Ziarul nr 31

±

±

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a www.primariaracari.ro

cyanmagentayellowblack

An III, nr. 31, februarie 2011, 24 pagini

“Victoria apar]ine celui ce persevereaz\.”

(Napoleon Bonaparte)

...^n ciuda vremurilor nu tocmai fericite, dar mai ales a “prietenilor” care-[i frecau mâinile de bucurie la auzul zvonului c\ unele proiecte ar avea de suferit în procesul de implementare.

Poate “cineva” a dorit ca [i gustul succesului s\ fie mai pl\cut [i a mai ad\ugat câteva obstacole în încercarea de a ne testa sârguin]a, d\ruirea, capacitatea de mobilizare, în momente de cump\n\.

Au [i acestea farmecul lor, uneori dulcea]a lor. Te oblig\ s\ te înarmezi cu r\bdare, s\ mai studiezi diploma]ia [i din când în când, s\ îti aminte[ti de proverbele (de cele mai multe ori) române[ti, care-]i pot “deschide mintea” [i te fac mai “calculat” în luarea deciziilor.

Fiecare zi, uneori fiecare ceas, reprezint\ o lec]ie de via]\. Din fericire, trebuie s\ înv\]\m câte ceva [i zilele ce vor veni, vor fi mai u[oare, aplicând ceea ce am învatat în zilele care au fost.

“Cine n-are b\trâni, s\-i cumpere!”

Avem nevoie de întelepciunea celor cu experien]\ [i avem nevoie de t\ria [i abilitatea necesare s\-i ascult\m. Trecând prin filtrul con[tiin]ei proprii, informa]iile ob]inute, rezultatul nu poate fi decât pentru beneficiul tuturor. În scurt timp, se va deschide [antierul la noua {coal\ “Ion Ghica” din Ghergani.

Nu obosesc s\ repet c\ este un proiect de suflet, la care s-a depus mult efort de c\tre echipa antrenat\ în derularea acestuia. Este locul în care m-am format [i,

pag. 16 ±

pag. 10

probabil destul de bine, s\ pot, ast\zi, s\ conduc destinele localit\]ii. Este locul în care aproape suta de genera]ii au înv\]at tainele abecedarului, dar [i a sistemului nostru [colar atât de încercat în ultima vreme.

Este locul în care familia Ghica, nume de r\sunet al secolului trecut [i nu numai, a dorit ca {coala Româneasc\ s\ prind\ via]\, s\ se dezvolte [i s\ se alinieze celei europene [i chiar mondiale. {i acum devine locul unde înc\ o sut\ de genera]ii vor g\si condi]ii pe m\sura vremurilor în care tr\im, al\turându-se astfel, eforturilor înainta[ilor no[tri, ca [coala din R\cari s\ reprezinte cu cinste localitatea.

Ansamblul [colilor ce va fi gata pân\ la sfâr[itul anului (greu de crezut, nu-i a[a?!) va rivaliza cu alte spa]ii de înv\]\mânt din ]ar\: s\li de clas\, laboratoare, teren de sport, scen\ pentru spectacole, sala de sport [i de ce nu, pist\ de role, toate acestea pentru tinerii din Ghergani, Mavrodin [i nu numai.

Unul dintre, sau de ce nu, unii dintre ei, vor scrie peste ani [i ani, despre înainta[ii lor, care au pus sufletul la reînnoirea acestui loca[ atât de încercat de vremuri dar, în acela[i timp, atât de înc\rcat de istorie.

Poate insuficienta diploma]ie, poate teama de a se n\rui un proiect mai mult decât important pentru localitate, poate încrâncenarea vremurilor pe care le travers\m, poate diferen]a de genera]ii, au f\cut s\ apar\, un mic conflict de idei pe acest subiect.

Consumul de energie, n-a fost de ignorat, dar rezultatul a fost pe m\sura importan]ei proiectului. O nou\ lec]ie de via]\ ad\ugat\ în romanul ce dorim din ce în ce mai mult s\-[i m\reasc\ num\rul de file.

pag. 3,6,7

pag. 12-13

(urmare urmare ^n pagina 2) 2

pag. 17 cyanmagentayellowblack

pag. 20 ± pag. 14

± ±

±

De interes cet\]enesc

februarie 2011

(urmare din pagina 1)

2

A fost [i o lec]ie de istorie, uneori [i ilustrat\ cu imagini ale epocii ce a trecut, unele un pionierat pentru epoca actual\ a localit\]ii noastre în privin]a vizualiz\rii, unele dintre ele, ce vor fi publicate [i în ziarul nostru [i care vor impresiona cu siguran]\ [i vor trezi amintiri pl\cute cititorului.

Sper\m ca Pa[tele din 2012 s\-l s\rb\torim împreun\, în noua [coal\, al\turi de to]i cei care au pus um\rul, mai mult sau mai pu]in, la finalizarea acestui proiect menit s\ ofere elevilor [i cadrelor didactice, confortul [i utilitatea, atât de necesare în cadrul procesului de înva]\mânt.

Deloc de neglijat este faptul c\ se pune cap\t unui proces lent, dar sigur de distrugere a unei [coli abandonate cu ceva timp în urm\, care a creat mai mult disconfort atât pentru copii dar mai ales pentru adul]i, care nu se puteau împ\ca (pe bun\ dreptate) cu ideea c\ sub ochii no[tri, ai tuturor, un simbol al localit\]ii, se tope[te pe zi ce trece, asistând neputincio[i [i nep\s\tori (unii dintre noi) uneori la acest fenomen. {i totul e bine, când se termin\ cu bine [i când angajamentele luate sunt [i respectate. Din fericire, nu avem pân\ în prezent (sper “s\ ne ]in\ Dumnezeu obiceiul”), angajamente neonorate. Poate nu finalizate, dar demarate toate. Mai devreme sau mai târziu, se vor finaliza. Sunt convins c\ marea durere a multora dintre noi o reprezint\ drumurile. Dar [i aici v\ pot spune deocamdat\: “R\c\reni... vi se preg\te[te ceva!”.

De bine, desigur. C\ de r\u, ne-om fi s\turat atâ]ia ani.

SECRETARUL ORA{ULUI R|CARI, jr. Octaviana Ene octaviana_ene@yahoo.com A[a cum am precizat în primul num\r din acest an al ziarului nostru, anul 2010 a fost anul în care autoritatea local\ printr-un efort deosebit a pus bazele mai multor proiecte majore finan]ate din fonduri structurale, care odat\ finalizate vor face ca ora[ul R\cari s\ capete o nou\ înf\]i[are.

Dup\ finalizarea procedurilor de achizi]ie public\, pentru obiectivul “Reabilitare, modernizare, extindere Liceul Teoretic Ion Ghica R\cari”, finan]at prin Programul Operational Regional 2007-2013, a fost încheiat contractul de lucr\ri, [i astfel prin

±

Din p\cate, mai am o dezam\gire pentru cei care se bucurau c\ n-a reu[it proiectul “APIA la R\cari”. Of... iara[i!

Adresându-m\ de data aceasta fermierilor [i nu pu]ini (circa 500) din localitatea R\cari ^i anun] c\ începând cu data de 4 aprilie ([i nu cu 1, s\ fie interpretabil\ vestea) vor merge la sediul temporar APIA, situat în cl\direa Judec\toriei R\cari, intrarea prin spate.

Aici vor depune cererile pentru acordarea subven]iilor pentru suprafe]ele cultivate, fermierii din R\cari, eliminându-se astfel deplasarea la centrul Titu, atât de anevoioas\ [i costisitoare. Suntem al\turi de fermieri [i reu[im al\turi de APIA Dâmbovi]a s\ le facem via]a mai u[oar\ [i timpul alocat hârtiilor (foarte importante, de altfel) s\ fie cât mai scurt. Mul]umim pentru în]elegere conducerii APIA, care, ignorând unele semnale negative, venite de la prietenii no[tri comuni [i trecând peste temerile politice atât de nocive uneori, a înteles demersul nostru [i ni s-a al\turat din prima clip\. În speran]a c\ aceste rânduri de mul]umire vor ajunge unde trebuie (dac\ vor fi citite a[tept\m un semn), revenim cu rug\mintea de a continua demersul înfiin]\rii centrului zonal APIA R\cari, atât de util localit\]ii noastre [i nu numai, localitate ce a fost “p\r\sit\” în ultima vreme, de institu]ii importante sub privirile îng\duitoare ale autorit\]ilor locale, dar mai ales jude]ene. Ne dorim cu to]ii ca, încet, încet, s\ ajungem la normalitate [i micul nostru ora[el s\ le ofere confortul necesar unui trai decent.

Cu siguran]\ nu ne va fi u[or.

Avem de luptat în primul rând cu mentalit\]ile, unele chiar retrograde: cu cei care ^nc\, de[i au ma[ina pentru colectarea gunoiului, de[i începând cu 1 martie pl\tesc taxa de habitat odat\ cu energia electric\, evitând astfel deplas\rile atât de nepl\cute uneori, de[i copii din localitate au cur\]at locurile de gunoaiele aruncate de adul]i, continu\ s\ ignore orice regul\ de civiliza]ie [i cu o nep\sare ie[it\ din comun, arunc\ sacii de gunoaie de-a lungul c\ilor de comunica]ie, de-a lungul râurilor unde, în locul “plopilor f\r\ so]” au r\s\rit gunoaiele. Avem de luptat cu mentalitatea acelora care în urma tinerilor [i, nu numai, au plantat un pom, în loc s\-l îngrijeasc\, s\-l ajute s\ se dezvolte, îl rup f\r\ mil\; m\car de ar avea regretul copilului din “Gând\celul”.

Avem de luptat cu mentalitatea acelora care în continuare sfideaz\ regulile prev\zute de lege, dar mai ales ale unei bune convie]uiri [i nu renun]\ la mun]ii de pietri[, depozita]i pe domeniul pubic pe care au crescut copaci, sau consider\ un efort prea mare, cur\]irea [an]ului sau desfundarea pode]ului ac]iuni elementare dar atât de utile, atât în zile normale, dar mai ales în zilele ploioase. Scuze g\sim la tot pasul: c\ este greu, c\ ar fi bine s\ fac\ Prim\ria, c\ nu e gr\mada mea – e a lu’ taticu’ [i câte [i mai câte, de r\mâi f\r\ replic\.

Nu de pu]ine ori am primit recomandarea (pe bun\ dreptate), vecinului: “Amend\ domnule primar, c\ numai a[a o s\ se alinieze

emiterea Ordinului de începere a lucr\rilor demareaz\ primul Proiect European în ora[ul R\cari, la data de 07 februarie 2011.

Faptul c\ aceast\ etapa se deruleaz\ în luna februarie, lun\ de iarn\, pot spune c\ [i Bunul Dumnezeu a fost al\turi de ora[ul R\cari, prin faptul c\ temperaturile din aceast\ perioad\ au putut permite ca în scurt timp constructorul de înalt\ probitate profesional\ ales, dup\ o selec]ie minu]ioas\, s\ poat\ transforma loca]ia întrun [antier... pot spune un furnicar de oameni care fiecare în parte [tiu ce au de f\cut, un colectiv care î[i desf\[oara activitatea de diminea]a pân\ seara târziu [i care [tie ca are de dus la îndeplinire un contract de lucr\ri cu un termen de execu]ie de 5 luni.

Tot în luna februarie a anului 2011, au fost încheiate contracte de execu]ie lucr\ri pentru alte proiecte, respectiv: - Reabilitare, modernizare, extindere [i echipare infrastructur\ educa]ional {coala general\ Ghergani – proiect finan]at prin Programul Opera]ional Regional 2007-2013, pentru care urmeaz\ a se emite ordinul de începere a lucr\rilor [i astfel un alt loca[ de înv\]\mânt [i cultur\ va fi redat genera]iilor viitoare pentru a putea beneficia de o educa]ie modern\ în condi]ii de înalt\ clas\.

- Execu]ie lucr\ri « Completarea sistemului clasic de producere a apei calde de consum cu sisteme care utilizeaza ener-

gia solar\, care conduc la îmbun\t\]irea calit\]ii apei, aerului [i solului, la obiective din ora[ul R\cari : Sediul Prim\riei ora[ului R\cari [i Centrul de asisten]\ MedicoSocial\ – R\cari” proiect finan]at de c\tre Autoritatea pentru Fondul de Mediu - obiectiv de investi]ii care se afl\ în curs de execu]ie [i care, pân\ la viitorul num\r al ziarului nostru va fi func]ional.

Dac\ pân\ la aceasta faz\ de implementare, etapele fiec\rui proiect, începând cu promovarea cererii de finan]are, promovarea procedurilor de achizi]ie, evaluarea ofertelor, care... de ce s\ nu spun au fost de ordinul a mii de pagini pentru fiecare proiect în parte, sus]inerea contesta]iilor depuse [i de foarte multe ori reluarea întregii proceduri de achizi]ie, datorita unor operatori economici... de profesie ‘’contestatari’’... în prezent ne afl\m în plin proces de implementare, implementare ce presupune reguli noi, stricte [i bine definite în timp.

Practic pot spune c\ atât în ceea ce prive[te execu]ia lucr\rilor cât [i derularea activit\]ilor de întocmire a documenta]iilor de prefinan]are [i rambursare, a situa]iilor lunare [i multe alte asemenea, atât noi echipa de implementare a proiectului, cât [i constructorii desemna]i, trebuie s\ ne comport\m cu precizia unui ceasornic de marc\.

Tot acest proces riguros, ne determin\ s\ fim în permanen]\ într-un ritm alert, s\

black

normelor de existen]\”; ceea ce am [i f\cut. Primii sanc]iona]i sunt deja [i continu\m ac]iunea. Dar am convingerea c\ cei r\ma[i în urm\ vor prinde plutonul frunta[ [i îi vor reg\si în ziarul local, la rubrica “a[a da” [i de ce nu, la sfâr[itul anului s\ primeasca bine meritatul premiu acordat de prim\rie celui mai gospodar locuitor al localit\]ii, în urma concursului aflat deja la a patra edi]ie.

Odat\ cu venirea prim\verii [i col]u’ d\ afar\: “P\mântul s-a zvântat/e timpul de arat/la plug, la plug m\i fra]i, / nadejdea e în voi/cu plugul voi sc\pa]i/o lume de nevoi”.

Chiar dac\ s-au scurs zeci de ani de la ziua când s-au a[ternut pe hârtie aceste versuri pentru prima dat\, se potrivesc mai bine ca niciodat\. În aceste vremuri foarte încercate, agricultura r\mâne o solu]ie atât pentru gospod\ria individual\ cât [i pentru economia na]ional\. Totul e s\ fie f\cuta cu chibzuin]\ [i cu suflet [i roadele vor fi pe masur\. Spor la treab\, dragii mei [i

“...acum l\sa]i-v\ de toate aceste lucruri: de mânie, de vr\jm\[ie, de r\utate, de clevetire, de vorbele ru[inoase care v-ar putea ie[i din gur\. Îng\dui]i-v\ unii pe al]ii, [i dac\ unul are pricin\ s\ se plâng\ de altul, ierta]i-v\ unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, a[a ierta]i-v\ [i voi”.

(Coloseni 3:8,13) Pân\ data viitoare, s-auzim numai de bine,

Al dumneavoastr\, Florin Marius Carave]eanu, primarul ora[ului R\cari.

con[tientiz\m c\ numai printr-un efort comun vom putea implementa cu succes toate aceste proiecte demarate într-un timp bine determinat cu grafic [i faze de execu]ie limitate [i care trebuie respectate întocmai.

Dup\ fiecare etapa de implementare a fiec\rui proiect în parte, ne putem da seama c\ munca depus\ de echipa de proiect, atât pân\ la începerea lucr\rilor de execu]ie, dar mai ales dup\, prinde contur [i pe zi ce trece “încep s\ r\sar\” obiective noi, moderne, ce vor fi utilizate de genera]iile viitoare, [i despre care se va spune...” uite aceste loca]ii sunt f\cute pe bani europeni!!”

Da, satisfac]ia noastr\ este mult mai mare atunci când putem spune c\ într-o perioad\ de timp scurt\, prin activitatea depus\ de autoritatea local\ f\r\ a avea experien]a acces\rii proiectelor europene, am putut solicita [i ob]ine finan]are nerambursabil\ pentru diverse obiective în valoare de aproximativ 12.000.000 euro în perioada de aproximativ 2 ani [i jumatate.

A[a cum am început... prim\vara 2011 este prim\vara implement\rii marilor proiecte.

Pentru noi [i pentru genera]iile ce ne vor urma primavara anului 2011 în istoria localit\]ii, va fi punctul de referin]\ în care ora[ul R\cari îmbrac\ o nou\ hain\, cea a infrastructurii moderne, durabile, de calitate... [i este doar începutul acestei transform\ri!

(

±

± ±

De interes cet\]enesc

februarie 2011

~n data de 07.03.2011, s-a desf\[urat [edin]a Consiliului local R\cari, la care au participat to]i consilierii. Proiectele de hot\râri au fost discutate ^n cadrul comisiilor de specialitate, dup\ care s-a trecut la discutarea ^n plen [i votarea lor.

Pre[edintele de [edin]\, Traian Grigorescu, supune spre aprobare ordinea de zi, care este votat\ ^n unanimitate.

1. Proiect de hot\râre privind execu]ia bugetar\ pe anul 2010.

Raport de analiz\ a contului de execu]ie la 31.12.2010.

“Pentru ^ntocmirea [i depunerea situa]iilor financiare ale insti]utiilor publice la 31 decembrie 2010, MINISTERUL FINAN}ELOR PUBLICE a emis Ordinul nr. 59 din 11 ianuarie 2011, pentru aprobarea Normelor metodologice privind ^ntocmirea [i depunerea situa]iilor financiare ale institu]iilor publice la 31 dec. 2010.

Situa]iile financiare pentru exerci]iul financiar – contabil aferent perioadei de raportare a anului 2010, care se depune la D.G.F.P. Dâmbovi]a reprezint\ documentul oficial de prezentare a situa]iei patrimoniului aflat ^n administrarea Prim\riei Ora[ului R\cari, ca [i unitate administrativ – teritorial\ [i, totodat\, reprezint\ documentul oficial de prezentare a execu]iei bugetului de venituri [i cheltuieli pe perioada respectiv\. De asemenea, situa]iile financiare au fost ^ntocmite ^n moneda na]ional\, respectiv ^n lei, f\r\ subdiviziunile acestuia.

Pe lâng\ prevederile Ordinului nr. 59/ 11.01.2011, s-au avut ^n vedere [i normele metodologice privind ^ncheierea exerci]iului bugetar al anului 2010, aprobate prin Ordinul Ministrului Finan]elor Publice, nr. 2839/2010. Datele eviden]iate [i centralizate, care au rezultat din ^nregistr\rile efectuate ^n contabilitate, atât la venituri cât [i la cheltuieli, s-au f\cut urm\rindu-se respectarea prevederilor Legii nr. 82 /1991 – Legea Contabilit\]ii, cu modific\rile [i complet\rile ulterioare, a prevederilor Ordinului Ministrului Finan]elor Publice nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea [i conducerea contabilit\]ii ^n institu]iile publice. Situa]iile financiare sunt ^ntocmite ^n maniera de a putea oferi imagine fidel\ a activelor, datoriilor, a pozi]iei financiare, a performan]ei financiare [i a rezultatului patrimonial.

Analiza contului de execu]ie a bugetului institu]iilor publice const\ ^n analiza dinamic\ dintre creditele bugetare aprobate ini]ial, cele definitive, pl\]ile nete [i cheltuielile efective, precum [i ponderea pl\]ilor nete [i, respectiv, a cheltuielilor efective ^n creditele definitive atât la nivel global, cât [i detaliat, pe feluri de cheltuieli. ~n timp ce unele pl\]i constituie ^n acela[i timp [i cheltuieli efective, alte pl\]i nu dau na[tere la cheltuieli ^n momentul când au fost efectuate. ~ntre pl\]i [i cheltuieli pot s\ apar\ deci neconcordan]e din punct de vedere al

±

efectu\rii lor ^n timp.

Contul de execu]ie al bugetului local s-a ^ncheiat cu un excedent ^n sum\ de 680.475,37 lei, din care suma de 635.726 lei, reprezint\ disponibil din fondurile europene pentru obiectivul “Reabilitare, extindere, modernizare Liceul Ion Ghica R\cari” [i c\reia, ^n anul 2011, i se va da aceea[i destina]ie. Dimensionarea bugetului ^n urma rectific\rilor din cursul anului a atins cifra de 19.634 mii lei. Pe ansamblu, procentul de realizare al veniturilor la 31.12.2010 este de 78,24 %, respectiv fa]\ de programul de 19.634 mii lei, partea de venituri a ^nsumat 15.362 mii lei, iar partea de cheltuieli s-a realizat ^n procent de 74,78 %, suma realizat\ fiind de 14.682 mii lei fa]\ de programul de 19.634 mii lei. Din totalul cheltuielilor cifrate la 14.682 mii lei, 4.492 mii reprezint\ cheltuieli de personal pe um\toarele capitole: Cap. 51.02 - Autoritate public\, 927 mii lei; Cap. 61.02 – Poli]ie comunitar\, 147 mii lei; Cap. 65.02 – ~nv\]\mânt, 2.067 mii

trat - 137 mii lei; La cap.61.02 - Poli]ie comunitar\ - 21 mii lei; La cap. 66.02 - S\n\tate - 4 mii lei; La cap. 67.02 – Cultur\ - 372 mii lei; La cap. 70.02 – Serv. dezv. publ. 593 mii lei; La cap. 84.02 – Transporturi - 5.294 mii lei.

De men]ionat este faptul c\ din aceste sume au fost alocate, conform H.G. nr. 577/1997 suma de 466 mii lei pentru obiectivul “~nfiin]are sistem alimentare cu ap\” cartierele Colacu, S\bie[ti, St\ne[ti, B\lanesti [i suma de 5.197 mii lei pentru obiectivul Asfaltare DC 43 A R\cari - Ghimpa]i - Urziceanca”.”

Proiectul de hot\râre a fost supus aprob\rii, a trecut cu majoritate de voturi [i o ab]inere, Dr\goi Nicolae.

2.Proiect de hot\râre privind aprobarea bugetului local pentru anul 2011.

“REFER A T PRIVIND FUNDA MENT AREA ~N EL ABOR AREA PROIECTUL UI BUGETUL UI LOCAL DE VENITURI {I CHEL TUIELI PE ANUL 2011.

Bugetele locale reprezint\ partea prin-

lei; Cap. 67.02 – Cultur\–bibliotec\, 28 mii lei; Cap.68.02 – Asisten]\–pers. cu handicap, 268 mii lei; Cap. 70.02 – Servicii dezv. public\, 217mii lei; Cap. 54.10 – Serv. Eviden]\ persoane, 70 mii lei; Cap. 68.10 – CAMS, 768 mii lei.

Cheltuielile cu bunurile [i serviciile materiale pe toate capitolele au ^nsumat 2.012 mii lei, cu preponderen]\ pentru ^ntre]inere [i func]ionare. La capitolul asisten]\ cod 68.02.57-sumele reprezentând indemniza]ii pentru asisten]i persoane cu handicap au fost ^n sum\ de 141 mii lei, iar cele reprezentând ajutor social-conform legii 416/2001- au fost ^n sum\ de 334 mii lei, din care 32 mii lei pentru ^nc\lzire. Subven]iile pentru ^nc\lzire, conform OUG 107/2006 privind acordarea de ajutoare pentru ^nc\lzirea locuin]ei popula]iei, au ^nsumat 434 mii lei. La Banca Comercial\ Târgovi[te s-a pl\tit ^n anul 2010 suma de 57 mii lei reprezentând dobânda la creditul intern contractat ^n 2006 [i suma de 41 mii lei reprezentând rambursare din acest credit.

Suma de 6.684 mii lei din totalul cheltuielilor de la 31.12.2010 au reprezentat-o cheltuielile de capital pentru obiectivele ^nscrise ^n listele de investi]ii. Astfel, pe capitole, s-au ^nregistrat urm\toarele cheltuieli: La cap.51.02.-Autorit.Publ.s-a ^nregis-

cipal\ a finan]elor publice locale care reflect\ raporturile economice de mobilizare a unor resurse financiare necesare realiz\rii ac]iunilor social - cultural, economice [i de alt\ natur\ din competen]a autorit\]ilor administra]iei publice locale.

Bugetele locale asigur\ dimensionarea cheltuielilor ^n limitele veniturilor, fundamentarea resurselor financiare, stimularea ini]iativei locale, afirmarea autonomiei locale [i exercitarea controlului asupra utiliz\rii fondurilor locale. Bugetul local reprezint\ instrumentul principal al autorit\]ilor administra]iei publice locale ^n vederea select\rii priorit\]ilor de finan]are din strategiile de dezvoltare economico social\ ale localit\]ilor [i totodat\, instrumentul de asigurare a autonomiei decizionale a autorit\]ilor administra]iei publice locale, de valorificare eficient\ a resurselor locale [i de ^mbun\t\]ire a utiliz\rii fondurilor locale.

Veniturile bugetului local sunt formate ^n general din venituri proprii, veniturile din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, subven]ii primite de la bugetul de stat [i de la alte bugete, dona]ii [i sponsoriz\ri.

Veniturile proprii care se prev\d [i se ^ncaseaz\ prin bugetele locale sunt formate din cote defalcate din impozitul pe venit, din impozitele [i taxele pe proprietate, taxe pentru utilizarea de bunuri, autorizarea utiliz\rii

black

3

±

bunurilor sau pe desf\[urarea activit\]ii, alte impozite [i taxe fiscale, venituri din proprietate, venituri din taxe administrative, eliber\ri de permise, amenzi, penalit\]i, diverse venituri din valorificarea de bunuri.

Cheltuielile din bugetul local exprim\ eforturile financiare ale autorit\]ii administra]iei publice locale pentru acoperirea cerin]elor sociale, culturale, economice, a serviciilor de dezvoltare public\ [i a altor cerin]e ale locuitorilor unit\]ii administrativ - teritoriale [i cuprind: autoritatea public\ [i alte servicii generale, dobânzi, transferuri cu caracter general ^ntre diferite niveluri ale administra]iei, ap\rare, ordine public\ [i siguran]\ na]ional\, ^nv\]\mânt, s\n\tate, cultur\, recreere [i religie, asigur\ri [i asisten]\ social\, locuin]e, servicii [i dezvoltare public\, protec]ia mediului, ac]iuni generale economice, comerciale [i de munc\, agricultur\, silvicultur\, transporturi, ramburs\ri de ^mprumuturi. Spre deosebire de situa]ia de pân\ la apari]ia OUG nr. 63/2010 pentru modificarea [i completarea Legii nr.

273/2006 privind finan]ele publice locale, acum toate bugetele unit\]ilor administrativ - teritoriale [i ale sectoarelor se restructureaz\ ^n dou\ sec]iuni: - sec]iunea de func]ionare partea de baz\, obligatorie a bugetelor care cuprinde veniturile necesare finan]\rii cheltuielilor curente pentru realizarea competen]elor stabilite prin lege, precum [i cheltuielile curente respective; - sec]iunea de dezvoltare partea complementar\ a bugetelor care cuprinde veniturile [i cheltuielile de capital aferente implement\rii politicilor de dezvoltare la nivelul UAT-lui. ~n domeniul cheltuielilor de func]ionare, unul dintre principiile men]ionate ^n rezolu]ia Conferin]ei mini[trilor, este acela potrivit c\ruia, colectivit\]ile locale trebuie s\ se preocupe de acoperirea cheltuielilor de func]ionare pe seama veniturilor ordinare [i nu prin ^mprumuturi. ~n acest scop se justific\ faptul c\, principalele servicii publice s\ ^[i gestioneze resursele proprii [i s\ asigure echilibrarea lor anual\.

Evolu]ia cheltuielilor din bugetele locale este determinat\ de ac]iunea unor factori economicin [i sociali. Conf. reglement\rilor OUG nr. 63/2010, a fost redefinit\ no]iunea de echilibru bugetar [i s-a dat o alt\ defini]ie principiului echilibrului potrivit c\ruia, ^n cazul ^n care veniturile programate ale sec]iunii de dezvoltare sunt mai mici decât cheltuielile bugetare prev\zute ale acesteia, echilibrul bugetar se poate asigura utilizând ca surs\ de finan]are excedentul anilor preceden]i, iar cheltuielile unui buget se acoper\ integral din veniturile bugetului respectiv, incluzând excedentul anilor preceden]i.

Din sec]iunea de func]ionare pot fi prev\zute v\rs\minte c\tre cea de dezvoltare, numai dup\ asigurarea integral\ a cheltuielilor de func]ionare. continuare ^n pagina a-6-a

±

±

±

4

Cultur\

Rotaru Florin, directorul Bibliotecii Metropolitane Bucure[ti

Prim\vara se întrez\re[te greu printre ultimele zile ale lui februarie. Nu sunt geruri mari, dar ploaia persistent\ devine cople[itoare.

Cunoa[tem ast\zi o stare a vremii asem\n\toare cu a începutului de prim\var\ din anul 1884. Nimic neobi[nuit. Asem\narea anotimpurilor este un semn al normalit\]ii.

Deosebite sunt atitudinile noastre.

Ast\zi, ne sim]im str\ini în propria noastr\ cas\. Ne lipsesc amintirile, reperele istorice, stradaniile spirituale, speran]ele. În urm\ cu 125 de ani, st\team pe o treapt\ de p\mânt. Ast\zi, p\rem a fi un accident în istorie.

Numai în luna martie ar fi trebuit s\ anivers\m cel pu]in dou\ evenimente culturale: 125 de ani de la premiera opere]ei Hatmanul Baltag, libretul scris de I. L. Caragiale [i C. Negruzzi, muzica compus\ de Eduard Caudella, spectacol sus]inut în 1 martie, în sala Teatrului Na]ional, precum [i 125 de ani de la premiera piesei de teatru Fântâna Blanduziei, de Vasile Alecsandri, din 22 martie, în sala Teatrului Na]ional.

Aceste evenimente importante prin ele însele releva, în acela[i timp, o serie întreag\ de rela]ii culturale. Preg\tirea operei bufe Hatmanul Baltag începe în 1882 [i se termin\ în toamna anului 1883. Compunerea libretului dup\ nuvela cu acela[i titlu scris\ de Nicolae Gane, inspirat de o povestire a lui Dickens, se realizeaz\ prin colaborarea unor prieteni: I.L. Caragiale redacteaz\ proza [i C. Negruzzi versurile, iar Eduard Caudella compune muzica.

Din p\cate, în acest r\stimp, rela]ia dramaturgului cu Negruzzi se r\ce[te.

Caragiale nutrea sentimentul c\ nu a fost suficient sprijinit pentru a ob]ine direc]ia general\ a Teatrului Na]ional din Iasi, ofert\ rezumându-se, în februarie 1883, numai la func]ia de director de scen\. O contribu]ie are V. Alecsandri. Peste ani, cu prilejul compunerii unei alte operete, Beizadeaua Epaminonda, bardul din Mircesti îl felicit\ pe Negruzzi ca s-a lep\dat de Caragiale.

Surprinz\tor, în prim\vara anului 1883, Caragiale se îndragoste[te. Cunoa[te în casa lui Eduard Caudella pe vara primar\ a acesteia, Leopoldina. Este fiica lui Andreas Reinecke, frate cu tat\l compozitorului [i c\s\torit la Viena cu fiica unui fabricant de tr\suri. În vederea c\s\toriei, Caragiale îl roag\ pe prietenul s\u Petre Misir s\ fac\ toate diligen]ele necesare pentru a cuceri bun\voin]a Leopoldinei. Firi deosebite, Leoplodina refuz\ sentimentele dramaturgului. Starea de îndr\gostit explic\ continuarea colabor\rii cu C. Negruzzi, dar [i întârzierile în redactare ale lui Caragiale.

Repeti]iile comediei muzicale încep la sfâr[itul anului 1883. În prim\vara urm\toare, joi, 1 martie, seara, la Teatrul Na]ional, premiera opere]ei s-a bucurat de mare succes, „în câte patru acte aplauze frenetic... a[a

±

februarie 2011

încât, neavând r\bdare s\ a[tepte, publicul a chemat la actul al 2-lea pe dl.

Caudella [i pe autorii scrierii” (în, „R\zboiul”, 3 martie 1884, p. 2). În rolul lui Baltag, Gabrilescu a avut un efect briliant asupra auditoriului, al\turi de ceilal]i interpre]i: doamna [i domnul Matheescu, doamna Danescu [i St. Iulian.

La spectacol a participat [i familia regal\.

Regina a purtat un joli corsage de velours saphir avec jabot de dantelles blanches, panâche de plumes rose et brillant dans les cheveux. Firesc, succesul operetei atrage dup\ sine o succesiune de sapte reprezenta]ii. Prima are loc duminic\, 4 martie.

A doua premier\ de la Teatrul National î[i are [i ea propria-i istorie.

Pe o vreme ploioas\, în seara zilei de 23 martie 1883, la Junimea, V. Alecsandri cite[te Fântâna Blanduziei. Sunt prezen]i, Iosif Vulcan venit la Bucuresti într-o vizit\ de aproape o lun\, folcloristul Athanasie Marinescu, Vincentiu Babes [i foarte probabil Nicolae Densusianu, Carol Scrob [i Iuliu Ro[ca. Au lipsit M. Eminescu [i I.L. Caragiale. Sosit înc\ din 18 martie, Iosif Vulcan [i ceilal]i transilv\neni se v\zuser\ deja cu M. Eminescu. Într-o seara, au vizionat împreun\ o melodram\ francez\ la teatrul din Sala Dacia, când Eminescu este binedispus [i satira-i întep\toare înveselea pe to]i.

Curând prilejul bucuriei este mai mare: la Viena, în 22 aprilie, apare almanahul România Juna, în care este cuprins Luceafarul.

Din nefericire, devin recognoscibili germenii bolii poetului. În 5 iunie 1883, Eminescu este la Iasi.

Participa la inaugurarea statuii lui {tefan cel Mare, realizat\ de sculptorul francez Frémiet. Într-o reuniune s\rb\toreasc\ a Junimii, în casa lui Iacob Negruzzi, Eminescu cite[te Doina. Totu[i, n-a putut recita poezia la dezvelirea monumentului. A doua zi, în 6 iunie, Ciprian Porumbescu moare la Viena. În scurt timp, în 28 iunie, Eminescu este internat în sanatoriul Caritas al doctorului Sutu. Venit la Maiorescu pentru a servi prânzul, Caragiale a izbucnit în lacrimi când a auzit ce e cu Eminescu (Titu Maiorescu, Jurnal).

Anul urm\tor, la Teatrul Na]ional, se termin\ repeti]ia general\. Joi, 22 martie 1884, are loc premiera piesei Fântâna Blanduziei. Distributia este stralucitoare cu Aristitza Romanescu în sclava Geta, Amelia Nottara în Hera, C. Notara în rolul lui Horatiu, Hasnas în sclavul Galus.

Succesul a fost deplin: „nimeni n-ar putea descrie entuziasmul cu care a fost primita.

Publicul era miscat. Acest succes nea[teptat a determinat pe mai multe distinse persoane a c\uta coroane.

Magazinele fiind înca deschise s-au dat mai multe coroane, între acre figurau ale dlui. Maiorescu [i dlui. Gradisteanu.

Majestatea sa, Regina, înc\ i-a prezentat o frumoas\ coroan\ de lauri “. (în, Doina, 25 martie, 1884, p. 3-4). În realitate, succesul a fost limitat. Piesa are numai dou\ reprezent\rii, ultima aproape cu sala goal\. {i totu[i, exista un public receptiv. În 16 octombrie 1883, Alecsandri sus]ine o conferin]\, în sala Ateneului, în sprijinul lui Mihai Eminescu.

Atunci, s-a strâns suma de 1500 lei: „Marele nostru poet, batrânul bard al României, a c\rui inima e la fel de ginga[\ ca [i coardele lirei sale, a ]inut o conferin]\ în scop de binefacere. Un ornic al literelor este bolnav. Are nevoie de ajutor. {i ajutorul de la literatur\ îi va veni.

Nemuritorul cânt\ret al doinelor a întrunit mai bine de o mie de persoane [i timp de

mai multe ceasuri le-a ]inut ag\ta]i de buzele lui. Fîntâna Blanduziei, adev\rata fântân\ din care ]â[neau perle [i briliante, ultima opera a poetului, a fost citit\ de autor [i aplauzele l-au r\spl\tit din plin. Un adev\rat prânz regesc, care ar trebui s\ se repete mai des“. (L’Independance Roumaine, 1884).

Gestul bardului Alecsandri a fost un act de noble]e, de înfrângere a ranchiunilor. I. Suchianu ne m\rturise[te: „Pe amândoi i-a urât Alecsandri, pe Eminescu pe furi[, pe Caragiale pe fa]\, prin acte [i prin fapte. În Caragiale v\zuse „un rival serios într-un gen literar în care el se credea f\r\ rival “.

La rândul s\u, Caragiale nu agrea felul cum Alecsandri patrona întotdeauna întrunirile cenaclului. ~n [edin]a Junimii din 17 martie 1884, grandilocventa prin participarea lui Alecsandri, un admirator al bardului declara c\ de s-ar fi dat sute de galbeni, nu s-ar g\si în literatura noastr\ poezii a[a de frumoase. În replic\, Caragiale spune c\ de s-ar da zeci de mii de galbeni, nu s-ar g\si cineva s\-l ajung\ pe Eminescu. În jurnalul s\u, Maiorescu noteaz\: Caragiale, agresiv [i nepoliticos cu Alecsandri.

La scurt timp dup\ sus]inerea celor dou\ premiere, în seara zilei de 27 martie 1884, orele 20.00, Eminescu sose[te în Bucure[ti. La gara este a[teptat de mai mul]i prieteni. În zilele urm\toare, binedispus, Eminescu s-a întâlnit cu transilvanenii condu[i de Iosif Vulcan, a b\ut un pahar de bere cu amicii în gr\dina hotelului Bulevard, a v\zut spectacolele teatrale de la Sala Dacia [i este de presupus c\ a vizionat [i noile mont\ri ale Teatrului Na]ional.

Joi seara, 29 martie, orele 20.30, s-a organizat un banchet în onoarea bardului de la Mirce[ti, în salonul marelui hotel Bulevard, iar în 30 martie 1884, Comitetul teatral adopt\ în unanimitate hot\rârea „s\ se toarne în bronz bustul lui V. Alecsandri dup\ modelul executat deja în teracota de I. Georgescu [i a[ezându-se acest bust în foaierul Teatrului Na]ional, s\ se înscrie pe piedestalul s\u data întâiei reprezenta]iuni a piesei Blanduzia, care va face epoca în istoria scenei române[ti.

Unora li s-a p\rut o exagerare. Consecin]a fireasc\ o reg\sim în degradarea rela]iilor dramaturgului cu Junimea, în special cu Titu Maiorescu.

R\mâne un reper conferin]a sus]inut\ de Caragiale la Clubul socialist român, în 9 mai 1893, dup\ ce înainte, în 1892, la Ateneu, sus]inuse conferin]a Gâ[te [i gâ[te literare. Aten]ia cercet\torilor se manifest\ exclusiv asupra atacului îndreptat împotriva lui Titu Maiorescu.

Paradoxal, exist\ un singur studiu dedicat activit\]ii politice a dramaturgului.

Atitudinea profund socialist\ manifestat\ de Caragiale în întreaga sa oper\, în care n-a ironizat niciodat\ pe târ\nul sau pe muncitorul român, specificitate descris\ de Garabet Ibraileanu în Spiritul Critic, se regaseste [i în via]a cotidian\.

Leg\turile lui Caragiale cu sociali[tii sunt mult mai profunde [i dezvoltarea lor în chiar anul înfiin]\rii Partidului SocialDemocrat din România, în 1893, nu sunt simple coinciden]e. La începutul anului, în prima zi, în 1 ianuarie 1893, Caragiale particip\ la balul organizat de Clubul socialist în sala Orfeu.

A fost prezentat un program artistic, între altele un monolog, cu tema alegerilor, intitulat Mo[ Ion Zurba [i interpretat cu atâta maiestrie de un muncitor, G. Ionescu, încât a fost felicitat [i de Caragiale, cunoscutul autor dramatic (în Munca, 10 ianuarie 1893, p. 3).

cyanmagentayellowblack

Motto: “ Caragiale, Caragiale, daca nu erai matale...

R\mâneam tot haimanale”.

(Nichita St\nescu) Urmeaz\ un program de conferin]e anun]ate în periodicul Munca din 18 aprilie 1893: „Comitetul executiv al Clubului Muncitorilor din Bucure[ti a hot\rât s\ organizeze o serie de conferin]e care se vor ]ine în fiecare duminic\ la 2 dup\-amiaza, în localul Clubului. Seria acestor conferin]e începe în 25 aprilie, vorbitor Anton Bacalbasa, Despre popor.

Vor urma: 2 mai, I. L. Caragiale cu Un basm oriental precum [i al]ii între care C. Mille, Gherea, Mortun, etc. Intervine o schimbare în program: în 2 mai, când trebuia s\ conferen]ieze I.L. Caragiale va vorbi Ioan Nadejde, iar dramaturgul este reprogramat pentru 9 mai” (în Munca, 25 aprilie 1893, p. 4). Într-adevar conferin]a are loc: „duminic\ 9 mai, la ora 2 fix dup\amiaz\, dl. I.L. Caragiale va ]ine la Clubul Muncitorilor o conferinta despre Doua vorbe curente. Intrarea 10 bani, în folosul Clubului “. (Munca, 9 mai 1893, p. 4).

Subiectul conferin]ei a selectat publicul: Despre conferinta lui I.L. Caragiale, Prostie [i inteligen]a, ]inut\ la Clubul muncitorilor.

Auditoriul compus de ast\ dat\ din studen]i a ascultat cu mult\ aten]ie pe conferen]iar, aplaudându-l de mai multe ori.

Ar fi de dorit ca dl. Caragiale s\-[i publice aceasta conferin]\ de un caracter pur [tiintific [i filozofic. (în, Lupta, 11 mai 1893, p. 3).

Textul n-a fost publicat. Ne-au r\mas numai câteva note sumare publicate de Tony Bacalbasa, republicate acum întâia dat\: Subiectul a fost „Pro[tie [i Inteligen]a”. Conferen]ialul a afirmat ca prostia se nume[te o lupt\ împotriva unei rezisten]e naturale mai presus de for]ele noastre intelectuale, iar inteligen]a înseamn\ a [ti s\ stabile[ti echilibrul între acestea dou\. Prostia ori inteligen]a atârn\ de conforma]ia creierului nostru.

Totu[i, instruc]ia poate modifica mult prostia, îns\ nu instruc]ia a[a cum se face ast\zi. Azi numai un num\r de privilegia]i au de fapt dreptul la instruc]ie [i de multe ori ace[ti privilegiati nu au aptitudini de a[i modifica prostia din na[tere.

Am amintit numai doua dintre anivers\rile culturale aflate în prezent într-un hiatus al memoriei. Ele ar fi putut foarte bine s\ se numeasc\ mul]umire sufleteasc\, redescoperire a mândriei na]ionale [i prilej de amplificare a cercet\rii [tiintifice.

Ast\zi, când via]a româneasc\ trece prin tot felul de crize, ne r\mâne numai speran]a ca uneori întunecimea se ridic\, iar copacii negri nu vor mai fi atât de lugubri în marginea drumului vietii noastre.

De-a lungul trecerii timpului, ne scufund\m undeva departe în neant cu un vaiet lung [i neputincios, devenit parc\ o gen\ a specificului na]ional. Caragiale îi îndemn\ pe prietenii transilvaneni s\ nu-l mai prezinte pe t\ranul român cântând la fluier. Acum fluier\ trenul, spunea dramaturgul. Nu [tim dac\ genera]iile viitoare ne vor ierta, pe to]i cei ce am înf\ptuit a[a-zisa schimbare la fa]\ a României dup\ decembrie 1989.

Nu [tim cât\ vreme ar mai fi trebuit s\ treac\ pân\ s\ fim deplin maturi. Exist\, totodata, o certitudine trist\. Destinul ]\rii este impalpabil pentru noi, r\sfrânt [i f\r\ surs\. Noaptea con[tiin]ei noastre este goal\ de orice sunet. Ne lipse[te reflexul memoriei.

±

5

februarie 2011

Opera lui Ion Ghica (1816—1897) este muzeul Carnavalet al nostru organizat de un bun artist. Este de altfel foarte adevar\t c\ epoca 1821— 1848 a fost de un mare pitoresc prin repezile prefaceri [i intrep\trunderea de elemente contrarii, [i strainii ^n[i[i au r\mas impresiona]i. Trebuie s\ ne gândim c\ ,, Kog\lniceanu, omul saloanelor berlineze, debutase pe scena vie]ii cu antereu. Deceniile sunt ^nsemnate ^n biografia acestor oameni cu mereu alt\ coloare violent\.

Colec]ia lui Ghica este distribuit\ pe s\li [i epoci, formând serii pe genera]ii. ~ntr-un loc dam de Radovanca, vrajitoare, locuind ^n ruinile palatului Dude[tilor; dup\ ea vine C\lina, fata ei, nevasta lui Soare potcovaru tiganul ^ntâi, apoi a lui Stoian, zavergiu cu “tarabulus la cap [i cu ia]\gan la brâu”; ^n sfâr[it, urmeaz\ nepotul Radovencei, bonjurist de la Paris umblând “când r\sturnat ^n drosca sau ^n carata, când c\lare pe cai de soi, când m\ind armasarii din faeton”. E o ^nscenare muzeal\ savant\, plin\ de umor, ^n prezent\ri dioramatice, intrunind toate elementele p\trunderii modului de existen]\ al individului. Aci vedem pe fiul sucitului Mavroghenivoda mergând ^n calea[c\ cu ]iitoarele sale din T\t\ra[i [i Taiebarba, ^n chip de harem, ^mbr\cat anacronic cu giubea de pambriu portocalie imbl\nit\ cu ras, ciacsiri ro[ii, mesi [i papuci galbeni; colo, luxoasa cas\ a boierului Romanit (Ghica are o extraordinar\ memorie vizual\): macaturi [i perdele

de m\t\s\rie groas\ de Damasc [i de Alep, scaune de abanos, incrustate cu sidef, ^mbr\cate ^n piele de Cordova, policandre de Vene]ia; tinerii ^n straie orientale joac\ vals [i ecossaise; de pe un pat familia domnului prive[te hieratic\: “~n sala de bal, vod\, ^mbr\cat cu giubea alb\, hanger de brilianturi la brâu, [edea ^n mijlocul sofalei ^ntre ferestre, rezemat pe perne, cu gugiumanul de samur, cu funda alb\ cam pe frunte [i cu mainile inclestate la ceafa. Pe marginea patului, la dreapta [i la stânga, [edeau cele [ase beizadele sir”. ~ n s\lile epocii Cuza, apare ]\narul prefect de forma]ie pasoptist\ cu tot alaiul lui oficial (drosca tras\ de patru cai negri, surugiu cu poturi [i tusluci, cu panglici tricolore la palarie, patru doroban]i calari), alt\ sala reconstituie o reuniune la o dam\ de mod\ provinciala.

Mai departe, elegante romane ^n epoca domnitorului Carol I ies la [osea: “Calea[ca de Viena cu cai ungure[ti, cu vizitiu cu cocarda, cu sireturi de fir la palarie [i la cusaturi este supremul fericirii elegantelor.

Este nobil [i de bun ton ca o dama s\ se ^nvârteasc\ pe {osea cel pu]in de dou\ ori, de la havuz pân\ la rondul cel mare, r\sturnat\ pe un fund de m\tase albastr\, vânat\ sau galben\; apoi s\ se coboare ca s\-[i târasc\ ni]el coada rochii prin praf, ^nconjurat\ de trei-patru elegante, urmata pas cu pas de mandrul lacheu care-i duce mantelu]a de cinci dramuri pe bra]e.”

Ion Ghica are pe deasupra un dar de narator incomparabil, o imagina]ie

arab\. Cu puncte de plecare documentare, amintiri, studii economice, sociale, prozatorul trece in mijlocul celui mai arid memoriu la anecdota, cateodat\ dramatizând, jucând toate rolurile. Când inventeaz\, Ghica pare s\rac, dimpotriva, evocarea d\ impresia lucrului imaginat. De neuitat sunt boierul Furtuna, prezident de Divan, care azvarle cu fesul dup\ impricina]i, dascalul Chiosea batand pe copii cu imineul scos din picior [i c\ntând un “pa-vu-ga-di” sonor “care-i ie[ea pe nas cale de o posta”, Barzof, cel care ^[i scuza neomeniile oficiale cu “Ia ne vinovat... slujba!”, Manea Nebunul cântând “Fi vrelzon! fivrelzon!” (vive le son!). O pagina vrednic\ de un mare comediograf este convorbirea lui St. Marc de Girardin cu locotenentul roman de la Izlaz. ”Secolul lui Ion Ghica” În acest an se împlinesc 195 de ani de la na[terea lui Ion Ghica. Nicolae Manolescu scria într-un editorial din ”România literar\” din anul 2001: ” Scrisorile c\tre V. Alecsandri au fost citite cu delicii de multe genera]ii [i se citesc înc\. Spiritul prozei romantice erau pe de-a-ntregul ilustrat la noi de specia epistolar\. Ghica n-a fost, în sens propriu, un autor de fic]iuni literare, de[i, în câteva scrisori, el cedeaz\ pornirii de a fabula, inventând situa]ii, personaje [i tot felul de subiecte pe care le prezint\ drept istorice, urmând parc\, dup\ patru decenii, recomandarea lui Kog\lniceanu din Introduc]ia la Dacia literar\. Nara]iunea istoric\ era la mod\ în întreg romantismul

Biedermeier, dovad\ romanele lui Alexandre Dumas ori piesele de teatru ale lui Victor Hugo în Fran]a, celebrii congeneri, cu doar un deceniu [i jum\tate mai vârstnici decât Ion Ghica (ambii, n\scu]i în 1802). Raportul dintre document istoric [i inven]ie epic\ ori caracterologic\ este demn de luat în seam\ în opera lui Ghica. El ne va dezv\lui un lucru pu]in remarcat. (…) {i, totu[i, b\nuiala mea este c\ Ghica a f\cut mai mult decât s\ conserve, în memorabile imagini, aspecte din via]a cotidian\ bucure[tean\ ori munteneasc\ din secolul XIX. El avea, dup\ toate indiciile, o viziune personal\ asupra acestor lucruri. {i-a scris epistolele relativ târziu, la finele deceniului opt [i la începutul celui de al noulea, când mai erau pu]ini martori ai evenimentelor [i ai oamenilor înf\]i[a]i de el. (…)Ghica nu ne-a l\sat romane, dar ne-a l\sat un secol XIX care-i poart\ pecetea inefasabil\. Secolul XIX românesc este secolul lui Ion Ghica.

O carte de popularizare [tiin]ific\ În 1884 ap\rea la Bucure[ti la Tipografia Academiei Române lucrarea ”P\mântul [i omul” semnat\ de Ion Ghica. În introducerea acelei c\r]i, Ion Ghica scria: ”Nu m-am suit cu presump]iunea pân\ a-mi închipui c\ v\ pot da o lectur\ de filozofie a naturei, dar am cutezat a crede c\ slaba mea pan\ ar pute s\ r\dice un mic colt, al v\lului care desparte pe profani de lumea sciin]ific\.

Redac]ia

6

De interes cet\]enesc

Alt\ reglementare prev\zut\ de OUG nr. 63/2010 care se impune ca m\sur\ de prevenire a supraestim\rii veniturilor, este aceea conform c\reia, dac\ gradul de colectare a veniturilor proprii, calculat potrivit metodologiei aprobate prin ordinul comun al MAI [i MFP, este mai mic decât 97% ^n fiecare an din ultimii doi ani bugetari, atunci veniturile pentru anul curent trebuie fundamentate cel mult la nivelul ^ncas\rilor din anul precedent, reglementare care a trebuit s\ fie aplicat\ [i ^n situa]ia de elaborare a bugetului nostru pe anul 2011. Proiectul de buget pe anul 2011 ^nscrie ^n componen]a sa, categoriile de venituri prev\zute prin Legea nr. 286 – Legea Bugetului de Stat pe anul 2011 fiind constituite din veniturile locale – venituri fiscale [i nefiscale, venituri curente, venituri din capital, subven]ii de la stat pentru acordarea ajutorului de ^nc\lzire, reglementat prin OUG 107/2006.

La stabilirea dimension\rii veniturilor bugetului local pe anul 2011 [i implicit a cheltuielilor pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri [i destina]ii s-au avut ^n vedere prevederile Legii nr. 286 din 28.12.2010 - Legea bugetului de stat pe anul 2011 publicat\ ^n Monitorul Oficial nr. 879 din 28.12. 2010. Potrivit aceste legi, din taxa pe valoarea adaugat\ - cod 11.02.02 sunt finan]ate cheltuielile descentralizate la nivelul comunelor, oraselor [i municipiilor – art. 4, alin b.

Conform art. 5 din aceea[i lege, ^n ceea ce prive[te bugetele locale, sumele defalcate din taxa pe valoarea ad\ugat\ prev\zute la art. 4 sunt destinate finan]\rii: a) cheltuielilor de personal, burselor [i obiectelor de inventar ale institu]iilor sau ale unit\]ilor de ^nv\]\mânt preuniversitar de stat; b) drepturilor asisten]ilor personali ai persoanelor cu handicap grav; c) ajutorul social [i ajutorul pentru ^nc\lzirea locuin]ei cu lemne, c\rbuni [i combustibili petrolieri; d) serviciilor comunitare de eviden]\ a persoanelor de sub autoritatea consiliilor locale. Urmare adresei M.F.P. nr.

54.751/13.12.2011 [i ^n conformitate cu prevederile art. 4 [i 5 din Legea nr.

286 pe anul 2011, privind alocarea sumelor din taxa pe valoarea ad\ugat\, destinate finan]\rii anumitor cheltuieli

prev\zute la alin. (4) punctele a,b,c, d [i e pentru bugetul nostru local pe anul 2011 sumele repartizate de c\tre D.G.F.P. Dâmbovi]a [i comunicate prin adresa nr. 5023/ 2010 sunt urm\toarele: Sume defalcate din TVA pentru finan]area cheltuielilor descentralizate - cod 11.02.02 - 2.339 mii lei din care: - pentru finan]area cheltuielilor de personal din ^nv\]\mântul preuniversitar de stat -2.004 mii lei pentru finan]area drepturilor asisten]ilor personali ai persoanelor cu handicap sau indemniza]ii lunare - 244 mii lei; - pentru finan]area cheltuielilor privind ajutorul pentru ^nc\lzirea locuin]ei cu lemne, c\rbuni [i combustibili petrolieri pentru beneficiarii de ajutor social cf.

Legii 416/2001 [i pt. serviciile publice comunitare de eviden]\ a persoanelor 91 mii lei sume defalcate din TVA pentru echilibrare 11.02.06 663 mii lei din care: - pentru echilibrare 29 mii lei; - alocate de la Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a conf.

Hot\rârii nr.2/18.01.11 comunicate prin adresa nr. 747/19.01.2010, care vor fi utilizare pt. cofinan]are local\ [i pentru programe de dezvoltare local\ 634 mii lei.

- Sume defalcate din cota de 2% din impozitul pe venit cod 04.02.04, 267 mii lei din care: - pentru echilibrare 28 mii lei; - pentru programe de dezvoltare local\ 239 mii lei; ~n ceea ce prive[te cheltuielile de personal s-au avut ^n vedere [i prevederile Legii nr. 287/28.12.2010 - Legea Bugetului asigur\rilor sociale de stat pe anul 2011 publicat\ ^n Monitorul Oficial nr. 880 din 28.12.2010, potrivit c\reia cotele de contribu]ii se aplic\ ^n acela[i procent c\ [i ^n anul precedent.

Cuantumul ajutorului de deces se stabile[te, ^n condi]iile legii, ^n cazul: a) asiguratului sau pensionarului, la 2.022lei; b) unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului, la suma de 1.011 lei.

Potrivit art. 18 din Legea BASS/ 2010, cu modific\rile [i complet\rile ulterioare, pentru anul 2011, cotele de contribu]ie de asigur\ri sociale se stabilesc astfel: a) 31,3 % pentru condi]ii normale de munc\, datorate de angajator [i angaja]i, din care 10,5 % datorate de angaja]i [i 20,8 % datorate de angajatori ;

februarie 2011

b) 36,3% pentru condi]ii deosebite de munc\, datorate de angajatori [i angaja]i, din care 10,5 % datorate de angaja]i [i 25,8% datorate de angajatori; c) 41,3 % pentru condi]ii speciale de munc\, datorate de angajator [i angaja]i, din care 10,5% datorate de angaja]i [i 30,8 % datorate de angajatori; ~n cota de contribu]ie individual\ de asigur\ri sociale este inclus\ [i cota de 3% aferent\ fondurilor de pensii administrate privat, prev\zut\ de Legea nr. 411/ 2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicat\, cu modific\rile [i complet\rile ulterioare. ~n baza prevederilor art.29 din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigur\rilor pentru [omaj [i stimularea ocup\rii for]ei de munc\, cu modific\rile [i complet\rile ulterioare [i ale art.7 din Legea nr.

200/2006, pentru anul 2011 se stabilesc urm\toarele cote ale contribu]iilor: a) contribu]ia datorat\ de angajatori la bugetul asigur\rilor pentru [omaj este de 0,5 %; b)contribu]ia individual\ datorat\ la bugetul asigur\rilor pentru [omaj este de 0,5 %; c) contribu]ia datorat\ la bugetul asigur\rilor pentru [omaj de c\tre persoanele asigurate ^n baza contractului de asigurare pentru [omaj este de 1 %; d) contribu]ia datorat\ de angajator la Fondul de garantare pentru plata crean]elor salariale este de 0,25 %.

Cotele de contribu]ii datorate de angajatori ^n func]ie de clasa de risc, potrivit prevederilor Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munc\ [i boli profesionale, se stabilesc de la 0,15% la 0,85%, aplicate asupra sumei veniturilor brute realizate lunar. ~n ceea ce prive[te cotele de contribu]ii pentru asigur\rile de s\n\tate prev\zute de Legea nr. 95/2006 privind reforma ^n domeniul s\n\t\]ii, acestea au fost stabilite prin Ordonan]a de Urgen]\ nr. 226/30.12.2008 astfel: a) 5,5 % pentru cota datorat\ de angajat ; b) 5,2 % pentru cota datorat\ de angajatori.

Conform Hot\rârii de Guvern nr. 1193 din 24.11.2010 publicat\ ^n Monitorul Oficial nr. 824 din 09.12.2010, ^ncepând cu data de 1 ianuarie 2011, salariul de baza minim brut pe ]ar\ garantat ^n plat\ se stabile[te la 670 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 170 de ore ^n medie, pe lun\ ^n anul 2011, reprezentând 3,94 lei/or\. La elaborarea bugetului local pe anul 2011 s-a avut ^n vedere respectarea prevederilor OUG nr. 63/2010 pentru modificarea [i completarea Legii nr. 273/2006 [i respectând obligativitatea ^ncadr\rii ^n nivelul maxim al cheltuielilor de personal aprobat [i repartizat potrivit prevederilor art. 3 alin (4) din ordonan]\, avându-se ^n vedere totalul cheltuielilor de personal, aferente tuturor bugetelor componente, indiferent de sursa de finan]are, potrivit Ordinului comun M.A.I nr 7/12.01.2011 si M.F.P. nr.

57/11.01.2011. De asemenea, urmare preciz\rilor MFP din data de 18.01.2011, privind art. 42 modificat din Legea nr. 448/2006 – legea pentru protec]ia [i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap - cu modif-

ic\rile [i complet\rile ulterioare, potrivit alin (7) ^n situa]ia ^n care angajatorul nu poate asigura plata asistentului personal, se acord\ indemniza]ia prev\zut\ la alin. (4), indiferent de op]iunea exprimat\ potrivit prevederilor alin (1) [i (4), indemniza]ie care este echivalent\ cu salariul net al asistentului personal debutant. Aflându-ne ^ntr-o asemenea situa]ie, a trebuit s\ aplic\m [i noi prevederile aliniatului (7) din art. 42 modificat, ^ncepând cu luna februarie 2011.

De asemenea, ^n baza Contractului de Asociere nr. 285 /11.08.2009 ^ncheiat cu Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a, având ca scop alocarea de resurse adecvate nevoilor persoanelor cu probleme medico-sociale, prin Hot\rârea nr. 21/10.02.2010, Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a, ne-a alocat pentru aceast\ destina]ie, suma de 800 mii lei, reprezentând “subven]ii primite de la alte bugete locale pentru institu]iile de asisten]\ social\ pentru persoane cu handicap”. ~n ceea ce prive[te cheltuielile cu bunurile [i serviciile s-a avut ^n vedere asigurarea creditelor privind utilit\]ile [i ^n general, necesarul care se impune ^n vederea asigur\riii desf\[ur\rii unei bune activit\]i atât ^n cadrul prim\riei cât [i ^n unit\]ile de ^nv\]\mânt, bibliotec\, serviciul comunitar de eviden]\ a persoanelor [i celelalte activit\]i.

S-a avut ^n vedere [i prevederile Legii nr. 108/19.04.2007, pentru modificarea Legii nr. 128 /1997 privind statulul personalului didactic, ^n ceea ce prive[te decontarea cheltuielilor pe mijloacele de transport ^n comun, sau valoarea a 7,5 l de carburant la 100 km, ^n cazul deplas\rii cu autoturism proprietate personal\, din localitatea de re[edin]\ la locul de munc\ [i de la locul de munc\ ^n localitatea de re[edin]\, când acesta nu dispune de locuin]\ [i nici nu i se poate oferi locuin]\ acolo unde ^[i desf\[oar\ activitatea, f\cându-se mari eforturi ^n acest sens datorit\ faptului c\ sumele alocate pentru echilibrare, sunt net inferioare celor din anii preceden]i.

Pentru cheltuielile de capital, la sec]iunea de dezvoltare au fost prev\zute sumele ^nregistrate ca excedent al execu]iei bugetare la 31 decembrie 2010 ^n sum\ de 683.289,59 lei care a inclus atât fondul de rulment de la finele anului 2010 ^n sum\ de 2.819,38 lei, cât [i suma de 635.726,20 lei r\mas\ ^n disponibil din sumele primite de la Uniunea European\ – cod 45.02.01.03 - pentru obiectivul “Extindere, reabilitare, modernizare Liceul “Ion Ghica” din Ora[ul R\cari” suma care se repune pe aceea[i destina]ie de cheltuial\. Tot pe sec]iunea de dezvoltare au fost repartizate toate sumele alocate de Cosiliul Jude]ean de la codul 11.02.06, suma 634 mii lei [i de la codul 04.02.04, suma de 239 mii lei pentru cofinan]are local\ [i pentru programe de dezvoltare local\ ^n vederea realiz\rii ^ndrazne]elor obiective pe care ne-am propus s\ le realiz\m ^n cel mai scurt timp posibil. continuare ^n pagina a-7-a

februarie 2011

continuare din pagina a-6-a ~n urma celor ^nscrise ^n prezentul referat, la care se vor al\tura anexele pe cele dou\ sec]iuni de func]ionare [i dezvoltare, rog s\ supun\ aprob\rii Consiliului Local, Proiectul de buget pe anul 2011.

Proiectul de hot\râre a fost supus aprob\rii, a trecut cu majoritate de voturi [i o ab]inere, Dr\goi Nicolae.

3.Proiect de hot\râre privind aprobarea taxei de divor], conform Legii 202/2010.

Având ^n vedere prevederile Legii nr 202/2010, privind divor]ul pe cale administrativ\, prin acordul so]ilor [i normele metodologice privind aplicarea acestei Legi, se propune stabilirea unei taxe de divor] ^n cuantum de 350 lei.

Supus\ la vot, propunerea este aprobat\ cu majoritate [i o ab]inere, Dr\goi Nicolae.

4.Proiect de hot\râre privind aprobarea cuantumului taxei de habitat pentru gospod\riile beneficiare, aflate ^n situa]ia acord\rii unor scutiri la plata taxei de habitat.

Având ^n vedere decizia nr 12/15.02.2011, Consiliul director al Asocia]iei de dezvoltare Intercomunitar\, a hot\rât, ^n temeiul prevederilor actului constitutiv [i statutului Asocia]iei de Dezvoltare Intercomunitar\ “Reabilitarea colect\rii, transportului, depozit\rii, prelucr\rii, de[eurilor solide ^n jude]ul Dâmbovi]a”, cu modific\rile [i complet\rile ulterioare, urm\toarele: Propunerile privind modul de încasare a taxei de habitat de la gospod\riile beneficiare aflate în situa]ia acord\rii unor scutiri la plat\ taxei de habitat: - Art.1 Gospod\riile în care se reg\sesc persoanele aflate în situa]iile prev\zute de art.284 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modific\rile [i complet\rile ulterioare, vor fi tratate astfel: Gospod\riile formate din una sau dou\ persoane nu datoreaz\ taxa de habitat; Gospod\riile formate din mai mult de trei persoane datoreaz\ taxa integral\.

- Art.2 Gospod\riile ale c\ror proprietari sunt absen]i din localitate mai mult de 60 zile consecutive nu datoreaz\ taxa de habitat. În momentul revenirii la domiciliu, Prim\riile vor informa Asocia]ia cu privire la modificarea num\rului total de

Zilele trecute am discutat, la dorin]a unei persoane din Colacu, strada Prunilor, 172, doamna Ionescu Georgeta, despre cinste [i corectitudine. V\ m\rturisesc c\ mi-a st\ruit ^n minte, mult\ vreme acest subiect. De ce?! Un om f\r\ acces la civiliza]ie: curent electric, ma[in\ de sp\lat, TV, telefon, gaze, vrea s\ tr\iasc\ omene[te [i a fost pus\ ^n fa]a unei probleme. Ea vrea s\ pl\teasc\, ^n continuare, taxa de gunoi, pentru c\-i place cur\]enia. S\ nu crede]i c\ are foarte mul]i bani. Nu! Are un venit modest [i din cauza lipsurilor n-a avut putere s\ se conecteze la re]eaua de curent electric. Am mers la adresa men]ionat\ [i

De interes cet\]enesc

gospod\rii.

- Art.3 Gospod\riile apar]inând reziden]ilor (str\ina[ilor) cu domiciliul în afara jude]ului vor datora 50% din cuantumul taxei de habitat. Diferen]a de 50% nu va fi suportat\ din bugetul Consiliului local.

- Art.4 Gospod\riile apar]inând reziden]ilor (str\ina[ilor) cu domiciliul în jude]ul Dâmbovi]a vor datora 25% din cuantumul taxei de habitat. Diferen]a nu va fi suportat\ din bugetul Consiliului local.

- Art.5 Gospod\riile care au dou\ sau mai multe contoare electrice (pe acela[i nume) vor datora o singur\ tax\ de habitat.

- Art.6 Gospod\riile cu un singur membru datoreaz\ 50% din cuantumul taxei de habitat. Diferen]a nu va fi suportat\

Mare, se propune completarea inventarul bunurilor ce apar]in domeniului privat al ora[ului R\cari, cu suprafa]a de 720 mp, teren intravilan, situat ^n strada Islazului, ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a.

Supus la vot, acesta trece cu majoritate [i o ab]inere, Dr\goi Nicolae.

6.Proiect de hot\râre privind aprobarea raportului de evaluare [i efectuarea schimbului de teren pentru suprafata de 720 mp, situat\ ^n satul Colacu, strada Islazului, cu suprafa]a de 2742 mp, situat\ ^n T22/3 P6. ~n urma raportului de evaluare, se propune efectuarea schimbului de teren pentru suprafa]a de 720 mp situat\ ^n satul Colacu, strada Islazului,

din bugetul Consiliului local.

- Art.7 Gospod\riile în care se g\sesc beneficiari ai m\surilor de protec]ive social\ [i persoane care nu realizeaz\ venituri vor datora taxa de habitat în cuantumul stabilite de Consiliul local, diferen]a urmând a fi suportat\ de la bugetul Consiliului local.

Proiectul de hot\râre a fost supus aprob\rii, a trecut cu majoritate de voturi [i o ab]inere, Dr\goi Nicolae.

5.Proiect de hot\râre privind completarea inventarului bunurilor ce apar]in domeniului privat al ora[ului R\cari, cu suprafa]a de 720 mp, teren intravilan, situat\ ^n satul Colacu, strada Islazului, ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a.

La solicitarea doamnei Arhire Ioana din localitatea Colacu, strada {tefan cel

cu suprafa]a de 2742 mp, situat\ ^n T22/3 P6. Supus la vot, trece cu majoritate [i o ab]inere, Dr\goi Nicolae.

7.Proiect de hot\râre privind aprobarea Regulamentului de func]ionare al bibliotecii “Ion Ghica” R\cari, pe anul 2011.

Structurat pe mai multe capitole: dispozi]ii generale, atribu]ii [i activit\]i specifice, colec]iile bibliotecii or\[ene[ti, organizarea, conservarea [i gestionarea colec]iilor, personalul [i conducerea bibliotecii or\[ene[ti, drepturile [i obliga]iile utilizatorului, dispozi]ii tranzitorii [i finale.

Textul complet al regulamentului ^l pute]i consulta, accesând portalul Prim\riei R\cari, la adresa www.primariaracari.ro

am fost ^ntâmpina]i de o tân\r\ vorb\rea]\, o pl\cut\ gazd\.

Rep: Cum v\ numi]i?

I.G: Ionescu Georgeta [i am pl\tit taxa de gunoi de la ^nceput. Am [i tomberon [i predau gunoiul s\pt\mânal. Ma[ina vine, ^ntotdeauna joia, dup\ ora 11:00 [i ne ia gunoiul. Mie nu-mi place s\ am mizerie ^n curte.

Rep: Ave]i o curte mare, ^ngrijit\. V\d c\ a]i s\pat, a]i f\cut [i brazde, arat\ bine. Acum, [ti]i c\ taxa de habitat se pl\te[te pe factura de lumin\, dar dumneavoastr\ nu ave]i ^nc\, introdus curentul electric. Ce ave]i de spus?

I.G: Nu am avut posibilit\]i pentru introducerea curentului electric ^n locuin]\.

Venitul nostru este de 600 de lei lunar+aloca]ia copiilor. Am un copil care e clasa a treia la {coala Colacu [i ^nva]\ foarte bine. Nu am putut s\ avem lumina pentru c\ e distan]a mare, iar casa noastr\ este departe de re]ea.

Rep: Dumneavoastr\ a]i sesizat persoana care ^ncasa taxa de habitat despre situa]ie [i de aceea am venit la dumneavoastr\. Gestul dumneavoastr\ mi se pare un lucru deosebit, ^n contextul ^n care, am avut – e drept, pu]ine cazuri – de persoane care au ^ncercat s\ se eschiveze de la aceast\ plat\.

Unii, cu venituri considerabile.

I.G: M\ descurc cum pot, f\r\ ma[in\ de sp\lat. (^ntradevar, ^n curte erau o mul]ime de rufe sp\late [i ^ntinse la soare).

Rep: Putea]i s\ nu ne sesiza]i despre aceast\ situa]ie, de ce a]i f\cut-o?

I.G: Nu pot s\ nu pl\tesc. Noi avem un

7

Proiectul de hot\râre a fost supus dezbaterii [i aprob\rii, a fost votat cu majoritate [i o ab]inere, Dragoi Nicolae.

8.Proiect de hot\râre privind casarea unor autovehicule din dotare, aflate ^n stare de nefunc]ionare.

Serviciul administrativ a ^naintat un referat, Consiliului local, prin care se aduce la cuno[tin]\ c\, exist\ necesitatea cas\rii unor autovehicule aflate ^n dotare, care sunt ^ntr-o stare avansat\ de uzur\ [i deci, ^n stare de nefunc]ionare. Aceste autovehicule au fost aduse de la alte unit\]i bugetare, prin transfer, n-au costat nimic [i au servit la repararea unor autovehicule din dotarea parcului auto. Ele au fost folosite pentru piese. Se propune casarea lor [i valorificarea la fier vechi.

Autovehiculele propuse spre casare sunt: DB.04.USB, DB 50 MAI, DB 04 EEO, DB 03 DPC, DB 05 PCR, DB 12 POR, DB 15 CNC si DB 73 CJD. Prezentul proiect de hot\râre, privind casarea unor autovehicule din dotare, a trecut cu majoritate de voturi [i o ab]inere, Dr\goi Nicolae.

Tot ^n cadrul sedin]ei, primarul ora[ului R\cari, prezint\ o informare a stadiului proiectelor: - La C\minul Cultural Ghimpa]i se realizeaz\ dot\rile (mobilier, instala]ie de sonorizare, etc); -Drumurile de exploatare se afl\ ^n stadiul desemn\rii constructorului; -La liceu se lucreaz\ alert, realitatea probând c\ firma se va ^ncadra ^n graficul anun]at.

-~n jurul datei de 15.03.2011, s-a ^ncheiat contractul de execu]ie la {coala Ghergani; -La C.A.M.S, stadiul este cel al realiz\rii Proiectului Tehnic.

-“Casa Verde”, faza a doua, se adreseaz\ s\lii de sport din localitate; -~n luna aprilie se ^ncepe construc]ia la {coala Ghergani, iar inaugurarea se va face ^n semestrul 2, ^n 2012; 9.Diverse La acest punct al ordinei de zi, interven]iile consilierilor se refer\ la unele aspecte legate de via]a ^n comunitate, f\cându-se propuneri punctuale, pentru rezolvarea lor.

Prof E. Craiciu, Viceprimar al ora[ului R\cari venit mic, dar ne descurc\m; nu avem datorii [i ne-am pl\tit totdeauna d\rile.

Rep: Sunte]i un exemplu pentru mul]i dintre noi.

V\ mul]umesc pentru timpul acordat [i v\ asigur de ^ntreaga pre]uire pentru simplitate, onestitate [i corectitudine.

8

Interviu

1. Mai încheiem un an de activitate, care ne-a solicitat mai mult sau mai pu]in. Dac\ ar fi s\ privim în urm\, cum vi se pare acest an?

Ce a[tept\ri s-au îndeplinit, ce greut\]I te-au solicitat [i ce "recolt\" de rezultate, ai?

2. La serviciul unde lucrezi, activitatea începe la ora 08:00 [i este sus]inut\ pân\ c\tre orele 16:30.

Acesta este intervalul orar precizat în fi[a postului. Care ar fi fost programul zilnic. De câte ori, datorit\ sarcinilor de serviciu, ai s\rit peste masa de prânz sau ai r\mas peste program?

3. Oamenii vin [i pleac\. Depinde de noi dac\ acest demers este unul reu[it. Pentru c\ vin întotdeauna cel pu]in cu o problem\ [i pleac\ cu rezolvarea acesteia.

Care este recordul de timp pentru eliberarea unui document simplu, pe care l-ai reu[it în acest an?

4. Petrecem în prim\rie, peste 2000 de ore anual [i dac\ ar fi s\ tragem linie, e[ti mul]umit de felul cum ai lucrat? Ce a[tept\ri ai pentru 2011? Atât pe plan profesional cât [i personal.

5. În afara serviciului ne dedic\m familiei [i unor preocup\ri ca: lectura, muzica, sportul, treburile din gospod\rie, etc. Dac\ te-a[ întreba: Ce carte ai citit în ultima vreme, ce spectacol ai v\zut? Ai un hobby, care?

6. Care ar fi urarea ta pentru cititorii Ziarului Prim\riei R\cari?

ELENA GOZU, REFERENT CONTABIL Anul 2010, pe care tocmai l-am ^ncheiat, a fost un an greu datorit\ crizei economice, dar a fost [i un an al ^mplinirilor profesionale [i familiale.

Activitatea desf\[urat\ la biroul contabilitate a decurs ^n condi]ii bune. Munca ^n acest birou poate fi comparat\ cu un “foc continuu”,

cyanmagentayellowblack

aici contabilizându-se ^ntreaga activitate a prim\riei, iar activitatea pe care o desf\[or ^n acest domeniu de peste 30 de ani poate fi considerat\ ca un hobby. Totul se face cu pasiune, d\ruire [i ai satisfac]ia ^mplinirii când totul se face ^n echip\, când ai al\turi un colectiv unit [i profesionalist. ~n acest birou activitatea este foarte complex\, necesitând multe ore ^n afara orelor de program, dar realizarea sarcinilor cu mult\ seriozitate [i perseveren]\ duce la satisfac]ia actului profesional ^ndeplinit. ~n afara programului de lucru ^mi r\mâne foarte pu]in timp la dispozi]ie, iar acesta ^l petrec ^n cea mai mare parte cu cei doi ^ngera[i pe care mi i-a d\ruit Dumnezeu – nepo]ii mei.

Pentru anul 2011 ^mi doresc s\n\tate mie [i familiei mele, iar pentru cititorii Ziarului Prim\riei R\cari, mult\ s\n\tate, lini[te [i pace ^n suflete, multe realiz\ri al\turi de cei dragi.

februarie 2011

^mpreun\ cu aceea[i con[tiinciozitate [i profesionalism.

Pentru felul ^n care mi-am desf\[urat activitatea, personal, consider c\ mi-am ^ndeplinit –o cu constiinciozitate, dar este loc [i de mai bine. ~n afara serviciului, m\ dedic ^ntru totul familiei, activit\]ilor casnice, dar ^mi place s\ ascult [i muzic\, s\ citesc o carte, s\ fac plimbari ^n natur\.

Pe plan personal ^mi doresc ^n primul rând s\n\tate mie [i familiei mele, dar [i tuturor cititorilor Ziarului Prim\riei R\cari.

PETCU ANDREEA-LUMINI}A, INSPECTOR Anul 2010 a fost un an dificil, dar [i cu multe realiz\ri atât pe plan personal cât [i profesional.

Momentele dificile pe care le-am tr\it ^n acest an ^n plan profesional ne-au ajutat s\ devenim mai uni]i, s\ ne ^n]elegem mai bine unii pe ceilal]i.

carte citit\ a fost „Scrisoare de dragoste”, de Mihail Drume[.

Cititorilor Ziarului Prim\riei R\cari le doresc un an cu s\n\tate [i cu foarte multe realiz\ri!

DU}| ALEXANDRU IONU}, INSPECTOR Sfâr[itul anului 2010 a reprezentat un nou ^nceput pentru mine, o nou\ etap\ ^n via]a mea, un nou colectiv pe care l-am descoperit ^n timp ca fiind unul minunat. Activitatea mea se desf\[oar\ ^n cadrul serviciului de Asisten]\ Social\ [i pot spune c\ acest lucru m-a marcat foarte mult [i m-a determinat s\ m\ implic cât mai mult ^n rezolvarea problemelor cât mai diversificate cu care se confrunt\ persoanele care ne solicit\ ajutorul.

ANASON ELENA, REFERENT CONTABIL Ne afl\m la ^nceput de an, un an pe care ^l privim cu mai mult\ speran]\, un an pe care cu to]ii ni-l dorim a fi mai bun decât precedentul.

Dac\ ar fi s\ privim ^n urm\, anul 2010 a fost un an de criz\ economic\ la nivel na]ional [i global.

Activitatea desf\[urat\ ^n cadrul serviciului contabilitate decurge ^n condi]ii bune. Pot spune c\ nu avem un program fix, este nevoie de mai multe eforturi [i sacrificii pentru a face fa]\ cerin]elor actuale. Munca desf\[urat\ ^n cadrul compartimentului este foarte complex\ [i con[tientiz\m acest lucru, dar avem marea satisfac]ie atunci când [tim c\ totul este dus la bun sfâr[it cu responsabilitate.

Colectivul ^n care ^mi desf\[or activitatea este un colectiv unit, pot spune c\ este o a doua familie, deoarece orele de dup\ programul normal ni le petrecem lucrând

Nu cred c\ exist\ program de lucru care s\ poat\ fi respectat pentru c\ ^ntotdeauna vor exista perioade când, pentru ^ndeplinirea sarcinilor de serviciu, se va sta peste program. Este adev\rat c\ de foarte multe ori am dep\[it programul normal de lucru de 8 ore pe zi, am s\rit peste masa de prânz, dar consider c\ ^n orice domeniu de activitate se ^ntâmpl\ la fel atunci când ^]i dore[ti ca totul s\ fie ^n ordine. ~n activitatea pe care o desf\[ur\m ducem adesea o lupt\ contra cronometru pentru eliberarea unui document, dar ^n final important este ca documentul s\ fie corect ^ntocmit [i nu ^ntocmit ^n timp record.

Consider c\ rezultatele activit\]ii desf\[urate ^n anul 2010 sunt mul]umitoare, dar ^ntotdeauna exist\ loc de mai bine. ~n anul 2011 ^mi doresc s\ am s\n\tate pentru a putea ^ndeplini toate proiectele pe care le am ^n plan. ~n afara serviciului ^mi place s\ ascult muzic\, s\ citesc, s\ petrec foarte mult timp ^n aer liber (atunci când vremea ^mi permite). Ultima

cyanmagentayellowblack

Având ^n vedere c\ anul care tocmai a trecut a fost unul dominat de criz\ economic\, iar majoritatea oamenilor au fost cuprin[i de disperare, consider c\ atât eu cât [i colegii mei ne-am desf\[urat activit\]ile ^n slujba cet\]eanului având convingerea c\ majoritatea oamenilor au plecat mul]umi]i [i cu problemele rezolvate.

Pe plan profesional ^mi doresc ca prin activitatea pe care o desf\[or ^n cadrul serviciului de Asisten]\ Social\ s\ pot ajuta cât mai mul]i oameni care ^ntr-adev\r au nevoie de acest serviciu [i s\-mi ating obiectivele propuse. ~n via]a personal\ pot s\ spun c\ nu dispun de foarte mult timp liber, ^ns\ ^ncerc s\-l petrec ^ntr-un mod cât mai pl\cut posibil, unele din hobby-urile mele preferate fiind pescuitul, fotbalul, biliardul sau tenisul de mas\.

Acest an 2011 sper c\ va fi unul mai bun din toate punctele de vedere [i cred c\ ^mi voi atinge obiectivele pe care mi le-am propus, pentru c\ am ajuns s\-mi iubesc meseria. Cititorilor Ziarului Prim\riei R\cari le doresc mult\ s\n\tate, multe ^mpliniri atât pe plan personal cat si profesional.

urmare ^n pagina 9

Interviu

februarie 2011

continuare din pagina 8 Dumitra Vasilica, Referent Anul care s-a ^ncheiat a reprezentat o perioad\ bun\, cu realiz\ri personale [i profesionale, an ^n care consider c\ mi-am desf\[urat activitatea cu con[tinciozitate [i seriozitate.

Ritmul de lucru la serviciu, este intens, munca pe teren a fost uneori mai grea, alteori mai u[oar\, ^n func]ie de problemele [i solicit\rile cu care m-am confruntat, dar pe care le-am rezolvat cât am putut mai bine. ~n plan familial, de asemenea am avut multe satisfac]ii, cel mai fericit

eveniment fiind c\s\toria fiicei mele.

Preocup\rile din timpul liber sunt legate de gospod\rie, lecturarea revistelor, a Ziarului Prim\riei R\cari, iar acum, lucrul ^n gr\dina casei. A[ dori s\ adresez tuturor cititorilor Ziarului Prim\riei R\cari, un an fericit, mult\ s\n\tate, realiz\ri [i putere de munc\.

Chiri]\ Aurica, Referent Serviciul meu ^n cadrul Prim\riei R\cari se desf\[oar\ de regul\, ^ntre orele 08:00 – 16:30. ~n cursul anului 2010, rezultatele au fost unele obi[nuite constând ^n ^ncas\ri de taxe [i impozite pe raza localit\]ilor R\cari [i Ghimpa]i, ^ncas\ri la persoanele cu ajutor social, ^ncas\ri la

Centrul Medico Social din Ghergani, ^ncas\ri la obor, temporar. ~n timpul deplas\rilor pe teren, m-am lovit de unele greut\]i ca transportul ^n localitatea Ghimpa]i, mergând uneori pe

jos, sau chiar cu ocazie, sau ma[ina prim\riei. Consider c\ ^n anul care a trecut mi-am desf\[urat activitatea bine [i nu am primit reclama]ii din partea contribuabililor c\rora le-am rezolvat problemele pe care le-au ridicat, ace[tia fiind mul]umi]i de colaborarea cu mine. Dac\ trag linie, anul care tocmai s-a ^ncheiat [i cele trei luni scurse din acest an, dup\ cum am mai spus, rezultatele sunt satisf\c\toare, activitatea desf\[urându-se normal. Timpul liber, care ^mi r\mâne acas\, ^l folosesc ^n gr\din\, citesc Ziarul Prim\riei, reviste [i m\ ocup de treburile gospod\re[ti.

Urez tuturor cititorilor no[tri, un an fericit, plin de realiz\ri.

Ene Mihai, inspector ~ntr-adevar, a mai trecut un an, un an de activitate care scoate ^n eviden]\ un segment ^ncununat de succes.

Spun asta pentru c\ noi, colectivul acestei institu]ii, dar ^n special tinerii c\rora ne-a fost acordat\ o [ans\ de a contribui prin activitatea noastr\ la schimbarea acestei localit\]i,

POLI}IA LOCAL|, aproape de dumneavoastr\ [i cu un nou look!

Având în vedere dispozi]iile legii num\rul 155/2010, privind Poli]ia Local\, începând cu data de 01.01.2011, la nivelul ora[ului R\cari, a fost înfiin]at\ Poli]ia Local\, organizat\ în compartiment de specialitate în subordinea primarului. Activitatea acesteia are ca scop exercitarea atribu]iilor privind ap\rarea drepturilor [i libert\]ilor fundamentale ale persoanei, a propriet\]ii private [i publice, prevenirea [i descoperirea infrac]iunilor

am p\[it ^n anul 2010 cu o mare dorin]\, aceea de a-l parcurge cu o ambi]ie exemplar\ [i dup\ cum era de a[teptat, finalul acestui an a fost un succes, sau pot spune un an de ^nceput al transform\rii vizibile a ora[ului R\cari. ~mi desf\[or activitatea ^ntr-o institu]ie ^n care, domnul primar, pe lâng\ foarte multe lucruri bune pe care le-a impus colectivului, principalul a fost …organizarea.

Atunci când e[ti bine organizat, desf\[ori o activitate de calitate [i ca s\ r\spund ^ntreb\rii adresate de c\tre reporter, de foarte pu]ine ori sa ^ntâmplat s\ pierd ora de prânz.

Poate c\ v\ ^ntreba]i :”Cum a[a?”

Numai printr-o bun\ organizare a programului zilnic [i s\pt\mânal, program bine pus la punct, se pot ob]ine rezultate bune, iar ^n institu]ia noastr\, activitatea fiec\ruia dintre noi este minu]ios structurat\, bazat\ pe un plan de activit\]i. Anul 2010 a fost un an pe care ^l pot descrie ^n câteva cuvinte ca fiind un an cu ^mpliniri profesionale. Activitatea desf\[urat\ ^n cadrul Cabinetului Parlamentar al domnului senator Valentin Calcan [i ulterior ^n cadrul aparatului de specialitate al primarului, pot spune c\ a decurs ^n condi]ii bune, dar ca ^n orice activi-

tate poate fi loc [i de mai bine, principalul este s\ ne autoperfec]ion\m ^n fiecare zi [i s\ ne pliem tuturor

9

problemelor cu care ne confrunt\m, cât mai bine. Recordul de timp pentru eliberarea unui document, nu-l pot determina cantitativ, deoarece zilnic ^ncerc s\ rezolv toate problemele cu care m\ confrunt, cât pot mai bine. Activitatea pe care o desf\[or presupune o bun\ organizare [i o autoperfec]ionare pe zi ce trece.

Dup\ cum am spus, lucrez ^ntr-o institu]ie bine organizat\ [i sunt mul]umit de felul cum am lucrat, de felul cum au fost abordate sarcinile ap\rute. Disciplina acestui loc ^]i ofer\ [ansa de a vedea [i de a realiza faptul c\ o bun\ organizare [i func]ionare a sistemului duce numai la reu[ite. Anul 2011 va fi unul al noilor realiz\ri, sunt sigur de acest lucru pentru ca, drumul pe care aceast colectiv unit a pornit, c\l\uza sa fiind un om admirabil, ambi]ios [i de cuvânt, este un drum croit prin mult\ munc\, ale c\rei roade abia acum ^ncep s\ apar\. Da, ^mi place s\ citesc. Ultima carte citit\ - “A fost odat\ ^ntr-o var\” scris\ de Janette Oke, fiind o poveste impresionant\ de via]\.

Hobby? Da, ^mi plac ma[inile, c\l\toriile, muzica, IT, etc.

Primul lucru pe care pot s\-l doresc cuiva, este s\n\tatea, apoi vin ^mpreun\ fericirea [i norocul ^n via]\, oferind o stare de bine, un zâmbet care-]i ^nc\lze[te sufletul.

Nu ^nchei f\r\ s\ mul]umesc pe aceast\ cale, ^n numele meu dar [i al tinerilor mei colegi, pentru [ansa care ne-a fost acordat\ prin includerea ^n acest colectiv de oameni minuna]i, care fac totul ^n slujba locuitorilor ora[ului R\cari.

Nu ^n ultimul rând doresc colegilor mei, familiei, prietenilor precum [i tuturor cititorilor Ziarului Prim\riei R\cari, ca anul 2011, s\ fie unul al realiz\rilor atât ^n plan profesional cât [i ^n cel familial, un an bogat ^n rezultate pozitive. La Mul]i Ani!

±

±

10

Informa]ii utile

± februarie 2011

SERVICIUL PUBLIC DE ASISTEN}| SOCIAL|

E bine s\ [ti]i!

Obiectul de activitate al SERVICIULUI PUBLIC DE ASISTEN}| SOCIAL| îl constituie realizarea ansamblului de mãsuri, programe, activitã]i profesionale, servicii specializate de protejare a persoanelor, familiilor, grupurilor [i comunita]ilor cu probleme speciale, aflate în dificultate [i într-un grad de risc social, care nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace [i eforturi proprii un mod normal [i decent de via]\.

Serviciile de asisten]ã socialã se adreseazã urm\toarelor categorii de persoane: - persoane cu handicap; - persoane singure; - persoane vârstnice; - familia [i copilul; - oricare persoanã aflatã în nevoie.

Mai concret, SERVICIULUI PUBLIC DE ASISTEN}| SOCIAL| vine

în ajutorul celor defavoriza]i prin: - Evaluarea persoanelor cu nevoi (institu]ionalizate [i neinstitu]ionalizate), elaborarea planurilor individuale de interven]ie [i stabilirea nevoilor acestora.

- Acordarea de suport material [i financiar persoanelor aflate în nevoie; - Formarea/perfec]ionarea retelelor de asisten]i personali [i asisten]i sociali care asigurã asisten]a [i îngrijire persoanelor cu handicap [i celor vârstnici.

- Implementarea [i monitorizarea respectãrii legisla]iei privitoare la accesibilizarea mediului fizic.

- Promovarea unor mãsuri sociale de protec]ie bazate pe respectarea drepturilor omului, privind egalizarea [anselor de participare a persoanelor cu handicap la via]a economic\ [i socialã a comunitã]ii, combaterea discriminarii [i a excluziunii sociale.

- Sensibilizarea [i informarea

opiniei publice asupra drepturilor persoanelor cu handicap de a avea acces la educa]ie, orientare [i formare profesionalã [i participare la via]a socialã, în scopul îmbunãtã]irii atitudinii [i a comportamentului fa]ã de aceastã categorie de persoane.

- Promovarea principiului transparen]ei [i al antren\rii tuturor organismelor implicate în sistemul de furnizare a serviciilor, în scopul cre[terii calitatii vie]ii [i reintegrãrii sociale a persoanelor defavorizate.

Ac]iunile SERVICIULUI PUBLIC DE ASISTEN}| SOCIAL| se îndreaptã cãtre prevenirea [i combaterea situa]iilor de risc pentru persoanele aflate în dificultate, pe care ele sau familiile lor sunt incapabile sã le solu]ioneze.

SEF SERVICIU Psih. Ion Tudor

Cet\]enii care au actele de identitate expirate sunt invita]i s\ se prezinte la sediul B.E.P.C.E.P R\cari, pentru a fi pu[i în legalitate.În caz contrar vor fi sanc]iona]i conform OUG.97/2005, de c\tre organele competente.

AFL|M DE LA CAMERA AGRICOL| LOCAL| - R|CARI

APIA începe campania de primire a cererilor de plat\ pentru SAPS 2011 Agen]ia de Pl\]i [i Interven]ie pentru Agricultur\, începe campania de primire a cererilor de plat\ pentru schemele de sprijin pe suprafa]\ Inginer, Topora[ Vasile pe anul 2011, aceasta derulându-se în intervalul 1 martie - 16 mai 2011.

România beneficiaz\ în acest an de o aloca]ie financiar\ de 907,473 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricol\ (FEGA) pentru plata unica pe suprafata (SAPS), ceea ce înseamna ca fermierii vor putea primi circa 100 de euro pe hectar, fata de 80,36 euro/ha în 2010.

România are prevazut un pachet de plata pe unitate de suprafata de 900 de milioane euro, care, raportat la numarul de hectare, ne conduce la 100 de euro/ha", a declarat recent directorul general al APIA, Florin Marius Faur. Potrivit acestuia, campania din

acest an are ca slogan "Lucrezi terenul, depui cererea de sprijin si accesezi fonduri europene".

Campania de primire a cererilor de plata se deruleaza în perioada 1 martie - 16 mai 2011. Pentru orasul Racari cererile de solicitare a sprijinului pentru anul 2011 se depun in perioada 04 aprilie- 16 mai 2011. SOlicitanti sunt rugati sa respecte data si ora specificata fiecaruia in invitatiile pe care le veti primi de la APIA Titu. Pentru cererile de plata depuse dupa data de 16 mai se vor aplica penalitati de 1% pentru fiecare zi lucratoare de întârziere pâna în data de 10 iunie inclusiv. Dupa acesta data, cererea de sprijin nu mai este admisa la calculul platii pentru anul în curs.

Potrivit APIA, pentru a beneficia de sprijinul financiar pe suprafata, fermierii trebuie sa depuna la centrele locale ale APIA, în intervalul mentionat, o singura cerere de plata. Pot beneficia de masurile de sprijin pe suprafata persoanele fizice si/sau juridice care exploateaza terenul agricol pentru care solicita plata, în calitate de proprietari, arendasi, concesionari,

administratori în cadrul asociatiilor în participatiune etc.

De asemenea, sunt eligibile la plata exploatatiile cu suprafata de cel putin un hectar, formate din parcele agricole cu suprafata de cel putin 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole sau al arbustilor fructiferi, suprafata minima a parcelei trebuie sa fie de cel putin 0,1 hectare. Nu în ultimul rând, solicitantul trebuie sa respecte Bunele Conditii Agricole si de Mediu (GAEC) pe toata suprafata fermei. În 2011, pachetul financiar de sprijin pentru fermierii români este estimat la 1,6 miliarde euro în 2011, din care 1,3 miliarde euro din bugetul Uniunii Europene (UE). Cuantumul alocat schemei de plata SAPS din fonduri europene a fost de 80,36 euro/ha, în 2010, dar în 2011, raportat la numarul de hectare si la valoare, va fi de 100 euro/ha. De asemenea, sprijinul financiar alocat pe suprafata din bugetul national a fost anul trecut de 50,64 euro/ha, pentru 2011 urmând sa fie aprobata o suma cel putin de acelasi nivel.

Pentru reinoirea dosarului in invitatie este specificat si documentele necesare intocmirii cererii.

Astfel: copie CI/BI, extras cont bancar activ, dosar cu sina si alte documente in cazul se majoreaza suprafata pentru care se cere sprijinul.

Opinii despre...

februarie 2011

În activitatea lingvistic\ multilateral\ a lui Alexandru Graur limba român\ a ocupat locul întâi între cele trei domenii principale pe care le-a cultivat acest mare savant predominând fa]\ de limbile clasice [i de lingvistica general\. În cadrul limbii române gramatica, a fost la rândul, ei privilegiat\. Aceast\ ierarhizare ^n favoarea gramaticii este mai evident\ în accep]ia larg\ a gramaticii, care cuprinde – pe lâng\ morfologie [i sintaxa – fonetica [i fonologia, ortoepia, ortografia [i punctua]ia, precum [i formarea cuvintelor. Gramatica a fost tratat\ de c\tre Alexandru Graur sub diverse aspecte [i în diverse moduri: diacronic [i sincronic; descriptiv, normativ [i corectiv; academic, didactic [i de popularizare.

Gramatica istoric\ a limbii române l-a atras ^nc\ din tinere]e pe Alexandru Graur [i a r\mas o preocupare permanent\. Primele teme abordate au fost postpunerea articolului hot\rât [i genul neutru. Aceste studii l-au f\cut pe marele lingvist s\ le situeze în fruntea preferin]elor proprii, socotindu-le drept ,,cele mai reprezentative’’ pentru sine din tot ce a scris, [i totodat\ s\ afirme: ,,Aici cred c\ nu-am gre[it cu nimic’’. În aceasta direc]ie putem men]iona [i lucrarea Istoria limbii române, care este elaborata de un colectiv condus de Alexandru Graur [i precizeaz\ tendin]ele evolu]iei limbii latine, din epoca cea mai îndepartat\ [i pân\ la c\derea imperiului de apus. Orientat\ în egal\ m\sur\ [i c\tre epoca preistoric\ care desperte latina de indo-europeana comun\ [i c\tre epoca târzie care o apropie de limbile romanice, aceasta carte constituie un punct de plecare pentru o mai bun\ în]elegere a istoriei limbii române.

Incununarea studiilor de gramatica istoric\ o reprezint\ sinteza din cartea Tendin]ele actuale ale limbii române, care explic\ integral evolu]ia intern\ a limbii române de la latin\ pân\ azi, examinând [i ,,fonetica-fonologia’’, vocabularul [i formarea cuvintelor, dar cea mai mare parte a ei este consacrat\ gramaticii: morfologiei [i sintaxei.

Cu privire la morfologie a scris câte ceva despre principalele p\r]i de vorbire flexibile: la substantiv l-au interesat genul personal, desinen]ele de plural, distinctia dintre numele proprii [i cele comune, acuzativul de direc]ie; la pronume: pronumele personal cu func]ie verbal\, adjectivele posesive, pronumele interogative cine [i ce, pronumele nehot\râtecu valoare negativ\; la verb:diatezele, urmele de aspect, impersonalul, întrebuintarea unor

timpuri,forme cu valori schimbate (de mod, timp sau persoan\). O problem\ general\ de morfologie, de care s-a interesat pe plan teoretic [i aplicativ, este reprezentat\ de structura morfologic\ a cuvintelor.

Din sintax\ s-a ocupat de par]ile principale ale propozi]ei [i de propozi]iile principale, de accord, de ,,dativul’’ cu la, de topica adjectivului, de tautologie, de accentul sintactic (accentuarea propozi]]iilor) [i de unele construc]ii speciale (mi-l trebuie). Multe dintre temele de gramatic\ tratate de Alexandru Graur au avut un caracter cu totul inedit: de exemplu, sintaxa propozi]iilor principale, tautologia, substantivele intermediare între cele proprii [i cele comune, acuzativul de direc]ie. {i mai numeroase sunt faptele inedite luate în discu]ie din diferite varieta]i func]ionale ale limbii – limba literaturii artistice, limbajele profesionale, limbajul puplicistic, limba popular\, vorbirea familial\, limba traducerilor. S-a ocupat [i de limbajul familiar [i l-a interesat mai cu seama aspectul argotic, ^n primul rând din punct de vedere al originii elementelor lui alcatuitoare. Mai trebuie amintit [i studiul foarte amplu despre cuvinte române[ti de provenien]\ tig\neasc\.

Pe lâng\ studiile sale speciale, consacrate unei anumite teme de gramatic\ descriptiv\, Alexandru Graur este autor a dou\ gramatici ale limbii române.

Una ^i apar]ine ^n exclusivitate: Gramatica azi, care con]ine interpret\ri personale.

Cel mai mare merit ^n domeniul gramaticii descriptive [i, ^n acele[i timp, normative îl are Alexandru Graur ca autor principal al Gramaticii limbii române cunoscute sub numele de ,,Gramatica Academiei’’. El a fost adev\ratul coordonator al ambelor ei edi]ii, chiar dac\ la edi]ia I apare men]ionat altcineva drept redactor responsabil, iar la edi]ia a II-a a ]inut s\ împart\ aceast\ onoare [i responsabilitate cu dou\ colaboratoare mai tinere.

Este semnificativ faptul c\, de la început, conducerea marii echipe de colaboratori la edi]ia I i-a fost încredin]at\ lui Alexandru Graur, care nu era autor al unei gramatici române[ti, dar avea dublul ascendent profesional al cunoa[terii profunde a gramaticii latine [i al experien]ei de autor al unor studii de gramatic\ româneasc\ foarte apreci-

Grigore MOISIL - A cademician (adev\rat!), Profesor (real!), MARE Matematician, iar restul, mai jos... * Marea calitate a unui [ef de [coal\ este de a fi bucuros când e dep\[it de elevii s\i. * {tiin]a nu e bun\ azi, dac\ ieri nu s-a gândit la mâine. * ~n timpul unui curs profesorul începe s\ caute printre hârtiile pe care le avea pe mas\. Nu g\se[te însemn\rile de care are nevoie, se opre[te [i spune: - L\utarii cânt\ dup\ ureche, muzican]ii, dup\ note. Eu mi-am uitat notele acas\.

Explicând principiul recursivit\]ii: - E[ti de acord c\ orice om are dreptul la un pahar de cognac? - Da. - Bei paharul, îl

ate. Alexandru Graur a fost ini]iator [i redactor responsabil al celor trei volume de Studii de gramatic\ publicate de sectorul de gramatica al Institutului de Lingvistic\ din Bucure[sti. Multe dintre articolele publicate acolo de diver[i autori au pornit de la sugestii date de Al. Graur [i, în orice caz, toate au fost ^mbun\t\]ite [i imbog\]ite de acesta.

Prin Gramatica Academiei [i prin Studii de gramatic\, pe care le-a condus, Al. Graur a creat o adev\rat\ [coala bucure[tean\ de gramatic\.

A fost implicat [i în probleme de dialectologie. Împreun\ cu I. Coteanu a sus]inut caracterul de limbi de-sinest\t\toare al idiomelor romanice din sudul Dun\rii, teza care a întâlnit o sus]inut\ împotrivire. În domeniul lingvisticii generale se cuvine s\ men]ion\m Tratatul de lingvistic\ general\ cere a fost elaborat sub conducerea lui Alexandru Graur [i are o deosebit\ importan]\ care const\ mai ales în aspectul ei teoretic care îi justific\ pe deplin titlul. Dac\ studiile care aveau ca obiect limba român\ i-au asigurat o larg\ notorietate, chiar popularitate, în ]ar\, opera consacrat\ lingvisticii limbii latine i-a adus consacrarea interna]ional\ [i l-a man]inut pân\ azi în bibliografia specialit\]ii. De altfel, importan]a studierii limbii latine este foarte important\ pentru ca, dup\ cum sus]inea însu[i Alexandru Graur, ,,cele mai multe gre[eli de limb\ pe care le fac românii se datoreaz\ necunoa[terii limbii latine’’. În concep]ia profesorului, lingvistica generala sau teoria limbii era privita nu ca un studiu în sine, pur teoretic, ci ca un fundament necesar pentru întelegerea si interpretarea variatelor aspecte ale limbii concrete.

O delimitare a interesului lui Alexandru Graur pentru un anumit domeniu al lingvisticii latine nu este posibila: toate i-au fost familiare, în ansamblul structurilor [i în detalii, poate doar cu excep]ia stilisticii, pe care o consider\ ca apa]inând studiilor literare. Alexandru Graur a avut contribu]ii însemnate în problema cauzelor schimb\rilor lingvistice. În ceea ce prive[te direc]ia în care evolueaz\ limbile, s-a pronuntat decis în sprijinul ideii ca, datorit\ dependen]ei

pui jos. E[ti alt om. {i cum orice om are dreptul la un pahar de cognac... [i a[a mai departe. * O reporter\ spune la un moment dat, în cursul unui interviu: - {ti]i c\ adev\rul sup\r\!

Moisil: - Pe mine o teorem\ de matematic\ nu m-a sup\rat niciodat\. * Pe omul cu adev\rat capabil, limitele îl stimuleaz\.

Evident, morala nu e "pune]i fra]ilor piedici!", ci "dac\ da]i de piedici, dep\]i]i-le!". * Noi, matematicienii, facem activitate f\r\ planuri, nu de alta, dar ca s\ ne deosebim de al]ii, care fac planuri, f\r\ activitate. * C\r]ile bune nu mor niciodat\. * Imagina]ia e [i ea o surs\ de informare. * Explozivul cel mai puternic nu este tri-nitro-toluenul, nici bomba atomic\, ci ideea omeneasc\.

11

de factorii sociali, limbile urmeaz\ o direc]ie progresiv\, manifestat\ pe multiple planuri: unificare a dialectelot teritoriale, dezvoltare a limbii literare [i a stilurilor ei, abstractizare ca reflex al evolu]iei gândirii, înt\rire a caracterului sistematic. În domeniul gramaticii didactice acesta a condus elaborarea unui manual de gramatic\ pentru [colile medii [i este autorul câtorva articole cu îndrum\ri [i sugestii pentru predarea gramaticii în [coal\. El insist\ asupra faptului c\ înv\]\mântul preuniversitar nu trebuie s\ se complice cu teorii lingvistice de nivel înalt, ci trebuie s\ asigure însu[irea unor cuno[tin]e de baza, utile în practica limbii.

Articolele lui Al. Graur de gramatic\ a limbii române sunt de dimensiuni mult diferite între ele, variind de la o pagin\ la aproape 50 de pagini. Articolele sale scurte sunt calificate drept ,,note’’, dar nu sunt nici pe departe mai pu]in pertinente decât celelalte studii ale sale.

Asupra multor teme a revenit cu complet\ri [i preciz\ri. Unele articole ale sale con]in în titlu anun]ul ,,din nou / înca o data / tot (despre)’’. Asemenea relu\ri sunt provocate nu numai de spiritul sau perfec]ionist ci [i de unele nout\]i bibliografice cu p\reri diferite, fa]\ de care se simte dator s\ î[i apere pozi]ia cu argumente în plus.

Lucr\rile sale de gramatic\ româneasc\ sunt pre]ioase nu numai prin contribu]iile concrete la cunoa[terea structurii gramaticale a limbii noastre, ci [i prin valoarea exemplar\ a concep]iilor generale pe care se bazeaz\. Claritatea expunerii constituie de asemenea un model recunoscut.

Activitatea de cultivare a limbii a devenit o preocupere permanent\ pentru Al. Graur pân\ la sfâr[itul vie]ii sale.

Acesta a devenit o personalitate în cultura na]ional\ atât prin articolele [i cartile publicate, cât [i prin apreciatele cronici sus]inute în presa audiovizual\. Înzestrat cu o memorie neobi[nuit\, re]inea peste ani, cu exactitate, contextul lingvistic [i situa]ional în care înregistrase un anumit fapt [i î[i amuza ascult\torii s\u cititorii cu reproducerea unor versuri umoristice sau reclame auzite în tinere]e. A fost consecvent în concep]ie [i metoda, nu a absolutizat nici un criteriu propus [i nici n-a considerat definitive rezultatele la care ajungea.

Alexandru Graur a fost un îndrumator inegalabil al elevilor [i al colaboratorilor s\i mai tineri. Personalitatea acestui profesor i-a marcat profund [i pozitiv pe to]i cei cu care a venit în contact. Unii dintre ace[tia s-au dedicat [i ei lingvisticii [i filologiei clasice. Dup\ cum am mai men]ionat acesta a r\mas neobo[it pân\ în ultimele luni ale vie]ii sale [i a avut satisfac]ia s\ î[i vad\ reunite în dou\ volume numeroase articole destinate publicului larg, dar [i profesorilor de toate gradele [i speciali[tilor, ap\rute în paginile ziarelor ,,Adev\rul’’ (19301937) [i ,,Tempo’’ (1939-1940) sub titlul Pu]in\ gramatica [i semnate cu pseudonimul Gh. Reviga. Acesta nu fusese ales la întâmplare, c\ci reprezint\ numele comunei din jude]ul Ialomi]a în care savantul [i-a petrecut anii adolescen]ei, tat\l sau ob]inând aici un post administrativ.

cyanmagentayellowblack

12

Actualitatea ^n imagini

februarie 2011

“Reabilitare, modernizare, extindere Liceul Teoretic Ion Ghica R\cari”

“Reabilitare, modernizare, extindere Liceul Teoretic Ion Ghica R\cari”, finan]at prin Programul Opera]ional Regional 2007-2013, a fost încheiat contractul de lucr\ri, [i astfel prin emiterea Ordinului de începere a lucr\rilor, se demareaz\ primul Proiect European. Lucr\rile de la Liceul R\cari s-au diversificat: s-a trecut la eliberarea terenului din jurul construc]iei pentru montarea gardului,

amenajarea spa]iului verde [i a unei baze sportive multifunctionale. La construc]ia propriu-zis\ a liceului, ^ntre timp, au fost montate termopane [i s-au f\cut [i alte amenaj\ri interioare, ^n timp ce constructorul continu\ ^n ritm alert, lucr\rile la proiectul propriu-zis. ~n ansamblu, ^n aceast\ zon\ se lucreaz\ pe mai multe planuri [i ^n ritm sus]inut.

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

Actualitatea ^n imagini

februarie 2011

13

Execu]ie lucr\ri: "Completarea sistemului clasic de producere a apei calde de consum cu sisteme care utilizeaz\ energia solar\, [i care conduc la ^mbun\t\]irea calit\]ii apei, aerului [i solului� la obiective din ora[ul R\cari: La Sediul Prim\riei ora[ului R\cari s-a ^nceput montarea structurii pentru panouri solare, au fost aduse [i celelalte componente pentru producerea apei calde. Acest proiect se va implementa [i la Centrul de Asisten]\ Medico-Social\ din Ghergani.

Reabilitare, modernizare, extindere [i echipare infrastructur\ educa]ional\ {coala general\ Ghergani - proiect finan]at prin Programul Opera]ional Regional 2007-2013, pentru care a fost desemnat constructorul si urmeaz\ a se emite ordinul de ĂŽncepere a lucr\rilor.

La Gr\dini]a Colacu au fost efectuate lucrari de igienizare si montare gresie. La dispensarul uman din aceea[i localitate continu\ lucr\rile de renovare, igienizare [i modernizare.

Amenajarea drumurilor de exploatare, adic\ modernizarea lor, pe teritoriul ora[ului R\cari, este un proiect ambi]ios ^n derulare. Urmeaz\ a se emite ordinul de ^ncepere a lucr\rilor ^ntr-o perioad\ scurt\ de timp, constructorul fiind desemnat si procedura de achizitie publica, finalizat\.

cyanmagentayellowblack

±

±

14 De

interes cet\]enesc

februarie 2011

~NCERC|M S| VINDEC|M BOLI, DAR MAI ALES NE STR|DUIM S| ALIN|M SUFLETE

Raportul Poli]iei comunitare pe anul 2010 Poli]ia comunitar\ a ora[ului R\cari, s-a constituit [i î[i desf\[oar\ activitatea în conformitate cu prevederile legii 371/ 20.09.2004, privind înfiintarea, organizarea [i func]ionarea Poli]iei comunitare, ale regulamentului cadru aprobat prin HG. 2295/2004.

Poli]ia comunitar\ R\cari î[i desfa[oara activitatea în interesul persoanei [i al comunit\]ii precum [i în sprijinul altor institu]ii, fiind un mijloc de aplicare a actului de justi]ie la nivel local strict orientat c\tre conumitate.

Conform art. 7 din Legea 371/2004, privind principalele atribu]ii ale Poli]ia comunitara sunt urm\toarele: - Asigurarea lini[tei [i ordinei publice - Asigurarea pazei [i protec]iei obiectivelor [i bunurilor de interes public [i privat ; - Urmarirea respect\rii cur\]eniei pe teritoriul localit\]ii; - Participarea la aplanarea unor st\ri conflictuale, prinderea unor f\ptuitori, precum [i încercarea de rezolvarea unor cazuri sociale, împreun\ cu alte organe abilitate - Sprijinirea reprezentan]ilor Poli]iei locale R\cari în activit\]i de ordine publica – urm\rirea respect\rii m\surilor de ordine public\ cu ocazia manifest\rilor cultural-artistice organizate la nivel local.

- Aplicarea sanc]iunilor contraven]ionale prev\zute de legi, ordonante, HG si HCL Poli]ia comunitar\ R\cari în perioada 01.01.2010 31.12.2010, a ac]ionat în vederea prevenirii [i combaterii criminalit\]ii stradale în vederea asigur\rii linistei [i ordinei publice cu un efectiv mediu de 7 agen]i comunitari în colaborare strâns\ cu Poli]ia local\ R\cari formând patrule mixte.

Activitatea acestui serviciu s-a desf\[urat pe 3 schimburi astfel ca într-un interval de 24 de ore pe raza de competen]\ a ora[ului R\cari au ac]ionat permanent un num\r de 2 patrule mixte, activitatea fiind concentrat\ pe zonele de responsabilitate împreun\ cu celelalte structuri care au atribu]iuni în asigurarea [i men]inerea ordinei [i lini[tei publice, Poli]ia local\ R\cari.

Agen]ii comunitari au avut o prezen]\ constant\ în mijlocul r\c\renilor atât cu ocazia manifest\rilor sportive organizate pe bazele sportive R\cari cât [i cu ocazia manifest\rilor cultural artistice, contribuind activ la men]inerea ordinei [i lini[tei publice. Totodat\ au participat împreun\ cu cadre din rândul Poli]iei locale R\cari formând patrule mixte, asigurând un climat de ordine [i liniste public\ în zona bisericilor de pe raza localit\]i R\cari [i a satelor limitrofe ce apar]in de R\cari, cu ocazia

±

s\rb\torilor pascale (denii). Au fost formate patrule pe dou\ schimburi între orele 16-22/2206, ce au ac]ionat pentru prevenirea furturilor de produse agricole de pe câmp (legume de sezon), s-a constituit o patrul\ auto ce asigur\ prezen]a agen]ilor comunitari în zonele [colilor generale de pe raza localit\]ii [i a Liceului “Ion Ghica” pe perioada desf\[ur\rii cursurilor pentru a asigura un climat de ordine [i lini[te public\.

To]i agen]ii comunitari din cadrul biroului Poli]iei comunitare [i-au îndeplinit atribu]iile de serviciu în mod corespunz\tor [i au luat m\surile care s-au impus. În urma rapoartelor de activitate depuse de acestia rezult\ faptul c\:au legitimat un num\r de 200 persoane, au fost conduse la sediul poli]iei locale R\cari 10 persoaneamenzi contraven]ionale -20 – în valoare de 8.150 lei dup\ cum urmeaz\: Legea 61/1991 pentru sanc]ionarea faptelor de înc\lcarea unor norme de convie]uire social\, a ordinii [i lini[tei publice. Au fost date un num\r de 6 amenzi cu o valoare total\ de 4.000 lei; HCL 8/2009 privind stabilirea unor m\uri pentru gospod\rirea localit\]ii precum [i constatarea faptelor ce constituie contraven]ie. Au fost date un num\r de 13 amenzi cu o valoare total\ de 1.150 lei.

O.U.G. 195/2005 privind protec]ia mediului. O amend\ în valoare total\ de 3.000 lei.

Avertismente: Total avertismente – 33, dup\ cum urmeaz\: L.61/1991 – 5 ; H.C.L 8/2009 – 25; L. 12/1990 – 1 ; O.U.G 195/2005 – 1 ; H.G. 984/2005 – 1 Din activit\]ile de patrulare [i supraveghere desf\[urat\ pe raza ora[ului R\cari prin patrule mixte formate din Agen]i de Poli]ie comunitar\ [i agen]i ai patrulei de Poli]ie locale R\cari, au fost constatate un num\r de 11 infrac]iuni.

Pe linie profesional\ s-a întreprins periodic instruirea agen]ilor de poli]ie comunitare, cu privire la cunoa[terea [i aplicarea sanc]iunilor contraven]ionale, atribu]iile de serviciu la agen]ii ce asigur\ paza unor obiective [i modul de ac]iune în diferite situa]ii.

Prin specificul activit\]ii desf\[urate politi[tii comunitari au participat nemijlocit la asigurarea m\surilor de siguran]\ public\, prevenirea [i combaterea infrac]iunilor, putându-se concluziona cu maxim\ responsabilitate ca activitatea desf\[urat\ de politi[ti comunitari în cursul anului 2010 se caracterizeaz\ prin transparen]\, adaptabilitate [i eficacitate, înregistrând o crestere semnificativa a nivelului de vizibilitate public\.

Agent sef. Poli]ia local\, Chi]ulescu Dumitru

{ef centru, Cristina Maria Mitrescu cams@primariaracari.ro

Pu]ini [tiu ce-nseamn\ cu adev\rat un Centru MedicoSocial. Pentru mul]i dintre semenii no[tri asemenea institu]ii reprezint\ un ad\post cu un confort minim pentru persoanele vârstnice abandonate de familii sau de societate. Total gre[it! ~n zilele noastre asemenea institu]ii s-au ^nfiin]at tocmai pentru c\ societatea se str\duie[te s\ nu abandoneze pe nimeni, cu atât mai pu]in pe cei pe care ^naintarea ^n vârst\ [i face s\ aib\ nevoie de ajutor.

Centrele Medico-Sociale func]ioneaz\ ast\zi conform standardelor europene, sunt departe de parerea preconceput\ pe care o aveam despre azilele de b\trâni.

Aceste Centre func]ioneaz\ în cl\diri noi sau în cl\diri renovate [i modificate în conformitate cu necesit\]ile unui trai confortabil [i de calitate pentru cei care tr\iesc acolo.

Un astfel de exemplu este Centrul nostru.

Prin grija Consiliului Local [i cu sprijinul Consiliului Jude]ean, fostul Spital de copii din R\cari are acum o nou\ înf\]i[are. Cl\dirile au fost renovate [i împ\r]ite în a[a fel încât s\ fie create spa]iile necesare desf\[ur\rii unei astfel de activit\]i. S-au creat dormitoare diferite pentru beneficiari cu 3-4 sau 6 paturi, înc\peri mari [i aerisite pentru buc\t\rie [i sala unde se serve[te masa, magazii spa]ioase pentru depozitarea alimentelor [i a materialelor folosite la cur\]enie, vestiare dotate cu mobilier nou pentru salaria]i, un cabinet medical cu tot ce este necesar pentru ca asisten]ii medicali s\-[i poat\ exercita meseria. Într-una dintre cl\diri a fost amenajat\ sp\l\toria-dotat\ [i ea cu ma[ini de sp\lat de ultim\ genera]ie, cu usc\tor de rufe, cu un spa]iu unde rufele sunt c\lcate [i de unde-[i reiau drumul c\tre cei ce le folosesc. În dormitoare [i în sala de mese mobilierul este nou [i mul]umit\ îngrijitoarelor care fac cur\]enie arat\ [i ast\zi, la un an [i jum\tate de la deschiderea Centrului, la fel de curat [i str\lucitor. Buc\t\ria [i magazia de alimente au fost utilate cu aparatur\ modern\ - aragaze, frigidere, l\zi frigorifice, boilere pentru ap\ cald\. Toat\ vesela este din inox [i datorit\ mâinilor harnice ce robotesc toat\ ziua în buc\t\rie ea arat\ ca nou\. Sunt buc\tarese din mâna c\rora ies fel [i fel de bun\t\]i. Rar întâlne[ti mâncare atât de gustoas\ chiar [i în restaurante [i pr\jiturile f\cute de ele sunt "ca la

mama acas\". {ti]i cum se spune, când pui [i suflet totul iese mai bun. Colega ce alege meniurile zilnice face echip\ bun\ cu magazionera ce se ocup\ de aprovizionare [i astfel avem tot timpul asigurate alimente de calitate necesare prepar\rii hranei.

Meniurile sunt diversificate, potrivite pentru cei ce tr\iesc aici, beneficiarii ar\tându-[i mereu mul]umirea în ceea ce prive[te felurile de mâncare alese [i modul în care sunt preparate. {i la sp\l\torie este foc continuu, fetele calc\ mereu rufele curate, mai cos un nasture sau un fermoar, mai cârpesc ni[te ciorapi. Ca-n orice unitate de acest fel, mai apar [i defec]iuni. Avem mecanici de între]inere, oameni ce repar\ orice s-a stricat [i care al\turi de paznici au amenajat [i lucrat gr\dina de zarzavat a Centrului. Sub îndrumarea doctorului ce le coordoneaz\ activitatea [i al\turi de asistenta [ef\, asisten]ii medicali asigur\ tratamentul medical necesar fiec\rui beneficiar. Sunt buni profesioni[ti [i-n timp pot spune c\ s-au calificat la locul de munc\ [i în ce prive[te dialogul social cu fiecare dintre ei. Împreun\ cu asistentul social au g\sit r\bdarea [i modul cel mai potrivit de a cunoa[te povestea fiec\rui beneficiar. {i n-a fost deloc u[or.

Avem 40 de beneficiari, 40 de pove[ti de via]\, 40 de caractere [i firi diferite. Încerc\m s\-i cunoa[tem cât mai bine pe fiecare [i s\-i ajut\m cât mai mult.

Unii dintre beneficiari au venit transfera]i din alte Centre, erau obi[nui]i cu via]a aceasta, dar aici s-au întâlnit cu persoane noi, la-nceput au fost reticen]i. În timp [i cu r\bdare am reu[it s\ ne apropiem de sufletul lor [i s\ le câ[tig\m încrederea.

Al]ii au pove[ti de via]\ triste.

Au ajuns la noi prin grija birourilor de asisten]\ social\ din Prim\riile de domiciliu. Cu str\dania întregului personal am reu[it s\-i facem s\ se acomodeze într-un astfel de loc, s\ se integreze [i chiar s\-i facem s\ simt\ c\ exist\ [i lucruri bune ce li se pot întâmpla în via]\.

Mul]i au venit la noi doar pentru ca au probleme de s\n\tate sau de... singur\tate. Vin din familii închegate, cu posibilit\]i materiale. Copiii lor au cariere profesionale bine des\vâr[ite, nici nu se pune problema lipsei posibilit\]ii de-ai între]ine. {titi de ce i-au adus la noi? Sunt oameni de[tep]i [i mai ales cu suflet.

Contrar mentalit\]ilor învechite ("te-au f\cut om [i-acum îl duci la azil"), ace[ti copii, oameni în toat\ firea acum, cu familii [i copii la rândul lor, gândesc foarte în]elept. Într-o familie în care via]a [i cariera te fac s\ lip[e[ti toat\ ziua de acas\, ace[ti p\rin]i ajun[i la vârste înaintate, cu probleme de s\n\tate [i care nu[i pot purta de grij\, ar sta singuri.

N-ar avea cine s\-i hr\neasc\, s\-i îngrijeasc\, n-ar fi nimeni cu

care s\ poat\ schimba o vorb\. {i atunci via]a lor ar deveni monoton\ [i singur\tatea i-ar ap\sa din ce în ce mai mult.

Copiii lor au g\sit solu]ia cea mai bun\ pentru ca ace[ti dragi p\rin]i s\ nu se simt\ o povar\, s\ aib\ în continuare o via]\ social\. Asta nu-nseamn\ c\ i-au uitat. Este impresionant s\ vezi atât de des copii [i nepo]i venind în vizit\ la cei dragi. {i cu ace[ti beneficiari a fost destul de greu pân\ s\-i facem s\ se integreze.

Munca de asisten]\ social\ este dificil\ [i cere mult\ r\bdare. Înarma]i cu aceast\ r\bdare am reu[it s\-i facem s\-[i deschid\ inima [i sufletul. Am aflat pove[ti de via]\ impresionante, uneori cutremur\toare, am privit fotografii cu copii [i nepo]i de care sunt mândri, am ascultat amintiri de zeci [i zeci de ani. {i cum timpul le rezolv\ pe toate, am reu[it s\-i facem s\ se simt\ ca-ntr-o familie. Î[i povestesc unii altora crâmpeie din via]a, deapan\ amintiri din tinere]e [i se mândresc cu ce-au realizat de-a lungul anilor.

Aici cineva are grij\ de ei 24 de ore din 24, sunt hr\ni]i [i îngriji]i în cele mai bune condi]ii comparabile cu posibilit\]ile unor familii înst\rite. {i mai ales nu sunt singuri. Unii au cerut chiar s\ fie muta]i în dormitoare cu mai multe paturi. În fiecare dormitor exist\ televizor [i zilnic auzi comentarii referitoare la filme sau chiar la emisiuni politice vizionate.

Cum e [i normal - p\rerile sunt diferite, dar aceste divergen]e de opinii le dau parc\ energia necesar\ s\-[i sus]in\ punctul de vedere. Unii citesc beletristic\ sau presa, unele doamne tricoteaz\, al]ii se distreaz\ în sala de mese jucând table, c\r]i sau desenând.

Cu sprijinul domnului Primar, asistentul social a organizat o excursie la Muzeul }\ranului Român de la Bucure[ti; sau a mers cu ei în gospod\ria p\rinteasc\ unde ni[te oameni cu suflet i-au primit [i tr\tat ca pe ni[te musafiri speciali. S-au întors cu mici aten]ii dar care pentru ei au valorat nespus. Tot înso]i]i de asistentul social [i de infirmiere au mers în Parcul Ghica [i-au cules plante medicinale pentru ceaiuri. Asta ia f\cut s\ se simt\ utili [i s\-[i aduc\ aminte totodat\ de plimb\rile din tinere]e pe aleile unui parc. Toate aceste realiz\ri pot p\rea minore, dar nu este a[a. Nu este pu]in lucru s\ reu[e[ti s-ajungi la sufletul unui om [i s\-l în]elegi, s\ [tii c\-n fiecare zi aceste suflete tea[teapt\ s\ le descoperi din ce în ce mai mult tainele. Întreg colectivul este ca un stup de albine. Fiecare are rolul lui bine determinat în bunul mers al Centrului [i suntem mândri de asta.

Avem grij\ de trupul dar mai ales de sufletul acestor oameni [i-o facem cu bucurie [i cu speran]a c\ Dumnezeu va avea grij\ s\-i ]in\ cât mai mult al\turi de noi.

±

± ±

±

Informa]ii utile

februarie 2011

15

FURTURILE DE ANIMALE

Tehnician urbanism, Alexandru Alexandru urbanism@primariaracari.ro

DEFINIREA unor termeni de specialitate utiliza]i în cuprinsul legii Extras din Legea 50/1991 ACTUALIZATA LA DATA DE 15/10.2009

• Autoriza]ia de construire/desfiin]are Actul de autoritate al administra]iei publice locale - consilii jude]ene [i consilii locale municipale, orã[ene[ti [i comunale -, pe baza cãruia se pot realiza lucrãri de construc]ii.

Procedura de emitere a autoriza]iei de construire/desfiin]are este reglementatã prin prezenta lege [i prin normele metodologice elaborate de Ministerul Transporturilor, Construc]iilor [i Turismului.

• Anexe gospodãre[ti Construc]iile cu caracter definitiv sau provizoriu, menite sã adãposteascã activitã]i specifice, complementare func]iunii de locuire, care, prin amplasarea în vecinãtatea locuin]ei, alcãtuiesc împreunã cu aceasta o unitate func]ionalã distinctã. În categoria anexelor gospodãre[ti, de regulã în mediul rural, sunt cuprinse: bucãtãrii de varã, grajduri pentru

AUTORIZA}II DE CONSTRUIRE EMISE ~N LUNA FEBRUARIE 2011 - A.C. nr. 4/09.02.2011 C.M.I - Ghergani -Str. Ion Ghica nr.191 - construire gard - Dr. Carp Marioara - A.C. nr. 5/09.02.2011 S.C GDF SUEZ ENERGY ROAMNIA - Ghergani - Str. Ion Ghica nr.216 - bransament gaz Anason Aureli - A.C. nr. 6/09.02.2011 S.C GDF SUEZ ENERGY ROMANIA - Ghergani - Str. Ion Ghica nr.68 - bransament gaz Ignat Margareta - A.C. nr. 7/09.02.2011 S.C GDF SUEZ ENERGY ROMANIA - Ghergani - Str. Ion Ghica nr.73 - bransament gaz Porojan Lilian

LISTA CERTIFICATELOR DE URBANISM EMISE ÎN LUNA FEBRUARIE 1011 - C.U nr. 15/ 09.02.2011 - S.N.G.N ROMGAZ; S.Î.S.G.N Ploiesti - Sabiesti - alipire - C.U nr. 16/ 09.02.2011 - S.N.G.N ROMGAZ; S.Î.S.G.N Ploiesti - Sabiesti - alipire -C.U nr. 17/ 09.02.2011 - S.N.G.N ROMGAZ; S.Î.S.G.N Ploiesti - Sabiesti - alipire - C.U nr. 18/ 09.02..2011 - Dragomir Gheorghe - Stanesti Str. C. Brancoveanu - construire loc. P + M - C.U nr. 19/ 09.02.2011 - Gioana Gheorghe; Gioana Florica - Ghimpati - Str. Barbu Petre Marian nr.373 - constr. anexa gospodareasca - C.U nr. 20/ 09.02.2011 - Sandu Eugen - Sabiesti - Str. Bucegi nr. 57 - demolare loc. P si constr. loc. P - C.U nr. 21/ 09.02..2011 - S.C GDF SUEZ ENERGY ROMANIA - Ghergani - Str. Ion Ghica nr. 73 - bransament gaz- Porojan Liliana - C.U nr.22/ 09.02.2011 - Zamfir Nicolae - Stanesti - Str. C. Brancoveanu nr. 63 - construire loc. P + 1E - C.U nr. 23/ 09.02.2011 - S.C GDF SUEZ ENERGY ROMANIA - Ghergani - Str. Ion Ghica nr. 216 - bransament gaz Anason Aurelia - C.U nr. 24/ 09.02.2011 - S.C GDF SUEZ ENERGY ROMANIA - Ghergani - Str. Ion Ghica nr.68 - bransamen gazIgnat Margareta - C.U nr.. 25/ 11.02.2011 - Dibla Valentin - Mavrodin - Informare - C.U nr. 26/ 11.02.2011 - Irina Bossy Ghica - Mavrodin - Informare -C.U nr. 27/ 11.02.2011 - S.C ECO DISTRIBUTION S.R.L Racari - Str. Ana Ipatescu nr. 199 - Constr. spatiu com. si imprejmuire -C.U nr. 28/ 17.02.2011 - Viulet Mariana - Mavrodin Str. I. L. Caragiale - nr. 14 - construire garaj -C.U nr. 29/ 25.02.2011 - S.C CENTRO EAST COMPANY RO S.R.L - Ghergani - DJ 711 A - constr. deposit hala prod. si sediu adm - C.U nr. 30/ 25.02.2011 - Paraschiv Alfred Gabriel; Chitulescu Adonis - Ghergani - DJ 711 A - constr. deposit hala prod. si sediu adm

animale mari, p\tule, magazii, depozite [i altele asemenea, în mod similar, sunt asimilabile no]iunii de anexe gospodãre[ti [i garajele, serele, piscinele [i altele asemenea.

• Anexe gospodãre[ti ale exploataþiilor agricole Construc]iile situate în zone izolate în extravilan [i îndepãrtate de localitatea de re[edin]ã a lucrãtorilor agricoli, menite sã adãposteascã ma[ini agricole, utilaje, mici ateliere, scule, alte bunuri ale acestora, inclusiv animale, precum [i spa]ii pentru cazare temporarã pe timpul campaniilor agricole.

• Avizare/aprobare Avizare - procedurã de analizã [i de exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor, a administraþiei publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluþiilor func]ionale, a indicatorilor tehnico-economici [i sociali ori a altor elemente prezentate prin documentaþiile de amenajare a teritoriului [i urbanism sau prin proiectul pentru autorizarea execu]iei lucrãrilor de construc]ii [i proiectul tehnic (PTh.) pe baza cãruia se vor executa lucrãrile.

Avizarea se concretizeazã printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) care are caracter tehnic de obligativitate. (defini]ie modificatã prin art. I pct. 40 din O.U.G. nr.

214/2008 (publicatã la 16 decembrie 2008), în vigoare de la 14 februarie 2009) Aprobare - op]iunea forului deliberativ al autoritã]ii competente de însu[ire a propunerilor din documenta]iile prezentate [i sus]inute de avizele tehnice favorabile, prealabil emise. Prin actul de aprobare se conferã documenta]iilor putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizãrii programelor de dezvoltare teritorialã [i urbanisticã, precum [i al autorizãrii lucrãrilor de execu]ie a obiectivelor de investi]ii.

Actul de autoritate al administra]iei publice locale consilii jude]ene [i consilii locale municipale, orã[ene[ti [i comunale -, pe baza cãruia se pot realiza lucrãri de construc]ii.

Procedura de emitere a autoriza]iei de construire/desfiin]are este reglementatã prin prezenta lege [i prin normele metodologice elaborate de Ministerul Transporturilor, Construc]iilor [i Turismului.

• Anexe gospodãre[ti Construc]iile cu caracter definitiv sau provizoriu, menite sã adãposteascã activitã]i specifice, complementare func]iunii de locuire, care, prin amplasarea în vecinãtatea locuin]ei, alcãtuiesc împreunã cu aceasta o unitate func]ionalã distinctã. În categoria anexelor gospodãre[ti, de regulã în mediul rural, sunt cuprinse: bucãtãrii de varã, grajduri pentru animale mari, pãtule, magazii, depozite [i altele asemenea, în mod similar, sunt asimilabile no]iunii de anexe gospodãre[ti [i garajele, serele, piscinele [i altele asemenea.

• Anexe gospodãre[ti ale exploata]iilor agricole Construc]iile situate în zone izolate în extravilan [i îndepãrtate de localitatea de re[edin]ã a lucrãtorilor agricoli, menite sã adãposteascã ma[ini agricole, utilaje, mici ateliere, scule, alte bunuri ale acestora, inclusiv animale, precum [i spa]ii pentru cazare temporarã pe timpul campaniilor agricole.

• Avizare/aprobare Avizare - procedurã de analizã [i de exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor, a administraþiei publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale interesate, având ca

black

POLITIST DE PROXIMITATE Ag.[ef R\dulescu Sergiu radulescusergiu@ymail.com

RECOMAND|RI în timpul nop]ii asigura]i cu sisteme de închidere (lac\te, z\voare, etc.) u[ile grajdurilor sau anexelor gospod\re[ti unde tine]i animalele [i p\s\rile; Pe cât posibil, în timpul nop]ii, asigura]i iluminatul zonelor unde sunt acestea, dar nu uita]i, unul sau doi câini de paz\ v\ pot scuti de multe nepl\ceri; Animalele l\sate nesupravegheate pe p\[uni, izlazuri sau pe marginea drumului constituie o prada u[oara pentru ho]i, nu le crea]i aceasta posibilitate; Duce]i animalele la p\[unat împreun\ cu ceilal]i s\teni [i asigura]i prin rota]ie paza acestora, iar daca ave]i posibilitatea, angaja]i o persoan\ cunoscut\ [i serioas\ pentru a face acest lucru; Nu amplasa]i grajdurile sau ad\posturile de animale la distan]\ mare de locuin]\, sau în locuri izolate, f\r\ s\ asigura]i paza acestora; Daca v-a]i hot\rât s\

vinde]i un animal, nu-i da]i pe promisiuni, încasa]i banii în momentul vânz\rii; Atelajele înh\mate l\sate nesupravegheate pe strad\ constituie un pericol pentru circula]ia public\, dar [i o tenta]ie pentru ho]i; Când pleca]i de acas\ ruga]i vecinii sau rudele apropiate s\ v\ supravegheze locuin]a, proceda]i la fel [i dumneavoastr\ când ace[tia sunt pleca]i; La întoarcerea de la p\[unat, animalele s\ nu fie l\sate libere, s\ fie înso]ite [i s\ aib\ funie sau lan], pentru a prevenii accidentele rutiere [i chiar furtul acestora. Aceasta constituie contraven]ie conform Legii nr. 61/1991 Republicata, art. 3, aii.

1, pct. 17 [i ve]i fi sanc]iona]i cu amend\ de la 100 lei la 500 lei; Nu primi]i persoane str\ine în curte [i în locuin]\, iar dac\ în zona locuin]ei observa]i persoane sau autovehicule care nu-[i justific\ prezen]a, nota]i dac\ este posibil semnalmentele [i num\rul de înmatriculare al ma[inii [i anunta]i politia ora[ului R\cari la telefon 0245/658575; Solicita]i [i acorda]i sprijin poli]iei ora[ului R\cari, pentru prevenirea furturilor de animale [i alte bunuri din gospod\ria dumneavoastr\.

obiect analiza soluþiilor func]ionale, a indicatorilor tehnico-economici [i sociali ori a altor elemente prezentate prin documentaþiile de amenajare a teritoriului [i urbanism sau prin proiectul pentru autorizarea execu]iei lucrãrilor de construc]ii [i proiectul tehnic (PTh.) pe baza cãruia se vor executa lucrãrile.

Avizarea se concretizeazã printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) care are caracter tehnic de obligativitate. (defini]ie modificatã prin art. I pct. 40 din O.U.G. nr.

214/2008 (publicatã la 16 decembrie 2008), în vigoare de la 14 februarie 2009) Aprobare - op]iunea forului deliberativ al autoritã]ii competente de însu[ire a propunerilor din documentaþiile prezentate [i sus]inute de avizele tehnice favorabile, prealabil emise. Prin actul de aprobare se conferã documenta]iilor putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizãrii programelor de dezvoltare teritorialã [i urbanisticã, precum [i al autorizãrii lucrãrilor de execu]ie a obiectivelor de investi]ii.

cyanmagentayellowblack

16

~nv\]\mânt-cultur\

februarie 2011

Evaluarea permanent\: olimpiadele [colare

Nu este un titlu de articol, ci un proiect de anvergur\ la nivel na]ional ^n care [colile din R\cari s-au implicat de la mic la mare, adic\ de la gr\dini]\ [i pân\ la liceu.

Am citit ce presupune acest proiect [i ^n acela[i timp concursul desf\[urat ^n baza lui [i ideea de a fi printre participan]i [i de ce nu sper\m ca [i printre cei ce se vor eviden]ia ne-a ^ncantat.

Este vorba de con[tientizarea popula]iei [colare [i nu numai a lor despre ceea ce presupune p\strarea unui mediu curat, necontaminat, un mediu ^n care po]i respira via]\ [i nu boli. To]i ne dorim pentru copiii no[tri ce e mai bun. Cum oare putem face asta?

Le putem oferi tot ceea ce au nevoie din punct de vedere material, dar dac\ nu le oferim [i mediul ^n care s\ poat\ tr\i f\r\ teama ca vre-o boal\ necru]\toare i-ar pândi ^n zadar ar fi toate.

Activit\]ile din cadrul acestui proiect sunt ^n num\r de patru (câte una pe lun\), la care particip\ echipe de minimum 30 elevi, coordona]e de profesorii care i-au ^nscris ^n concurs [i care ^i ajut\ pe ace[tia cu idei cât mai ingenioase pentru c\ activit\]ile lor s\ fie ^nscrise ^n tema pe care o abordeaz\, dar ceva mai deosebit decât ceea ce prezint\ alte [coli, pentru ca tocmai creativitatea este cea care va fi r\spl\tit\ ^n cadrul concursului.

Orice idee novativ\ va fi un plus pentru participan]i. ~n luna februarie, elevii de la gr\dini]a, [coala general\ [i liceul R\cari au realizat un ,, Col]

verde"- un loc amenajat cu produse “Eco''- ale elevilor, toate f\cute din materiale reciclabile, cât mai ingenios realizate, pliante [i articole prin care s\ con[tientiz\m elevii [i p\rin]ii despre ceea ce ^nseamn\ mediul ^nconjur\tor [i puritatea sa.

Activitatea a fost filmat\ [i postat\ la sec]iunea dedicat\ strict [colii noastre ^n cadrul concursului. ~n aceasta luna, luna martie va urma activitatea de amenajare a unui spa]iu din curtea sau incinta [colii, spa]iu verde cât mai frumos [i mai “viu''.

Am reperat spa]iile, am preg\tit echipele, uneltele, plantele pe care le vom ajuta s\ creasc\ [i s\ dea frumuse]e locului ales.

Luna aprilie va avea ca activitate, cur\]area [i ^mbun\t\]irea calit\]ii mediului ambiant din incinta [colii, pentru ca e exact anotimpul ^n care to]i gospodarii fac pe cât posibil ca locul s\u habitatul lor s\ fie cât mai atractiv, lucru pe care ^l vom face [i noi cu elevii no[tri.

Ultima activitate din cadrul proiectului va fi cea din luna mai ^n care elevii vor avea ca sarcina reciclarea ambalajelor din carton si a dozelor de aluminiu.Suntem ^nc\ de pe acum preg\ti]i pentru acea activitate [i sper\m ca ^n urma derul\rii tuturor etapelor acestui concurs s\ fim printre [colile care vor fi eviden]iate [i de ce nu premiate, iar munca noastr\ [i a copiilor s\ nu treac\ neobservat\.

Coordonator proiect, profesor geografie, Sanislav Daniela

Evaluarea este procesul prin care se stabile[te dac\ sistemul educa]ional î[i îndepline[te func]iile pe care le are, adic\ dac\ obiectivele sistemului sunt realizate, evaluarea nu este deci doar un control al cuno[tin]elor sau un mijloc de m\surare obiectiv\, ci este [i o cale de perfec]ionare a secven]elor educative [i un mijloc de interven]ie asupra obiectivelor educa]ionale.

Procesul de înv\]\mânt este un proces cu autoreglare, informa]iile circulând în ambele sensuri: de la profesor la elev, dar [i de la elev la profesor. Aceasta se realizeaz\ printr-o conexiune invers\, care este asigurat\ în bun\ m\sur\ de actul evalu\rii.

Cea mai eficient\ form\ de evaluare este evaluarea continu\, care se aplic\ pe tot parcursul desf\[ur\rii procesului de înv\]\mânt, având un caracter permanent. Profesorul este preocupat atât s\ transmit\ cuno[tin]e, cât [i s\ identifice efectul acestora asupra elevilor pentru a putea interveni cu modificari. Pentru a putea observa cât mai clar progresul elevilor este de dorit, chiar necesar, ca ei s\ fie evalua]i continuu atât de catre profesorii de la clasa, cât [i extern. Acest lucru se realizeaz\ prin participarea la olimpiade [i concursuri [colare, care ar trebui s\ fie sprijinit\ [i încurajat\ atât de cadrele didactice, cât [i de p\rin]i.

Elevii de la [colile din localitatea noastr\ arat\ ca au în]eles importan]a evalu\rii [i particip\ în num\r relativ mare la concursurile care le sunt propuse.

Sâmbat\, 29 ianuarie 2011, când majoritatea copiilor intraser\ deja în vacan]\ 7 elevi de Liceul, Ion Ghica”, R\cari [i 5 elevi de la {coala R\cari au mers la Titu, la Liceul, I.C. Vissarion” pentru a participa la faza zonal\ a Olimpiadei de limba, comunicare [i literatur\ român\, G.Calinescu”.

Elevii au fost înso]i]i de doamna profesoar\ Ion Corina, care a participat [i ca profesor-supraveghetor. Doamna Mu[at Valentina a participat în calitate de profesor – evaluator.

Rezultatele elevilor au fost pe m\sura a[tept\rilor: NICOLAE MIHAELA –CLS. A XI-A U, GRIGORAS LAURA CLS. A IX-A R, LOGOFATU MARTA CLS. A VII-A si UNGUREANU DIANA CLS. A V-A s-au calificat la faza jude]ean\ a olimpiadei, ob]inând peste 100 de puncte, iar ceilal]i au ob]inut peste 72,5 de puncte din 120 posibile.

Trei s\pt\mâni mai târziu, sâmbat\, 19 februarie 2011, elevii califica]i au mers la Târgovi[te pentru a particip\ la faza jude]eana a Olimpiadei de limba, comunicare [i literatura româna, G. C\linescu”, care a avut loc la Liceul nr. 4, respectiv la {coala nr. 2, pentru gimnaziu. Elevii au fost înso]i]i

cyanmagentayellowblack

de doamna profesoara Mu[at Valentina. Rezultatele ob]inute aici îi claseaz\ pe copii no[tri pe la mijlocul clasamentului, lucru îmbucur\tor. În s\pt\mâna urm\toare, sâmbata 26 februarie 2011, s-a organizat la Liceul, Ion Ghica”, R\cari etapa a II-a a Concursului, CONSTANTIN NASTASESCU”. De data aceasta participarea a fost mai slab\ datorit\ în bun\ parte datorit\ gripei care afecta în acel moment un num\r mare de elevi. Cu toate ca n-am mai avut elevi care s\ ob]ina punctajul maxim am avut destui elevi care au fost foarte aproape de acesta: IORDACHE MIHAI, CLASA A II-A, de la {COALA R|CARI care are un punctaj de 97.50 [i ocup\: locul 6 pe tara. Mai exist\ 143 participanti cu acela[i punctaj pe ]ar\ [i locul 4 pe jude]. Este singurul participant cu acest punctaj pe jude], VASILE ANDREI, clasa a II-a de la SCOALA GHIMPATI un punctaj de 97.00 [i ocupa: locul 7 pe tara. Mai exista 443 participanti cu acelasi punctaj pe ]ar\ si locul 5 pe judet.

Mai exista 12 participanti cu acelapi punctaj pe jude], PETRESCU AMELIA de la LICEUL TEORETIC ION GHICA RACARI, clasa a X-a R\care are un punctaj de 90.00 [i ocup\: locul 15 pe ]ar\. Mai exista 80 participanti cu acela[i punctaj pe ]ar\ [i locul 5 pe jude]. Este singurul participant cu acest punctaj pe jude], NICOLAE MIHAELA de la LICEUL RACARI, clasa a XI-a U care are un punctaj de 95.00 si ocupa: locul 8 pe ]ar\. Mai exista 17 participanti cu acelasi punctaj pe ]ar\ [i locul 1 pe jude] Este singurul participant cu acest punctaj pe jude] ILIESCU ANDRADA de la LICEUL R|CARI, clasa a XI-a U care are un punctaj de 83.00 [i ocup\: locul 20 pe ]ara.Mai exista 5 participanti cu acela[i punctaj pe ]ar\ [i locul 2 pe jude] - mai exista 1 participant cu acest punctaj pe jude], ILIESCU IULIA de la LICEUL R|CARI, clasa a XI-a U care are un punctaj de 83.00 [i ocup\: locul 20 pe ]ar\. Mai exista 5 participanti cu acela[i punctaj pe ]ar\ [i locul 2 pe jude] [i mai exist\ 1 participant cu acest punctaj pe jude].

La Concursul inerjudetean „TREI MARI SCRIITORI” au participat 10 elevi de la LICEUL R|CARI [i eleva R\dulescu Ioana de la clasa a XII-a R a ob]inut Premiul II la sec]iunea eseu.

Cu speran]a ca în viitor vom ob]ine rezultate [i mai bune vreau s\-i felicit pe to]i participan]ii, dar [i pe p\rin]ii, profesorii [i înv\]\torii lor, precum [i pe to]i cei care ne-au sprijinit în organizarea concursurilor.

RESPONSABIL COMISIE METODIC| LIMBA {I COMUNICARE

Prof. Valentina Mu[at

Eveniment

februarie 2011

În luna februarie de[i, vremea a fost destul de capricioas\, elevii [colilor noastre sunt mereu dornici de a se manifesta prin tr\irile lor emo]ionale, de a sim]i bucuria copil\riei atât prin joaca dar [i prin înv\]\tur\.

La anun]ul ” Se caut\ o vedet\” atât elevii cât [i pre[colarii de la gr\dini]ele [i [colile ora[ului R\cari sub îndrumarea cadrelor didactice, au selectat copii [i elevi talenta]i, astfel încât ei au prezentat programe care au încântat publicul spectator dar [i pe cei care s-au ocupat de organizarea acestui concurs” O lume minunat\”. {coala cu clasele I-VIII Ghimpa]i a prezentat echipa de dansatoare în frumoase cos-

tume populare. Al\turi de ele au intrat în concurs [i pre[colarii de la gr\dini]a de copii Ghimpa]i cu ”Hora pre[colarilor” îndruma]i fiind de dna educator T\nase Maria. Grupul vocal format din elevele: Gavril\ Claudia, Dumitru Florica, Stirbu Mirela, dar [i elevele Sterian Loredana, Ion Alina au interpretat cântece din repertoriul unor cânt\re]i de muzica popular\. În muzica u[oara Stoica Eliza s-a dovedit a fi neîntrecuta cu vocea ei.

La faza pe localitate a participat [i [coala Ghergani având ca reprezentat pe elevul V\caru C\t\lin îndrumat de doamna directoare Albu Gra]iela, prezenta [i sus]in\toare pentru to]i ele-

17

vii [colilor [i gradini]elor participante. {coala Colacu a fost prezenta cu elevi care au interpretat frumoase melodii populare: Ciobanu Cristina, T\nase Horia Veronica, Zegheru Daniela, Alionte Andreea.

Gr\dini]a de copii Colacu sub îndrumarea educatoarei Popa Mihaela s-a întrecut în dansul popular, copiii din grupa mic\ mijlocie au participat cu un colaj de melodii populare.

Din partea Prim\riei ora[ului R\cari a fost prezenta doamna viceprimar Craiciu Elena care a felicitat atât pe concuren]i cât [i pe îndrum\tori, [i le-a urat succes în urmatoarea faz\ care va avea loc în luna aprilie la Bucure[ti, iar îndrumatorii au primit diplome de merit.

Cu ocazia activit\]ii intitulat\ Valentine’s Day vs. Dragobete propus\ de c\tre profesoara de limba engleza Dobrica Adriana Iulia în colaborare cu profesoara de limba roman\ a [colii Ghimpa]i Baltanescu Marilena, activitatea s-a desf\[urat sub forma unui concurs, elevii su[]inând pe rând motivele uneia dintre s\rb\tori: cea împrumutat\ Valentine’s Day sau cea tradi]ionala Dragobete. Elevii care au sus]inut Dragobetele au prezentat istoria acestei zile sub forma de sceneta-sezatoare, iar cei care au sus]inut Valentine’s Day au prezentat la rândul lor acest eveniment aducând simboluri specifice acestei zile costumandu-se corespunz\tor.

Activitatea a fost un real succes încheindu-se cu câ[tigul ambelor p\r]i.

Au fost prezentate [i plan[e cu simbolurile iubirii [i s-au purtat discu]ii cu elevii claselor mai mari pentru a în]elege mai bine semnifica]ia evenimentului [i a modului de abordare a sentimentului dragoste, fa]\ de partener/a în mod civilizat-educativ.

Educatoare, T\nase Mioara

18

Pagina ^ntâmpl\rilor neserioase

B U R SA

Z V O N U R I L O R

Sunt doi ani jumate de când am pornit r\zboiul ^mpotriva gunoaielor… Zi de zi [i prin toate modalit\]ile la care ne-a dus mintea, ba mai mult, am tras cu ochiu’ [i la al]ii, unii chiar mai departe, “furând” tot ce am putut pentru a adopta o strategie.

Strategia r\zboiului. Am ini]iat ac]iuni: “Adopt\ un km!”, 23.03.2009 o etap\, plus ^nc\ 4 etape; “Cupa cur\]eniei!” ^n mai multe etape, “Let’s do it România!”.

Strategia presupune [i o tactic\, a[a c\ am gândit-o [i pe aceasta: am plecat, la picior pe str\zi, am vorbit cu oamenii, ne-am sf\tuit, am f\cut fotografii cu gr\mezile din

gr\dini, pitite pe dup\ acareturi. Am mai v\zut gunoaiele aruncate aiurea pe terenurile vecinilor, la ceas de sear\, pe furi[. Apele sufocate la cotitura de “poduri” plutitoare de peturi, care slu]esc priveli[tea [i ascundeau limpezimea apelor. ~n canale, tone de gunoaie, ascunse de ochii privitorului. Imagini care ne-au dat de gândit, a[a c\ ne-am pus serios pe treab\. ~n campanii organizate, cu utilaje, saci menajeri, m\nu[i [i o for]\ de munc\ nesperat de numeroas\ (^n medie, 9001000 de persoane), tineri, adul]i, copii, toat\ prim\ria, [colile, cadrele medicale. ~n paginile Ziarului Prim\riei R\cari, numeroase sunt

Spuneam ^ntr-un num\r trecut c\ ^n politica Dâmbovi]ean\ s-a n\scut un…hibrid, rezultat dintr-o ^ncruci[are de circumstan]\ ^ntre social-democra]i, conservatori [i liberali. C\ nu au ^n acest mariaj ce ]ine de poligamie, nimic ^n comun ^n ceea ce prive[te doctrina politic\, crezul [i ]inuta moral\, am mai vorbit [i vom mai vorbi… Dar, s\ vedem ce program de redresare economic\ propun “amicii” no[tri?

Am urm\rit cu interes preocup\rile opozi]iei ^ncercând s\ descifrez inten]iile, preocup\rile [i mai ales ideile constructive.

Ce am v\zut?

Acelea[i figuri ca acum 20 de ani, unele mai rotofeie, dar vioaie, cu pielea “br\zdat\” de trecerea anilor - aceste varia]iuni pe aceea[i tem\ – care nu aduc nimic nou, nici-o idee, ci un bocet jalnic, dup\ juc\ria pierdut\. “Ce-i mâna pe ei ^n lupt\?”

Dorin]a de a fi prezen]i cu insisten]\ ^n mintea electoratului, setea de imagine, prezent\ pe “sticla TV” [i nu proiectele de scoatere a ]\rii din necaz, care s\ ofere solu]ii.

Un proiect ^nseamn\ s\ oferi solu]ii dup\ o cercetare obiectiv\ a realit\]ii. Stabile[ti ]inta, adop]i o metod\ de cercetare, o modalitate de a culege date, de a le judeca rezultatele, de a ajunge la concluzii…

Cine are timp de a[a ceva? Adic\ de lucrurile serioase. Nici cei mari,

nici cei mai mici. E mai u[or s\ stai poponete ^n poart\, cu ochii despuind trec\torii, cu chef de gâlceav\, c\ deh, iarna a fost al naibii de lung\, am adunat atâta plictiseal\ la seriale [i a venit timpul s\-I lu\m la ^ntreb\ri pe unu’, pe altu’, despre ceea ce noi n-am reu[it niciodat\ s\ realiz\m. A[a [i cu politicienii…Se adun\ cu diferite prilejuri, mai sucesc min]ile unuia [i altuia c\: ce bine era ^n timpu’ lu’ Ceau[escu! ~i am\gesc cu discursuri sfor\itoare, ^ntr-un limbaj de lemn. USL-ul, prin schimbarea la fa]\, n-a adus nimic nou, nimic constructiv pentru ]ar\.

Lupta lor se reduce la a scrie mo]iuni cât mai sfor\itoare, ^n[irând cuvinte goale, ce din coad\ au s\ sune!

Pe la ^ntruniri, acolo unde omul se duce cu inima deschis\, sperând ^ntr-o rezolvare cât mai rapid\ a treburilor ]\rii pentru a ajunge la starea de bine, ce face “uniunea”?!

N-o s\ crede]i! Spune cu “elocven]\”…bancuri! Adic\ glume ieftine (germ. Bank) cf. DEX. Cât de serios este acest hibrid politic, v\ pute]i da singuri seama…Sem\n\torii de iluzii ofer\ poante ieftine ^n loc de solu]ii.

S\ “ne veselim” oameni buni! Timpul trece mai repede [i b\[c\lia e la moda…dar nu ]ine de foame.

Pagin\

realizat\

de

februarie 2011

aspectele de pe “câmpul de lupt\”, ^ndârjirea cu care am eliberat terenurile, canalele, islazurile. Tone de gunoaie au fost predate firmei colectoare, mii de saci, zeci de ore de efort pentru un scop firesc: o natur\ curat\, o via]\ normal\, confortul de fiecare zi. Am ob]inut VICTORIA ^n acest r\zboi, dar pacea trebuie asigurat\ prin efortul fiec\ruia dintre noi. Civiliza]ia cost\.

Nu mai putem s\ arunc\m cojile de cartofi, peturile, sticlele, resturile vegetale…^n gr\din\! Nu mai putem s\ murd\rim un spa]iu cur\]at cu atâta trud\ [i cheltuial\! Datoria fiec\ruia este s\ p\streze [i s\ se implice ^n a p\stra cur\]enia!

Cârcota[ii, vreo doi la num\r - pân\ la data redact\rii acestor rânduri, nu vor s\ pl\teasc\ taxa de gunoi!

“Foaie verde ca trifoiul, De ce s\ pl\tim gunoiul?”

Pân\ acum, s-au strecurat

smechere[te, plasând sacul de gunoi la vecinu’, “reciclându-l” ^n curte (adic\ dându-i foc spre disperarea vecinilor care stau baricada]i, cu geamurile ^nchise [i u[ile ferecate…).

Locuim ^ntr-un ora[, din România, care este…^n Europa!

Vrem, nu vrem, trebuie s\ accept\m c\ e mai bine s\ tr\ie[ti ^n cur\]enie.

Celor 2 cârcota[i, le adres\m un r\spuns ^n versuri: “Foaie verde de cucut\, Auzim ce se discut\ Când se ia câte-o m\sur\ 2 dintre noi ^njur\, Oftând adânc printre gunoaie, Resturi, peturi, cârpe, paie!”

Oameni buni, vremurile se schimb\, nu e drum de ^ntoarcere.

Majoritatea a hot\rât s\ facem curat ^n curte, pe strad\, pe câmpuri [i ^n…gândire!

A[a va fi!

Prea mici pentru un “r\zboi” atât de MARE! Câ]iva cârcota[i au c\zut pe gânduri, unul dup\ altul, când au v\zut câte proiecte sunt ^n derulare pe fonduri europene (vreo 17!) [i mintea a ^nceput “s\ lucreze”. De unde atâ]ia bani? De unde atâ]ia euro?

S-au fr\mântat, au ^ntrebat [i ^n dreapta [i ^n stânga: unii oameni ridic\ din umeri, al]ii spun c\ de la stat, al]ii nu [tiu, al]ii c\, din taxe [i impozite…

Oameni buni, dac\ aveam noi, cei din ora[ul R\cari, milioane de euro adunate din impozite, ne “declaram independen]a” [i mai ap\rea un stat pe harta Europei, ca Luxemburg sau Monte Carlo. C\ vom ar\ta ca un ora[ European, asta e sigur! {i iat\ de ce: ^n acest mandat al primarului, ^n ora[ul R\cari va intra, datorit\ acces\rii proiectelor pe fonduri europene, o sum\ de peste 12 milioane de euro, bani cu destina]ie precis\: finan]area proiectelor, executarea lucr\rilor ^n cadrul acestora. Asfalt, canalizare, modernizare la liceu [i [coli, spa]ii verzi, panouri solare, introducere ap\ potabil\, etc… Iat\ tabloul investi]iilor ^n acest mandat.

Noi, locuitorii din R\cari, vom participa ^n majoritatea cazurilor, cu un procent mic, 2% din valoarea unor opera]iuni din proiecte. Ace[ti bani vin ca o contribu]ie [i sunt din fonduri proprii, dar [i din fonduri jude]ene.

Prin urmare, suntem ni[te pitici ^n ]ara lui Gulliver, adic\ Europa.

“R\zboiul” cu milioanele de euro, este purtat de Uniunea European\, care ne ajut\, pentru c\ suntem prea mici pentru un “r\zboi” a[a de mare.

De aceea, Tanti, Mamaie, Nene, nu v\ ^ngrijora]i, pentru c\ nu vor cre[te taxele [i impozitele, pentru a pl\ti proiectele. Dar va trebui s\ le achit\m a[a cum sunt, cât mai corect [i la timp, pentru a fi o garan]ie pentru cei care ne dau ace[ti bani, europenii. Pu]ine localit\]i din jude] [i chiar din ]ar\, au realizat ceea ce a realizat actuala administra]ie ^n R\cari. Contribu]ia dumneavoastr\ al\turi de ea, este IMPORTANT| – a[a cum e stabilit\ la acest moment, din taxe [i impozite [i nimeni nu va cere de la dumneavoastr\, mai mul]i bani.

Cât despre cârcota[i, s-auzim numai de bine, c\ci via]a f\r\ ei ar fi monoton\ [i ne-am plictisi de moarte…

v i c e p r i m a r, Prof. E l e n a

C r a i c i u.

viceprimar@primariaracari.ro

In memoriam

februarie 2011

N\scut la 6 octombrie 1910 în localitatea Balote[ti, jude]ul Ilfov, în familia notarului Andrei [i Marioara, P.C. Preot Protoiereu Nicolae A. Dumitrescu a reînviat în persoana sa tradi]ia unui lung [ir de preo]i atât din partea tat\lui – originar din Bilciure[ti – dar [i din partea mamei n\scut\ în localitatea R\zvad jude]ul Dâmbovi]a.

Dup\ cursurile [colii primare urmate în satul natal Bilciure[ti, unde cunoa[te din plin bucuria unei copil\rii fericite, în anul 1922 a sus]inut [i promovat examenele de admitere la cele dou\ Seminarii de Teologie Ortodox\, existente atunci în Bucure[ti, optând în cele din urm\ pentru Seminarul Central unde, to]i cei opt ani absolvi]i în 1930, a figurat ca “bursier”. În acela[ an, respectiv 1930, se angajeaz\ în cadrul Ministerului de Finan]e – Direc]ia Tezaurului Public [i a Taxelor de Consuma]ie – iar un an mai târziu se c\s\tore[te cu Elena, cons\teanc\ [i cuno[tin]\ din copil\rie, al\turi de care va gusta atât din bucuriile, dar [i din nevoile inerente vie]ii de familie, aproape 56 de ani. În 1931 se înscrie la Facultatea de Teologie pe care, în paralel cu Seminarul Pedagogic Universitar, a absolvit în 1935 ca licen]iat “Cum laude” în urma lucr\rii: “Dr. Ioseph Gottler-Pedagogia religioasa [i moral\” - traducere personal\ din limb\ german\, înso]it\ [i de un studiu introductiv. În 1935 îl afl\m înscris la Cursurile de Doctorat în Teologie, dar oferindu-i-se o alt\ oportunitate, prin vacantarea postului de preot paroh la Parohia PoduB\rbierului (R\cari), în urma transferului Pr. Constantin Pavelescu la Biserica Sf. Apostoli (Bucure[ti), se vede nevoit s\ le întrerup\ la scurt timp.

Hirotonit diacon pe 25 martie 1936 [i preo]it dup\ 4 zile – ambele slujbe fiind s\vâr[ite în paraclisul Sf. Patriarhii de c\tre Însu[i Patriarhul Miron (Întâiul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române dar, pentru o perioad\, ca [i Înalt Regent [i Prim Ministru al României)- primul serviciu religios are loc la parohie cu ocazia deniei de mar]i seara, în s\pt\mâna Patimilor Domnului, din 1 aprilie 1936.

A g\sit aici început\ o lucrare monumental\, visul [i n\zuin]a micilor târgove]i în frunte cu marele filantrop cre[tin de vesnic\ pomenire – Iorgu Dumitrescu respectiv, ceea ce va fi numit\ noua “Sf. Sofia” a p\r]ii de sud a jude]ului, biserica “Sf.M.Mc. Gheorghe”. În ziua de 12 iulie, a aceluia[i an, are loc instalarea oficial\ la parohie de c\tre regretatul Protoiareu Haralambie Oprescu (Potlogi) în cadrul slujbei unui sobor de preo]i, cu ocazia c\reia se înal]\ [i Crucea Mare pe cea mai înalt\ turl\ din cele 7 ale bisericii, pe care o g\sise deja ridicat\, numai din beton armat, la baza turlelor.

Din însemn\ri mai vechi afl\m ca în 1939 era înscris la Facultatea de Drept din Bucure[ti, iar pe 6 martie al\turi de mul]i dintre Ierarhii Bisericii noastre particip\ la slujba de prohodire a celui ce a fost Patriarh Miron Cristea. Renun]\ [i la aceast\ dorin]\ dup\ un timp, fiind extrem de ocupat cu lucr\rile la biseric\.

Eviden]iat, pentru osteneala sa, cu rangul de “sachelar”, în timpul Patriarhului, Mare C\rturar, Nicodim Munteanu este numit Pre[edintele Cercului Pastoral R\cari [i preot misionar. Tot acum dup\ docu-

menta]ia de pictur\ întocmit\ de Dimitrie Belizarie (pictorul Catedralei Sf. Patriarhii), respectiv 1947, [i în urma aprob\rilor de rigoare, începe pictura la sfânta biseric\ “Sf.M.Mc. Gheorghe”, având ca executant pe regretatul, mare pictor, Iosif Keber din Tg. Jiu, ca urmare a Deciziei ministeriale a Ministerului Cultelor, datorit\ recuz\rii de c\tre Consiliul parohiei noastre a unui alt pictor ce câ[tigase “Concursul de stat”, ]inut pe baza de lucr\ri expuse sub “motto” la Mân\stirea Radu Voda din Bucure[ti. Aceast\ alegere, care s-a dovedit în final una foarte inspirat\ – la care a contribuit decisiv dl.

Constantin Banu, recomandându-l, [i pentru care ve[nic\ îi este pomenirea - îl va consacra pe pictor definitiv. În urma trecerii la cele ve[nice a Patriarhului Nicodim [i cu venirea Mitropolitului de Ia[i, Iustinian Marina, pe tronul patriarhal începe o nou\ pagina în cartea vie]ii celui ce va fi Protoiereu Nicolae Dumitrescu. Numit, pe plasa Ghergani, ca protopop în mai 1949 – pân\ la 31 decembrie 1950, apoi ca protopop al Protoieriei de Raion R\cari pân\ la 1 februarie 1968, când are loc o nou\ arondare pe jude]e [i este numit protopop al Protoieriei Titu. Activitatea sa ca protopop s-a desf\[urat pe tot atâ]ia ani cât a fost ca Patriarh, vrednicul de pomenire, P.F. Sa Iustinian Marina, care dealtfel l-a [i vizitat la domiciliu dar [i în timpul lucr\rilor de pictur\ în repetate rânduri. Printre al]i vizitatori remarcabili mai putem aminti pe Vicarul Arhiepiscopiei Bucure[tilor – Teoctist-viitor patriarh, apoi pe I.P.S. Mitropolit Nicolae Colan al Ardealului, sau pe Prof. M. Bulacu, dar [i al]ii, preotul Nicolae bucurându-se de toate onorurile acestor Înalte vizite. Totu[i lucrarea de pictur\ a trebuit fi întrerupt\ de nenum\rate ori atât din cauze materiale dar [i din motiv ca pictorul Keber a urmat lucr\ri la Catedrala Mitropoliei din R\dau]i, la bis.

Sf. Elefterie-Bucure[ti, la bis. Minerilor din Sotânga, dar [i altele.

Munca titanic\, început\ de predecesorii s\i la 20 august 1925 [i continuat\ cu toat\ d\ruirea de defunctul Protoiereu, a fost binecuvântat\ chiar de ziua sa de na[tere – respectiv 6 octombrie - ^n anul 1968 de c\tre Patriarhul Iustinian, el Însu[i unul din Ctitorii acestui Sfânt L\ca[, înconjurat de circa 35-40 de preo]i, între care Vicarul Alexandru Ionescu, al]i consilieri arhiepiscopali, diaconii Catedralei Patriarhale Evghemie Dascalul (trecut [i el la Domnul), Miron Mihut [i Gheorghe Zamfira, ultimii bucurându-se ulterior de harul preo]iei. Au mai fost prezente maicile de la Sf. M\n\stire Tig\ne[ti – arondate pe atunci Protoieriei R\cari – cât [i reprezentantul Departamentului Cultelor.

Prezen]a credincio[ilor s-a estimat între 4 - 5.000 de suflete, iar primirea Patriarhului s-a f\cut sub escorta de motociclete, concurând ca desf\[urare cu vizita în ]ara noastr\ a pre[edintelui S.U.A., ceea ce a dus la interzicerea unor astfel de manifest\ri pe viitor (conform unor vechi însemn\ri a defunctului).

Dup\ devastatorul cutremur din 4 martie 1977 starea s\n\t\]ii patriarhului Iustinian a fost serios zdruncinat\ de evenimentele demol\rii cu rea credin]\ a unor Sf. L\ca[uri din Bucure[ti, de c\tre autorit\]i, între care biserica Enei, ceea ce a dus, implicit la decesul acestuia, iar odat\ cu el la o alt\ pagina din via]\ p\rintelui Nicolae.

19

Una din primele m\suri luate cu concursul Departamentului Cultelor de c\tre noul Patriarh Justin Moisescu a fost [i cea de stabilire a limitei de vârst\ în administra]ie, anume 65 de ani, care a dus la r\mânerea numai în func]ia de preo]i la parohii a unui num\r de consilieri [i protopopi, între care [i defunctul. Îns\, luând în considerare laborioasa sa activitate cât [i zelul deosebit, conducerea Eparhial\ a acordat acestuia rangul de “Protopop Onorific”, cu dreptul de a purta toata via]a însemnele respective.

Din 1978 [i pân\ în 1990 r\mâne Pre[edintele Consistoriului de pe lâng\ Protoieria Titu. Dealtfel, [i pân\ la aceast\ dat\, a fost tot timpul delegate în executarea Ordinelor Sf. Arhiepiscopii a Bucure[tilor – sectorul Administrativ – bisericesc, în vederea anchet\rii celor mai sensibile situa]ii, cunoscut\ fiind responsabilitatea lui dar [i sim]ul deosebit al anticip\rii, punând concluzii [i f\când propuneri care, de cele mai multe ori, au constituit [i Decizii ale Consistoriului Central Bisericesc. De notorietate, privind activitatea sa în acest context, este [i reu[ita stingerii litigiului de la Biserica Sf. Vasile din Ploie[ti dintre preo]ii conslujitori [i preotul, viitor profesor universitar Constantin Galeriu, ob]inând pentru familia cucerniciei sale o relativ\ îng\duin]\ de a r\mâne în casa parohial\ a sus numitei parohii dar [i gr\birea mut\rii sale la Bucure[ti – unde era deja pedagog de seminar – ca preot la bis. Sf. Silvestru (cf.

Raport 112/02.03.1975).

Dac\ ar fi s\ simplific\m cei peste 60 de ani de preo]ie în localitatea R\cari (aprilie 1936 – iulie 1996), printre altele am aminti slujbele Sf. Taine a Botezului la 2.568 de copii (începând cu Elena n\scuta Marin I. Mihalcea – Briba), slujba Sf. Taine a Cununiei la 761 de cupluri (începând cu Constantin Nica [i Elena Tudorache), dar [i s\vâr[irea slujbei de înmormântare, numai în parohia noastr\, la 1.875 de deceda]i (începând cu Sita Marin C. Nicolae-46 de ani [i sfâr[ind cu Trandafir Hristudor).

Apoi a fost ini]iatorul unei pie]e de zarzavat pe locul r\mas liber de la testatorul Iorgu Dumitrescu – actual proprietatea Nicolae Manolache, amenajarea primului parc în imediata vecinatate a Sf. Biserici r\mas de asemenea liber în urma demol\rii fostei Case Parohiale, mai apoi sediul de Gradini]\, internat de fete într-o perioad\, sediul provizoriu al Jandarmeriei, alteori atelier de tâmpl\rie, s\ nu mai vorbim c\ a ad\postit o vreme Depozitul de carte religioas\ care a fost r\spândit\ (în cea mai mare parte) în mod gratuit în întreaga ]ar\ dar [i în afar\.

A pus la dispozi]ia tinerilor din localitate terenul “Gr\dina Bisericii” - printr-un contract de închiriere cu Clubul Sportiv, care fiinta deja, pentru amenajarea unei frumoase baze sportive, a initiat si obtinut avizele pentru înfiintarea primului Cinematograf din localitate (în incinta sediului Bancii de Comert), a fost prezent în scoala – insuflând elevilor sai dragostea si sentimentul religios, dar si pentru ora de muzica, atât înainte de 1948 (1936-1948) dar si dupa “Revolutie” (19901996) când s-a pensionat. Si pentru unele din aceste lucruri în 1958 a primit “Crucea Patriarhala” ca distinctie sip e care a încercat sa o poarte cu toata cinstea.

Dar vremea clipelor grele au început odata cu trecerea la cele vesnice a celei ce a fost Elena, “mama preoteasa” timp de 51 de ani si mama a celor 4 copii ai sai: Adrian – Ing. Mec. în Petrol si Gaze, Sabin – Ing. Minier, Vintila – Ing. Mec., Simona Maria – Ing. în cadrul Ministerului Petrol si Gaze.

Ramas singur din mai 1987, la vârsta de 86 de ani dar si în suferinta de pe urma unui mic accident în timp ce se îndrepta la extremitatea parohiei pentru a împartasii, în anul 1996 luna iunie cere si obtine pensionarea, fapt ce nu a însemnat în niciun fel retragerea din activitatea preoteasca, daca ar fi sa ne raportam numai la câte persoane îl cautau.

Firul vietii lui s-a întrerupt, “astazi 9 februarie” – acum 9 ani, respective 2001, “pe când soarele nu rasarise” - odata cu odovania praznicului Întâmpinarii Domnului, rugându-se întocmai Dreptului Simeon: “Acum slobozeste pe robul Tau, Stapâne, dupa Cuvântul Tau, în pace...”.

A fost o adevarata sansa pentru noi, care l-am cunoscut. Va ramâne între personalitatile marcante ale localitatii noastre asupra careia si-a pus definitiv amprenta. Vesnica sa-i fie amintirea!

Pr. Paroh Tudorache Ion

cyanmagentayellowblack

20 Realitatea

^n imagini

februarie 2011

Credem ca v-a]i obi[nuit ^n acest loc s\ g\si]i imagini cu aceia dintre noi care ignor\ regulule unei convie]uiri civilizate: parc\ri neregulamentare, “liniu]e” printre elevii de la liceu cu aceia[i protagoni[ti care vor s\ ias\ din anonimat prin num\rul mare de amenzi.

“Pe-un picior de plai/Pe-o gur\ de rai/Iat\ vin ^n cale/ Se scobor la vale/ Trei turme de miei...” [i imaginea este tonic\, idilic\. Numai c\ mioarele n-au voie pe izlazul localit\]ii ci ^n alte locuri, conform HCL 35/2009.

Pe strada Oraca, ^n Ghergani existau dou\ puncte, adev\rate focare de infec]ie, unde cet\]enii din jur, aruncau gunoaiele cu sârg. Am surprins un astfel de moment [i replica “gospodinei” ne-a blocat: “P\i, [tiam c\ prim\vara veni]i s\ face]i curat (adic\ prim\ria) [i d’aia am aruncat!”. Este regretabil acest mod r\sucit de gândire.

Privim imaginea de mai sus [i vedem ni[te tineri, colegi de genera]ie dar situa]i ^n dou\ tabere diferite. De o parte, r\uf\c\torul care ^ncearc\ s\ ob]in\ un câ[tig rapid, riscând totu[i libertatea. Pe de alt\ parte sunt apar\torii legii, reprezentan]ii poli]iei locale. Este o lec]ie de via]\: o op]iune ce ]ine de caracter. {i apropo, se spune: caracterul f\r\ inteligen]\ ^nseamn\ ceva. Inteligen]a, f\r\ caracter, nu reprezint\ nimic.

A venit vremea cur\]eniei [i oamenii ^[i preg\tesc gospod\ria pentru ^ntâmpinarea Sfintelor S\rb\tori. Este foarte bine, numai c\ drumul gunoiului menajer este bine stabilit prin noile reglement\ri. }oti pl\tim taxa pe facturile de curent electric, to]i ^l pred\m firmei colectoare care trece s\pt\mânal pe la poartâ. De ce trebuie s\ v\ chinui]i s\-l duce]i, pe furi[, la câtiva km distan]\.V\ propun umplerea tomberonului [i scoate]i-l “or\[ene[te” pe marginea trotuarului, ^n ziua de joi a fiec\rei s\pt\mâni.

Comer]ul ambulant a ^nceput s\ “infloreasc\” odat\ cu venirea prim\verii. Nu avem nimic ^mpotriv\ dac\ respectivii prezint\ documentele organelor de control, dar lucrul acesta este foarte rar.

Via]a medical\

februarie 2011 Lecitina [i beneficiile ei

Sfaturi practice

~mbun\t\]e[te memoria [i scade colesterolul Dr. Carp Marioara, medic specialist, medicin\ de familie Ave]i probleme cu memoria? Consuma]i lecitin\... Dar beneficiile acestei substan]e nu se opresc la nivel cerebral. Un aport constant reduce nivelul colesterolului, stimuleaz\ arderea gr\similor [i int\re[te inima. Pentru mai multe informa]ii cititi articolul de mai jos.

Spune-mi, nu te-ar ^ncânta un supliment vitaminic care s\-]i ajute nu numai gândurile, dar care s\-]i fac\ [i memoria mai u[or de accesat? Ce-ai spune despre un supliment vitaminic care s\-]i creasc\ energia [i care s\ te-ajute s\ treci mai bine peste oboseala din cursul zilei? }i-ar place s\ [tii mai multe despre un supliment care poate nu numai s\ scad\ colesterolul, dar care s\ previna [i chiar s\ inverseze afec]iunile ficatului? Toate acestea descriu rolul unui supliment care exist\ de atâta timp [i pe care oamenii tind s\-l treac\ cu vederea atât de u[or. Acest supliment este lecitina!

F\r\ ^ndoial\, sunt o mul]ime de motive pentru care s\ iei lecitin\. Unul din aceste motive constituie faptul c\ lecitina protejeaz\ inima deoarece sus]ine nivelurile colesterolului „bun” (HDL) din sânge. De asemenea, lecitina con]ine gr\simi structurale, numite fosfatide,

21

ce cresc fluiditatea membranei celulare. Acest proces ingreuneaz\ ac]iunea virusilor de a intra ^n celule, impiedicându-i s\ imobilizeze celulele [i s\ te ^mbolnaveasc\. Sursa principal\ de fosfa]i a lecitinei o reprezint\ fosfatidilcolina. Acest nutrient accelereaz\ circula]ia gr\similor [i a colesterolului prin ficat. De asemenea, previne depunerile de gr\simi din ficat [i ajut\ la eliminarea toxinelor periculoase din corp.

Acest supliment extraordinar pur [i simplu dizolva [i elimin\ gr\simile din artere ^nainte ca acestea s\ obtureze circula]ia sângelui prin depuneri [i formarea de plac\. Con]inutul unei linguri din acest supliment, pe zi, va ]ine arterele curate. De asemenea, lecitina accelereaz\ eliminarea colesterolului „r\u” (LDL) din corp [i cre[te nivelul colesterolului „bun” (HDL), prevenind astfel ateroscleroza.

Un alt rol al lecitinei este acela de a distribui colina

(amina din compozi]ia materiei vii ai carei deriva]i (acetilcolina etc.) au un rol important ^n organism) c\tre creier, unde se produce neurotransmitatorul acetilcolina.

Nivelurile acetilcolinei scad pe m\sura ce ^naintam ^n vârst\.

Aceasta sc\dere este strâns legat\ nu numai de schimb\rile [i dificult\]ile pe care le ^ntâlnim la nivel de memorie [i oboseal\, dar [i de sentimentele de descurajare, depresie [i izolare.

Un alt rol important al lecitinei la nivelul creierului este acela ca ajuta la producerea fosfatidilserina. Aceast\ fosfatida reprezint\ elementul de baz\ la formarea celulelor nervoase ale creierului.

Oamenii de [tiin]\ au g\sit faptul ca fosfatidilserina stimuleaz\ capacitatea creierului de a transmite mesaje de la o celul\ nervoas\ la alta.

Aceste mesaje nu sunt altceva decât gândurile [i amintirile tale.

Lecitina are, de asemenea, un con]inut foarte ridicat de inositol (component al com-

plexului de vitamina B), care ^mbun\t\]e[te starea de spirit [i te-ajuta s\-]i p\strezi o imagine pozitiv\ ^n ansamblu.

Lecitina reprezint\ un supliment foarte u[or de folosit. Il po]i adauga ^n piureuri de fructe, supe, sau ^l po]i presara ^n salate, lecitina având un gust pl\cut de nuc\. Pe lâng\ faptul ca emulsioneaz\ gr\simile din mâncare, con]inutul unei linguri de lecitin\, de asemenea, furnizeaz\ o cantitate impresionant\ de 1000 mg de inositol, 1700 mg de fosfatidilcolina [i dou\ grame de acid linoleic.

Pentru cine vrea s\ ^nceap\ folosirea unui astfel de supliment, este suficient con]inutul unei linguri de lecitin\ pe zi; dar dac\ ai probleme cu memoria sau chiar vrei s\-]i oferi un „boost” de energie, se poate folosi continutul unei linguri de lecitin\ la fiecare mas\.

Lecitina poate fi g\sit\ ^n orice magazin cu produse naturale.

Boli care pot fi tratate cu suc de l\mâie n ciuda gustului acri[or care nu o face pe placul tuturor, lamâia s-a dovedit a fi un excelent remediu împotriva mai multor probleme de s\n\tate. Pe lâng\ combaterea r\celii, l\mâile te pot ajuta s\ tratezi [i afec]iuni precum constipa]ia, infec]iile urinare sau varicele.

L\mâia poate fi folosit\ pentru tratarea infec]iilor urinare, hipertensiunii, varicelor, indigestiei [i arsurilor stomacale, tusei, psoriazisului [i consti-

~

pa]iei. Sucul de l\mâie are un efect u[or alcalin care este benefic pentru tractul urinar. Consum\ sucul ob]inut dintr-o jum\tate de l\mâie de dou\-trei ori pe zi. Continutul de potasiu [i magneziu din l\mâie relaxeaz\ arterele [i u[ureaz\ circula]ia sângelui. În plus, l\mâile con]in flavonoide, nutrien]i recomanda]i pentru s\n\tatea arterelor. Include în alimenta]ia ta zilnic\ coaja [i sucul unei l\mâi.

De ce este bine s\ mânc\m migdale Delicioase [i hr\nitoare, migdalele reprezint\ gustarea perfect\ mai ales atunci când e[ti stresat [i obosit. Iar beneficiile consumului acestor fructe nu se opresc aici: ele protejeaz\ inima, creierul [i stimuleaz\ imunitatea.

Vitamina E, vitamine din complexul B, acizi gra[i Omega 6, magneziu, potasiu, fosfor, zinc, seleniu, fier, calciu, acid folic, proteine [i fibre. To]i ace[ti nutrien]i valoro[i se g\sesc în componen]a migdalelor.

De altfel, studiile arat\ c\ 20-25 de migdale (circa 40 de grame) consumate zilnic acoper\ 12 la suta din cerin]ele nutri]ionale de proteine ale organismului [i 35 la sut\ din necesarul de vitamina E, un antioxidant care contribuie semnificativ la prevenirea cancerului. În plus, aceea[i cantitate de migdale con]ine echivalentul de calciu al unui sfert de cea[c\ de lapte.

Un studiu realizat la Universitatea „Loma Linda" din California, SUA, arat\ c\ persoanele care consum\ migdale de cinci ori pe s\pt\mân\ prezint\ un risc cu 50 la sut\ mai mic de a face infarct decât cele care nu includ aceste fructe în alimenta]ia lor.

Dieta bogata ^n fibre combate bolile [i riscul mor]ii premature Dietele bogate în fibre reduc riscul mor]ii cauzate de boli cardiovasculare, infec]ioase sau respiratorii.

Descoperirea este bazat\ pe un studiu al Institutului Na]ional al S\n\t\]ii în colaborare cu Asocia]ia American\ a Pensionarilor.

Acest studiu s-a întins pe o perioad\ de 9 ani, timp în care oamenii de [tiin]\ au adunat date de la aproape 400.000 de oameni cu vârstele cuprinse între 50 [i 71 de ani. Persoanele care au consumat cereale integrale, fructe [i legume prezint\ un risc cu 22% mai mic s\ contracteze bolile comune vârstei lor.

"Rezultatele studiului sugereaz\ c\ fibrele ar fi extins beneficiile aduse s\n\t\]ii mai mult decât se [tia deja", a spus Frank Hu, care studiaz\ nutri]ia la Facultatea de S\n\tate Public\ de la Harvard [i a scris un editorial ce a înso]it studiul. Acesta a spus c\ studiul trebuie continuat, în ciuda rezultatelor bune deja descoperite.

22

Diverse

februarie 2011

IORGU DUMITRESCU, starea de a fi mereu viu Motto: Toate trec în lume, fapta bun\ tot r\mâne !

Traian Grigorescu Tehnician Silvic, Consilier local

Pentru a risipi unele gresite aprecieri asupra izvoarelor ce le-am folosit pentru a comunica cu cititorii nostri, arat, asa cum am mai aratat la primele aparitii, ca am folosit si folosesc materiale publicate de diferite edituri din Bucuresti, Târgoviste, Pitesti si altele, denumite: “Dealurile, apele si câmpiile României” – Ed. Stiintifica – 1966, “Judetul Dâmbovita, judetul Ilfov, judetul Prahova, judetul Arges” – Ed. Academiei – 1970, iar cele despre Racari, informatiile si datele, au fost completate de lucrarea “Mosnenii Racareni” a consateanului nostru, Nicolae Popescu. În alta ordine de idei, am socotit ca de-a lungul anilor, strabatând locuri minunate din tara si din judetul în care traim, îmi face o mare placere sa împartasesc cititorilor câte ceva din frumusetile naturii sau chiar faurite de mâna omului, convins fiind ca cei mai tineri vor avea curiozitatea sa cunoasca personal aceste frumuseti. Mai mentionez ca în tineretea mea am fost ghid touristic autorizat de catre fostul ONT Carpati – Bucuresti. În continuare doresc sa arat în amanunt, unele date despre neamul locuitorilor Racareni, considerând ca aceasta constituie o nebanuita satisfactie si multumire sa arat oamenilor fapte si preocupari din vremuri de mult apuse, lucru ce ne determina sa ne bucuram de amintirile traite de înaintasii nostri.

Primele date scrise despre Racari sunt din 1787. În ce priveste începuturile satului Racari, nu e de mirare sa fi existat cu mult înainte de aceasta data – informatii – asa cum se arata si într-un document al mitropoliei Ungro-Vlahiei, facut în anul 1810 de parintele Nicolae M.Popescu, profesor universitar si membru al Academiei Romane.

Un lucru deosebit de important, aparut ina nul 1925 într-o lucrare a preotului paroh econom Mihai Popescu, se arata: “Crucea care se afla în gradina domnului Meitani, a fost asezata pe deal, în curtea tiganului Dumitru Ciotoi si Vanghele Stan Nefliu; acolo au pomenit-o batrânii nostri si a mutat-o domnul Meitani într-o duminica pe când credinciosii se aflau în

biserica”. Aceasta se întâmpla în 1915 si s-a constatat ca a fost scrisa de preotul sus amintit pe coperta evangheliei bisericii din Racari.

Un alt fapt, scris în documentele vremii, arata ca un vataf de barbieri a facut un pod temeinic peste mocirlosul râulet Ilfovat. Din acel moment, punctul acesta a purtat denumirea de Podul Barbierului. Acest pod a început sa atraga calatori din ce în ce mai numerosi, iar comuna sa poarte numele de Podul Barbierului. În aceste împrejurari, mosiile de pamânturi fertile si manoase, devin atractive, ele devenind proprietarilor astfel: Mosia zisa azi Filipeasca, stapânita de Mosteni, intra în proprietatea numitului Sufarul Andrei; mai târziu se va numi Staneasca.

Mosia numita pe vremuri Roteasca.

Mosia lui Iane Cupetul ce a fost închinata de el Manastirii SF. Gheorghe, pentru care motiv se si numeste pâna astazi, Sfântul Gheorghe si ultima la hotarul cu Ghergani.

Mosia Postelnicului Pecetescu, cât si mosia lui Iane Cupetul, trec în stapânirea satenilor prin împroprietarirea de la 1864. În 1766, Dumitrache Mora, cumpara mosia Roteasca, de la verisoara lui, Ilinca Maneasca, sora cu Joita, fetele ale c\pitanului Manu. Dumitrache Mora stapâneste împreuna cu sora lui Manda; la 1852, capitanul Grigore Mora (fiul celui de mai sus), a avut mai multi copii, printre care sip e Mihail Mora, distins avocat si publicist.

Dimache Serachitopol vine cu altii din neamul sau în 1847, cu turme mari de oi, poposind întâi la Bolintin, unde mai erau alti membrii ai familiei sale, iar ulterior a luat cu arenda pentru pasune, mosia Slobozia Moara, ce era proprietatea unui prins sârb, Milos Obrenovici. În familia Obrenovici sunt mai multi printi cu numele de Milos.

Dupa toate probabilitatile, Milos, care a vizitat mosia sa de la Slobozia Moara, judecând dupa epoca în care s-a petrecut faptul, este razboinicul print sârb, Milos I, cel mare, nascut în 1780.

Acesta, în 1813, sileste pe turci în capul a 2000 de viteji sârbi, sa-l recunoasca Cneaz a trei judete din Serbia, iar la 06.11.1817, adunarea episcopilor si cnezilor Sârbi, îl proclama print ereditar al întregii Serbii. Din diferite pricini e silit sa abdice la 13.06.1839, în favoarea fiului sau, Milos al II-lea sis a se retraga în Tara Româneasca, unde avea între alte mosii sip e cea din Slobozia Moara, judetul Dâmbovita.

Asa dupa cum am amintit în precedentul articol, în comuna Racari, vine Iorgu Dumitrescu, în

anul 1869.

Materialele ce le-am publicat pâna în prezent au fost consultate cu lucrari scrise si publicate de oficialitatile vremurilor, însa cea pe care o relatez mai des, nu au o legatura scrisa în aceste documente. În poporul care îl cuno[tea, acesta devenise erou de legenda. Se credea ca succesele lui au cause supranaturale, se spunea ca are “spiridusi” în el sic ate altele. Cunostea si vorbea în mod curent limbile Germana si Greaca. A fost casatorit, însa copii nu a avut, sotia sa a murit în 1911.

Pe când eram copil, parintii mei au dorit sa ma faca negustor si am fost angajat la un unchi din partea mamei, pe numele sau Vanghele Alexandru.

Atunci am auzit o stranie poveste legata de viata lui Iorgu Dumitrescu, spusa de mai multi negustori si batrâni printre care Ion Vasilescu, Dumitru Jianu, Niculescu zis Vatuiu, Gheorghe Ionescu, care era sotul nepoatei lui Iorgu Dumitrescu, anume Filofteia.

Povestea spune ca în timp ce Iorgu Dumitrescu se deplasa în Turcia si Grecia pentru negustorii, a cunoscut pe cea care i-a devenit sotie. Acest lucru avea sa-I întunece clipele vietii sale, spre batrânete, când a primit din partea autoritatilor Grecesti informatia ca cea cu care s-a casatorit este sora sa legitima.

Actele primite de la autoritati, arata ca sotia sa era mai mica de vârsta si apartinea parintilor sai, fiind rapita de fanarioti deoarece parintii fetei aveau o mare datorie de bani fata de ei. Urmare a acestei triste întâmplari, pe care unii o trateaza ca legenda, se crede ca spre batrânete, Iorgu Dumitrescu a decis sa-si vânda toata averea, iar cu banii încasati sa tipareasca, cele peste 250.000 de carti bisericesti, construind din temelie multe biserici si refacând tot atâtea. În 3.02.1919, s-a hotarât sa înalte o mare biserica în central localitatii Racari, dupa care, cu mai multi contributori, la 20 august 1925, a început înaltarea din temelie a primei catedrale rurale din tara, cu denumirea de Sfântul Gheorghe.

De remarcat ca aceasta mareata biserica este o fidela copie a catedralei Sfânta Sofia din Constantinopol si s-a construit dupa planurile arhitectului Ceganeanu.

Dupa moartea lui Iorgu Dumitrescu, o perioada destul de mare au stagnat lucrarile, urmând a fi pictata dupa anul 1945, prin contributia credinciosilor, de catre marele pictor Keber si fiul sau.

Februarie 2011, Grigorescu Traian, Consilier Local.

Suntem siguri ca în momementul când ochii fiecarui ins va citi în treacat Iorgu Dumitrescu, mintea multora li se va duce în anii copilariei, ba poate altii vor scoate un oftat însotit de lacrimi, fie din evlavie, fie mustrati de constiinta din cauza cailor rele pe care merg cu buna stiinta.

Acestea sunt cuvintele cu care fondatorul si editorul ziarului Glasul Monahilor, ieromonahul Dionisie Lungu, de la mânastirea Caldarusani, îsi deschidea articolul sau despre trecerea în viata vesnica a evlaviosului crestin si de Dumnezeu iubitor, Iorgu (Gheorghe) Dumitrescu Racari (1841-1934). Evident, autorul scriind cele citate de noi, duminica, 18 martie 1934, la sase zile dupa înmormântarea ctitorului nostru, deci acum aproape opt decenii, putea lesne sa faca recurs la amintirea despre Domnul Iorgu Dumitrescu, conservata din copilaria contemporanilor sai, care la momentul respectiv erau oameni maturi, datori sa-l cinsteasca pe cel plecat la Domnul, macar cu o lacrima. Ca si cei de atunci, si noi cei de astazi e bine, firesc si frumos, sa evocam pe acest apostol al neamului si parinte sufletesc al regiunii, asa cum era apreciat în necrologurile rostite de unii din cei aproximativ douazeci de preacucernici parinti prezenti la slujba înmormântarii, condusa de Parintele Protopop Haralambie Oprescu, precum si de alte personalitati ale vietii economice. Momentul acesta, 12 martie 1934, s-a transformat, asa cum era de asteptat, într-un eveniment memorabil, prohodirea domnului Iorgu Dumitrescu adunând aproximativ 4000 de credinciosi, conform dateleror consemnate de un martor ocular, calugarul Dionisie Lungu. Acest numar de oameni prezenti la o înmormântare într-un sat, este impresionant, poate nemaiîntâlnit, marturisind de la sine ca poporul a fost adunat din multe locuri,

de un om cinstit, iubit si respectat asemenea unui sfânt pelerinat. De fapt acest lucru era firesc, de vreme ce i se dusese bine vestea, prin intermediul sutelor de mii de carti gratuite raspândite în tara si strainatate, prin sustinerea unor acte filantropice serioase, fiind si ctitorul a peste douazeci de biserici din zona si din Bucuresti. Este trist ca mai ales astazi, când celebritatea nu prea mai este sinonima cu valoarea, amintirea adevaratelor modele vii, rasarite între mosii si stramosii nostrii, apun în general în constiinta noastra. Cine se mai aseamana astazi cu Iorgu Dumitrescu ?

Acesta a fost si ramâne un fenomen al epocii sale, cu adânci si sperate ecouri în istorie. O persoana devine populara si cu adevarat iubita, atunci când îsi manifesta bunatatea, mai ales capacitatea de a darui. De ce credeti ca Sfântul Ierarh Nicolae e preferatul copiilor si hramul celor mai multe biserici de prin sate? Pentru ca viata lui este definita de verbul a darui.

Asemenea Sfântului Nicolae si Iorgu al nostru a daruit atât de mult încât nu mai poate murii niciodata. Binefacatorul nostru, pentru rabdarea manifestata mai ales spre sfârsitul vietii, când din om bogat scapatase, dar era multumit, suportând în mai multe rânduri pradarea, fara sa denunte hotul cunoscut, poate fi asemanat si cu cei 40 de mucenici, care l-au chemat la ei chiar în 9 martie, ziua pomenirii lor. Deci, aceasta zi poate avea, mai cu seama pentru comunitatea racareana, o însemnatate întarita si de pomenirea Domnului Iorgu Dumitrescu, om pururea viu prin vocatia de daruitor, om foarte bogat, stapân pe avere si nu stapânit, în fine, un OM eminamente milostiv.

Fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui..., atât a înteles IORGU DUMITRESCU... si cu adevarat a înteles tot!

Ionut Daniel Barbu

23

Diverse

februarie 2011

Programul Centrului medical de permanen]\

Str. Tudor Vladimirescu nr.17 B (Sta]ia de salvare) R\cari

TOTUL

Medic coordonator Telefon: 0245658864 Program: Luni-Vineri ^ntre orele 15-08 dim.

- Carp Marioara Sâmb\t\ [i Duminic\:24-24 de ore Vineri -1.04.2011 Dr. Barbu Razvan Sâmb\t\ - 2.04.2011 Dr. Birsila Daniel Duminic\ - 3.04.2011 Dr. Carp Marioara Luni - 4.04.2011 Dr. Corneanu Corina Mar]i - 5.04.2011 Dr. Barbu Razvan Miercuri - 6.04.2011 Dr. Mladin Aurica Joi - 7.04.2011 Dr. Carp Marioara Vineri - 8.04.2011 Dr. Barbu Razvan Sâmb\t\ - 9.04.2011 Dr. Mladin Aurica Duminic\ - 10.04.2011 Dr. Carp Marioara Luni - 11.04.2011

Dr. Barbu Razvan Mar]i - 12.04.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 13.04.2011 Dr. Carp Marioara Joi - 14.04.2011 Dr. Mladin Aurica Vineri - 15.04.2011 Dr. Corneanu Corina Sâmb\t\ - 16.04.2011 Dr. Barbu Razvan Duminic\ - 17.04.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina Luni - 18.04.2011 Dr. Corneanu Corina Mar]i - 19.04.2011 Dr. Mladin Aurica Miercuri - 20.04.2011 Dr. Carp Marioara Joi - 21.04.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina

Vineri - 22.04.2011 Dr. Birsila Daniel Sâmb\t\ - 23.04.2011 Dr. Corneanu Corina Duminic\ - 24.04.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina Luni - 25.04.2011 Dr. Birsila Daniel Mar]i - 26.04.2011 Dr. Carp Marioara Miercuri - 27.04.2011 Dr. Mladin Aurica Joi - 28.04.2011 Dr. Carp Marioara Vineri - 29.04.2011 Dr. Birsila Daniel Sâmb\t\ - 30.04.2011 Dr. Corneanu Corina Duminic\ - 30.04.2011 Dr. Corneanu Corina

Imediat dup\ moartea multimilonarului John D. Rockefeller Sr., un reporter a întrebat: "Ce mo[tenire a l\sat domnul Rockefeller? {tim c\ era un om incredibil de bogat." F\r\ nici o ezitare, omul de finan]e a r\spuns: "A l\sat totul."

Aplicatie R\spunsul acestui om reflect\ rela]ia noastr\ cu bunurile acestei lumi.

R.D

DECESE NA{TERI

- STANCIU ALEXANDRAGAROAFA-DIVIA 10.01.2011 - BOCEANU STEFAN-AMERICANU 30.01.2011 - MOCIOACA MARIA-BEATRICE 31.05.2010 - GHEORGHE RADU-ANDREI 17.12.2010

- POPA FLAVIUS-PETRISORRASIM 22.12.2010 - MATEI ALEXANDRUCATALIN 07.02.2011 - PASCU ROBERT- CONSANTIN 18.02.2011

-

PAUN IOAN, 83 ANI - RACARI FILIP ELISABETA, 61 ANI - MAVRODIN BARBU GHEORGHITA, 71 ANI - RACARI IONITA GHEORGHE, 74 ANI - TARGOVISTE STEFAN MARIA, 85 ANI - BUCURESTI IVANESCU VICTORIA, 90 ANI - RACARI TRANDAFIE FILOFTEIA, 81 ANI - RACARI MANEA ION, 74 ANI - RACARI SAVU VASILICA, 87 ANI - GHIMPATI MANOLE DUMITRA, 81 ANI - RACARI

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

SPORTIV|

S\rb\tori Ortodoxe Rânduieli Biserice[ti 01.04.2011 - 30.04.2011

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1 1 V Cuv. Maria Egipteanca; 2 S Cuv. Tit, f\c\torul de minuni; Sf. Mc. Amfian s,i Edesie (Pomenirea mor]ilor) 3 D Cuv. Nichita M\rt.; Sf. Mc. Elpidifor (Dezlegare la ulei [i vin) Duminica a IV-a din Post 10 D Sf. Mc. Terentie, Pompie, African [i Maxim; Sf. Mc. Dima (Dezlegare la ulei [i vin) Duminica a V-a din Post (a Cuv. Maria Egipteanca); Ap. Evrei IX, 11-14; Galateni III, 23-29; Ev. Marcu X, 32-45; Luca VII, 36-50; glas 5, voscr. 2 11 L †) Sf. Ier. Calinic de la Cernica; Sf. Sfin]it Mc. Antipa; Cuv. Trifina (Post) 12 M †) Sf. Mc. Sava de la Buz\u; Sf. Ier. Vasile M\rt.; Sf. Antuza (Post) 16 S Sf. Mc. fecioare Agapia, Irina [i Hionia (Sâmb\ta lui Laz\r - Pomenirea mor]ilor) (Dezlegare la ulei [i vin) 17 D (†) Duminica a VI-a din Post (a Floriilor Stâlp\rilor); Ap. Filipeni IV, 4-9; Ev. Ioan XII, 1-18 20 M †) Sf. Teotim, Ep. Tomisului; Cuv. Teodor Trihina; Sf. Ap. Zaheu (Sf. [i Marea Miercuri; Denie) (Numai seara, pâine [i ap\) 21 J Sf. Sfin]it Mc. Ianuarie; Sf. Mc. Alexandra, împ\r\teasa; Sf. Mc. Filipia (Sf. [i Marea Joi; Denia celor 12 Evanghelii) (Post) 23 S †) Sf. M. Mc. Gheorghe, Purt\torul de biruin]\; Sf. Mc. Valerie (Sf. [i Marea Sâmb\t\) (Post negru) 24 D †) Sf. Ier. Ma(rt.: Ilie Iorest [i Sava, Mitr.

Transilvaniei; Sf. Ier. Iosif M\rt. din Maramures, (†) Duminica Sf. Învieri (Sf. Pa[ti); Ap. Fapte I, 1-8; Ev. Ioan I, 1-17 25 L (†) A doua zi de Pa[ti; Sf. Ap. [i Ev. Marcu; †) Cuv. Vasile de la Poiana M\rului 26 M (†) A treia zi de Pa[ti; Sf. Mc. Vasile, Ep. Amasiei; Sf. Glafira 29 V †) Izvorul T\m\duirii; Sf. 9 Mc. din Cizic; Cuv. Memnon M\rt. (Har]i) 30 S Sf. Ap. Iacob, fiul lui Zevedeu

2 3 4 5 6 7

ORIZONTAL 1. PUS PE FUG|-ARAT| VALOAREA ~N AREN| 2. COSMETIZA}I-CHESTIONAR SCURT 3. COPII -TE TRAGE...UNEORI 4.”X” - MIEROS 5. AP|R|TOR LA POART|- STAN|!

6. CEA MAI BUN| AP|RARE (neart) -PUS ~N FA}A VECHIMII 7. DROJDIE -NEALTERAT- REPEDE! 8. LIRIC NA}IONAL (1850-1889) 9. CRUD LA INIM|! - VÂNZ|TOR DE ILUZII...VECHI 10. A{TERNUT ~N FEBRUARIE - A STA ~N CALEA ATACULUI (pop)

8 9 10 VERTICAL 1. F|R| VALOARE... PE TABEL| (3 cuv) 2. REPARAT| PRIN INCIZIE - ~N LUME! 3. PUSE PE CAI MARI 4. REFREN...LA }AR| - SCHIMB| LINIA DE SOSIRE - FINAL INTELIGENT...PE TABL| 5. PLIN DE HIBE- COPAC

R|{INOS 6. DAT EXEMPLU - A PUNE LA MAS| 7. ~MPREUNEAZ| CUVINTELECUBAT 8. VINOVATUL DE SERVICIU...LA GAR| (neart) -SCINDAT DE LA ~NCEPUT! 9. PREFIX PENTRU 80 DE PRIM|VERI -LA} 10. VERIDIC| - EXTREM DE MOI Ilie Georgian

REZOLVARE NR. ANTERIOR: DE-MN-AT-CA-SA-VA-IUBITI -MULT-UNIRE’N-DRAGOSTE-STARE-SADEA-AME-NUR-A-L

cyanmagentayellowblack

±

24

±

Publicitate

Câinii ãi Media ...Deoarece câinii umanizeaz\ a[a de bine oamenii, persoanele publice ^i aleg adeseori ca inso]itori. Politicienii, de

februarie 2011

exemplu, sunt cunoscu]i pentru modul ^n care folosesc ^n momentele potrivite câinele familiei pentru a se face mai pl\cu]i publicului larg. ~n timpul scandalului cu Monica Lewinsky, pre[edintele Bill Clinton a cump\rat un Labrador Retriever ciocola]iu pe care l-a numit Buddy, [i care a fost ales special pentru rasa [i culoarea sa, ca s\ ^mbun\t\]easc\ imaginea lui Clinton ca familist.

Pre[edintele Richard Nixon a concentrat folosirea câinelui familiei pentru ^mbun\t\]irea imaginii ^n ceea ce a ajuns s\ fie cunoscut ca "discursul Checkers". ...Dup\ ce a fost acuzat c\ a acceptat cadouri politice ilegale, Nixon a ap\rut la televizor ^mpreun\ cu Checkers,

Cockerul Spaniei al familiei, spunând audien]ei americane ca singurul cadou pe care l-a primit vreodat\ a fost Checkers. Nixon a spus ca fetele sale ^l iubeau pe Checkers [i c\ nu avea de gând s\ ^l returneze, chiar dac\ acest lucru reprezent\ o crim\. Prin acest discurs a câ[tigat inimile privitorilor [i, probabil, atât scaunul de vicepre[edinte cât [i de pre[edinte. ...Un alt pre[edinte ^ns\ a fost stigmatizat atunci când a ^ncercat s\ ^[i ridice câinele, Him din rasa Beagle, de urechi.

Infama fotografie a pre[edintelui Lyndon Johnson tr\gându-l de urechi pe Him, ^n timp ce acesta se zb\tea evident de durere, i-a afectat ^n mod permanent imaginea public\. ...Câinii au ajuns ^n media [i ^n alte moduri. Starea proast\ a unui câine sau a unor pui abia f\ta]i a reu[it ^ntotdeauna s\ creasc\ audien]ele. De exemplu, salvarea unui câine abandonat pe un vas pescaresc japonez care se scufunda a ]inut prima pagina timp de s\pt\mâni, ^n vreme ce uciderea unui Bichon Frise, ^n anul 2000, ^n timpul unui incident auto a electrizat activi[tii pentru drepturile animalelor. ...~n momentele de criz\, câinii sunt adeseori prezenta]i ^n media. De exemplu, eforturile de salvare a câinilor din timpul inunda]iilor [i dezastrelor naturale

PRIM|RI| ORA{ULUI R|CARI v\ anun]\ c\ ^ncepând cu data de 4 aprilie 2011, pute]i s\ v\ adresa]i cu cereri pentru acordarea subven]iei pentru suprafe]ele cultivate la sediul APIA, situat ^n cl\direa Judec\toriei R\cari, intrarea prin spate!

CABINET STOMATOLOGIC Dr. Valentin Cr\ciun

^nchiria, pentru practicarea sportului, actualul spa]iu al S\lii sporturilor din ora[ul R\cari, dup\ urm\torul tarif:

Colectivul redac]ional:

, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Jr. Ene Octaviana, secretar Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. {tefan Vlada, colaborator

Dr. ing. Marius Carave]eanu

Procesare - Tehnoredactare

Ruben Dumitru, IT Niculae Constantin, IT

REDAC}IA Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere Bucure[ti ISSN: 1844-7678

±

^n Ghergani - ^n incinta cabinetului medical

Stima]i cet\]eni v\ anun]\m c\ ^n lunile martie- aprilie, Telefon: copiii cu vârsta pân\ ^n 11 ani 0729854155 beneficiaz\ de tratament Program: luni, miercuri, stomatologic GRATUIT. vineri ^ntre orele 10-19

Stima]i concet\]eni v\ anun]\m pe aceast\ cale c\ pute]i Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT

sunt deseori transmise ^n media. Dup\ incidentele din Oklahoma din anul 1996 [i din S.U.A. ^n 11 septembrie 2001, câinii de c\utare si salvare au fost prezenta]i ^n media din toat\ lumea. ...Un alt domeniu ^n care câinii apar destul de mult este cel al publicit\]ii. Fie pentru a prezenta o companie sau o organiza]ie ^ntr-o lumin\ mai sensibil\ sau pentru a scoate ^n eviden]\ cu umor un produs sau mesaj, ogari tri[ti au cerut dona]ii, au promovat orice, de la camioane la hârtie igienic\ [i chiar au fost folosi]i pentru a inspira patriotism ^n momente de r\zboi sau conflict.

Indiferent dac\ mesajul este comercial sau patriotic, percep]ia câinilor ca fiind tipic americani i-a transformat ^n purt\tori de cuvânt populari.

- 100 lei/ora, pentru ^ntreceri sportive: meciuri de fotbal, handbal, baschet, volei, tenis de câmp; - 20 lei/ora/masa, pentru ^ntrecerile la tenis de mas\.

Doritorii se pot adresa la administratorul s\lii, Ene Marius, la num\rul de telefon: 0764.030.370

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: contact@primariaracari.ro

Domnule P r i m a r , M\ numesc______________________________________ [i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ _________________

P|REREA TA CONTEAZ| ...doar dac\ o spui!

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din cartierele ora[ului R\cari.

cyanmagentayellowblack

~ncepând cu data de 02.04.2011, Oborul s\pt\mânal se va organiza ^n noua loca]ie situat\ ^n str.

Republicii nr. 114 pe [o[eaua R\cari-Slobozia Moar\, vis-a-vis de abator.

E! ~N RAT EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i Aluminiu Instala]ii sanitare termice [i electrice PRE}URI AVANTAJOASE Tel: 0723 584 507; 0767 858 301 Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com Str. Ion Ghica, nr. 65 -Ghergani

±