Ziarul nr 28

±

±

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a www.primariaracari.ro

cyanmagentayellowblack

An III, nr. 28, Noiembrie 2010, 24 pagini

Motto: "Ce-]i doresc eu ]ie, dulce Românie, }ara mea de glorii, ]ara mea de dor?

Bra]ele nervoase, arma de t\rie, La trecutu-]i mare, mare viitor!"

Mihai EMINESCU

Na]ional\ a tuturor Românilor din „A dunarea Transilvania, Banat [i ]ara Ungureasca, aduna]i prin

reprezentan]ii lor îndrepta]i]i la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/ 1 Decembrie 1918, decreteaz\ unirea acelor români [i a tuturor teritoriilor locuite de dân[ii cu România.

Adunarea Na]ional\ proclam\ îndeosebi dreptul inalienabil al na]iunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mure[, Tisa [i Dun\re”.

Rezolu]ia Unirii citit\ de Vasile Goldi[ (om politic, istoric, publicist, membru al Academiei Române) [i-a pus profund amprenta asupra evolu]iei viitoare a României.

Ziua de 1 Decembrie 1918 marcheaz\ bilan]ul luptei românilor pentru întregire statal\ care vine s\ încununeze precedentele ac]iuni ale fra]ilor din Basarabia [i Bucovina.

Poporul român a valorificat conjunctura interna]ional\ creat\ în urma Primului R\zboi Mondial [i a [tiut s\ se afirme în contextul misc\rii de eliberare a popoarelor [i al victoriei principiului na]ionalit\]ilor în Europa.

Rezolu]ia votat\ de Marea Adunare Na]ional\ proclam\: deplin\ libertate na]ional\ pentru toate popoarele conlocuitoare, egal\ îndrept\]ire [i deplin\ libertate autonom\ confesionala pentru toate confesiunile din stat, înf\ptuirea des\vâ[it\ a unui regim curat democratic pe toate t\râmurile vie]ii publice.

Presa va avea libertate deplin\, se va înf\ptui reforma agrar\ radical\ [i muncitorimii industriale i se asigur\ acelea[i drepturi [i avantaje ca [i în celelalte state industriale din apus.

Astfel Marea Unire de la 1918 a fost [i r\mâne pagina cea mai sublim\ a istoriei române[ti. M\re]ia ei st\ în faptul c\ des\vâr[irea unit\]ii na]ionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istoric\ a întregii na]iuni române, realizat\ într-un elan pornit cu putere din str\fundurile con[tiin]ei unit\]ii neamului.

O necesitate istoric\ – na]iunea trebuie s\ tr\iasc\ într-un stat na]ional – s-a dovedit mai puternic\ decât orice guvern sau

pag. 2 ±

pag. 6

partid, culpabil de egoism sau incompeten]\ [i punând în mi[care na]iunea, i-a dat acea for]\ uria[\ ca peste toate adversit\]ile, s\ dea via]\ aspira]iei sale: statul na]ional.

Petrecute în urm\ cu 92 de ani, evenimentele sunt din ce în ce mai vii în con[tiin]a noastr\, de la an la an, interesul fa]\ de aceast\ zi, 1 Decembrie, este în continu\ cre[tere, l\sând la o parte unele asperit\]i politice la nivel na]ional [i uneori, din p\cate [i la nivel jude]ean.

L\sând politicul deoparte, pentru c\ [i în urm\ cu aproape un veac, puterea ra]iunii a umbrit ([i bine a f\cut) latura politic\, e foarte bine c\ cet\]eanul obi[nuit se implic\ în aceast\ s\rb\toare. La R\cari, în ciuda vremii [i chiar a vremurilor nu tocmai prielnice, pot spune c\ a fost s\rb\toare. Elevii de la {coala R\cari au înfruntat ca ni[te eroi vântul p\trunz\tor [i au omagiat cu cinste, în prezen]a oficialit\]ilor locale, Ziua Na]ional\ a României, dup\ care au pornit competi]iile sportive cu celelalte [coli [i nu numai.

Emo]ionant moment [i la Ghimpa]i, unde în C\minul cultural al localit\]ii, a r\sunat din piepturile unor copila[i, “Desteapt\-te române!” umezind ochii celor prezen]i.

“Cine ar fi crezut în urm\ cu doi ani?!” Ne întrebam reciproc, eu [i unul dintre cei mai buni prieteni ai localit\]ii. Pu]ini î[i închipuiau în urm\ cu ceva vreme, când acest l\ca[ avea cu totul [i cu totul alt\ destina]ie, c\ imnul na]ional va face s\ vibreze chiar [i betonul din zidurile C\minului cultural Ghimpa]i.

Felicit\ri pentru ini]iatori, felicit\ri pentru participan]i.

Ca de altfel, în ultima vreme, ghimp\]enii sunt plini de surprize. Mai ales la ac]iunile culturale (au [i unde, au [i cu ce...).

Bravo lor!

Anul viitor, sigur ne va g\si cu mai mult\ c\ldur\ în C\minul cultural, sper si mai mult\ c\ldur\ în sufletele noastre. Sunt toate premisele c\ a[a va fi. Semne bune anul are... (urmare ^n pagina 2)

pag. 14 cyanmagentayellowblack

pag. 4,5,8

pag. 12,13

pag. 9

pag. 18 ±

± ±

±

Actualitate

(urmare din pagina 1)

2

Pe linia însufle]irii [i cur\]irii localit\]ii noastre, al\turi de colegii din prim\rie, o parte (din p\cate) a consilierilor locali [i colegi din Partidul Democrat Liberal, profitând de o zi ce aducea mai degrab\ a prim\var\ [i nu a iarn\, am reluat dou\ proiecte începute cu ceva timp în urm\.

Unul dintre ele, ceva mai vechi dar la fel de actual ca în prima zi sau în prima etap\, “Adopt\ un km!” a avut o “lungime” mai mare de un km, circa 4 km pe str\zile Ion Ghica din Ghergani [i Ana Ip\tescu din R\cari. Chiar dac\ în aceast\ zon\ rezultatul ar fi trebuit s\ fie “mai redus”, remorca destinat\ colect\rii sacilor cu gunoaie, s-a dovedit a fi neînc\p\toare. Ne a[tept\m la rezultate modeste, deoarece ne aflam în “plin intravilan”, pe cele mai importante artere de circula]ie, în fa]a propriet\]ilor locuitorilor ora[ului nostru, unde poate fiec\ruia i-ar fi fost mult mai u[or s\ între]in\ cur\]enia. Dar pu]in\ mi[care din partea noastr\ chiar nu stric\; nim\nui nu i-au “picat” gradele l\sând în urm\ locul curat de ]i-era mai mare dragu’ s\ prive[ti.

Cinste gospodarilor care nu prea ne-au dat de lucru [i au apreciat totu[i ac]iunea noastr\, mai ales c\ era combinat\ cu alta, la fel de util\.

Al doilea proiect început în prim\vara lui 2010, plantarea a cât

Joi, 2 decembrie 2010 a demarat opera]iunea de culegere în teren a datelor Recensamântului General Agricol, primul desf\[urat în România dup\ aderarea ]\rii noastre la Uniunea European\. Efectuat de Ministerul Agriculturii [i Dezvolt\rii Rurale, Institutul Na]ional de Statistic\ [i Ministerul Administra]iei [i Internelor, sub coordonarea Comisiei Centrale pentru Recensamântul General Agricol, recensamântul este organizat în conformitate cu metodologia european\ [i înregistreaz\ toate unit\]ile care desf\[oar\ activitate agricol\.

La nivelul ora[ului R\cari, Pre[edintele Comisiei de Recens\mânt este Primarul ora[ului R\cari - Carave]eanu Marius – Florin [i recenzor coordonator – secretarul ora[ului R\cari – Ene Octaviana.

Toate informa]iile ob]inute în teren, de c\tre recenzori pe baza declara]iilor celor care desf\[oar\ activit\]i agricole, au caracter confiden]ial [i vor fi folosite numai în scopuri statistice. Datele vor fi culese prin interviu

±

NOIEMBRIE 2010

mai multor pomi în localitatea noastr\, sub numele “Oxigen pentru genera]iile viitoare”, dore[te s\ dea via]\ localit\]ii, verdele s\ înlocuiasc\ cenu[iul trist ce s-a a[ternut în ultima vreme ca dup\ erup]ia unui vulcan islandez, ce împiedic\ zâmbetul s\ apar\.

S-au plantat trei specii: plop, tei, stejar ro[u în anumite propor]ii, pe str\zile mai sus amintite, al\turi de Slt. Barbu Petre Marian (Ghimpa]i), DC 43 A R\cari – Ghimpa]i, DJ 711 A R\cari – Colacu. Mul]umim [i pentru echipa ghimp\]ean\, care în “zona lor de influen]\”, au dat mân\ cu mân\ [i proiectul a mers înainte.

De apreciat cei care în vremea noastr\ au îmbr\]i[at ideea [i chiar pomul din fa]a casei, sprijinindu-l cu un tutore de mare ajutor în prima perioad\ de via]\, dar mai ales, celor care ne-au întâmpinat cu un zâmbet [i chiar cu o mân\ de ajutor. S\ nu v\ închipui]i c\ numai cu zâmbete am fost întâmpina]i; de ce, tei [i nu cais, de ce stejar [i nu cire[, de ce plop [i nu palmier, brad, molid, etc; de ce, la mine 3 [i la vecinul numai 2, de ce la mine 4 [i la vecinul 5? D-ale lu’ Mitic\...

Hazliu [i de povestit copiilor la gr\dini]\. Dar nu ne-am rupt, ca trestia ne-am îndoit sub ploaia de p\reri. {i ca în reclama la o b\utur\, nu rea la gust: Mergi mai departe! Spuneam “din

fa]\ în fa]\ de c\tre recenzori, pentru exploata]iile agricole f\r\ personalitate juridic\, [i prin auto-înregistrare, sub îndrumarea recenzorului coordonator, la unit\]ile cu personalitate juridic\.

Recensamântul General Agricol implic\, la nivelul ora[ului R\cari, munca în echip\ a 22 recenzori, 4 de recenzori [efi, un recenzor coordonator [i membrii Comisiei locale de recensamânt. Aceste persoane vor merge din poart\ în poart\ [i vor completa formulare deosebit de complexe, vor efectua în aceast\ perioad\ culegerea datelor de la fiecare exploata]ie agricol\, vor verifica date din chestionare [i formularele cu date provizorii, vor supune spre aprobare [i validare rezultatele provizorii de c\tre Comisia ora[eneasc\ de Recensamânt. În spiritul transparen]ei, [i pentru asigurarea calit\]ii înregistr\rilor prin solu]ionarea în timp real a tuturor neclarit\]ilor ce pot ap\rea pe parcursul desf\[ur\rii recensamântului, a fost creat un centru de contact.

Conform Regulamentului Parlamentului European [i al Consiliului nr 1166/2008 exploata]ia agricol\ este definit\ ca o unitate tehnico-economic\ de sine st\t\toare, cu o gestiune unic\ [i care desf\[oar\ activit\]i agricole prin utilizarea suprafe]elor agricole [i/sau cre[terea animalelor sau activit\]i de men]inere a terenurilor agricole în bune condi]ii agricole [i de mediu, fie ca activitate principal\, fie ca activitate secundar\.

Momentul si perioadele de referinta sunt: • Ziua de 1 decembrie 2010, pentru efectivele de animale; • Anul agricol 2010 (30 septembrie 2009 –

p\cate” în rândurile de mai sus, c\ nu putem trece cu to]ii peste anumite bariere psihologice gen - apartenen]a la un partid sau altul, locul de munc\, vârst\, sex... [i “s\ d\m mân\ cu mân\, to]i cu inima român\” [i de r\c\rean, s\ punem um\rul la dezvoltarea localit\]ii.

Uneori ne ab]inem, alteori suntem împotriv\, dup\ cum ne dicteaz\... m\ îndoiesc, c\ vine de la con[tiin]\.

Mul]umesc tuturor celor implica]i în aceste ac]iuni în beneficiul nostru, al tuturor care nu s-au sim]it umili]i ci dimpotriv\, mândri c\ pot contribui la schimbarea culorii. În prim\var\, vom continua desigur [i în alte zone, ad\ugând alte câteva mii de puie]i, planta]i astfel încât s\ respir\m un aer curat înso]it de mireasma florii de tei, atât de evocat\ în poezia româneasc\.

“Pe lâng\ plopii far\ so]...”. {i recitând din poezia noastr\, s\ încerc\m s\ uit\m de “griji, nevoi, necaz, durere ce se vor duce ca un fum”.

S\rb\torile se apropie! Deja Sfântul Nicolae a adus cadouri [i acolo unde a fost cazul [i câte o nuielu[\ (ca s\ folosim diminutivul, chiar dac\ era nevoie de mai mult), chiar un par (fie el [i de plop)...

S\ încerc\m cu to]ii s\ fim mai buni, mai iert\tori, mai calzi, mai genero[i.

S\ p\[im în noul an senini [i cu gândul

1 octombrie 2010), pentru terenuri [i celelalte informa]ii; • Ultimii 3 ani, pentru dezvoltarea rurala [i suprafa]a efectiv irigat\.

Primele rezultate cu principalii indicatori (rezultate provizorii) vor fi difuzate în luna iunie 2011, rezultatele finale urmând a fi f\cute publice [i transmise la Eurostat, înso]ite de raportul metodologic, la data de 30 iunie 2012.

Rezultatele la nivel na]ional vor fi diseminate prin comunicate de pres\ [i sub forma unor publica]ii tip\rite: rezultate provizorii în luna iunie 2011; rezultate definitive în luna decembrie 2012.

Ca urmare a gamei detaliate a variabilelor ce fac obiectul acestei cercet\ri statistice de mare anvergura, va fi posibil\ cunoa[terea nivelului agriculturii române[ti, în ceea ce prive[te caracteristicile ei structurale, dimensiunea economic\, tipologia exploata]iilor agricole, evolu]ia acestor caracteristici, în perioada parcurs\ de la ultimul recensamânt general agricol din România, din anul 2002.

Rezultatele Recensamântului General Agricol 2010, în concordan]\ cu normele [i standardele interna]ionale, cu prec\dere cele ale Uniunii Europene, vor constitui o pre]ioas\ baz\ documentar\ pentru fundamentarea politicilor de dezvoltare rural\ [i a agriculturii române[ti, în fundamentarea deciziilor economice [i sectoriale, a strategiilor [i programelor de dezvoltare echilibrat\ [i armonizat\ a macroregiunilor, regiunilor de dezvoltare [i jude]elor t\rii.

Realizarea acestui deziderat implic\ o larg\ ac]iune de con[tientizare a popula]iei pentru

black

la mai bine.

Vom s\rb\tori în curând [i Unirea Principatelor Române sau Unirea Mic\, despre care vom vorbi cu siguran]\ în num\rul viitor. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, ca domnitor al ambelor principate, pecetluie[te acest eveniment istoric, la 24 Ianuarie 1859.

Avea s\ urmeze un lung [ir de evenimente pân\ la Marea Unire de la 1918. Totu[i, versurile lui Vasile Alecsandri sunt mai actuale ca niciodat\:

“Hai s\ d\m mân\ cu mân\, Cei cu inima român\, S\-nvârtim hora fr\]iei!

Pe p\mântul României!

Iarba rea din holde piar\!

Piar\ du[m\nia-n ]ar\, Între noi s\ nu mai fie Decât flori [i omenie”.

Cititorilor Ziarului Prim\riei R\cari [i nu numai, le doresc mult\ s\n\tate, împliniri, fericire [i toate cele bune!

Pân\ data viitoare, s-auzim numai de bine!

Al dumneavoastr\ Caraveteanu Marius Florin, Primarul ora[ului R\cari

o cooperare activ\ [i sincer\ cu personalul de recenzare, o activitate în care mass-media poate juca un rol covâr[itor prin transmiterea cu promptitudine [i corectitudine a mesajului privind scopul [i obiectivele, exclusiv statistice, ale recensamântului.

Prin efectuarea Recensamântului General Agricol 2010 în România, în concordan]\ cu normele [i standardele interna]ionale, cu prec\dere ale Uniunii Europene, rezultatele finale vor avea un impact macroeconomic pentru dezvoltarea rural\, asupra fundament\rii deciziilor economice [i sectoriale, a strategiilor [i programelor de dezvoltare echilibrata [i armonizata a macroregiunilor, regiunilor de dezvoltare [i jude]elor t\rii.

Efectuarea recensamântului (rezultatele ob]inute) va conduce la îmbog\]irea [i diversificarea seriilor de date [i a informa]iilor statistice din domeniul agriculturii, al dezvolt\rii rurale [i vor servi la fundamentarea politicilor economice [i sociale într-un context omogen, contribuind la dezvoltarea capacit\]ii de absorb]ie de c\tre România, a fondurilor comunitare.

Informa]iile [i concluziile stabilite vor permite, ulterior, elaborarea de noi reglementari în politicile guvernamentale din domeniile economic [i social, inclusiv în dezvoltarea rurala.

Prin gama detaliat\ a variabilelor ce fac obiectul acestei cercet\ri statistice totale, va fi posibil\ determinarea reala [i actuala a nivelului agriculturii române[ti, prin luarea în considera]ie atât a caracteristicilor structurale privind dimensiunea economic\, tipologia exploata]iilor agricole, cât [i evolu]ia acestor caracteristici.

Astfel, PRIM|RIA ora[ului R|CARI, prin PRIMARUL ora[ului R\cari – CARAVE}EANU MARIUS, roag\ popula]ia ora[ului, s\ în]eleag\ rolul important al acestei ac]iuni [i solicit\ sprijinul atât al locuitorilor cât [i al agen]ilor economici de]in\tori de terenuri [i/sau animale, în desf\[urarea în bune condi]ii Recensamântului General Agricol 2010.

SECRETARUL ORA{ULUI R|CARI, jr. Octaviana Ene

±

± ±

De interes cet\]enesc

NOIEMBRIE 2010

~n data de 30.11.2010, la orele 14:00, s-a desf\[urat [edin]a Consiliului local R\cari la care au participat to]i consilierii.

Pre[edinte de [edin]\ a fost Petre Marin. Proiectele de hot\râri au fost discutate ^n cadrul comisiilor de specialitate, dup\ care s-a trecut la discutarea ^n plen [i votarea lor.

Supus\ la vot, Ordinea de zi a fost aprobat\ cu o modificare privind rectificarea bugetului local.

Procesul verbal al [edin]ei anterioare a fost supus la vot [i adoptat cu majoritate, Dr\goi Nicolae se ab]ine.

1. Proiect de hot\râre privind modificarea HCL nr. 54/09.10.2008 privind înfiin]area unui cimitir în satul Colacu.

Având în vedere c\ în cursul lunii octombrie 2008 a fost adoptat\ HCL nr.

54/09.10.2008, privind înfiin]area unui cimitir în satul Colacu, în zona fostului C.A.P, pân\ la aceasta data executivul a procedat la întocmirea documenta]iilor necesare în vederea ob]inerii tuturor avizelor de func]ionare [i autorizare a acestei amenaj\ri. Pentru aceasta, luând în calcul toate posibilit\]ile identificate în aceasta zon\ pentru amenajarea acestei loca]ii, autoritatea local\ a verificat din punct de vedere al documentelor ce atest\ proprietatea, toate propriet\]ile din zona. S-a avut în vedere luarea în calcul a tuturor posibilit\]ilor identificate în aceast\ zon\, care s\ corespund\ din toate punctele de vedere unei astfel de amenaj\ri. Se propune înfiin]area cimitirului Colacu în zona drum betonat, pe suprafa]a de aproximativ 3600 mp, între vecin\t\]ile: Nord – drum betonat; Sud –

~n cursul lunii noiembrie, la nivelul ora[ului R\cari [i localit\]ilor componente s-a desf\[urat ac]iunea de repartizare a alimentelor care provin din stocurile de interven]ie comunitare, destinate categoriilor de persoane defavorizate pentru un num\r de 933 de beneficiari.

Aceasta activitate s-a desf\surat ^n contextual aplic\rii dispozi]iilor HGR nr 600/31.05.2010- privind sta-

±

TAP; Est – Blumfert Carol; Vest – SC Mari Oana SRL. Înfiin]area cimitirului în aceast\ loca]ie ar duce la diminuarea cheltuielilor de amenajare [i bran[are la utilit\ti, la un drum de acces cu mult mai confortabil, având în vedere c\ acesta se face direct din drumul betonat, nu mai este necesar\ ocolirea propriet\]ii fost CAP prin zona extindere loturi, precum [i faptul ca este mai aproape de vatra satului.

Supus la vot, proiectul de hot\râre este adoptat cu majoritate, se ab]ine Dr\goi Nicolae 2. Proiect de hot\râre privind aprobarea raportului de evaluare a cl\dirii [i terenului aferent pentru imobilul fosta Prim\rie Colacu, în vederea concesion\rii/închirierii acestuia. În perioada actual\, ne confrunt\m cu o criz\ economic\ la nivel na]ional dar [i la nivel mondial. Influen]ele acestei st\ri de fapt economice care se reflect\ pân\ în cea mai mic\ structur\ administrativ-teritorial\, face necesar\ depistarea tuturor surselor de venituri la nivelul unit\]ii administrativ-teritoriale [i se consider\ ca fiind oportun\ ob]inerea unor venituri din valorificarea unor bunuri imobile aflate în patrimoniul autorit\]ii locale prin închiriere/concesionare. În urma adopt\rii hot\rârii Consiliului local de aprobare a închirierii sau concesion\rii imobilului fost Prim\rie Colacu, situat în localitatea Colacu, ora[ul R\cari, a fost întocmit raportul de evaluare de c\tre persoane autorizate în domeniu.

Suprafa]a este de 776,50 mp teren intravilan situat\ în ora[ul R\cari, strada

bilirea beneficiarilor de ajutoare alimentare care provin din stocurile de interventie comunitare destinate categoriilor de persoane cele mai defavorizate din România [i atribu]iile institutiilor implicate în planul European. ~n conformitate cu art 3 din HGR nr 600/2009, categoriile de persoane cele mai defavorizate care vor beneficia de ajutoare alimentare în cadrul planului sunt: a) familiile [i persoanele

Libert\]ii, num\rul 279, jude]ul Dâmbovi]a (fost imobil Prim\rie Colacu), împreun\ cu imobilul proprietatea UAT. În urma întocmirii raportului de evaluare s-a constatat ca pre]ul minim de pornire la licita]ie pentru acest obiectiv este de 303 lei/luna, echivalentul a 70,47 euro/luna. Astfel se ini]iaz\ prezentul proiect de hot\râre pentru aprobarea raportului de evaluare în vederea închirierii/concesion\rii imobilului situat în strada Libert\]ii, nr. 279, Colacu, ora[ul R\cari, imobil compus din cl\dire si teren aferent ce apartin domeniului privat al ora[ului R\cari, înscrise în inventarul Consiliului local. Dup\ parcurgerea acestei proceduri, executivul va organiza licitatie public\ pentru închirierea/concesionarea acestui obiectiv în condi]iile legii.

Supus la vot, proiectul de hot\râre este adoptat cu majoritate. Se ab]in Dr\goi Nicolae [i Tudor Ion. 3. Proiect de hot\râre privind înfiin]area serviciului de transport public în ora[ul Racari, jude]ul Dâmbovi]a.

Având în vedere c\ Prim\ria de]ine mijloace de transport, respectiv Fiat, nr. înmatriculare DB 20 POR [i TV nr. de înmatriculare DB 30 POR, cu care se efectueaz\ transportul elevilor de la domiciliu la [coala [i retur, precum [i transporturi ocazionale pentru desf\[urarea de activit\]i sportive, culturale, etc, este necesar\ ob]inerea licen]ei de transport pentru aceast\ activitate. În conformitate cu OUG nr. 109/2005, completata cu legea 102/2006 cu modific\rile [i complet\rile ulterioare, se impune ob]inerea documentelor care s\ ateste îndeplinirea condi]iilor legale privind acest gen de activitate. În conformitate cu legea 215/2001, Consiliul local va aproba înfiin]area în cadrul activit\]ii de transport, a transportului de persoane cu autovehiculele din dotare. De asemenea va aproba [i regulamentul de ordine interioar\ privind aceast\ activitate. Hot\rârile Consiliului local sunt documente necesare pentru înfiin]area [i licen]ierea activit\]ii de transport persoane.

Proiectul de hot\râre privind înfiin]area serviciului de transport public, a fost supus la vot, a trecut cu majoritate [i o ab]inere, Dr\goi Nicolae.

4. Proiect de hot\râre privind aprobarea Regulamentului de organi-

singure care au stabilit, dreptul la un venit minim garantat acordat în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare; b) [omerii care beneficiaz\ de indemniza]ie de somaj acordat\ potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru somaj [i stimularea ocup\rii for]ei de munc\, cu modific\rile [i complet\rile ulterioare;

black

3

±

zare [i func]ionare a Serviciului de trensport public local al ora[ului R\cari.

Proiectul de hot\râre a fost votat cu majoritate [i o ab]inere, Dr\goi Nicolae.

Proiect de hot\râre privind modificarea HCL privind stabilirea cuantumului taxei de închiriere a S\lii de sport a ora[ului R\cari, jude]ul Dâmbovi]a.

Odat\ cu începerea activit\]ilor în incinta s\lii de sport a ora[ului R\cari, precum [i faptul c\ în ultima [edin]\ a Consiliului local a fost stabilit\ taxa de utilizare a s\lii de sport în valoare de 50 lei/ora, se supune aten]ie Consiliului local luarea unor m\suri imediate pentru modificarea tarifului de închiriere pentru sala de sport în func]ie de scopul solicit\rii. Aceasta se justific\ prin cuantumul cheltuielilor de utilizare [i între]inere. Astfel pentru activit\]ile colective, fotbal, handball, volei, baschet, tenis de câmp [i alte jocuri sportive, se propune taxa de 100 lei/ora.

Pentru tenis de mas\, se propune 20 lei/ora/masa de tenis.

Activit\]ile organizate de [coli [i supravegheat\ de profesori, se desfasoar\ în mod gratuit.

Proiectul de hot\râre privind modificarea cuantumului taxelor ini]ial stabilite a fost votat cu majoritate [i o ab]inere, Dr\goi Nicolae.

5. Proiect de hot\râre privind stabilirea cuantumului taxei de eliberare a extraselor de registru agricol Având în vedere faptul ca este solicitat\ zilnic efectuarea de documenta]ie denumite extrase din registrul agricol, se propune instituirea unor taxe de eliberare care s\ fac\ venit la bugetul local, în vederea dot\rii cu materiale necesare proces\rii lor. În motivare, aceste documenta]ii implica cheltuieli întrucât însumeaz\ 15-20 de pagini, format A3, înso]ite de dovezi, adeverin]e [i extrase din anumite capitole ale registrului agricol, toate fiind certificate prin semnatura secretarului.

Pentru aceste motive, se propune taxa de 100 lei/documentatie extra din registrul agricol.

Proiectul de hot\râre a trecut cu majoritate [i o ab]inere, Dr\goi Nicolae.

6. Diverse La acest punct, se prezint\ o problematic\ ce ]ine de via]a în comunitate încercându-se rezolvarea aspectelor prezentate de membri Consiliului.

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

c) pensionarii sistemului public de pensii ale cãror drepturi, ob]inute din pensie sau, dupa caz, din pensii cumulate, se afl\ sub 400 lei/luna; d) persoanele cu handicap grav [i accentuat, adul]i [i copii, neinstitu]ionalizate.

(2) O persoan\ beneficiaz\ de ajutor - produse alimentare - o singur\ data în cadrul planului [i pentru o singura categorie de persoane defavorizate c\reia îi apar]ine la data distribuirii aju-

toarelor, chiar dac\ se reg\se[te la acea data în mai multe dintre categoriile de mai sus.

Aceasta activitate este gestionat\ de c\tre APIA Dâmbovi]a care, ^n colaborare cu Consiliul jude]ean a ^ntocmit baza de cu referin]\ dat\ de 01.05.2010, pentru fiecare localitate a jude]ului Dâmbnovi]a, documenta]ie care a fost predat\ pentru punerea ^n aplicare prin distribuirea cantit\]ilor c\tre toate categoriile de beneficiari, de c\tre fiecare autoritate local\.

SECRETARUL ORA{ULUI R|CARI, jr. Octaviana Ene

±

±

±

4

Actualitatea ^n imagini

NOIEMBRIE 2010

În data de 19 noiembrie 2010, a avut loc inaugurarea S\lii Sporturilor din ora[ul R\cari.

Evenimentul s-a bucurat de participarea multor personalit\]i care au dat, prin prezen]a lor, un farmec aparte [i o importan]\ notabil\.

Astfel, din partea Guvernului României a participat domnul Ministru Secretar de Stat, Mihai Capr\ (fost elev al Liceului Teoretic "Ion Ghica" R\cari - promo]ia 1970), din partea Parlamentului României, domnul Senator Valentin Calcan, domnul Deputat Mihai Albu, din partea CJ Dâmbovi]a, domnul Pre[edinte Florin Aurelian Popescu, doamna Inspector general [colar, prof.

Elena Manolescu, doamna Inspector general adj. prof Mosor E., domnul

Domnul Senator, Valentin Calcan

Domnul Ministru Secretar de Stat, Mihai Capr\

Domnul senator Valentin Calcan, remarc\ schimb\rile care au început s\ devin\ realit\]i în via]a comunit\]ii de aici, acest proiect fiind urmat de altele, de anvergur\, care vor contribui la modernizarea acestei zone. În continuare, domnul Pre[edinte al CJ Dâmbovi]a, domnul Florin Aurelian Popescu, î[i exprim\ bucuria de a participa la acest eveniment [i ureaz\ tinerilor, tuturor acelora care iubesc sportul, activit\]i cât mai multe, cu rezultate cât mai bune. În continuare am asistat la momentul t\ierii panglicii cu tricolor, care a marcat inaugurarea S\lii Sporturilor. În aplauzele asisten]ei începe desf\[urarea programului dedicat acestei s\rb\tori. În debutul acestuia, este invitat\ solista Daniela Gyorfi, care împreun\ cu forma]ia de majorete RR Dance a ora[ului R\cari, au oferit momente gustate de un public numeros [i încântat de evolu]ia solistei. Dup\ concert, au început competi]iile sportive care au adunat

±

Domnul Pre[edinte CJD, Florin Aurelian Popescu

Domnul Deputat, Gheorghe Albu

echipe din mai multe categorii de vârsta: copii, tineri, adolescen]i, to]i bucuro[i c\ au posibilitatea de a face mi[care, de a se sim]i bine. Meciul de handbal între echipa reprezentativ\ profesoarelor [i echipa Prim\riei R\cari, s-a încheiat cu victoria profesoarelor.

V\dan, al]i reprezentan]i ai Consiliului Jude]ean Dâmbovi]a, reprezentantul firmei constructoare, primari, directori de [coli, cadre didactice, elevi, tineri, un numeros public.

La orele 12:00 un sobor de preo]i au oficiat o slujb\ de binecuvântre a noului spa]iu unde se vor desf\[ura ^ntreceri sportive, campionate, competi]ii.

Sala Sporturilor are 1283 mp [i 150 locuri în tribune. *** În con]inuare, domnul primar a dat cuvântul domnului Ministru Secretar de Stat, Mihai Capr\, care a evocat cu emo]ie, anii de liceu de care îl leag\ frumoase amintiri.

Particip\ cu pl\cere la acest eveniment care va reprezenta un fapt important în via]a comunit\]ii din ora[ul R\cari.

Domnul Primar, Marius Carave]eanu

Scor 3-3 la final, dup\ loviturile de la 7 m, 2-0 pentru profesoare. S-a remarcat Anemona Ru[anu, care a fost declarat\ [i golgeterul competi]iei. La echipa Prim\riei s-au remarcat: Marilena Cotun, Daniela Cristea, Marieta Filip [i Violeta Logofatu - în poart\. ~n cadrul competi]iilor s-a desf\[urat [i meciul de tenis de câmp dintre primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu [i consilierul Petre Marin, arbitru fiind domnul Logof\tu Dorinel care a dat dovad\ de profesionalism. Cei doi iubitori ai “sportului alb” au f\cut o partida demonstrativ\, gustat\ de public [i apreciat\ de cunosc\tori. Meciul s-a ^ncheiat cu victoria domnului primar, dar [i domnul Petre Marin a avut o evolu]ie meritorie. Tenisul de câmp un sport nobil al competi]iilor, suntem siguri c\ va avea [i al]i adep]i din rândul locuitorilor ora[ului R\cari.

Redac]ia

cyanmagentayellowblack

±

Actualitatea ^n imagini

NOIEMBRIE 2010

5

Minte s\n\toas\ ^n corp s\n\tos!

De data aceasta, am s\ v\ prezint un eveniment derulând "filmul" invers, adic\ de la sfâr[it c\tre ^nceput…am plecat de la Sala de sport, dupa inaugurare, c\tre orele 21:00, deoarece am vrut s\ gust pân\ ^n ultima clip\ Evenimentul. Nu m-am ^nscris la nici o prob\ sau competi]ie, dar am tr\it cu sufletul fiecare minut. Ca o gazd\ grijulie, fie-mi ^ng\duit\ aceasta denumire, am c\utat s\ fiu o prezen]\ discret\, s\ ajut [i eu cu ce pot la reu[ita evenimentului. A fost prima dat\ când am constatat ce mult ne-a lipsit, acum

40 de ani, un astfel de spa]iu, pe când eram eleva la liceu [i faceam sport printre arbu[ti (o pist\ pentru atletism era drumul de acces c\tre cantina, unde f\ceam alerg\ri la 50 si 100 m; aici aruncam cu greutatea sau mingea de oin\, care nu odat\ a nimerit ^n curtea la Coricica sau tanti Frusina, la Pimen sau Gheorghe Dobrogeanu).

Meciurile de handbal se desf\[urau pe terenul de fotbal cu marcaje din frunze; iarna, ne ^ngr\m\deam pe holul liceului, s\ream capra sau toceam zilnic dou\ saltele. Aveam [i paralele ^n fa]a

Pe parcursul zilei, numeroase au fost clipele deosebite: Meciul de handbal fete, ^ntre forma]ia profesoarelor [i cea a salariatelor prim\riei. Profesoarele cochete au fost “^n avantaj”, primind echipament, ^n timp ce salariatele din prim\rie au excelat la capi-

laboratorului de chimie, iar forfota de la obiect, chimie, paralelele au dat locuri exerci]iile la acest aparat p\trundea frunta[e la Daciada… Astfel gândeam prin u[a sub]ire din lemn, ^n sala de pe la orele 21:00, când urm\ream un clas\, ^n timpul explica]iilor la chimie, meci de tenis de masa ^ntre doi colegi elevii fiind aten]i mai mult la ceea ce se liberali (Mugurel T\nase [i Dumitru vorbea pe hol decât la hârtia de tur- Popa), care dura de mai bine de o nesol, care se colora…nu [tiu, din ce or\… Astfel gândeam urm\rind alt motiv. Profesoara de chimie se plângea meci, de tenis de câmp, ^ntre domnul ^n cancelarie, directoarei, pentru primar [i un elev, Alin T\nase [i m\ condi]iile improprii, dar paralelele au bucuram c\ cineva, providen]a…poate, r\mas pe loc, ^nc\p\]ânate s\ ne-a ajutat cu un primar care a binecupreg\teasc\ [i ele performan]e. {i au vântat acest loc. Sunt o fire normal\ [i f\cut-o! ~n timp ce doamna profesor mai am capacitatea de a ma bucura de Cârl\nescu a dat olimpici la acest bucuriile oamenilor.

Impresii apar]inând viceprimarului, Elena Craiciu fost\ elev\ a Liceului Teoretic “Ion Ghica”

tolul initiativ\, astfel c\, ^n prima repriz\ au marcat trei goluri (scor 3-0). ~n a doua repriz\, profele s-au mobilizat [i au marcat zdrav\n, astfel c\ scorul s-a r\sturnat ^n avantajul profesoarelor, 4-3. Numai cuvinte de laud\ pentru ambele echipe [i pentru marcatoare: Anemona, 3 goluri

pentru profesoare [i pentru Daniela [i Mari din forma]ia prim\riei. {i acum o surpriz\: un cuvânt de laud\ pentru antrenorul de ocazie, Mugurel T\nase care la pauz\ le-a “consiliat tehnic” pe profe, astfel ^ncât scorul s-a ^ntors dup\ pauz\.

Imagine din meciul de tenis de câmp dintre Petre Marian [i primar care au trecut peste barierele virtuale ridicate aiurea de diver[i “binevoitori”. Meciul s-a remarcat prin fair-play [i spectacol.

Meciul de volei disputat între echipele [colilor R\cari [i Colacu, s-a încheiat cu Victoria echipei [colii Colacu, profesor - antrenor, Gl\van Cristina. La {coala R\cari, echipa a fost preg\tit\ de profesor Ioni]\ Cristian.

A urmat un meci de tenis, la categoria elevi de gimnaziu, între T\nase Alin Georgian din Ghimpa]i [i Giura Maria. Meciul s-a remarcat prin evolu]ia deosebit\ a ambilor participan]i. Arbitrul meciului, domnul profesor Logof\tu Dorinel [i-a îndeplinit atribu]iile cu profesionalism. Num\rul mare de participan]i arat\ c\ pofta de via]\, dorin]a de a face mi[care, spiritul competitiv, ^ntrecerea care dezvolt\ curajul, ambi]ia, dorin]a de reu[it\, iat\ aspecte care existau ^n stare latent\ ^n fiecare. Acest spa]iu ofer\ condi]ii pentru afirmare, pentru construirea unei morale s\n\toase, de fair-play la tineri.

6

~nv\]\mânt-cultur\

NOIEMBRIE 2010

Desf\[urarea concursului la limba [i literatura român\ pentru elevii din gimnaziu [i liceu a fost un real succes.

Pentru to]i participan]ii la acest concurs a fost o surs\ inepuizabil\ de mo]iva]ie care le-a oferit dorin]\ de aprofundare [i prefec]ionare ^n acest domeniu.

De doi ani am aflat de FUNDATIA DE EVALUARE ÎN EDUCA}IE, CONSTANTIN N|ST|SESCU [i mi s-a p\rut o ocazie deosebit\ de a testa prin participarea la concursurile organizate, un num\r cât mai mare de elevi, nu neaparat vârfurile, <<olimpicii>>. O astfel de evaluare periodic\ asigur\ o asimilare ritmic\ a materiei precum [i o dezvoltare de competen]e la un nivel corespunz\tor pentru fiecare elev. În acest fel se diminueaz\ riscul de a se acumula goluri în cuno[tinte [i se pot identifica din timp m\suri de recuperare a materiei. Se poate realiza astfel un prim pas în evaluarea continu\, evaluare sosit\ dintr-o surs\ exterioar\ [colii, prin care elevul î[i poate afla gradul de asimilare a cuno[tin]elor [i deprinderilor, care nu se substituie îns\, evalu\rii de la clas\, tezelor unice, examenelor [colare sau altor activit\]i didactice.

FUNDA}IA DE EVALUARE ÎN EDUCA}IE da fiec\rei [coli prilejul de a deveni centru de evaluare; astfel sâmb\t\, 30 octombrie 2010, s-a organizat prima etapa a evalu\rii la limba român\ la LICEUL TEORETIC “ION GHICA”, R\cari. Au participat 135 de elevi între 9 si 18 ani de la Liceul R\cari, {coala R\cari, {coala Ghergani, {coala Colacu, {coala Ghimpa]i, {coala Mavrodin, {coala

VALEANU IOANA - CLS. VIII

STANESCU MARIA

CLS. X U

REZULTATE ELEVILOR LICEULUI TEORETIC “ION GHICA” LA CONCURSUL “CONSTANTIN N|ST|SESCU”

- LIMBA {I LITERATURA ROMÂN|

T\rt\[e[ti, {coala Bâldana [i {coala Bilciure[ti.

Elevii au fost împ\r]i]i în cinci s\li de clas\ [i la ora 9 au primit subiectele venite pe adresa de e’mail a administratorului de test [i multiplicate de membrii comisiei de evaluare din cadrul [colii. În func]ie de clas\, au avut între 60 si 180 de minute pentru rezolvarea testului. Marea majoritate au plecat mul]umi]i [i dup\ aflarea rezultatelor am fost cu to]ii foarte multumi]i [i mândri de elevii no[tri pentru ca am avut <<6 de 10>>, adic\ 6 elevi care au ob]inut punctajul maxim (100 de puncte) [i multi al]ii care au ob]inut punctaje între 100 [i 90 de puncte.

Cei [ase sunt: ALEXANDRU C|PRI}|, clasa a II-a, {coala R\cari, VALEANU IOANA, clasa a VIII-a, {coala R\cari, NICOLAIE ADRIANA, clasa a IX-a R, Liceul R\cari, ST|NESCU MARIA clasa a X-a U, Liceul R\cari, CAZACU ANDREEA clasa a X-a R, Liceul R\cari, BUCNERU C|T|LINA, clasa a XII-a R, Liceul R\cari. Ace[ti elevi au câ[tigat pe lâng\ diplomele de participare pe care le vor primi cu to]ii, diploma de merit pentru locul I pe care l-au ob]inut la nivel jude]ean [i na]ional, medalii de aur [i dreptul de a participa la etapa competi]ional\ care se va organiza în iunie.

CAZACU ANDREEA - CLS. X R

NICOLAE ADRIANA - CLS. IX R

Felicit\ri acestor elevi, profesorilor [i înv\]\torilor lor, ca [i celorlal]i colegi care au participat!!! Numai pentru faptul ca au venit din punctul meu de vedere sunt câ[tig\tori [i sunt sigur\ c\ de-a lungul timpului rezultatele lor se vor îmbun\t\]i.

Merit\ men]ionat\ echipa de supraveghetori format\ din inv. Stancu Constanta, Alexandru Andreea, {coala Mavrodin, inv Voicu Alexandrina [i Tudor Elena, {coala R\cari, inv Albu Elena [i prof {tefan Felicia, {coala Colacu, inv Marin Maria, {coala Ghimpa]i [i inv St\nescu Corina, {coala T\rt\[e[ti, {tefan Luiza [i Ducea Iuliana, {coala Bilciure[ti. Evaluarea a fost f\cut\ de doamnele profesoare Mu[at Valentina de la Liceul R\cari [i Grigore Adriana de la {coala R\cari.

Mul]umim pentru ajutorul dat la organizarea acestui concurs doamnei director a Liceului R\cari, Alionte Aurica [i doamnei viceprimar, Craiciu Elena, [i sper\m s\ avem posibilitatea s\ organiz\m acest concurs în fiecare an pentru a ne ajuta elevii s\ fie mai competitivi [i mai con[tien]i de nivelul cuno[tin]elor lor.

Valentina Mu[at, Profesor Limba [i literatura român\ la Liceul Teoretic “ION GHICA “R\cari

CAPRITA ALEXANDRU - CLS. II

BUCNERU CATALINA - CLS. XII

PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI ÎMPREUN| CU LICEUL TEORETIC “ION GHICA” R|CARI V| INVIT| LA PRIMA EDI}IE A CUPEI ORA{ULUI R|CARI la fotbal în sal\.

U

n mare turneu ^ntre [coli va avea loc la sala de sport, bijuteria nou înfiin]at\ din ora[ul R\cari. În jur de 20 [coli din tot jude]ul Dâmbovi]a se vor alinia la startul uneia dintre cele mai mari competi]ii de fotbal la nivelul claselor a V-a [i a VI-a, dar [i a VII-a [i a VIII-a. Prima edi]ie a CUPEI ORA{ULUI R|CARI se va desf\[ura în lunile decembrie 2010 [i ianuarie 2011 în zilele de sâmb\t\ [i duminic\, la cele dou\ categorii de vârst\, tragerea la sor]i va fi f\cut\ de Ziua Na]ional\ a României în aceea[i sala de sport.

Echipele vor fi împ\r]ite în grupe de câte 4, fiecare echipa va juca cu

cealalt\, primele 2 din fiecare grup\ vor merge mai departe în sistem eliminatoriu. Fiecare echip\ va alinia la start 10 juc\tori, cu rezerve cu tot, regulile vor fi cele ale jocului în sal\. Competi]ia este de lung\ durat\, dar programarea meciurilor va fi f\cut\ în a[a fel încât [colile care vin de la distan]e mari s\ nu piard\ mult timp, programul va fi riguros [i va ]ine cont de dolean]ele domnilor profesori care le vor înso]i. Aceast\ prezen]\ a avut loc pe baza invita]iilor f\cute de Prim\ria Ora[ului R|CARI. Iat\ [colile care se vor prezenta la startul marii competi]ii: 1) {coala Colacu-R\cari; 2) {coala

Baleni; 3) {coala R\cari; 4) {coala Ghimpa]i-R\cari; 5) {coala Serban Cioculescu- G\e[ti; 6) {coala M\t\saru; 7) {coala Brezoaiele; 8) {coala Crovu; 9) {coala Odobe[ti ; 10) {coala Poiana; 11) {coala Potlogi; 12) {coala Produle[ti; 13) {coala Pictor Nicolae GrigorescuTitu; 14) {coala "Paul Banica" nr. 11 Targovi[te; 15) {coala "Ion Alexandru Bratescu - Voine[ti" nr.

2, Targovi[te; 16) {coala nr. 1, Targovi[te; 17) {coala Corbii Mari 18) Scoala Mircea Voda; 19) {coala nr. 2 Titu; 20) {coala nr. 3Targovi[te Prof. Marin Ilie Sorin, {c. Colacu

1. BUCNERU CATALINA - CLS. XII REAL - 100 puncte - medalie de aur Locul 1 pe ]ar\ (mai exist\ 22 participan]i cu acela[i punctaj pe ]ar\) Locul 1 pe jude] (este singurul participant cu acest punctaj pe jude]) 2. CAZACU ANDREEA - CLS. XR 100 puncte - medalie de aur Locul 1 pe ]ar\ (mai exista 41 participan]i cu acela[i punctaj pe ]ar\) Locul 1 pe jude] (este singurul participant cu acest punctaj pe jude]) 3. ST|NESCU MARIA - CLS. XU 100 puncte - medalie de aur Locul 1 pe ]ar\ ( mai exista 41 participan]i cu acela[i punctaj pe ]ar\) Locul 1 pe jude] (este singurul participant cu acest punctaj pe jude]) 4. NICOLAE ADRIANA - CLS. IXR 100 puncte - medalie de aur Locul 1 pe ]ar\ (mai exist\ 28 participan]i cu acela[i punctaj pe ]ar\) Locul 1 pe jude] (este singurul participant cu acest punctaj pe jude]) 5. VALEANU IOANA - CLS. VIII 100 puncte - medalie de aur Locul 1 pe ]ara (mai exista 104 participan]i cu acela[i punctaj pe ]ar\) Locul 1 pe jude] (mai exist\ 13 participan]i cu acela[i punctaj pe jude]) 6. C|PRI}| ALEXANDRU - CLS. II - 100 punte - medalie de aur Locul 1 pe ]ara (mai exist\ 746 participan]i cu acela[i punctaj pe ]ar\) Locul 1 pe jude] (mai exist\ 43 participan]i cu acela[i punctaj pe jude] 7. VASILE ELENA - CLS. IX R - 98 puncte - medalie de bronz Locul 3 pe ]ar\ (mai exist\ 29 participan]i cu acela[i punctaj pe ]ara) Locul 2 pe jude] (este singurul participant cu acest punctaj pe jude]) DIPLOME DE MERIT - pentru locurile frunta[e obtinute la nivel jude]ean [i na]ional - BURLACU MADALINA; NICOLESCU VALERIU; VASILE ELENA; GHERGHICEANU MARIANA; GRIGORAS LAURA; ION CLAUDIA; COSTACHE EMANUEL; DINU GABRIELA; AL-FARES MAIADA; NICOLAE MIHAELA; ILIESCU ANDRADA; RADULESCU IOANA; STAN GEORGE; TOMA ANCA-MIHAELA

Dir. Prof. Alionte Aurica, Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari

De interes cet\]enesc

NOIEMBRIE 2010

AFL|M DE LA CAMERA AGRICOL| LOCAL| - R|CARI

Producerea legumelor în spa]ii protejate cu folie de polietilen\ Sfaturi utile pentru construc]ia de tunele provizorii sau solarii acoperite cu folie de polietilen\

Inginer, Topora[ Vasile

Cultivatorii de legume sunt preocupa]i tot mai mult s\ ob]in\ produse cât mai devreme pentru consumul propriu, cât [i pentru pia]\. Acest deziderat se poate realiza prin construirea de tunele provizorii sau solarii acoperite cu folie de polietilen\, care sunt construc]ii simple [i cu un cost financiar minimal sau mediu.

Condi]iile naturale ale jude]ului Dâmbovi]a sunt dintre cele mai bune pentru legume în solarii [i tunele (în special, zona sudic\ [i estic\ a jude]ului) întrucât zona este ferit\ de vânturi puternice, iar durata de str\lucire a soarelui este superioar\, chiar [i zonelor sud-estice ale ]\rii.

Odat\ cu dezafectarea serelor din ora[ul Târgovi[te [i din

ora[ul Ploie[ti, tot mai mul]i gospodari au cump\rat material [i au construit mai multe solarii din metal (zona localit\]ii B\leni) cu caracter permanent. Indiferent de tipul constructiv al solariilor [i tunelelor, trebuie avute în vedere urm\toarele lucr\ri: Preg\tirea terenului [i a adaposturilor din mase plastic.

Terenul trebuie s\ fie arat din toamn\, dup\ ce s-au administrat 50-70 % gunoi de grajd, 350-400 kg superfosfat [i 200 kg sare potasica.

Preg\tirea ad\posturilor este diferit\ în func]ie de tipul acestora.

Astfel, cele cu caracter temporar – tunele joase cu l\]imea de 0,70 – 0,80 m [i în\l]imea de 0,40m, se preg\tesc odat\ cu înfiin]area culturii sau la scurt timp dup\ înfiin]area culturii. În acest scop, vor fi preg\tite elementele pentru sus]inerea foliei (nuiele, tuburi din PVC, vergele din metal, etc). În cazul celor permanente (solariile), se verific\ scheletul de sus]inere, se întind sârmele de ancorare, se dezinfecteaz\ stâlpii [i structura [olarului. În final, se învele[te solarul cu folie, care

trebuie s\ fie foarte bine întins\. Toate opera]iile de preg\tire a ad\posturilor trebuie s\ fie încheiate înainte de data plantarilor cu 8-10 zile. În zonele mai reci [i la cele înfiin]ate mai devreme, se recomand\ protejarea cu folie dubl\ (tunele joase în interiorul solului).

Necesarul de folie de polietilen\ La tunelele joase cu: Lungimea – 10.00 m; La]imea – 0.70 m; În\ltimea – 0.40 m Având o suprafa]\ util\ în acest caz de 7 m, necesarul de folie este urm\torul: 1.3 kg – folie cu grosimea de 0.05

Social-democra]ia n-are nimic de-a face cu ab]inerea Social democra]ia este o ^ncercare de a imbina mo[tenirea statului comunist oligarhic cu fic]iunea democratic\ absolut necesar\ pentru a deveni credibil\. PSD nu este un partid social democrat. ~n primul rând pentru ca nu e democrat. Dup\ 1989, noua putere a f\cut imposibil\ recuperarea de c\tre poporul român a libert\]ii rapite de comunisti. S-a asigurat continuitatea nomenclaturii comuniste cu esalonul doi. Averea colectiv\ a devenit averea particular\ a nomenclaturi[tilor. Social Democra]ia nu poate avea efecte decât ^n cadrul unei economii prospere, iar noi suntem departe de acest deziderat. Iat\ de ce PSD nu are de-a face cu a[a zisa doctrin\ Social Democrat\, pentru c\ devine nefunc]ional\ ^n condi]iile de azi.

Am reflectat ^ndelung la ce ^nseamn\ doctrina social democrat\; termenul este foarte generos, cuprinzând o arie larg\ [i ^nsemnând puterea poporului pentru ^ntreaga societate adic\ anga-

jarea principiilor democratice, a ac]iunii, a reparti]iei, la nivelul socialului, etc. Unde am mai auzit noi de ac]iune [i reparti]ie echitabile?!

V\ mai amintiti de principiul de la fiecare dup\ posibilit\]i, fiec\ruia dup\ nevoi? Adic\, gradul de con[tiin]a al individului era a[a de mare c\-[i m\sura posibilitatile [i NU cerea decât atât cât ^l las\ con[tiin]a…

Bine, social-democra]ia a fost dintotdeauna o p\l\rie mare sub care se ascundeau profitorii, aceia care aveau nevoi maaari [i posibilit\]i cât mai miiiici…Ei nu ie[eau ^n fa]\ ^n nici un fel, prin merite deosebite sau gesturi emo]ionante de omenie. Nu. F\ceau apologia social-democra]iei [i se ^nfruptau din ea …dup\ “nevoi”.

Vreme de 20 de ani au experimentat, la scar\ na]ionala, hulpavi, acest concept, iar acum, când au pierdut puterea, la orice initiative spre binele comunit\]ii se ab]in. Adic\, principiul nu mai func]ioneaz\ atunci când ^i

mm; 1.5 kg – folie cu grosimea de 0.07 mm; 1.8 kg – folie cu grosimea de 0.10 mm La solaria, de exemplu cel de tip ICLF Vidra, cu o suprafa]\ util\ de 216 mp cu dimensiunile: lungimea – 40.00 m; la]imea 5.40 m; ^n\l]imea – 2.70 m Necesarul este urm\torul: 60-65 kg folie cu grosimea de 0.15 mm; 90-97 kg folie cu grosimea de 0.20. În cantit\]ile respective de folie sunt incluse [i par]ile care intr\ în p\mânt [i frontoanele solariilor sau tunelului.

prive[te pe semeni. Lor de ce s\ le d\m?! Ne ab]inem, mai bine!

Adic\ nu suntem nici pro, nici contra.

Hai s\ facem apa [i canal…

Toat\ lumea dore[te o apa mai bun\ la chiuvet\ [i condi]ii civilizate de via]\. Cum po]i, tu, social-democratule, care ai fost “^n slujba” comunit\]ii - teoretic m\car, vreme de 18 ani, când e[ti ^ntrebat dac\ dore[ti mai binele t\u [i al semenilor…s\ te ab]ii?!

Adic\, s\ nu iei atitudine, s\ nu-]i pese…sau s\ vrei cu tot dinadinsul s\ sfidezi pe cei care te-au trimis ^n Consiliul local.

“Vrei s\ introducem ap\ [i s\ facem canalizare?”

- “Eu [tiu…ce s\ zic, m\ ab]in!”

“Vrei centru de zi pentru copiii afla]i ^n nevoie?” - “Nu [tiu, …., m\ ab]in!”

M\ ab]in c\ sta]ia de pompare s\ fie a[a, ca sta]ia de epurare s\ fie acolo, ca oborul s\ se mute la…ca blocurile s\ fie renovate, ca….

Celor care m-au trimis ^n Consiliul local, m\ ab]in s\ le dau explica]ii…de ce m\ ab]in.

30.11.2010

7

Informa]ii Munca [i convie]uirea câtorva sute de persoane în spa]iul restrâns al S\lii sporturilor nu este posibilã decât într-o atmosferã de respectarea unor reguli, incluse ^n Regulamentul de ordine interioar\. Aceasta include [i necesitatea respectãrii stricte a acestor reguli.

- Accesul persoanelor care nu sunt incluse ^n programul afi[at este strict interzis\.

- Chira[ii vor participa la lec]ii doar cu echipamente sportive adecvate, (^nc\l]\minte de sport, curat\, folosit\ numai ^n sala de sport), [i au obliga]ia p\str\rii ordinei [i cur\]eniei.

- FUMATUL ESTE STRICT INTERZIS ~N TOAT| INCINTA S|LII! - ESTE INTERZIS S| SE CONSUME B|UTURI ~N INCINTA S|LII SPORTURILOR! - ~n timpul folosirii s\lii de sport, chiria[ul r\spunde pentru toate bunurile, echipamentele aflate ^n sal\.

- Abaterea, adic\ orice stric\ciune din culpa, se pedepse[te conform legii.

- Pe timpul func]ion\rii S\lii sporturilor nu r\spundem ^n nici un fel de eventuale accident\ri.

- Accesul persoanelor ^n sala, ^n stare de ebrietate este strict interzis.

- ~nchirierea s\lii sporturilor se face prin plata taxei aprobat\ ^n CL R\cari, de 100 lei/h, iar pentru folosirea meselor de tenis - 20 de lei/h/masa.

Prim\ria la dispozi]ia cet\]enilor

Pentru o mai mare transparen]\, punem la dispozi]ia cet\]enilor urm\toarele adrese de e-mail: primar@primariaracari.ro octaviana_ene@yahoo.com viceprimar@primariaracari.ro contact@primariaracari.ro

cyanmagentayellowblack

8

Actualitate

NOIEMBRIE 2010

FOTBAL

~

Echipa de fotbal a Politiei Comunitare Racari

Echipa de fotbal a Liceului Teoretic “Ion Ghica” R\cari

~n continuare, s-a desf\[urat meciul de fotbal între reprezentativa Liceului Teoretic “Ion Ghica” R\cari [i Poli]ia Comunitar\ care s-a încheiat cu victoria zdrobitoare a echipei liceului: 9-1. Comentariile sunt de prisos... În urma meciului de fotbal dintre echipele profesorilor [i cea a Prim\riei, scorul a fost de 5-4, dup\ prelungiri. Remarc\m pasiunea cu care au abordat partida ambele echipe, lupta sus]inut\ pentru victorie. ~n imaginea al\turat\ v\ prezent\m echipa de fotbal a Poli]iei comunitare: Chi]ulescu Dumitru, c\pitan de echip\, Ivan C\t\lin, Du]\ Ionu], Alexandru Lucian, Onea M\d\lin, Mihai Ionu], Constanda Alin, Arineanu Drago[, Grigorescu Adrian [i Ilie Sorin. ~n imaginea de jos v\ prezent\m un aspect de la ^ntâlnirea de fotbal ^ntre echipele Liceului Teoretic R\cari [i Poli]ia comunitar\. Arbitrul ^ntâlnirii a fost domnul Lic\ Movil\ fost interna]ional de fotbal, la echipa Dinamo Bucure[ti.

Aspecte din meciul Politia Comunitara - Liceul Racari

Aspecte din timpul competi]iilor

MC Geo si trupa de majorete RR Dance

Echipa de fotbal a profesorilor din Racari

cyanmagentayellowblack

Arbitrul ^ntâlnirii, Lic\ Movil\

Masa juriului

Daniela Gyorfi in concert

Actualitate

NOIEMBRIE 2010

9

Revenim cu aspecte “proaspete” din peisajul stradal, acolo unde se ^ntâlnesc o multitudine de comportamente, care mai de care mai “originale”.

Numai c\, ochiul vigilent al Poli]iei Comunitare R\cari, depisteaz\ cu insisten]\, ma[inile parcate ^n zone interzise aplicându-le corec]ii prin blocarea ro]ilor [i amenzi contraven]ionale. Sf\tuim posesorii de autoturisme s\ ^nve]e din cazurile prezentate pentru c\ noi suntem pretutindeni [i ^ntotdeauna...

~n lipsa intrecerilor sportive la baza sportiv\ St\ne[ti, gospodarii folosesc gazonul proaspat [i suculent pentru hrana Joianei. Dar Joiana are [i prietene [i o ^ntâlnire la iarb\ verde...e binevenita. ~n lipsa st\pânilor, v\cu]ele se antreneaz\ pentru sezoane mai s\race ^n hran\.

Iat\ proprietarii patrupedelor: Nicolae Valica Dinu Sica Dinu Oi]ica Ghi]\ Sanda Recolta anului 2010 de porumb a fost abundent\.

Bunul Dumnezeu s-a ^ngrijit s\ avem m\m\ligu]\ lâng\ sarmale cu d\rnicie...numai c\, “gospodarii” de ocazie au ^n]eles gre[it mesajul transmis de acest an bogat.

S-au ^nfruptat cu l\comie din lanurile de porumb, ^nc\rcându-[i c\ru]ele f\r\ mil\, iar bietul gospodar, care a trudit tot anul se uit\ neputincios la cârdul care, “cu h\rnicie” face pr\p\d ^n cale. Oameni [i animale, animale [i oameni...

A[a arat\ o gur\ a unui c\min de la re]eaua de ap\, aflat la intrarea ^n localitatea St\ne[ti.

Cet\]eanul care a “subtilizat” capacul din metal s-a gândit la câtiva b\nu]i [i a pierdut din vedere pericolul pe care ^l reprezint\ pentru pietoni.

~n serile frumoase de toamn\, tineri [i tinere se adun\ s\ petreac\ clipe pl\cute ^mpreun\ ^n curtea [colii din Ghimpa]i. Nu odat\ am constatat num\rul mare de tineri care ^[i omoar\ timpul ~n recent inaugurat\ Sala a dup\ col]ul [colii. Cantitatea impresionant\ de coji Sporturilor din ora[ul R\cari, de semin]e, atest\ ca s-a “lucrat” din greu [i s-a am ^ntâlnit aspecte ca acelea depus efort. Nu ^n]elegem ce au avut cu peretele [colii ^n care au incrustat imagini abstracte. prezentate ^n imaginea al\turat\, care ne-au ^ntristat foarte tare. A te sim]i bine ^ntr-un cadru pl\cut nu ^nseamn\ “a te da ^n stamb\” ocupând cu lejeritate [i f\r\ a gândi prea mult, locul din fa]a ta. Ce s\ mai spunem despre cele dou\ domni[oare din fotografie, care “cu gingasie” [i-au rezemat picioarele de sp\tarul scaunului pentru a avea o G\rile au poezia lor... S-a dus vremea când pozi]ie mai comod\. Se pare imaginea trenului pierzându-se ^n zare avea c\ bunul sim] este pe cale de farmecul ei, iar glasul ro]ilor anun]a sacadat tredispari]ie, dar vom reveni cu cerea timpului. ~n Gara Ghergani, iat\ ce a r\mas am\nunte legate de cele trei din poezia trenurilor care vin [i pleac\: imaginea personaje. trist\ a gunoaielor. Vom reveni!

±

±

10

Opinia cet\]eanului

În data de 03.12.2010, am vizitat din nou Liceul Teoretic “Ion Ghica” din R\cari [i iat\ ce am aflat de la elevii acestuia : În perioada actual\, România trece printr-o criz\ dureroas\. Cu to]ii o sim]im [i facem eforturi de a atenua efectele ei. Ve]i termina liceul, în curând [i ve]i intra într-o nou\ etap\.

1. Ce alege]i: continuarea studiilor sau intrarea într-o activitate productiv\.

Argumenta]i de ce.

2. A]i alege varianta plec\rii în alt\ ]ar\? Care ar fi motivele?

3. Te consideri marginalizat, umilit în România? Emil Cioran spunea c\: “Umilin]a e cel mai r\u lucru, greu de suportat”.

Cine ne umile[te sau ce? Argumenta]i 4. În ce m\sur\ educa]ia primit\ în [coal\ [i familie te ajuta s\ interpretezi realitatea cu curaj, s\ alegi solu]iile care se potrivesc cu a[tept\rile tale, chiar dac\ te vor solicita sus]inut?

5. Crezi ca norocul este important în via]\? Cât, din ceea ce realizezi se datoreaz\ [ansei [i cât muncii, studiului, seriozit\]ii?

6. În preajma s\rb\torilor suntem înclina]i s\ fim mai buni, mai toleran]i, mai buni cre[tini; ce urare ai face profesorilor t\i, p\rin]ilor [i persoanei iubite?

Cazacu Andreea –16ani–clasa a-X-a Real România trece printr-o perioada foarte grea, de care nu cred c\ vom sc\pa a[a u[or.

Dac\ mi s-ar oferi [ansa s\ plec din ]ara, nu a\ faceo, deoarece [i aici se poate tr\i bine, dac\ muncim.

A[ vrea s\ urmez cursurile unei facult\]i de Management, dup\ ce termin liceul.

Nu m\ simt deloc umilit\ în România.

Dac\ trecem prin aceasta perioad\, nu înseamn\ c\ ne umile[te cineva, ci doar travers\m aceste vremuri grele.

Educa]ia pe care o primesc în liceu, momentan, îmi este de ajuns. Probabil mai târziu îmi voi da seama dac\ mi-a fost de ajuns, sau nu.

Acum, pentru ca se apropie S\rb\torile de iarna, vreau s\ urez profesorilor, mult\ s\n\tate, fericire [i le transmit s\ fie mai indulgen]i cu noi, elevii.

Nicolae Adriana – 16 – clasa a-IX-a Real Este o perioad\ foarte grea. Vom trece peste ea cu foarte mult efort.

Da, a[ pleca din R o m â n i a .

Probabil a[ alege America sau Fran]a.

Nu m\ simt marginalizat\, chiar deloc. Cel pu]in, mi-e bine deocamdat\ în ]ar\.

Niciodat\ nu am considerat ca norocul este important, ci munca. Prin munc\ po]i ajunge la rezultatele dorite.

De s\rb\tori vreau sa le urez tuturor s\n\tate, împliniri [i multa fericire.

Vasile Elena Alexandra – 15 ani – clasa a-X-a Real Este o perioad\ foarte dificil\.

Probabil o vom depa[i în 10-15 ani.

Nu a[ vrea s\ plec din România. Îmi este bine aici.

Educa]ia primit\ în [coal\ nu m\ ajut\ a[a cum a[ vrea eu. Tind spre perfec]ionare. Mereu po]i mai mult.

Norocul este important, uneori te ajut\ s\ ie[i din situa]ii tensionate.

De s\rb\tori, vreau s\ le urez profesorilor s\ se gândeasc\ la elevii lor [i s\ fie mai

± NOIEMBRIE 2010

buni cu ei.

Vreau s\ urez redac]iei ziarului mult succes [i via]\ lung\. S\rb\tori fericite.

Gavrila Florin – 16 ani – clasa a-X-a Uman Este greu. Cu munc\ vom trece peste aceast\ perioad\.

A[ pleca din România. Probabil a[ alege Germania.

Acolo am [anse mai mari de dezvoltare profesional\ [i social\.

Educa]ia primit\ în [coala îmi este de ajuns. Ma pot descurca în situa]ia actual\.

Din partea mea, s\rb\tori fericite tuturor [i multa s\n\tate.

Iliescu Andrada Raluca – 18 ani – clasa a XI-a Uman.

Cât de repede vom sc\pa de aceast\ perioad\, depinde doar de Guvern, de deciziile pe care ei le vor lua.

Nu a[ pleca definitiv din România, poate doar pentru o perioad\ scurt\.

Oricine ar vrea s\ [tie mai mult, dar nu pot spune c\ e de ajuns.

Norocul este important, are un rol cheie în via]\.

Din partea mea, mult\ s\n\tate, c\ci f\r\ ea nu po]i avea altele.

Mihai Ana Maria – 16 ani – clasa a-X-a Uman; Travers\m o perioad\ grea, cel pu]in la mine se simte. M\ cost\ destul de mult transportul cu maxitaxi. {oferii îmi iau pe bilet 3 lei, când ar fi putut foarte bine s\ îmi ia 1 leu, pentru c\ sunt elev\.

Dac\ mi s-ar oferi [ansa, a[ pleca din România f\r\ s\ ma uit ^napoi. A[ alege probabil Anglia. Acolo am posibilitatea s\

Trebuie s\ avem curajul de a risca pentru o idee

Consilier local, farmacist, Petre Marin Iat\ c\ dup\ amenajarea [i darea în folosin]\ a bazei sportive R\cari, dotat\ cu nocturn\, tribune [i anexe, a aparut în raza ora[ului R\cari [i o frumoas\ Sal\ de sport, situat\ în curtea Liceului Ion Ghica.

Darea în folosin]\ a S\lii de sport este un lucru bun frumos [i util în acela[i timp.

Certificatul de na[tere a acestei S\li, a fost dat de executiv, în deplin\ concor-

dan]\ cu legislativul (to]i consilierii au votat pentru înfiin]are), dar principalul merit în proiectare, urm\rirea construc]iei [i darea în folosin]\ în timp record, îi revin domnului primar Marius Carave]eanu.

Orice locuitor este mândru c\ în R\cari se mai face ceva util [i care contribuie, nu numai la ridicarea nivelului de trai dar [i la posibilitatea de a]i petrece timpul liber, frumos, util [i s\n\tos.

M\ bucur c\ au trecut vremurile când, uneori pentru a face mi[care, sport etc. ne urcam în ma[ini [i mergeam la Sala de sport de la Titu, B\leni etc. A trecut timpul când ne uitam cu admira]ie dar [i cu oarecare invidie la locuitorii de la T\rt\[e[ti, Conte[ti, Brezoaia, Cioc\ne[ti, Lungule]u, pentru c\ aveam ce vedea [i admira; acum încep [i vecinii no[tri s\ ne priveasc\ cu admira]ie [i invidie, cum v\d c\ în R\cari r\sar astfel de obiective. Este o sal\ multifunc]ional\ pentru locuitorii de toate vârstele. Cei tineri î[i pot petrece timpul liber într-un mod pl\cut [i s\n\tos.

Elevii îsi pot tine orele de sport într-un cadru sanatos si modern. Cei mai în vârst\

î[i pot consolida s\n\tatea prin practicarea sportului [i pot combate sedentarismul care este la originea multor boli. Cei de vârsta a III-a î[i pot conserva s\n\tatea prin mi[carea variat\ în func]ie de posibilita]ile fizice sau pot fi simpli spectatori.

Indiferent c\ e[ti muncitor, ]\ran, intelectual, tân\r sau vârstnic nu po]i s\ prive[ti decât cu admira]ie [i satisfac]ie faptul c\ în ora[ul R\cari s-a dat în folosin]\ o loca]ie util\ [i fiecare dintre noi, de bun\ credin]\, este încântat [i mândru de acest obiectiv. “Mens sana in corpore sano” (Minte s\n\toas\ în corp s\n\tos), nu mai este un îndemn ci o stare general\ de necesitate pentru a contribui la înt\rirea organismului uman [i îmbun\t\]irea st\rii psihice, în general.

A[tept\m [i vom contribui la apari]ia a cât mai multe asemenea obiective folositoare în ora[ul R\cari, care s\ duc\ la cre[terea nivelului de trai [i de civiliza]ie al oamenilor, de a îmbina utilul cu pl\cutul [i frumosul în general.

Ca membru al legislativului sunt bucuros al\turi de to]i consilierii s\ vot\m astfel de

m\ dezvolt financiar [i social [i pe deasupra am posibilitatea s\ înv\] [i lLimba englez\.

Educa]ia primit\ în [coal\ mi se pare de ajuns deocamdat\. Materia pe care o studiem la liceu, mi se pare prea înc\rcat\.

Norocul este foarte important în tot ceea ce întreprinzi. Dac\ nu ai [i putin noroc, parc\ lipse[te ceva.

Din partea mea, mult\ s\n\tate, fericire [i doresc tuturor cititorilor Ziarului Prim\riei R\cari ca noul an s\ le fie mai bun!

Anghel Mihaela – 16 ani – clasa a-X-a Uman În situa]ia actual\ este destul de greu. Nu putem tr\i doar cu speran]e. Este nevoie de munc\, nu de v\ic\reli. Nimic nu se va schimba dac\ a[tept\m s\ pice totul din cer. Cu toate c\ vine Cr\ciunul, Mo[ Cr\ciun aduce daruri, dar nu î]i poate schimba situa]ia. Doar prin propriile for]e putem aduce schimbarea pe care ne-o dorim.

Eu nu a[ pleca din România. Este o ]ar\ cu poten]ial de dezvoltare foarte mare.

Totul depinde de noi, cei de aici.

Momentan, îmi este de ajuns ceea ce înv\] la liceu. Pe parcurs, îmi voi dori mai mult.

Eu sunt de p\rere ca norocul ]i-l faci singur. Probabil ai observat, pe parcursul acestui interviu, faptul ca eu sunt de p\rere, c\ atunci când î]i dore[ti ceva, numai prin for]e proprii [i prin munca vei ob]ine. Nimic nu cade din cer.

Din partea mea, multe ur\ri de s\n\tate [i fericire pentru toat\ lumea, p\rin]i, profesori, prieteni, cet\]eni ai ora[ului R\cari.

A consemnat pentru dumneavoastr\, Constantin Niculae obiective, pe care executivul, în frunte cu primarul s\ le pun\ în aplicare, s\ le dea via]\ [i utilitate.

M-am declarat dependent de dou\ criterii: 1. Adev\rul – cum reu[esc eu s\-l percep [i s\-l în]eleg [i 2. Binele comunit\]ii – ca efect al percep]iei adev\rului în aceast\ accep]iune.

Dup\ mine exist\ dou\ feluri de manageri: - Cei care conduc schimb\rile - Cei care se las\ condu[i de schimb\ri Cred c\ nu trebuie s\ mai a[tept\m s\ ne schimbe al]ii destinul. Trebuie s\ avem curajul de a risca pentru o idee, trebuie s\ [tim care este pre]ul speran]ei în timp [i bani.

Ceea ce deosebe[te un ora[ de un sat de câmpie, este o sum\ de evenimente de ordin economic, cultural, [tiin]ific care se petrec în timp în ora[. Cred în viitor [i cred c\ to]i ne vrem binele, dar binele se cul]iv\ cu r\bdare în timp ce r\ul vine de la sine. În încheiere a[ dori ca domnul primar, în calitate de conduc\tor al executivului s\ ne ofere cât mai multe posibilit\]i, nou\, consilierilor s\ putem vota ini]ierea [i finalizarea a cât mai multor asemenea obiective în ora[ul R\cari, obiective care te fac mândru ca tr\ie[ti într-un astfel de loc.

De interes general

NOIEMBRIE 2010

~n]elepciunea este izvorul nesecat al gândirii. Cine nu are b\trâni s\-[i cumpere.

Iat\ cum gândesc b\trânii din ora[ul R\cari, ^ntr-un sfâr[it de Noiembrie.

1. Ave]i o vârst\ venerabil\, a]i trecut prin 3 regimuri: capitalist, comunist, capitalism s\lbatic de acum, a]i traversat criza economic\ din 1929, un r\zboi mondial, colectivizarea, “epoca de aur”, Revolu]ia de la 1989. Cu experien]a pe care o ave]i, ce crede]i despre perioada pe care o traversam acum?

2. Ce sfaturi le-a]i da tinerilor care fug de munc\, de r\spundere, de lucrurile serioase [i temeinice?

3. Locui]i într-o localitate cu popula]ie îmb\trânit\. De ce oare tineretul s-a împu]inat, iar num\rul copiilor asemenea?

4. Românii au trecut prin perioade mai grele, iar familia a r\mas baza societ\]ii, cu bune [i cu rele.

5. Ce impact a avut pentru dumneavoastr\ criza? O duce]i mai bine sau mai r\u? Ce p\rere ave]i despre viitor?

6. Sunt multe terenuri care stau nemuncite, dar familiile tinere a[teapt\ ajutoare de tot felul. Ce i-ati înva]a s\ fac\ în viitor? Care ar fi cheia ie[irii din neajunsurile vie]ii de azi?

Alionte Ion – 72 de ani – St\ne[ti - Este o perioad\ foarte dificil\. Nu mi se pare corect s\ se taie pensiile, nu mi se pare corect s\ se reduc\ indemniza]ia pentru mamele care au n\scut. Natalitatea trebuie sprijinit\, nu lasat\ de izbeli[te, pentru c\, copii, se cresc foarte greu la ora actual\.

- Deh, tinerii... Vor vedea ei când vor fi ca mine, [i când nu vor avea ce s\ pun\ pe masa copiilor.

Serviciu se g\se[te. V\d [i eu la televizor cum anun]\ de la for]ele de munc\ [i sunt sute de locuri neocupate. Dac\ nu le convine, asta este altceva, dar pân\ la urm\, trebuie s\ m\nânc ceva. Poate nici mie nu-mi place s\ m\nânc fasole, dar pân\ la urma o m\nânc [i pe aia.

- Sunt pu]ini, asta este adevarat.

Cei care au apucat s\ plece la ora[, nu au mai venit. Eu am doi copii la ora[, care nu s-au mai întors [i nu se vor mai întoarce. Tot ce am construit eu aici, va r\mâne a[a...

Acum s\ fim serio[i, este mai bine la ora[ decât la ]ar\, dar nici aici nu este ru[inos s\ vii s\ faci treab\, pentru c\ de aici m\nânc\. De aici pleac\ cu portbagajul plin. Dac\ nu munce[ti p\mântul nu ai de unde s\ culegi. P\mântul este cel mai roditor pom.

Dac\ în familie este armonie, este bine. Acolo unde este armonie este via]a frumoas\. Se apropie s\rb\torile [i au început s\ se întoarc\ pe la casele lor.

- Criza... pentru mine este la fel. Nu o duc nici mai bine nici mai r\u.

Pensia mea a r\mas aceea[i, dar m\ gândesc la cei care nu au pensii. Pentru mine nu este greu, dar totu[i se simte pu]in atunci când cump\r alimente. Prea mult s-au scumpit toate [i magazinele sunt l\sate s\ î[i fixeze singure pre]urile.

De sus nu vine nimic. Dac\ nu munce[ti p\mântul, nu mergi

înainte. Chiar dac\ nu au avut p\mânt, ar g\si un petec s\-l munceasc\. Dar peste tot este pârloag\, pentru c\ nu le place s\ munceasc\. Am 72 de ani [i 5 pogoane de p\mânt pe care le lucrez eu. {i aici am ceva de spus, pentru c\ banii sunt pu]ini [i lucr\rile pe care trebuie s\ le facem pe câmp costa mult.

- Noi nu putem interveni în vreun fel, tot guvernul trebuie s\ fac\ ceva. Degeaba se pun atâtea taxe [i obliga]ii cet\]ene[ti [i tot nu ie[im din criz\. Ar trebui s\ construiasc\ ceva. Câte o fabrica, ceva.

Pân\ la urma s-ar mai duce [i b\ie]ii a[tia undeva, dar nu au unde.

- V\ mul]umesc mult pentru timpul acordat, S\rb\tori Fericite [i promit ca o s\ va mai vizitez.

- S\rb\tori fericite [i dumneavoastr\!

Voicu Gheorghe, 67 de ani – B\l\ne[ti - Mai tat\.

P\rerea mea este c\ asta este realitatea.

Locuri de munc\ nu sunt, tineretul nu are unde s\ se duc\ [i din cauza asta tr\im a[a. Dac\ toat\ lumea muncea, erau bani [i la Casa de Pensii [i pentru salarii [i era altfel. Criza asta exist\ de mult. Cineva a profitat de asta [i ne-a adus în sap\ de lemn. Acum ne va fi foarte greu s\ ne redres\m. Este bine ce vrea Guvernul s\ fac\, dar sufera prea multa lume.

- P\i, deh, tataie. S-au obi[nuit acas\. P\i eu am 67 de ani [i am muncit aproape 40 de ani [i daca vrei s\ m\ crezi, eu nu am avut o zi lips\ în toat\ via]a mea. M\ duceam la munc\, pentru ca erau drepturi care se pierdeau, aloca]ii, spor de vechime, etc. Erau legate una de alta, dar acum... cum a luat copilul aloca]ia o beau [i o m\nânc\, dac\ mai au un ajutor î[i cumpara tig\ri... S-au obi[nuit acas\.

- Aici noi suntem 70 % b\trâni, peste 10 ani nu va mai fi nimic, aici. Mai sunt câteva familii de tineri, dar a[tia sunt neputincio[i.

Nu au bani, nu dau copii la [coala, tr\iesc r\u, ce s\ mai. {i asta pentru ca vor ei. Nu vor s\ mearga la munc\.

Mul]umesc celui de sus! Nu m-a afectat criza. Uit\-te [i mata ce gospod\rie am. Cu dou\ mâini am ridicat-o. Nu ma duc la nimeni s\-l aduc s\ îmi munceasc\ în curte, pentru c\ mi le fac eu. Am [i pe mas\ ce s\ pun, am [i ce s\ îmbrac, îmi ajut [i copii, mul]umesc lui Dumnezeu.

- Tataie, eu nu bag în seam\ scumpirile de la magazine. Eu nu fumez, nu consum alcool. Dac\ vrei s\ m\ crezi, eu nu beau de 12 ani!

Medicamente iau zilnic, asta este via]a mea. La magazine când m\ duc îmi iau strictul meu necesar [i nu bag în seam\. Dar sunt mul]i aici, care nu au pe ce s\ mai cumpere. De asta spun ei c\ este greu.

- Baiatu’ lu’ tata. Eu am pensie bunicic\, eu nu mai pot s\ muncesc p\mântul. Dar am luat câtiva tineri

la sap\ [i le-am spus: “Bai tat\, eu nu pot s\ merg cu voi, merge]i singuri”. {i ce s\ vezi. Au dormit bine mersi la umbr\, banul-ban, [i toamna când am fost s\ culeg, culege ce nu-i. Ce s\ mai culeg? Iar aia care ar vrea sa le munceasc\, nu au putere material\. De asta au r\mas p\mânturile a[a cum sunt acum. Eu am posibilitate s\ le muncesc, dar nu mai am for]a, iar [ia care ar vrea s\ le munceasc\, nu au bani.

Deocamdat\ mai merge, mai merge.

- Crede]i c\ va fi mai r\u decât acum?

- Daaa! Cu siguran]\. Sunt ni[te familii am\râte, care fac copii mul]i.

Nu mai sunt oameni ca lumea, s\ îi duc\ la [coli, s\ le ofere un viitor.

Dar ei, cu ce s\ ]in\ copiii \ia?

Dac\ era primaru’ \sta care e acu’, acum 20 de ani, eram departe. De acum 20 de ani pân\ acum, []ii ce f\cea? Minuni f\cea, aici. Este un om preg\tit. Ce are el acolo [i-a f\cut prin munca lui, cinstit\. Ala care a fost înainte, vorbe[te lumea, c\ a furat [i a f\cut numai pentru el. Domnule, dac\ era primaru’ \sta, Carave]eanu, acum 20 de ani, eram departe. Aveam [i pe aici asfalt, ascult\-m\ pe mine. |sta a f\cut multe, de ce s\-l vorbesc de r\u, dac\ a f\cut? Dar deh, dac\ sacu’ al naibii este gol, de unde s\ iei m\? Mai stai dou\ secunde, dac\ mai vrei. Ieri a fost o emisiune la televizor [i mi-a pl\cut. Era despre un baiat din Dude[ti, Timis, primaru’ \la care a cântat la Eurovision. Cât a facut [i cât face copilu’ \la. La 29 de ani e primar.

Vezi ce înseamn\ domne’ dragostea de a face, vezi? {i spunea omu’. Cu bani europeni. Exact ce face [i primaru’ nostru. A [tiut s\ î[i ia fonduri, a [tiut s\ le administreze [i a f\cut pentru lume. Iac\t\, asta este treaba!

Dac\ ar face to]i, în toat\ ]ara a[a, am fi departe. S\ ob]ina fonduri europene [i s\ ajute la dezvoltare.

Este? M\i tataie, nu conteaz\ partidul. D\c\ e[ti primar [i ai bun\voin]\, faci. M\ uitam când erau sedin]e de consiliu acolo, oameni b\trâni, la el ascultau directivele, un copil de 29 de ani. Deci, se poate face.

- V\ mul]umesc mult pentru interviu. S\rb\tori fericite.

- {i tie tataie, multa s\n\tate.

Dumitrascu Vasile – 85 de ani – B\l\ne[ti.

- Am trecut prin toate.

Am tr\it cu to]i.

P\i ce p\rere s\ am despre criz\, c\ eu am stat 4 luni jum\te numai în spital. Eu nu pot, s\ comand pe nimeni. Ce [tii matale, [tiu [i eu.

Cum câ[tigi matale câ[tig [i eu.

- Tinerii sunt înv\]a]i s\ stea acas\.

S\ joace la ri[ca, ni[te vagabonzi.

- Tinerii au plecat la Bucure[ti [i au venit înapoi. E mai bine aici. Mie îmi place când se strâng seara. Ce-mi place când vin cu telefoanele astea, pe aici pe la poart\.

- Pe mine nu m-a afectat criza. Am pensia sub 10 milioane [i nu mi-a sc\zut nimic din ea.

- Vor mai fi terenuri nemuncite. E p\mânt nemuncit, o gramad\. Eu am mai dat. Am dat dou\ pogoane [i mai dau. Dac\ ar veni la mine un tân\r i-a[ da s\ munceasc\. Dar vine? Pân\ i-am prins pe unii s\ îmi taie ni[te coceni, ehe...

- S\rb\tori fericite s\ ave]i [i mult\ s\n\tate.

-{i ]ie tataie.

Oprea Vanghele – 96 de ani R\cari - De la 16 ani am muncit. Nu am avut mam\.

Doar un tat\, care avea doar o mân\. {i uite-m\... \sta sunt. La 23 de ani eram în mun]ii Tatra. Ploua cu proiectile.

Dumnezeu m-a ferit de orice, tinere. A[a s\ v\ fereasc\ [i pe dumneavoastr\.

- Este o perioada grea, tinere.

Pentru cei în vârst\, este a[a [i a[a, dar pentru voi, cei tineri, este foarte greu. Dumneata, dac\ nu ai avea copii [i mâine î]i vor cere mâncare ce vei face? Dac\ nu ai o bucat\ de pesmet s\ le dai s\ m\nânce, ce faci? Copilul strig\ “papa, papa”.

So]ia dumneata ce va spune? Eu spun o realitate.

- Tinerii sunt lene[i, de aceea nu vor s\ mearga la munc\. {tii de ce?!

Pentru c\ li s-a dat somajul \la care nu este valabil. Nu îl merit\. Pe timpul lui Ceau[escu... îmi aduc aminte. Cineva m-a chemat [i mi-a spus. “B\i, Vanghele, vrei s\ te duci la munc\? Ai buletin? Vrei s\ te duci la construc]ii, paznic? Da domnule, vreau...” Nevasta mea lucra la CAP [i aveam [i porc [i vac\ [i p\sari. St\team toat\ noaptea... “O veni, n-o veni control? Oi dormi, m-o lua somnu’?” Pân\ la urma m-am angajat la posta în Gara de Nord. Deh, aveam [i eu o cuno[tin]\.

Am ie[it la pensie la 63 de ani.

- Tinerii pleac\ la ora[ de fraieri. Au [i aici destule munci, dar e grea munca. {tii, vorba aia: “E grea carnea de porc dar [i lene[ului munca”. Tinere, eu sunt b\trân.

Este grea munca.

- Criza...eu îi multumesc lui Dumnezeu pentru s\n\tate. A[tept [i eu copii s\ îmi aduc\ mâncare.

Am f\cut totul prin munca mea.

Ajunsesem tinere, s\ vând un ou ca s\ îi dau b\iatului bani, la facultate.

Sunt mul]umit tinere (cu lacrimi în ochi [i tremur în voce).

- Numai Dumnezeu va [ti când ne vom reveni. Nimeni nu va [ti ce este mâine. Ast\zi este soare, mâine poate plou\...

Domnule, unii cet\]eni, au ocupat abuziv terenuri... vor ajutoare, dar nimic nu cade din cer.

- Eu v\ a[tept cu Mo[ Ajun.

- S\rb\tori fericite s\ ave]i, domnule Vanghele.

Ilie {tefan - 62 de ani – Colacu - Eu cred c\ ne vom reveni din 2011. E bine c\ s-a luat câte pu]in din salarii [i pensii, pentru c\ nu se putea altfel. |ia de la PNL [i PSD leau m\rit prea mult. Eu dup\ 42 de ani de munc\, am 700 de lei pensie.

- Tinerii g\sesc de munc\, dar nu au c\utat. Când eram eu mic, tinerii plecau la ora[ s\ ridice industria.

PSD-ul le-a vândut pe toate. Când lucram, un director de uzina avea salariu 4000 de lei iar eu aveam

11

salariu 5000 de lei. Ce necaz am eu pe ei. |[tia au privatizat [i au vândut, le-au dat pe nimic. Ceau[escu a investit 4 milioane de dolari în Siderurgia Gala]i iar \[tia au dat-o pe 600 de mii. Cine crede]i dumneavoastr\? PSD-ul. Ce am zis eu.

D\-le domnule tinerilor. D\-le câteva hectare, d\-le tractoare, [i în 20 de ani sa le pl\teasc\ în cereale [i produse agricole, f\r\ dobând\. Eu am vrut s\ fug în Australia. |ia sunt dezvolta]i, m\nânc\ canguri, las\-i...

- Tinerii pleac\ la Bucure[ti [i lucreaz\ la negru, nu [tiu...

- Criza m-a afectat. Copii pleaca la munc\ pe un salariu de 700 de lei.

Benzin\, mâncare, etc. Nu le mai r\mâne nimic. Dac\ nu mai lucrau p\mântul, era greu.

- Cred ca ne vom redresa, în scurt timp.

Tinerii care ar vrea s\ munceasc\ p\mântul, nu au bani. Toate sunt scumpe, arat, discuit, sem\nat. O s\ li se fac\ foame [i vor pune osul la munc\. Vor veni de la ora[ la ]ar\.

- S\rb\tori fericite.

Marin Maria – 96 ani – Ghimpa]i.

- Vai de capul nostru. Ce greu este. Totu[i, de când a venit primarul \sta, a luminat satul.

Dar nu are cu cine, pentru c\ sunt al]ii mai sus care trag înapoi.

- Auzi Costin drag\, nepotul meu a stat acasa, în somaj, un an de zile.

Avea nevoie de bani pentru facultate.

- Am o p\rere foarte proast\ despre tinerii din Ghimpa]i. Fac numai prostii. Am auzit [i noi c\ au stricat pere]ii de la gr\dini]\. Dragul meu, [coala asta a fost l\sat\ de izbeli[te, dar de când a venit domnul primar, s\ [tii c\ a f\cut ni[te lucruri extraordinare. Fostul primar, în 14 ani, nu a f\cut decât pentru el.

- M-a afectat criza, sunt veteran de razboi [i mi s-a luat din pensie.

Eu cred c\ vom sc\pa de criza în 2011.

- Dac\ domnul primar ar fi conduc\torul t\rii, ar face ni[te lucruri extraordinare, pe care nu le-a f\cut oricine.

- Vreau s\ îi mul]umesc domnului primar pentru drumul \sta asfaltat.

Era o problem\ care s-a rezolvat acum. S-au rezolvat atâtea lucruri...

C\minul \la a fost, dar era un dezastru. A f\cut punct farmaceutic, nu mai mergem pân\ la R\cari, pe jos.

Avem dispensar, acum avem medici.

- P\mânturile nu le mai munce[te nimeni mam\. A[a vor r\mâne.

- S\rb\tori fericite [i multa s\n\tate!

Iordache Serban – 90 de ani – Ghimpa]i - Dac\ e[ti tân\r, nu este greu, dar eu cum nu mai sunt tânar, mie greu. Din pensie nu miau luat, pentru c\ este mic\.

- Eh... s-au înv\]at acas\, tataie.

Cei care au plecat la ora[ lucreaz\ acolo, dar este greu [i acolo.

- Pe mine criza m-a g\sit prea b\trân. Eu cred ca anul asta vom scapa de criz\.

- Asta este adev\rat, sunt multe terenuri nemuncite [i a[a vor r\mâne [i de acum înainte.

- S\rb\tori fericite.

A consemnat pentru dumneavoastr\, Constantin Niculae

cyanmagentayellowblack

12

Actualitatea ^n imagini

NOIEMBRIE 2010

Ce a mai f\cut primaru’...? ~n data de 19 noiembrie 2010, am inaugurat Sala sporturilor din ora[ul R\cari. Proiect important realizat cu CNI care r\spunde dorin]ei tinerilor, copiilor, adul]ilor de practicarea sportului, de a avea un corp s\n\tos [i o minte a[ijderea.

A fost depus\ cererea de finan]are pentru obiectivul: Infiin]are sisteme de alimentare cu ap\ [i canalizare ^n ora[ul R\cari [i cartierele componente, Ghergani [i Mavrodin.

A fost organizat\ procedura de achizi]ie lucr\ri pentru obiectivul: Modernizare drumuri de exploatare pe teritoriul ora[ului R\cari, urmând a fi desemnat câ[tig\torul.

A fost organizat\ procedura de achizi]ie lucr\ri pentru obiectivul Reabilitare, modernizare, extindere Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari, urmând a fi desemnat câ[tig\torul.

A fost semnat contractul de finan]are pentru montarea panourilor solare la sediul administrativ [i Centrul de asisten]\ medico-social\ R\cari.

A fost semnat contractul de finan]are pentru obiectivul de investi]ii: Modernizare extindere [i echipare {coala general\ Ghergani, ora[ul R\cari, Dâmbovi]a.

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

Actualitatea ^n imagini

NOIEMBRIE 2010

13

Ce a mai f\cut primaruâ&#x20AC;&#x2122;...? ~n urma hot\rârii CL R\cari a fost acordat un spa]iu pentru A.P.I.A, ^n incinta judec\toriei R\cari. Primaria s-a ^ngrijit de lucr\rile de renovare, igeniz\rile de renovare, igenizare pentru crearea unor condi]ii civilizate de primire a agricultorilor. Urmeaz\ ca factorii de r\spundere din APIA s\ amenajeze cu cele necesare spa]iul, pentru ^nceperea activit\]ii. Succes!

Au fost efectuate lucrarile de regularizare a acumularilor de ape pluviale in zonele cu pericol de inundatie din toate cartierele componente.

In felul acesta au fost gasite solu]ii pentru a obliga apele sa se supuna rigorilor unor astfel de amenajeri.

Una din preocup\rile actualei administra]ii locale este [i asigurarea condi]iilor optime de via]\ pentru preotul paroh din localitatea Colacu.

Cladire aflata ^n vecin\tatea Bisericii Colacu, a fost complet renovat\, izolat\ termic, montate geamuri termopan. Pentru utilit\]i au urmat lucr\ri de introducere a apei, amenaj\rii fosei septice, montarea centralei termice [i racordarea la gaz.

Locul a fost ^mprejmuit cu un gard trainic, dup\ care a fost predat parohiei, la cheie.

Pentru sezonul rece, a fost achizi]ionat\ [i montat\ pe autoutilitara IVECO din dotare, lama pentru executarea lucr\rilor de dez\pezire pentru ca activitatea specific\ s\ fie efectuat\ ^n timp optim de calitate [i cu costuri reduse.

Au fost efectuate lucr\ri de repara]ii, amenaj\ri, instala]ii de ^nc\lzire pentru cabinetele medicale individuale de pe raza ora[ului R\cari, pentru ca activitatea medical\ s\ se desf\[oare ^n condi]ii optime, la cele mai ^nalte standarde.

cyanmagentayellowblack

±

±

14 De

interes cet\]enesc

reprezentantul biroului agricol, Alecu Simona, care cunoa[te situa]ia. ~n leg\tur\ cu gospod\rirea domeniului public [i anume, efectuarea [an]urilor, cet\]enii ar dori ca prim\ria s\ se îngrijeasc\ de acestea, m\car în ceea ce prive[te propriet\]ile f\r\ mo[tenitori în localitate. Cât prive[te cur\]enia, se afirm\ c\, la [coal\, copiii trebuie s\ înve]e s\ între]in\ domeniul public, iar familia s\ fie un exemplu pentru ace[tia.

Dialogul cu cet\]enii de aici, reprezint\ pentru primarul ora[ului, propuneri de care va ]ine seama în perioada imediat urm\toare, iar clarific\rile f\cute, contribuie la bunul mers al lucrurilor.

Au reînceput consult\rile cu cet\]enii, dup\ bunul obicei al ultimilor doi ani.

Pornind de la ideea c\ o situa]ie de fapt se cunoa[te cel mai bine la fa]a locului, adic\ printre oameni, Prim\ria ora[ului R\cari, a reînceput dialogul cu cet\]enii.

St\ne[ti – 23 noiembrie 2010 – orele 14:00 Manifestând dorin]a vizibil\ de dialog, mul]i cet\]eni s-au adunat mai devreme de ora anun]at\, la magazinul lui Marinic\, pentru a se întâlni cu primarul [i a mai vorbi de-ale lor. În cuvântul s\u, primarul a ]inut s\ clarifice aspecte legate de distribu]ia alimentelor din

stocurile UE, precizând criteriile de acordare a acestora. Este adev\rat c\ num\rul celor care doresc s\ primeasc\ astfel de alimente, este mai mare decât acela din liste dar, dac\ era la latitudinea prim\riei, lista ar fi fost mult mai mare pentru c\, aceasta cunoa[te situa]iile celor în dificultate. În continuare se aminte[te c\ în perioada imediat urm\toare, va avea loc Recens\mântul general agricol. Alionte Ion dore[te s\ remarce faptul c\ distribuirea ajutoarelor se face în limitele legii, care trebuie respectat\. Propune ca între B\l\ne[ti [i St\ne[ti s\ se monteze paraz\pezi pentru a întâmpina cum se cuvine, vremea rea.

Primarul aminte[te celor prezen]i c\ a fost preocupat de achizi]ionarea de utilaje pentru a decongestiona drumurile în cazul unor z\pezi abundente.

Ilie Nicolae se intereseaz\ de criteriile de acordare a subven]iilor pentru lemne; consider\ c\ se încadreaz\ în criteriile de acordare a alimentelor [i nu s-a reg\sit pe list\.

Problema este rezolvat\ par]ial prin aceea c\ nu toate buletinele au fost schimbate pentru a se specifica localitatea de domiciliu. În perioada urm\toare, prim\ria î[i va face datoria [i doritorii, având transport gratuit, vor putea s\ vin\ la eviden]a popula]iei pentru clarificarea situa]iei.

Neac[u Marinic\ arat\ c\ este nemul]umit de serviciul medical, c\ a întâmpinat greut\]i în efectuarea unor analize [i dore[te îndreptarea situa]iei.

Neac[u I, nu este de acord ca vacile s\ mearg\ s\ pasc\ pe terenul de sport [i nu este de acord cu neglijen]a proprietarilor care nu apreciaz\ efortul f\cut pentru a avea o baz\ sportiv\.

Primarul aminte[te c\ odat\ cu mutarea sediului APIA la R\cari, va fi o înlesnire pentru cet\]eni, asigurându-li-se transport gratuit.

Se va face economie de bani [i timp.

Andrei Ion î[i exprim\ nedumerirea în leg\tura cu o mai veche problem\ ce ]ine de proprietatea sa. Discu]ia se poart\ cu

±

B\l\ne[ti, 23. noiembrie, 2010 – ora 15:00 În fa]a C\minului cultural B\l\ne[ti, oamenii au dat curs invita]iei f\cute [i num\rul mare arat\ c\ întâlnirea este privit\ cu interes.

Dialogul începe cu preciz\ri f\cute de primarul ora[ului, privind ajutoarele de la UE, aspecte ce ]in de efectuarea Recens\mântului agricol general, dup\ care, cet\]enii sunt îndemna]i s\ î[i spun\ p\surile.

Ghi]a Ion, propune ca puntea amenajat\ pe Colentina, s\ fie protejat\ [i reclam\ faptul c\, unii concet\]eni, au cam intrat în islaz, atunci când au f\cut ar\turile.

Dumitra[cu T, î[i exprim\ aceea[i p\rere, c\ tractori[tii au intrat în terenul islazului, uneori pe lucru de nimic.

B\lan Alexandru propune amenajarea unui pod care s\ înlesneasc\ p\trunderea cu c\ru]ele spre loturile personale, lucru îngreunat în ultimul timp, atunci când este nevoie s\ treac\ peste Colentina. Se amintesc aspecte legate de gospod\rirea domeniului public [i necesitatea ca medicul s\ fac\ amenaj\rile conforme cu normele sanitare [i de confort, pentru primirea bolnavilor, în dispensarul local.

Domnul primar promite c\ va analiza propunerile cet\]enilor [i în cel mai scurt timp î[i vor g\si rezolvarea.

Ne-am bucurat s\ întâlnim cet\]eni c\rora le place Ziarul Prim\riei R\cari printre care Voicu Gheorghe, care vrea s\ scrie la ziar (lucru realizat în num\rul de fa]\).

S\bie[ti, 23, noiembrie, 2010 – orele 16:00

Aduna]i în num\r mare la consilierul s\tesc Buia Valentin, locuitorii acestei a[ez\ri privesc cu interes întâlnirea programat\. Sunt bucuro[i s\ se întâlneasc\ cu primarul, care în debutul întrunirii, anun]\ scopul vizitei. Li se explic\ în detaliu, criteriile de acordare a ajutoarelor comunitare, faptul c\ legea este strict\ atunci când prevede categoriile sociale c\rora li se adreseaz\ [i dac\ prim\ria ar fi avut posibilitatea, ar fi sporit num\rul acelora care s\ primeasc\ astfel de ajutoare. Ceea ce a ]inut de prim\rie, a fost realizat: afi[area în timp a listelor, pentru a fi consultate, deplasarea echipei în teren pentru a acorda ajutoarele [i receptivitate fa]\ de cei care se consider\ nedrept\]i]i. În continuare, oamenii amintesc de dorin]a de avea [i ei asfalt [i mici probleme legate de iluminatul public.

Primesc ziarul [i îl citesc cu pl\cere.

A fost o întâlnire pl\cut\ [i bogat\ în sugestii, de care se va ]ine seama în etapa urm\toare.

Mavrodin, 24 noiembrie, 2010 – orele 16:00

NOIEMBRIE 2010

În localul [colii cu clasele I-IV Mavrodin, oamenii s-au adunat cu dorin]a de a discuta cu primarul [i înc\ de la începutul vizitei s-a exprimat o p\rere general\ [i anume aceea c\ realizarea asfaltului este un lucru deosebit, al\turi de celelalte reu[ite ale actualei administra]ii. Primar face o m\rturi[ire [i anume c\, realizarea asfaltului în localitatea Ghergani a fost prioritar\ pentru c\ acolo s-a n\scut [i a ob]inut cele mai bune rezultate la alegeri. Asta nu înseamn\ ca [i celelalte localita]i se vor bucura de aceea[i aten]ie.

Cât prive[te pe cusurgii, aceasta realizare le-a dat de lucru: ba c\ e prea îngust, ba c\ e prea negru, ba c\ e prea sub]ire... ba c\ e prea asfalt... În continuare se l\muresc aspect legate de repartizarea ajutoarelor umanitare [i categoriile beneficiare.

Se aminte[te c\ în lunile Decembrie [i Ianuarie se va desf\[ura Recensamântul General Agricol, moment în care salaria]ii prim\riei se vor deplasa în teren pentru a culege date statistice. Fiind o localitate cu multe persoane defavorizate, primarul clarific\ aspecte legate de legea 416, de ajutorul pentru lemne, de necesitatea complet\rii dosarului pentru ajutor social, la termen. S-a notat propunerea locuitorilor din zona cunoscut\ sub numele de “Texas”, care doresc [i ei asfalt pe str\zi. Domnul primar le reaminte[te de lucr\rile pentru ap\ [i canal pe fonduri de la Ministerul Mediului, lucr\ri care vor ridica nivelul de confort al zonei. Se precizeaz\ c\, în poian\ va fi realizat un frumos spa]iu verde.

Colacu, 24 noiembrie, 2010 – orele 17:30 Întâlnirea a avut loc în localul [colii generale, în care oamenii au venit rând pe rând pentru a participa la discu]ii.

La intrarea în sal\, am fost întâmpina]i de Ilie {tefan, care a spus c\ “la noi, la Colacu, toat\ lumea e mul]umit\ [i de aceea problemele sunt pu]ine”. Într-o atmosfer\ animat\, primarul a remarcat faptul c\ prin colaborarea cu consilierii s-a rezolvat o parte din probleme, r\mânând cele legate de drum, cimitir [i ajutoare.

Drumul a fost nivelat [i prin proiectul “10.000 de km de drumuri asfaltate”, vom face drumul [i pe cel spre S\bie[ti. În ceea ce prive[te amenajarea cimitirului se va face împrejmuire, se va propune loca]ia (vezi Hot\râri CL luna noiembrie) urmând ca în primavar\ s\ ne apuc\m de treab\. Nimeni nu va pl\ti pentru teren (loc de veci). Se vor realiza drumurile de

exploatare, asfaltate, ceea ce va u[ura accesul spre loturile cet\]enilor.

Primarul aminte[te [i de p\strarea cur\]eniei în localitate, de achitarea taxei de salubritate care este obligatorie.

L\z\ric\ Ion observ\ c\ s-au ob]inut rezultate pozitive în ora[ul R\cari [i d\ exemplu Sala Sporturilor. Are o nemul]umire în leg\tur\ cu sumele pretinse de preot pentru diferite ac]iuni.

Primarul ora[ului R\cari, aminte[te celor prezen]i ca realizarea S\lii Sporturilor este rezultatul efortului comun al\turi de senatorul Valentin Calcan, de pre[edintele CJ Dâmbovi]a, Florin Popescu, care ne-au ajutat, dar [i noi am f\cut eforturi deosebite.

Avem bucuria datoriei împlinite [i la Liceul R\cari vor începe în curând lucr\rile de reabilitare [i extindere pe fonduri europene.

Ghimpa]i, 26 noiembrie, 2010 – orele 16:00 Sala de clas\ de la [coala Ghimpa]i s-a dovedit neînc\p\toare pentru oamenii care au venit în num\r considerabil la întâlnirea cu primarul.

Discu]iile se poart\ pentru început tot pe clarific\ri privind ajutoarele umanitare, categoriile sociale c\rora li se adreseaz\ iar eventualele nel\muriri sunt clarificate pe loc prin prezen]a asistentului social. Primarul explic\

cet\]enilor aspecte legate de realizarea Recens\mântului agricol general [i r\spunde întreb\rilor.

Gavril\ Nicolae este nemul]umit de faptul c\ banii care i se cuveneau pe lunile septembrie [i octombrie, dup\ predarea laptelui la firma colectoare, nu i-a încasat. Este de asemenea nemul]umit de comportamentul moto-scuteri[tilor care reprezint\ pe timpul nop]ii un pericol.

Alecu Alexandru aminte[te de existen]a gunoaielor în cantit\]i mari, într-o loca]ie, în vecin\tatea propriet\]ii sale [i dore[te eliminarea acestuia.

Se propune un pod peste gârl\ în zona Hele[teu [i realizarea [an]ului c\tre islaz.

Primarul r\spunde cet\]enilor, c\ utilajul va fi deplasat imediat în zona islazului pentru a amenaja [an]ul, iar intrarea pe asfalt, care acum este un pic greoaie, se va rezolva în momentul aplic\rii celui de-al doilea strat de asfalt. I se r\spunde astfel [i lui Stoica Nicolae, care este preocupat de aplicarea celui de-al doilea strat de asfalt. În timpul întâlnirii, când propunerile a[teptau r\spunsuri, iar r\spunsurile primarului erau urmate de alte propuneri, {tefan Marin s-a ridicat [i a f\cut o observa]ie mai mult decât pertinent\: “De ce nu vorbi]i [i de ceea ce a f\cut Prim\ria? De realiz\rile care ne-au schimbat via]a? De faptul c\ Ghimpa]iul [i-a schimbat aspectul?” Ideea este continuat\ de un alt locuitor, {erban Victor, care mul]ume[te pentru ceea ce s-a f\cut în Ghimpa]i.

Primarul î[i aminte[te c\ în urma cu 3 ani, la o vân\toare, întâlnindu-se cu acesta, i-a f\cut o promisiune pe care a respectat-o. {i anume aceea c\ va schimba multe în ora[ul R\cari.

“N-am s\ uit localitatea Ghimpa]i [i întotdeauna am s\ vin aici cu pl\cere”. Au urmat aplauze. La ^ntrunire au participat reprezentan]ii servicilor din prim\rie care au dat explica]ii privind aspectele prezentate.

Redac]ia

±

± ±

±

Informa]ii utile

NOIEMBRIE 2010

15

DROGUL UCIDE, ALEGE VIA}A! Extras din Normele metodologice privind autorizarea execut\rii lucr\rilor de construc]ii conform Legii 50/1991

ARTICOLUL 60 Terenuri pentru construc]ii (1) Prin imobil, în conformitate cu prevederile legii, se în]elege teren [i/sau construc]ii.

(2) Terenurile pentru construc]ii sunt cuprinse în intravilanul localitã]ilor [i, în func]ie de destina]ie [i utilizare, pot fi: a) terenuri ocupate - terenurile cu construc]ii de orice fel (supraterane ori subterane), clasificate potrivit legii, inclusiv amenajãrile aferente: b) terenuri libere - terenurile fãrã construc]ii, de orice fel (supraterane ori subterane), inclusiv amenajãrile aferente; c) terenuri aparent libere - terenurile fãrã clãdiri, asigurând func]iuni urbane de interes public stabilite [i executate în baza prevederilor documenta]iilor urbanistice legal aprobate (spa]iile verzi [i de protec]ie, locuri de joacã pentru copii, trasee ale re]elelor tehnico-edilitare subterane - inclusiv zonele de protec]ie aferente -, rezerve pentru lãrgirea ori modernizarea cãilor de comunica]ie, etc).

(3) Autorizarea executãrii lucrãrilor de construc]ii de orice fel pe terenurile descrise la alin. (2), este permisã numai în strictã corelare cu respectarea func]iunilor stabilite prin prevederile documenta]iilor de urbanism avizate [i aprobate, potrivit legii.

(4) Pe terenurile din extravilan, în condi]iile Legii [i ale art. 90 - 103 din legea fondului funciar nr. 18/1991, republicatã, cu modificãrile [i completãrile ulterioare, se pot exe-

cuta lucrãri pentru re]ele magistrale, cãi de comunica]ie, îmbunãtã]iri funciare, re]ele de telecomunica]ii ori alte lucrãri de infrastructurã, construc]ii/amenajãri pentru combaterea [i prevenirea ac]iunii factorilor naturali distructivi de origine naturalã (inunda]ii, alunecãri de teren, eroziunea solului), anexe gospodãre[ti ale exploata]iilor agricole, precum [i construc]ii [i amenajãri speciale.

ARTICOLUL 61 Terenuri destinate construirii, apar]inând domeniului public al statului sau al unitã]ilor administrativ - teritoriale (1) Potrivii prevederilor art. 13 alin. (2) din lege, terenurile apar]inând domeniului public al statului sau al unitã]ilor administrativteritoriale se concesioneazã numai în vederea realizãrii de construc]ii ori de obiective de uz [i/sau interes public, potrivit legii.

(2) În condi]iile legii, pe terenurile apar]inând domeniului public persoanele fizice sau juridice pot realiza, în interes privat, numai construc]ii cu caracter provizoriu, autorizate în condi]iile legii, pe amplasamente stabilite în baza reglementãrilor documenta]iilor urbanistice aprobate.

(3) Prin excep]ie de la prevederile alin. (1), se pot concesiona terenuri destinate construirii, în condi]iile prevederilor art. 15 din lege.

ARTICOLUL 62 Desfiin]area construc]iilor/lucrãrilor neautorizate, realizate pe terenuri apar]inând domeniului

public sau privat al statului, ori al unitã]ilor administrativ - teritoriaie (1) Construc]iile/lucrãrile executate fãrã autoriza]ie de construire - inclusiv lucrãrile [i amenajãrile cu caracter provizoriu - executate pe terenuri apar]inând domeniului public sau privat al statului, jude]elor, municipiilor, ora[elor [i comunelor vor putea fi desfiin]ate pe cale administrativã, potrivit prevederilor art. 33 alin. (1) [i (4) din lege, de cãtre autoritatea administra]iei publice de pe raza unitã]ii administrativ - teritoriale unde se aflã construc]ia fãrã emiterea unei autoriza]ii de desfiin]are, fãrã sesizarea instan]elor judecãtore[ti [i pe cheltuiala contravenientului.

(2) Procedura de desfiin]ate pe cale administrativã prevãzutã la alin. (1) se pune în aplicare, în conformitate cu prevederile art.

33 alin. (2) din lege, de cãtre autoritatea administra]iei publice de pe raza unitã]ii administrativ - teritorial\ unde se aflã construc]ia, care poate declan[a desfiin]area din oficiu ori la solicitarea utilizatorului legal al terenului apar]inând domeniului public sau privat al statului.

(3) Potrivit prevederilor art. 33 alin. (3) din Lege, în situa]ia în care autoritatea administra]iei publice competente nu duce la îndeplinire procedura de desfiin]are în termen de 15 zile calendaristice de la dala solicitãrii prevãzute la alin. (2), utilizatorul legal al terenului apar]inând domeniului public ori privat al statului, jude]ului, municipiului, ora[ului sau comunei, dupã caz, va putea trece de îndatã la desfiin]area construc]iilor executate fãrã autoriza]ie de construire.

(4) În vederea realizãrii lucrãrilor de desfiin]are prevãzute la alin. (1), în temeiul prevederilor art. 33 alin. (5) din lege, autoritã]ile administra]iei publice competente pot contracta efectuarea acestor servicii, în condi]iile legii, cu societã]i comerciale specializate în astfel de lucrãri.

Tehnician urbanism, Alexandru Alexandru

LISTA CERTIFICATELOR DE URBANISM EMISE ÎN LUNA OCTOMBRIE 2010

- S.C.GDF SUEZ EN. ROMÂNIA (pt. STAN VASILE) - STANESTI - RACORDARE BRAN{AMENT GAZE - S.C.PARCUL INDUSTRIAL RACARI R|CARI - CONSTR. HALA DEPOZITARE SI PRODUCTIE - S.C.AGROMIR SRL - GHIMPA}I - CONSTR.

HALA CRESTERE VACI CARNE - S.C.AGROMARIN SRL - GHIMPA}I - CONSTR. SERE PRODUCTIE - MIHAI S. NICULAE, COLACU - EXTINDERE LOCUINTA - CIOTOI NICULAE, R|CARI - ALIPIRE - S.C.GDF SUEZ EN. ROMÂNIA (pt.

DUMITRU MUGUREL), GHERGANI - RACORDARE BRAN{AMENT GAZE - VASILE MARIA, GHERGANI - DEZMEMBRARE - TOMA DUMITRU, R|CARI - EXTINDERE LOC. P+M - STEFANESCU ADRIAN, R|CARI - VANZARE - S.C.GDF SUEZ EN. ROMÂNIA (pt. VANATORU GHEORGHE), R|CARI - RACORDARE BRAN{AMENT GAZE - S.C.GDF SUEZ EN. ROMÂNIA (pt. NEA-

GOE D. CRISTINEL), COLACU - RACORDARE BRAN{AMENT GAZE - S.C.GDF SUEZ EN. ROMÂNIA (pt.

DUDAU IORDAN), COLACU - RACORDARE BRAN{AMENT GAZE - ALBU DUMITRU, SABIESTI - VANZARE - STAN ALIN NICU, GHERGANI - DEZMEMBRARE - STEFANESCU ADRIAN, R|CARI - CONSTR. IMPREJMUIRE - S.C.GDF SUEZ EN. ROMÂNIA (pt. IVAN ION), COLACU - RACORDARE BRAN{AMENT GAZE - ROSU FLOAREA, GHERGANI - DEZMEMBRARE SI VANZARE - DUMITRASCU ELENA, SABIESTI - EXTINDERE ; LOC P - MIHAI IONUT, COLACU - EXTINDERE LOC. P

AUTORIZA}II DE CONSTRUIRE EMISE ~N LUNA NOIEMBRIE 2010 - AUTORIZA}IE DE CONSTRUIRE nr. 106/17.11.2010 - Puntaru Florin - Ghergani - construire locuinta P - AUTORIZA}IE DE CONSTRUIRE nr. 107/17.11.2010 S.C GDF SUEZ ENERGY ROMANIA - Ghimpati - record bransament gaze (pentru Dragne Georgeta) - AUTORIZA}IE DE CONSTRUIRE nr. 108/17.11.2010 S.C GDF SUEZ ENERGY ROMANIA - Mavrodin - record bransament gaze (pentru Radu Marin ) - AUTORIZA}IE DE CONSTRUIRE nr. 109/17/11/2010 S.C GDF SUEZ ENERGY ROMANIA - Ghergani - record bransament gaze (pentru Ene Mirica Mihai)

- AUTORIZA}IE DE CONSTRUIRE nr. 110/17.11.2010 - Racari - record bransament gaze S.C GDF SUEZ ENERGY ROMANIA (pentru sala de sport liceul "Ion Ghica") - AUTORIZA}IE DE CONSTRUIRE nr. 111/17.11.2010 - Stanesti - record bransament gaze S.C GDF SUEZ ENERGY ROMANIA (pentru Ciurel Maria) - AUTORIZA}IE DE CONSTRUIRE nr. 112/19.11.2010 - Sabiesti - interconectarea grupurilor S.N.G.N ROMGAZ S.A. Ploiesti - de sonde Bilciuresti cu sediul sectiei - AUTORIZA}IE DE CONSTRUIRE nr. 113/19.11.2010 Ghergani - consolidare si restaurare Irina Bossy Ghica - capela

black

Drogul este o substan]\ - solid\ sau gazoas\care, introdus\ ^n organism, modific\ imaginea asupra propriei persoane [i asupra realit\]ii ^nconjur\toare. Folosirea abuziv\ poate crea dependen]\ fizic\ [i psihic\ sau tulbur\ri grave ale activit\]ii mentale [i ale comportamentului.

Toxicomania este intoxicatia cronic\ voluntar\ care duce la pierderea libert\]ii de a se ab]ine de la folosirea drogului.

Toxicomanul este persoana care consum\, ^n mod regulat, droguri pentru a ob]ine o stare de o anume intensitate Supradoza ^nseamn\ introducerea ^n organism a unei cantit\]i de substan]\ mai mare decât poate suporta acesta [i care poate produce moartea.

Factori care duc la consumul de droguri - Dac\ se ive[te posibilitatea, ]inerii pur [i simplu incearc\.

- Poate fi v\zut ca un lucru excitant, pentru care ai nevoie de curaj, atr\g\tor tocmai prin riscurile pe care le implic\.

- ^ncercarea de a sc\pa de problemele zilnice (divor]ul p\rin]ilor, abuzul sau neglijarea ^n familie, la [coala sau ^n alte situa]ii).

- Sentimentul de inu]ilitate, lipsa respectului de sine sau a increderii ^n sine, spirit de fronda.

Recomand\ri

- ai grij\ când ^]i faci prieteni; - po]i avea [i alte p\reri decât restul grupului, f\r\ team\ c\ vei fi izolat. ~ncearc\ s\ judeci cu capul t\u, nu te lua doar dup\ opinia grupului; - ^nva]\ s\ spui “NU",dac\ vrei s\ dovede[ti ca e[ti “tare”, f\-o sus]inâdu-]i punctul de vedere; - vorbe[te-le prietenilor despre adev\ratele efecte ale consumului de droguri [i fii sigur c\ le-ai dat de gândit, chiar dac\ pe moment nu vor recunoa[te; - gânde[te-te de dou\ ori ^nainte s\ accep]i diferite propuneri; - “b\rb\]ia" nu st\ ^n cantitatea de alcool consumat\ sau ^n varietatea de droguri ^ncercate; - p\rin]ii ar trebui anunta]i imediat ce vi s-a propus s\ consuma]i droguri sau a]i fost martorul unor astfel de acte; ^n astfel de situa]ii, ajutorul poli]iei poate fi salvator, de aceea orice ^ntârziere poate agrava consecin]ele; Pentru p\rin]i Cel mai bun lucru pe care ^l poate face un p\rinte pentru copilul s\u, este s\ fie un model.

Discu]iile sincere pot da o mare lovitur\ drogurilor: acestea ^[i vor pierde atrac]ia de lucru secret [i misterios.

Ag.[ef R\dulescu Sergiu

si imprejmuire - AUTORIZA}IE DE CONSTRUIRE nr. 114/29.11.2010 - Racari - racord bransasre gaze S.C GDF SUEZ ENERGY ROMANIA (pentru Trandafir Gheorghe) - AUTORIZA}IE DE CONSTRUIRE nr. 115/29.11.2010 - Colacu construire etajare locuinta P- Nelepcu Niculae - AUTORIZA}IE DE CONSTRUIRE nr. 116/29.11.2010 - Racari - construire imprejmuire - Ene Gheorghe si Ene Mariana - AUTORIZA}IE DE CONSTRUIRE nr. 117/29.11.2010 - Colacu Construire locuinta P + 1E- Tilica Nicolae Gabriel - AUTORIZA}IE DE CONSTRUIRE nr. 118/29.11.2010 - Colacu Construire locuinta p + 1E - Tilica Ion

Tehnician urbanism, Alexandru Alexandru

cyanmagentayellowblack

16

Realitatea ^n imagini

La domnul consilier Dr\goi Nicolae din Colacu am avut o surpriza nepl\cut\. Tocmai dânsul care este primul ^ntre localnici s\ ^ncalce legea?!

Cât prive[te alte comentarii ... ne ab]inem.

NOIEMBRIE 2010

Gr\mezile de nisip care zac pe domeniul public, se pare c\ prisosesc, deoarece nimeni nu le ia s\ le foloseasc\. Propunem ^ntroducerea de urgen]\ in curte a acestora pentru a nu interveni prin aplicarea legii.

Strada Bradului. Ioni]\ Gheorghe.

Pentru a nu fi mai prejos, pe strada Pinului, tot din Mavrodin, ~n Mavrodin, la num\rul 107, la Lascaie Aurica o gr\mad\ cât un gospodar a f\cut acoperi[... pentru pietri[ [i a adus gardul a[teapt\ prima z\pad\, pentru a se transforma ^n “garan]ia” maximei siguran]e: ni[te cr\ci. Familia Turcea. derdelu[, Numai c\...s\niile vor fi oprite de ]es\tura de crengi. Vom reveni.

Tot pe strada Mo[teni, se impune ca noi, enoria[ii, s\ d\m o mân\ de ajutor pentru nivelarea cum se cuvine a zonei din fa]\ troi]ei.

La Toma Petrinel, pe care ^l simpatiz\m, dar nu putem trece cu vederea pietri[ul care a ^mplinit doi ani. Ce faci, Petrinele, a[tep]i “s\ mearg\” la [coal\?

Tot pe strada Mo[teni, la num\rul 15, la Mirescu Olga Iulica am r\mas surprin[i de gunoiul r\spândit peste zona verde [i pietri[ul r\mas nefolosit. Aceasta pentru ca, acolo, locuie[te un iubitor al artei.

La ie[irea de pe strada Mo[teni, la num\rul 36, proprietarul este, se pare, or\[ean cu buletin de Târgovi[te. Nu s-ar spune dup\ felul cum ^[i gospod\re[te terenul din fa]a cur]ii: pomi care au crescut anapoda, gunoi ^n [an] [i o mare doz\ de nep\sare. Este vorba de Popescu Alin George.

cyanmagentayellowblack

Gard frumos, orânduit, nou [i drept, dar ce ne facem cu gr\mada de pietri[ “ciufulit\” de pe malul [an]ului? Strada Cire[ului, Mavrodin.

~n R\cari, pe strada Mo[teni, la num\rul 9, gardul ^n paragina, pietri[ul uitat pe domeniul public ne ^ndeamn\ s\ aten]ion\m mo[tenitorii c\ au datoria s\ gospod\reasc\ aceast\ zona, conform legilor. Vom reveni, la Ioni]\ Nicoleta.

La B\lan Eugen, strada Mo[teni, gr\mada de pietri[ stric\ intrarea frumoas\ ^n curte. Profita]i de vremea bun\ [i ^ntroduce]i-l ^n curte, domnule B\lan. Succes!

Revenim la un alt gospodar vrednic, dar cu lipsuri. Frumoas\ casa, curtea, gardul, etc. Ce ai frate cu intrarea? (Vân\toru Gheorghe).

NOIEMBRIE 2010

Realitatea ^n imagini

17

Pe strada Boanga un loc mai dosnic, au ap\rut ca ciupercile una lâng\ alta gr\mezile de pietri[ [i nisip. Oare se “pun bazele unei balastiere?!

Republicii, acela[i obicei p\gubos pentru aspectul domeniului Pe strada Republicii, la doamna Preda Maria pietri[ul a ^mplinpublic. Rug\m proprietarul s\ transporte materialul ^n curte. it trei ani. Dac\ nu v\ trebuie dona]i-l m\car unei persoane nevoia[e, care v\ va mul]umii cu siguran]\.

Pe strada Ana Ip\tescu, DN 71, Dinca Gheorghe la num\rul 97, vegheaz\ lâng\ trotuar o gr\mad\ de pietri[ care stric\ aspectul. V\ rug\m frumos sa-l introduce]i ^n curte.

Strada Ion Ghica, Ghergani. Beneficiind de un spa]iu generos, La Rotaru Nicolae a ap\rut cu “acoperi[” [i ^mpre[muire gospodarul nostru, Ionita Iona l\sat ce prisose[te ^n potec\, trainic\, o gr\mad\ de nisip. Chiar dac\ este acoperit\ ea tot adic\ pe trotuar. Este cazul s\-l ridica]i [i s\-l introduce]i ^n se vede... curte. Ionita Ion.

Revenim la moara din Colacu la Serban Cristian. Proprietarul ne-a promis ^n multe ocazii ca va introduce ^n curte pietri[ul.

N-a precizat dac\ anul acesta. Noi vom reveni cu siguran]\ [i cu chitan]ierul.

Pe strada Iorgu Dumitrescu, la Ene Mariana, la intrarea ^ntr-o Tot pe Iorgu Dumitrescu la Dinca Gh. Ion acela[i peisaj ne gospod\rie frumoas\, o gramad\ de nisip a r\mas ca m\rturie ^ntâmpin\ cu insisten]\. Tot cu insisten]\ ^l rug\m pe propric\ aici s-au f\cut amenaj\ri serioase. Pe când cur\]irea dome- etar s\ elibereze domeniul public. niului public?

Revenim la familia Sorescu de pe strada Republicii, R\cari care nu reu[e[te s\ ridice de pe domeniul public, chiar dac\ podul este al s\u, tot nisipul...ci numai ^n tran[e de câte o roab\ dou\. ~ndr\zni]i [i c\ra]i-l pe tot.

La Ene Dan de pe strada Republicii, construc]iile s-au terminat Pe Iorgu Dumitrescu ^n fa]a unei gospod\rii modeste, verdea]a dar au r\mas gr\mezi de materiale nefolosite. [i tuf\nelele inveselesc acest loc f\cându-l primitor. (la Stefan ~ntroduce]i-le ^n curte.

Constantin)

18

De interes cet\]enesc

NOIEMBRIE 2010

Aten]ie la sobe [i la co[urile de fum!

Pentru a nu risca s\ deveni]i victima unui incendiu soldat, în cel mai bun caz, cu pagube materiale, verifica]i-v\ sobele, hornurile [i cur\]a]ile din timp.

D

rept urmare, Inspectoratul pentru Situa]ii de Urgen]\ aten]ioneaz\ cet\]enii s\ fie cât mai precau]i, deoarece în anotimpul rece majoritatea incendiilor se produc din cauza utiliz\rii necorespunz\toare sau cu defec]iuni a sistemelor de evacuare a fumului [i gazelor fierbin]i, a instala]iilor electrice de uz casnic suprasolicitate, neverificate [i care nu prezint\ siguran]\.

Pentru a evita astfel de evenimente, oamenii tre-

buie s\ verifice [i s\ cure]e în permanen]\ co[urile de fum, s\ nu aprind\ focul în sobe folosind benzina sau alte lichide inflamabile sau s\-[i usuce hainele pe cuptorul sobei. Cet\]enii sunt sf\tui]i s\ nu încarce soba cu lemne înainte de culcare [i s\ amplaseze în fa]a sobelor cu lemne o cutie metalic\, care s\ asigure protec]ie fa]\ de c\derea accidental\ a lemnelor aprinse.

DOCUMENTE NECESARE: - cererea pentru eliberarea actului de identitate; - actul de identitate [i cartea de aleg\tor, în cazul deterior\rii; - certificatul de na[tere, original [i copie - certificatul de c\s\torie, dac\ este cazul, original [i copie; - hot\rârea de divor], definitiv\ [i irevocabil\, dup\ caz, original [i copie; - certificatul de deces al so]ului/so]iei decedat/decedate, în cazul so]ului supravie]uitor, original [i copie; - certificatele de na[tere ale copiilor cu vârsta mai mic\ de 14 ani, original [i copie; - documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu [i, dup\ caz, cel cu care se face dovada adresei de re[edin]\, original [i copie; - dovada eliberat\ de unitatea de poli]ie unde a fost reclamat furtul, dac\ este cazul; - un document emis de institu]ii sau autorit\]i publice - pa[aport, permis de conducere, legitima]ie de serviciu, livret militar ori diplom\ de absolvire a unei institu]ii de înv\]\mânt, cu fotografie de dat\ recent\, original [i copie; - chitan]a reprezentând contravaloarea c\r]ii de identitate; - timbru fiscal sau chitan]a reprezentând contravaloarea taxei extrajudiciare de timbru.

Ag. pr.

Badea Cristina

Contribuabilul sau alt\ persoan\ împuternicit\ de acesta are obliga]ia de a furniza organului fiscal informa]iile necesare pentru determinarea st\rii de fapt fiscale. Organul fiscal poate solicita informa]ii [i altor persoane numai atunci când starea de fapt fiscal\ nu a fost clarificat\ de c\tre contribuabil. Informa]iile furnizate de alte persoane vor fi luate în considerare numai în m\sura în care sunt confirmate [i de alte mijloace de prob\. În rela]iile cu organul fiscal contribuabilul poate fi reprezentat printr-un împuternicit. Continutul [i limitele reprezent\rii sunt cele cuprinse în împuternicire sau stabilite de lege, dup\ caz. Împuternicitul este obligat s\ înregistreze la organul fiscal actul de împuternicire, ^n forma autentic\ [i în condi]iile prev\zute de lege.

Ref. Naumescu Magdalena

{ef serviciu administrativ, Ing Manu Marian

ÎNSCRIEREA ÎN ACTUL DE IDENTITATE A MEN}IUNII PRIVIND STABILIREA RE{EDIN}EI DOCUMENTE NECESARE: - cererea pentru înscrierea în actul de identitate a men]iunii privind stabilirea re[edin]ei; - actul de identitate al solicitantului; - documentul cu care se face dovada adresei de re[edin]\, original [i copie; - timbru fiscal sau chitan]a reprezentând contravaloarea taxei extrajudiciare de timbru; - actul de identitate al g\zduitorului.

- certificatul de na[tere, original [i copie - certificatul de c\s\torie, dac\ este cazul, original [i copie; - hot\rârea de divor\, definitiv\ [i irevocabil\, dup\ caz, original [i copie; - certificatul de deces al so]ului/so]iei decedat/decedate, în cazul so]ului supravie]uitor, original [i copie; - certificatele de na[tere ale copiilor cu vârsta mai mic\ de 14 ani, original [i copie În situa]ia în care g\zduitorul nu se poate prezenta la serviciul public comunitar de eviden]\ a persoanelor, declara]ia de primire în spa]iu poate fi consemnat\ la notarul public, la misiunea diplomatic\ sau oficiul consular al României din str\in\tate, ori în fa]a poli]istului de ordine public\ din cadrul unit\]ii de poli]ie pe a c\rei raz\ teritorial\ este situat imobilul.

ELIBERAREA ACTULUI DE IDENTITATE LA: PIERDEREA, FURTUL, DISTRUGEREA SAU DETERIORAREA ACTULUI DE IDENTITATE DE}INUT ANTERIOR

AFL|M DE LA SERVICIUL IMPOZITE {I TAXE LOCALE, PENTRU DUMNEAVOASTR|, URM|TOARELE:

Cererile pentru eliberarea actelor de identitate se depun personal, iar c\r]ile de identitate se elibereaz\ titularilor. ~n situa]ia în care solicitantul nu se afl\ în ]ar\, mandatarul va prezenta o procur\ special\ pe care se afl\ aplicat\ fotografia titularului, autentificat\ de misiunea diplomatic\ sau oficiul consular de carier\ al României din statul în care se afl\ solicitantul. În cuprinsul procurii este necesar s\ se reg\seasc\ referirea expres\ la obiectul mandatului.

Cet\]enii români afla]i în str\in\tate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate împreun\ cu documentele prev\zute de lege la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul respectiv.

Documentele cu care se face dovada numelui, prenumelui, cet\]eniei [i a domiciliului, necesare eliber\rii actului de identitate, se prezint\ în original [i copie.

CONTRAVALOAREA ACTELOR DE IDENTITATE 1. CARTEA DE IDENTITATE - 7 LEI Camera Nr.5 ^n incinta Prim\riei 2. CARTEA DE IDENTITATE PROVIZORIE - 4 LEI Camera Nr.5 ^n incinta Prim\riei TAXA DE TIMBRU 3. TAXA DE TIMBRU PENTRU TOATE CAZURILE = 4 LEI - Camera Nr. 5 ^n incinta Prim\riei.

Help Portrait - Bucuria de a ^mp\r]i zâmbete Fondat\ de fotograful Jeremy Cowart, Help-Portrait este o comunitate de fotografi, venind împreun\ din întreaga lume ca s\ î[i foloseasc\ aptitudinile fotografice pentru a aduce zâmbete pe fe]ele celor care ^[i doresc o fotografie, dar nu au posibilitatea s\ ^[i realizeze una.

Pe 04 decembrie, acest proiect se va desf\[ura [i ^n ora[ul R\cari, zâmbetele vor poposi la Centrul de Asisten]\ Medico-Social\ din Ghergani. ~mpreun\ cu prietenii mei de la Fotochindia, prieteni ai ora[ului R\cari, ^ncerc\m s\ bucur\m pe cei care ^[i vor petrece s\rb\torile de iarna ^n acest centru medical, realizându-le câte un portret, pe care mul]i dintre ei [i-l doresc de foarte mult timp.

Mo[ Cr\ciun va poposi mai devreme ^n R\cari, [i va d\rui celor din acest centru bucuria s\rb\torilor, pe care mul]i dintre ei au uitat-o. Au uitat ceea ce ^nseamn\ c\ldura [i dragostea celor care ar trebui s\ le fie aproape ^n aceasta perioad\ magic\.

De fapt, va fi o "ga[c\" de ajutoare ale mo[ului, compus\ din: Florian Ispas, Claudiu Berechet, Raluca Dinescu, Madalina Barna, Gabriela Matei, Marius Tudor, Ion Marculescu, Badea Tudor, Niculae Constantin.

Sper\m s\ bucur\m pe cei din centru cu prezen]a noastr\ [i s\ le aducem zâmbete pe fetele atinse de timp [i triste]e.

Voi reveni cu informa]ii dup\ desfasurarea acestui proiect.

Constantin Niculae

Via]a medical\

NOIEMBRIE 2010

Sfaturi de care s\ ]ii cont ^n sezonul rece

Sfaturi practice

~nt\rirea imunit\tii ^n sezonul rece Dr. Carp Marioara, medic specialist, medicina de familie

~n România, un copil sufer\, ^n medie, de 5-6 r\celi pe an, iar un adult de 2 - 4 r\celi pe an. Care sunt solu]iile [i ce alimente ar trebui s\ consum\m pe parcursul iernii vom vedea ^n articolul de mai jos .

Alimenta]a are un rol determinant pentru s\n\tatea noastr\, de aceea trebuie s\ fie adecvat\ vârstei [i s\ se adapteze ^n permanen]\ nevoilor calorice ale organismului. Odat\ cu venirea iernii, organismul nostru este mai vulnerabil, datorit\ temperaturilor sc\zute, iar obiceiul de a mânca s\n\tos devine [i mai important.

70% din sistemul nostru imunitar este plasat la nivel intestinelor Organismul vine in contact cu factorii externi prin intermediul pielii [i al sistemului gastrointestinal. Aportul nutri]ional trebuie adaptat ]inând cont de sezonul ^n care ne afl\m.

E demonstrat faptul c\ 70% din sistemul imunitar al organismului este situat ^n intestin. Ca urmare, este evident c\ printr-o alimenta]ie corect aleas\, ne putem men]ine [i cre[te rezisten]a la ^mboln\vire, inclusiv la infec]iile frecvente ^n timpul iernii. O flora intestinala echilibrat\ m\re[te rezisten]a la ^mboln\viri [i minimizeaz\ con-

secin]ele terapiei cu antibiotice, foarte frecventa ^n acest sezon.

Un tranzit intestinal deficitar ne afecteaz\ via]a. Intestinul este colonizat cu bacterii la câteva zile dup\ na[tere, apoi flora intestinal\ se modific\ cu vârsta. Dezechilibrul intestinal poate duce chiar la ^ngr\[are.

Ce trebuie s\ consumi ^n sezonul rece?

Alimenta]ia al\turi de un stil de via]\ echilibrat ne ajuta sa tinem bolile la distan]a.

Vitaminele care sus]in activitatea sistemului imunitar sunt: * vitamina C: aportul zilnic recomandat este de 200 mg, pe care le po]i g\si ^n dou\ portocale sau un grapefruit, 100 g de p\trunjel; * vitamina A: aportul zilnic recomandat este de 800 micrograme, pe care le po]i procura din morcovi, ficat, peste, ou, unt. Mineralele de care are nevoie sistemul imunitar sunt: * zinc - 10 mg pe zi, ^l g\se[ti ^n fructe de mare, semin]e de dovleac, pâine [i cereale integrale;

Lintea, bogat\ în vitamine [i în minerale Apreciat\ de nutri]ioni[ti pentru bog\]ia substan]elor active, lintea con]ine vitaminele C, PP [i cele din complexul B, potasiu, fosfor, fier, zinc [i magneziu.

Consumul acestei legume reduce riscul îmboln\virii sistemului cardiovascular [i ]ine sub control tensiunea arterial\.

Dieta cu linte este recomandat\ persoanelor care se refac dup\ boal\, dar [i celor supuse la stres prelungit.

De asemenea, datorit\ efectului antiinflamator, lintea este util\ bolnavilor de artrit\ reumatoid\.

19

* seleniu - 55 micrograme/zi.

Surse principale: nuci, pâine, pe[te, carne, ou\.

Iaurturile probiotice, cum sunt cele care con]in tulpina L Casei Imunitass, te ajut\ s\-]i ^nt\re[ti sistemul imunitar [i s\ faci fa]\ mai bine agen]ilor patogeni care te asalteaz\ ^n sezonul rece. Consumul zilnic te ajuta s\ reduci frecven]a ^mboln\virilor [i s\ te vindeci mai rapid. Alte surse de probiotice sunt: usturoiul, bananele, anghinarea, ceapa, ov\zul, chefirul [i mur\turile, cele preparate tradi]ional, puse la murat cu sare, nu f\cute cu o]et.

O alimentatie variat\ [i echilibrat\ este recomandat\ ^n orice anotimp. Imprietene[te-te cu merele!

Sunt fructele tradi]ionale [i sunt surse de antioxidan]i [i vitamine.

Produsele lactate nu trebuie s\ lipseasc\ din meniul zilnic fiindc\ furnizeaz\ proteine de calitate superioar\ [i sunt principala surs\ alimentar\ de calciu.

Sfaturi de care s\ ]ii cont ^n sezonul rece.

Al\turi de alimenta]ia corect\, alte câteva condi]ii trebuie respectate pentru a te bucura de o iarn\ lini[tit\: * imbr\c\mintea c\lduroas\, adecvat\ condi]iilor meteo; * mi[carea: nimic nu se compar\ cu libertatea de mi[care pe care o ofer\ sezonul calduros, ^ns\, chiar dac\ plimb\rile lungi nu mai sunt o op]iune pentru to]i, nu ^nseamn\ c\ trebuie s\ renun]i la sport. Po]i frecventa o sal\ de sport. * odihna suficient\ este esen]ial\ pentru un organism rezistent; * respectarea regulilor de igien\: evitarea contactului cu persoane bolnave, sp\latul frecvent al mâinilor etc.

Daca ]ii cont zilnic de aceste sfaturi, te vei bucura nu doar un sezon, ci pe termen lung, de avantajele unui organism rezistent [i de o stare general\ de bine.

Hepatita A "Boala mâinilor murdare" Hepatita virala A este o boal\ infec]ioas\ provocat\ de virus hepatic A care afecteaz\ acut ficatul. Clinic se manifest\ prin afectarea ficatului [i intoxica]ie.

Termenul Hepatita A a fost propus in 1947, dar a fost adoptat ^n 1973, pân\ atunci folosindu-se termenele de: hepatita infec]ioas\, icter infec]ios, hepatita epidemic\.

Hepatita A este o boal\ a mâinilor murdare, de

aceea se cere respecterea igienii personale cât mai riguros, igienii locuin]ei [i locului de munc\. Fructele [i legumele numaidecât trebuie sp\late, deoarece nu se [tie dac\ sunt contaminate sau nu. Respectarea depozit\rii [i preg\tirii alimentelor. Supravegherea [i educarea copiilor de a nu pune mâinile sau obiectele murdare ^n gur\, sp\larea [i dezinfectarea tegumentelor.

Cum s\ bem apa

Pentru cei c\rora le place s\ bea apa rece, acest articol li se adreseaza direct. Este frumos s\ bei un pahar cu ap\ rece dup\ mas\, dar apa rece solidific\ hrana uleioas\ pe care tocmai ai ^nghi]it-o. Va ^ncetini digestia.

Când aceasta reac]ioneaz\ cu acidul, se va rupe [i va fi absorbit\ de intestine mai repede decât mâncarea solid\.

Trece ^n intestine [i foarte rapid se transforma ^n gr\sime [i pote duce la cancer. Este mai indicat s\ se bea ap\ cald\ dup\ mâncare.

Timpul corect pentru a bea ap\ Timpul corect pentru a bea ap\ va ^mbun\t\]i eficacitatea ei pentru corpul uman.

- Dou\ pahare de ap\ imediat dup\ trezire, ajut\ la activarea organelor interne.

- Un pahar de apa - 30 de minute ^nainte de o mas\. Ajut\ digestia.

- Un pahar de ap\ ^nainte de a face baie. Ajuta la sc\derea tensiunii sanguine.

- Un pahar de ap\ ^nainte de culcare. Ajuta la evitarea unui atac cerebral sau de cord.

Importan]a micului dejun Micul dejun ar trebui s\ fie cea mai important\ mas\ a zilei. Îi [tim importan]a, dar tot neglij\m esen]ialul. Cea mai mare gre[eal\ este s\ înlocuie[ti micul dejun cu o cafea [i o ]igar\. Ce se întâmpl\ atunci? Pe lâng\ efectele nocive ale ]ig\rii, cafeaua stimuleaz\ secre]iile gastrice.

Sucurile gastrice invadeaz\ stomacul gol [i neavând ce s\ digere, agreseaz\ mucoasa stomacului. Dup\ un timp, ne vom întreba de ce a ap\rut gastrita sau ulcerul.

Ce câ[tigi dac\ m\nânci diminea]a Dac\ te vei hr\ni s\n\tos [i consistent la micul dejun, vei avea energie, bun\ dispozi]ie [i putere de munc\ întreaga zi.

Dac\ vei mânca diminea]a cereale, fructe [i lactate, vei asigura organismului o mare parte din necesarul zilnic de fibre, vitamine [i minerale, chiar dac\ pe parcursul zilei nu vei avea timp s\ acorzi o aten]ie special\ alimenta]iei.

Vei reu[i s\-]i controlezi mai u[or greutatea. Micul dejun activeaz\ metabolismul.

Redac]ia

cyanmagentayellowblack

20

Eveniment

NOIEMBRIE 2010

Orice cuplu a[teapt\ cu ner\bdare nunta. Dar ce se ^ntâmpl\ atunci când intervin realit\]ile complexe ale vie]ii ^n doi?

O c\snicie poate deveni adesea o provocare pentru care v\ trezi]i nepreg\ti]i. Hot\rârea de a v\ c\s\tori ar trebui s\ fie cumva similar\ cu aceea de a merge cu cel mai mare montagnerousse din lume, cred editorii de la „Don’t Sweat Press”. Asigura]i-v\ ca sunte]i preg\ti]i pentru toate sui[urile [i coborâ[urile, pentru toate ^ntors\turile [i manevrele, dar mai ales, asigura]i-v\ c\ ave]i amândoi centura de siguran]\ ^n permanen]\!

Luarea angajamentului Cuplurile care stau ^mpreun\ trebuie s\ ^n]eleag\ ca a locui ^n aceea[i cas\ nu e deloc asem\n\tor cu a fi c\s\torit. A

locui cu cineva este considerat a fi mai stresant decât a te c\s\tori, pentru c\ sunt mai pu]ine obliga]ii. Se credea, de asemenea, ca acele perechi care locuiesc ^mpreun\ nu discut\ probleme importante sau deranjante ^n leg\tur\ cu rela]ia lor. Prin urmare au [anse mari s\ se despart\. Discuta]i cu partenerul motivele pentru care vre]i s\ v\ c\s\tori]i, asigura]i-v\ c\ amândoi ave]i a[tept\ri realiste [i dorin]e asem\n\toare.

Nunta a trecut. Revenim cu picioarele pe p\mântul… conjugal C\snicia poate fi o tranzi]ie dur\, pentru c\ include o schimbare de mentalitate semnificativ\ pentru amândoi. De exemplu, atunci când v\ da]i seama pentru prima oar\ c\ nu pute]i merge acasa, pentru c\ sunte]i mânio[i, plictisi]i sau

SENECTUTE {I ÎN}ELEPCIUNE TINERE}E {I BUN|CREDIN}|

Nu doresc s\ fie un titlu pre]ios, este o realitate. În Centrul de Asisten]\ Medico-Social\ R\cari tr\iesc în bun\^n]elegere dou\ genera]ii: beneficiarii ajun[i la vârsta senectu]ii [i dovedind în]elepciunea unei vie]i [i personalul care-i îngrije[te - genera]ia tân\r\. Fe]ele acestea tinere dau dovad\ zi de zi de mult\ r\bdare [i bun\credin]\. Vin din locuri de munc\

total diferite de acesta, iar pentru unele prima lor zi de munc\ a fost la Centru. {i cu fiecare zi petrecut\ al\turi de ele nu înceteaz\ s\ m\ uimeasc\ [i s\-mi sporeasc\ respectul pentru meseria pe care-o fac [i admira]ia pentru r\bdarea [i d\ruirea cu care-[i fac aceast\ meserie. Pân\ nu lucrezi într-un asemenea loc este greu s\-]i imaginezi c\ o infirmier\ care vine dintr-o familie obi[nuit\, cu probleme [i greut\]i ca ale oricui, poate uita timp de 12 ore de orice grij\ [i se poate concentra în totalitate asupra problemelor celor pe care-i îngrije[te. Fe]ele acestea îngrijesc deopotriv\ trupul [i sufletul b\trânilor.

Le fac toaleta zilnic\, îi schimb\, iar multora dintre ei le dau s\ m\nânce cu linguri]a precum unor copii. {i nu e deloc u[or s\ faci lucrul acesta zi de zi. Au grij\ ca lenjeriile p\turilor s\ fie mereu schimbate [i în fiecare dormitor s\ fie mereu curat. Nimic de zis, asta este treaba lor; admira]ia ]i-o treze[te îns\ faptul c\, în timp ce-[i fac treaba ca ni[te furnicu]e, nu uit\ s\ stea de vorb\ cu b\trânii, s\-i încurajeze pe cei suferinzi, s\ glumeasc\ cu ei, s\ le asculte [i s\ le îndeplineasc\ orice dorin]\. Este înduio[\tor s\ le vezi mângâind fa]a plin\ de riduri a câte unui b\trân, riduri printre care

frustra]i, veti fi mai mult decât surprin[i.

Apoi realiza]i c\ nu pute]i face planuri pentru week-end de unul singur.

Desigur, nu trebuie s\ face]i totul ^mpreun\, dar trebuie s\ fi]i responsabili fa]\ de altcineva ^ntr-o manier\ nou\, diferit\.

Men]ine]i anumite limite ^n ceea ce prive[te familia, trebuie s\ face]i front comun. Luarea deciziilor ^mpreun\ [i faptul c\ sunte]i consecven]i ^n privin]a lor este un fapt crucial pentru binele c\sniciei. Face]i compromisuri – acestea sunt cu adev\rat cheia oric\rei rela]ii reu[ite. Gândi]i-v\ ce diferen]e de opinie pute]i accepta, cu care v\ pute]i ^mp\ca [i cu care nu. Momentele petrecute ^mpreun\ sau individual, banii, sexul, treburile casnice, totul trebuie ^mp\r]it ^ntr-o manier\ pe care amândoi s\ o considera]i corect\.

Secretele unei c\snicii reu[ite Cuplurile care au mariaje implinite sunt cele care discut\ ^nainte de c\s\torie despre a[tept\rile pe care le au de la celalalt. Dac\ ar exista dezacorduri serioase (el vrea copil ^ndat\, ea mai ^ncolo), c\snicia ar fi ^n pericol. Dup\ nunt\, liniile comunic\rii trebuie s\ r\mân\ deschise. Cheia unei c\snicii reu[ite este ca ambii parteneri s\ ^l a[eze pe cel\lalt pe un piedestal.

Cuplurile fericite ^[i consider\ mereu jum\tatea o prioritate, le intereseaz\ p\rerile partenerului, ^i respect\ deciziile, ^l iau ^n serios. Niciodat\ nu ^l consider\ pe cel\lalt un bun dat. ~nv\]a]i s\ solutiona]i conflictele, men]ine]i flac\ra pasiunii vie, maturiza]i-v\ ^mpreun\ [i nu ^nceta]i s\ v\ str\dui]i s\ ave]i o rela]ie [i mai bun\. Timpul [i o impresie

se strecoar\ uneori [iruri de lacrimi iscate de vreo amintire sau de vreo durere. Este impresionant faptul c\ venind de acas\ unde are fiecare probleme diferite, aici au o singur\ grij\: s\ le fie b\trânilor bine. Sunt momente în care dac\ treci prin sec]ie te imaginezi la gura sobei în prezen]a bunicilor: din dormitoare se aude glasul sc\zut al câte unui batrân depanând amintiri si al\turi vezi o infirmier\ ascultând r\bd\toare, mereu zâmbind. Fe]ele astea au atâta r\bdare [i afec]iune în rela]ia cu b\trânii, încât uneori ai tendin]a s\ crezi c\ sunt ni[te mame care-[i ocrotesc pruncii. Este pl\cut s\ vezi c\ la sfâr[itul unei ture de 12 ore, oricât de obositoare ar fi fost ea, pe fa]a oric\rei infirmiere po]i citi bucuria ca [i-a f\cut datoria cum trebuie, mândria ca i-a ajutat pe b\trâni s\ treac\ cu bine peste înc\ o zi din existen]a lor. Pentru felul în care aceste fe]e în]eleg s\-[i fac\ meseria de infirmier\ nu pot s\ spun decât: BRAVO LOR ! {i pentru c\ suntem în prag de iarn\, pentru c-am reu[it s-avem un an bun cu satisfac]ii [i împliniri [i mai ales pentru ca-n fiecare dintre noi seascunde un suflet de copil, noi to]i de la CAMS R\cari, beneficiari [i salaria]i, îl a[tept\m cu bucurie pe Mo[ Cr\ciun. Suntem siguri c\ va veni!

{ef Centru, Ec. Cristina Maria Mitrescu

fals\ de siguran]a pot eroda [i cea mai puternic\ iubire.

Mituri despre casnicie C\s\toria pune cap\t singur\t\]ii – multe persoane c\s\torite se simt ^n continuare singure, nu v\ pute]i a[tepta ca numai so]ul sau so]ia sa v\ fac\ ferici]i, fericirea personal\ vine din interiorul vostru, aducerea pe lume a unui copil va ^nt\ri o c\snicie care [chiop\teaz\, c\snicia ne des\vâr[e[te ca fiin]e umane. Un cuplu este complementar, nu se completeaz\ unul pe cel\lalt, certurile distrug o c\snicie, partenerul sau partenera se va schimba o dat\ ce v\ c\s\tori]i sunt doar câteva neadev\ruri dintr-o lista lung\.

Despre intimitatea celuilalt [i rela]ia cu socrii Problema spa]iului intim ^ntr-o c\snicie este un subiect delicat cu care cuplurile se confrunt\ zilnic. A stabili reguli ^n privinta acestui spa]iu trebuie s\ fie o prioritate atunci când v\ muta]i ^mpreun\. Dac\ nu respecta]i intimitatea celuilalt sau da]i buzna [i-i inspecta]i „teritoriul”, ve]i avea o rela]ie bazat\ pe lips\ de respect [i ne^ncredere.

Cu to]ii am auzit spunându-se c\ te c\s\tore[ti cu partenerul t\u, nu cu familia lui. Adev\rul e ^ns\ c\ stabile[ti o leg\tura strans\ [i cu rudele partenerului. Cel mai r\u lucru pe care-l pute]i face este s\ ^i incita]i pe socrii contra jum\t\]ii voa[tre [i invers.

Ar\ta]i-le respect de la bun ^nceput [i deschide]i-v\ sufletul [i casa ^n fa]a lor, ^n limite decente.

Texte biblice Marcu, 11 24. De aceea v\ spun c\, orice lucru ve]i cere, când v\ ruga]i, s\ crede]i c\ l-a]i [i primit, [i-l ve]i avea.

Matei, 7 7. Cere]i, [i vi se va da; c\uta]i [i ve]i g\si; bate]i, [i vi se va deschide.

8 C\ci oricine cere, cap\t\; cine caut\, g\se[te; [i celui ce bate, i se deschide.

Matei, 21 22. Tot ce ve]i cere cu credin]\, prin rug\ciune, ve]i primi.

Psalmii, 34 17. Când strig\ cei f\r\ prihan\, Domnul aude, [i-i scap\ din toate necazurile lor.

Proverbele, 15 29. Domnul Se dep\rteaz\ de cei r\i, dar ascult\ rug\ciunea celor neprih\ni]i.

Psalmii, 145 18. Domnul este lâng\ to]i cei ce-L cheam\, lâng\ cei ce-L cheam\ cu toat\ inima.

19.El împline[te dorin]ele celor ce se tem de El, le aude strig\tul [i-i scap\.

Via]a spiritual\

NOIEMBRIE 2010

21

HRAMUL BISERICII ST|NE{TI

Biserica Parohiei St\ne[ti a pr\znuit hramul pe 8 noiembrie 2010, Sfin]ii Voievozi Mihail [i Gavriil, Îngerii care str\juiesc zi [i noapte atât cl\direa Bisericii parohiale cât [i toat\ parohia [i ap\r\ perimetrul pe care îl p\streaz\.

Bine a zis domnul Tehodor Benga: “Biserica din parohia mea este mic\, dar suficient de mare pentru to]i cei care-l cauta pe Dumnezeu.”

A[a este Biserica mea de la St\ne[ti unde sunt preot de aproape 40 de ani. {i pentru ca vorbim de îngerii care te-nso]esc [i ne p\zesc de rele în aceast\ zi de 8 noiembrie 2010 am s\rb\torit-o cu cre[tinii acestei parohii [i împreun\ cu domnul Primar al ora[ului R\cari, Carave]eanu Marius, care a venit cu daruri [i a stat al\turi de noi la o mas\ modest\

cu mânc\ruri binecuvântate în aceast\ perioada de post.

Dragostea dumnealui de a participa la acest eveniment împletit\ cu o mare bucurie a noastr\ de al avea în mijlocul nostru a f\cut ca ziua însorita s\ fie angelic\, divin\ [i plin\ de dar [i har.

La sfâr[itul Sfin]ei Liturghii în predic\ pe lâng\ importan]a [i aportul Sfin]ilor Arhangheli Mihail [i Gavriil la istoria mantuirii, am men]ionat [i importan]a îngerului p\zitor care indeamna constiin]a omului [i care înva]a omul ce este bine [i ce este r\ul. Îngerul care înva]\ omul în subcon[tientul s\u s\ se fereasc\ de r\u [i s\ fac\ numai bine. În acest context, atât eu Preotul cât [i domnul Primar Carave]eanu, am atras aten]ia p\rin]ilor [i bunicilor care atât cât tr\iesc au datoria s\ spun\ copiilor, nepo]ilor [i str\nepo]ilor cât de grav este s\ consume alcool, tutun [i mai ales droguri.

Vreau s\ cred ca preo]ii, primarii, înv\]\torii [i nu în ultim rând profesorii de religie sunt îngerii p\zitori pentru copii [i tineret.

Ca oameni de bun\ credin]\ [i de educa]ie s\ amintim în tot timpul [i peste tot, riscurile acestor curiozit\]i care mai târziu devin obi[nuin]\, n\rav, vicii care cu timpul nu se mai pot controla.

Cu permisiunea domnului primar Carave]eanu, mul]umesc tuturor celor care se implic\ în ac]iuni de educare [i combatere a acestor vicii sinucigase de care societatea nu are nevoie.

Avem nevoie de educa]ie, cultur\, idei noi [i mai ales de s\n\tate corporal\ [i mental\, îngerul acela extraordinar de grijuliu pe care îl sim]im în noi [i aproape de noi.

Preot Paroh, N. Dinu

Practica pac\toas\ cu urm\ri nefaste Pr paroh, Ciobanu Ioan Parohia Colacu Observ de ceva vreme c\ s-a împ\mântenit un obicei, anume, s\ se separe c\s\toria civil\ de cea religioas\. {i se aduc uneori [i argumente: ba c\ nu sunt bani de nunt\, ba c\ dou\ petreceri la un interval considerabil implic\ de dou\ ori mai mul]i bani ca [i câ[tig. Foarte multe cupluri îns\ nu consider\ necesar nici a face cununia civil\, spunând c\ n-au nevoie de documente pentru a-[i dovedi iubirea („... actele nu ar schimba cu nimic rela]ia noastr\!”). În ambele cazuri se ignor\ [i se minimalizeaz\ Taina Sfânt\ a Cununiei. E adev\rat, nu documentul îi une[te pe cei doi ce se iubesc, ci Hristos în Biseric\. Ca Taina, c\s\toria sau Nunta cre[tineasc\ presupune, în prealabil, c\s\toria civil\ ca a[ez\mânt natural, [i împ\rt\[e[te celor doi so]i harul dumnezeiesc care transform\ dragostea lor fireasc\ în dragoste spiritual\ des\vâr[it\.

Nefirescul se simte [i atunci când mireasa p\[e[te în biserica în ziua Nun]ii îmbr\cat\ în alb (ca simbol al cur\]iei [i fecioriei), de[i poate ca tinerii tr\iesc împreun\ cu sau f\r\ cununie civil\ de luni sau ani de zile. Dac\ mireasa e gravid\, spre exemplu, în luna a opta e la

SEPARAREA C|S|TORIEI CIVILE DE CEA RELIGIOAS| fel de stânjenitor...

Al]ii leag\ Cununia religioas\ de botezul pruncului... [i atunci te întrebi unde a fost Hristos în via]a lor pân\ atunci. Ce cuvânt de înv\]\tur\ ar trebui s\ le spun\ p\rintele slujitor celor ce s-ar cuveni s\ p\[easc\ din acea zi în via]a de familie, când ei de fapt au ani buni de concubinaj [i copii dup\ ei? E lucru [tiut, [i p\rin]ii duhovnici îi avertizeaz\ pe cei tineri, c\ rela]ia intim\ în afara Cununiei în Biseric\ este desfrânare, p\cat mare care aduce, conform Sfântului Apostol Pavel, pierderea Împ\r\]iei lui Dumnezeu (I Corinteni 6,9). De asemenea, se [tie faptul c\ urm\rile trupe[ti [i suflete[ti ale na[terii copiilor din desfrânare sunt greu de prev\zut.

Cu privire la viitorii so]i, tot Sfântul Apostol Pavel, în prima sa Epistola c\tre Corinteni, sf\tuie[te cuplurile care nu-[i pot asum\ lupta abstinen]ei s\ se c\s\toreasc\, de vreme ce mai bine este s\ se c\s\toreasc\ decât s\ ard\ (de pofta n.n.) (I Corinteni 7,9). E bine s\ lu\m aminte [i s\ în]elegem c\ avem nevoie de Hristos mai mult decât orice altceva pe lumea aceasta, c\ iubirea între dou\ persoane trebuie s\ aib\ temelie în Hristos, Cel ce ne

iube[te des\vâr[it. De ce mai purt\m atunci numele de cre[tini, dac\ via]a noastr\ nu ne-o raport\m la înv\]\tura Mântuitorului [i a Sfin]ilor P\rinti?

G\sesc vinova]i [i pe cei ce smintesc, p\rin]i sau viitori socri, ce insist\ ca cele dou\ cununii (civil\ [i religioas\) s\ nu se fac\ împreun\, adic\ în aceea[i zi (dimineata cea civila, spre dup\amiaza cea religioas\) sau la un interval de timp foarte scurt, de câteva zile (interval în care nu trebuie s\ locuiasc\ împreun\).

Separarea în timp a celor dou\ momente (care spore[te [ansele de p\c\tuire) e un p\cat grav pe care mul]i nu-l sesizeaz\ sau nu-i în]eleg gravitatea. Dac\ va iubi]i copiii, [i sunt încredin]at c\ a[a este, l\sa]i-i s\ se cunune, l\sa]i la o parte câ[tigul material îndoit... pentru ca ce-i foloseste omului s\ câstige lumea întreag\, dac\-[i pierde sufletul? (Marcu 8,36). S\ nu-l vindem pe câteva milioane. Ar fi bine s\ nu mai c\utam justific\ri, s\ nu mai d\m vina pe societate, pe lipsuri, ci s\ vedem în spatele gesturilor lipsa ata[amentului fa]\ de valorile moralcre[tine [i pu]ina noastra credin]\.

Cândva vom r\spunde pentru toate câte am savâr[it în trup!

Cr\ciun e icoana a lui Craciun, cel din ceruri.

S\ ne închin\m cu piosenie adânc\ în sfânta noapte de decembrie, Tatalui [i Fiului, Mo[ Cr\ciunului [i Pruncului, Sf. Duh-Mângâietorului ce ne coboar\ în suflete, lumina bucuriei divine.

SFÂNTUL ARHIDIACON STEFAN (27-decembrie)

NA{TEREA DOMNULUI” (25-decembrie) CR|CIUNUL Cel mai vechi [i mai autentic cuvânt al s\rb\torilor de iarn\ este Cr\ciunul, una din s\rb\torile cele mai frumoase, care înseamn\ crea]ie nou\, descoperire, uimire, mirare, Creatorul.

Pruncul, mititel înf\[\]el, în scutec de bumb\cel”, nu se las\ a[teptat [i vine din nou la cump\na dintre ani spre a ne apropia de Raiul ceresc.

Pruncul Hristos se na[te pentru fiecare din noi, iar\[i, în micu]a pe[ter\ din Betleem, spre împ\carea noastr\ cu Dumnezeu. C\ci nu palate [i leagane aurite i-au fost de trebuin]\ Împaratului slavei, ci simplitatea unei iesle uitate într-un col] de lume. Acolo în Betleemul Iudeii, într-o noapte înstelat\, în lini[tea întrerupt\ doar de strig\tul vreunui miel r\t\cit de mama sa, vine pe lume:, Mielul, Cel ce va ridica p\catele lumii”... În aer plutea în acea noapte poate misterul a[tept\rii. {i iat\ clipa nu întârzie. Îngerii din cer încep s\ cânte, spre uimirea p\storilor [i celor din împrejurimi: M\rire ^ntru cei de sus Lui Dumnezeu, pe p\mânt pace, între oameni bun\voire”. În zare apar trei umbre. Încet, încet, se contureaz\ [i ies la iveala trei oameni. Trei oameni importan]i, se vede dup\ straiele lor. Sunt magii de la R\s\rit. Se apropie cu sfial\ de gura pe[terii, intr\ [i îngenuncheaz\, c\utând cu privirea înl\crimat\ spre micul prunc ]inut la sânul mamei sale, înc\lzit de r\suflarea vitelor din apropiere. Scot darurile ce le-au purtat cu ei de departe [i le pun la picioarele micu]ului prunc: aur, smirna [i tamâie.

Steaua luminoas\ ce i-a c\l\uzit pe magi, coboara lin peste pe[tera, luminând-o.

P\storii îndr\znesc [i se apropie. Cad [i se închin\ [i ei cu sfial\. O, mare e mila Ta Doamne, ca pe Unul Fiul T\u L-ai trimis pentru mântuirea noastra.

L-ai rupt din înaltul auriu ceresc, spre a se na[te an de an în casele [i în inimile noastre. Iar Tu, Doamne ca un p\rinte, ca Tat\ al crea]iei, Tu un bun [i str\bun Mo[ Cr\ciun, cobori de peste 2000 de ani pentru copiii ce a[teapt\ plini de înfrigurare, cu ochii deschi[i în patuturile lor s\ le la[i lâng\ patu] daruri din desagul cu minuni. Mo[ Cr\ciun e vesnic acela[i, Tat\l nostru, al tuturor, care în noaptea sfânta ne aduce darul de pre], pe Fiul Sau unic. Dar nu numai pe Iisus ni-L aduci an de an la noi, ci sco]i de sub haina slavei daruri de pre] ale nop]ii de Cr\ciun: dragoste, bucurie, iertare, împacare, pace...

Acesta este cel mai de pre] gest al iubirii Tat\lui fa]\ de lume. Mo[

În ziua a treia de Cr\ciun, Biserica Ortodox\ face pomenirea primului diacon [i primului martir cre[tin: Sf. {tefan. Sfântul {tefan este cel care aplic\ pentru prima oara în istorie înv\]\tura cea nou\ despre iubire [i iertare, prin jertfa propriei sale vie]i.

Potrivit tradi]iei, era un iudeu elenist, deci din cei care tr\iau între eleni.

Autorul c\rtii Faptele Apostolilor îl prezint\ ca fiind, plin de credin]\ [i de Duhul Sfânt" sau, plin de har [i de putere, f\când minuni [i semne mari în popor". (F.A.6,5 si 8). A avut multe dispute pe teme de credin]\ cu unii iudei care f\ceau parte din sinagog\.

Neputând face fa]\ discu]iilor purtate cu el, datorit\ superiorit\]ii spiritului s\u, unii dintre ace[tia au g\sit martori mincino[i pe care i-au îndemnat s\-l acuze pe {tefan ca ar fi rostit cuvinte nepermise la adresa lui Moise [i Dumnezeu. A fost dus în fa]a sinedriului, forul de judecat\ al evreilor. Martori mincino[i îi aduc

acuzele amintite, la care mai adaug\ una [i anume c\ ar fi spus c\: Iisus Nazarineanul va schimba datinile pe care ni le-a lasat Moise". (F.A 6,14).

Sf. {tefan va rosti o lung\ cuvântare în fa]a sinedriului, de fapt o succint\ istorie a Vechiului Testament, prin care voia s\ arate c\ de fapt Iisus este Mesia cel a[teptat. Aceast\ cuvântare e prima apologie a religiei cre[tine. Sf. {tefan, fiind plin de Duhul Sfânt [i privind la cer zise:, Am v\zut slava lui Dumnezeu [i pe Iisus Hristos stând de-a dreapta Lui".

Aceste cuvinte i-au îndârjit pe cei prezen]i, încât s-au n\pustit asupra lui, l-au scos afar\ din Ierusalim [i au început s\-l bat\ cu pietre. Ca [i Mântuitorul pe cruce, {tefan nu s-a împotrivit, ci se ruga zicând:, Doamne, Iisuse, prime[te duhul meu", primind astfel moarte muceniceasc\. În anul 415, trupul e descoperit de preotul Lucian într-un sat de lâng\ Ierusalim, pe nume Cafaralgama [i dus în Cetatea Sfânt\. Aici se ridic\ o Biserica pe locul în care au fost a[ezate moa[tele sale cinstite.

Tuturor celor care poart\ numele acestor Sfin]i sau sunt n\scu]i în aceste zile le doresc mult\ s\n\tate, fericire, noroc înso]ite de tradi]ionala noastr\ urare, La Mul]i Ani"!.

Pr. Paroh, {tefan Vlada - Ghergani

22

Diverse

NOIEMBRIE 2010

Stima]i concet\]eni v\ anun]\m pe aceast\ cale c\ pute]i ^nchiria, pentru practicarea sportului, actualul spa]iu al S\lii sporturilor din ora[ul R\cari, dup\ urm\torul tarif: - 100 lei/ora, pentru ^ntreceri sportive: meciuri de fotbal, handbal, baschet, volei, tenis de câmp; - 20 lei/ora/masa, pentru ^ntrecerile la tenis de mas\.

Traian Grigorescu Tehnician Silvic, Consilier local

Continuând drumul nostru de la Ruc\r spre sudul traseului râului Dâmbovi]a la v\rsare în Dun\re, s\rim peste descrierea unor localit\]i între care: Lucieni, M\ne[ti, Tatarani, Cânde[ti, Barbuletu, Gemenea, Voinesti, Malu cu Flori, Laicai, Cetateni, Stoenesti [i Dragoslavele, toate aflate între ultimele dealuri printre care merge la vale râul Dâmbovi]a [i ne ocup\m de drumul Dâmbovi]ei prin câmpie.

Raul Dâmbovi]a str\bate câmpia pe o distan]\ de 140 de km, coborând de la o altitudine absolut\ de 290 m (Dragomire[ti) la 28 m (Bude[ti); pe acest traseu talvegul prezint\ o pant\ medie redus\, respectiv 1,8 m pe km.

Totodat\ dou\ treimi din bazinul s\u se suprapun acestui relief jos, de unde î[i adun\ îns\ mai pu]in de un sfert din totalul debitului s\u.

La circa 1,5 km de Ungureni, drumul local modernizat se întretaie cu DN 72 ce vine de la G\e[ti (20 km) prin Cobia [i merge la Târgovi[te (8 km). Dincolo de aceasta frumoas\ intersec]ie de drumuri, str\batem o splendid\ planta]ie de meri pe spalieri [i intr\m în Lucieni.

Comuna Lucieni este format\ din satul ce-i d\ numele, a[ezat în lungul Dâmbovi]ei pe o terasa joas\ ce înclin\ u[or spre aval [i din alte patru sate situate în afara bazinului ([i aici cump\na apelor înainteaz\ pân\ aproape la 2 km de cursul râului) – Olteni, Raciu, Suta seaca [i Sili[tea. În partea de vest a teritoriului se afl\ p\durile Olteni [i Dichiu care sunt continuate din piemont, iar de o parte [i de alta a pârâului Suta, p\durile Olari, Pier[inari [i V\c\reasca – toate constituite din specia stejarului; în lungul apei Dâmbovi]ei se întind z\voaie de Anin, Plop [i Salcie. În acest grup de p\duri exist\ un loc denumit “Teapa”: legea spune c\ aici ar fi tras Vlad }epe[ câ]iva du[mani turci [i un grec.

La Lucieni – sat pomenit de la 1451 (d\ruit de vornicul Dragomir Mitropoliei târgovi[tei, amintit [i în 1669 pe vremea lui Antonie Voda) a fost descoperit un valoros tezaur de monede romane.

Satul Lucieni de tip adunat [i forma alungit\, este unul dintre cele mai frumoase a[ez\ri din câmpia str\b\tut\ de Dâmbovi]a. Cine viziteaz\ localitatea prosper\, este pl\cut impresionat de înf\]i[area caselor, foarte multe noi, unele cu etaj – adev\rate vile cu stil arhitectonic modern [i original.

Ne întoarcem la intersec]ia amintit\ îndreptându-ne spre Târgovi[te de-a lungul drumului na]ional. Dincolo de podul de beton intr\m în Vii[oara, sat tipic adunat, cu uli]e ce se intersecteaz\ perpendicular pe artera principal\, apoi urc\m fruntea unei terase [i dup\ ce trecem de Dumbrava – un mic sat, întâlnim firicelul firav al Ilfovului. La intersec]ia de lâng\ fostul IAS, p\r\sim

[oseaua na]ional\, dup\ Colanu (care împreun\ cu precedentul intr\ în componen]a comunei suburban Ulmi), la sud de pârâul Ilfov intr\m în comuna al c\rui nume este legat de celebra familie de c\rturari patrio]i a V\c\re[tilor.

Comuna V\c\re[ti este a[ezat\ pe aripa sud-vestic a câmpiei piemontane, u[or bombat\, îndeosebi în partea stâng\ a Dâmbovi]ei, comuna este format\ din patru sate cu pozi]ii [i înf\]is\ri diferite: Pier[inari, V\c\re[ti, Bunget [i Br\te[ti. Teritoriul comunei este traversat la est de DN 71, iar spre centru de calea ferat\ Titu – Târgovi[te. În peisajul local, un loc aparte îl ocup\ cele 4 acumul\ri de ap\ (Bunget 1, 2, 3 si 4) din lungul pârâului Ilfov, care sunt alimentate suplimentar din apele Ialomi]ei printr-un canal ce vine din apropierea Târgovi[tei. Cu circa 20 de ani în urma asigur\ apa pentru sistemul de iriga]ii, în prezent fiind abandonate.

Vegeta]ia arborescent\ format\ exclusive din specii de Anin [i Plop iar în aval de Br\te[ti se afl\ o mic\ p\dure de Stejar.

Continuitatea de locuire pe aceste meleaguri este dovedit\ de urmele unei a[ez\ri neolitice la Br\te[ti, de altele din epoca bronzului la V\c\re[ti, Pier[inari – în aceasta din urm\ fiind identificate [i a[ez\ri din secolul IV – VI, VII. Satul V\c\re[ti este amintit documentar începând din 1535, iar Br\te[ti din 1621 – 1622. La V\c\re[ti au avut loc fr\mânt\ri premerg\toare anului 1848; totodat\ satul acesta [i Br\te[tii au fost cuprinse de focul r\scoalei de la 1907.

Pân\ în 1989, popula]ia comunei era de aproape 8000 de locuitori, în prezent aceasta s-a mic[orat foarte mult.

Suprafe]e întinse sunt cultivate cu cereale, altele destinate legumiculturii [i vi]ei de vie. În partea vestic\ a satului V\c\re[ti se afl\ gar\ cu acela[i nume, de unde putem ajunge u[or în zona unor importante obiective culturale, situate în parcul din central a[ez\rii [i în jurul lui. În parc se p\streaz\ vestigiile a dou\ conace boiere[ti (unul din secolul 16 [i cel\lalt de la sfâr[itul secolului 17), apar]inând vestitei familii a V\c\re[tilor. În 1868 Ioan v\c\rescu a ridicat casa copilariei poetei Elena V\c\rescu, din care ast\zi se mai p\streaz\ doar funda]iile.

Familiile V\c\re[tilor î[i au r\d\cini adânci în trecut, a[a cum reiese din mai multe documente ale anilor 1572 – 1573 care dovedesc existen]a unui logofat pe nume Stanislav din V\c\re[ti cunosc\tor de limba [i scriere frumoas\, slav\, renumit caligraf domnesc, sau dup\ propria prezentare “compun\tor [i scriitor cu mân\”; el este fiul lui Tatul, mare clucer din V\c\re[ti. De asemenea, în 1655 este citat Ivan Pitarul V\c\rescu. (va urma)

Doritorii se pot adresa la administratorul s\lii, Ene Marius, la num\rul de telefon: 0764.030.370

Autorizarea execut\rii lucr\rilor de construc]ii Extras din Legea 50/1991

Art. 1.

(1) Executarea lucrãrilor de construc]ii este permisã numai pe baza unei autoriza]ii de construire sau de desfiin]are, emisã în condi]iile prezentei legi, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil - teren [i/sau construc]ii - identificat prin numãr cadastral, în cazul în care legea nu dispune altfel. (alineat modificat prin art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 214/2008 (publicatã la 16 decembrie 2008), în vigoare de la 14 februarie 2009) (2) Construc]iile civile, industriale, inclusiv cele pentru sus]inerea instala]iilor [i utilajelor tehnologice, agricole sau de orice altã naturã se pot realiza numai cu respectarea autoriza]iei de construire, emisã în condi]iile prezen]ei legi, [i a reglementãrilor privind proiectarea [i executarea construc]iilor.

Art. 2.

(1) Autoriza]ia de construire constituie actul final de autoritate al administra]iei publice locale pe baza cãruia este permisã executarea lucrãrilor de construc]ii corespunzãtor mãsurilor prevãzute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea [i postutilizarea construc]iilor. (alineat modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 214/2008 (publicatã la 16 decembrie 2008), în vigoare de la 14 februarie 2009)

(2) Autoriza]ia de construire se emite în baza documenta]iei pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construc]ii, elaboratã în condi]iile prezentei legi, în temeiul [i cu respectarea prevederilor documenta]iilor de urbanism, avizate [i aprobate potrivit legii. (alineat modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 214/2008, astfel cum a fost modificatã prin art. I pct. 1 din Legea nr.

261/2009 (publicatã la 16 iulie 2009), în vigoare de la 14 octombrie 2009) (21) Procedura de autorizare a executãrii lucrãrilor de construc]ii începe odatã cu depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism în scopul ob]inerii, ca act final, a autoriza]iei de construire [i cuprinde urmãtoarele etape: a)emiterea certificatului de urbanism; b) emiterea punctului de vedere al autoritã]ii competente pentru protec]ia mediului pentru investi]iile care nu se supun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului; c) notificarea de cãtre solicitant a autoritã]ii administraþiei publice competente cu privire la men]inerea solicitãrii de ob]inere, ca act final, a autoriza]iei de construire, pentru investi]iile la care autoritatea competentã pentru protec]ia mediului a stabilit necesitatea

evaluãrii impactului asupra mediului [i a emis îndrumarul conform legisla]iei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice [i private asupra mediului; d) emiterea avizelor [i acordurilor, precum [i a actului administrativ al autoritã]ii pentru protec]ia mediului competente privind investi]iile evaluate din punctul de vedere al impactului asupra mediului; e)elaborarea documenta]iei tehnice necesare pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construc]ii, denumitã în continuare documentaþie tehnicã - D.T.; f) depunerea documenta]iei pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construc]ii la autoritatea administra]iei publice competente; g) emiterea autoriza]iei de construire.

Art. 7.

(1) Autoriza]ia de construire se emite pentru executarea lucrãrilor de bazã [i a celor aferente organizãrii executãrii lucrãrilor, în cel mult 30 de zile de la data depunerii documenta]iei pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construc]ii, care cuprinde, în copie, urmãtoarele documente: a) certificatul de urbanism; b) dovada, în copie legalizatã, a titlului asupra imobilului, teren [i/sau construc]ii [i, dupã caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi [i extrasul de carte funciarã de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune altfel; c) documenta]ia tehnicã - D.T; d) avizele [i acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, punctul de vedere al autoritã]ii competente pentru protec]ia mediului [i, dupã caz, actul administrativ al acesteia; e)actul administrativ al autoritã\ii competente pentru protec]ia mediului; f) dovada privind achitarea taxelor aferente certificatului de urbanism [i a autoriza]iei de construire.

Tehnician urbanism, Alexandru Alexandru

Divertisment

NOIEMBRIE 2010

Programul Centrului medical de permanen]\ str. Tudor Vladimirescu nr.17 B Medic coordonator - Carp Marioara

Telefon: 0245658864

G|RZILE LUNII DECEMBRIE 2010 Miercuri - 1.12.2010 Dr. Carp Marioara Joi - 2.12.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Vineri - 3.12.2010 Dr. Barbu Razvan Sâmb\t\ - 4.12.2010 Dr. Birsila Daniel Duminic\ - 5.12.2010 Dr. Mladin Aurica Luni - 6.12.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Mar]i - 7.12.2010 Dr. Corneanu Corina Miercuri - 8.12.2010 Dr. Carp Marioara Joi - 9.12.2010 Dr. Birsila Daniel Vineri -10.12.2010 Dr. Mladin Aurica Sâmb\t\ - 11.12.2010

SFÂNT ÎN FAMILIE

(Sta]ia de salvare) - R\cari Program: Luni-Vineri ^ntre orele 15-08 dim.

Sâmb\t\ [i Duminic\:24-24 de ore

Dr. Barbu Razvan Duminic\ - 12.12.2010 Dr. Carp Marioara Luni - 13.12.2010 Dr. Corneanu Corina Mar]i - 14.12.2010 Dr. Barbu Razvan Miercuri - 15.12.2010 Dr. Carp Marioara Joi - 16.12.2010 Dr. Corneanu Corina Vineri - 17.12.2010 Dr. Birsila Daniel Sâmb\t\ - 18.12.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Duminic\ - 19.12.2010 Dr. Mladin Aurica Luni - 20.12.2010 Dr. Carp Marioara Mar]i - 21.12.2010 Dr. Barbu Razvan

Miercuri - 22.12.2010 Dr. Carp Marioara Joi - 23.12.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Vineri - 24.12.2010 Dr. Birsila Daniel Sâmb\t\ - 2512.2010 Dr. Barbu Razvan Duminic\ - 26.12.2010 Dr. Carp Marioara Luni - 27.12.2010 Dr. Mladin Aurica Mar]i - 28.12.2010 Dr. Corneanu Corina Miercuri - 29.12.2010 Dr. Carp Marioara Joi - 30.12.2010 Dr. Birsila Daniel Vineri -31.12.2010 Dr. Mladin Aurica

Un b\ie]el a citit istoria mi[c\toare a c\lug\rului Simeon Stâlpnicul, care î[i tr\ise întreaga via]\ în vârful unui stâlp. Mi[cat de relatare, a hot\rât s\ imite sfin]enia pusnicului în propria sa camer\. Cu ajutorul colegilor a adus un stâlp destul de gros pe care l-a pus în mijlocul camerei, fixat de un scaun. Deasupra a pus t\blia mesei, pe care a fixat-o cu un cui zdrav\n.

Mul]umit s-a c\]\rat pe platforma, hot\rât s\ r\mân\ acolo pân\ va fi „umplut” cu sfin]enie.

Nu a trebuit s\ a[tepte prea mult pentru c\ sosirea

p\rin]ilor a adus „persecu]ia” pentru isprava lui. Sup\rat s-a dat jos de pe stâlp spunând: „Este foarte greu s\ fii sfânt în propria casa.”

Aplica]ie: De multe ori este mai u[or s\ fii sfânt în biserica, în societate sau în alt loc. Adev\rata sfin]enie îns\ se dovede[te în famile.

Dac\ în societate purt\m adesea o masc\ care ne pune la ad\post, în familie suntem f\r\ nici o „protec]ie” [i ac]ion\m în adev\rata noastra identitate.

R.D

De iarn\

G|RZILE LUNII IANUARIE 2011 Duminic\ - 2.1.2011 Dr. Carp Marioara Luni - 3.1.2011 Dr. Barbu Razvan Mar]i - 4.1.2011 Dr. Corneanu Corina Miercuri - 5.1.2011 Dr. Carp Marioara Joi - 6.1.2011 Dr. Mladin Aurica Vineri - 7.1.2011 Dr. Corneanu Corina Sâmb\t\ - 8.1.2011 Dr. Barbu Razvan Duminic\ - 9.1.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina Luni - 10.1.2011 Dr. Birsila Daniel Mar]i - 11.1.2011 Dr. Corneanu Corina

Miercuri - 12.1.2011 Dr. Carp Marioara Joi - 13.1.2011 Dr. Barbu Razvan Vineri -14.1.2011 Dr. Mladin Aurica Sâmb\t\ - 15.1.2011 Dr. Barbu Razvan Duminic\ - 16.1.2011 Dr. Carp Marioara Luni - 17.1.2011 Dr. Barbu Razvan Mar]i - 18.1.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 19.1.2011 Dr. Carp Marioara Joi - 20.1.2011 Dr. Birsila Daniel Vineri - 21.1.2011 Dr. Mladin Aurica

S\rb\tori Ortodoxe Rânduieli Biserice[ti 04.12.2010 - 31.12.2010 4 S † Sf. Mare Muceni]\ Varvara [i Iuliana; Cuviosul Ioan Damaschin (Dezlegare la pe[te) 5 D Duminica a 27-a dupa Rusalii † Cuviosul Sava cel Sfin]it.

6 L †) Sf. Ierarh Nicolae al Mirelor Lichiei, f\c\torul de minuni 11 S Cuvio[ii Daniil [i Luca cel Nou Stâlpnicul; Sf. Mc. Varsava (Dezlegare la pe[te) 12 D Duminica a 28-a dupa Rusalii † Sf. Ierarh Spiridon al Trimitundei; 18 S Sf. Mc. Sebastian [i Zoe; †) Cuviosul Daniil Sihastrul 19 D Duminica Înaintea Nasterii Domnului (Sf. Parinti dupa trup ai Domnului) 25 S (†) Na[terea Domnului - Cr\ciunul Galateni 4,4-7; Matei 2,1-12; toate ale praznicului 26 D Duminica dupa Nasterea Domnului (†) Soborul Maicii Domnului; † Cuviosul Nicodim de la Tismana. Glas 4. Sfetilna 7. Ap. Galateni 1,11-19; Fapte 6,8-15; 7,1-5 Ev. Matei 2,13-23 (Fuga în Egipt).

27 L †) Sf. Întâi Mucenic [i Arhidiacon {tefan 31 V Cuvioasa Melania Romana; Sfântul Zotic; Chiriac de la Bisericani.

23

Sâmb\t\ - 22.1.2011 Dr. Corneanu Corina Duminic\ - 23.1.2011 Dr. Mladin Aurica Luni - 24.1.2011 Dr. Carp Marioara Mar]i - 25.1.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 26.1.2011 Dr. Carp Marioara Joi - 27.1.2011 Dr. Barbu Razvan Vineri - 28.1.2011 Dr. Birsila Daniel Sâmb\t\ - 29.1.2011 Dr. Mladin Aurica Duminic\ - 30.1.2011 Luni - 31.1.2011 Dr. Carp Marioara

ORIZONTAL 1. URARE MATUSALEMIC| (3 CUV) 2. INDIC|...BRAZDA - ELANUL LUI MO{ CR|CIUN (pl) 3. RENUME...PENTRU FLORI - SINCRONIZARE PE NOTE. 4. COBELIGERANT| TEXTIL| - MERCENAR SLAV (od) 5. TREMUR| LA SFOR|IT (sing) - NIMIC...F|R| UN MINOR!REPARA}IE PERIODIC| (sigla) 6. VACCINAT DE MO{ ENE - LE ST| UNORA... ~N GÂT (neart) 7. PREFIX LA 80 DE PRIM|VERI - ST|RI DE IARN| 8. REGI PERSANI - SPORT ~N ALB 9. NUM|RATE ~N ZILE - AP|RUT ... MAI APOI 10. CHESTIONAR SCURT - RELIEFAT| CÂT MAI SUS

1

NA{TERI

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1 2 3 4 5 6

DANICA SAMIRA-GINA 28.09.2010 STOICA DENIS CONSTANTIN 31.10.2010 DOBRE GEORGE VICTOR DARIUS 23.10.2010 VASILE REBECA DUMITRA 18.10.2010

DECESE

OBRIJAN MARIN - GHERGANI, 63 ani VASILE TEODOR - CONTESTI, 80 ani NINA ION - GHERGANI, 64 ani TUDOR NICULINA - SABIESTI, 58 ani PARASCHIV SMARANDA - GHERGANI, 90 ani GHEORGHE ELENA - MAVRODIN, 80 ani NEAG CORVIN - RACARI, 54 ani TUDORACHE MARIA - RACARI, 73 ani VASILE ARETINA - TARGOVISTE, 79 ani

7 8 9 10 1. ROSTOGOLITE PE VERSAN}I (fem, sing) VERTICAL - IMPULS CARDIAC 2. PREFIGUREAZ| ZONA (fem) 3. PLOAIE CONGELAT| (pop) 4. SE CÂNT| LÂNG| LEAG|N (interj) - R|MA{I ~N PUTERE 5. DIREC}IONAL - ZECE! - RÂU ITALIAN 6. EXPRESIE PE NOTE - SE RIDIC| DAC| URLI 7. VICLEIM - PU}IN DIN TOATE 8. A OZONA - PISMA{... F|R| LIMITE LA UN CEAI DE IARN|.

9. NENE! - MO{ UNIVERSAL 10. TREI ROMANE! - FORMEAZ| UN PUNCT DE VEDERE Ilie Georgian REZOLVARE NR ANTERIOR: BRUMAR-ASA-AE-UNIFLOR-CÂRLOVA-CC-ONAT-ILAR|V|C|RESCU-ILA-IR-C-I-AIRI-ELENA-ZILE-ENAN-PA-V|L|TUC-STR|-ALECU.

cyanmagentayellowblack ±

24

±

Din gândirea universal\

NOIEMBRIE 2010

INFORMARE Aceasta informare este efectuat\ de SNGN ROMGAZ SA SUCURSALA PLOIE{TI cu sediul ^n Ploie[ti, str. Ghe. Grigore Cantacuzino, nr. 184, tel: 0244 545230 care inten]ioneaz\ s\ solicite la Administra]ia Bazinal\ Arges-Vedea Pite[ti avizul de gospod\rire a apelor pentru realizarea lucr\rilor de Interconectarea grupurilor de sonde ale câmpului de ^nmagazinare Bilciure[ti cu sediul sec]iei ^n zona ora[ului R\cari din jude]ul Dâmbovi]a.

Aceast\ investi]ie este nou\.

Aceast\ solicitare de aviz este conform\ cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996, cu

modific\rile [i complet\rile ulterioare, Persoanele care doresc s\ ob]ina informa]ii suplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospod\rire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa mai sus men]ionat\.

Persoanele care doresc s\ trimit\ observa]ii, sugestii [i recomand\ri se pot adresa solicitantului s\u la adresa proiectantului de specialitate: Campina, str. Ec. Teodoroiu nr. 43D, tel. 0244 375689, fax 0244 306100, dup\ data de 17.11.2010.

"Înva]\ de la toate..." Înva]\ Înva]\ Înva]\ Înva]\

de de de de

la la la la

vierme c\ nimeni nu-i uitat.. nuf\r s\ fii mereu curat. fl\c\ri ce-avem de ars în noi. ape s\ nu dai înapoi.

Înva]\ Înva]\ Înva]\ Înva]\

de de de de

la la la la

umbr\ s\ fii smerit ca ea. stânca sa-nduri furtuna grea. soare ca vremea s\-]i cuno[ti. stele ca-n cer sunt multe o[ti.

Înva]\ de la greier când singur e[ti s\ cân]i. Înva]\ de la luna s\ nu te însp\imân]i. Înva]\ de la vulturi când umerii ]i-s grei. {i du-te la furnic\ [i vezi povara ei. Înva]\ de la floare s\ fii ginga[ ca ea. Înva]\ de la miel s\ ai blânde]ea sa. Înva]\ de la p\s\ri s\ fii mereu în zbor. Înva]\ de la toate c\ totu-i trec\tor.

Ia seama fiu al jertfei prin lumea-n care treci S\-nve]i din tot ce piere cum s\ tr\ie[ti în veci!

DATA 16 noiembrie 2010

(... din lirica norvegian\)

~n urma rezultatelor ob]inute la ac]iunile de cur\]enie, organizate de Prim\ria ora[ului R\cari, sub denumirea de “Adopt\ un km!”, ^n cinci edi]ii [i “Let’s do it Romania” din data de 25 septembrie 2010, comitetul de organizare a decernat Dilpoma de participare Prim\riei ora[ului R\cari pentru rezultatele ob]inute ^n campania de cur\]enie. Pentru un aer mai curat, pentru ape mai limpezi, pentru o vegeta]ie mai s\n\toas\ implicarea tuturor nu este niciodat\ de prisos.

, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Jr. Ene Octaviana, secretar Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. {tefan Vlada, colaborator

Dr. ing. Marius Carave]eanu

Procesare - Tehnoredactare

Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere Bucure[ti ISSN: 1844-7678

±

ap\ s\ ai statornic drum. fl\c\ri c\ toate-s numai scrum. umbr\ s\ treci [i s\ veghezi. stânc\ cum neclintit s\ [ezi.

Înva]\ Înva]\ Înva]\ Înva]\

Colectivul redac]ional:

REDAC}IA Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro

la la la la

Înva]\ de la soare cum trebuie s-a pui. Înva]\ de la vântul ce adie pe poteci.

Cum trebuie prin lume de lini[tit s\ treci. Înva]\ de la toate c\ci toate-]i sunt surori, Cum treci frumos prin via]\, Cum po]i frumos s\ mori!

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT

Ruben Dumitru, IT Niculae Constantin, IT

de de de de

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: contact@primariaracari.ro

Domnule P r i m a r , M\ numesc______________________________________ [i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ _________________

P|REREA TA CONTEAZ| ...doar dac\ o spui!

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din cartierele ora[ului R\cari.

cyanmagentayellowblack

E! ~N RAT EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i Aluminiu Instala]ii sanitare termice [i electrice PRE}URI AVANTAJOASE Tel: 0723 584 507; 0767 858 301 Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com Str. Ion Ghica, nr. 65 -Ghergani

±