Ziarul nr 26

±

±

www.primariaracari.ro

cyanmagentayellowblack

An III, nr. 26, Septembrie 2010, 24 pagini

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

„Mai întâi iube[ti natura, abia mult mai târziu ajungi la om.”

(Jules Renard)

±

pag. 24

AMINTIRI DIN VACAN}|

SPORT

“Adopt\ un km!” Edi]ia a-V-a.

Sau mai nou "Let's do it România!", ^n traducere liber\ "Hai s-o facem, so facem curat\". S\ avem o ]ar\ curat\, un jude] curat, o localitate curat\. De ce nu? Avem nevoie de acest lucru [i nu pu]ini au fost aceia care au ^nteles mesajul, din câ]i ar fi trebuit, raportându-ne la popula]ia localit\]ii.

Din fericire, foarte mul]i tineri, copii [i elevi, care, mai din con[tiin]\, mai la ^ndemnul colegului, mai la solicitarea dasc\lului, s-au adunat, cu mic cu mare, la locul dinainte stabilit de organizatori [i au plecat ^mpreun\ cu profesorii [i ^nv\]\torii [colii spre locurile unde natura a fost supus\ unei presiuni incorecte din partea unor semeni de-ai no[tri. Ca o reeditare a ac]iunii "Adopt\ un km!", ideea s-a n\scut la R\cari [i a fost generalizat\ prin acest program "Let's do it România", la scar\ na]ional\. ~ntr-o sâmb\t\, nu foarte prietenoas\ (din punct de vedere al vremii, dar [i al vremurilor) de toamn\, o "familie" format\ din elevi, profesori, salaria]i ai prim\riei, cu un num\r de aproximativ 800 de membri (numeroas\, nu-i a[a?) ce se dorea mai mare (dar e bine [i a[a, c\ci nemul]umitului…) a plecat pe "urmele" l\sate de cei certa]i cu legile naturii, cu legile de bun sim], cu legile ]\rii. ~n câteva ore, ^n

diverse loca]ii din toate localit\]ile ora[ului R\cari, s-au strâns circa 3000 saci de gunoi.

A]i citit bine: 3000! De unde atâta gunoi?! De la marginea localit\]ilor, din canale, de te miri unde. Aduse de cine?!

Ghici! ~n nici un caz de extratere[tri.

De vecinii no[tri, de cons\teanul nostru, care nu ^n]elege odat\ pentru totdeauna ca nu mai "]ine"! C\ nu mai merge a[a! Avem unde "duce" gunoiul! Vine firma [i-l ia din poart\. Trebuie numai s\-l adun\m [i s\-l punem ^n tomberon. E atât de simplu [i relativ, ieftin. Mult mai ieftin decât s\-l strângem de pe câmp. Pentru c\ ^n ciuda faptului c\ ac]iunea s-a desf\[urat pe baz\ de voluntariat, costuri directe sau indirecte au existat: saci, m\nu[i, utilaje, combustibil, etc. Pe ce bani?! Tot pe banii no[tri, c\ nu pic\ nimic din cer. A[a c\, ^n schimbul a 4-5 beri, "nenea" de la gunoi ni-l "salt\" din fa]a casei. {i totu' e ok. Simplu [i ieftin. Atunci, hai s-o facem! S-o facem curat\ localitatea! Ce-i drept, cu pa[i mici dar siguri, ne ^ndrept\m spre normalitate. Num\rul contractelor de salubritate cre[te de la o zi la alta, acolo unde, cu efortul voluntarilor de la ac]iunea "Adopt\ un km!" s-a f\cut cur\]enie, fenomenul de aruncare a gunoaielor nu s-a mai repetat. Deci, scopul nostru a fost atins: con[tientizarea celor din jur c\ e bine s\ tr\ie[ti ^ntr-o lume curat\, c\ e inuman ca, "cel mic" s\ strâng\ ^n urma ta!

Tuturor participan]ilor la ac]iunea de cur\]are a localit\]ii, felicit\ri [i mii de mul]umiri din partea autorit\]ilor locale [i ^i a[tept\m cu bra]ele deschise la urm\toarele ac]iuni, pentru c\, ^n ciuda volumului mare de gunoaie strânse, mai avem, mai avem multe de f\cut.

Tr\im cu speran]a c\ mesajul nostru ajunge la fiecare locuitor al R\cariului [i la cei care nu au putut "s-o fac\ curat\", m\car s-o men]in\ curat\. *** "Nu zidurile fac o [coal\, ci spiritul ce domne[te ^ntr-^nsa!"

Mare adev\r! Spiritul este cel mai important ^ntr-o [coal\, c\ci f\r\ el…nimic nu e! Ca de altfel ^n tot ceea ce facem ^n via]a de zi cu zi, trebuie s\ existe [i suflet, altfel totul devine automatism [i ^n absen]a acestui "liant", totul se n\ruie, mai devreme sau mai târziu. {i totu[i…[i totu[i devine din ce ^n ce mai necesar\ c\ldura (la propriu [i la figurat), unei s\li de clas\, a unui laborator, ^n procesul de ^nv\]\mânt. Chiar dac\ putem spune c\ Nicolae Moromete n-avea cu ce se ^nc\l]a la serbare, ^mprumuta p\l\ria lu' tac-su', c\ de [coal\, ce s\ mai vorbim! {i era premiant, ^n ciuda nepl\cerilor create ^n timpul studiilor, de Bisisica, oaia n\zdr\van\ a turmei familiei. {i a ajuns unul dintre marii scriitori ai no[tri [i unul dintre cei "mai iubi]i dintre p\mânteni". (urmare urmare ^n pagina 2) 2

pag. 4,5

pag. 16,20,21

pag

. 12 -13

pag. 9

cyanmagentayellowblack

±

± ±

±

2

Actualitate

SEPTEMBRIE 2010

(urmare din pagina 1)

Aten]ia acordat\ infrastructurii [colare a fost pe m\sur\, chiar din primele zile ale mandatului. Chiar dac\ repeti]ia este o figur\ de stil, folosit\ pentru a accentua anumite aspecte ce se doresc a fi scoase ^n eviden]\, n-am s\ apelez la ea ci las faptele s\ vorbeasc\.

N-am s\ repet realiz\rile f\cute de autoritatea local\ ^n domeniul [colar. Am s\ spun c\ {coala ca institu]ie, a intrat ^ntr-o nou\ etap\. Pe lâng\ reabilit\rile f\cute ^n ultimii ani, ^ncep s\ apar\ [i proiectele majore. {coala R\cari, a c\rei construc]ie trena de ceva timp, a fost inaugurat\ ^n aceast\ toamn\ ^n prezen]a conducerii Inspectoratului [colar, prin persoana doamnei profesor Elena Manolescu. ~i mul]umim [i pe aceast\ cale c\ a acceptat invita]ia noastr\ de a participa la deschiderea anului [colar la R\cari, un mic or\[el pe cale s\ devin\ MARE, uitat de unii, traversat de un drum na]ional,

~n data de 2.07.2010 a fost publicata Ordonan]a de Urgen]\ nr. 64/2010 privind modificarea [?i completarea Legii cadastrului [i a publicit\]ii imobiliare nr.

7/1996.

Prin aceast\ ordonan]a de urgen]\ s-au creat premisele intabul\rii construc]iilor edificate pân\ în anul 2001 f\r\ autoriza]ie de construire, în vederea introducerii acestora în circuitul juridic civil prin înscrierea în cartea funciar\, în baza certificatului emis de primar prin care se atest\ c\ imobilul este înregistrat în registrul agricol, precum [i în eviden]ele fiscale.

Prin aceast\ reglementare cet\]enii vor putea dovedi dreptul de proprietate asupra construc]iilor edificate pe terenul lor f\r\ a mai promova ac]iuni în instan]ele de judecat\.

De asemenea, noul act normativ creeaz\ posibilitatea înscrierii construc]iilor pe stadii de execu]ie, ceea ce va permite cet\]enilor s\ tranzac]ioneze sau s\ ipotecheze chiar [i cl\dirile aflate în curs de executare. Neintabularea terenurilor [i a construc]iilor a creat probleme deosebite cet\]enilor interesa]i s\ dezvolte proiecte ce necesitau dovedirea propriet\]ii prin înscrierea în cartea funciar\.

Aceast\ ordonan]\ de urgen]\ define[te clar etapele necesare pentru înregistrarea sistematic\ a imobilelor în cadastru [i cartea funciar\, stabilindu-se o procedur\ administrativ\ pentru identificarea proprietarilor [i a posesorilor de terenuri [i construc]ii, astfel încât, în momentul finaliz\rii acestor lucr\ri, s\ poat\ fi inventariate [i înregistrate în cadastru [i cartea funciar\ inclusiv imobilele pentru care de]in\torii acestora nu au acte de proprietate.

Actul normativ instituie obligativitatea introducerii datelor de identifi-

±

b\tut ^n ultima sut\ de ani [i, nu numai, de numeroase personalit\]i care [i-au pus amprenta ^ntr-o mic\ sau mare m\sur\ asupra destinului ei.

Tot ^n prezen]a doamnei Manolescu, a[a cum ne-a promis public, vom inaugura ^n 2011, Liceul R\cari [i ^n 2012 {coala Ghergani, dac\ factorul subiectiv din procesul de achizi]ie va disp\rea.

"Natura [i educa]ia sunt asem\n\toare, c\ci educa]ia transform\ pe om [i, prin aceast\ transformare, creaz\ natura" (Democrit).

Iat\ de ce aten]ia noastr\ se ^ndreapt\ c\tre educa]ie cât [i c\tre natur\. Comuniunea dintre acestea nu poate duce decât la progres. {i a[a cum spune un proverb chinezesc: "Dac\ te gânde[ti la anul urm\tor- îns\mân]eaz\ p\mântul, Dac\ te gânde[ti la urm\torii zece ani- planteaz\ un copac, Dac\ te gânde[ti la urm\torii o sut\ de ani- educ\ oamenii".

Asta [i ^ncerc\m s\ facem, s\ acord\m o aten]ie deosebit\ educa]iei, atât prin "ziduri", dar

care a persoanelor fizice [i juridice în toate actele privitoare la imobile.

Men]ionarea în aceste acte a codului numeric personal sau a codului de identificare fiscal\ ori a codului unic de înregistrare va permite identificarea [i înregistrarea corect\ a proprietarilor în cartea funciar\. Aceast\ m\sur\ va da posibilitatea corel\rii [i efectu\rii schimbului de informa]ii între registrele specifice administra]iei publice centrale [i locale (exemplu: Registrul privind eviden]a persoanelor, Registrul agricol, Registrul de eviden]\ a taxelor [i impozitelor, etc.).

De asemenea, s-a decis înfiin]area Registrului Na]ional al Nomenclaturilor Stradale, în care vor fi înscrise denumirile str\zilor la nivel na]ional, ceea ce va permite crearea unei eviden]e unitare a str\zilor [i a numerelor administrative. Informa]iile din acest Registru vor putea fi corelate cu codurile po[tale [i cu adresele fiec\rei cl\diri, astfel asigurânduse, în special în mediul rural, unicitatea atribuirii denumirii str\zilor.

Ce este cadastrul? Aparent, s-ar p\rea c\ o asemenea întrebare este inutil\. Cine nu [tie ast\zi ce însemn\ aceast\ no]iune? To]i [tiu!

Drept urmare a aplic\rii Legii fondului funciar nr. 18/1991, s-a consacrat chiar [i denumirea de "cadastra?".

Cine este el? Conform art. 11, din susnumita lege [i a regulamentului s\u de aplicare, "din comisia constituit\ în fiecare comun\, ora[ sau municipiu - în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective celor îndrept\]i]i [i eliber\rii titlurilor de proprietate - face parte [i un specialist în m\sur\tori topografice, cadastru [i organizarea teritoriului".

Ce este de fapt cadastrul [i la ce

mai ales prin spirit.

Istoria va analiza [i va judeca. Dar "dac\ nu vom gospod\ri cu ^n]elepciune resursele planetei [i nu VOM OCROTI NATURA, vom r\mâne ^n cele din urma singuri, pe o planet\ pustie" ({tefan Milcu).

S\ acord\m maxim\ aten]ie tinerei genera]ii ^ntrucât "copiii ^nva]\ bun\tatea de la natur\, iar r\utatea de la oameni" (Nicolae Iorga).

S\-i ajut\m s\ separe grâul de neghin\, s\ ^nve]e de la noi numai ce e bun, ce e frumos, ce e util. ~nc\ o dat\, acelor tineri care ne-au fost al\turi ^n a ajuta natura s\ respire, le mul]umesc [i ^i felicit c\ au avut curajul s\ treac\ peste orgoliu [i s\ contribuie la cur\]enia ora[ului.

Succes la [coal\ [i ^n via]\!

Pân\ data viitoare, s-auzim numai de bine!

Al dumneavoastr\, Florin Marius Carave]eanu Primarul ora[ului R\cari

serve[te? R\spunsul necesit\ o succint\ prezentare a evolu]iei sale în decursul timpului, corelat? cu implica]iile dezvolt\rii societ\]ii omene[ti în etapa actual\ [i în special cu cerin]ele dezvolt\rii durabile [i ale protec]iei mediului înconjur\tor. În sens larg, registrul în care se ]ine eviden]a bunurilor imobile, poart\ denumirea de "cadastru".

"Cadastrul" a însemnat în decursul timpului activitatea uman\ de inventariere a resurselor funciare, pentru realizarea impozitelor.

Treptat, cadastrul a devenit tot mai complex, pe m\sura cre[terii nevoilor tehnice, economice [i juridice de inventariere a p\mântului [i a celorlalte bunuri imobile, c\rora li s-au ad\ugat în ultimii ani, cerin]e [i necesit\]i legate de folosirea ra]ional\ a resurselor în contextul procesului dezvolt\rii durabile [i a protec]iei mediului înconjur\tor.

P\mântul - ca resurs\ principal\ de asigurare a hranei [i folosirea lui ra]ional\ a devenit ast\zi problema de baz\ a îns\[i existen]ei umane.

Pe toate meridianele globului se întreprind m\suri de gestionare [i de folosire ra]ional\ a solului, în contextul cre[terii decalajului dintre cerere [i oferta de produse agroalimentare, determinat\ de factorul demografic, pe de o parte [i de resursele de teren arabil, relativ limitate, pe de alt\ parte. Fenomenul globaliz\rii activit\]ii umane, interdependen]a factorilor politici, demografici, ecologici etc, au impus o nou\ abordare în gospod\rirea p\mântului, în conformitate cu conceptul dezvolt\rii durabile [i al respect\rii normelor de protec]ie a mediului înconjur\tor.

Realizarea acestor deziderate este posibil\ în cadrul unui sistem complex de eviden]\ tehnic\, economic\ [i juridic\ a tuturor resurselor [i în

black

primul rând a fondului funciar, pentru ca, pe aceast\ baz\ solul s\ poat\ fi folosit [i gestionat ra]ional în vederea asigur\rii produc]iei de bunuri agricole, iar teritoriul în ansamblul s\u, s\ poat\ fi sistematizat, amenajat [i gospod\rit, corespunz\tor cerin]elor societ\]ii umane.

Potrivit acestor cerin]e, rolul cadastrului a devenit determinant în activitatea uman\ de folosire a resurselor mediului înconjur\tor.

Cadastrul - ca sistem complex [i dinamic de eviden]\ tehnic\, economic\ [i juridic\ a resurselor, constituie baza gestion\rii tuturor bunurilor imobiliare (p\mânt, ape, p\duri, construc]ii etc.) f\r\ de care nu se poate vorbi de dezvoltare durabil\ [i de protec]ia mediului.

Numai prin cadastru se poate analiza în orice moment, disponibilul resurselor, starea acestora în timp, modul în care sunt folosite, cu respectarea cerin]elor [i condi]iilor impuse de procesul dezvolt\rii durabile, precum [i modul în care sunt respectate legile scrise [i nescrise ale protec]iei mediului înconjur\tor.

Ca o concluzie, se poate afirma faptul c\ societatea uman\ trebuie s\ desf\[oare complexul s\u de activit\]i în mediul înconjur\tor prin intermediul cadastrului care în acest context, reprezint\ interfa]a dintre OM {i NATUR|.

Cadastrul este un sistem unitar [i obligatoriu de eviden]\ [i inventariere sistematic\ a tuturor bunurilor imobile de pe teritoriul ]\rii din punct de vedere cantitativ, calitativ si juridic, indiferent ^n posesia cui se afl\ bunurile, precum [i reprezentarea acestora pe planurile cadastrale, ^n documentele cadastrale [i ^n cartea funciara ^n vederea realiz\rii publicita]ii imobiliare.

SECRETARUL ORA{ULUI R|CARI, jr. Octaviana Ene

±

± ±

De interes cet\]enesc

SEPTEMBRIE 2010

3

±

H O T | R Â R I L E C O N S I L I U L U I LO C A L R | C A R I , A D O P TA T E ~ N { E D I N } A D I N 2 3 . 0 9 . 2 0 1 0 ~n data de 23.09.2010, la orele 14:00, s-a desf\[urat [edin]a Consiliului local R\cari, la care au participat to]i consilierii [i delega]ii s\te[ti.

Domnul primar mul]ume[te domnului Gavril\ Valentin pentru contribu]ia la bunul mers al dezbaterilor ^n Consiliul local ^n ultimile trei [edin]e.

Respectând principiul rota]iei ^n alegerea pre[edintelui de [edin]\, este propus [i ales ^n unanimitate, domnul consilier Petre Marin.

Proiectele de hot\râri au fost discutate ^n cadrul comisiilor de specialitate, dup\ care s-a trecut la discutarea ^n plen [i votarea lor.

1. Proiect de hot\râre privind rectificarea bugetului local pe anul 2010.

Urmare a adresei 33134 din 06.09.2010 a Direc]iei Generale a Finan]elor publice Dâmbovi]a, prin care s-a comunicat diminuarea sumelor defalcate din taxa pe valoare ad\ugat\ ^n baza prevederilor OG nr 18/2010 privind recti-

ficarea bugetului de stat pe anul 2010, sumele diminuate [i aprobate de c\tre directorul DGFP Dâmbovi]a cu care trebuie rectificat bugetul local, atât ^n trimestrul III cât [i ^n trimestrul IV, sunt 400.000 lei, din care 300.000 lei pentru finan]area cheltuielilor de personal din institu]iile de ^nv\]\mânt preuniversitar de stat [i 100.000 lei pentru finan]area cheltuielilor cu ajutorul social [i ajutorul pentru ^nc\lzirea locuin]ei cu combustibil solid [i lichid.

Pe partea de cheltuieli ^n vederea ob]inerii echilibr\rii bugetului, vor fi diminuate cheltuielile la capitolele ^nv\]\mânt [i asisten]\ social\ cu acelea[i sume.

Cifrele ^nscrise ^n vederea rectific\rii bugetului se supun aprob\rii Consiliului local.

Proiectul a trecut cu unanimitate de voturi.

2. Proiect de hot\râre privind sus]inerea programului multianual privind cre[terea performan]ei energetice la blocurile de locuin]e din ora[ul R\cari. ~n vederea includerii de noi blocuri de

~n data de 24.09.2010, a avut loc ^n sala de consiliu a Prim\riei ora[ului R\cari, o ^ntâlnire a autorit\]ii locale: primar, viceprimar, secretar, reprezentan]i ai [colilor, medic de familie, comandantul Poli]iei [i reprezentan]i ai Partidei Rromilor, jude]eni [i locali: Moise Vasile - pre[edinte al Partidei Rromilor, Dâmbovi]a, Priboi Constantin - secretar, R\ducanu Vasile primvicepre[edinte, doamnele Elena {tef\nescu pre[edint\ la femei ^n biroul jude]ean, Ion Teodora pre[edinta a organiza]iei de femei, Dâmbovi]a, domnul Dr\goi Ion - pre[edinte Partida Rromilor, Municipiul Târgovi[te [i: domnii Pascu Constantin, Miric\ Marin, L\z\ric\ Ion, domni[oara Potop Oana.

Domnul Moise Vasile, reprezentant al Partidei rromilor pe jude]ul Dâmbovi]a, a apreciat c\ benefic\ actuala ^ntâlnire, pentru a l\muri cât mai multe din aspectele legate de integrarea rromilor ^n societate, interesat fiind de problemele cu care se confrunt\ [coala, asisten]\ medical\, politia pe plan local.

Doamna director, Sanislav Daniela, de la {coala cu clasele I-VIII R\cari, a f\cut o analiz\ a fenomenului absenteismului la [coala, remarcând reticen]a unor familii fa]\ de institu]ia [colii. Un rol important ^l au mediatorii [colari, care au ob]inut rezultate bune ^n ceea ce prive[te frecventarea [colii ^n localit\]ile Mavrodin [i Ghergani. Num\rul cazurilor fiind minim (dou\ cazuri la [coala Ghergani [i nici unul la Mavrodin).

P\strarea leg\turii cu mediatorii [colari e o garan]ie a sc\derii absenteismului [i lichid\rii abandonului [colar.

Privind aspectele sociale, sprijinirea familiilor s\race, aspect adus ^n discu]ie de domnul L\z\ric\ Ion, doamna secretar a Prim\riei a men]ionat disponibilitatea autorit\]ii locale de a ajuta familiile s\race, dar ^n limita prevederilor legale, eforturile fiind nu odat\ considerabile, pentru a sprijini familiile de rromi.

Doamna viceprimar a prezentat cazuri concrete de

locuin]e ^n programul na]ional multianual privind cre[terea performan]ei energetice la blocurile de locuin]e conform OUG 18/2009, ora[ului R\cari i-au fost alocate credite de angajament. Având ^n vedere faptul c\ valoarea indicatorilor tehnico-economici din sinteza documenta]iei de avizare transmis\ pentru obiectivele noi de investi]ii, dep\[e[te valoarea creditelor angajament alocate, este necesar a se ob]ine hot\rârea Consiliului local prin care ne angaj\m s\ suport\m din fonduri de la bugetul local, aceast\ diferen]\.

Proiectul de hot\râre a trecut cu unanimitate de voturi.

3. Proiect de hot\râre privind invalidarea mandatului de consilier al domnului T\nase Vasile Mugurel - consilier PNL. ~n urma adresei ^naintat\ de PNL, filiala Dâmbovi]a, privind invalidarea mandatului de consilier al domnului T\nase Vasile Mugurel, Consiliul local R\cari [i-a exprimat prin vot deschis, pozi]ia de a se ab]ine ^n privin]a lu\rii unei astfel de decizii.

4. Diverse.

S-au ^nscris la cuvânt domnul profesor Livede Ion, care, regret\ scoaterea sa din

Consiliul de administra]ie al Liceului Teoretic "Ion Ghica" R\cari [i faptul c\ nu a participat la deschiderea anului [colar, acuzând o confuzie creat\ ^n transmiterea invita]iei ^n scris, pentru acest eveniment. Men]ion\m c\, domnul primar a invitat, cu mult timp ^nainte, verbal, pe to]i consilierii, s\ participe la acest eveniment. Gavril\ V, ^[i exprim\ ^ngrijorarea privind debitul crescut al Colentinei, ^n zona localit\]ii Ghimpa]i.

Se poart\ discu]ii, avansânduse p\rerea c\ se deverseaz\ ap\ din barajul de la V\c\re[ti. O dirijare controlat\.

Domnul primar multume[te colegilor pentru participarea la deschiderea anului [colar exprimându-[i bucuria de a fi avut printre noi pe doamna profesor E. Manolescu, inspector [colar general.

De asemenea, anun]\ ac]iunea din 25 septembrie 2010, "Let's do it România" [i invit\ pe cei prezen]i s\ participe al\turi de voluntari.

Au mai fost discutate [i probleme curente ale vie]ii ^n comunitate.

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

s\-i ajut\m, s\-i integr\m!"

Din lu\rile de cuvânt ale domnilor R\ducanu Vasile, primvicepresedinte Partida Rromilor, jude]ul Dâmbovi]a [i Priboi Constantin, secretar, s-a observat o preocupare evident\ pentru colaborare, pentru un dialog real ^ntre reprezentan]ii etniei rrome [i comunitatea local\. A fost un prim pas f\cut prin acest dialog, care, dac\ va fi continuat [i sus]inut, va reprezenta o nou\ abordare a problemelor comunit\]ii rrome.

Din partea organiza]iei de femei a Partidei Rromilor, doamna Ion Teodora a dorit s\-[i exprime speran]a ca, grija pentru copiii rromi care ^ntâmpin\ greut\]i materiale reale, s\ se manifeste prin a fi sprijini]i mai mult prin ac]iuni de voluntariat de c\tre comunitatea local\.

Domnul primar al ora[ului R\cari a remarcat o preocupare evident\ din partea liderilor jude]eni, materializat\ prin aceast\ ^ntâlnire, [tiut fiind faptul c\ orice colaborare ^ntemeiat\ pe dialog [i bun\ ^n]elegere reprezint\ o garan]ie pentru rezultate eficiente. Totodat\, trebuie ca factorii cu r\spundere ^n comunitate s\ colaboreze pentru inser]ia social\ a etniei rrome. Autoritatea local\ reprezint\ garantul exercit\rii drepturilor tuturor cet\]enilor, indiferent de etnie.

~nc\ un pas ^nainte pentru intergarea social\ a rromilor

±

familii de rromi, care au fost ajutate cu lemne, materiale de construc]ii pentru a-[i repara casele, iar ^n cadrul unor ac]iuni de voluntariat li s-au donat: haine, ^nc\l]\minte, rechizite [colare, produse alimentare, detergen]i, ac]iuni care nu au fost pu]ine [i au avut un grad mare de adresabilitate. Num\rul familiilor ajutate este mare, iar criteriul avut ^n vedere este de a-i ajuta pe cei mai nevoia[i: Burcu[, Dima, R\ducanu, Du]\ etc.

Doamna doctor Carp Marioara s-a referit la aspectul asisten]ei medicale, num\rul pacien]ilor de etnie rrom\ fiind foarte mare. Aduce ^n discu]ie starea de igien\ precar\, ^n multe locuin]e, faptul c\ ajutoarele, constând ^n haine [i ^nc\l]\minte sunt neglijate dup\ ce au fost purtate o dat\ sau de doua ori, lipsind preocuparea pentru a asigura o igien\ corespunz\toare a acestora.

Apreciem c\ efortul de integrare social\ a popula]iei de etnie rrom\ nu trebuie s\ fie unilateral, adic\ numai din partea autorit\]ilor ci s\ se manifeste interes [i din partea comunit\]ii rrome. Domnul comandant al Poli]iei ora[ului R\cari a afirmat c\ nu are probleme mari cu comunitatea rrom\, existând o bun\ colaborare cu liderii locali (Miric\ Marin, Pascu Constantin). Factorii care contribuie la integrare sunt: familia, [coala, biserica, comunitatea ^n ansamblul ei. Atunci când ace[ti factori se vor armoniza ^ntre ei, rezultatul va fi pe m\sura a[tept\rilor. Domnul Moise Vasile, pre[edinte Partida Rromilor, jude]ul Dâmbovi]a, arat\ c\ dup\ 1 octombrie a.c. se va face sim]it\ altfel colaborarea ^ntre factorii comunit\]ii sprijinit\ fiind prin accesarea fondurilor europene pentru realizarea de proiecte privind incluziunea social\ a rromilor. Trebuie accentuat\ colaborarea concret\ cu liderii locali "s\-i ascult\m,

black

±

±

±

4

Actualitatea ^n imagini

SEPTEMBRIE 2010

Dac\ e septembrie, e toamn\…[i toamna este anotimpul [colilor, al ^nceputului de an [colar 13 septembrie 2010. Cur]ile [colilor [i gr\dini]elor s-au umplut, din nou, de larma copiilor, bucuro[i de revedere. Cu mic, cu mare, p\rin]i [i copii, cadre didactice, au ^nceput preg\tirile cu câteva zile ^nainte. ~n ora[ul R\cari, [colile au organizat festivit\]ile de deschidere ^ncepând cu orele 08:00, la Gr\dinita S\bie[ti. La orele 08:30, la {coala [i Gr\dini]a Colacu, la 08:50 la {coala [i Gr\dini]a Mavrodin, la orele 09:15 la {coala [i Gr\dini]a Ghergani [i la orele 10:00 la Liceul Teoretic "Ion Ghica" R\cari [i {coala cu clasele I-VIII R\cari.

La festivit\]i au participat: Doamna Inspector [colar general, Elena Manolescu, domnul primar Marius Carave]eanu, reprezentan]i ai Prim\riei ora[ului R\cari, membri Consiliului local, indiferent de forma]iunea politic\ c\reia apar]in, cadre didactice, p\rin]i, elevi, reprezentan]i ai Poli]iei ora[ului R\cari [i ai Poli]iei Comunitare a ora[ului R\cari, preo]ii parohi din ora[ul nostru.

Cei aproximativ 1000 de elevi din [colile de pe raza ora[ului au r\spuns prezent la sunetul clopo]elului [i [i-au ocupat locurile ^n b\nci, condi]iile create, de buna preg\tire a cadrelor didactice prezente ^n [coli, iar rezultatele s\ fie mai bune decât ^n anul [colar trecut. Exprimându-[i bucuria de a parunde ^i a[teptau manualele [colare, ^nv\]\torii sau dirigin]ii.

Localurile de ^nv\]\mânt au cunoscut lucr\ri de renovare, reabilitare [i igienizare, ticipa la deschiderea anului [colar, doamna Inspector general s-a adresat [i p\rin]ilor, astfel ^ncât toate au condi]ii conform cu normele sanitare, pentru autorizare. Toate c\rora le-a urat mult\ s\n\tate [i s\ fie ^ntotdeauna al\turi de [coal\ [i de dasc\lii [colile au autoriza]ii sanitare de func]ionare ^n vigoare, urmând a fi reactualizate ^n ei. ~n continuare, domnul primar, Marius Carave]eanu, a vorbit despre faptul c\ termen. La Gr\dini]a Ghergani, care func]ioneaz\ ^ntr-un local nou, complet renovat, [colile au fost bine preg\tite pentru debutul noului an [colar, acordând aten]ia cuvensunt condi]ii pentru func]ionare, conforme cu normele de avizare. it\ ^nv\]\mântului.

S-a avut grij\ ca ^n [coli s\ se creeze toate condi]iile pentru La orele 10:00 ^n fa]a a aproximativ 500 de elevi, cadre didactice, p\rin]i, crearea unui microclimat prielnic desf\[ur\rii procesului de ^nv\]\mânt. Inaugurarea doamna profesor Alionte Aurica, directorul noii scoli ^n ora[ul R\cari, investi]ie executat\ prin fonLiceului Teoretic "Ion Ghica" R\cari, a duri BEI (Banca European\ pentru Investi]ii), care se deschis festivitatea, men]ionând faptul c\ ocup\ cu proiectele de realizare a infrastructurii Acum, la ^nceput de an [colar s\ ne amintim vorbele ^n]elepte este singura structur\ de ^nv\]\mânt cu [colare, va asigura continuitate procesului de personalitate juridic\, care va organiza [i ale lui Seneca: "Nu pentru [coal\, ci pentru viat\ ^nv\]\m". coordona activitatea tuturor [colilor din Aceast\ vorb\ ^n]eleapt\ rezum\ un pasaj din epistola 106 [i ^nv\]\mânt ^n cadrul Liceului Teoretic "Ion Ghica" ora[ul R\cari.

R\cari. Aceast\ institu]ie de ^nv\]\mânt va intra ^n atrage aten]ia c\ ^nv\]\tura este o arm\ pentru via]\ [i ^n Preo]ii participan]i la festivitate, au ]inut ^n curând pe proiectul de extindere, modernizare [i acest scop se adreseaz\ fa]a audien]ei, slujba de binecuvântare a reabilitare, pe fonduri europene. elevilor care de obicei deschiderii noului an [colar. Doamna ~ntr-un an de zile se preconizeaz\ finalizarea "vâneaz\" note mari ^n director Alionte Aurica, a invitat la cuvânt lucr\rilor: noua unitate [colar\ va avea catalog… pe reprezentantul ISJ Dâmbovi]a, doamna amfiteatru, bibliotec\, biblionet, s\li de lectur\, Inspector [colar general Elena Manolescu. Le ur\m succes [i rezultate cabinete biologie [i chimie, cabinet de psihologie. ~n cuvântul s\u, doamna Inspector [colar cu o sus]inere adev\rat\ ^n Popula]ia tân\r\ a ora[ului R\cari are privilegiul volumul [i calitatea general, a apreciat eforturile f\cute de de a se bucura de c\ldur\ ^n [coli, de mobilier autoritatea local\, de domnul primar, pencuno[tin]elor dobândite. nou, de grupuri sanitare noi, de reabilitare termic\ tru asigurarea condi]iilor celor mai bune ^n [coli, la ^nceput de an [colar. [i de accesul la internet, ^n toate [colile.

A urat cadrelor didactice [i elevilor sucIat\ câ]iva “boboci” de la {coala R\cari cese ^n noul an [colar, s\ profite de

Deschiderea anului [colar la R\cari

±

cyanmagentayellowblack

±

Actualitatea ^n imagini

SEPTEMBRIE 2010

"{coala trebuie s\ urm\reasc\ tot timpul ca tân\rul s\ p\r\seasc\ b\ncile ei, nu ca specialist ci ca o personalitate armonioas\" - Albert Einstein. ~n noua cl\dire a [colii va func]iona, pentru un an, Liceul Teoretic "Ion Ghica" R\cari, ^n perioada ^n care se vor executa lucr\ri de extindere, modernizare [i reabilitare a cl\dirii liceului, lucrare executat\ pe fonduri europene. Se pare c\ inaugur\rile vor continua cu {coala Ghergani, proiect ce se va realiza ^n doi ani, tot din fonduri europene [i care va fi o mândrie pentru comunitatea noastr\.

Domnul primar a invitat pe doamna Inspector general s\ ^[i rezerve ^n agend\ loc pentru invita]ia de a participa [i la aceste inaugur\ri.

Urând succes ^n noul an [colar tuturor celor prezen]i, domnul primar i-a asigurat de tot sprijinul

^n perioada viitoare. ~n continuare, doamna director adjunct, prof Daniela Sanislav, a prezentat structura celor dou\ unit\]i [colare, clasele [i cadrele didactice, care vor participa la procesul de ^nv\]\mânt ^n anul [colar 2010 - 2011.

Dispunând de un colectiv didactic bine preg\tit, ^n care tinere]ea se completeaz\ cu ^n]elepciunea [i experien]a cadrelor mai ^n vârst\, suntem siguri c\ noul an [colar va aduce rezultate mai bune ^n formarea educa]ional\ a elevilor.

Elevii au fost invita]i s\ intre ^n s\lile de clas\ ^mpreun\ cu dirigin]ii pentru a ^ncepe orele de curs.

Adresându-se colectivului de cadre didactice din

Liceul Teoretic "Ion Ghica" [i [coala cu clasele I-VIII R\cari, doamna Inspector [colar general, a m\rturisit c\ este pl\cut impresionat\ de ceea ce a v\zut la R\cari, de colectivul didactic, care, cu calm [i ^n]elepciune, se implic\ ^n via]a [colii.

"Sunt vremuri dificile, nu e drept, dar uitati-v\, ceea ce a vrut s\ realizeze domnul primar, a realizat [i acest lucru este de apreciat". A urat colectivului de cadre didactice, succese ^n noul an [colar.

Din partea colectivului didactic, doamna ^nv\]\toare Matei Alexandra, a remarcat sprijinul acordat de domnul primar, [colii [i de acela al Inspectoratului {colar Jude]ean, care a

fost al\turi ^n preg\tirea noului an [colar.

Indiferent de vremuri, dasc\lul este optimist pentru ca rezultatul muncii lui nu ]ine de prezent ci de viitorul acestei ]\ri.

La ^ntrevederea cu cadrele didactice, domnul primar mul]ume[te pentru prezen]a doamnei Inspector [colar general, remarc\ deschiderea Inspectoratului {colar pentru cei din R\cari, mul]ume[te tuturor celor care au contribuit la modernizarea spa]iilor de ^nv\]\mânt [i le ureaz\ succes. Dialogul este permanent, fiind o condi]ie a unei colabor\ri de durat\.

Succes ^n noul an [colar.

Inaugurarea {colii R\cari

Cabinetul de informatic\ al Liceului Teoretic “Ion Ghica” R\cari

Vizitarea unei s\li de clas\ (doamna Insp. gen. [c. E. Manolescu, domnul primar, doamna director).

Deschiderea noului an [colar la {coala Ghergani

Deschiderea noului an [colar la {coala Ghimpa]i

Deschiderea anului [colar la Mavrodin

Deschiderea noului an [colar la R\cari

Deschiderea anului [colar la {coala Colacu

5

6

~nv\]\mânt - cultur\

Gânduri la ^nceput de an [colar...

Când cânt\rim evenimentele care au r\mas înscrise mai viu în memorie, constat\m c\ apar de-a lungul mai multor ani, anumite evenimente care ne r\mân înscrise în memorie [i constat\m cu surprindere sau nu, c\ apar anumite date din calendar care se succed cu repeziciune [i care dac\ le punem cap la cap, dau o anumit\ culoare vie]ii noastre. În afara zilelor de na[tere [i a s\rb\torilor care se succed anual, se leag\ f\ptura unor zile care ne privesc personal. Pentru absolut toat\ lumea civilizat\, ziua începerii anului [colar este o zi care ne întoarce în timp cu fa]a la lungul [ir al începuturilor de an [colar, cu anumite date cum ar fi clasa intai, a primului contact cu [coala, clasa a cincea, unde am schimbat pu]in ordinea lucrurilor, clasa a noua unde devenim din nou, un altfel de boboc [i nu în ultimul rând anul patru de liceu care va fi ultimul din cei doisprezece ani, care ne-au format ca oameni. Nostalgia anilor petrecu]i în [coal\ este atât de mare încât nu cred c\ exist\ român s\ nu fie atins m\car o dat\ de ea…

Aritmetica [i abecedarul au fost esen]a [i începutul în înv\]\mântul românesc, ele sunt piatra de temelie pentru majoritatea valorilor acestui neam atât de puternic… Primul clopo]el ne arunc\ într-o lume care pe alocuri atinge perfec]iunea, prima zi este special\ pentru c\ vis\m cu ochii deschi[i…

2010-2011 noul an [colar a început…

Va fi oare unul mai bun decât cel trecut? Sau decât ceilal]i? Rezultatele vor fi mai bune? Realitatea spune c\ [colile arat\ mult mai bine pe aici pe la noi, nu mai sunt “fardate”, acum pur [i simplu sunt ref\cute cu grij\. {i s-a lucrat la ele în mod serios, de exemplu [coala Colacu a fost placat\ pe dinafar\, a fost izolat\

termic, instala]iile din toalete au fost schimbate aproape total, liceul din R\cari a fost mutat cu totul într-o cl\dire nou\ cu absolut toate utilit\]ile, toate [colile care apar]in ora[ului R\cari au suferit modific\ri [i toate datorit\ unui singur om care î[i pune serios amprenta pe acest or\[el din Dâmbovi]a…Anul trecut am avut o mul]ime de activit\]i în afara [colilor [i de fiecare dat\, fie c\ am onorat olimpiadele [colare, fie c\ am mers la Concursul Revistei Arhimede, fie c\ au fost concursurile N\st\sescu, fie c\ am mers la activit\]i sportive cum ar fi înotul la bazinul olimpic din Pite[ti, fie c\ au fost activit\]i civice, Prim\ria R\cari ne-a asigurat transportul, un lucru extrem de important, chiar esen]ial. Rezultatele [colare au fost bune anul trecut, iar anul acesta sunt premize s\ fie dep\[ite aceste rezultate, iar activit\]ile extra[colare au demarat în for]\ numai c\ sâmb\ta ce a trecut, o activitate plin\ de în]elepciune [i o pild\ pentru oamenii planetei, copiii [i cadrele didactice împreun\ cu o parte din locuitorii de pe raza ora[ului R\cari au cur\]at de gunoaie suprafe]e mari pe care tot ni[te semeni de-ai no[tri le stricaser\. A arunca orice tip de gunoi la întâmplare poate duce în viitorul foarte apropiat la stricarea grav\ a ecosistemului [i a[a sl\bit de tâmpeniile din ultimii 100 ani f\cute de oameni… România începe s\ înve]e c\ aceast\ cur\]enie banal\ e mult mai important\ decât pare la prima vedere…Copiii au fost la în\l]ime [i au dat dovad\ de mult bun simt, civic, activitatea a avut un mare ecou…

Primul clopo]el s-a auzit, bine ai venit 2010-2011, te a[tept\m mult mai bun ca ceilal]i ani!

Prof. Marin Ilie Sorin, {c. Colacu

limba [i literatura român\, care ^n anul 1994 a intrat ^n ^nav\]\mânt, aceasta fiind ^nlocuit\ de dl Trandafir Mihail, care a activat ca bibliotecar pân\ ^n anul 2004, când dna P\un Grinde[i Ionica a descoperit tainele ascunse ale car]ii. ~ncepând cu 1 martie 2006, urm\nd ca aceasta s\ fie ^nlocuit\ de dna bibliotecar responsabil Dobre C\t\lina-Mariana.

Biblioteca " Ion Ghica " are sediul ^n fosta gr\dini]\ a ora[ului R\cari, ^n centrul ora[ului, lâng\ {coala General\ [i actuala gr\dini]\ "TicPitic ". Biblioteca de]ine un num\r de 18980 volume, a[ezate conform Clasific\rii Zecimal Universale.

Biblioteca are 4 s\li complet mobilate, o sal\ ^n cadrul c\ruia se afl\ [i o mas\ de lectur\ de pân\ la 6 locuri. Dispunem de ^nc\lzire central\, sistem de alarm\ func]ional, grilaje [i u[i metalice, telefon [i internet cu band\ larg\. ~ncepând cu august 2010, u[ile bibliotecii "Ion Ghica" s-au deschis cu un

Tradi]ie [i modernism ^n accesul la carte "DESCHIDE CARTEA, CA S| INVE}I CE AU GÂNDIT AL}II, ~NCHIDE CARTEA, CA S| GÂNDE{TI TU ~NSU}I " HEYDE Cartea î[i pune în valoare resorturile, î]i împline[te func]ia ca instrument de cultur\ cu destina]ie colectiv\ prin mijlocirea bibliotecii. Pe de o parte, biblioteca asigur\ p\strarea [i d\inuirea c\r]ii în interesul uzufructuarilor, iar pe de alta o integreaz\ întrun sistem ordonat, în scopul promov\rii [i valorific\rii ei organizate. ~n ora[ul R\cari func]ioneaz\ biblioteca "ION GHICA" care a luat fiin]\ ^n anul 1915. ~n anul 1968, odat\ cu desfiin]area Raionului R\cari, biblioteca a fost mutat\ ^n fostul sediu al B\ncii Raionale, ^n acea cl\dire func]ionând [i sediul C\minului Cultural din localitate. Noua bibliotecar\ a devenit Manea Magdalena, profesoar\ de

SEPTEMBRIE 2010

Un nou ^nceput Emo]ia este iminentã pentru elev [i d a s c ã l deopotrivã la orice început de an [colar.

Cu atât mai mult, cu cât un numãr foarte mare de elevi, de la cei mai mici pânã la cei mai mari î[i reiau locurile în bãnci. {i, fireasc\ întrebare revine an de an: suntem în aceea[i clasã, avem noi colegi, care sunt noii dascãli, cum vor arãta noile manuale?

P\rin]ii, pe de altã parte, au emo]iile lor: î[i pregãtesc odraslele cu cele necesare începerii cu succes al noului an [colar. {i, uite a[a, încetul cu încetul pornim firescul.

Demers al învã]ãrii, an de an! Apare cu certitudine la to]i cei implica]i în procesul

de înv\tare întrebarea: “Va fi mai bine, vom face fa]ã cerintelor, vom reu[i sã realizãm calitatea necesarã?”

Cu certitudine, pentru majoritatea!

Dar ce ne facem cu cei certa]i cu [coala, care încalcã cu bunã [tiin]\ normele impuse de “convie]uirea [colar\?” Cu ei lupta va fi ceva mai grea, dar dacã dorim cu tot dinadinsul sã reu[im, o vom putea face doar împreunã! Sã nu uitãm cã [coala ne oferã repere, iar restul depinde în mare mãsurã de noi, de fiecare în parte. Mult succes elevilor [i colectivului de cadre didactice din [coala noastrã!

Dir. Prof. Alionte Aurica, Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari

PRIMA ZI DE {COAL| Dupa o binemeritat\ vacan]\, iat\a c\ se deschid din nou por]ile [colii ,,Ion Ghica” din Ghergani. ~ntr-un cadru festiv, deosebit de pl\cut, elevii, p\rin]ii [i profesorii au fost ^ntâmpina]i cu drag de c\tre “Noul An {colar” [i “Toamna” roluri interpretate de elevii claselor primare. Emo]iile [i bucuriile au populat ^ntreaga atmosfer\. La aceast\ ceremonie au participat domnul primar al ora[ului R\cari, Marius Florin Carave]eanu, al\turi de doamna director a [colii generale din R\cari, Sanislav Daniela, un echipaj al poli]iei [i preotul Vlada {tefan, adresându-le elevilor ur\ri de bine [i s\n\tate. Doamna Albu Gra]iela, profesor coordonator, al [colii “Ion Ghica” din Ghergani a ]inut un discurs despre

nou serviciu de biblioteca BIBLIONET -un serviciu care ne ofer\ informare la orice ora cu ajutorul internetului, comunicare [i socializare. Fiecare membru al comunit\]ii este a[teptat pentru a descoperi tainele ascunse ale informatiz\rii, accesul fiind nelimitat [i gratuit Punctul CIP din cadrul bibliotecii "Ion Ghica " este foarte utilizat atât de copii, cât [i de p\rin]i, pensionari [i cadre didactice, fiecare accesând câte un site util.

Biblionet este un program de cinci ani care le va facilita românilor accesul gratuit la informa]ie, prin dezvoltarea unui sistem de biblioteci publice moderne în România. Prin cursurile de formare [i tehnologia furnizat\, Biblionet v\ ajut\ bibliotecile s\ asigure servicii în comunit\]ile locale sub forma unui parteneriat între IREX, Asocia]ia Na]ional\ a Bibliotecarilor [i Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), autorit\]ile locale [i na]ionale [i bibliotecile din ]ar\.

Chiar dac\ ^n zilele noastre internetul este pe primul loc, domnul

^nceperea noului an [colar, prezentând colectivul, realiz\rile [i schimb\rile ap\rute ^n cadrul [colii, precum planurile [i obiectivele pentru noul an.

Deschiderea noului an [colar s-a ^ncheiat cu intrarea elevilor ^n s\lile de clasa, ^nso]i]i de doamnele ^nv\]\toare [i dirigin]i.

Prof. {tefan Felicia, {c. Ghergani

Constantin Ilie, nu a uitat ce ^nseamn\ s\ cite[ti o carte, s\ ^i sim]i mirosul [i textura. ~i mul]umim pe aceast\ cale pentru dona]ia ^n num\r de 343 c\r]i din domenii precum istorie, mecanica, sport [i beletristic\.

Bibliotecar, Dobre C\t\lina Mariana

Dona]ie de carte, domnul Constantin Ilie - R\cari

De interes cet\]enesc

SEPTEMBRIE 2010

AFL|M DE LA CAMERA AGRICOL| LOCAL| - R|CARI IMPORTANT. A. Se apropie sesiunea de depunere proiecte pe m\sura 141 ( OCTOMBRIE 2010 ) - ferme de semisubzisten]\.

Mai jos prezent\m pa[ii ce trebuiesc parcur[i pentru accesarea acestei m\suri.

M|SURA 141 SPRIJIN PENTRU FERME DE SEMISUBIZSTEN}| Pasul 1: VERIFICAREA ELIGIBILIT|}II Pentru verificarea eligibilit\]ii, fermierii se pot adresa Oficiului Jude]ean de Consultan]\ Agricol\ Dâmbovi]a Beneficiarii eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin M\sura 141 sunt persoane fizice ^n vârst\ de pân\ la 62 de ani (ne^mplini]i la data depunerii Cererii de finan]are), care desf\[oar\ activit\]i economice, ^n principal activit\]i agricole [i a c\ror exploata]ie agricol\: are o dimensiune economic\ cuprins\ ^ntre 2 [i 8 UDE; este situat\ pe teritoriul ]\rii; este ^nregistrat\ ^n Registrul fermelor/ Registrul agricol; comercializeaz\ o parte din produc]ia agricol\ ob]inut\.

Pasul 2: ~NTOCMIREA PLANULUI DE AFACERI Pentru a putea primi sprijin ^n cadrul M\surii 141, solicitantul va trebui s\ ^ntocmeasc\ un Plan de afaceri pentru o perioad\ de cinci ani.

Elaborarea Planului de afaceri se realizeaz\ cu titlu gratuit prin accesarea M\surii 143 "Furnizarea de servicii de consiliere [i consultan]\ pentru agricultori", de c\tre Oficiul jude]ean de consultan]\ agricol\ Dâmbovi]a, tel: 0245.614.045.

Pasul 3: DEPUNEREA DOSARULUI (^n perioada sesiunii de depunere) Dosarul cuprinde: 1) pentru persoanele fizice neautorizate: - cerere de finan]are; plan de afacere; acte proprietate sau folosin]\ teren; extras registrul fermelor - APIA; extras registrul agricol - Prim\rie; certificat de produc\tor [i / sau dovad\ cota de lapte;

document ^nregistrare ^ntr-o form\ asociativ\; copie act de identitate Persoanele fizice neautorizate la data depunerii Cererii de finan]are, pot fi beneficiari eligibili ai acestei m\suri, dac\ se ^nregistreaz\ [i autorizeaz\ ^n condi]iile Ordonan]ei de urgen]\ a Guvernului nr.

44/2008 pân\ la data ^ncheierii Contractului de finan]are cu APDRP. 2) Pentru persoanele fizice autorizate se mai depun: certificat de ^nregistrare de la Registrul Comertului; cazier judiciar de la poli]ie; cazier fiscal de la Finan]e Publice; extras cont banc\; Pasul 4: SELEC}IA PROIECTELOR {I SEMNAREA CONTRACTULUI DE FINAN}ARE Când valoarea total\ a proiectelor eligibile se situeaz\ peste valoarea total\ alocat\ m\surii ^n cadrul unei sesiuni, Comitetul de Selec]ie analizeaz\ list\ proiectelor eligibile cu punctajul acordat, iar selec]ia se face ^n ordinea descrescatoare a punctajului de selec]ie, cu ^ncadrarea ^n suma alocat\.

Dup\ o perioad\ de trei ani de la acordarea sprijinului se verific\ respectarea cerin]elor minime din Planul de afaceri depus ini]ial la solicitarea sprijinului. La aceast\ dat\, solicitantul trebuie s\ demonstreze c\ fa]\ de situa]ia ini]ial\ a activit\]ii precizat\ ^n Planul de afaceri.

- produc]ia agricol\ ob]inut\ destinat\ comercializ\rii ^nregistreaz\ o cre[tere de 20% - dimensiunea economic\ a exploata]iei agricole cre[te cu minim 3 UDE. IMPORTANT! ~n cazul ^n care, la verificarea Planului de afaceri, se constat\ c\ nu sunt ^ndeplinite condi]iile minime de acordare a sprijinului, beneficiarul nu va mai primi ajutorul pentru urm\torii doi ani, dar nu va returna sumele primite.

B. Se fac ^nscrieri pentru cursul de "Lucr\tor ^n cultura plantelor". Diploma obtinut\ v\ este necesar\ la dosarul de autorizare pe ordonan]a 44 / 2008.

Inginer Topora[ V.

AFL|M DE LA SERVICIUL IMPOZITE {I TAXE LOCALE, PENTRU DUMNEAVOASTR|, URM|TOARELE: Orice persoana care extinde, ^mbun\t\]e[te, demoleaz\, distruge sau modific\ o cl\dire existent\, are obliga]ia s\ depun\ o declara]ie ^n acest sens la compartimentul de specialitate al autorit\]ii administra]iei publice locale ^n termen de 30 zile de la data la care s-au produs aceste modific\ri. ~nstr\inarea unei cl\diri sau a unui teren prin oricare dintre modalit\]ile prev\zute de lege, nu se face pân\ când titularul dreptului de proprietate asupra bunului respectiv nu are stinse orice crean]e fiscale locale. Atestarea achit\rii obliga]iilor bugetare se face prin certificatul fiscal emis de compartimentul de specialitate al administra]iei publice locale.

Impozitul pe cl\diri [i teren se pl\te[te anual ^n 2 rate egale respectiv: rata I- pân\ la 31 martie inclusiv rata a II-a - pân\ la 30 septembrie inclusiv.

Contribuabilii care nu [i-au achitat impozitele [i taxele, sunt ruga]i ca pân\ la data de 30.09.2010 s\ procedeze la plata acestora, pentru a evita astfel acumularea major\rilor de

^ntârziere a pl\]ii.

Calculul impozitului pe cl\diri [i teren datorat pentru perioade mai mici de un an fiscal se face astfel: impozitul anual datorat se ^mparte la 12 (nr. de luni dintr-un an fiscal), iar suma se ^nmul]e[te cu nr. de luni pentru care se datoreaz\ impozitul pe terenul sau cl\direa respectiv\. Pentru cl\dirile [i terenurile dobândite ^n timpul anului, impozitul datorat de la data de ^ntâi a lunii urm\toare celei ^n care acestea au fost dobandite [i pân\ la sfâr[itul anului respectiv se raporteaz\ la termenele de plat\ r\mase, iar ratele scadente se determin\ pentru impozitul anual, propor]ional cu num\rul de luni pentru care se datoreaz\ impozitul pe cl\diri sau terenuri. ~n situa]ia ^n care pe parcursul anului fiscal apar schimb\ri ale categoriei de folosin]\ a terenurilor, ^n condi]iile legii, impozitul se modific\ de la data de ^ntâi a lunii urm\toare celei ^n care se prezint\ acte prin care se atest\ schimbarea respectiv\.

Ref. Naumescu Magdalena

7

BIROUL DE ASISTEN}| SOCIAL| NE INFORMEAZ|

AU FOST MODIFICATE REGLEMENT|RILE DE ACORDARE A AJUTOARELOR PENTRU ~NC|LZIREA LOCUIN}EI Guvernul a modificat prin Ordonan]a de Urgen]\, reglement\rile privind acordarea ajutoarelor pentru ^nc\lzirea locuin]ei, precum [i a unor facilitati acordate popula]iei, pentru plata energiei termice. ~ncepând cu urm\toarea perioad\, se va merge pe un tip de abordare, astfel ^ncât ajutoarele, care se vor acorda, s\ se adreseze direct familiilor care au nevoie de ele, s\ fie orientate strict acolo unde ^[i reg\sesc valoare.

A fost men]inut\ prevederea, potrivit c\reia vor beneficia de aceast\ form\ de ajutor, familiile [i persoanele singure, ale c\ror venituri lunare sunt mai mici de 614 lei, pentru fiecare membru al familiei, cuantumul fiind diferen]iat ^n func]ie de treptele de venit.

Noile reglement\ri, introduce ^ns\ unele condi]ii pentru acordarea acestui tip de ajutor, astfel nu vor beneficia de ajutor de ^nc\lzire familiile [i persoanele singure, care de[i ob]in venituri mai mici de 615 lei lunar pe membru de familie, au ^n proprietate unele mijloace precum microbuz, autobuz, autoturism care dep\[esc 1.600 cmc sau familiile [i persoanele care, pe lâng\ imobilul ^n care locuiesc, de]in [i o cas\ de vacan]\.

Se mai precizeaz\ c\, persoanele care solicit\ acordarea ajutorului de ^nc\lzire, vor completa o list\ cu bunurile [i mijloacele de]inute ^n proprietate, document care va fi ulterior verificat, prin sondaj.

Astfel noile reglement\ri, prev\d responsabilitatea prim\rului [i a serviciului public de asisten]\ social\,

obligativitatea efectu\rii de anchete sociale, pentru a verific\ veridicitatea datelor ^nscrise, anchete care vor fi efectuate prin sondaj.

Ulterior Ordonan]ei de Urgen]\, pe care Guvernul a adoptat-o ^n data de 20.09.2010., Ministerul Muncii [i Protec]iei Sociale, va prezenta Guvernului un act normativ, privind aplicarea OUG referitoare la acordarea de ajutoare pentru ^nc\lzirea locuin]ei, precum [i a unor facilita]i acordate popula]iei pentru plata energiei termice.

Cererile [i declara]iile vor fi ^ntocmite numai de c\tre titularii gospod\riei, chiria[i cu contract de ^nchiriere sau persoanele care au procur\ notarial\ privind folosirea imobilului.

Data primirii cererilor [i declara]iilor va fi comunicat\ dup\ apari]ia OUGului ^n Monitorul Oficial. {ef Serviciu public de asisten]\ social\, psih. Ion Tudor

ELIBERAREA ACTULUI DE IDENTITATE LA: PIERDEREA, FURTUL, DISTRUGEREA SAU DETERIORAREA ACTULUI DE IDENTITATE DE}INUT ANTERIOR DOCUMENTE NECESARE: - cererea pentru eliberarea actului de identitate; - actul de identitate [i cartea de aleg\tor, în cazul deterior\rii; - certificatul de na[tere, original [i copie - certificatul de c\s\torie, dac\ este cazul, original [i copie; - hot\rârea de divor], definitiv\ [i irevocabil\, dup\ caz, original [i copie; -certificatul de deces al so]ului/so]iei decedat/decedate, în cazul so]ului supravie]uitor, original [i copie; - certificatele de na[tere ale copiilor cu vârsta mai mic\ de 14 ani, original [i copie; - documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu [i, dup\ caz, cel cu care se face dovada adresei de re[edin]\, original [i copie; - dovada eliberat\ de unitatea de poli]ie unde a fost reclamat furtul, dac\ este cazul; - un document emis de institu]ii sau autorit\]i publice - pa[aport, permis de conducere, legitima]ie de serviciu, livret militar ori diplom\ de absolvire a unei

institu]ii de înv\]\mânt, cu fotografie de dat\ recent\, original [i copie; - chitan]a reprezentând contravaloarea c\r]ii de identitate; - timbru fiscal sau chitan]a reprezentând contravaloarea taxei extrajudiciare de timbru.

Ag. pr. Badea Cristina

CONTRAVALOAREA ACTELOR DE IDENTITATE 1. CARTEA DE IDENTITATE 7 LEI Camera Nr. 5 in incinta Primariei 2. CARTEA DE IDENTITATE PROVIZORIE 4 LEI Camera Nr. 5 in incinta Primariei TAXA DE TIMBRU 1.TAXA DE TIMBRU PENTRU TOATE CAZURILE = 4 LEI - Camera Nr.5 in incinta Primariei

cyanmagentayellowblack

8

Actualitate

SEPTEMBRIE 2010

Eternitatea s-a n\scut la sat...

~n ultima vreme localitatea Ghimpa]i ne-a obi[nuit cu evenimente care mai de care mai interesante, mai sarb\tore[ti.

Nu demult, la ^nceput de toamn\, o nou\ s\rb\toare a fost preg\tit\ la C\minul Cultural din Ghimpa]i, unde o numeroas\ asisten]a s-a adunat la ceas de sear\ pentru a petrece: Ziua Ghimp\]enilor. ~ntreaga localitate a ^mbr\cat haine de s\rb\toare. ~n fa]a C\minului cultural, pe platoul de la intrare ne-au bucurat privirea co[uri cu fructele toamnei, ^mbiindu-ne cu o multitudine de parfumuri [i culori. Alc\tuite cu me[te[ug, aceste prinosuri ale toamnei care apar]in doamnelor Mircea Crina, Gavril\ Mihaela [i domnului Barbu Dan, au ramas in mintea participan]ilor prin compozi]ie [i inspira]ie.

La intrare era preg\tit un stand cu produse apicole, din recolta acestui an cu care ne-au imbiat apicultorii Popa Vasile [i Popa Nicusor. O surpriz\ mai mult decât placut\ a reprezentat-o standul cu exemplare de porumbei care ne-au impresionat foarte mult. Rasele de porumbei apar]in domnilor: T\nase Mugurel, Nicolae Gabriel, Barbu C\t\lin, Barbu Marius. T\nase Alin a participat la expozi]ie cu o familie de peru[i.

Al\turi de standul columbofil, concet\]eni de-ai no[tri degustau de zor licoarea aurie preg\tit\ din recolta

acestui an de c\tre domnii Mircea Valentin, {erban Vasile [i Mircea Gheorghe.

Au fost expuse [i mostre dintre cerealele ob]inute ^n aceast\ toamn\. ~n deschiderea manifest\rii, domnul primar Marius Carave]eanu [i-a exprimat bucuria de a fi din nou ^n mijlocul oamenilor, de a participa [i la acest eveniment. Satisfac]ia este mare pentru ca ^n acest an am participat la multe evenimente ^n mijlocul acestei comunit\]i.

Me[te[ugurile tradi]ionale ale ghimp\]enilor au fost reprezentate atât prin expozi]ia amenajat\ cât [i prin prezen]a mamaiei Smaranda, sau tanti “M\ndi]a”, care a tors ^n fa]a publicului, dup\ str\bunul obicei. La gândul c\ tinerii vor ^nv\]a s\ iubeasc\ trecutul, c\ suntem statornici [i nimic nu ne-a clintit istoria, doamna T\nase Maria a recitat poezia "Mama" de George Cosbuc, dup\ care, grupul vocal al {colii Ghimpa]i a interpretat frumoase cântece populare. Echipa de dansuri populare a dansat mai multe dansuri: hora, sarba etc.

Ambian]a creat\ a fost des\vâr[it\ prin r\spândirea pe platou, cu dib\cie, a unor exemplare frumoase de flori [i plante ornamentale apar]inand doamnei T\nase Florentina.

C\minul cultural s-a dovedit ne^nc\p\tor ^n momentul ^n care oamenii s-au adunat pentru a participa la spectacolul propriu-zis,

preg\tit de cadrele didactice din localitate. Tineri [i mai pu]in tineri au fost ^ncânta]i de muzica popular\, poeziile recitate, dansurile prezentate. Amintim aici efortul f\cut de organizatori pentru a diversifica programul prin prezentarea si a unor momente umoristice, gustate de public. Dup\ spectacol a urmat, ^n bun\ tradi]ie a balurilor de alt\dat\, o sear\ unde dansul popular [i cel modern s-au ^mbinat ^ntr-o petrecere general\. Iat\ ce spunea un participant la eveniment: “A[a [tim noi, ghimp\]enii, s\ tr\im, s\ muncim, s\ ne veselim, atunci când se poate [i spunem ca se poate, pentru c\ vom organiza pe viitor spectacole, concursuri, ba mai mult ^nfiin]\m [i Clubul Femeilor.”

Amintim printre organizatorii acestei manifest\ri pe: Gavrila Valentin consilier local, T\nase Mugurel Consilier local, T\nase Mihai - consilier local [i Mircea Valentin, Mircea Gheorghe, T\nase Maria, T\nase Mihaela.

Sper\m c\ ^n buna tradi]ie a manifest\rilor cultural desf\[urate ^n ora[ul R\cari, astfel de evenimente vor mai avea loc [i ne vor bucura cu calitatea lor.

Expozi]ia columbofil\

Exponate apicole Degustatorii tuicii de Ghimpa]i

Dansuri orientale prezentate de elevii [colii Ghimpa]i cyanmagentayellowblack

Exponate din recolt\ 2010

Mamaia Smaranda

~n bucuria general\, balul mult a[teptat

SEPTEMBRIE 2010

Actualitate

Amintiri din vacan]\ ~ntr-una din zilele ploioase de toamn\, c\tre orele prânzului am purtat o discu]ie mai mult decât pl\cut\, cu un grup de elevi de la [coala cu clasele I-VIII Ghimpa]i. Alegerea interviurilor a fost aleatorie, c\utând s\ cunoa[tem cât mai multe p\reri de la cât mai mul]i elevi de vârste diferite.

Apostolache Lidia, clasa a VIII a: - Esti într-o clas\ terminal\ [i sunt sigur\ c\ te-ai gândit la liceul pe care îl vei urma [i mai ales la profilul acestuia. Dac\ te întreb cum ai ales viitoarea institu]ie de înv\]\mânt, pe ce criterii [i dac\ ai f\cut-o deja?

- Voi urma un liceu în Bucure[ti, cu profilul medicin\ veterinar\. C\tre acest liceu m-a atras meseria de tehnician veterinar care îmi place [i despre care am aflat câte ceva. Îmi plac animalele, îmi place via]a la ]ar\ [i sunt curioas\ s\ aflu cât mai multe lucruri despre acestea.

- Preg\tirea de la [coal\, la obiectele de profil, respectiv, botanic\, zoologie, anatomie, biologie, î]i ofer\ bagajul de cuno[tin]e suficient [i necesar pentru a intra la un liceu de acest profil?

- Cursurile sunt interesante, sunt un elev bun [i nu sunt de acord cu cei care fac medita]ii. Inten]ionez s\ m\ preg\tesc cu seriozitate [i s\ ob]in o not\ mare la examenul de admitere.

- Ce p\rere ai despre faptul c\ înve]i în aceea[i [coal\, care a fost reabilitat\ termic, igienizat\, în condi]ii foarte bune [i pe scurt, a r\mas în vechea loca]ie?

- Este un lucru foarte bun, cu atât mai mult c\, [i noi copiii cunoa[tem c\ fondurile sunt limitate [i deci, efortul f\cut pentru modernizarea [colii a fost deosebit. Cu ajutorul domnului primar, am r\mas aici [i e foarte bine.

E mai simplu pentru noi s\ nu facem naveta, s\ pierdem timpul pe drum. Am v\zut c\ s-a renovat [coala [i este foarte curat\.

- Ce p\rere ai despre concursul de desene pe asfalt, organizat în timpul vacan]ei de var\. Consideri c\ astfel de concursuri organizate, sunt variante noi de petrecere a timpului liber?

- Pe lâng\ vacan]a petrecut\ pe malul gârlei sau joaca pe lâng\ cas\, ne-a pl\cut un astfel de concurs. Ne-am sim]it bine, ne-am distrat [i am luat [i premii.

T\nase Alin Georgian, clasa a VII a: - De[i nu e[ti într-o clas\ de sfâr[it de ciclu de ^nv\]\mânt, totu[i te întreb ce planuri ai de viitor?

- Voi urma un liceu sportiv, profilul tenis de câmp, pentru care particip deja, zilnic, la programe de antrenament. Rezultatele au început s\ apar\, clasându-m\ în primii 90 pe ]ar\.

- Dac\ faci atâta sport [i e foarte bine, atunci când mai ai vreme s\ îti preg\te[ti cum se cuvine lec]iile?

- Dup\ orele de curs, adic\ seara, îmi preg\tesc lec]iile pentru a doua zi, pân\ târziu în noapte, iar diminea]a plec la antrenamente. Orele sunt interesante [i am ob]inut medii mari pân\ acum: clasa a V a - 9.17, clasa

a VI a - 9.40 [i sper pentru clasa a VII a, o medie peste 9. Îmi place calculatorul [i îl folosesc pentru lucrurile serioase, nu pentru jocuri. G\sesc binevenit\ solu]ia ca scoala s\ r\mân\ aici [i sunt în asentimentul tuturor copiilor din Ghimpa]i. Avem profesori buni, de exemplu profesoara de educa]ie fizic\, cu care fac antrenamente [i concursuri. În vacan]\ am f\cut baie la gârl\, am jucat fotbal...

- Am observat c\ pasiunea pentru lectur\ a cam sc\zut în rândul copiilor [i de aceea î]i pun o întrebare preten]ioas\. Ce c\r]i ai citit în aceast\ vacan]\?

- "Col] Alb" de Jack London.

- Este l\udabil, dar cu o floare nu se face prim\var\. {tirbu Mirela, clasa a VIII a - În ceea ce prive[te liceul pe care îl voi urma, m-am orientat c\tre Liceul Teoretic "Ion Ghica" R\cari, pentru c\ îmi plac obiectele Limba Român\ [i Limba Francez\. De aceea doresc s\ m\ înscriu la clasa de filologie. E bine c\ nu ne-am mutat cu [coala pentru c\ ne iroseam timpul cu naveta. A[a c\ ne r\mâne mai mult\ vreme pentru studiu, pentru a ne preg\ti. Cea mai frumoas\ amintire din aceast\ vacan]\ o reprezint\ participarea la concursul de desene pe asfalt, unde am ob]inut premiul 3 [i m-am bucurat foarte mult, cu o tem\ despre Europa: o vaz\ cu flori care întruchipau ]\rile Europei.

- Monotonia vacan]ei a fost, pentru o zi, însufle]it\ de acest concurs. Desenul t\u este o metafor\ interesant\, pentru c\ semnific\ unitatea, frumuse]ea în diversitate.

- Orice concurs antreneaz\ mintea [i dezvolt\ imagina]ia.

Au fost multe lucruri frumoase în localitatea noastr\, în ultima vreme, spectacole, concursuri; parc\ e altfel decât înainte. În ceea ce prive[te lectura, ne pare r\u c\ la [coal\ nu ni se dau c\r]i pe vacan]\ pentru a le citi. Nu am citit nici o carte în aceast\ vacan]\ (le-am recomandat copiilor care au participat la interviuri o vizit\ la biblioteca ora[ului R\cari, cu buletinele, pentru a-[i face fi[e [i a împrumuta c\r]i, m\car ale autorilor clasici români).

Iat\ premian]ii la concursul de desene pe asfalt din 05.09.2010 Premiul I - {erban Mircea Premiul II - Gavril\ {tefan [i Popa Nicoleta Premiul III - {tirbu Mirela, Ghi]u Irina, T\nase Raluca Patru men]iuni speciale [i 42 men]iuni de participare.

Cel mai tân\r premiant: Ghiorghiceanu R\zvan - 2.5 ani, Vasile Gabriel - 3 ani [i Constantin Andreea - 3 ani.

Felicit\ri tuturor!

Mul]umim organizatorilor, cadre didactice [i p\rin]i, domnului primar care a oferit o dup\ amiaz\ pl\cut\ tinerilor concuren]i. Pentru noi, cei care am organizat, participat [i am preg\tit copiilor [i p\rin]ilor o dup\amiaz\ de neuitat, ne r\mâne bucuria anonim\ a datoriei ^mplinite!

Redac]ia

Iat\ câ[tig\torii concursului “Desene pe asfalt” la Ghimpa]i, al\turi de reprezentan]ii prim\riei

9

±

±

10

Opinia cet\]eanului

Domnule profesor, ~ntrucât am g\sit printre hârtiile mele o scrisoare pe care am vrut s\ o expediez c\tre dumneavoastr\ cu mai mult timp ^n urm\, scrisoare pe care v-o adresam datorit\ faptului c\ a]i sus]inut, ^n fa]a mea, cu mult\ hot\râre, faptul c\ vân\toarea este o crim\ oribil\ pe care o fac oamenii. Doresc s\ cunoa[te]i [i p\rerea mea ^n aceast\ privin]\, mai ales pentru faptul c\ ^n activitatea mea profesional\, o foarte mare parte mi-am dedicat-o acestei pasiuni care era [i obliga]ie de serviciu. Vân\torul nu este un uciga[ de animale a[a cum sus]ine]i dumneavoastr\. El este un mare iubitor de natur\.

Vân\toarea este o pasiune, ^n care omul cu pu[ca face eforturi fizice mari pentru a ajunge ^n preajma animalelor s\lbatice, iar ^n vân\torile organizate, tr\ie[ti emo]ii intense, st\ri suflete[ti de speran]e [i decep]ie, neavând ca ]el uciderea vânatului, dar dac\ aceasta se ^ntâmpl\, bucuria lui este f\r\ margini.

T\ierea a milioane de vite, porci, p\sari, zi de zi pe toat\ planeta, nu e o crim\ fiindc\ omul are nevoie de hran\, dar ^mpu[carea unui iepure sau mistre] este condamnat\ de mul]i oameni - mul]i dintre ei chiar neaviza]i. Nu se ^mpu[c\ oricând [i orice, se respect\ un plan de recolt\ stabilit de profesioni[ti, pentru ca animalele s\lbatice s\ nu se ^nmul]easc\ ^n mod exagerat, ceea ce ar duce la degenerarea speciei, ori la apari]ia unor boli greu de comb\tut. Vân\torul umbl\ prin p\duri [i pe câmpuri pe timp frumos, dar [i când e cea]\ sau plou\ m\runt, pe vreme cald\, dar [i pe ger de crap\ pietrele. Platon spunea c\ "vân\toarea este un exerci]iu divin". Lupta dintre sim]urile dezvoltate ale s\lb\ticiunii [i abilitatea vân\torului, este o competi]ie care, citându-l pe marele filozof "aprinde ^n om zeiescul dar al b\rb\]iei".

Vân\toarea te deconecteaz\, ^]i re^mprosp\teaz\

S-a n\scut in satul Epivat din Tracia, tr\ind pe vremea desp\r]irii Bisericii de la Roma de Biserica Ortodoxa. A fost crescuta de p\rin]i in credin]a cre[tin\. Averea mo[tenit\ de la p\rin]i a d\ruit-o saracilor si s-a retras la o m\n\stire. Dup\ câtva timp îngerul Domnului i s-a ar\tat [i i-a poruncit s\ se întoarc\ în lume. Dup\ un pelerinaj la Locurile Sfinte se va întoarce în Epivat , unde pân\ la vârsta de 27 de ani se va ruga pentru sine [i pentru toat\ lumea, dându-[i sufletul în mâinile “Mirelui ei”. Sfinte moa[te au fost aduse mai întâi la Târnova, apoi la Belgrad, dup\ aceea la Constantinopol, ajungând în cele din urm\ în Biserica Sfintei Mitropolii din Ia[i. Sfânta Parascheva de la Ia[i se bucur\ în ]ar\ de un cult deosebit, mai mult decât to]i ceilal]i sfin]i care au moa[te în România. În fiecare zi la Catedrala Mitropolitan\ din Ia[i, de diminea]\ pân\ seara târziu, se face un mic pelerinaj continuu, cu credincio[i de toate vârstele [i din toate locurile, veni]i la rug\ciune. În mod deosebit, în s\rb\tori, în posturi [i în fiecare vineri, considerat\ ziua Cuvioasei Parascheva, vin mul]i credincio[i [i se închin\ la racl\ cu credin]\, aducând flori, daruri [i îmbr\c\minte pe care le ating de racla Cuvioasei pentru a dobândi ajutor, s\n\tate [i binecuvântare. Dar cea mai mare zi de pr\znuire din tot anul este ziua de paisprezece octombrie, patronul Sfintei Parascheva, când are loc unul din cele mai mari pelerinaje ortodoxe din ]ara noastr\, la care particip\ închin\tori de la sate [i ora[e, din toate col]urile ]\rii. În aceast\ zi are loc

SEPTEMBRIE 2010

for]ele, te ^ncarc\ cu energie pozitiv\, ca s\ rezi[ti muncii [i stresului de zi cu zi. Vân\toarea ^nobileaz\ sufletele noastre, fiindc\ umbl\m ^n mijlocul naturii, ^n mun]i, pe dealuri ori câmpii, prin b\l]i, pe vreme rea, ori bun\, cu patima acestui hobby ce ne subjug\ pentru toat\ via]a. Facem sport, tr\im clipe unice de emo]ie ^n c\utarea s\lb\ticiunilor, ne ^nt\rim s\n\tatea, devenim mai viguro[i, mai dârzi, formând o categorie de ale[i ai societ\]ii: vân\torii [i pescarii ce nu cunosc teama ^n nici o ^mprejurare oricât ar fi ea de dificil\.

Cu stim\ [i respect, Traian Grigorescu, Tehnician silvic *** Domnul Sandu Nicolae, 80 de ani, din S\bie[ti. Într-una din zilele de toamn\, pe când strabateam strazile localit\]ii din S\bie[ti pentru a vedea ce progrese s-au mai f\cut în amenajarea domeniul public de c\tre gospodari ne-am întâlnit cu dl Sandu Nicolae cu care am purtat un scurt dialog: Reporter:- V\ place s\ fie frumos?! Iat\ [an]ul dumneavoastr\ este amenajat [i ne bucur\m. Cum a]i f\cut?

R\spuns: - Tr\im vremuri noi. În 1970 când m-am mutat aici era numai b\l\rii, m\r\cini cât zarz\rul \sta! Acum trebuie s\ fie altfel...

Suntem în Uniunea European\ [i toat\ lumea trebuie s\ mearg\ într-un singur sens, spre civiliza]ie.

Mi-am f\cut [an]ul [i am f\cut [i 2 podi[ti, s\ între 2 ma[ini în curte.

Am 80 de ani [i mi-e drag s\ fac curat, s\ fie curat.

Reporter: Unii au 50 de ani [i se consider\ b\trâni, dumneavoastr\ cum vede]i acest aspect.

S|RB|TORILE LUNII OCTOMBRIE Sfânta Cuvioasa Parascheva (14-octombrie)

±

un adev\rat pelerinaj bisericesc na]ional, care dureaz\ pân\ la trei zile. Înc\ din ajun se scot în fa]a Catedralei moa[tele Sfintei Parascheva [i timp de dou\ zile [i dou\ nop]i credincio[ii stau la rând pentru închinare.

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie (26-octombrie) A tr\it pe vremea împ\ra]ilor Diocletian [i Maximian [i era fiul voievodului cet\]ii Tesalonicului, botezat în taina de p\rin]ii s\i, de frica persecu]iei. P\rin]ii lui au murit de tineri, l\sându-i lui Dimitrie o avere mare.

Maximian împ\ratul l-a numit pe Dimitrie, dup\ moartea tat\lui s\u, voievod al Tesalonicului. Dimitrie a cârmuit cu mult\ vrednicie poporul, propov\duind deschis dreapta credin]\. Dar împ\ratul Maximian a fost foarte indignat când a aflat despre îndr\zneala cu care Dimitrie calca legea p\gân\ [i, proasp\t înving\tor într-un r\zboi cu sci]ii, l-a vizitat pe acesta în Tesalonic [i v\zându-i t\ria cu care Îl m\rturise[te pe Hristos, l-a închis pentru o vreme. În acest timp, se organizaser\ jocuri [i serb\ri în cinstea zeilor, iar un tân\r cre[tin pe nume Lie, care trebuia s\ se lupte cu un adversar p\gân mult mai puternic, a venit la Dimitrie [i i-a cerut binecuvântarea pentru a avea mai mult curaj. Lie dup\ o lupt\ grea l-a înfrânt pe Nestor [i împ\ratul Maximian, auzind c\ Dimitrie a fost acela care a binecuvântat lupta lui Lie împotriva lui Nestor, a poruncit ca Dimitrie s\ fie str\puns cu suli]ele. Moa[tele Sf.Dimitrie au f\cut multe minuni [i preasl\vite t\m\duiri.

Pr. Paroh {tefan Vlada - Ghergani

R\spuns: - Miercuri am fost la dispensar ca s\ m\ ia în eviden]\. M-am pomenit cu o ma[ina peste mine... erau 3 tigani din B\lteni. Voiau s\ fug\, dar i-au ]inut oamenii. Asta e civiliza]ie? Îmi place s\ fie frumos în jur. Eu am f\cut [an]ul de[i eram bolnav.

Cât despre ziar, e frumos dar nu l-am primit de o lun\ de zile (Sic!... ziarul are apari]ie lunar\). Neam desp\r]it buni prieteni [i am promis c\ vom reveni.

P|RERI DIN CUTIA PO{TAL| Neac[u Andrada-Marina, 13 ani, St\ne[ti “Cu ce s\ ^ncep?! Cu ^nceputul: ~mi place ^n primul rând grafica ziarului; apoi formatul [i, s\ nu râde]i, ^mi place mirosul (care ^mi aminte[te de mirosul c\r]ilor proasp\t tiparite). Apoi ^mi place pentru c\ m\ ]ine la curent cu lucrurile “proaspete”, care se ^ntâmpl\.

Ziarul, mereu surprinz\tor, mereu colorat, este ca o oglind\ a ora[ului R\cari.

Apoi, ^mi place c\ ne informeaz\ ^n mod constant cu activitatea desf\[urat\ de primar, dar cel mai mult ^mi place c\ avem un primar de cuvânt.

V\ m\rturisesc c\ atunci când am mult de ^nv\]at pentru [coala [i nu am timp s\-l citesc imediat, fac tot posibilul [i-l r\sfoiesc. Ziarul Prim\riei R\cari are mereu ceva nou, are imagina]ie, are culoare, are dinamism - pe scurt este o publica]ie activ\ [i ^mi face pl\cere s-o citesc.

Ce nu-mi place?! Hmm...n-a[ putea spune; acoper\ tot ceea ce doresc s\ [tiu [i s\ aflu despre R\cari [i asta nu este o lingu[eal\. Ce sfaturi a[ da? P\i... O rubric\ tu teste de cultur\ general\, pentru copii, care s\ fie premiate.

Baft\ mult\ [i tot ^nainte.

Redac]ia

Hramul Bisericii Colacu Na[terea Maicii Domnului, s\rb\toare cunoscut\ ^n popor [i ca "Sfânta Maria Mic\", este prima mare s\rb\toare din anul bisericesc. S\rb\toarea Na[terii Maicii Domnului a fost rânduit\ de biserica spre a fi pr\znuit\ la data de 8 septembrie pentru ca cifra 8 este simbolul vie]ii vesnice, iar faptul c\ via]a ve[nic\ intr\ ^n istorie prin Maica Domnului, prin care se na[te Hristos, Izvorul vie]ii vesnice, ne arat\ c\ Maica Domnului, pr\znuit\ la ^nceputul anului bisericesc, simbolizeaz\ ^nceputul mântuirii neamului omenesc.

S\rb\toarea Na[terii Maicii Domnului ne arat\, ^n mod deosebit, cât de mare este darul lui Dumnezeu atunci când d\ruie[te copii, care sunt, ^n primul rând, rodul credin]ei [i al rug\ciunilor. Când nu se a[tept\ nimeni ca Ioachim [i Ana s\ aibe copii, iat\, prin lucrarea lui Dumnezeu, c\ urmare a multelor rug\ciuni unite cu lacrimile, postul [i poc\in]a, ace[ti p\rin]i intrista]i primesc ca mare dar al credin]ei [i rug\ciunilor lor, o fiic\, pe Maica Domnului.

Astfel, aceasta s\rb\toare ne face s\ avem speranta [i s\ ^ncuraj\m pe to]i p\rin]ii care nu au copii, dar doresc s\ aib\, s\ se roage cât mai mult, iar dac\ nu li se r\spunde prin na[tere de prunci, pot infia copii, ca ei s\ arate dragoste p\rinteasc\ fa]\ de ei. A sosit timpul ca acest dar al na[terii de prunci s\ fie mai mult subliniat pentru ca, atunci când se nasc prunci, ei nu se nasc numai pentru patria p\mân-

teasc\, ci [i pentru ~mpara]ia cerurilor, c\ci numai cei care s-au n\scut pe p\mânt, sau botezat ^n Hristos [i au tr\it o via]\ cre[tin\ pot devein sfin]i ^n ~mp\r\]ia lui Dumnezeu [i se pot bucura de o fericire ve[nic\ ^n lumina [i iubirea Preasfintei Treimi.

Preot Ioan Ciobanu Parohia Colacu

Aspecte de la s\rb\toarea praznicului

De interes general

SEPTEMBRIE 2010

11

Revenim cu aspecte pe care, din p\cate, le ^ntâlnim frecvent. Parc\ri neregulamentare, neglijen]\ [i indiferen]\ fa]\ de regulile bunului sim].

Poli]ia comunitar\ e la post, iar num\rul amenzilor a crescut...

Iat\ ce “solu]ie” a g\sit doamna din imagine pentru a sc\pa de s\rmanele vie]uitoare...

Este o lupt\ inegal\ ^ntre vie]uitoare, care de-altfel, au dreptul, toate, la via]\.

Din imagine ^ns\, reiese ca omul este cel care decide... pân\ la un punct; legea, cu amenzile vine s\ pedepseasc\ astfel de manifest\ri pe care le dezaprob\m ^n totalitate.

Am surprins ^n imaginea al\turat\ câteva domni[oare ^nso]ite de colegi, de la Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari, ^ntr-un moment de relaxare, ^ntr-o pauz\ de curs. Au ie[it ^n mijlocul naturii, la aer “curat”, numai c\ din teribilism, prefer\ s\ “deguste” câte o ]ig\ric\ sim]indu-se cu câ]iva ani mai mature. Este un obicei pe care mai târziu ^l vor regreta.

Vara a trecut, recolta de porumb s-a preg\tit de a fi dus\ ^n hambare, iar “gospodarii” de ocazie au ap\rut imediat...

N-au sem\nat, n-au s\pat pe ar[ita verii, n-au b\ut ap\ cald\ pe coama gliei! ~n schimb, vin cu mic cu mare la “recoltat” [tiule]ii [i nu 1 sau 2 de “poft\”, ci cu c\ru]a, ca de la altu’, nu?!

Rectificare:

Dintr-o regretabil\ eroare,pentru care ne cerem scuze, doamnei Lungescu Gabriela, din strada Ana-Ip\tescu, R\cari, au ap\rut date [i informa]ii care nu corespund

~n dispre]ul pietonilor, ma[inile ocup\ trotuarele, ^n timp ce parc\rile sunt libere...ce s\ ^n]eleg\, sarmanul pieton, când pe lang\ el, trece cu nep\sare, pe trotuar, automobilu’. Nu-i r\mâne decât s\ se apere cum poate.

Spa]iile verzi dau frumuse]e [i oxigen localit\]ii, iar prim\ria a f\cut eforturi pentru a asigura cet\]enilor un mediu s\n\tos. Iat\ c\ sunt mul]i concet\]eni care strivesc cu nep\sare firul de iarb\ sub ro]ile cailor putere...

Nu vom osteni niciodat\ s\ dezaprob\m astfel de gesturi.

Fântâna de la {coala R\cari a devenit un loc foarte c\utat pentru calitatea apei sale [i este bine. Prim\ria a venit ^n ^ntâmpinarea cet\]enilor amenajând loca]ia cum se cuvine, dar r\mâne ca noi, beneficiarii s\ parcam civilizat; nu s\ ducem ma[ina pân\ ^n “buza” pompei pentru a ne scuti de un minim efort. realit\]ii. Se pare ca nu am verificat indeajuns aceste informa]ii, iar sursa acestora a fost departe de bunele inten]ii. ~n speran]a c\ ve]i ^n]elege demersul nostru v\ asigur\m de colaborarea noastr\ [i pe viitor.

cyanmagentayellowblack

12

Actualitatea ^n imagini

SEPTEMBRIE 2010

Iat\ ca proiectul amen\j\rii S\lii de sport a ajuns aproape de final.

V-am ]inut la curent cu evolu]ia lucr\rilor pe parcursul unui an.

Iat\ ca am ajuns ^n preajma inugur\rii. Cochet\, elegant\ [i spa]ioas\...Pozi]ionat\ ^ntr-un cadru natural deosebit, cu mult\ verdea]\ aceast\ loca]ie se va bucur\ cu siguran]\ de interesul oamenilor pentru c\ ofer\ un cadru natural propice pentru practicarea sportului.

Tinerii [i nu numai, pot veni aici ^n timpul liber s\ practice sportul ^n condi]ii deosebite. Fie iarn\, fie var\ indiferent de condi]iile meteorologice de afar\, iubitorii sportului pot s\ ^ncing\ un meci ^n sal\ urm\ri]i fiind de cei peste cei 150 de spectatori, c창t reprezint\ capacitatea util\ a s\lii.

Baschet, volei, handbal, fotbal, campionate, concursuri etc.

Iat\ ce gam\ variat\ de ^ntreceri sportive ne rezerv\ viitorul.

Minte s\n\toas\, ^ntr-un corp s\n\tos!

~nc\ o promisiune ^ndeplinit\ de pe agenda dl primar, o reprezint\ realizarea casei parohiale din localitatea Colacu. La cap\tul unor eforturi sus]inute care au cuprins lucr\ri de amenajare interioar\ [i exterioar\, montarea de u[i [i geamuri termopan, reabilitare termic\, instala]ie electric\, instala]ie termic\, introducerea apei curente [i amenajarea grupurilor sanitare, amenajarea fosei.

Sunt ^ntrunite condi]ii de confort pentru preotul paroh.

V\ inform\m c\ ^n ceea ce prive[te reabilitarea drumurilor de exploatare, s-a dep\[it faza de teren, urm창nd a se organiza ^n termen legal licita]iile. Se [tie ca aceste drumuri parcurg distan]ele dintre sole, ^nlesnind deplasarea utilajelor agricultorilor ^n efectuarea lucr\rilor agricole.

S-a ob]inut finan]area pentru proiectul Casa verde (utilizarea panourilor solare) la CAMS Ghergani [i Prim\ria ora[ului R\cari.

Urmeaz\ parcurgerea celorlalte etape.

Ralizarea panourilor solare va aduce economii la cheltuielile din bugetul local fiind o alternativ\ economic\ de creare a condi]iilor de confort.

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack SEPTEMBRIE 2010

Actualitatea ^n imagini

Ad\postul pentru câini “Cu]u-cu]u!”, care a fost deschis la ^nceputul acestui an, reprezint\ un loc fericit pentru s\rmanele animale care vagabondeaz\ f\r\ de lege pe str\zile ora[ului.

Populat ^n acest moment cu 104 exemplare, spa]iul a devenit ne^nc\p\tor. Prim\ria a ^nceput amenajarea celei de a doua hale cu compartiment\ri pentru fiecare grup\ de 8-10 animale.

Nivelarea cu autogrederul a drumurilor de exploatare dintre solele agricole, are ca scop u[urarea accesului cu utilaje, de c\tre agricultori, ^n scopul execut\rii lucr\rilor de toamn\.

Efectul acestei lucr\ri va fi apreciat de oameni, deoarece vremea ploioas\ va ^ngreuna, ^ntr-un fel, deplasarea utilajelor. *** Continu\ amenajarea trotuarelor ^n localitatea Ghergani.

Lucr\rile de subtraversare pentru scurgerea apelor pluviale erau necesare [i ^n zona Colacu.

V\ prezent\m al\turat, amenaj\rile care au fost f\cute pe str\zile: Stefan cel Mare; Bujorului; Fantanii Lucrarea este binevenit\ cu atât mai mult, cu cât ne ^ndreptam c\tre un sezon ploios, cu multe precipita]ii.

Eliberarea zonelor din afara localita]ilor de gunoaie, a cunoscut o mobilizare de for]e ^nsumând voluntari [i utilaje, care au lucrat ^n data de 25 septembrie 2010 ^n cadrul proiectului “Adopt\ un km!”.

Pentru o natur\ mai frumoas\, pentru un aer mai s\n\tos, pentru ape mai limpezi, nici un efort nu este prea mare din partea noastr\.

Imaginile v\ prezint\ zona Ghimpa]i, la ie[ire spre localitatea Butimanu.

Pentru p\strarea cur\]eniei, implic\-te ^n fiecare zi!

cyanmagentayellowblack

13

±

14

±

Din lumea ^ntreag\

SEPTEMBRIE 2010

PELERIN ~N }ARA SFÂNT| (II) trunchiuri groase [i noduroase ^n care trecerea anilor a l\sat urme. La Biserica Na]iunilor, unde se afl\ piatra original\ [i locul prinderii Domnului, am poposit apoi. Aici s-a rugat Domnul nostru Iisus Hristos. Mai este numit\ [i Biserica Agoniei, construit\ pe ruinele unei biserici distruse ^n anul 614, situate ^n imediata apropiere a gr\dinii Ghetsimani (este o mica gradin\ cu 8 m\slini b\trâni. Vârsta lor nu se cunoa[te, dar botani[tii ar putea-o determina. M\slinul nu moare niciodat\, spunea Plinius Biserica lacrimei cel B\trân, c\ci rena[te din propria r\d\cin\, iar actualii m\slini Drumul de la Tel-Aviv la provin din Ierusalim a durat cam o or\ [i ml\di]ele celor 30 de minute. Afar\ erau 42 de care au asistat la grade Celsius, autocarul tr\gea agonia lui Iisus). din greu, solicitând la maximum Biserica s-a ridiinstala]ia de aer condi]ionat. Am cat pe locul unde ^ncercat s\ lipesc obrazul de Iisus s-a rugat ^n fereastr\ dar l-am retras ime- noaptea ^n care a diat, ^ntrucât geamul frigea… fost arestat de Imaginea care defila prin fa]a solda]ii romani. noastr\ era o nesfâr[it\ intin- ~n altar se afl\ o dere de roca de bazalt, peste piatr\ pe care care soarele era neputincios, Iisus a ingerazele sale izbindu-se de t\ria nuncheat ^nainte impasibil\ a blocurilor de piatr\. de a fi crucificat.

Ora[ul Ierusalim. Situat Aici, Iisus se retragea pe mun]ii Iudeii, la o altitudine pentru rugaciune [i ^i instruia pe de 745 m, Ierusalimul num\r\ apostoli, c\ci Sfântul Luca, 760.000 locuitori (cam cât scrie: "Ziua Iisus ^nv\]a poporul Clujul). Este ora[ul de trei ori ^n temple, iar noaptea se ducea sfânt: cre[tin, iudaic [i musul- s\ o petreaca ^n muntele care man. Este un ora[ ^n care sec- se cheama Muntele M\slinilor. olul 1 se afl\ chiar lâng\ secolul {i tot poporul venea dis de 19, fiecare proclamându-[i diminea]\ la el ^n legitimitatea, iar vechile cartiere temple ca s\ ^l pitore[ti se afl\ ^n coasta asculte". cl\dirilor moderne de birouri [i "Ruga]ilocuin]e. v\ ca s\ nu c\de]i Cel dintâi [i cel mai ^n ispit\… Tat\, important edificiu sacru vizitat dac\ voie[ti, este Biserica Pater Noster, pe ^ n d e p a r t e a z \ Muntele M\slinilor. Muntele paharul acesta de Eleon - Muntele ~n\l]\rii - cu mine!

Totu[i, mân\stirea ortodox\ Eleon, ridi- fac\-se nu voia cat\ de Sfânta Elena, fiind mea, ci a ta…! prima biseric\ ce evoc\ Pentru ce ~naltarea. Biserica catolic\ a dormi]i? Scula]i-v\ [i ruga]i-v\ Carmelitelor, Pater Noster [i ca s\ nu c\de]i ^n ispit\" (Luca mân\stirea franciscan\ 22, 39 - 46) Dominus Flavit (biserica ^n Imp\ratul Constantin a construit forma de lacrim\), unde domnul deasupra grotelor Na[terii, a a plâns necredin]a Ierusalimului Calvarului [i a Sfântului [i a profetit apropiata lui Mormânt, biserici. La biserica d\râmare. Am mers apoi ^n Pater Noster, se afl\ rug\ciunea Gr\dina Ghetsimani, locul de binecunoscut\ ^n 80 de limbi; rug\ciune cel mai iubit de Iisus textul rug\ciunii scris ^n limba Hristos. M\slini seculari st\teau Aramaic\, limba folosit\ de Iisus m\rturie acelor vremuri, cu este scris pe pardoseala criptei ~ n v \ ] \ t u r i l o r.

Textul ^n limba român\ se afl\ ^n dreapta altarului.

Celelalte texte se afl\ dispuse pe pere]ii asez\mântului.

Acolo ne-am rugat pentru Cimitirul evreiesc apropia]i. ~n continuare,

±

mergem la biserica unde se afl\ mormântul Maicii Domnului, biserica semi-^ngropat\, ridicat\ ^n secolul 11 de crucia]i. Aici se afl\ locul unde Maica Domnului se odihne[te. Ne-am rugat, am aprins lumân\ri [i am cump\rat icoane de la un preot român care se afl\ ^n sfântul laca[. ~n toate locurile vizitate erau mul]i pelerini, iar pentru a ajunge la sfântul mormânt am a[teptat la coad\, al\turi de ceilal]i credincio[i. Am v\zut oameni din toat\ lumea: indieni, japonezi, francezi, negri, scandinavi, etc, iar senza]ia a fost de capital\ a credin]ei lumii. De alt-

Biserica na]iunilor fel, cred, c\ nic\ieri nu exist\ atâtea biserici, de diferite religii, p\mântul sfânt fiind râvnit de to]i. {i de aceast\ dat\ puterea credin]ei ^i une[te aici, pe to]i.

Locul pe unde calci, este sfin]it [i cu sfial\ te gânde[ti c\ p\sim pe urmele Mântuitorului. Pe fiecare loc unde Iisus a poposit

Vedere din Ierusalim [i despre care vorbe[te Sf\nta Scriptur\, se afl\ o biseric\.

Privind de la ^n\l]ime Ierusalimul, ai o imagine care te infioar\. Turnurile bisericilor de toate felurile, chiar [i moschee, cople[esc a[ez\rile omene[ti subordonându-le ^n smerenie.

Se pare c\ acest popor ales este h\r\zit s\ fac\ progrese având binecuvântarea Mântuitorului la tot pasul…

Prezen]a sa este pretutindeni: De ce oare dup\ o noapte de nesomn [i la +42 grade Celsius, pe jos, cu soarele arz\tor ^n cap, nu sim]i oboseal\? De foame ne-am adus aminte ^n momentul ^n care ghidul ne-a dus la un restaurant ar\besc. Exist\ ceva sfânt ^n aerul pe care ^l respiri, ceva tonic ^n demersul cunoa[terii locurilor sfinte, o bucurie amestecat\ cu smere-

Gr\dina Ghetsimani nie. Astfel am sim]it când am pip\it piatra de pe mormântul Maicii Domnului, moment unic, tr\it ^n rug\ciune. ~n restaurantul ar\besc, construc]ie nou\ din piatr\, placat\ cu gresie [i faian]\ dup\ model european, ne ^ntâmpin\ o familie, patronii, care ne introduc ^ntâi ^ntr-un magazin mare, cu suveniruri, unde pre]urile sunt ame]itoare… E drept c\ sunt [i frumoase, unele de calitate (de exemplu bijuteriile din aur sunt lucrate altfel decât la turci, mult mai fine, mai ginga[e, inobilate cu pietre pre]ioase, dar [i preturile te las\…mut). Sau poate, a[a ni se pare. Dup\ vizitarea magazinului am coborât la subsol, ^n restaurant unde este r\coare ca la munte. Patru chelneri ne a[teptau cu o linie de preparate ^n care predomina salatele: varza, ardei cu ceap\, f\r\ ceapa, cu maionez\, cu sos de usturoi, cu ro[ii, cu ardei iute, etc. {i mânc\rurile gatite: multe sosuri cu pui, pe[te, vacu]\, paste, etc. O por]ie de mâncare cu salat\ [i un suc, costa 12 dolari (!). Româna[ii no[tri au privit, au analizat [i unii au ie[it, s\ mai priveasc\ prin magazin. Noi am r\mas… Am ales un fel de toc\ni]\ de pui bine f\cut\, un pic prea ardeiat\, dar aveam s\ m\ obi[nuiesc cu buc\t\ria lor.

Sucurile, apa, erau reci [i bune.

Pâinea servit\ peste tot era azima nedospit\, fraged\ dar nu prea europeneasc\. Dup\ ce am mai aruncat o privire prin magazin, am ie[it sub privirile lacome ale patronilor care erau foarte amabili, foarte servili, dar fiind primul magazin vizitat, to]i a[teptau s\ vad\ [i alte locuri, pentru a compara [i cump\ra.

Ne-au mul]umit ^n limba englez\, ne-am urcat ^n autocar [i am pornit spre cimitirul evreiesc, care are o vechime 3000 de ani, dateaz\ deci dinaintea Mântuitorului.

Cimitirul evreiesc se afl\ pe muntele m\slinilor, loc sfânt care atrage credincio[i din toat\ lumea, care vor s\ fie ^nmormânta]i aici, cât mai aproape de locurile sfinte. Acesta num\ra mii de sarcofage de piatra, a[ezate unul lâng\ altul, vechi [i noi. Intr\m ^ntr-un cartier de evrei tradi]ionali[ti. Ghidul ne sf\tuie[te s\ nu facem poze, pentru ca ne putem trezi cu o piatr\ ^n cap. Vedem evrei cu zulufi [i c\ciuli dintr-o blan\ fin\, de forma unor ro]i mari de ca[caval (le

tin ^n frigider, a[a e de sensibil\ blana). Am remarcat ]inuta impecabil\. Costum negru, f\r\ o scam\ sau un fir de praf, pantofi moi de piele, negri, foarte elegan]i [i cama[a alb\, scrobit\… Sunt [i potenta]i financiar, pentru ca se vede dup\ haine. Se spune c\ ei nu pun mâna niciodat\ pe o femeie goal\, nu doar ca nu o v\d a[a dar nici nu o ating.

Ora[ul Ierusalim e revendicat atât de statul evreu, care l-a cucerit ^n 1967, cât [i de palestinieni, ambele p\r]i sustinând ca e capitala lor istoric\. Zona e puternic militarizat\, pentru ca au loc manifest\ri de violen]a, frecvent. De exemplu, la intrarea la Zidul Plângerii, exist\ armat\ ca la aeroport.

Câtre sear\ ne-am ^ndreptat spre hotel (de trei stele) ^n zona palestiniana, care este administrat\ de Israel. Drumul pân\ acolo a fost mai mult decât interesant. Am trecut pe lâng\ zidul de beton, ^nalt de 14 metri cu posturi de observa]ie [i camere de luat vederi, care separ\ cele dou\ zone. La punctul de trecere, politia ca la frontier\… ne controleaz\ pa[apoartele. ~n echip\ de poli]i[ti vedem fete la 20-21 ani cu pistolul mitralier\ la brâu, frumu[ele, dar ne privesc profesioni[ti afl\m c\ aici, fetele fac armata, iar participarea la instruc]ie este cot la cot cu b\ie]ii. Oamenii vorbesc cu mândrie despre armata lor.

Ajungem la hotel, suntem repede caza]i. Facem un du[ [i coborâm la mas\. Bufet suedez, mâncare cât pentru o armat\.

Nici nu [tii ce s\ iei. Am ales ceva u[or, un suc, dup\ care neam retras ^n camer\. Am dat drumul la tv (un LG) [i am butonat numai posturi ar\be[ti. Neam plictisit repede, pentru c\ nu ^n]elegeam nimic. La un moment dat am dat peste un post cu retete culinare: dou\ femei, ^mbr\cate pân\ ^n ochi, faceau un fel de cl\tite…ce ciudat\ e lumea...! (vom reveni) Prof. E. Craiciu Text Prof. Alionte A - Fotografii

Biserica Pater Noster

±

± ±

±

Informa]ii utile

SEPTEMBRIE 2010

BIROUL URBANISM {I AMENAJAREA TERITORIULUI NE INFORMEAZ| Extras din Legea nr. 350/06.07.2001 privind Amenajarea teritoriului [i urbanismului

ARTICOLUL 1 Rolul Regulamentului general de urbanism (1)Regulamentul general de urbanism reprezintã sistemul unitar de norme tehnice [i juridice care stã la baza elaborãrii planurilor de amenajare a teritoriului, planurilor urbanistice, precum [i a regulamentelor locale de urbanism.

(2)Regulamentul general de urbanism stabile[te, în aplicarea legii, regulile de ocupare a terenurilor [i de amplasare a construc]iilor [i a amenjãrilor aferente acestora.

(3) Planurile de amenajare a teritoriului sau, dupã caz, planurile urbanistice [i regulamentele locale de urbanism cuprind norme obligatorii pentru autorizarea executãrii construc]iilor.

ARTICOLUL 2 Domeniul de aplicare (1)Regulamentul general de urbanism se aplicã în proiectarea [i realizarea tuturor construc]iilor [i iamenajãrilor, amplasate pe orice categorie de terenuri, atât în intravilan, cât [i în extravilan.

(2) Se excepteazã de la prevederile alin. (1) con-

struc]iile [i amenajãrile cu caracter militar [i special, care se autorizeazã [i se executã în condi]iile stabilite de lege.

ARTICOLUL 3 Terenuri agricole din extravilan (1)Autorizarea executãrii construc]iilor [i amenajãrilor pe terenurile agricole din extravilan este permisã pentru func]iunile [i în condi]iile stabilite de lege.

(2) Autoritã]ile administra]iei publice locale vor urmãri, la emiterea autoriza]iei de construire, gruparea suprafe]elor de teren afectate construc]iilor, spre a evita prejudicierea activitã]ilor agricole.

ARTICOLUL 4 Terenuri agricole din intravilan (1) Autorizarea executãrii construc]iilor pe terenurile agricole din intravilan este permisã pentru toate tipurile de construc]ii [i amenajãri specifice localitã]ilor, cu respectarea condi]iilor impuse de lege [i de prezentul regulament.

Societatea Distrigaz Sud Re]ele operator licen]iate de distribu]ie a gazelor naturale, are ca obiectiv principal, alimentarea consumatorilor din localitatea dumneavoastra în conditii de siguranta, respectiv asigurarea continuit\]ii în furnizarea gazelor naturale la parametri optimi de func]ionare precum [i securitatea tehnica a obiectivelor, în conformitate cu prevederile Legii gazelor 351/2004, cu modificarile [i complet\rile ulterioare.

Pe lâng\ exploatarea [i între]inerea sistemului de distribu]ie a gazelor natural din localitatea dumneavoastr\, una din obliga]iile serviciului public de distribu]ie a gazelor naturale o constituie avizarea lucr\rilor desf\surate în zona de protec]ie [i siguranta]a conductelor, bransamentelor, sta]iilor [i posturi de reglare m\surare, amplasate în domeniul public, potrivit reglementarilor tehnice ^n vigoare aplicabile. Aceste lucr\ri executate de diferite firme la retelele edilitare de utilit\]i (telefonie, ap\,

(2) De asemenea, autorizarea prevãzutã la alin. (1) se face cu respectarea normelor stabilite de consiliile locale pentru ocuparea ra]ionalã a terenurilor [i pentru realizarea urmãtoarelor obiective: a) completarea zonelor centrale, potrivit condi]iilor urbanistice specifice impuse de caracterul zonei, având prioritate institu]iile publice, precum [i serviciile de interes general; b)valorificarea terenurilor din zonele echipate cu re]ele tehnico-edilitare; c) amplasarea construc]iilor, amenajãrilor [i lucrãrilor tehnicoedilitare aferente acestora în ansambluri compacte.

(3) Prin autoriza]ia de construire, terenurile agricole din intravilan se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv, conform legii.

ARTICOLUL 5 Suprafe]e împãdurite (1)Autorizarea executãrii construc]iilor [i amenajãrilor pe terenuri cu destina]ie forestierã este interzisã. În mod excep]ional, cu avizul organelor administra]iei publice de specialitate, se pot autoriza numai construc]iile necesare între]inerii pãdurilor, exploatãrilor silvice [i culturilor forestiere.La amplasarea acestor construc]ii se va avea în vedere dezafectarea unei suprafe]e cât mai mici din cultura forestierã.

(2) Cabanele [i alte con-

struc]ii [i amenajãri destinate turismului vor fi amplasate numai la liziera pãdurilor, cu avizul conform al Ministerului Apelor [i Protec]iei Mediului, al Ministerului Agriculturii, Alimenta]iei [i Pãdurilor [i al Ministerului Turismului.

(3) Delimitarea pe jude]e a terenurilor cu destina]ie forestierã, stabilitã în condi]iile legii, de cãtre organele de specialitate ale administra]iei publice, se comunicã consiliilor jude]ene prin ordinul ministrului apelor [i protec]iei mediului [i al ministrului agriculturii, alimenta]iei [i pãdurilor.

ARTICOLUL 10 Expunerea la riscuri naturale (1) Autorizarea executãrii construc]iilor sau a amenajãrilor în zonele expuse la riscuri naturale, cu excep]ia acelora care au drept scop limitarea efectelor acestora, este interzisã.

(2) În sensul prezentului regulament, prin riscuri naturale se în]elege: alunecãri de teren, nisipuri mi[cãtoare, terenuri mlã[tinoase, scurgeri de toren]i, eroziuni, avalan[e de zãpadã, dislocãri de stânci, zone inundabile [i altele asemenea, delimitate pe fiecare jude] prin hotãrâre a consiliului jude]ean, cu avizul organelor de specialitate ale administra]iei publice.

Referent, Alexandru Alexandru

canalizare, etc) precum [i refacerea/reabilitarea c\ilor de comunica]ie rutiera [i pietonal\, pot afecta conductele [i bransamentele de gaze naturale, punând în pericol via]a persoanelor, bunurile materiale [i mediul. În scopul prevenirii unor situa]ii cu urm\ri tragice, societatea noastra î[i propune demararea unei campanii de informare a acestor firme, rezultatul urm\rit fiind constientizarea cauzelor care pot genera agresiuni asupra conductelor [i bran[amentelor de gaze naturale (modalit\]i de prevenire, asigurarea consultan]ei de specialitate la lucr\rile desf\[urate, etc) [i nu în ultimul rând, consecin]ele acestor agresiuni.

Punând la dispozi]ie lista firmelor care execut\ astfel de lucr\ri ^n domeniul public, Prim\ria ^[i face datoria de a furniza informa]iile solicitate [i de a contribui la campania de informare a popula]iei.

Distrigaz sud - re]ele GDF SUEZ v\ informeaz\

black

15

Paza bun\ trece primejdia rea!

Prevenirea furturilor din locuin]e Obiectele de valoare sau banii lichizi vor fi ^ntotdeauna ^n aten]ia infractorilor care concep cele mai ingenioase modalit\]i de a [i le ^nsu[i, indiferent dac\ acestea se afl\ ^ntr-o locuin]\, magazin, depozit.

Orice verig\ slab\ ^n depozitarea, manipularea, paza sau securitatea acestor valori poate fi fructificat\ de r\ufac\tori prin comiterea unei infrac]iuni. ~ntre calitatea sistemelor de asigurare a protec]iei [i ingeniozitatea infractorilor a fost dintotdeauna, o acerb\ competitivitate.

Contrar tuturor eviden]elor, din motive greu de ^n]eles, mul]i de]in\tori de valori ignor\ cele mai elementare m\suri de autoprotec]ie, devenind astfel victime sigure.

M\surile luate pentru a produce r\uf\c\torilor sentimentul c\ [ansele lor sunt minime, iar riscul este maxim, constituie o b\rier\ psihologic\ care se poate realiza prin: - O barier\ fizic\ - constituit\ din elemente de siguran]\, ^n special mecanice (u[i, ^ncuietori, grilaje, pere]i, etc.)

- O barier\ psihic\ - care descurajeaz\ infractorii sau detecteaz\ ^n faz\ incipient\ o tentativ\ de p\trundere prin efrac]ie (sisteme de securitate perimetral\, antiefrac]ie, control al accesului sau sisteme de supraveghere [i ^nregistrare video).

Achizi]ionarea unor sisteme de securitate care s\ corespund\ standardelor de securitate nu este un moft, ci din contr\ este o necesitate.

RECOMAND|RI PENTRU PROTEJAREA LOCUIN}EI Dac\ locui]i la bloc: -Monta]i un interfon la intrarea ^n scar\; - Instala]i [i utiliza]i un sistem de control al accesului la intrarea ^n imobil -Asigura]i ^nchiderea corespunz\toare a u[ilor de la subsol, terase sau intr\rile suplimentare, cât [i a ferestrelor - La intr\rile ^n holurile blocurilor [i pe paliere este nevoie de o bun\ iluminare - Instala]i un sistem de iluminare automat cu detec]ie a mi[c\rii - Monta]i un sistem de alarm\ ^n locuin]a dumneavoastr\ - Conecta]i sistemul de alarmare la un dispecerat de monitorizare - Monta]i o ^ncuietoare de ^nalt\ siguran]\ la u[a de acces ^n locuin]\ ~ncuietoarea trebuie montat\ corect, ^n a[a fel ^ncât accesul din exterior la [uruburile de prindere s\ fie imposibil, iar cilindrul s\ fie complet

acoperit de silduri pentru a evita ruperea lui.

Dac\ locui]i la cas\ puteti monta un sistem de: - Supraveghere video ^n exterior care s\ ^nregistreze orice activitate desf\[urat\ ^n curtea locuin]ei - Protec]ie perimetral\ care avertizeaz\ asupra p\trunderii persoanelor str\ine ^n curtea dumneavoastr\ - Iluminare cu senzori de mi[care Mai mult decât util pentru linistea familiei dumneavoastr\ pot fi: - Interzicerea accesului ^n locuin]\ [i refuzul de a da informa]ii despre dumneavoastr\, bunurile pe care le de]ine]i ori despre vecini, persoanelor str\ine care pretind c\ reprezint\ diverse institu]ii, dar care nu se pot legitima - Apelarea la o persoan\ de ^ncredere care s\ v\ ridice eventualele facturi sau ^n[tiin]\ri l\sate ^n u[\ sau ^n cutia po[tal\, pe perioada cât lipsi]i de la domiciliu.

- Utilizarea sistemului de securitate antiefrac]ie care trebuie s\ devin\ un obicei firesc, precum ^nchiderea u[ii - Prezen]a unui câine - Evitarea depozit\rii ^n curtea sau la u[a locuin]ei, la vedere, ambalajelor unor obiecte de valoare - ~n nici o situa]ie nu da]i curs la propunerea vreunei persoane de a-i da bani, sub motiva]ia c\ a fost trimis\ de c\tre fiu, fiic\, sor\, frate sau alt\ rud\, care are o datorie de plat\ [i nici nu accepta]i s\ vorbi]i când aceea persoan\ v\ spune c\ la celalalt cap\t al firului se afl\ ruda dumneavoastr\, deoarece ve]i fi ^n[ela]i [i p\gubi]i ^n acela[i timp.

Deasemenea dac\ a]i fost victima unei infrac]iuni sau de]ineti date ^n leg\tura cu o eventual\ infrac]iune, solicita]i [i acorda]i sprijin Poli]iei locale pentru prevenirea furturilor de animale [i alte bunuri din gospod\ria dumneavoastr\, la telefon 0245658575.

Indiferen]a nu face decât s\ ^ngreuneze prinderea autorilor care, ^ntre timp, pot comite [i alte infrac]iuni.

Ag.[ef R\dulescu Sergiu

cyanmagentayellowblack

16

De interes cet\]enesc!

~nceput\ cu un an [i jum\tate în urm\, ac]iunea "Adopta un km!" se afla la a V-a edi]ie. Pornit\ din ini]iativa primarului ora[ului R\cari, ac]iunea de cur\]enie, "Adopta un km!" s-a bucurat înc\ de la început de o participare masiv\ (900 de voluntari) sus]inut\ de un num\r de utilaje suficient de mare pentru transportul celor câtorva mii de saci de gunoi.

Iat\ c\ ideea noastr\ a fost preluat\ la nivel na]ional, prin ac]iunea "Let's do it, Romania!", cel mai mare proiect de implicare social\ organizat pân\ în prezent în România, care î]i propune cur\]area mormanelor de gunoi formate din indiferen]a oamenilor, în arealele naturale ale ]\rii. La 25 septembrie 2010, din ora[ul R\cari, au participat 1100 de persoane (elevi, tineri [i adul]i) care au cur\]at gunoaiele din cele 19 loca]ii depistate anterior [i fotografiate.

"Recolta" str\daniei participan]ilor a însumat 3800 de saci cu gunoi menajer, strâns selectiv (peturi, produse textile, hârtie, plastic, etc) iar cu utilajele au fost dislocate mormanele de moloz [i alte materiale de construc]ii transportate [i folosite la nivel\ri de teren.

Pentru transportul celor 3800 de saci din zonele dezafectate, la punctele de depozitare, am folosit 16 utilaje (vola, ifron, tractoare [i remorci, un autoexcavator [i un tir) o parte din dotarea prim\riei, celelalte din sponsoriz\ri (agen]i economici din zona). Amintim

SEPTEMBRIE 2010

firma Agromar, pe domnii Achim Ion, Voicu Dan, Mircea Valentin, {erban Victor, Cristea Daniel, Ene Mihai, Ilie {tefan, Nelepcu Daniel, Buia Valentin.

Ac]iunea a fost preg\tit\ cu mult timp înainte prin completarea documentelor privind participarea minorilor, întocmirea listelor cu ceilal]i voluntari, aprovizionarea cu materiale: m\nu[i [i saci menajeri.

La orele 9:00, în data de 25 septembrie ac, ac]iunea a demarat prin deplasarea în teren a celor 38 de responsabili [i a echipelor lor (peste 30 de persoane fiecare) Au fost acoperite cele 19 loca]ii cu efective suficiente pentru c\ ac]iunea sa se bucure de coerent\ [i eficient\. C\tre orele 14:00 se c\rau spre bazele de depozitare ultimile cantit\]i de saci de gunoi.

Apreciem promptitudinea firmei Supercom care a început - dup\ orele 16:00 - preluarea sacilor de la bazele de depozitare.

Un cuvânt de mul]umire al primarului localit\]ii R\cari, dl Marius Carave]eanu, pentru participarea într-adev\r numeroas\ a voluntarilor, pentru calitatea activit\]ii desf\[urate în teren [i în mod deosebit mul]umiri [colilor care au r\spuns cu promptitudine la aceast\ ac]iune de voluntariat dar [i de educa]ie.

Cele dou\ obiective ale ac]iunii sunt: cur\]area mormanelor [i transportul acestora, dar [i prevenirea rea-

Echipa de la Ghimpa]i cyanmagentayellowblack

pari]iei gunoaielor în arealele naturale.

Organizatorii s-au gândit, ca în perioada imediat urm\toare, s\ planteze panouri în zonele cur\]ate cu textul: "Aceast\ zon\ a fost cur\]at\ de noi, în 25 septembrie 2010 [i a[a dorim s\ r\mân\!" Implic\te!” V\ mul]umim.

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

SEPTEMBRIE 2010

Realitatea ^n imagini

17

~ncuraj\m apari]ia unor aspecte frumoase, ca acesta, apar]inând gospod\riei domnului Sandu Nicolae, strada Caraiman, num\rul 96, S\bie[ti. {i ceilal]i cet\]eni pot s\ ia exemplu.

Au trecut trei anotimpuri peste “colina” din imagine, r\mânând ca proprietarul, domnul Albu Tudor, strada Bucegi, nr. 194, S\bie[ti, s\ numere zilele pân\ la apari]ia unei eventuale recolte, nu [tim cât de fructuoas\...

Gr\mezi de pietri[, [an] acoperit, ne ^ntreb\m: la ce oare mai e bun\ ]eava de scurgere a apelor pluviale? P\cat de investi]ie. ({andru Gheorghi]a, Strada Bradului, num\rul 163, S\bie[ti) Vom reveni!

La domnulB\lan Alexandru, strada Gârlei, num\rul 89, B\l\ne[ti, intrarea ^n gospod\rie este un exemplu de bun\ orânduial\ [i frumuse]e. Bravo!

Iat\ o dovad\ de neglijen]\ privind domeniul public, doamna Ioni]\ Elena, Strada Gorunului, num\rul 171, S\bie[ti, uitând s\ introduc\ ^n curte cantitatea de nisip r\mas\ dup\ lucr\rile de construc]ii. Vom reveni!

Foarte frumos gardul, dar, ce ne facem cu pietri[ul aruncat de izbeli[te ^ncolo [i ^ncoace? (Radu Ion, Strada Bradului, num\rul 164, S\bie[ti)

Foarte frumoas\ intrarea ^n gospod\ria doamnei B\lan Alexandra, Strada Mihai Viteazul, num\rul 73, B\l\ne[ti.

Salut\m ini]iativa acesteia de a planta puie]i [i de a amenaja ronduri de flori. Bravo!

“Moda” de a avea ^n fa]a gospod\riei o gramad\ - mai mic\ sau mai mare de materiale de construc]ii, este^mp\mântenit\ ^n localitatea S\bie[ti. Domnul Tudor Ion, strada Gorunului, num\rul 130, nu s-a l\sat mai prejos [i [i-a “proptit” ^n gard o cantitate considerabil\ de nisip. Amenda e mare!

Acelea[i aspecte, care ^ncalc\ legea, le ^ntâlnim [i la doamna Stoica Georgeta, strada Bradului, num\rul 150, S\bie[ti, care, pentru siguran]a p\str\rii intacte [i pentru “vecie” a cantit\]ii de pietri[ agonisite, a “amenajat” un g\rdule] inestetic.

Aceea[i ^ntrebare: Ce rost are teava de scurgere a apelor pluviale?

Salut\m interesul manifestat de doamna Dinc\ Anastasia, strada Gorunului, num\rul 165, S\bie[ti, care a amenajat intrarea ^n gospod\rie. Mai r\mâne ca [an]ul s\ fie adâncit cum se cuvine.

“~ntrecerea” de c\rat materiale de construc]ii pe domeniul public, continu\...^n dispre]ul legii. (intrarea ^n gospod\ria domnului Munteanu Florin, strada Bradului, num\rul 156B, S\bie[ti).

Ne cerem scuze c\ am ^ntârziat cu aceast\ imagine. Ne-a]i m\rturisit: “Acuma, maic\, la un an de zile, a]i venit?!” (doamna Sandu Maria, strada Bradului, num\rul 156, S\bie[ti) Vom veni mai des!

18

Realitatea ^n imagini

SEPTEMBRIE 2010

Chiar dac\ domnul Chiri]\ Gheorghe, strada Bucegi, num\rul 72, S\bie[ti [i-a pus casa cu spatele la gr\mada de nisip, ^l invit\m s\ elibereze domeniul public pentru a nu ^nc\lca legea. Vom reveni!

Situat\ pe strada Gârlei, num\rul 86, B\l\ne[ti, gospod\ria domnului Voicu Nicolae este str\juit\ la intrare de acareturi [i gr\mezi de b\legar, garnisite cu crengi [i buruieni de tot felul. A[tept\m eliberarea domeniului public. Vom reveni!

Invit\m pe doamna Matei Ana, strada Caraiman, num\rul 100, S\bie[ti s\ introduc\ pietri[ul ^n curte pân\ la c\derea iernii, nu de alta dar, dup\ aceea va fi mai greu de f\cut aceast\ lucrare. Vom reveni!

La domnul Dragomir Ion, strada Constantin Brâncoveanu, num\rul 92, St\ne[ti cu un pic de efort cantitatea de pietri[ r\mas\ ^n strad\ poate fi introdus\ ^n curte. Nu de alta dar, e p\cat de [an]ul [i de pode]ul amenajate.

Desi constructia a fost terminata, surplusul de pietris a ramas in asteptarea gospodarului care sa-i gaseasca un loc mai bun, adica in curte. Vom reveni! (Ionita Andrei nr 82, Sabiesti)

Strada cu nume de munte, CARAIMAN, se pare c\ are voca]ia mun]ilor ^n miniatur\ din pietri[, nisip.

Iat\ c\ ^ntâlnim [i hâjuri de arbori crescu]i la ^ntâmplare.

Vom reveni! (Mihai Mariana, strada Caraiman, num\rul 99)

Acelea[i aspecte nedorite, te ^ntâmpin\ la tot pasul ^n aceast\ localitate. La domnul Gherlan Gheorghe, strada Constantin Brâncoveanu, num\rul 56, pietri[ul str\juie[te intrarea ^n gospod\rie.

Iat\ un aspect de nerespectare a legii: lipsa [an]ului, gardul inestetic, gr\mada de nisip uitat\ pe domeniul public, la domnul Coman Constantin, strada Constantin Brâncoveanu, num\rul 160, St\ne[ti. Aten]ie, amenzile sunt mari!

La domnul Ivan Gheorghe, Strada Gorunului, num\rul 131, S\bie[ti, am observat c\ de mult\ vreme, zace uitat\ o gr\mad\ de pietri[, de[i lucr\rile de construc]ii s-au terminat.

Pe când introducerea ei ^n propria gospod\rie?! Vom reveni!

Invit\m pe domnul Ghi]oiu {tefan, strada Constantin Brâncoveanu, num\rul 6, St\ne[ti, s\ elibereze domeniul public, ^n buna tradi]ie a unui om gospodar, dup\ cu arat\ amenaj\rile din curte.

De[i e localizat\ lâng\ intrarea ^n curte, la doamna Ni]\ Maria, strada Mihai Viteazul, num\rul 67, B\l\ne[ti, gr\mada de pietri[ ocup\ domeniul public, ceea ce contravine legii. V\ rug\m s\ ac]iona]i!

Intrarea ^n gospod\ria doamnelor Marin Anica [i Manea Ioana, strada Mihai Viteazul, num\rul 38, B\l\ne[ti, este ^ngreunat\ de o p\durice de arboret pitic sau mai mare, singura grij\ a proprietarelor fiind alungarea musafirilor nepofti]i. Legea spune altceva [i o vom aplica!

Via]a medical\

SEPTEMBRIE 2010

Inteligen]a, mai mult decât un coeficient!

Inteligen]a este una dintre caracteristicile foarte pre]uite, dar ^n acela[i timp foarte dificil de m\surat [i de evaluat. Desigur ca s-au dezvoltat tehnici diverse de m\surare a coeficientului de inteligen]\, dar ele nu reu[esc s\ surprind\ integral aceast poten]ial [i gradul ^n care a fost dezvoltat. De cele mai multe ori se vorbe[te [i se m\soar\ inteligen]a logica-matematica, ignorându-se alte cel pu]in 7 tipuri de inteligen]\.

Conform studiilor f\cute de psihologul Haward Gardner de la Universitatea Harvard exist\ opt tipuri de inteligen]\: verbal\, logic\-matematic\, muzical\, corporal\-kinestezic\, spa]ial\, interpersonal\ (cu oamenii), intrapersonal\ (cu sinele) [i natural\ (legat\ de natura).

De cele mai multe ori ^ns\ p\rin]ii vor s\ afle coeficientul de inteligen]\ al copiilor pentru a [ti ce astept\ri s\ aib\ de la ei.

Psihologul Haward Gardner a realizat studii extinse pe subiec]i foarte diferi]i: oameni talenta]i, genii, oameni care au suferit afect\ri ale creierului, a[anumi]ii idio]i-savan]i, adul]i normali, exper]i din diverse profesii [i oameni din culturi diferite. ~ncercând s\ afle cum anume sunt inteligen]i oamenii a ajuns s\ descrie 8 tipuri de inteligen]\.

Inteligen]a verbal\ sau inteligen]a cu cuvintele, presupune abilitatea de a vorbi, de a scrie. O persoan\ cu un astfel de tip de inteligen]\ poate ^nva]a cu usurin]\ mai multe limbi str\ine. Poate fi o persoan\ cu talent orator sau scriitoricesc. Inteligen]a verbal\ este capacitatea de a folo[i limbajul pentru a atinge anumite scopuri. Cei care au o astfel de inteligen]\ pot fi buni scriitori, ziari[ti, diploma]i, negociatori,

vânz\tori, translatori, avoca]i etc.

Inteligen]a logic\-matematic\ implic\ abilitatea de a analiz\.

Cei ce au o inteligen]a logic\matematic\ pot fi performeri ^n domeniile ce ]in de calcule, de reguli, de principii [tiintifice.

Abilitatea de a gândi logicmatematic poate fi cu succes folosit\ ^n brokeraj, domeniul bancar, management, [tiinte exacte, comer].

I.T. etc. Inteligen]a muzical\ reprezint\ talentul de a performa, de a crea, de a aprecia muzica. Acest tip de inteligen]\ este ^ntânit la interpre]i vocali sau instrumentali, dansatori, actori, compozitori etc.

Inteligen]a corporala-kinestezica se refer\ la poten]ialul de a utiliza ^ntregul corp sau p\r]i ale corpului pentru a rezolva probleme, pentru a face sport, pentru a realiza crea]ii vestimentare.

Sunt oamenii care au o abilitate aparte ^n a-[i folosi mâinile sau picioarele sau corpul ca ^ntreg pentru a exprima, a crea, a performa. Astfel de oameni pot fi sportivi, buc\tari, designeri, chirurgi, actori, maseori, kinetoterapeu]i sau pot avea profesii tehnice. Inteligen]a spa]ial\ este poten]ialul de a

CIRCUMSTAN}ELE FERICIRII - A ST|RII DE BINE (continuare 3) Se spune ca suntem prizonierii propriei min]i [i pentru a o elibera mintea noastr\ trebuie s\ recurg\ la ceva.

Este absolut adev\rat. Când gândim mult [i intens la o idee se formeaz\ noi conexiuni, re]ele neuronale noi, cu o chimie nou\ care se înregistreaz\ pozitiv la nivelul hipocampusului.

Un neuron nou care apare, dac\ în clipa aceea nu vi cu o informa]ie nou\, cu un antrenament intelectual, în clipa aceea neuronii mor, au nevoie de informa]ii, nu pot sta singuri f\r\ func]ionalitatea lor. De aceea este important ca noi s\ ne ax\m pe o gândire pozitiv\, pe sentimente pozitive, pentru ca nu este suficient s\ gânde[ti, ci s\ le tr\ie[ti în acela[i timp. Exist\ o corela]ie între zona noastr\ frontal\, care înseamn\ zona noastr\ de gândire [i zona amigdalei, zona creierului afectiv, aflat undeva în centrul creierului. În via]\ lipsa sentimentelor provoac\ un gol imens, ar fi o continuare trist\ a vie]ii. Unicul organ care func]ioneaz\ într-o sensibilitate excep]ional\ este creierul, nu stomacul, nu ficatul. Creierul e atât de sensibil încât el reac]ioneaz\ la tr\irile sentimentelor noastre, la lungimea tr\irii unui sentiment (una este s\ te superi câteva minute [i alta s\ fi

suparat zile întregi), asta înseamn\ deja formarea de noi retele ra]ionale.

Neuronul este extrem de vulnerabil la sentimentele [i la modul nostru de gândire. Mi de neuroni mor în timpul unor conflicte chiar mici. Neuronul î[i fabric\ singur factorul de cre[tere, starea de anxietate, de frica, stresul, blocheaz\ eliberarea factorului de cre[tere [i neuronii în absen]a lor î[i pierd vitalitatea [i nu se mai ob]in noi neuroni [i iat\-ne ajungem din nou la boala pân\ la Alzheimer. A[adar, izvorul fericirii este concordan]a sufletului cu sine însu[i [i cu mediul moralsocial. Deci, se impune un echilibru psihic [i sufletesc [i o adaptare la mediul socio-moral, o prelucrare a materialului, a conceptelor morale izvorâte din societate. Nu se poate vorbi de fericire, decât atunci când exist\ armonie între facult\]ile psihice [i echilibrul sufletesc. Inteligen]a, prin cunoa[tere, ne face s\ ne ridic\m deasupra durerii, sa-I cautam cauzele, s\ o în]elegem [i întelegerea durerii înseamn\ mic[orarea, dac\ nu dispari]ia ei. (dup\, Chimia fericiri” - de Prof. Dr. Dumitru Constantin-Dulcan) Pr. {tefan Vlada - Ghergani

recunoa[te [i opera cu modele din spa]ii largi sau din zone bine delimitate.

Este acea capacitate de analiza [i sinteza. Aceasta capacitate este ^n mod obi[nuit specific\ b\rb\]ilor. Inteligen]a spa]ial\ ajut\ la realizarea oric\rui tip de proiect sau de strategie.

Inteligen]a interpersonal\ sau inteligen]a cu oamenii, arat\ capacitatea persoanei de a ^n]elege inten]ii, motiva]ii, dorin]e ale oamenilor [i modul eficient ^n care reu[este s\ lucreze cu oamenii. ~ntr-o anumit\ m\sur\ inteligen]a cu oamenii este caracterizat\ printr-o capacitate empatic\.

Empa]ia fiind abilitatea unei persoane de a sim]i [i ^n]elege tr\irile [i gândurile unice, subiective ale altei persoane.

Inteligen]a intrapersonal\ implic\ abilitatea de a se ^n]elege pe sine, de a avea un model propriu incluzând dorin]ele, fricile, capacit\]ile [i de a-l folosi pentru a face bine altora. Un exemplu de folosire al acestui tip de inteligen]\ este medita]ia.

Inteligen]a natural\ se refer\ la recunoa[terea [i clasificarea florei, faunei, aplicarea legilor lumii viet\]ilor, talentul de a avea grij\ [i de a interac]iona cu variate viet\]i. Acest tip de inteligen]\ ajut\ oamenii s\ se ocupe de cultivarea p\mântului, de ^ngrijirea [i studierea plantelor, animalelor, de studierea fenomenelor naturale, a reliefului, sau care vor s\ se ocupe de cercet\ri ^n domeniu. Oamenii inzestra]i cu aceasta inteligen]\ pot fi buni biologi, dresori, meteorologi etc.

Pentru p\rin]i a[ recomand\ ca fiind mult mai util\ stimularea dezvolt\rii inteligen]ei decât masurarea ei. Copiii pot fi extrem de inteligen]i cu lucrurile care le plac. E important s\ le fie deschis orizontul. Psihologic orice om are capacitatea de a fi mai bun decât este azi. {i e mai bun atunci când se simte ^ncurajat, stimulat.

Inteligen]a e un poten]ial imens ^n fiecare, doar ca adesea adul]ii din preajm\ o judec\ dup\ criteriile lor subiective. De exemplu, un copil care nu reuse[te s\ aib\ performan]ele dorite de p\rinte la matematic\, dar are o pasiune pentru imagini, este la fel de inteligent ca un olimpic la matematic\, doar ca e inteligent cu altceva. {coala trebuie s\ fie doar una dintre activit\]i, nu activitatea de baz\, unic\, solicitant\, performant\. Pentru copilul inteligent este foarte important s\ aib\ diversitate.

Dr. Carp Marioara

19

Gogo[arii combat caren]ele de calciu Surs\ important\ de substan]e nutritive esen]iale, gogo[arii se remarc\ mai ales prin con]inutul de vitamina C (250 mg la 100 g) [i prin cel de vitamina A (0,23 mg/100 g), de vitamine din complexul B [i de minerale precum potasiul (165 mg ), fosforul (20 mg) [i calciul (9 mg).

Gogo[arii mai con]in bioflavonoizi, eficien]i datorit\ propriet\]ilor puternic antioxidante.

Caren]ele în asimilarea calciului pot fi corectate prin consumarea sucului de gogo[ari în amestec cu suc de ardei gra[i (câte 150 mg pe zi). {i petele de pe piele pot fi estompate prin consumul sucului de gogo[ari, timp de patru-cinci s\pt\mâni (câte 100 mg pe zi). „Consuma]i în cure de lung\ durat\, gogo[arii ro[ii [i verzi previn cancerul de col uterin, de prostat\, de pancreas [i reumatismul.

Mai mult, o diet\ bogat\ în gogo[ari previne formarea cheagurilor de sânge", precizeaz\ Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu competen]e în fitoterapie [i nutri]ie.

Munca peste program afecteaza inima Persoanele care lucreaz\ mai mult de 10 ore pe zi au cu 60% mai multe [anse s\ dezvolte probleme de inim\ sau s\ aib\ un atac de cord ^n compara]ie cu persoanele care lucreaz\ doar 7 ore pe zi.

Dr. Marianna Virtanen [i colegii s\i de la Universitatea din Londra au urm\rit peste 6.000 de cet\]eni britanici foarte ocupa]i, f\r\ boli de inima ^n istoria lor, timp de 11 ani.

Pe parcursul studiului, 369 de persoane au suferit atacuri de cord – unele dintre ele fatale – sau au fost diagnosticate cu boli de inim\ dup\ ce au cerut ^ngrijiri medicale pentru dureri ^n piept. Concluziile studiului sus]in importan]a men]inerii unui echilibru ^ntre munc\ [i timp liber. Exist\ riscul unei expuneri ridicate la stres, mai pu]in timp de relaxare [i de auto-^ngrijire.

Nucile scad nivelul colesterolului „r\u” din sânge Nutri]ioni[tii recomand\ cel mult trei-patru nuci pe zi, deoarece o cantitate mai mare poate provoca probleme ale aparatului digestiv, precum dureri de stomac Consumul zilnic de nuci aduce mari beneficii persoanelor care sufer\ de sindromul metabolic, afec]iune definit\ prin obezitate, un nivel ridicat al colesterolului în organism, hipertensiune arterial\ [i diabet, sunt de p\rere speciali[tii în nutri]ie, cita]i de edi]ia englez\ a site-ului rusesc Pravda.

Acestea au un con]inut ridicat de minerale - fier, potasiu, fosfor, magneziu [i iod, vitamine - A, E, B, P si C, aminoacizi, gr\simi nesaturate [i proteine.

cyanmagentayellowblack

20

Eveniment

SEPTEMBRIE 2010

"Let's do it" este deja un brand interna]ional. ~nseamn\ determinare, pasiune, convingerea c\ schimbarea se poate face oriunde. Exista 6 ]\ri ^n care proiectul a fost sau va fi organizat. Estonia, Lituania, Letonia, Portugalia, Slovenia si Rom창nia, care este cea mai mare ]ara din Europa, care s-a ^nscris ^n proiect.

Mesajul proiectului poate fi acesta: "Atunci c창nd oamenii sunt uni]i [i fiecare contribuie cu ceva mic, se pot produce schimb\ri mari." Dovada rezultatele campaniei ^n ora[ul R\cari. ~n localit\]ile R\cari [i Ghergani, num\rul celor

care au participat a fost impresionant iar rezultatele pe m\sura. Zonele cur\]ate de gunoaie au fost urm\toarele: drumul spre Lungule]u, zona Islaz Ghergani, zona Mega (fost berbecu]i). Num\rul sacilor menajeri ^n care au fost adunate gunoaiele este mare, iar imaginile al\turate stau m\rturie. La R\cari, liceul [i [coala generala au venit cu efective puternice, cur\t창nd zonele: Canal Banc\, Canal DC 43 A [i Electrica - zona din jur.

Mul]umim ^nc\ o dat\ voluntarilor pentru efortul depus.

Ehipele de voluntari de la Ghergani al\turi de domnul primar.

R|CARI

Echipele se pregatesc s\ intre ^n teren, dup\ ce au primit materialele necesare.

{coala cu clasele I-VIII R\cari

Iat\ c창teva loca]ii unde elevii din R\cari au depozitat sacii

21

Eveniment

SEPTEMBRIE 2010

~n acest colaj de imagini v\ vom prezenta informa]ii despre amploarea ac]iunii de cur\]enie desf\[urata ^n localit\]ile Mavrodin, St\ne[ti, B\l\ne[ti, S\bie[ti [i Colacu. ~nc\ de la ora 09:00, copiii de la [coala Mavrodin ^mpreun\ cu p\rin]ii [i cadrele didactice (^n total 40 de persoane) cu mediatorii [colari [i elevi de etnie rrom\, personalul administrativ [i muncitor din C.A.M.S Ghergani, am demarat

ac]iunea de strângere a gunoaielor ^n zona Ampiu [i Cega. Numai cuvinte de laud\ pentru efortul depus. La St\ne[ti, de[i num\rul participan]ilor a fost mai mic, totu[i num\rul sacilor a fost mare umplând o remorc\ a fermei Agromar. La B\l\ne[ti, pe valea Colentinei, voluntarii ^mpreun\ cu Mihai Iulian au cur\]at zona, pe o distan]\ considerabil\, remorca domnului Nelepcu Ion dovedindu-se ne^nc\p\toare. O echip\ puternic\

este cea de la [coala Colacu, unde, peste 60 de elevi, 12 cadre didactice, 8 p\rin]i [i domnii Ilie {tefan, Nelepcu Dan, cu remorcile, au c\rat un num\r apreciabil de saci cu gunoaie.

La S\bie[ti, a fost cur\]at canalul iar domnul Buia Valentin a c\rat cu remorca sacii numero[i la punctul de depozitare. C\tre orele prânzului voluntarii au ^nceput ^ncarcarea sacilor ^n remorc\ pentru a fi du[i la punctul de colectare.

“Recolta” de gunoi la Mavrodin

Echipa de la Mavrodin

Mavrodin

Echipa de la St\ne[ti

Echipa de la B\l\ne[ti

Cu gesturi mici, ob]inem rezultate MARI!

Echipele de la Colacu

22

Diverse

SEPTEMBRIE 2010

S| NE CUNOASTEM JUDE}UL, ORA{UL {I OAMENII

Traian Grigorescu Tehnician Silvic, Consilier local Conform promisiunii anterioare ne vom ocupa ^n continuare de prezentarea celor mai importante localit\]i a[ezate ^n zona râului ce d\ numele jude]ului nostru. A[a dup\ cum am ar\tat la sfâr[itul descrierii anterioare, unde ne-am ocupat de cunoa[terea comunei Dâmbovicioara, la vale pe râul Dâmbovi]a, se afl\ vestita comun\ Ruc\r.

Aceasta ocup\ locul ^ntâi ^ntre comunele din bazinul Dâmbovi]ei.

Ca s\ ^n]elegem mai bine cât este de ^ntins, amintesc c\ acesta reprezint\ 10,25 % din suprafa]a total\ a bazinului Dâmbovi]ei, ^n cadrul c\ruia se afl\ ^ns\ 50 de comune [i trei ora[e. Suprafa]a mare, incluzând integral zona de la izvoare pân\ la Cheia Mic\, precum [i bazinul Râu[orului, fac ca Ruc\rul s\ ^[i extind\ domeniul ^n to]i mun]ii limitrofi acestei v\i, fie total, ca ^n cazul F\g\ra[ului, fie par]ial, ca ^n cazul celorlal]i; totodat\ el ocup\ [i o bun\ parte a culoarului Ruc\r Bran. Acest cadru natural ^ntins complex [i variat, explic\ toponimia extrem de bogat\ din care d\m câteva exemple. Tr\s\turile reliefului sunt fidel reflectate de denumiri ca Plea[a Posadei, C\pitanului, ~n Col]i, Roghina, Posada, Cheia, Podi[or, Lunca, Col]ii lui Andrei, Cremenii, Plaiu Mare, Mald\r, Muntele Gruiu, Piscu, Valea Larg\; foarte bogate sunt denumirile ce provin din aspectele biogeografice Valea Lupului, Râsului, Ursului, Porcului, Broasca, Grui, Valea Frasinului, Lapuse]ului, Muntele P\ltine], Piscul Paltinului, Bradet,

etc. R\spândite sunt de asemenea antroponimele: Valea lui Ecle, a lui Andreia[, Bastei, Iugei, a lui Ivan, T\ma[ului, etc.

Ruc\rul este situat ^ntre 650 780 m altitudine [i s-a dezvoltat pe un spa]iu restrâns ^n partea sudic\ a acestui vast teritoriu, pe terasele Dâmbovi]ei [i Râu[orului, precum [i pe o serie de conuri de dejec]ie.

Ruc\rul este o a[ezare de tip adunat, cu o mare densitate a gospod\riilor. Este ^nconjurat de ^n\l]imi ca: Plea[a (1072 m) ^n nord, Vârfu' Crucii (1022 m) ^n est, Masivul Prislop - Vârtoape (1434 m) ^n sud est, Plea[a C\pitanului (1362 m ) ^n sud vest. Se bucur\ de un climat de ad\post nefiind ^ns\ scutit de efectul inversiunilor de temperatur\ impuse de aerul rece ce se canalizeaz\ ^n timp de iarn\ ^n lungul Râu[orului - dinspre P\pu[a. ~n dep\rtare, chiar din centrul a[ez\rii z\rim c\ciula P\pu[ii, c\runt\ ^n cea mai mare parte a anului, precum [i alte vârfuri ^ntre care se distinge cel ]uguiat al }efeleicii. Men]ion\m c\ re]eaua hidrografic\ ce str\bate localitatea este canalizat\, ferind astfel Ruc\rul de inunda]ii [i rev\rs\ri, totodat\ conferindu-i o not\ aparte de civiliza]ie. ~n acest loc, str\b\tut de un important drum ^nc\ din antichitate, a ap\rut [i s-a dezvoltat a[ezarea cea mai de seam\ din sectorul montan [i deluros al Dâmbovi]ei. ~ntr-un document scris ^n limba latin\ (o diplom\ din 19 noiembrie 1377) Ruc\rul purta numele de Ruffa Arbor. Momentele istorice cele mai semnificative din ^ndelungata sa existen]\ sunt expuse pe larg ^n lucrarea prof Gheorghe P\rnu]\, pe care am folosit-o [i eu ^n prezentarea ce urmeaz\.

Vechimea ei mare este confirmat\ de urmele castrului din locul numit Sc\ri[oara, unul din punctele ^nt\rite ale acelui Limes Transalutanus - de fapt, un punct de

control [i supraveghere roman.

Castrul a fost descoperit ^n 1915 de c\tre Ruc\reanul paleograf Dimitrie B\jeanu, cel ce g\se[te aici o serie de c\r\mizi care poart\ inscrip]ia cohortei a II-a, Flavia Besorum (aflate ^n prezent la muzeul de istorie din Câmpulung). Fortifica]ia a fost p\r\site de români ^n vremea lui Hadrian, din cauza r\scoalei antiromane din anii 117-118. Dup\ cum vorbe[te Letopise]ul }\rii Române[ti, pe la 1290, pe apa Dâmbovi]ei trebuie s\ fi trecut legendarul Negru Vod\, venind din F\g\ra[ spre Câmpulung. De asemeni, unii istorici au sus]inut c\ lupta de la 1330 dintre Carol Robert, rege al Ungariei [i Basarab ~ntemeietorul, ^n urma c\reia, primul fiind ^nfrânt, ]ara ^[i cap\t\ independen]a, s-ar fi dat la Posada Ruc\rului. Tot aici, ^n retragere, Sigismund fusese lovit de Vlad Vod\ ^n strâmtoarea de la Posada, iar doi ani mai târziu, ^n 1397, prin sat trece voievodul ardelean Stibor, venit s\-l ajute pe Mircea ^mpotriva lui Vlad, care, b\tut [i fug\rit s-a ^nchis ^n cetatea de la Oratea. {irul evenimentelor continu\; ^n 1438 pe aici trec o[tile conduse de Murad, ^n 1427 venind de la Bran, craiul Sigismund intr\ cu o[tile ^n ]ar\ tot prin Ruc\r iar ^n 1445 acela[i lucru ^l face [i Matei Corvin. Tot pe aici trece spre Transilvania ^n 1459 1460, Vlad }epe[, cel care ^[i alesese pentru o vreme re[edin]a la Ruc\r, iar ^n 1476 {tefan Bathori coboar\ ^n sat venind ^n sprijinul lui Vlad }epe[.

Aflându-se ^ntr-o r\scruce important\ de drumuri, care lega Târgovi[tea de Transilvania, ^n timpul deselor schimb\ri istorice din Europa de sud [i centrul s\u când otomanii r\scoleau ]inuturile [i le jefuiau, acest drum a fost martorul multor evenimente. Printre acestea trebuie s\ amintim: Radu de la Afuma]i s-a b\tut cu turcii conduci de Mehmed Bei, primul reu[ind

s\-l ^nving\ pe turc datorit\ sprijinului primit de la Zapolia care a sosit ^n ]ar\ cu 30.000 de osta[i. Prin Ruc\r ^nso]ind oastea muntean\ spre Bran au mai trecut: Radu Paisie la 1541, Mircea Ciobanu la 1550, P\tra[cu Vod\ la 1556. ~n 1595, timp de o s\pt\mân\ a poposit aici Sigismund Bathory cu oastea sa numeroas\. ~n 1603 {erban Vod\ cu o puternic\ armat\, chemat de bra[oveni ^mpotriva lui Moise Secuiul. Tot aici, ^n 1659 s-a ^ntâlnit Radu Mihnea cu Rakoczy când au f\cut leg\tura [i leg\mânt de alian]\. La 1664 sta]ionau ^n Ruc\r c\l\re]i afla]i la dispozi]ia principelui Gheorghe Rakoczy, iar la 18 mai 1653 Ruc\rul g\zduia pe doamna Elena, so]ia voievodului Matei Basarab. ~n aceast\ grea perioad\, ruc\renii sunt martorii unor dese treceri de o[ti, fie din }ara Româneasc\ spre Transilvania, fie invers, de pe urma c\rora, localnicii au avut multe de suferit. ~n 1712 dup\ b\t\lia de la Poltava, regale Suediei, Carol al 12 - lea, a poposit un timp la Ruc\r. ~n vremea revolu]iei lui Tudor Vladimirescu, aici s-a retras [i Ipsilanti pentru a se opune turcilor. ~n 1848 domnitorul Gheorghe Bibescu, dup\ abdicare, ^n drum de la Câmpulung la Brasov - ^mpreun\ cu familia, popose[te aici. La

04.07.1848, ruc\renii au putut aclama guvernul provizoriu care se retr\sese aici, unde au alc\tuit o scrisoare - proclama]ie - ce a fost semnat\ de {tefan Golescu, Gheorghe Magheru, Christian Tell, N. B\lcescu, Al. Golescu [i Ca. Rosetti.

R\zboiul de independen]\ prime[te tributul fiilor Ruc\rului, ^n amintirea lor ^n 1912 s-a ridicat frumosul monument - din calcar de Albe[ti - aflat ^n parcul Podi[or, având forma unui obelisk cu un vultur ^n vârf. ~n anul 1924 a fost ^n\l]at unul dintre cele mai frumoase monumente ale eroilor din Valea Dâmbovi]ei, c\zu]i ^n marele b\t\lii de la Prav\], M\r\[e[ti, Bratocea, din primul r\zboi mondial. ~n sfâr[it, cel de-al treilea monument al eroilor din Ruc\r, se afl\ ^n gr\dina public\ [i a fost ridicat ^n amintirea celor 100 de Ruc\reni jertfi]i ^mpotriva fascismului. ~n 1782 ia fiin]\ [coala din Ruc\r, ctitoria lui Gheorghe Smerna.

Prima [coal\ particular\ ce s-a ^nfiin]at ^n 1849 a fost condus\ de Ion D Petrescu, fost comisar de propagand\ al revolu]ia din 1848, care ^n 1860 este numit subinspector [colar la Plaiul Dâmbovi]a.

(va urma)

Opre[te-te din a[teptare!

Atunci când nimic nu te mai ^ncânt\, oamenii pe care ^i cuno[ti nu te mai inspir\, nimeni nu te mai atrage [i nici m\car Coasta de Filde[ nu mai pare o destina]ie interesant\ se cheam\ ca ai devenit greu de mul]umit. Totul a devenit subit fals, vad, pur [i simplu nedemn de virtu]ile tale. Ce s\ mai - e[ti mult prea bun pentru lumea asta, pentru via]a asta [i pentru tot ce se ^ntâmpl\ ^n jurul t\u. E[ti mereu ^n c\utare de ceva, nu [tii sigur ce, joburi mai bune, rela]ii mai pasionate, prieteni mai devota]i.

Sigur, e greu ^n 2010 s\ nu devii prada nemul]umirii permanente. Dar oare chiar nu a mai r\mas nimeni ^n jurul t\u care s\-]i inspire prietenie, siguran]a? Chiar nu mai g\se[ti pe cineva c\ruia s\-i fii sincer? Sau ai uitat ^n a[a m\sur\ s\ te reconectezi cu tine, cu ceea ce ^]i doreai cândva…? Dup\ mine, se cheam\ ca a trecut ceva vreme de c\nd n-ai mai fost ^ntr-un "laca[ de stat cu capul ^n mâini, ^n mijlocul sufletului". ~n locul acela plin de certitudini, siguran]a, de grij\ [i p\sare, pentru ceea ce ^]i dore[ti cu adev\rat. Din partea ta pentru tine.

Acolo unde se ^ntâmpl\ s\ fie sinele t\u real, adev\rul din tine. Dar asta e doar o teorie. S\ ne ^ntoarcem la tine, mereu nemul]umit, mereu spunând "voi fi feric-

it atunci când…". Ne auto-convingem c\ via]a va fi mai frumoas\ dup\ ce ne c\s\torim, dup\ ce vom avea un copil, apoi al doilea. Apoi suntem frustra]i: copiii nu sunt suficient de mari [i vom fi ferici]i când ei vor cre[te; apoi suntem frustra]i c\ trebuie s\ ne confrunt\m cu adolescen]i. Cu siguran]\ vom fi mai ferici]i când va trece etapa asta. Ne spunem ca vom fi cu adev\rat ferici]i atunci când vom avea o ma[in\ frumoas\, când vom putea merge ^ntr-o vacan]\ exotic\ sau când nu vom mai munci. Adev\rul e c\ nu exist\ un moment mai bun decât cel actual pentru a fi ferici]i. Dac\ nu acum, atunci când? Dac\ nu noi atunci cine? Via]a fiec\ruia din noi va fi mereu plin\ de provoc\ri. E de preferat s\ admi]i asta fa]\ de tine ^nsu]i [i s\ decizi s\ fii fericit oricum. A[adar, bucur\-te de fiecare moment pe care ^l ai [i bucur\-te de el mai mult atunci când l-ai ^mp\rt\[it cu cineva special, suficient de special ^ncât s\-]i petreci timpul [i adu]i aminte ca timpul nu a[teapt\ pe nimeni. A[a c\ opre[te-te din asteptare,

pân\ când ma[ina sau casa ^]i va fi pl\tit\. Pân\ când ^]i vei lua o nou\ cas\ sau ma[in\. Pân\ când copiii vor pleca de acasa. Pân\ când vei pierde cele 10 kg ^n plus. Pân\ când o vei gasi pe fa]a visurilor tale. Pân\ te vei pensiona. Pân\ vei muri. Opre[te-te, acord\-]i un timp s\ te gânde[ti la tot ce ai [i recunoa[te]i realiz\rile de pân\ acum, realiz\ri pe baza eforturilor tale. Atunci când faci acest exerci]iu, gânde[te-te la milioanele de oameni care azi ^nc\ nu au mâncat pentru c\ nu au ce. Asumând faptul ca ai reu[it s\ g\se[ti câteva lucruri pentru care merit\ s\ fii bucuros pentru via]a ta, ^ntreab\-te ce po]i face ca s\ dai ^napoi. Nu ^ncepe s\ faci planuri pentru o funda]ie de caritate, nu te gândi nici la "zeciuial\" [i nici la grija permanent\ pentru ceilal]i. Po]i s\ faci ceva mult mai simplu, f\când totu[i un efort zilnic de a da ^napoi. De câte ori nu am auzit cu to]ii c\ lucurile m\runte sunt cele care conteaz\ mai mult - ^n special ^n rela]ii? Posibilit\]ile sunt infinite, dar partea bun\ e c\ nimic din toate astea nu dureaz\ mai mult de 5 minute.

Uneori ne afl\m neputincio[i ^n fa]a atâtor activit\]i, de[i [tiam dinainte c\ ni le-am planificat. Organizeaz\-]i timpul ^n a[a fel ^ncât s\ ai un timp ^n fiecare zi ^n care s\ nu ai planificat nimic. Nu este un timp special pentru medita]ie, sport sau un pui de somn.

Acordându-]i acest timp ^n fiecare zi, ^]i transmi]i mesajul c\ via]a ta este "despre tine". ~n acest timp vei face ceva ce nu are legatur\ cu nimeni altcineva decât cu tine ^nsu]i. Va fi o eliberare!

Ultimul pas ^n acest proces este participarea, ceea ce ^nseamn\ s\ fii proactiv ^n via]a pe care o duci, [i nu reactiv.

Majoritatea dintre noi ducem câ]iva saci prin via]\ sim]ind c\ ar trebui s\-i ducem, dar oare câti din ace[ti saci sunt eforturi con[tiente pentru a participa la ceea ce se ^ntâmpl\ ^n vie]ile noastre [i câ]i sunt pe principiul de a face ce trebuie f\cut? A[adar ^ntreab\-te ^n fiecare zi "Cum a[ putea participa proactiv la crearea vie]ii mele de azi ^n a[a fel ^ncât s\ m\ simt bine?”. Pentru a]i aminti cum s\ te bucuri de via]a ta, pur [i simplu spune stop a[tept\rii [i asum\-]i responsabilitatea pentru propriul nivel de fericire ^n fiecare zi.

Ing. Adrian Carave]eanu

Divertisment

SEPTEMBRIE 2010 Pentru situa]ii de urgent\ v\ oferim spre consultare programul Centrului medical de permanen]\, str. Tudor Vladimirescu nr.17 B (Sta]ia de salvare) - R\cari

Telefon: 0245658864 Medic coordonator - Carp Marioara Program: Luni-Vineri ^ntre orele 15-08 dim. Sâmb\ta [i Duminica: 24/24 de ore

Duminic\ - 3.08.2010 Dr. Carp Marioara Luni - 4.08.2010 Dr. Barbu Razvan Mar]i - 5.08.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 6.08.2010 Dr. Carp Marioara Joi - 7.08.2010 Dr. Mladin Aurica Vineri -8.08.2010 Dr. Birsila Daniel Sâmb\t\ - 9.08.2010 Dr. Corneanu Corina Duminic\ - 10.08.2010 Dr. Mladin Aurica Luni - 11.08.2010 Dr. Birsila Daniel Mar]i - 12.08.2010 Dr. Barbu Razvan Miercuri - 13.08.2010 Dr. Carp Marioara Joi - 14.08.2010 Dr. Corneanu Corina Vineri - 15.08.2010 Dr. Barbu Razvan Sâmb\t\ - 16.08.2010 Dr. Corneanu Corina Duminic\ - 17.08.2010

Dr. Grigorescu Ecaterina Luni - 18.08.2010 Dr. Carp Marioara Mar]i - 19.08.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 20.08.2010 Dr. Carp Marioara Joi - 21.08.2010 Dr. Mladin Aurica Vineri -22.08.2010 Dr. Birsila Daniel Sâmb\t\ - 23.08.2010 Dr. Mladin Aurica Duminic\ - 24.08.2010 Dr. Barbu Razvan Luni - 25.08.2010 Dr. Carp Marioara Mar]i - 26.08.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 27.08.2010 Dr. Carp Marioara Joi - 28.08.2010 Dr. Birsila Daniel Vineri - 29.08.2010 Dr. Mladin Aurica Sâmb\t\ - 30.08.2010 Dr. Barbu Razvan Duminic\ - 31.08.2010 Dr. Carp Marioara

CEART| Odat\, un credincios, recunoscut pentru sobrietatea sa, a fost întrebat: "Cum se face c\ nu te cer]i niciodat\ cu so]ia ta?". "Nimic mai simplu, a r\spuns el - când suntem ispiti]i s\ ne cert\m eu devin surd, iar so]ia mea devine mut\". "Bine, a continuat interlocutorul, dar de ce este necesar ca tu s\ fii surd [i so]ia mut\, nu-i suficient doar unul din voi?”.

"Dac\ doar eu a[ fi surd, so]ia ar fi ispitit\ s\ spun\ lucruri pe care nici ea nu ar vrea s\ le aud\, iar dac\ doar ea ar fi mut\, a[ fi eu

ispitit s\ aud lucruri pe care nici nu le-a spus."

Aplicatie: Avem dou\ urechi [i o singur\ limb\. De[i este numai una, totu[i, uneori spune mai mult decât pot auzi cele dou\ urechi.

Ce s-ar întâmpla dac\ am avea dou\ limbi [i numai o ureche?

"Dac\ crede cineva c\ este credincios [i nu-[i înfrâneaz\ limba... religia lui este zadarnic\". De aceea este necesar\ o continu\ "straj\ înaintea buzelor".

D.R

ORIZONTAL

VERTICAL

AD|POSTURI REZOLVARE NR ANTERIOR: {TIIN}IFIC-CRIN-RURAL-OIVIITUR|-LOJ|-AIN-S-A-UTIL-TTA-R|CAR-ZEI-PATIN|-TVMAT-TIVIRE-AROM|-ORAR-SÂRG-FRA}I.

23

1

6 M † Sf. Apostol Toma; Sf. Mc. Erotiida 10 D Duminica a 20-a dup\ Rusalii 14 J †) Cuvioasa Parascheva (Ia[i); Sf. Mc. de la Milano: Nazarie, Chelsie, Ghervasie [i Protasie 16 S Sf. Mc. Longhin Suta[ul; Sf. Mc. Leontie [i Terentie; Cuv. Mal 17 D Duminica a 21-a dup[ Rusalii (Duminica Sfin]ilor P\rin]i de la Sinodul VII Ecumenic) 18 L † Sf. Apostol [i Evanghelist Luca; Sf. Mc. Marin cel B\trân [i Iulian 21 J †) Sf. Cuvio[i M\rturisitori Visarion, Sofronie, Sf. Mc. Oprea, Sf. Preo]i M\rt\rturisitori Ioan din Gales, [i Moise din Sibiel; Cuviosul Ilarion cel Mare 23 S Sf. Apostol s,i Ierarh Mc. Iacov al Ierusalimului, ruda Domnului; Cuv. Ignatie 24 D Duminica a 23-a dup\ Rusalii 26 M † ) Sf. Mare Mc. Dimitrie izvorâtorul-de-mir; Pomenirea marelui cutremur din Constantinopol (anul 740) 27 M † ) Cuv. Dimitrie cel nou de la Bucure[ti; Sf. Mc. Nestor; Sf. Procla, sotia lui Pontiu Pilat 31 D Duminica a 22-a dup\ Rusalii

3

4

5

6

7

8

9

10

1

1. SAL| DE A{TEPTARE PENTRU {EFI. 2. VITEZ| LA LUCRU - BUN LA TOATE PUS LA NEVOIE PE GUR| 3. AME}ITOR ~N GÂNDURI - UNITATE ~NTR-UN LAN} AL SL|BICIUNILOR. 4. ZEPELIN SCRIE! - R|U DÂMBOVI}EAN. 5. PROPRIETATE BINE DETERMINAT|.

6. A{EZATE BINE PE RO}I. - F|CUT BINE 7. SOLICIT| AJUTOR - DE}IN ~N PROPRIETATE 8. JALNIC, LA PRIMA VEDERE - COLEG DIN INIM|!

9. CÂNTARE MIORITIC| - CRE{TIN F|R| ACTE 10. AGEN}IA PENTRU INTERVEN}IE ~N AGRICULTUR| (sigla) - RUDIMENTAR

S\rb\tori Ortodoxe Rânduieli Biserice[ti 06.10.2010 - 31.10.2010

2

1. CAS| APROAPE DE SFÂR{IT - A SALVAT CAPITOLIUL - ACORD VERBAL 2. ~NC|LCIT - INTELIGEN}| ARTIFICIAL| LA PURTATOR. 3 CASE DE BANI 4. SUBSTAN}|... LA BAZ| 5. UNUL PESTE ALTUL...~N BLOC (sing) - A PRELUNGI O CONSTRUC}IE. 6. PRIVITOR...~N CASELE DE S|N|TATE 7. DRUMURI DE ACCES. - ORA{ ANTIC 8. PRIMELE EDIFICII! - SE ALIMENTEAZ| CU PAIUL - VÂRF CARPATIN 9. STARE TRANDAFIRIE - LOC DE TRAS 10 CAS| ~NALT|.

2 3 4 5 6 7 8 9 10

Ilie Georgian

C|S|TORII - PODINA MARIAN - BACIU MARIARALUCA 05.09.2010 - DINCA CONSTANTIN - IORDACHE VIOLETA 11.09.2010 - GRIGORE IULIAN - ANDREI VERONICA 11.09.2010 - DINCA MARIUS - DINU NICOLETA 11.09.2010 - CONSTANTIN LAURENTIU - CHIOSA FLORENTINA 12.09.2010 - IRIMIA FLORIN - DIMA IONELA 18.09.2010

- COSTACHE IONEL-STELIAN KANAK STEFANIA-AURELIA 18.09.2010 - TILA ALEXANDRU- ADRIAN - ALBU MARIA-MADALINA 18.09.2010 - DINCA CONSTANTIN - D|NAC OI}A 22.09.2010 - H|ZM|JAN MARIUS-GABRIEL MANEA IONELA-ROXANA 25.09.2010 - NICULAE C|T|LIN - VLAD LIVIANICOLETA 25.09.2010

DECESE MIHAI NASTASIA - BALANESTI 78 ANI PREDA GHEORGHE RACARI 84 ANI BARSAN ANA MAVRODIN 80 ANI VILCU ION - CONTESTI

46 ANI ALECU ALEXANDRA COLACU 57 ANI DINC| LIVIA 51 ANI SERBAN NICOLAE COLACU - 68 ANI

NA{TERI MICU SAFTA-MARIA - 09.08.2010 DAIANU RADU-CRISTIAN - 31.07.2010 PETCU NATALIA-STEFANIA - 10.09.2010

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

cyanmagentayellowblack ±

24

±

SPORT

SEPTEMBRIE 2010

CS R\cari - pe locul 7 ^n Liga a IV-a cesionat locul celor din R\cari. (Chindia Târgovi[te a preluat locul din liga a 3-a a lui F.C. Arges 2, ca s\ nu mai existe tot felul de speculatii). ~n campionatul trecut, trupa din R\cari s-a descurcat greu ^ntr-o competi]ie jude]ean\ valoroas\, dar nu a cedat pân\ la final. Iat\, a ^nceput un nou campionat [i mic\ grupare din R\cari are alt\ “fa]\“. Dup\ 9 etape ocupa locul 7, ceea ce spune mult. Cum a fost posibil acest salt valoric ^ntr-un ritm relativ scurt?

Mai ^ntâi trebuie s\ inform\m cititorii no[tri ca fotbalul din R\cari are “mentor” pe fostul interna]ional dinamovist Lic\

Movil\. Evident, cu sprijinul nemijlocit al domnului primar Marius Carave]eanu, a consilierilor din jurul s\u. A transferat câtiva fotbali[ti valoro[i, precum Andrei Iliescu, cândva o promisiune a fotbalului morenar, Ionescu, Pelehaci, Tudorache, fost junior la F.C.M. Targoviste in liga a 2-a. Cu aceasta trupa, C.S. R\cari ^ncearc\ s\ formeze o echip\ capabil\ s\ se men]ina ^n liga a 4-a f\r\ probleme.

Jocul a pl\cut, a avut cursivitate la ambele por]i.

Golul lui George Pelehaci a fost frumos [i a f\cut diferen]a, ^nclinând balan]a ^n favoarea gazdelor.

PROGRAMUL CAMPIONATULUI 2010-2011 - LIGA A IV-A ETAP A A XI-A 09.10.2010 ETAPA 1. ATLETIC FIENI - PAS PUCIOASA 2. AS DOICESTI - AV. PRODULESTI 3. CS RACARI - FC CONTESTI 4. UTCHIM GAESTI -GM FINTA 5. PETROLUL TGV - BRADUL MOROIENI 6. GLORIA CORNESTI - COM VIISOARA 7. FLACARA MORENI - TISEN. COLIBASI 8. FC POTLOGI - LUC. DARMANESTI 9. V. PIERSINARI - GR.SC.AGR. NUCET ETAP A A XII-A 16.10.2010 ETAPA 1. TISEN. COLIBASI - FC POTLOGI 2. COM VIISOARA - FLACARA MORENI 3. BRADUL MOROIENI - GLORIA CORNESTI 4. GM FINTA - PETROLUL TGV 5. FC CONTESTI - UTCHIM GAESTI

6. AV. PRODULESTI - CS RACARI 7. PAS PUCIOASA - AS DOICESTI 8. V. PIERSINARI - ATLETIC FIENI 9. GR.SC.AGR. NUCET - LUC. DARMANESTI ETAP A A XIII-A 23.10.2010 ETAPA 1. AS DOICESTI - V. PIERSINARI 2. CS RACARI - PAS PUCIOASA 3. UTCHIM GAESTI - AV. PRODULESTI 4. PETROLUL TGV - FC CONTESTI 5. GLORIA CORNESTI - GM FINTA 6. FLACARA MORENI - BRADUL MOROIENI 7. FC POTLOGI - COM VIISOARA 8. LUC. DARMANESTI - TISEN. COLIBASI 9. ATLETIC FIENI - GR.SC.AGR. NUCET

Urmeaz\ etapa a 10-a care programeaz\ urm\toarele jocuri: Luceafarul Darmanesti Flacara Moreni, Tisenmetal Colibasi Gloria Cornesti, Comertul Viisoara - Petrolul Targoviste, Bradul Moroieni - Utchim Gaesti, Gaz Metan Finta - CS Racari, FC Contesti - AS Doicesti, Avantul Produlesti - Atletic Fieni, PAS Pucioasa - Vointa Persinari, Recolta Gura Sutii - FC Potlogi

Etapa a 9-a

C.S.R\cari-Bradul Moroieni 1-0 (0-0). Stadion R\cariGazon foarte bun, timp bun de fotbal, spectatori 50. A marcat: George Telehaci (65). Avertizati: Matei si Matache (ambii Bradul). Au arbitrat: Adrian MoroianuVlad Dragos, Petruta Iugulescu. C.S. Racari: C. Toader- I. Costache (80-C. Dumitru), C. Pelehaci, A. Iliescu, S. Sorescu, B. Trandafir (85-D. Popa), G. Pelehaci, B. Tudorache, I. Ionescu, A. Ghiorghita, I. Burtan (70-M. Sorescu). ^n edi]ia trecut\, C.S. R\cari a participat ^n liga a 4-a, de unde a retrogradat.

Conform R.O.A.F., C.S.M. Târgovi[te, care retrogradase ^n liga a 4-a, a

~NTÂLNIREA DE FOTBAL ~NTRE RAPID BUCURE{TI {I ELEVII {COLII DE FOTBAL “LIC| MOVIL|” Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT Colectivul redac]ional:

, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Jr. Ene Octaviana, secretar Prof. Ion Livede, consilier Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. {tefan Vlada, colaborator Pr. Ioan Ciobanu, colaborator

Dr. ing. Marius Carave]eanu

~n data de 29 septembrie ac. la orele 18:00, s-a desf\[urat la baza sportiv\ a ora[ului R\cari un interesant meci de fotbal ^ntre echipele de juniori ale celor dou\ [coli de fotbal Rapid Bucre[ti [i “Lica Movil\”. ~n fa]a unui public format din p\rin]ii copiilor, meciul s-a bucurat de aprecierea unanim\.

Scorul ^ntâlnirii a fost 6-0 pentru Rapid Bucure[ti.

Procesare- Tehnoredactare

Ruben Dumitru, IT Niculae Constantin, IT

REDAC}IA

Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro

Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere Bucure[ti ISSN: 1844-7678

±

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: contact@primariaracari.ro

Domnule P r i m a r ,

M\ numesc_____________________________________ [i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ _________________ P|REREA TA CONTEAZ| ...doar dac\ o spui!

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

cyanmagentayellowblack

E! ~N RAT EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i Aluminiu Instala]ii sanitare termice [i electrice PRE}URI AVANTAJOASE Tel: 0723 584 507; 0767 858 301 Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com Str. Ion Ghica, nr. 65 -Ghergani

±