rilor. {tim c\ mul]i tineri [i nu numai, a[teapt\ cu ner\bdare s\ incing\ un meci de baschet sau s\ practice alte sporturi ^n incint\.

Periodic, Prim\ria ora[ului R\cari are grij\ s\ igienizeze domeniul public pentru ca str\zile s\ fie curate [i vegeta]ia ^n exces, eliminat\. Invit\m gospodarii din toate localit\]ile s\ ia exemplu de la ac]iunile ^ntreprinse de Prim\rie [i s\ cure]e periodic ^n fa]a cur]ilor, vegeta]ia ^n exces [i gunoaiele.

Executarea lucr\rilor pentru trotuarele ce ne vor feri de noroaie [i umezeal\ de acum ^nainte, ^n localit\]ile R\cari [i Ghergani - continu\. Numai cuvinte bune despre calitatea lucr\rilor.

cyanmagentayellowblack

13

±

14

±

Din lumea ^ntreag\

Am v\zut cum se câ[tig\ bani din piatr\ seac\.

I. Pelerin ^n }ara Sfânt\.

Dup\ Revolu]ia din 1989, pentru care am un deosebit respect [i pe care o consider o r\sturnare de sistem, indiferent de p\rerile r\uvoitoare, am visat mereu s\ merg s\ vizitez locurile sfinte, adic\ locurile unde s-a n\scut Iisus, a p\timit [i a murit pentru mântuire, apoi s-a ^n\l]at la cer, }ara Sfânt\.

Au trecut 20 de ani [i iat\ c\ visul a devenit realitate. Oriunde ai merge cuno[ti [i te minunezi de o civiliza]ie, mergi ^n alt loc [i iar te minunezi de o alt\ civiliza]ie, dar a merge la locurile sfinte, este un unicat, pentru c\, nic\ieri, pe p\mânt, nu ^ntâlne[ti un alt loc asem\n\tor, pentru c\ la Ierusalim, ^n Betleem, ^n Ierihon, ^n Galileea , ^n Nazaret, Haifa [i Tel Aviv, se afl\ leag\nul religiilor, locul unde, la fiecare pas ^ntâlne[ti biserici ridicate de semin]iile p\mântului, ortodoc[i, catolici, musulmani, etc, pentru a marca vorbele Mântuitorului. ~n diminea]a zilei de 20 august 2010, dup\ o noapte alb\ din pricina ner\bd\rii de a pleca ^ntr-o c\l\torie visat\ de mult\ vreme, iat\ c\ ne ^mbarc\m la ora 06:00 ^ntr-un Boeing cu destina]ia Tel Aviv. ~n avion mai urc\ [i al]i pelerini [i foarte pu]ini oameni de afaceri. Hazardul a f\cut ca locul care-mi apar]inea, s\ fie lâng\ fereastr\ - stânga, astfel c\ am admirat [i am surprins un frumos r\s\rit de soare.

06.07 - Tur de pist\.

1600, 4300, 3307 metri si ne ^ndreptam spre est.

Marea Mediteran\ e ca o piftie ^ntr-o g\oace de ^n\l]imi muntoase, care ^n]eap\, ici, colo, stratul de nori pufo[i.

Turcia v\zut\ de sus nu impresioneaz\.

Ici - colo, ochiuri de ap\, cu forme ciudate, [i câte o a[ezare, ca pentru furnici, cu acoperi[uri sclipind ^n soare. Avem soarele ^n partea stâng\, pentru c\ ne ^ndrept\m spre sud.

Iat\, se z\re[te o a[ezare mai mare, iar cl\dirile sunt numeroase, ca un joc de domino sc\pat pe jos [i ordonat de hazard.

Este un ora[ mare, ^n Antalya, la Mediteran\, lini[tit\ [i albastr\. O oglind\ rotund\ nesfâr[it\, prietenoas\.

De[i zbur\m la altitudine mare, imaginea este acceptabil\.

Altitudine - 10.700 m, timp r\mas, 1 ora [i 17 minute. Tot acest timp vom zbura deasupra Mediteranei cu estul ^n stânga [i tot spre sud.

Norii pufo[i par ni[te buca]i de vat\ muia]i ^ntr-o sup\ c\lâie.

Trecem pe lâng\ insula Cipru.

±

Ora 07:42; mai avem o or\.

Avionul se mladiaz\ un pic spre est, astfel c\ soarele vine ^n fa]\. Ne apropiem de Larnaca, Nicosia, Pafos. Viteza de zbor 827 Km/h, altitudinea 10.700 m, temperatura exterioar\ -41 grade Celsius.

Pe arip\ ceva umed luce[te; e ap\ pu]in ^nghe]at\?

Ni se aduce micul dejun: omlet\, cremwur[ti, ro[ie, dovlecel, gem, unt [i 2 prune.

Insula Cipru, frumoas\ insul\.

Este ca o blan\ de urs ^ntins\ pe podea.

La orele 8:46 am coborat din aeroport, la autocar [i primul contact cu aerul Israelului a fost un val de c\ldur\ sufocant.

Statul Israel, o ]ar\ în Orientul Mijlociu situat\ pe coasta estic\ a M\rii Mediterane, conform cu Proclama]ia de Independen]\ din 14 mai 1948 se autodefine[te ca un stat evreiesc [i democratic (democra]ie parlamentar\).

Popula]ia Israelului este predominant evreiasc\, cu o minoritate arab\ consistent\, de confesiune musulman\ sunit\, iar, în mic\ parte, de confesiuni cre[tine sau druzi. Israelul se învecineaz\, de la nord la sud, cu Libanul, Siria, Iordania [i Egiptul. Israelul are ie[ire la Marea Mediteran\, la golful Eilat (Akaba) [i la Marea Moart\.

Suprafata: 20.770 km2, mai pu]in de 10% din suprafa]a României. Ap\: -2% (deficit) Popula]ia - 7.602.400 locuitori.

Resurse naturale: Nu are. Nu are petrol, nici carbune, nici ap\ dulce. Dar prelucreaz\ petrolul adus din ]\rile arabe, transport\ c\rbunele praf adus din India pentru termocentralele electrice iar cu apa este de-a dreptul ceva miraculos ceea ce se ^ntâmpl\.

Industria ^n Israel este reprezentat\ de industria textil\, alimentar\, prelucrarea petrolului, a cauciucului [i mai nou industria aeronautic\ [i electronic\. O ramur\ industrial\ mai deosebit\ o reprezint\ prelucrarea diamantelor. 61 % din produc]ia mondial\ se prelucreaz\ ^n Israel. (Am vizitat fabrica de diamante, vom reveni).

Am urcat ^n autocar, unde aveam aer condi]ionat, ne-am preluat locurile [i am lipit privirea pe fereastr\.

Piatr\, bazalt, o vegeta]ie uscat\, dar [i p\duri de molizi, pini, brazi - amenajate prin iriga]ii - defileaz\ pe marginea [oselelor. Despre calitatea [oselelor, numai cuvinte bune, mergem ca pe mas\, nici-o imperfec]iune. De la intrarea ^n Israel ne-a atras aten]ia faptul c\ pe locuin]e se afl\ panouri fotovoltaice, câte 2-4 pe fiecare, la p+1 [i 3-4 bazine unde se afl\ apa distribuit\ de prim\rie. Ne ^ndrept\m spre zona arid\ a Ierusalimului, capitala Israelului.

Casele sunt construite din blocuri de bazalt, cu maxim dou\ etaje, f\r\ acoperi[, cu pod, drept ca la blocurile noastre.

Nici-o locuin]\ f\r\ aer condi]ionat, nici-o fereastr\ deschis\ pe timpul zilei.

Am intrat ^n Ierusalim la 42 de grade.

Cel mai miraculos lucru este ceea ce se

AUGUST 2010 ^ntâmpl\ cu apa. Singurele surse de ap\ dulce sunt Iordanul (un râulet cam cât Dâmbovi]a) [i Marea Galileii. Acestea sunt p\zite ca nici unde, pentru c\ un atac din partea Siriei, care râvne[te apa M\rii Galileii, va condamna poporul evreu la dispari]ie ^n 6 luni. Acela[i lucru se poate spune [i despre Iordan, care dac\ ar fi z\gazuit ^n amonte, s\ zicem ^n Liban sau Iordania, ,lipsa apei pentru poporul evreu ar fi o mare problem\, chiar capital\. Apa este scump\, chiar cât petrolul, [i este gospod\rit\ la maximum. Apa care este adus\ de prim\rie se afl\ depozitat\ pe acoperi[uri [i dr\muit\ ^n fiecare zi. N-am sim]it ^ns\ nici o restric]ie la hotel, du[urile fiind principala desf\tare, dup\ o excursie pe jos, la 42 de grade Celsius. Am plecat din România sperând la temperaturi mai mici, dar am dat peste cea mai c\lduroas\ zi din acest an, 42 de grade Celsius pe 20 august 2010. ~n Israel plou\ rar, la 3 luni, la 6 luni [i atunci ^ncepe campania de colectare a apei pluviale. Totul este adunat, ^nmagazinat ^n bazine, protejat [i dr\muit. Aceast\ ap\ este folosit\ pentru iriga]ii. Nu exista loc[or f\r\ iriga]ii subterane, f\r\ acel p\ienjeni[ de furtuna[e cât degetul de groase, care, pe calculator distribuie tot: ap\, substan]e nutritive, substan]e insecticide sau ierbicide. M-am uitat tot timpul s\ g\sesc ceva care s\ [tirbeasc\ perfec]iunea… vreun om care trude[te tr\gând de furtune, vreo sta]ie de pompare pe câmp, vreun cap\t de furtun ie[it l\lâu undeva, care s\-mi dea ap\ la moar\, s\ cârcotesc pe seama iriga]iilor. N-am g\sit nimic! Totul e verde, perfect armonizat, la o temperatur\ de peste 38 de grade Celsius, pe o roc\ de bazalt, un strat de 2025 cm p\mânt negru, irigat [i cultivat cu de toate: câmpuri de ro[ii (cherry), bananieri, curmali, grâu, floarea soarelui, etc.

A[ez\rile omene[ti sunt pe ^n\l]imi, iar la vale mâna omului a dat la o parte bolovanii de bazalt, a pus p\mânt [i a adus raiul acolo. N-am v\zut oameni pierzând vremea, totul e ocupat [i oameni [i ma[ini. La 05:30 diminea]a, ^ntr-o lini[te suprap\mântean\, oamenii ^[i iau punga cu hran\, urc\ ^n taxiuri [i merg la munc\.

N-am v\zut ma[ini scumpe! ~n 5 zile n-am v\zut nici o ma[in\ scump\. Am v\zut numai Ford Mondeo sau Toyota.

Nu se claxoneaz\, nu se aude muzic\ sup\r\toare.

Restaurantele sunt ^n subsoluri iar muzica este timid\, aproape inexistent\. Iat\ cum petrec ^ntr-un local dou\ familii din Palestina: B\rba]ii la o mas\, fumeaz\ narghilea [i vorbesc ^n timp ce la o mas\ vecin\, so]iile beau suc [i discut\

de-ale lor. ~n jurul lor vreo 7-8 copii, de diferite vârste se joac\ vioi. Totul este discret [i bine stabilit. Am dormit la un hotel ^n Palestina, dou\ nop]i, ^n condi]ii de trei stele. Totul a fost foarte bine: Tv, frigider, aer conditionat, ap\ cald\ [i rece la discre]ie, prosoape de bumbac [i o stare de cur\]enie la superlativ.

Solicitudine din partea personalului, deosebit\. La restaurantul hotelului, n-am v\zut lucrând vreo femeie, totul fiind f\cut de b\rba]i: mâncarea, servit, debarasarea meselor, room service-ul.

Dup\ ora 22:00, lini[tea e deplin\ de[i ne afl\m ^ntr-un ora[, ^n Bethleem. [i pentru a ^ncheia discu]ia despre lipsa apei dulci, ^n Israel apa menajer\ este reciclat\, captat\ ^n bazine deschise, de un albastru lacrim\ de unde e dus\ pe conducte la iriga]ii. Un litru de ap\ cost\ cât un litru de petrol (la 20.08.2010, un litru de benzin\ era 1.76 dolari). Cât despre meniul ar\besc servit, iat\ ce cuprindea: Sosuri foarte condimentate, friptura de pui cu ciuperci, m\sline, paste cu sos condimentat, friptur\ la tav\, de vit\ [i mult pe[te. Impresionant era meniul de diminea]\ [i iat\ de ce: gem de portocale la discre]ie, miere, alte gemuri, unt la discre]ie, ou\ fierte, calde, salam ^n sortimente pu]ine, salate de fructe, cafea, ceai [i ceea ce e mai interesant iaurt [i smântân\ care se m\nânc\ la orice mas\. S\ nu uit\m sucurile de fructe naturale din care am preferat sucul de grapefruit. Mâncai cât vroiai, totul era la alegerea clientului. (voi reveni)

±

± ±

±

Informa]ii utile

AUGUST 2010

15

EXTRAS DIN LEGEA NUM|RUL 50/1991

BIROUL URBANISM {I AMENAJAREA TERITORIULUI NE INFORMEAZ| D E F I N I R E A unor termeni de specialitate utiliza]i în cuprinsul legii • Anexe gospodãre[ti Construc]iile cu caracter definitiv sau provizoriu, menite sã adãposteascã activitã]i specifice, complementare func]iunii de locuire, care, prin amplasarea în vecinãtatea locuin]ei, alcãtuiesc împreunã cu aceasta o unitate func]ionalã distinctã. În categoria anexelor gospodãre[ti, de regulã în mediul rural, sunt cuprinse: bucãtãrii de varã, grajduri pentru animale mari, pãtule, magazii, depozite [i altele asemenea, în mod similar, sunt asimilabile no]iunii de anexe gospodãre[ti [i garajele, serele, piscinele [i altele asemenea.

• Anexe gospodãre[ti ale exploata]iilor agricole Construc]iile situate în zone izolate în extravilan [i îndepãrtate de localitatea de re[edin]ã a lucrãtorilor agricoli, menite sã adãposteascã ma[ini agricole, utilaje, mici ateliere, scule, alte bunuri ale acestora, inclusiv animale, precum [i spa]ii pentru cazare temporarã pe timpul campaniilor agricole.

• Clãdiri de importanþã redusã Construc]ii cu func]ii obi[nuite, cu un grad de risc scãzut, care afecteazã un numãr redus de oameni: a) clãdiri de locuit cu S+P+1E, cu maximum 6 apartamente, inclusiv anexele gospodãre[ti ale acestora; b) clãdiri pentru învã]ãmânt cu cel mult 4 unitã]i func]ionale; c) dispensare comunale fãrã sta]ionar;

d) sedii administrative în mediul rural: primãrii, posturi de poli]ie, cooperative de credit rural, biblioteci, oficii po[tale [i altele asemenea; e) clãdiri pentru comer] [i alimenta]ie publicã, cu o suprafa]ã de pânã la 200 m2 [i cu deschideri pânã la 6 m; f) hale [i ateliere pentru activitã]i me[te[ugãre[ti care nu genereazã vibra]ii, cu o suprafaþã de pânã la 200 m2 [i deschideri pânã la 6 m; g) dependin]e [i anexe gospodãre[ti: garaje, bucãtãrii de varã, grajduri, [uri [i altele asemenea; h) construcþii cu caracter provizoriu.

• Construc]ii cu caracter provizoriu Construc]iile autorizate ca atare, indiferent de natura materialelor utilizate, care, prin specificul func]iunii adãpostite ori datoritã cerin]elor urbanistice impuse de autoritatea publicã, au o duratã de existen]ã limitatã, precizatã [i prin autoriza]ia de construire.

De regulã, construc]iile cu caracter provizoriu se realizeazã din materiale [i alcãtuiri care permit demontarea rapidã în vederea aducerii terenului la starea ini]ialã (confec]ii metalice, piese de cherestea, materiale plastice ori altele asemenea) [i sunt de dimensiuni reduse.

Din categoria construc]iilor cu caracter provizoriu fac parte: chio[curi, tonete, cabine, locuri de expunere situate pe cãile [i în spa]iile publice, corpuri [i panouri de afi[aj, firme [i reclame, copertine, pergole ori altele asemenea. În sensul prezentei legi realizarea construc]iilor provizorii se autorizeazã în acelea[i condi]ii în care se autorizeazã construc]iile definitive.

• Intravilanul localitã]ii

DOVADA ADRESEI DE DOMICILIU SE POATE FACE CU UNUL DIN URM|TOARELE DOCUMENTE:

a) acte încheiate în condi]iile de validitate prev\zute de legisla]ia român\ în vigoare; b)declara]ia scris\ a g\zduitorului, persoan\ fizic\ sau juridic\, de primire în spa]iu, înso]it\ de unul dintre documentele prev\zute la lit. a); c)declara]ia pe proprie r\spundere a solicitantului, înso]it\ de nota de verificare a poli]istului de ordine public\, prin care se certific\ existen]a unui imobil [i faptul c\ solicitantul locuie[te efectiv la adresa declarat\, pentru persoana fizic\ ce

nu poate prezenta documentele prev\zute la literele a) [i b).

Pentru minorii [i persoanele fizice puse sub interdic]ie, declara]ia se d\ [i se semneaz\ de c\tre p\rin]i sau de c\tre reprezentan]ii lor legali; d) documentul eliberat de prim\rii, din care s\ rezulte c\ solicitantul sau, dup\ caz, g\zduitorul acestuia figureaz\ înscris în Registrul agricol.

Declara]ia de primire în spa]iu poate fi dat\ în fa]a lucr\torului din cadrul serviciului public comunitar de eviden]\ a persoanelor, a poli]istului de siguran]\ public\, a notarului public ori a func]ionarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României."

Teritoriul care constituie o localitate se determinã prin Planul urbanistic general (PUG) [i cuprinde ansamblul terenurilor de orice fel, cu/fãrã construc]ii, organizate [i delimitate ca trupuri independente, plantate, aflate permanent sub ape, aflate în circuitul agricol sau având o altã destina]ie, înãuntrul cãruia este permisã realizarea de construc]ii, în condi]iile legii.

Intravilanul se poate dezvolta prin extinderea în extravilan numai pe bazã de planuri urbanistice zonale (PUZ), legal aprobate, integrându-se ulterior în Planul urbanistic general (PUG) al localitã]ii.

• Extravilanul localitã]ii Teritoriul cuprins între limita intravilanului [i limita administrativ-teritorialã a unitã]ii de bazã (municipiu, ora[, comunã), înãuntrul cãruia autorizarea executãrii lucrãrilor de construc]ii este restric]ionatã, în condi]iile prezentei legi.

• Mobilier urban Elementele func]ionale [i/sau decorative amplasate în spa]iile publice care, prin alcãtuire, aspect, amplasare, conferã personalitate aparte zonei sau localitã]ii.

Prin natura lor piesele de mobilier urban sunt asimilate construc]iilor dacã amplasarea lor se face prin legare constructivã la sol (funda]ii platforme de beton, racorduri la utilitã]i urbane, cu excep]ia energiei electrice), necesitând emiterea autoriza]iei de construire. Fac parte din categoria mobilier urban: jardiniere, lampadare, bãnci, bazine, pavaje decorative, pergole, cabine telefonice [i altele asemenea.

Parcelare Opera]iunea de proiectare urbanisticã prin care se determinã divizarea uneia sau mai multor proprietã]i funciare distincte, destinate construirii, în scopul atribuirii, concesionãrii sau vânzãrii loturilor rezultate.

Referent, Alexandru Alexandru

COMBATEREA INFECT|RII CU VIRUSUL WEST NILE, TRANSMIS DE TÂN}ARI Autorit\]ile sanitare sunt ^n alert\, dup\ ce Ministerul S\n\t\]ii a confirmat decesul a doi români în urma infect\rii cu virusul West Nile. Potrivit datelor Ministerului S\n\t\]ii, mai sunt [apte noi cazuri de infectare, dou\ cazuri în Alba, iar câte unul în Sibiu, Constanîa, Bucure[ti, Dolj [i Teleorman au fost deja confirmate.

Alte 80 de persoane suspectate de ^mboln\vire se afl\ în faza de investigare. E bine de [tiut c\ virusul nu se transmite de la om la om, ci numai de la insecte la om. Trebuie sa privim cu aten]ie evolu]ia oric\ror semne care ar putea sem\na cu o r\ceala sau o indigestie. Este foarte important s\ ^ncerc\m s\ prevenim infectarea, pentru ca un vaccin de preven]ie nu exista. Meningita West Nile este o boala infec]ioasa grav\, cauzat\ de p\trunderea virusului West Nile în zona meningelui, membran\ care “îmbraca” creierul, [i a lichidului cefalorahidian. Speciali[tii recomand\ popula]iei, pe cât posibil, s\ se fereasc\ de tân]ari. De asemenea au fost mobilizate [i autorit\]ile locale, având obliga]ia de a face dezinsec]ie [i de a deseca b\l]i. Sigur, o alt\ recomandare pentru popula]ie este de a

black

purta haine cu manec\ lung\, de a avea plase de insecte la ferestre [i u[i. Boala tinde s\ afecteze mai degrab\ copiii [i pesoanele în vârst\, care au o rezisten]\ mai sc\zut\ la virus. Dureri de cap, febra mare, în]epenirea gâtului, grea]\ [i v\rs\turi, convulsii, epuizare muscular\, ame]eal\, frisoane [i chiar paralizie, acestea sunt principalele manifest\ri ale meningitei West Nile. În acest context, speciali[tii Direc]iei de S\n\tate Public\ Dâmbovi]a recomand\ popula]iei s\ ia m\suri de protec]ie: s\ evite expunerea la ]ân]ari, purtând îmbr\c\minte cu mâneci lungi [i pantaloni lungi, s\ utilizeze substan]e chimice repelente de tân]ari, s\ împiedice patrunderea tân]arilor în casa, s\ asigure desecarea b\ltirilor de ap\ din jurul gospod\riilor, s\ îndep\rteze recipientele de ap\ st\tuta. În cazul în care prezint\ semne de boal\ – febr\, dureri de cap, astenie, v\rs\turi, tulbur\ri de memorie, dureri articulare sau musculare, sau alte situa]ii care apar în 3-7 zile de la o posibil\ în]ep\tur\ de ]ân]ar, persoan\ s\ se prezinte de urgen]\ la medicul de familie. http://www.ziardambovita.ro

Furturile de animale Recomand\ri: - ~n timpul nop]ii asigura]i cu sisteme de ^nchidere (lac\te, z\voare, etc) u[ile grajdurilor sau anexelor gospod\re[ti unde ]ine]i animalele [i p\s\rile - Pe cât posibil, ^n timpul nop]ii, asigura]i iluminatul zonelor unde sunt acestea, dar nu uita]i, unul sau doi câini de paz\ v\ vor scuti de multe nepl\ceri - Animalele l\sate nesupravegheate pe p\[uni, islazuri sau pe marginea drumului constituie o prad\ u[oar\ pentru ho]i, nu le crea]i aceast\ posibilitate - Duce]i animalele la p\[unat ^mpreun\ cu ceilal]i s\teni [i asigura]i prin rota]ie paza acestora, iar dac\ ave]i posibilitatea, angaja]i o persoan\ cunoscut\ [i serioas\ pentru a face acest lucru - Nu amplasa]i grajdurile sau ad\posturile de animale la distan]\ mare de locuin]\, sau ^n locuri izolate, f\r\ s\ asigura]i paza acestora - Dac\ v-a]i hot\rât s\ vinde]i un animal, nu-l da]i pe promisiuni, ^ncasa]i banii ^n momentul vânz\rii -Atelajele ^nh\mate l\sate nesupravegheate pe strad\ constituie un pericol pentru circula]ia public\, dar [i o tentativ\ pentru ho]i - Când pleca]i de acas\, ruga]i vecinii sau rudele apropiate s\ v\ supravegheze locuin]a, proceda]i la fel [i dumneavoastr\ când ace[tia sunt pleca]i - La ^ntoarcerea de la p\[unat, animalele s\ nu fie l\sate libere, s\ fie ^nso]ite [i s\ aib\ funie sau lan], pentru a preveni accidentele rutiere [i chiar furtul acestora - Nu primi]i persoane str\ine ^n curte [i ^n locuin]\, iar dac\ ^n zona locuin]ei observa]i persoane sau autovehicule care nu-[i justific\ prezen]a, nota]i dac\ este posibil semnalmentele [i num\rul de ^nmatriculare al ma[inii [i anun]a]i Poli]ia ora[ului R\cari la num\rul de telefon 0245.658.575 - Solicita]i [i acorda]i sprijin Poli]iei ora[ului R\cari, pentru prevenirea furturilor de animale [i alte bunuri din gospod\ria dumneavoastr\.

Ag.[ef R\dulescu Sergiu

cyanmagentayellowblack

16

De interes cet\]enesc!

Let's Do It Romania si-a propus sa curete Romania de gunoaie, intr-o singura zi de eforturi colective ale noastre, ale tuturor. Daca vrei sa te implici, pentru o Romanie mai curata, afla ce inseamna aceasta actiune si ce poti face tu.

Prin acest proiect ne propunem cur\]area mormanelor de gunoi din arealele naturale ale orasului nostru, într-o singur\ zi. Mormanele de gunoi pe care le vom identifica [i cur\]a în cadrul acestei campanii sunt gunoaiele aruncate de c\tre cet\]eni (fie ei localnici sau turi[ti) în areale naturale. În mormanele de gunoi nu se includ zonele în care au fost transportate de[euri cu utilaje [i depozitate sistematic (acestea fiind gropi de gunoi ilegale). Arealele naturale cur\]ate pot fi atât pe uscat, cât [i pe ap\. Înscrierea * înscrierea voluntarilor se face în echipe de minim 5, dintre care unul este persoana de contact; * mai întâi se va înscrie persoana de contact, care va înregistra echipa [i va primi un cod unic corespunz\tor acesteia; codul va trebui comunicat ulterior celor care doresc s\ se

AUGUST 2010

al\ture echipei sale; * apoi, pe baza acelui cod unic vor putea s\ se înscrie individual [i restul membrilor echipei (minimum înc\ 4 membri); * înscrierile pentru activit\]ile de cur\]enie se fac pân\ la data de 10 septembrie 2010. !!! to]i cei care doresc s\ participe la ac]iunea de cur\]enie (indiferent c\ vor fi persoane de contact sau membri) trebuie s\ se înregistreze prin formular * Persoana de contact este persoana care coordoneaz\ echipa s,i reprezint\ punctul de legatur\ dintre coordonatorii proiectului [i membrii echipei sale. Acesteia îi vor fi furnizate toate informa]iile [i va trebui ulterior s\ le distribuie celorlal]i membri.

Detalii organizatorice o Cine?

- voluntar poate fi oricine dore[te s\ se implice în acest proiect; o Cand?

- 25 septembrie 2010; o Unde?

- în proximitatea zonei în care locui]i; o Cum? - în momentul în care se va finaliza „Harta de[eurilor”, persoanelor de

contact înscrise li se vor repartiza punctele pe care le vor cur\]a al\turi de echipele lor; - voluntarii înregistra]i vor fi contacta]i înainte de ziua „Z” [i vor primi informa]ii legate de punctul de întâlnire; - voluntarii se vor întâlni la data, ora [i locul convenite; - cei care de]in un mijloc de transport sunt încuraja]i s\ le aduc\ la ac]iune; sunt în special binevenite ma[inile cu

remorc\; - voluntarii vor primi instruc]iuni pentru activitatea de cur\]enie, pentru siguran]a proprie [i a colegilor, cât [i pentru situa]ii de urgen]\; de asemenea, vor primi harta zonei respective, m\nu[i [i saci; - voluntarii vor merge pe teren [i vor cur\]a mormanele care leau fost repartizate; - sacii cu de[eurile colectate vor fi transporta]i cu ajutorul voluntarilor într-un loc prestabilit, pentru a fi ridica]i ulterior de ma[inile companiilor de salubritate, co-incinerare, colectare selectiv\ sau ale altor parteneri atra[i în aceast\ ac]iune; apoi vor fi transporta]i c\tre destina]iile finale (gropi conforme sau autorizate, centre de colectare, de reciclare [i/sau de co-incinerare)

S\ continu\m s\ milit\m, ^n vorbe [i fapte, pentru o natur\ curat\, mai verde, mai tonic\. Apele s\ fie mai limpezi, iarb\ mai frumoas\, aerul mai curat. Sprijini]i Campania na]ionala “Let's do it România”, din 25 septembrie 2010! Implica]i-v\ cu curaj ^n acest proiect! V\ a[tept\m, Prim\ria ora[ului R\cari!

Iat\ c\ ini]iativa noastr\ care a debutat ^n martie 2009 prin Campania “Adopt\ un km!” a fost reactualizat\ de c\tre organiza]ia “Let's do it România”, la nivel na]ional.

Ne bucur\m [i tr\im un sentiment de satisfac]ie c\ ideile noastre sunt pre]uite [i poate, preluate. De aceea, stima]i voluntari din campania “Adopta un km!”, putem, prin sârguin]\ [i devotament, s\ continu\m slujirea aceleia[i cauze: adunarea gunoaielor, predarea lor c\tre centrele de colectare/reciclare/incinerare, redarea s\n\t\]ii pentru natur\ [i oameni. cyanmagentayellowblack

AUGUST 2010

Realitatea ^n imagini

17

~n localitatea Colacu, pe strada Fântânii, nr 411, la proprietatea domnului Gheorghe Nicolae, aspectul domeniului public din fa]a cur]ii este gospod\rit cu d\ruire. ~n]elegem satisfac]ia propriet\resei care pozeaz\ mul]umit\ de vizita noastr\ [i de aprecieri. Bravo!

Pe strada {tefan cel Mare la nr 479, la domnul Ilie {tefan, dou\ gr\mezi de nisip str\juiesc intrarea ^n curte. Colegul nostru consilier ne salut\ prietene[te de la ^n\l]imea acestora fiind impresionat de vizita noastr\. Mai r\mâne s\-l convingem s\ purcead\ la ac]iune: mutarea nisipului ^n incinta propriet\]ii a[a cum spune legea.

Tot pe strada Fântânii la num\rul 426, domnul Dobrot\ {tefan nu s-a l\sat mai prejos [i [i-a adus [i el o gramad\ de nisip ^n fa]a por]ii. Invit\m [i pe acesta s\ elibereze domeniul public [i s\ adânceasc\ [an]ul pentru a se scurge apele pluviale.

Pe strada Bisericii, nr 135, domnul Dobre Dumitru a amenajat por]iunea de domeniu public din fa]a gospod\riei cu migal\: a cur\]at iarba, a plantat flori [i urmeaz\ s\ amenajeze [an]ul.

Pe strada Fântânii num\rul 429, Nelepcu Ion, om gospodar, a adus ^n fa]a por]ii o cantitate apreciabil\ de pietri[, gest care ^ncalc\ legea. A[tept\m cu ner\bdare eliberarea domeniului public.

Pe strada C\r\midari, nr 117, doamna Andrei Niculina a uitat s\ defri[eze zona din fa]a cur]ii, astfel ^ncât vegeta]ia a f\cut tunele, ascunzând cine [tie ce or\t\nii ^n m\runtaiele ei. Vom reveni.

Pe strada Hele[teului, nr 225, la domnul Mincu Mihai, salut\m modul ^n care acesta a amenajat domeniul public: floricele, ronduri delimitate cu pietricele, toate ar\tând dragoste pentru natur\.

Pe strada Libert\]ii nr 306, domnul Nelepcu Marian, un gospodar deosebit de altfel, a cam neglijat spa]iul domeniului public [i ^i adres\m invita]ia s\ ac]ioneze [i pe strada laturalnic\, ce-i drept proprietatea dumnealui intinzându-se pe o suprafa]\ considerabil\. Cunoa[tem inten]iile bune ale dânsului, de aceea vom reveni.

Pe strada Teiului, nr 329, la domnul Tânase Marin, vegeta]ia abundent\ de pe por]iunea din fa]a gardului ce delimiteaz\ proprietatea, impune luarea de m\suri grabnice de defri[are.

Sub rezerva bunelor inten]ii, vom reveni intr-un num\r viitor.

Strada {tefan cel Mare, nr 470, la doamna Enache Constan]a apreciem modul exemplar de amenajare a domeniului public. Bravo!

Pe strada Libert\]ii nr 292, la doamna Leontescu Vasilica troneaz\ aceea[i gr\mad\ de nisip care a[teapt\ cu nep\sare s\ fie introdus\ ^n curte.

Pe strada Libert\]ii, nr 288, domnul {andru Marian nu s-a l\sat mai prejos [i [i-a adus “ca sa fie ^n rându' lumii” [i el o gr\mad\ de nisip, ^n buna “traditie” a concet\]enilor s\i.

18

Diverse

AUGUST 2010

~n localitatea Colacu, pe strada Bisericii, nr 134, domnul Tudorache Dan a neglijat total t\ierea buruienilor, amenajarea [an]ului [i ^n general cur\]enia ^n fa]a cur]ii. ~i reamintim c\ legea sanc]ioneaz\ astfel de comportament [i ^l invit\m s\ purcead\ la treab\ pentru ^nfrumuse]area zonei. Vom reveni!

Pe strada Libert\]ii la nr 289, domnul {erban Cristian, ^n buna tradi]ie a localnicilor [i-a adus cu mult timp ^n urm\, o gr\mad\ de pietri[ care s-a umplut de vegeta]ie, c\p\tând aspect montan.

Pe strada pe nume de floare, Bujorului, ^n fa]a gospod\riei domnului Ni]\ Vasile se afl\ uitat\ de vreme [i de acesta, o gramad\ de pietri[. ~l invit\m pe domnul Ni]\ ^n buna tradi]ie a colabor\rii fructuase cu noi s\ elibereze domeniul public.

Pe strada {tefan cel Mare la doamna Ivan Floarea, domnul consilier Ilie {tefan ne arat\ “cât de mare [i frumoas\” este gr\mada de pietri[ din fa]a cur]ii. Nu pentru mult\ vreme, pentru c\ va trebui s\ o introduc\ ^n curte, altfel vom aplica legea.

~n S\bie[ti, pe strada Bucegi la nr 217, la domnul Bobre Gheorghe este rostuit\ “gospod\reste” o gr\mad\ de nisip cu gard, opritori [i toate cele. Aceasta ne duce cu gândul la faptul c\ domnul a ticluit-o pentru multa vreme, dar, ne pare r\u, ^i stric\m planurile. Vom aplica legea.

Pe strada Libert\]ii, nr 335, la domnul Nicolae Marin, troneaz\ aceea[i gr\mad\ de pietri[, ca s\ fie “^n rândul lumii”. ~l invit\m s\ elibereze domeniul public pentru c\ a[a prevede legea. Vom reveni!

La numarul 377, la doamna Gherghe Vasilica intalnim o gramada pe pietris , sprijinita pe gard care asteapta sa fie ridicata si introdusa in curte. Legea nu permite ocuparea domeniului public cu materiale de constructii. Vom reveni!

Pe strada Cire[ului la nr 184, domnul Matei Constantin [i-a adus cu mult\ vreme ^n urm\ o gr\mad\ de pietri[ din care mai ia câte o roab\, când [i când, pentru necesit\]i gospod\re[ti. ~l invit\m s\ ^l ia o dat\ pe tot, pentru a putea elibera domeniul public.

Construc]ie stra[nic\ pe strada Cire[ului, la num\rul 186, unde domnul Matei Gheorghe a ^ncercuit cu gard o gr\mad\ de pietri[ adus\ de mult timp, lucru atestat [i de vegeta]ia care se l\f\ie ^n soare. Vom reveni!

Pe strada Libert\]ii la nr 501, domnul Stoica Ilie a uitat la poart\ o gr\mad\ de nisip care s-a umplut de iarb\, sem\nând cu o colin\ ^n miniatur\. Ne pare r\u, dar nu a[a trebuie s\ arate domeniul public. Vom reveni!

Pe strada Bujorului nr 463, la domnul Goldi[ Sorin Nicu[or, plecat ^n str\in\tate, domeniul public este ocupat de buruieni. La vizita noastr\ au fost receptive doamnele Andrei Constantina [i Stelian Niculina, care s-au oferit s\ curete ^n cel mai scurt timp zona. Felicit\ri!

Pe strada Bujorului la nr 446, la doamna Marcu Elena, grija pentru integritatea cantit\]ii de nisip depozitat\ ^n fa]a cur]ii a ^mbr\cat forme de siguran]\: un gard bine alc\tuit [i ancorat de gardul propriet\]ii. O invit\m s\ elibereze zona a[a cum prevede legea.

Via]a medical\

AUGUST 2010

Durerea de inim\ Cardiopatia ischemic\: Angina pectoral\, Infarctul miocardic

Angina este modul prin care inima ne spune c\ nu are suficient oxigen pentru ceea ce i se cere s\ fac\. Aceasta se întâmpl\ atunci când arterele coronare (arterele care irig\ inima cu sânge) sunt blocate din cauza procesului de ateroscleroz\. În urma acestui proces, pe peretele arterelor se depun pl\ci de gr\sime calcificat\, care vor reduce debitul sangvin la acel nivel. O alt\ cauz\ a anginei este reprezentat\ de situa]ia în care efortul care se solicit\ din partea inimii este peste capacit\]ile pe care ea le are sau de situa]iile în care are nevoie de mai mult oxigen decât în condi]ii normale. Angina mai apare [i în cadrul altor boli cum ar fi anemia, bolile valvulare aortice, tulbur\rile de ritm cardiac sau func]ionarea exagerat\ a glandei tiroide.

Bolile coronariene constituie prima cauz\ de deces în întreaga lume, deci [i în România. În S.U.A., de exemplu, anual, peste 1,5 milioane de oameni fac infarct miocardic [i o treime dintre ace[tia mor în urma infarctului. În ansamblu, bolile cardiace ucid mai mul]i oameni decât toate celelalte cauze de deces la un loc. Angina este întâlnit\ mai ales la cei în vârst\ de peste 30 de ani [i este mai frecvent\ la b\rba]i. Iar dac\ ]inem cont de faptul c\ cel pu]in o treime din popula]ia de peste 30 de ani sufer\ de hipertensiune arterial\, vom putea aprecia [i mai exact cât de grav\ este situa]ia din acest punct de vedere.

Ce este angina pectoral\?

Termenul medical de angin\ pectoral\ se refer\, ad litteram, la o durere specific\, ap\rut\ la nivelul toracelui.

Cum apare infarctul miocardic?

Infarctul miocardic, sau atacul de cord, cum mai este denumit, intervine atunci când o parte a mu[chilor inimii este complet lipsit\ de sânge, iar celulele mu[chilor inimii mor din aceast\ cauz\.

Cum se manifest\ infarctul miocardic?

Infarctul miocardic are simptome multiple, dar cel mai relevant este durerea precordial\. Durerea cauzat\ de un atac de cord de obicei dureaz\ mai mult de 10 minute [i adesea apar [i alte simptome, incluzând: - disconfort în zona pieptului sau o durere ap\s\toare, de parc\ ar fi o greutate pe piept – durerea care apare se r\spânde[te de la piept la gât, maxilar, unul sau ambele bra]e [i umeri [i nu trece la repaus; - transpirat,ii; respira]ii mai scurte [i mai frecvente;grea]\ sau vom\; ame]eal\; b\t\i de inim\ rapide sau neregulate.

Este important s\ recunoa[te]i fazele ini]iale ale unui atac de cord [i s\ primi]i îngrijire de urgen]\.

Simptomele anginei pectorale - Durerea este cel mai important semn.

Ea este localizat\ ini]ial la mijlocul toracelui [i deseori iradiaz\ c\tre membrul superior stâng, c\tre gât sau chiar c\tre abdomen. Durerea creeaz\ senza]ia unei constric]ii toracice puternice, a unei gheare care strânge întreg pieptul. Unii sesizeaz\ aceast\ durere numai la un nivel periferic (brat, gât).

- Durerea anginoas\ dureaz\ cel mult 5 minute. Dac\ dureaz\ mai mult [i este de natur\ cardiac\, aceast\ durere poate fi foarte probabil consecin]a unui infarct miocardic în care durerea dureaz\ ore întregi.

- Durerea apare la efort [i dispare le repaus.

O serie de factori de risc coexisten]i fac mai probabil\ apari]ia anginei: hipertensiunea arterial\, hipercolesterolemia sau alte tulbur\ri ale metabolismului gr\similor, fumatul, obezitatea, membrii direc]i din familie care au avut boli cardiace.

Cum pute]i s\ [ti]i dac\ ave]i sau nu angin\?

Dac\ ave]i dureri la nivelul toracelui, trebuie s\ v\ adresa]i unui medic care poate stabili dac\ aceste dureri sunt de cauz\ cardiac\ sau nu. Vi se va face o electrocardiogram.

Ce ave]i de f\cut mai departe?

Dac\ ave]i angin\, medicul va decide ce tratament medicamentos s\ urma]i [i ce regim de via]\ ar trebui s\ ave]i.

Rolul dietei în bolile cardiace (cardiopatia ischemic\ [i infarctul miocardic) Dieta unui asemenea bolnav trebuie s\ exclud\ gr\simile saturate (maxim 20% din necesarul de calorii zilnice s\ fie asigurat de gr\simi, iar dintre acestea, 2/3 s\ fie gr\simi nesaturate). Aceast\ diet\ va contribui [i la un control mai bun al tensiunii arteriale.

Obi[nui]i-v\ s\ servi]i mese mici, care sunt mai u[or de digerat! Nu v\ ridica]i de la mas\ niciodat\ s\tul! Evita]i b\uturile reci, care pot precipita criza de angin\ pectoral\.

Dr. Grigorescu Profila Ecaterina

19

Ce pericole ascunde aparatul de aer condi]ionat Sinuzitele, rinitele, otitele, bron[itele [i nevralgiile sunt afec]iunile provocate de aparatul de aer condi]ionat, avertizeaz\ medicii.

Aparatele de aer condi]ionat con]in foarte mul]i microbi care atac\ sistemul respirator. Riscul apari]iilor pneumoniilor micotice este destul de ridicat.

Secretarul adjunct al Societ\]ii ORL, dr. Mihai S\ulescu, men]ioneaz\ c\ acest tip de aparate dez-

volt\ fungi. "Astfel, organismul este predispus sinuzitelor, rinitelor, otitelor, bron[ite [i nevralgii, care se pot croniciza", adaug\ dr.

S\ulescu.

Potrivit medicului, copiii, în special nou-n\scu]ii, nu trebuie s\ stea într-o camer\ în care aerul condi]ionat este pornit, deoarece sistemul imunitar al acestora este în formare [i organismul lor nu se poate ap\ra la fel de bine ca cel al unei persoane adulte.

Mai mult, trecerea rapid\ de la atmosfera supraînc\lzit\ de afar\ la r\coarea oferit\ de aerul condi]ionat are efecte negative asupra sistemului imunitar, aten]ioneaz\ medicii. Potrivit acestora, astfel pot ap\rea dureri de cap, tulbur\ri digestive, tulbur\ri nervoase odat\ cu cre[terea riscului contact\rii de virusuri [i bacterii.

Suntem mai iste]i dac\ dormim la prânz Potrivit unui nou studiu realizat de cercet\torii de la Universitatea din California, Berkeley, o or\ de somn dup\amiaz\ stimuleaz\ creierul, restabilind puterea de concentrare [i capacitatea de memorare. Totodat\, rezultatele studiului sus]in c\ un program de somn bifazic nu

doar revigoreaz\ memoria ci stimuleaz\ [i inteligen]a.

Mattew Walker, asistent profesor de psihologie, a constatat c\ somnul de dup\amiaz\ „limpeze[te” creierul, asigurând o mai bun\ asimilare a noilor informa]ii.

Piersica - remediul ideal împotriva anemiei BENEFIC l Fructul [i miezul sâmburelui sunt folosite în industria cosmetic\, deoarece au importante propriet\]i de hidratare, de tonifiere [i de redare a elasticit\]ii tenului.

Piersicile fac parte din alimentele-vedet\ ale verii. Potrivit medicilor nutri]ioni[ti, aceste fructe au un con]inut ridicat de ap\ - respectiv 87 la sut\, sunt dulci, dar cu un aport caloric moderat de numai 40 de kilocalorii la suta de grame [i reprezint\ sursa ideal\ de remineralizare a organismului în zilele caniculare. De asemenea, piersicile au un con]inut ridicat de potasiu, mineralul care contribuie natural, în metabolismul uman, la eliminarea toxinelor. Nutri]ioni[tii spun c\ în 100 de grame de fruct se g\sesc 200 miligrame de potasiu, dar [i cantit[]i importante de fier, fosfor [i magneziu.

Acest fruct reprezint\ o surs\ important\ de vitamina A, astfel c\ 100 de grame de

piersic\ asigur\ necesarul zilnic în aceast\ vitamin\. În acela[i timp, pulpa fructului con]ine fibre din abunden]\, necesare pentru a accelera tranzitul intestinal lent.

Fibrele fructului scad riscul apari]iei bolilor de rinichi, datorit\ con]inutului ridicat de potasiu, care este necesar [i pentru sistemul cardiovascular, ce regleaz\ tensiunea arterial\ [i favorizeaz\ bun\ func]ionare a sistemului nervos.

Speciali[tii în nutri]ie adaug\ c\ piersica este un remediu ideal împotriva anemiei, provocat\ de caren]a de fier sau de proasta asimilare a fierului în organism, datorit\ cantit\]ii importante de fier pe care o con]ine [i care se absoarbe foarte bine în tubul digestiv.

Mai mult, fructul [i miezul sâmburelui sunt folosite în industria cosmetic\, deoarece au importante propriet\]i de hidratare, de tonifiere [i de redare a elasticit\]ii tenului.

Nu înlocui]i apa cu b\uturi carbogazoase!

Obiceiul de a înlocui apa cu b\uturi carbogazoase, îndeosebi pe durata verii, afecteaz\ func]ionarea întregului organism, iar pe termen lung duce la instalarea unei game variate de afec]iuni.

Potrivit medicilor, b\uturile de acest tip con]in o serie de substan]e chimice care pot pune s\n\tatea în pericol. Una dintre aceste substan]e este benzoatul de sodiu (E 211) care, consumat în cantit\]i mari, determin\ apari]ia sindromului de hiperactivitate [i de deficien]\ de concentrare (ADHD), iar în timp favorizeaz\ apari]ia astmului, alergiilor [i eczemelor.

Consumul frecvent de b\uturi carbogazoase cre[te [i riscul de osteoporoz\, deoarece în compozi]ia lor se g\se[te acid fosforic (E 338) pe care corpul îl elimin\

împreun\ cu calciul, principalul constituent al oaselor.

De asemenea, aceste b\uturi cresc riscul de apari]ie a sindromului metabolic care, la rândul s\u, favorizeaz\ apari]ia diabetului [i bolilor cardiovasculare.

cyanmagentayellowblack

20

Eveniment

Desene pe asfalt, duminic\, 22 august 2010, la ora 10 în localitatea Mavrodin, mai precis pe cele doua str\zi proasp\t asfaltate, Ilfovului si Scolii unde au fost a[tepta] to]i copiii care doreau s\ participe.

Nu s-au l\sat asteptati.

Inca de la ora 09:00 [i-au f\cut apari]ia primul grup de copii care au venit hot\ra]i sa se înscrie la marele concurs de desene pe asfalt.

Acest concurs a fost organizat de c\tre Prim\ria ora[ului R\cari pentru a oferi copiilor posibilitatea s\ î[i exprime imagina]ia în acest mod. Inedit este faptul ca la aceasta competitie nu a fost limita de vârsta participând atât p\rin]ii cat [i bunicii copiilor.

La premiere to]i copiii s-au bucurat de diplomele primite si de alte surprize pl\cute.

A fost premiat: “Cel mai frumos desen” si “Cea mai colorata strada” din localitatea sus men]ionata.

Asemenea ac]iuni vor continua si in alte localit\]i, unde asfaltul proasp\t a[teapt\ cu ner\bd\re s\ fie împodobit in culori pl\cute prin imagina]ia copiilor.

Premiantii de pe strada {colii sunt urmatorii: Locul I - Alexandru Lucian

AUGUST 2010

Florin cu desenul “Supercom” Locul II - Duta Constantin cu desenul “Politia Comunitara” Locul III - David Ana Maria cu desenul “Desene Animate” Pe strada Ilfovului, castigatorii sunt urmatorii: Locul I - Daianu Antonia Locul II - Ghita Marian Locul III - Tenciu Elena Pe langa cele trei locuri au mai fost cateva mentiuni acordate urmatorilor copii: - Gerea Roberta - Manu Eduard Mihai - Albu rares - Stanga David Andrei - Apostoaie Denisa Pe strada Irina Oros, Ghergani castigatorii sunt urmatorii: Locul I - Dinu Elena Locul II - Petre Gabriela Alexandra Visan Alexandra Locul III - Manu Eduard Mihai Grigore Iulian Tudor Catalina AU mai fost acordate 48 de mentiuni , pentru participantii la concurs.

Premiile au constat din obiecte sportive , bauturi racoritoare, cosmetice din partea firmei AVON, baloane. Intr-o atmosfera relaxata, parinti, bunici si pitici s-au bucurat de o zi frumoasa de vara si au gustat din plin concursul organizat de Primaria orasului Racari.

Strada Scolii

Redac]ia

Strada Ilfovului

Strada Irina Oros

21

Eveniment

Miss Adolescen]a Ghimpa]i 2010 "~n curând vara va pleca [i ^n urm\ va l\sa ging\[ia florilor [i parfumul culorilor: Florilor ce pe scen\ vor urca [i pentru miss vor concura. ~ntr-o gr\din\ lâng-o tulpin\/ Z\rii o floare ca o lumin\/ S-o tai se stric\/ S-o las mi-e fric\/ C\ vine altul [i mi-o ridic\” ~ntr-o astfel de atmosfer\, cu un public numeros, a debutat prima edi]ie a concursului “Miss Adolescen]a”, duminic\, 22 august, 2010, la C\minul cultural din Ghimpa]i.

La acest concurs au fost ^nscrise un num\r de 8 candidate cu vârste cuprinse ^ntre 14-17 ani. ~n urma tragerii la sor]i, ordinea de intrare ^n concurs a fost: 1. Ani[oara Popa - 16 ani, zodia Rac, elev\ la Liceul nr 3 - Ion Heliade R\dulescu din Târgovi[te 2. Veronica Barbu - 17 ani, zodia Leu, elev\ la Liceul Teoretic “Ion Ghica” din ora[ul R\cari 3. Iuliana Negoi]\ - 14 ani, zodia Gemeni, elev\ la [coala Ghimpa]i

AUGUST 2010

4. Claudia Gavril\ - 14 ani, zodia Leu, elev\ la [coala Ghimpa]i 5. Florica Dumitru - 14 ani, zodia Taur, elev\ la [coala Ghimpa]i 6. Mirela {tirbu - 14 ani, zodia Gemeni, elev\ la [coala Ghimpa]i 7. Alina Ion - 15 ani, zodia Rac, elev\ la Liceul Nucet 8. Loredana Sterian - 14 ani, zodia Taur, elev\ la [coala Ghimpa]i Juriul a fost format din T\nase Mihaela cadru didactic, Mihai Florentina - reprezentant din partea p\rin]ilor, Mircea Lucica reprezentant din partea p\rin]ilor, Mihai Florentina -reprezentant din partea p\rintilor, Mircea Gheorghe - reprezentant al Asocia]iei “Ghimpa]i 2008”, T\nase Mihai consilier local [i Gavril\ Valentin - consilier local.

Probele de concurs au fost urm\toarele: 1. Proba de aptitudini - cântec, dans [i recital 2. Proba de prezentare a costumelor populare, 3. Proba de prezentare a costumelor de baie, 4.Proba de prezentare a rochiilor de ocazie Nicolae V\c\rescu, fiul lui Ien\chi]\ V\c\rescu, poet Târgovi[tean spunea despre dragoste [i dor: “A tr\i f\r\ a iubi/ M\ mir ce trai o mai fi/ A iubi f\r\ a sim]i/ M\ mir ce dragoste o mai fi/ A sim]i f\r\ a dori/ Ma mir ce sim]ire o fi” S\ nu l\s\m dorul s\ moar\, nici iubirea s\ nu piar\, prin frumuse]e s\ se ^ntreac\, la joc [i cânt ele s\ treac\.

Cântecul “La oglinda” inspirat din poezia lui George Co[buc a fost interpretat de elevele claselor II-IV-a ale {colii Ghimpa]i, care au jucat ^n frumoase costume populare, hore [i sârbe.

Concurenta cu num\rul 1, Ani[oara Popa, a recitat poezia "Pe lang\ plopii f\r\ so]" a poetului Mihai Eminescu.

Concurentele cu numerele 7 si 8, Alina Ion si Loredana Sterian, au

interpretat frumoase cântece populare.

Au urmat apoi dansuri populare ^n costume na]ionale, prezentate de concurente.

Concurenta cu num\rul 2, Veronica Barbu, a recitat poezia “Luceafarul” a lui Mihai Eminescu, lucru ce a impresionat publicul prin memorarea celor 99 de strofe.

Florica Dumitru cu num\rul 5 ^n concurs, Mirela Stirbu cu numarul 6 si Claudia Gavrila cu numarul 4 in concurs, la proba de aptitudini au interpretat mai multe cântece din repertoriul Mariei T\nase.

Concurenta cu num\rul 3, Iuliana Negoi]\ a recitat poezia "Frumoasa [i Juna" de Mihai Eminescu.

Parada costumelor populare a fost prezentat\ ^n acompaniamentul melodiei “A[ muri da' nu acum” a lui Liviu Vasilica.

Eliza Stoica, eleva a Liceului de muzic\ George Enescu din Bucure[ti, a ^ncântat publicul prin cântecele ei, public ce a izbucnit ^ntr-un ropot de aplauze.

Dup\ parada costumelor de baie a urmat un dans modern al elevelor {colii Ghimpa]i.

Pe ritmurile melodiei lui Cristian Vasile "Iubesc Femeia", ^n aplauzele prelungite ale publicului, a ^nceput proba rochiilor de

ocazie. Concurentele s-au ^ntrecut ^n frumusete, tinere]e [i elegant\. ~ntâmplarea a f\cut ca aceast\ zi s\ coincid\ cu ziua de na[tere a concurentei cu num\rul 4, Claudia Gavril\, care a fost felicitat\ personal de dl Primar, dar [i de publicul prezent cu urarea de "Mul]i ani tr\iasc\!" Organizatoarea acestui concurs, doamna Mioara T\nase, a prezentat o expozi]ie cu vânzare de picturi. Sus]in\torii au oferit concurentelor aceste tablouri ca suveniruri la concursul organizat, ce poart\ numele de "Miss Adolescen]a".

Decernarea premiilor a fost urm\toarea: Diplom\ de participare au primit trei concurente: Loredana - nr. 8, Mirela - nr. 6 [i Florica - nr. 5.

Premiul de Miss Popularitate a fost ^nmânat concurentei cu nr. 7, Alina Ion Locul III a fost ob]inut de Claudia - nr .4 Locul II a fost ob]inut de Iuliana - nr. 3 Locul I a fost ob]inut de Veronica nr. 2 Miss Adolescen]a a fost Anisoara Popa Mul]umim sponsorilor care au oferit: - dou\ [edin]e foto gratuite ^n parcul Chindia din ora[ul Târgovi[te, pentru Miss Adolescen]a [i pentru locul I, oferite de fotograful Constantin Niculae din ora[ul R\cari.

- Firmei AVON, care a oferit premii constând ^n produse cosmetice, pentru tinerele domni[oare [i care a fost reprezentat\ de doamna Camelia Manea.

- Domnului Consilier T\nase Mihai care a oferit dulciuri tuturor. ~ntreaga suflare a localit\]ii a salutat [i a apreciat faptul ca domnul primar, Marius Carave]eanu [i doamna Ene Octaviana de la Prim\ria ora[ului R\cari au dat ^nc\ o dat\ dovada c\ sunt al\turi de cet\]enii localit\]ii noastre, c\ tr\iesc al\turi de noi, c\ r\spund la toate solicit\rile noastre, lucru pentru care, ^n numele tuturor participan]ilor aduc mii de mul]umiri.

Organizator, Mioara T\nase

22

Diverse

AUGUST 2010

S| NE CUNOASTEM JUDE}UL, ORA{UL {I OAMENII Traian Grigorescu Tehnician Silvic, Consilier local În timpul verii putem realiza un alt circuit, pornind în direc]ia Bra[ov, pân\ la prima curb\ a [oselei, din care se desparte la dreapta un drumeag ce trece mica ^n[euare dinspre Lunca Cheii, unde ajungem curând. Aici ne atrage aten]ia contrastul izbitor dintre netezimea netulburat\ a [esului aluvial [i abrupturile calcaroase din jur.

Pârâia[ul [erpuie[te printre poienile înmiresmate [i viu colorate din timpul verii, p\strându-[i parc\ energiile pentru ultima, dar cea mai crâncen\ b\t\lie cu muntele. Pentru c\ el intr\ apoi într-o cheie extrem de îngust\, propria-i crea]ie, pe care o parcurge eroic, s\rind din cascad\ în cascad\. În acest loc, cu mai mul]i copii din R\cari [i împrejurimi, cu care eram într-o excursie de sfâr[it de an [colar, într-o minunat\ zi de var\, pe la jum\tatea cheii am întâlnit mai mul]i copii, elevi [i turi[ti, iubitori de natur\, asistând parc\ la un spectacol, pl\cut surprin[i – ca si noi – de manifestarea grandioas\ a naturii.

Pentru cine cunoa[te aceste locuri, o scurt\ abatere spre respectiva cheie este inevitabil\, datorit\ atrac]iei irezistibil\ a frumuse]ilor inedite oferite de acest veritabil monument al naturii.

Reîntor[i dincolo de lunca neted\ spre amonte, intr\m într-o alt\

MECANIC vs CHIRURG

U

n mecanic înl\tura chiulasa de la motorul unei motociclete Harley Davidson, când îl zare[te pe un chirurg binecunoscut intrând în atelier. Chirurgul îl a[tepta pe [ef pentru a discuta despre o repara]ie la motocicleta sa. Mecanicul l-a strigat: - Hei, doctore, pot s\-]i pun o întrebare?

Chirurgul, pu]in surprins, se apropie de mecanic. Acesta se ridic\, î[i [terge mâinile [i întreab\: - Doctore, uit\-te la acest motor, îi deschid inima, îi scot valvele, repar stric\ciunile, apoi le pun înapoi [i, când termin, merge ca nou\. Atunci cum se face c\ eu am un salariu mic, iar dumneata câ[tigi bani grei, facând practic acela[i lucru?

Chirurgul a zâmbit [i i-a soptit: * Încearc\ s\ faci asta cu motorul pornit ....

cheie printre pere]ii c\reia î[i face loc cu greu drumul forestier.

O variant\ mult mai scurt\, f\r\ ascensiune, ne conduce din lunca cheii spre aval prin sectorul foarte îngust al v\ii, încât pe alocuri dac\ întinzi mâinile, atingi câteodat\ ambii versan]i. De o grandoare rar întâlnit\, cheia, s\pat\ în pintenul nord vestic al masivului calcaros Col]ii Ghimbavului. Impresioneaz\ mai ales prin îngustimea accentuat\ care se men]ine pân\ c\tre partea ei superioar\. În bulboanele de la baza cascadelor z\rim adesea p\str\vi s\getând apa iar în cr\p\turile stâncilor î[i înfig r\d\cinile catifelatele albumite. Ocolind blocuri mari pr\bu[ite de undeva de sus, c\utând s\ ne ferim de stropii reci ai cascadelor [i c\lcând cu grija pe marginile lunecoase ale marmitelor, în timp ce ne sprijinim pe versan]ii apropia]i la punctul de confluen]\ (722m), de unde arunc\m o ultim\ privire spre cheia pe care am str\b\tut-o, al c\rei profil incredibil de îngust se contureaz\ ca un desen pe fa]a neted\ a peretelui din stânga Dâmbovi]ei. De aici nevoi]i pe alocuri s\ intr\m în apa destul de adânc\ [i vijelioas\ a râului ce vuie[te pe fundul v\ii, ie[im curând din cheia mare a Dâmbovi]ei apropiindu-ne de Podu Dâmbovi]ei, unde putem vedea moderna sta]ie hidrologic\, dincolo de care se profileaz\ arcada de piatr\ ce une[te cele dou\ maluri ale râului. De pe malul apei ne arunc\m o ultim\ privire spre mun]ii ce par întuneca]i, dar care ascund atâtea frumuse]i. În centrul satului putem vedea monumentul ridicat de

Constantin Brâncoveanu în 1711 cu ocazia termin\rii podului peste apa Dâmbovi]ei. De asemeni, în imediata apropiere, pe un stâlp de piatr\, cioplit din calcar, sunt s\pate cuvinte care ne vorbesc de construirea [oselei spre Dâmbovicioara în 1905. Panglica asfaltului ne conduce printre case cu o frumoas\ arhitectur\, de la marginea de sus a cheii, de pe fundul depresiunii, pe care o putem admira din mai multe puncte, pân\ la gura de v\rsare a Dâmbovicioarei, situat\ destul de aproape de locul unde râul iese din strânsura muntelui. O dat\ cu ultimile case printre care [erpuie[te [oseaua, asfaltul înceteaz\, iar noi p\trundem într-o lume aparte, de-a dreptul fascinant\. Frumuse]ea tulbur\toare a cheii Dâmbovicioarei, valoros monument al naturii este dat\ de pere]ii verticali, înal]i de sute de metri, ce se privesc fa]\ în fa]\, foarte apropia]i unul de altul, iar pe fundul acestui adev\rat canion, râule]ul care a retezat de-a lungul vremii stiva groas\ de calcare mezozoice, [erpuie[te al\turi de [oseaua alb\ ca varul, cu care se împlete[te adesea, împ\r]ind fr\]e[te atât de îngustul spa]iu ce îl au la îndemân\. C\tre în\l]imi, adev\rate bastioane se succed ame]itor, închizând orizontul atât de îngust; din loc în loc, limbi mari de grohoti[ se las\ din îngustele culoare care festoneaz\ muchia abrupturilor, stând coco]ate pe micile t\p[ane, ori coborând pân\ la firul apei. Dup\ circa doi km spre ie[ire z\rim în stânga, turnuri ascu]ite, ce se deseneaz\ pe cerul albastru. Dincolo de cheie, ajungem la lunca Br\toii, apoi, dup\ ce trecem peste conul de dejec]ie al

Un om avea un papagal. Fiind o fire optimist\ s-a hot\rât s\-l înve]e s\ vorbeasc\. Dar nu a înv\]at decât un singur cuvânt: "Bine".

Ori de câte ori îl întreba st\pânul ceva el r\spunde mereu: " Binee...Binee..."

Odat\, fiind st\pânul plecat de acas\, pisica a g\sit un bun prilej de vân\toare.

Fiindc\ u[a coliviei era deschis\, s-a aruncat cu mult elan s\ pun\ gheara pe papagal. N-a fost u[or pentru pisic\ s\ se ca]ere, dar n-a fost usor nici pentru papagal s\ evite ghearele ucig\toare.

Când st\pânul se întoarse în sfâr[it acas\, v\zu dintr-o privire tot r\zboiul din

V\ii Muierii, pân\ la Dâmbovicioara str\batem alte dou\ mici sectoare de cheie, în stânga deschizându-se o grot\ ce poate fi folosit\ la nevoie drept ad\post. Satul cu casele în[irate de-a lungul v\ii principale, dar mai ales al pârâului Izvor [i al afluen]ilor acestuia, urcând chiar [i pe versan]i, este re[edin]a comunei cu acela[i nume.

Intr\m în comuna Dâmbovicioara.

Aceasta este compus\ din trei sate: Podu Dâmbovi]ei, Dâmbovicioara [i Ciocanu, la care se adaug\ un mic c\tun numit Valea Urdei. Atestat documentar din 1579, de pe vremea lui Mihai Turcitu’, acest sat se pare ca este cel mai vechi între aceste a[ez\ri. În 1983 comuna avea o popula]ie de circa 2000 de locuitori. A[ezata în culoar ea ocup\ un larg spa]iu între Piatra Craiului [i Leaota, incluzând în întregime bazinele hidrografice ale Dâmbovicioarei [i Cheii. Resursele naturale ofera mari rezerve de calcar ce poate fi folosit la fabricarea varului [i cimentului, în industria chimic\ precum [i în alte construc]ii – prin lustruire c\p\tând un aspect de marmur\; deocamdat\ este intens folosit la nevoi locale. O alt\ bog\]ie este p\durea, la care se adaug\ p\[unile (locuitorii fiind vesti]i cresc\tori de animale, mai ales ovine dar [i bovine). Aici a existat pân\ nu de mult o moar\ de ap\, iar pe raza comunei func]ionau mai multe fier\straie. Comuna se remarca, îns\ printr-un extraordinar poten]ial turistic, în primul rând, natural. În afar\ de Piatra Craiului, amintim c\ aici se afl\ aproape în întregime complexul cheilor din acest bazin – cel mai mare din ]ar\

– apoi o serie de pe[teri renumite (Dâmbovicioara, Ur[ilor, Uluce), izvoare carstice precum [i numeroase alte puncte de atrac]ie cum ar fi “Babele” din Valea Or\]ii.

La acestea se adaug\ câteva vestigii ale trecutului, nu mai pu]in valoroase (urmele drumului roman de la Posada [i Oratea, cetatea Dâmbovi]ei de la Oratea, însemnul în piatr\ al lui Constantin Brâncoveanu; de asemenea, la 1752 este pomenit un Schit care exist\ aici, azi disp\rut) precum [i frumuse]ea deosebit\ a portului [i arhitecturii muscelene, p\strate în zon\ mai bine decât în oricare parte a bazinului. Aici în zilele senine se pot admira în voie, lama str\lucitoare a Pietrei Craiului [i totodat\ de aici pornesc trasee unice prin frumuse]ea lor, prin m\re]ia locurilor str\b\tute. În partea de est, a[ezarea este dominat\ de gâlma V\tarni]a (1320 m), cu forma ei conic\ ce se impune în peisajul culoarului. În centrul civic, al\turi de cl\diri publice, integrate armonios nu numai cadrului natural îmbietor, dar [i arhitecturii tradi]ionale, se afl\ o ci[mea cu ap\ rece, ce poate potoli setea trec\torilor.

P\r\sim teritoriul întins al comunei Dâmbovicioara (63 km/2) [i de la Podul Dâmbovi]ei ne îndrept\m spre Posada (835 m) intrând în teritoriul Ruc\rului, a[ezare renumit\ “rev\rsat\” în vatra depresiunii omonime.

Vom trata în continuare informa]ii cu privire la aceast\ deosebit de frumoas\ localitate, care ocup\ locul 1 între comunele din bazinul Dâmbovi]ei.

cas\. Papagalul st\tea zgâriat,

penele smulse [i vl\guit, pe BINE...!? cu PERSONALIT|}I DE CEAR| co]ul draperiei, în timp ce pisica

U

n p\rinte avea un fiu r\u, sup\r\cios [i agresiv.

Din lucrurile cele mai m\runte se sup\ra devenind adesea agresiv. Dup\ ce îi trecea sup\rarea îi p\rea r\u [i promitea c\ se va îndrepta. Pentru a-i veni în ajutor, într-o zi tat\l i-a zis: "Uite fiule, în marginea gr\dinii este un gard. De câte ori te vei sup\ra du-te [i bate un cui în gard."

Fiul, care dorea s\ scape de r\ul obicei, a ascultat de sfatul tat\lui s\u. Dup\ un timp, pe când b\tea înc\ un cui, a constatat cu uimire ca b\tuse deja 37 de cuie. A privit cu consternare [i a hot\rât s\-[i înfrâng\ mânia [i sup\rarea. A mers din noul la tat\l s\u spunând.

"Tat\, de azi înainte, sunt hot\rât s\ nu

se ascundea sub mas\. Din obi[nuin]\ la întrebat; "Ce faci?" "Biiinneee..."- veni r\spunsul.

R\spunsul papagalului nu avea nimic comun cu optimismul [i starea de bine.

Dup\ lupta cu pisica ar\ta destul de r\u [i probabil c\ avea nevoie de îngrijirea st\pânului. Avea nevoie de ajutor [i l-ar fi cerut, îns\ el cuno[tea doar o singur\ limb\ [i un singur cuvânt: "bine". Mul]i oameni î[i ascund durerea sub masca singurului cuvânt pe care îl [tiu: "bine". m\ mai mânii..." "Bine, i-a r\spuns tat\l, de fiecare dat\ când vei reu[i du-te la gardul din marginea gr\dinii [i scoate câte un cui." Nu a trecut mult timp [i tân\rul a scos toate cuiele. Mul]umit de reu[ita sa, s-a dus s\ prezinte tat\lui izbânda.

Privindu-l cu dragoste, tat\l l-a luat [i împreun\ au mers s\ vad\ gardul de la marginea gr\dinii. " Vezi tat\, i-a spus b\iatul, nu mai am nici un cui !" " Da fiule, dar în urma cuielor au r\mas, g\urile. S\ nu ui]i lucrul acesta!"

De fiecare dat\ când batem un cui facem acolo [i o ran\, care poate s\ nu se mai vindece. Niciodat\ s\ nu batem un cui în inima cuiva, pentru c\ nu putem evalua cât de mare va fi rana.

R|NI

Dac\ ve]i face o c\l\torie de la Amsterdam la Londra ve]i avea surpriza s\ descoperi]i în cele dou\ capitale, dou\ muzee identice. Sunt m u z e e l e "Personalit\]ilor de cear\". Aici pute]i vedea, în schimbul unei taxe, cele mai celebre figuri ale istorie. Lideri mondiali, regi, guvernatori, artisti celebri, sportivi [i toate vedetele lumii... Într-un mod aparte sunt prezentate statuile regilor din Evul Mediu. Rolul acestora nu era pentru a transmite posterit\]ii tr\s\turile fizionomice ale suveranului, ci pentru banal\a misiune de a înlocui regele în caz c\ acesta murea.

Dac\ se întâmpla o astfel de nenorocire, imediat

era adus\ statuia de cear\ [i înlocuit\ cu împ\ratul mort.

Acesteia i se d\deau toate onorurile ca [i mai înainte. Întreaga curte participa la aceste onoruri pe care i le aducea ca [i cum ar fi fost în via]\.

Cermoniile se desf\[urau dup\cele mai stricte reguli ale etichetei, cu toat\ seriozitatea, de[i în fa]a lor se afla numai un manechin de cear\. El "suporta" în t\cere toate intr\rile, ie[irile, complimentele [i chiar [optirile r\u voitoare. [i aceasta pentru c\... era numai un chip de cear\.

Pentru a salva aparen]ele încerc\m cosmetiz\ri "de cear\", dar în curând realitatea va fi dezv\luit\ în adev\rata ei înf\]isare.

Divertisment

AUGUST 2010 Pentru situa]ii de urgent\ v\ oferim spre consultare programul Centrului medical de permanen]\, str. Tudor Vladimirescu nr.17 B (Sta]ia de salvare) - R\cari

Telefon: 0245658864 Medic coordonator - Carp Marioara Program: Luni-Vineri ^ntre orele 15-08 dim. Sâmb\ta [i Duminica: 24/24 de ore

Duminic\ - 1.08.2010 Dr. Carp Marioara Luni - 2.08.2010 Dr Birsila Daniel Mar]i - 3.08.2010 Dr. Corneanu Corina Miercuri - 4.08.2010 Dr. Carp Marioara Joi - 5.08.2010 Dr. Barbu Razvan Vineri -6.08.2010 Dr. Carp Marioara Sâmb\t\ - 7.08.2010 Dr. Corneanu Corina Duminic\ - 8.08.2010 Dr. Barbu Razvan Luni - 9.08.2010 Dr. Birsila Daniel Mar]i - 10.08.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 11.08.2010 Dr. Birsila Daniel Joi - 12.08.2010 Dr. Carp Marioara Vineri -13.08.2010 Dr. Birsila Daniel Sâmb\t\ - 14.08.2010 Dr. Barbu Razvan Duminic\ - 15.08.2010

Dr. Grigorescu Ecaterina Luni - 16.08.2010 Dr. Barbu Razvan Mar]i - 17.08.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 18.08.2010 Dr. Carp Marioara Joi - 19.08.2010 Dr. Mladin Aurica Vineri - 20.08.2010 Dr. Corneanu Corina Sâmb\t\ - 21.08.2010 Dr. Birsila Daniel Duminic\ - 22.08.2010 Dr. Barbu Razvan Luni - 23.08.2010 Dr. Mladin Aurica Mar]i - 24.08.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 25.08.2010 Dr. Carp Marioara Joi - 26.08.2010 Dr. Mladin Aurica Vineri -27.08.2010 Dr. Corneanu Corina Sâmb\t\ - 28.08.2010 Dr. Mladin Aurica Duminic\ - 29.08.2010 Dr. Barbu Razvan

23

IUBIRE NEPOTRIVIT|

S

e [tie c\ egiptenii iubeau pisica pân\ la adorare. Dac\ se întâmpla s\ moar\, familia purta doliu [i f\cea tot posibilul s\ o îmb\ls\meze. Ei ajunseser\ chiar s\ o venereze, asociind-o cu închinarea la zei]a Isis.

Scriitorul Constant Mih\ilescu, în cartea Necunoscuta lume a animalelor, relateaz\ un fapt aproape de necrezut, petrecut la vechii egipteni, cu privire la dragostea lor nem\surat\, pentru pisici.

Cambyse, regele persilor, dorea s\ pun\ st\pânire pe bogata delt\ a Nilului.

Pentru aceasta trebuiau s\ cucereasc\ ora[ul Peluse, care ap\ra trecerea spre delt\. Ora[ul era fortificat [i bine ap\rat de egipteni. Dup\ mai multe luni de asediu, se vedea c\ nu avea nici o [ans\ s\ cucereasc\ ora[ul. Din întâmplare

descoperi "arma secret\"- pisica.

Hot\rât s\ dea atacul decisiv, porunci cu mai multe zile înainte solda]ilor, s\-[i procure fiecare câte o pisic\, s\ o hr\neasc\ [i s\ o îngrijeasc\ cu cea mai mare aten]ie. În ziua stabilit\ pentru atac, fiecare soldat a pornit la lupt\ ]inând cu o mân\ sabia [i cu cealalt\ pisica. Alerta]i de miorl\iturile sutelor de pisici, egiptenii au urcat pe ziduri, gata de lupt\. Când au v\zut pisicile, au r\mas ca tr\sni]i de un fulger, au aruncat armele [i s-au predat. Pisica era sfânt\ pentru ei, a[a c\ au preferat mai degrab\ s\ fie robi sau s\ moar\ decât s\-i fac\ ceva r\u. Aplica]ia se în]elege de la sine.

D.R

VERTICAL

ORIZONTAL

- ~NCEPE {COALA! 1. EXTREM DE BINE ELABORAT 2. FLOARE CU MIROS PUTERNIC, ADORMITOR. - DE PE ULI}|.

3. BLÂNDELE DOMNULUI. - IURE{ PE APE (sing) 4. SUSPENDAT| LA OPER|. - TAIN| BINE ASCUNS|!

5. BUN LA TOATE. - TRANSPORTURI TELECOMUNICA}II {I AUTOMATIZ|RI (sigla) 6. PESCARI CE NE-AU DAT NUMELE LOCALIT|}II NOASTRE (sing) - DIVINIZA}I ~N ANTICHITATE. 7. LAS| URME...~N TIMP...PE GHEA}|. - TRANSMITE IMAGINI (sigla) 8. BUN LA CARNA}I. - SIGURAN}| LA VOLAN. 9. D| UN SEMN PE LA NAS. (sing) - ASIGUR| ORDINEA ~N {COAL|.

10. ABNEGA}IE LA ~NV|}|TUR|. - CU SÂNGE AIDOMA. (pl) REZOLVARE NR ANTERIOR: FECIOARA MARIA-EPOLET-REGINA-RINMARINATI-ELFI-RODI-OMU-CAR-GEL-TASAT-ATACA-EA-PI-I-TOTALEROI-EL-ERETE-PALARII

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10 1. GR|DINAR IE{IT LA PENSIE DAR BUN DE MUNC| . - POPAS (reg) 2. TREI PE SCEN|. - PROTEJEAZ|.

3. UNU LA UNU. - INTRODUS ~N AREN|.

4. TRECUT CU BINE PRIN {COAL|. MERG PE MARGINI! 5. SCOT PERI ALBI. 6. SPECTACOL DE GAL| CU UN JURIU EXIGENT. - NIMIC...F|R| UN MINOR! 7. ARDEI VIOLEN}I. - ASIGUR| PAZA 8. MO}. - VIRAJ ~N CENTRU! 9. AVION AUTOHTON. - ARE MULTE DIPLOME LA PURT|TOR. 10. A SCOATE DIN MIN}ILE JUDEC|TORILOR. - ANOTIMPURI ~NRUDITE.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Ilie Georgian

S\rb\tori Ortodoxe - Rânduieli Biserice[ti - 05.09.2010 - 30.09.2010 5 D Duminica a 15-a dup\ Rusalii 6 L † Minunea Sfântului Arhanghel Mihail în Colose; Sf.Mc. Macarie 8 M (†) Na[terea Maicii Domnului (Dezlegare la pe[te) 11 S Cuvioasa Teodora din Alexandria; Cuviosul Eufrosin Buca(tarul 12 D Duminica dinaintea Înaltarii Sf. Cruci 13 L Sf. Mc. Corneliu Suta[ul; †) Cuv. Ioan de la Prislop (Înaintepr\znuirea În\l]\rii Sf. Cruci) 14 M (†) În\l]area Sfintei Cruci (Post) 16 J Sf. Mare Muceni]\ Eufimia; Sf. Mc. Melitina 17 VSf. Mc. Sofia [i fiicele Pistis, Agapia [i Elpida din Italia 18 S Sf. Ierarh Eumenie al Gortinei; Sf. Mc. Ariadna [i Castor 19 D Duminica dupa În\l]area Sf. Cruci 22 M Sf. sfintit mucenic Foca, Isac [i Martin; † Sf. sfintit mucenic Teodosie de la Brazi 23 J †) Z\mislirea Sf. Prooroc Ioan Botez\torul 24 V † Sf. M. Mc. Tecla, întocmai cu apostolii; Cuviosul Siluan Athonitul; Cuv. Coprie; † Sfintii Mucenici Petru Aleutinul [i Iuvenali din Alaska 25 S Cuvioasa Eufrosina din Alexandria [i Pafnutie Egipteanul; Sf. Serghie al Radonejului 26 D Duminica a 18-a dupa Rusalii † Adormirea Sf. Apostol [i Evanghelist Ioan de Dumnezeu Cuvânt\torul; †) Sf.Voievod Neagoe Basarab; Sf.Muceni]\ Hira Ap. II Corinteni 9, 6-11; Ev. Luca 5, 1-11; (Pescuirea minunat\); glas 1, voscr.7 27 L Sf. Mc. Calistrat [i cei împreun\ cu dânsul; †) Sf. Sfin]itul Mucenic Antim Ivireanul, mitropolitul }\rii Române[ti 28 M † Cuv. M\rturisitor Hariton Sihastrul; Sf. Prooroc Baruh 29 M Cuvios Chiriac Sihastrul; Sf. Mc. Gudelia, Trifon [i Petronia 30 J Sf. Sfin]It Mucenic Grigorie, lumin\torul Armeniei; Cuv. Ripsimia

NA{TERI ENE NATALIA-MARIA 24.07.2010 MANOLACHE CATALINA-ELENA 06.08.2010 NEDEA ROBERT-ANDREI-DANIEL 23.07.2010

C|S|TORII ZAMFIR VASILE - BALAN MARIETA 01.08.2010 DUMITRU MIHAITA - STOICA VALERICA 06.08.2010 SCHIOPU ADRIAN MARIAN BURCUS ELENA 14.08.2010 VASILE FLORIN ALEXANDRU DASCALU LILIANA 14.08.2010 GURAU STEFANITA - MIHALCEA IONELA 21.08.2010 ALEXANDRU ADRIAN BRICEAG ELENA MARIANA 29.08.2010

DECESE - DINCA ION -74 ANI BUFTEA - DRAGANESCU AURICA 88ANI RACARI - DUTA EUFRUSINA - 79 ANI RACARI - IONESCU GHEORGHE - 95 ANI RACARI

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

cyanmagentayellowblack ±

24

±

Publicitate

AUGUST 2010

Asigurarea locuin]ei ^mpotriva dezastrelor naturale devine obligatorie prin legea 260/2008 pentru cele peste 8 milioane de imobile din România Ce este asigurarea de locuin]\ obligatorie?

Este o asigurare imobiliara standard, de baza, impotriva dezastrelor naturale.

Poli]a de asigurare acoper\ pagubele provocate de unul dintre urm\toarele trei evenimente: inunda]ii, alunec\ri de teren [i cutremure.

Asigur\rile obligatorii sunt standard. ~n func]ie de materialele din care sunt construite, imobilele sunt ^mp\r]ite ^n dou\ tipuri: imobile de tip A [i imobile de tip B. Imobilele de tip A sunt construc]ii cu structur\ de rezisten]\ din beton armat, metal ori lemn sau cu pere]i exteriori din piatr\, caramid\ ars\ sau din orice alte materiale rezultate ^n

urma unui tratament termic [i/sau chimic.

Imobilele de tip B sunt construc]ii cu pere]i exteriori din c\r\mid\ nears\ sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic [i/sau chimic.

Nu se poate alege un tip de asigurare sau altul. ~n func]ie de tipul locuin]ei este obligatorie ^ncheierea poli]ei de asigurare aferent\. Persoanele care sunt proprietarele mai multor imobile trebuie s\ ^ncheie câte o poli]\ de asigurare pentru fiecare imobil ^n parte.

Indiferent de valoarea imobilului, suma asigurat\ este de 20.000 EURO pentru imobilele de tip A, [i respectiv 10.000 EURO pentru cele de tip B. ~n completare se recomand\

o asigurare de locuin]\ facultativ\ pentru ca ^ntreaga valoare a imobilului s\ fie acoperit\.

Rolul [i necesitatea asigur\rii de locuin]\ ^mpotriva dezastrelor naturale Calamit\]ile naturale precum inunda]iile, alunec\rile de teren sau cutremurele pun ^n pericol agoniseala de o via]\ a multor oameni.

Acestea pot distruge complet o locuin]\, un sat sau o regiune a ]\rii. ~n cazul producerii unui dezastru natural, statul nu dispune de fondurile necesare pentru refacerea ^n totalitate a bunurilor distruse. Aceasta reform\ este o m\sur\ social\ care are rolul de a oferi o protec]ie minim\ proprietarilor de

locuin]e din mediul rural [i urban. Datorit\ anomaliilor climatice [i pagubelor provocate de inunda]ii, alunec\ri de teren [i cutremure naturale care au avut loc ^n ultimul timp este de la sine ^n]eleas\ necesitatea unei asigur\ri impotriva dezastrelor naturale. Producerea unui seism, precum cel din anul 1977, ar genera pagube estimate la peste 14 miliarde EURO. Acest sistem de protec]ie social\ este aplicat deja ^n alte 7 ]\ri europene: Danemarca, Olanda, Fran]a, Belgia, Elve]ia, Norvegia [i Spania.

Cât cost\ asigurarea obligatorie?

Asigurarea obligatorie va costa 20 EURO/an pentru imobilele de

tip A [i 10 EURO/an pentru imobilele de tip B. Persoane scutite: persoanele care beneficiaz\ de ajutor social vor fi scutite de plata primei de asigurare [i prim\ria de care apar]in va suporta costul asigur\rii.

Sanc]iuni: Aceasta asigurare va fi obligatorie, iar cine nu ^[i asigur\ locuin]a ^mpotriva dezastrelor naturale va fi sanc]ionat cu o amend\ cuprins\ ^ntre 100 si 500 RON.

Pentru rela]ii suplimentare adresa]i-v\ la telefoanele: 0245658611; 0740044264

E! ~N RAT Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT Colectivul redac]ional:

, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Jr. Ene Octaviana, secretar Prof. Ion Livede, consilier Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. {tefan Vlada, colaborator Pr. Ioan Ciobanu, colaborator

Dr. ing. Marius Carave]eanu

- paz\ [i protec]ie - sisteme de securitate - interven]ie rapid\ [i monitorizare - consultan]\ - transport valori - gard\ de corp - [colarizare personal paz\ - cursuri de arme [i muni]ii ADRESA SEDIU: STR. DOMNISORI, NR. 21 BL 9C SC B AP 22, PLOIESTI, JUD. PRAHOVA

ADRESA SUCURSALA: STR CIPRIAN PORUMBESCU, BL C3, SC A, AP 1, TARGOVI{TE, JUD DAMBOVITA TEL. FAX SEDIU: 0244 582761 TEL. FAX SUCURSALA 0245 614412 MOBIL: 0726203776 0727389477 e-mail: ecsc_pazasiprotectie@yahoo.com

Procesare- Tehnoredactare

Ruben Dumitru, IT Niculae Constantin, IT

REDAC}IA

Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro

Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere Bucure[ti ISSN: 1844-7678

±

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i Aluminiu Instala]ii sanitare termice [i electrice PRE}URI AVANTAJOASE Tel: 0723 584 507; 0767 858 301 Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com Str. Ion Ghica, nr. 65 -Ghergani

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: contact@primariaracari.ro

Domnule P r i m a r , M\ numesc_____________________________________________________________________________ [i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:________________________________ ______________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _________________________________________

P|REREA TA CONTEAZ| ...doar dac\ o spui!

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

cyanmagentayellowblack

±