Ziarul nr 32

±

±

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a www.primariaracari.ro

cyanmagentayellowblack

An III, nr. 32, martie 2011, 24 pagini

Ferice de cei împ\ciuitori, c\ci ei vor fi chema]i fii ai lui Dumnezeu!

(Matei 5.9) Celor care iubesc natura, acest titlu le este foarte familiar. P\[ind în mijlocul naturii [i acordând urechea pe frecven]a ei, suntem mângâia]i [i încânta]i de acordurile orchestrei create cu mult\ migal\, de Marele Arhitect al universului.

Despre prim\var\ s-a scris [i se va scrie, pe bun\ dreptate, milioane de rânduri. Fiecare cu percep]ia pe care i-o ofer\ interiorul.

Nu po]i r\mâne insensibil la “zgomotul” produs de desfacerea unui mugur, la germina]ia semin]ei de sub brazd\, la apari]ia primelor frunzuli]e, la pic\tura de rou\ ce alunec\ pe o frunz\ [i mângâie tot ce întâlne[te în cale, pân\ la atingerea solului.

Nu po]i r\mâne indiferent la s\riturile pline de gra]ie ale c\prioarelor, la dansul iepura[ilor, dar, mai ales la ciripitul p\s\relelor care face s\ vibreze atmosfera.

Totul este s\ iube[ti natura, s\ intri pe frecven]a ei, s\-i sim]i acordurile, dar [i s\ o protejezi de r\ut\]ile care o înconjoar\.

Uneori, suntem a[a brutali cu ea, încât nu con[tientiz\m ce fenomene ireversibile declan[\m.

Credem c\ r\ul pe care îl facem prin poluare, prin distrugerea florei, faunei, vor trece neobservate [i neb\gate în seam\. Gre[it! Mai devreme sau mai târziu, totul se va întoarce ca un bumerang împotriva noastr\. În unele cazuri vor “pl\ti” pentru nes\buin]a noastr\, genera]iile viitoare. {i o vor face “gratuit”,

pag. 16

Iubire e în razele de soare, {i farmec în a codrului fanfar\, {i visuri dulci în lini[tea de sar\; În cer [i pe p\mânt e s\rb\toare. (urmare ^n pagina 2)

pag. 11 ±

pag. 12-13

neavând nici un “merit” în decontarea facturii. Pentru unii poate e valabil “dup\ noi, potopul!” Împreun\ trebuie s\ lupt\m cu indiferen]a, cu nep\sarea, dar mai ales cu r\ut\]ile care ne înconjoar\. Cu siguran]\ nu va fi u[or, dar împreun\ vom reu[i.

Dar revenind la cele pl\cute [i enumerate anterior [i punându-le cap la cap, notele muzicale rezultate, pe mai multe voci, desigur, avem de-a face cu o adev\rat\ simfonie. Simfonia prim\verii. Atât de a[teptat\ dup\ r\ceala iernii, c\ ne va înc\lzi la to]i sufletele, însetate de aerul curat [i dulce r\coros al prim\verii. S\ ne bucur\m cu to]ii de privilegiul de a admira, de a asculta, de a mângâia natura, atât de darnic\ cu noi, dar atât de sensibil\. S\ ascult\m în lini[te versurile poetului [i m\car în aceste clipe s\ ne dezlipim f\r\ regrete de negativismul cotidian care ne pânde[te la tot pasul. Pentru c\...

“A revenit frumoasa prim\var\; Copacii parc\-s nin[i de-atâta floare; Dorin]i copil\re[ti, ren\sc\toare, Fac inimile noastre s\ tresar\...

pag. 8,9 cyanmagentayellowblack

pag. 10 ±

pag. 14

± ±

±

De interes cet\]enesc

(urmare din pagina 1)

2

Ascult, privesc, respir cu l\comie, C\ci toat\ frumuse]ea asta-mi pare C\ niciodat\ n-are s\ mai fie! {i-s fericit c-am fost o clip\-n stare S\ simt, în marea lumii simfonie, A gândurilor mele întrupare.”

(A revenit frumoasa prim\var\ Alexandru Vlahu]\)

Miracolul prim\verii este înso]it de miracolul Învierii. Învierea lui Iisus Hristos este cea mai mare s\rb\toare a cre[tin\t\]ii, s\rb\torit\ în prima duminic\ de dup\ echinoc]iul de prim\var\, moment în care ziua este egal\ cu noaptea, în orice punct de pe p\mânt, datorit\ faptului c\ soarele în mi[carea sa aparent\ pe cer, se afl\ exact pe ecuatorul ceresc.

Domnul Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, S-a întrupat pentru noi [i a noastr\ mântuire, a suferit, a fost dat la moarte [i a treia zi a Înviat din mor]i. Învierea Domnului este fundamentul credin]ei, înv\]\turii [i spiritualit\]ii cre[tine, c\ci “dac\ Hristos n-a înviat, zadarnic\ este atunci propov\duirea noastr\, zadarnic\ [i credin]a noastr\”, spune Sfântul Apostol Pavel. Ca [i crearea lumii, tot

SECRETARUL ORA{ULUI R|CARI, jr. Octaviana Ene octaviana_ene@yahoo.com În sfâr[it a sosit [i mult a[teptata prim\var\...! Odat\ cu ea, natura [i-a dat jos mantia alb\, purtat\ o iarn\ întreag\ [i s-a trezit la via]\! Fiica cea mai tânar\ a anului, a adus odat\ cu ea mult\ bucurie. Totul este ca într-un vis: p\s\ri de tot felul cu ciripitul lor, florile de toate culorile care împrosp\teaz\ natura, iarba cea proasp\t\, izvorul cel cristalin [i cel mai important element, soarele care trimite oamenilor o raza de speran]\! Da, dar putem spune c\ prim\vara anului 2011 este o altfel de prim\var\ pentru ora[ul R\cari, este o prim\var\ în care vom putea privi cum, dup\ multe a[tept\ri orasul R\cari îmbrac\ haina nou\ a schimb\rii, haina unui ora[el cochet în care încep s\ se contureze obiective noi, obiective la care în urma cu ceva timp nici nu puteam visa, dar care acum au devenit o realitate.

Pot fi enumerate multe motive de bucurie n\scute odat\ cu venirea prim\verii în ora[ul R\cari, dar pot s\ apreciez c\ nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil a se îndeplini dac\ nu ar fi fost voin]a de fier, un volum de munca imposibil de m\surat [i dac\ nu ar fi fost dorin]a de a da un ora[ cu o nou\ înf\]i[are locuitorilor ora[ului R\cari, în slujba c\rora suntem cu to]ii.

Obiectivul principal al autorit\]ii locale este acela de a fi în permanent\ în mijlocul cet\]enilor, în sprijinul lor pentru a identifica toate problemele cu care se confrunt\, dar în acela[i timp de a informa în ceea ce privesc obliga]iile acestora în calitate de contribuabili.

±

astfel [i Învierea lui Iisus Hristos, este un fapt istoric dar dep\[e[te istoria [i puterea uman\ de în]elegere, c\ci este un act care ]ine de puterea Dumnezeiasc\ [i nu se datoreaz\ vreunei puteri din natura omeneasc\ sau din mediul înconjur\tor.

Suntem chema]i, a[adar, la medita]ie, la în]elepciune, la în]elegere, la iubire, la c\in]\. S\ lupt\m împotriva r\ului, s\ ne “lep\d\m de satana”. {i în aceste zile sfinte, s\ ne iubim aproapele, s\ întindem mâna du[manului, s\ manifest\m în]elegere, toleran]\, s\ alung\m urâtul din suflet iar frumosul s\ ne înconjoare la tot pasul. În simfonia prim\verii, credin]a s\ ne c\l\uzeasc\ pa[ii pe drumul vie]ii, atât de încercat câteodat\. Împreun\ putem trece mai u[or peste greut\]ile vie]ii, înconjura]i de lumina credin]ei.

S\ s\rb\torim împreun\ aceste zile minunate de prim\var\, privind cu bucurie spre marea s\rb\toare a învierii Domnului Iisus Hristos. S\ mergem la biseric\ smeri]i dar lini[ti]i, s\ lu\m lumina atât de necesar\ vie]ii de zi cu zi. S\ nu ne limit\m în privin]a în]elegerii [i toleran]ei, numai la cele câteva zile de s\rb\toare, ci s\

În aceasta perioad\ întreg aparatul propriu va desf\[ura o campanie de completare [i actualizare a registrelor agricole, de colectare a unor date privind culturile înfiin]ate, efectivele de animale, etc, dar [i o informare a popula]iei cu obliga]iile pe care le au privind gospod\rirea localit\]ii. Astfel, zilnic colective formate din aparatul de specialitate al primarului vor fi în fiecare localitate a ora[ului ocazie cu care vor fi identificate zonele unde urmeaz\ a fi luate m\suri pentru înl\turarea problemelor cu care se confrunt\ fiecare contribuabil. Pentru ca aceasta ac]iune s\ se desf\[oare într-un mod cât mai eficient, solicit\m sprijin din partea cet\]enilor atât pentru furnizarea acestor date în vederea complet\rii bazei de date - respectiv registrul agricol cât [i pentru îndeplinirea obliga]iilor cet\]ene[ti.

Aceast\ ac]iune se desf\[oar\ în conformitate cu dispozi]iile OUG nr 28/2008 privind registrul agricol, modificat\ [i completat\ prin legea nr 98/2009, prin care este reglementat cadrul legal de organizare [i completare a registrului agricol.

Registrul agricol, constituie documentul oficial de eviden]\ primar\ unitar\, în care se înscriu date cu privire la gospod\riile popula]iei [i la societ\]ile/asocia]iile agricole, precum [i la orice alte persoane fizice [i sau/juridice care au teren în proprietate [i/sau folosin]\ [i/sau animale.

Organizarea registrului agricol la nivelul fiec\rei unit\]i administrativ teritoriale are la baz\ asigurarea unei eviden]e unitare cu privire la categoriile de folosin]\ a terenurilor, a mijloacelor de produc]ie agricol\ [i a efectivelor de animale care contribuie la dezvoltarea agriculturii [i buna utilizare a resurselor locale. Înscrierea datelor în registrul agricol în a c\rui raz\ administrativ teritorial\ î[i are domiciliul capul gospod\riei, se face pe baza declara]iei date pe propria r\spundere de capul gos-

martie 2011

p\str\m acest sentiment în permanen]\, pentru c\ via]a este în fiecare zi [i nevoia de în]elegere [i bun\tate e la tot pasul.

S\ ne amintim de copil\rie, de versurile spuse de p\rin]i (pentru unii dintre noi, în contradic]ie cu sfaturile date de unii dasc\li!), dar care încercau s\ ne arate calea cea dreapt\: “To]i copiii azi se-mbrac\ Cu ce au ei mai frumos, {i p\rintilor le cânt\, Învierea lui Hristos. {i la mas\, ciocnesc ast\zi, To]i copiii cei cumin]i, Ou\ ro[ii [i pestri]e, Cu iubi]ii lor p\rin]i.

To]i copiii azi sunt darnici, C\ci ei [tiu c\ lui Hristos Îi sunt dragi numai copiii Cei cu sufletul milos. {i copii buni la suflet, Azi, cu bucurie dau Cozonaci [i ou\ ro[ii La copiii care n-au.”

(Elena Farago) S\ le urm\m exemplul copiilor cumin]i, milo[i [i buni la suflet. S\ fim

pod\riei sau, în lipsa acestuia, de un alt membru major al gospod\riei care dispune de capacitate deplin\ de exerci]iu, iar pentru persoanele juridice înscrierea se va face pe baza declara]iei date de reprezentantul legal al acesteia, înso]it\ de documente.

Conform aceluia[i act normativ perioadele la care persoanele fizice [i juridice au obliga]ia sa declare datele pentru înscrierea în registrul agricol sunt urm\toarele: - 5 ianuarie -1 martie, pentru datele anuale privind membrii gospod\riei, terenul aflat în proprietate precum [i cel pe care îl utilizeaz\, cl\dirile cu destina]ia de locuin]\, anexe gospod\re[ti [i mijloacele de transport cu trac]iune animala [i mecanica, ma[inile si utilajele agricole, efectivele de animale pe specii.

- 1-31 mai, pentru datele privind modul de folosinta al terenurilor, suprafetele cultivate, numarul pomilorin anul agricol respectiv.

- Persoanele fizice si juridice au obligatia sa declare date pentru a fi înscrise în registrul agricol si în afara acestor intervale de timp, în cazul în care au intervenit modificari în proprietate, în termen de 30 de zile de la aparitia modificarii.

Asa cum am precizat, registrul agricol este documentul prin care se asigura evidenta fiecarei gospodarii, evidenta care constituie baza de date pentru înscrierea în registrul fermelor, în vederea obtinerii subventiilor acordate prin intermediul APIA, astfel, numai prin îndeplinirea la timp si în mod corect a obligatiilor de declarare si înscriere în acest document a bunurilor detinute în proprietate sau folosinta, a evidentei membrilor gospodariei, sau a modului de utilizare al terenurilor poate fi creata o baza de date corecta pentru fiecare gospodarie.

Tot în categoria obligatiilor cetatenesti se regaseste si obligatia fiecarui locuitor de a întretine în permanenta curatenia atât în ce priveste proprietatea, cât si privind domeniul

black

mai buni [i s\ zâmbim mai des. Tr\im într-o lume agitat\ în care uit\m s\ vis\m, uit\m s\ zâmbim, dar, mai ales, uit\m s\ fim mai buni cu cei din jur.

Credin]a noastr\ ne spune c\ atunci când primim o palm\ peste obraz, s\ îl întoarcem [i pe cel\lalt. Dar oare câti dintre noi putem face acest lucru? Oare câ]i dintre noi putem s\ r\spundem unei jigniri, cu un zâmbet?

Suntem predispusi s\ reac]ion\m la tot ce se întâmpl\ în jurul nostru [i astfel s\ proced\m, exact la fel cu aceia pe care îi critic\m. Trebuie s\ avem voin]a s\ ne schimb\m, s\ putem zâmbi celor din jur, s\ putem oferi un sfat sau o vorb\ bun\ f\r\ a cere ceva în schimb, s\ putem ierta, chiar dac\ am avut dreptate, s\ r\spundem cu bun\tate la tot r\ul din jur. Primul pas în aceast\ schimbare, începe de la propria persoan\. Hai s\ fim mai buni în aceast\ lume, doar a[a o putem schimba.

“De câte ori c\ut\m s\ fim mai buni decât suntem, totul în jurul nostru devine mai bun” (Paolo Coelho). Fie ca s\rb\torile s\ le petrece]i ferici]i [i lini[ti]i [i energia acumulat\ în aceste zile de relaxare, s\ va ofere puterea atât de necesar\ unui nou început.

Pân\ data viitoare, s-auzim numai de bine.

Al dumneavoastr\, Florin Marius Carave]eanu, primarul ora[ului R\cari. mcaraveteanu@yahoo.com public.

Fac aceasta precizare deoarece este în zadar orice efort depus, daca locuitorii orasului nu constientizeaza ca trebuie sa îndeplineasca obligatiile impuse de legislatia în vigoare privind, gospodarirea localitatii, pastrarea unui mediu mai curat, mentinerea permanenta în stare de curatenie a santurilor, desfundarea periodica a podetelor.

Nu mica ne este mâhnirea când înca mai vedem cum de a lungul drumurilor din localitate, cetateni certati cu normele elementare de conduita arunca gunoiul menajer, de multe ori din viteza autoturismului cu care se deplaseaza. Cum putem oare sa îi gasim o scuza acestui cetatean care, poate în multiplele actiuni de curatenie în localitate organizate de autoritatea locala, a urmarit doar cu privirea sutele de oameni care au împânzit albia raului, canalele, drumurile de exploatare, drumurile comunale, si care în urma lor au lasat o oaza de curatenie, grupuri formate începând de la primar, functionari publici, profesori, medici, consilieri locali, elevi, oameni de bine din localitate. Si totusi acesti oameni exista în orasul nostru... si din pacate nu sunt putini!! Sa speram ca vor fi din ce în ce mai putini!! În aceasta saptamâna, Saptamâna Patimilor, traditia populara spune ca... fiecare gospodar face curatenie generala în casa, în curte si în acareturi: se matura curtile, se repara gardurile, se curata gunoiul din suri, se lipesc si se varuiesc peretii, se spala perdelele si mobilierul, se sterg geamurile, se aerisesc toate hainele, asternuturile si covoarele. Se face curatenie si în grajdul animalelor, varuindu-se înauntru.

Asa cum traditia populara cere ca în preajma Sarbatorilor de Pasti fiecare dintre noi sa faca acea curatenie generala, si noi autoritatea locala solicitam tuturor locuitorilor orasului Racari ca Sarbatorile de Pasti sa fie întâmpinate cu un suflet curat, cu gânduri bune pentru aproapele nostru, sa fim mai buni, mai drepti, mai întelepti si sa întâmpinam aceste Sfinte sarbatori cu o curatenie generala a localitatii, pentru ca fiecare dintre noi sa contribuie la acea noua înfatisare pe care o va avea micul nostru orasel în foarte scurt timp.

Tuturor locuitorilor orasului Racari, cititorilor ziarului nostru urez Sarbatori Fericite alaturi de cei dragi!!!

(

±

± ±

De interes cet\]enesc

martie 2011

~n data de 12.04.2011, la orele 14:00, a avut loc [edin]a Consiliului local R\cari. Proiectele de hot\râri au fost analizate mai ^ntâi ^n comisiile de specialitate, ^ncepând cu orele 12:00. La [edin]\ au participat majoritatea consilierilor, mai pu]in Alexandru Ion, Dr\goi Nicolae, Buia Valentin. De asemenea, au participat, comandantul sectiei de Politie a orasului Racari, domnul Emil Sterescu, cet\]eni ai ora[ului R\cari, dup\ cum urmeaz\: Covrig Petre, Florea {tefan [i Vasile Constantin. Supus\ la vot, ordinea de zi a fost aprobat\ ^n unanimitate. Respectând principiul rota]iei ^n ceea ce prive[te reprezentarea consilierilor ^n func]ia de pre[edinte de [edin]\, domnul Ilie {tefan ^l propune pe T\nase Mugurel. Supus\ la vot, propunerea este aprobat\ ^n unanimitate. Se trece la desf\[urarea lucr\rilor propriu-zise.

1. Proiect de hot\râre privind rectificarea bugetului local pe anul 2011.

Urmare solicit\rii depuse de c\tre S.C. SVF CONSTRUCT SRL – Bucure[ti – ^n calitate de constructor al obiectivului {coala general\ Ghergani- [i ^nregistrat\ la registratura prim\riei sub nr. 3609/08.04.2011, de a i se acorda un spa]iu de cazare [i de a asigura hrana zilnic\ pentru echipa de muncitori, din care ar rezult\ un venit de 350 mii lei - la partea de venituri, iar la partea de cheltuieli, procedâdu-se la calcularea costurilor zilnice de cazare [i hran\ pe persoan\, a rezultat suma de 230 mii lei pentru perioada de 8 luni, ceea ce ar aduce ^n final un profit de 120 mii lei. Drept urmare trebuie s\ se suplimenteze bugetul local pe anul 2011 cu suma de 350 mii lei la Centrul de Asisten]\ Medico - Social\, supunându-se aprob\rii Consiliului Local. Urmare adresei nr. 4204/13.03.2011 a Consiliului jude]ean Dâmbovi]a, ^nregistrat\ la registratura prim\riei cu nr.

3263/31.03.2011, privind alocarea sumelor pentru Programul de pietruire a drumurilor comunale [i alimentare cu ap\ a satelor, conform adreselor Ministerului Dezvolt\rii Regionale [i Turismului nr.

24185/ DGLP/ 23.03.2011 [i nr. 22105/16.03.29011, program aprobat conform H.G. nr. ±

577/1997, sumele care au fost alocate sunt urm\toarele: - pentru finan]area subprogramului privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea [i/sau asfaltarea drumurilor de interes jude]ean [i local - cod 42.02.09.01 - 500 mii lei; - pentru finan]area subprogramului privind alimentarea cu ap\ Cod 42.02.09.02 - 1.000 mii lei.

Drept urmare trebuie supus\ hot\rârii Consiliului local spre aprobare, rectificarea bugetului local ^n trim. II/2011 prin includerea ^n program a acestor sume, ^n vederea utiliz\rii lor, dup\ ce acestea vor fi ^ncasate. ~n acest sens, ^ntre Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a [i Prim\ria Ora[ului R\cari, au fost ^ncheiate conven]iile nr. 3141/28.03.2011; 4355/04.04.2011 pentru suma

achit\rii ratelor de leasing financiar pentru cele dou\ autoturisme achizi]ionate ^n regim de leasing financiar ^n anul 2010, se supune aprob\rii Consiliului Local, suplimentarea bugetului local ^n trimestrul II 2011 cu aceast\ sum\, respectându-se destina]ia prev\zut\ ^n contract.

Supus la vot, acest proiect de hot\râre este aprobat ^n unanimitate.

2. Proiect de hot\râre privind aprobarea comas\rii [colii cu clasele I-IV Mavrodin cu {coala general\ Ghergani, ^ncepând cu anul [colar 2011-2012.

Având ^n vedere c\ imobilul [colii vechi Ghergani se afl\ ^n prezent ^nscris ^ntr-un program de reabilitare a unit\]ilor de ^nv\]\mânt [i anume Programul Opera]ional Regional 2007-

de 1.000 mii lei - având destina]ia «Alimentare cu ap\» [i respectiv Convetia nr.

3245,4184/30.03.2011 pentru suma de 500 mii lei, având destina]ia «Asfaltare DC 43 A R\cariGhimpa]i».

Prin adresa nr. 2775/01.03.2011, Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a, ne-a transmis suma de 200 mii lei aprobat\ prin Hot\rârea Consiliului Jude]ean nr.

35/25.02.2011, alocat\ ^n contul 43.02.08 reprezentând «subven]ii primite de la bugetele consiliilor jude]ene pentru ajutoare ^n situa]ii de extrem\ dificultate» având destina]ie Centrul de Asisten]\ Medico Social\ R\cari, ^n vederea efectu\rii pl\]ilor restante privind lucr\rile executate pentru func]ionarea centrului.

Urmare a ^ncheierii contractelor de sponsorizare nr. 1947 din 21.02.2011 [i nr. 3613 din 07.04.2011, pentru suma total\ de 4.500 lei ^n vederea

2013, precum [i faptul c\ ^n data de 25.10.2010, a fost semnat contractul de finan]are pentru acest obiectiv, creându-se condi]ii pentru demararea procedurilor de achizi]ii ^n implementarea proiectului, la aceast\ dat\ au ^nceput lucr\rile de execu]ie, iar ansamblul {coala Nou\ Ghergani, are ca termen de realizare, 8 luni. Pentru o bun\ organizare a activit\]ii ^n aceast\ institu]ie modern\ de ^nv\]\mânt, dotat\ la un ^nalt standard, precum [i pentru desfiin]area activit\]ii de ^nv\]\mânt simultan,primarul ora[ului R\cari, propune ca dup\ finalizarea proiectului de reabilitare, activitatea ^n ^nv\]\mânt s\ fie comasat\ ^ntr-o singur\ loca]ie, prin desfiin]area [colii cu clasele I-IV Mavrodin [i includerea efectivelor acesteia ^n cadrul {colii Generale cu clasele I-VIII Ghergani, ^ncepând cu anul [colar 2011-2012.

Proiectul a fost supus aprob\rii [i a trecut cu majoritate [i o

black

3

±

ab]inere, Livede Ion. 3. Proiect de hot\râre privind aprobarea ^nchirierii unui spa]iu pentru cazare [i prestarea serviciilor de asigurare hran\, pentru echipa de muncitori care execut\ lucr\rile de construc]ii la obiectivul de investi]ii “Reabilitare, modernizare, extindere {coala general\ Ghergani”.

Ca urmare a adresei ^naintat\ de SVF Construct SRL, Prim\riei ora[ului R\cari, privind identificarea unei solu]ii de asigurare a unui spa]iu de cazare, cât [i a hranei pentru echipa de muncitori ce execut\ lucr\ri de construc]ii la obiectivul {coala General\ Ghergani, analizându-se posibilit\]ile de realizare a acestei solicit\ri, s-au identificat urm\toarele aspecte: La CAMS Ghergani se afl\ un spa]iu neutilizat, situat ^ntr-o loca]ie care nu este comun\ cu pavilionul ^n care se afl\ asista]ii – beneficiari de servicii sociale, spa]iu ^n care pot fi asigurate servicii de cazare pentru aceast\ echip\ de muncitori De asemenea, capacitatea blocului alimentar din cadrul CAMS, ar permite asigurarea serviciilor de hran\ solicitate de c\tre firma men]ionat\ mai sus.

- Din punct de vedere economic, realizarea unei activit\]i de prest\ri servicii ^n aceste loca]ii, nu afecteaz\ buna organizare [i func]ionare a CAMS [i mai mult, contribuie la realizarea unor venituri suplimentare pe o perioad\ determinat\, venituri ce pot sus]ine o parte a cheltuielilor curente ale CAMS Ghergani.

Prezentul proiect de hot\râre este necesar a fi aprobat, pentru ^nchirierea acestui spa]iu, ^n conformitate cu articolul 36/al 2/lit c [i al5/lit a din Legea 215/2001 privind administra]ia public\ local\, modificat\ [i completat\.

De asemenea va fi ini]iat un proiect de hot\râre privind rectificarea bugetului local cu sumele rezultate din aceste activit\]i.

Pentru serviciile de mas\ [i cazare, solicitantul a fost invitat s\ depun\ oferte de pre], oferte ^n baza c\rora s-a efectuat procedura de negociere ^ntre p\r]i, rezultatul acesteia fiind cuprins ^n proiectul de hot\râre.

Prezentul proiect de hot\râre a fost supus la vot [i aprobat ^n unanimitate. continuare ^n pagina a-6-a

±

±

±

4

cyanmagentayellowblack

Cultur\

martie 2011

Ilfov, prin sentin]a nr. 44/29 martie 1935, a r\spuns cererii Academiei de {tiin]e din România (ASR) [i i-a acordat la 29 martie 1935 personalitate juridic\. În urma înfiin]\rii ASR, Academia Român\ a protestat vehement. Pre[edintele Academiei Române, Ludovic Mrazec, semnala la 29 martie c\ atât denumirea de Academie de {tiin]\, cât [i rostul acestei asocia]iuni produsese nedumerire în Academia Român\.

La primul congres al AOS, organizat cu ocazia anivers\rii a 40 de ani de la înfiin]area Asocia]iei Oamenilor de {tiin]\ din România, cu tema „{tiin]a la sfâr[it de mileniu”, domnul Grl. Prof. Univ. Dr. Vasile Cândea a propus revenirea institu]iei la titulatura din 1935-1948 de „ACADEMIE” cu p\strarea [i a anumitor elemente din denumirea asocia]iei [i astfel titlul a devenit „Academia Oamenilor de {tiin]\ din România” numit\ în continuare prescurtat AOSR.

În urma invita]iei unui colaborator al înaltului for [tiin]ific, un grup de intelectuali din ora[ul R\cari, condus de primarul localit\]ii, dr. ing Marius Carave]eanu, am f\cut o vizit\ la sediul Academiei Oamenilor de {tiin]\ din România. Aici am fost întâmpina]i de pre[edintele Academiei, de al]i reprezentan]i.

Scopul acestui demers este dorin]a înaltului for [tiin]ific, de a colabora cu unit\]ile [colare, în principal licee, pentru încurajarea creativit\]ii, a vârfurilor care se afirm\ în concursurile [i olimpiadele [colare. Demersurile acestui for [tiin]ific, în acest sens, au avut succes pân\ acum, astfel încât, licee ca: Liceul Laz\r, Liceul Odobreja, Liceul de Po[t\ [i Telecomunica]ii din Bucure[ti,

Liceul Iulia Zamfirescu, Grupul {colar Mioveni, din Arges [i acum, prin prezen]a noastr\, cuprinderea între aceste unit\]i de înva]\mânt reprezentative [i a Liceului Teoretic “Ion Ghica” din R\cari.

La întâlnire au participat directoarea liceului teoretic, Alionte Aurica, dir. adjunct Sanislav Daniela, viceprimarul ora[ului, prof. Craiciu Elena, secretarul ora[ului R\cari, Ene Octaviana, ing Bo]oag\ Daniel.

Leg\tura între cele dou\ unit\]i (Academia de {tiin]e din România [i Liceul Teoretic “Ion Ghica” din R\cari), are ca scop promovarea copiilor care doresc s\ înve]e, s\-[i direc]ioneze creativitatea în domenii de [tiin]\.

Pentru ora[ul R\cari se preconizeaz\ ca în luna mai s\ se

Pentru Acad. prof. dr.

Ion Chiu]\, prietenul elevilor din R\cari, o poezie Aceast\ poezie deosebit\ este scrisa la intrarea în biserica de la Sadinca, jud. Sibiu, loc unde s-au pus bazele unei mici mân\stiri condus\ de p\rintele-c\lug\r David.

Atât de frumoas\ pe cât de adev\rat\.

Un lung tren ne pare via]a.

Ne trezim în el mergând, F\r\ s\ ne d\m noi seama, Unde ne-am suit [i când.

Fericirile sunt halte, Unde st\m cât un minut, Pân\ bine ne d\m seama, Sun\, pleac\, a trecut.

Iar durerile sunt sta]ii Lungi, de nu se mai sfâr[esc {i în ciuda noastr\ parc\, Tot mai multe se ivesc.

±

Arz\tori de ner\bdare, Înainte tot privim, S\ ajungem mai degrab\ La vreo ]int\ ce-o dorim.

Ne trec zilele, trec anii, Clipe scumpe [i dureri, Noi tr\im hr\ni]i de visuri {i-nseta]i dup\ pl\ceri.

Multi copii voio[i se urc\.

Câ]i în drum n-am întâlnit, Iar câte un b\trân coboar\, Trist [i frânt, sau istovit.

Vine-odat\ îns\ vremea, S\ ne coborâm [i noi.

Ce n-am da atunci o clip\, S\ ne-ntoarcem înapoi?

Dar pe când, privind în urm\, Plângem timpul ce-a trecut, Sun\ goarna VESNICIEI: Am tr\it [i n-am [tiut

organizeze o sesiune de comunic\ri [tiin]ifice pe teme de energetic\ [i din domeniul nuclear.

De asemenea, materialele vor fi puse pe internet pentru consultarea elevilor. În viitor, sub titlul generic “Ani de liceu”, vor fi organizate cursuri la [coala de var\, în luna iunie, pe o perioada de 15 zile, pentru elevii performan]i din R\cari, în grupuri de lucru: copii, profesori, reprezentan]i ai Academiei. De asemenea, se acord\ asisten]\ din partea înaltului for [tiin]ific, pentru cursuri de master, iar inten]iile reprezentan]ilor acestei institu]ii, se îndreapt\ c\tre toate liceele din România, pentru promovarea creativit\]ii elevilor.

Pentru o bun\ informare a dumneavoastr\, stima]i cititori, v\ prezent\m mai jos un scurt istoric al înfiin]\rii acestui înalt for [tiin]ific Românesc: “La 11 martie 1935, la ini]iativa a 26 oameni de [tiin]\, s-a constituit „de facto”, asocia]ia [tiin]ific\ Academia de {tiin]e din România (sursa: Act constitutiv). Sec]ia I-a a Tribunalului

Adoptarea denumirii de “Academia Oamenilor de {tiin]\ din România (AOSR)” a fost aprobat\ de adunarea general\ AOSR din 22-24 mai 1996, care s-a desf\[urat sub denumirea de “Congresul I AOSR” în Palatul Parlamentului, în prezen]a a numero[i membri ai Academiei Române (Eugen Simion, vicepre[edinte al Academiei Române, Marius Sabin Peculea, secretarul general al Academiei Române, N.N. Constantinescu, fost secretarul general al Academiei Române, în perioada 1990-1994, Alexandru Balaci, Mihnea Gheorgiu, pre[edintele Sec]iei “Arte, Arhitectura [i Audiovizual” a Academiei Române, Nicolae Cajal, pre[edintele Sec]iei de {tiin]e Medicale a Academiei Române, Cristofor Simionescu, Vasile St\nescu, Toma Dordea, Constantin Balaceanu - Stolnici, Gabriel Tepelea, Razvan Teodorescu, Dorel Zugravescu), a unor membri marcan]i ai AOSR (Dan Amedeo Lazarescu, Corneliu Coposu) [i a 40 de oameni de [tiin]\ de peste hotare. Domnul academician

cyanmagentayellowblack

Eugen Simion vicepre[edinte al Academiei Române, la acel timp, a participat în calitate de membru al prezidiului adun\rii generale. La punerea în dezbatere a schimb\rii denumirii nu a fost nici o obiec]ie din partea participan]ilor iar hot\rârea a fost adoptat\ în unanimitate.

Academia Oamenilor de {tiin]\ din România este continuatorul [i unicul legatar al Academiei de {tiin]e din România (19361948) [i al Asocia]iei Oamenilor de {tiin]\ din România înfiin]at\ prin HCM nr.1012/30 mai 1956 [i care în 1996 [i-a schimbat titulatura din Asocia]ia Oamenilor de {tiin]\ din România în Academia Oamenilor de {tiin]\ din România (Hotarârea judec\toreasc\ din 3 octombrie 1996, adoptat\ de judec\toria sectorului 1 Bucure[ti, Dosar 231/P.J./1996). În anul 2007 a fost adoptat\ Legea nr. 31/15 ianuarie 2007 privind reorganizarea [i func]ionarea AOSR, precum [i Hot\rârea Guvernului nr. 641/20 iunie 2007, publicat\ în Monitorul Oficial nr. 457/6 iulie 2007, prin care s-a aprobat Statutul AOSR. Membrii AOSR Din rândurile AOSR fac parte personalit\]i [tiin]ifice din S.U.A., Canada, Fran]a, Germania, Austria, Elve]ia, Italia, Luxemburg, Ungaria, Bulgaria, China, Africa de Sud, Australia etc. Din care 10 sunt din rândul oamenilor de [tiin]\ români de peste hotare ca prof. Dr. Emil Palade, laureat al premiului Nobel, prof. Dr Anghel Rugina, prof. Irinel Dagan - SUA, prof. Ilie Gilbert - Brazilia [i al]ii.

Mul]umim domnului inginer Botoaga Daniel, pentru ini]iativa acestei colabor\ri [i totodat\ cadrelor universitare din cadrul Politehnicii, catedra de energetic\, cu care ne-a f\cut placere s\ ne ^ntâlnim.

Vizita]i site-ul Academiei Oamenilor de {tiin]\ din România - www.aos.ro [i site-ul Liceului Teoretic “Ion Ghica” din R\cari www.liceulracari.ro

±

cyanmagentayellowblack

Restituiri

martie 2011

n paginile de istorie ap\rute în ziarul nostru [i-a f\cut deseori loc numele lui Ion Ghica, revolu]ionar pa[optist dar [i unul dintre cei mai importan]i scriitori [i economi[ti ai epocii. Prieten [i colaborator în timpul Revolu]iei de la 1848 cu generalul Gheorghe Magheru, Ion Ghica a devenit [i ruda prin c\s\toria fiicei sale cu Romulus Magheru, ultimul n\scut al revolu]ionarului gorjean. Ion Ghica a fost o personalitate politic\ importan]a [i în deceniile urm\toare-ministru [i [ef

~

În anul 1861, Ion Ghica public\ la Imprimeria lui {tefan Rassidescu din Bucure[ti lucrarea” Reorganizarea României-Comuna”. S\ re]inem c\ vorbim de o bro[ura scris\ în grafia latina, lucrare care a stat la baza reformei administrative din 1864.

Ultimul episod dedicat personalit\]ii lui Ion Ghica este dedicat istoriei comunei. Comuna (din cuvântul commune din limba francez\; pluralul comune) a devenit mai apoi o unitate de baza administrativ-economic\, alc\tuit\ din unul sau mai multe sate [i condus\ de un Consiliu comunal în fruntea c\ruia se afl\ un primar. De regul\ înc\ din secolul XIX, comuna poart\ numele satului în care se afla re[edin]a, dar uneori, comuna poart\ numele altui sat din componen]a sa. Unitatea administrativ\ de comuna a fost legiferata pe teritoriul României în 1864, în perioada Vechiului Regat, dup\ 1918 aceast\ fiind extins\ [i pe noile teritorii. Legea din 1929 definea comunele ca fiind de 2 tipuri: comune urbane [i ora[e, respectiv comune rurale. Cele rurale aveau pân\ la 10.000 de locuitori, cele urbane peste. Satele, considerate sectoare ale comunei, erau mici (sub 600 de locuitori) sau mari (peste 600 locuitori).

Despre organizarea comunei În lucrarea ”Reorganisarea României”, Ion Ghica scria în prefa]\:” Comunele trebuie s\ constitue corpuri morale având fie care

de guvern, ambasador etc- iar opera sa a fost literara, administrativ\ [i, mai ales, economic\. Poate mai pu]ini [tiu c\ reforma administrativ\ de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza i se datoreaz\ în mare m\sur\ revolu]ionarului pa[optist.

A fost membru al Academiei Române [i chiar pre[edinte al acestui for.

Ion Ghica [i Vasile Alecsandri au fost doi mari prieteni dar au l\sat mo[tenire o serie de Scrisori memorabile Ion Ghica [i Vasile Alecsandri au fost doi mari prieteni dar au l\sat mo[tenire o serie de Scrisori memorabile

via]a sa proprie [i individuale prin urmare trebuin]e [i interese independente unele de ale celorlalte”. În Titlul I, Sec]ia I-” Formarea comunei, locuitorii [i sarcinile la care sunt supu[i” afl\m urm\toarele:” O adunare de mai multe familii ca s\ poat\ forma o comun\, trebuie s\ cuprind\ cel pu]in 500 locuitori; Satele care nu vor avea cel pu]in 500 locuitori se vor uni cu cele mai vecine, [i vor forma între dânsele o comun\, compus\ de dou\ sau mai multe sec]ii; Tot locuitorul este dator s\ fac\ parte din o comun\ [i s\ fie înscris acolo etc.”La Sec]ia IIÎns\rcin\ri ale domiciliului [i îns\rcin\ri ale comunei afl\m:” Art. 9: Nici un locuitor n\scut sau naturalisat, nu poate s\ se apere de îndatoririle [i sarcinile ce-i impune na]ionalitatea sa; Art. 10: Calitatea de Român se pierde: a) Prin naturalisare în tera streina; b) Prin primire f\r\ autoriza]ia Guvernului, a unei func]ii publice în stat strein; c) Prin stabilire în tera strein\, f\r\ spirit de reînturnare; Art. 11: Tot locuitorul unei comune este dator s\ se supune la sistemul de plat\, ce se va socoti necesariu pentru bunul ordin [i asigurarea comunei”.

Potrivit organiz\rii propuse de Ion Ghica, fiecare comun\ trebuia s\ aib\ un sediu, s\ pl\teasc\ un preot pentru toate activit\]ile de cult (art.

14) [i s\ aib\ cel pu]in o [coal\ (art. 17). Orice comun\ trebuia s\ fie o [coala primar\ pe cheltuiala

sa, dac\ localitatea avea o popula]ie mai numeroas\ obliga]iile cre[teau.

Este interesant\ propunerea lui Ion Ghica în privin]a gratuit\]ii serviciilor de cult, preotul nu putea s\ perceap\ nici un fel de taxe pentru botez, cununie, înmormântare [i alte obliga]ii biserice[ti. Din nefericire, legea de mai târziu nu a cuprins aceste lucruri. Orice comun\ de peste 5000 de locuitori avea obliga]ia s\ ]in\ un corp de pompieri.

Din Sec]ia III – Despre atribu]iile [i îndatoririle” Consiliului Comunal” afl\m un sistem de organizare foarte interesant. Mai întâi, primarul (Mare), viceprimarul (ajutorul de Mare) [i consilierii nu primeau bani pentru aceste func]ii. Existau 10 consilieri la 500 locuitori, 20 la 10 000 locuitori [i de aici se adaug\ câte un consilier pentru fiecare 5000 de locuitori. {i în privin]a ajutorilor de primar erau prevederi, astfel de la 2500 de locuitori ap\rea cel de-al doilea [i de la 10 000 cel de-al treilea.

Obliga]iile financiare ale comunelor Cea mai interesanta parte a lucr\rii lui Ion Ghica, mai ales prin prisma prezentului financiar, se refer\ la ”Cheltuielile [i veniturile comunale” Sec]ia VI. Astfel, cheltuielile comunale erau împ\r]ite în obligatorii [i facultative. Cele obligatorii se refereau la între]inerea localului pri-

cyanmagentayellowblack

5

mariei, cheltuielile cu materialele consumabile, plata perceptorului municipal [i a celor îns\rcina]i cu strângerea taxelor, plata p\durarilor [i paznicilor comunei, orice alte cheltuielile presupuse de func]ionarea unor institu]ii la nivelul comunei. Poate ca descentralizarea care se dore[te în prezent în România acolo ne va duce în perioada apropiat\. De asemenea, veniturile comunelor erau ordinare [i extraordinare dar mult mai multe decât în prezent. În Sec]ia VIIIContabilitatea comunelor-Art.124 se spunea: ”Veniturile [i cheltuielile comunale se f\cu de un contabil singur îns\rcinat, [i sub r\spundere de a priveghia intrarea tuturor veniturilor comunei [i a tuturor sumelor ce i s-ar cuveni s\ primesc\; precum [i de a pl\ti cheltuielile dezlegare de Mare, pone la sumele însemnate dup\ regula.

Toate registrele taxelor, împ\r]irilor [i prestarilor locale, trebuie a se da în primirea acestui contabil.” În loc de concluzii: În afar\ de reputa]ia în politic\, Ion Ghica a ob]inut [i o reputa]ie literar\ prin ale sale ”Scrisori” c\tre Vasile Alecsandri, prietenul s\u de o via]\, scrise la Londra [i descriind vechea stare a societ\]ii române[ti care disp\rea repede. A fost [i autorul unor scrieri relativ cunoscute în timpul s\u, precum ar fi: Amintiri din pribegie în 1848 [i Convorbiri Economice. A fost primul care a sus]inut apari]ia unei industrii [i al unui comert na]ional. Încheiem aceste rânduri cu un citat chiar din Ion Ghica:” Când am început a în]elege cele ce se petrec în lume, intrase de curând în cursul timpului un secol nou, secolul al XIXlea, secol mare [i luminos între toate, menit a schimba fa]a lucrurilor pe p\mânt, de la apus la r\s\rit.”

Redac]ia

6

De interes cet\]enesc

urmare din pagina a-3-a 4. Proiect de hot\râre privind acordarea unor materiale rezultate din demol\ri, membrilor Serviciului Voluntar pentru Situa]ii de Urgen]\ al ora[ului R\cari.

La nivelul autorit\]ii locale R\cari, se execut\ lucr\ri de reabilitare a unor cl\diri ^n urma c\rora rezult\ foarte multe materiale (u[i, ferestre, sobe, materiale de construc]ii, etc), uzate moral [i fizic [i care nu pot fi refolosite la o nou\ construc]ie. Se propune repartizarea acestor materiale membrilor Serviciului Voluntar pentru Situa]ii de Urgen]\ R\cari, pentru activitatea desf\[urat\ ^n cadrul serviciului, ^n conformitate cu articolul 38/al 2/cap 3 Drepturi, indemniza]ii, desp\gubiri, din Legea 307/2006 privind Ap\rarea ^mpotriva incendiilor. Se solicit\ aceast\ modalitate de stimulare a acestora, având ^n vedere c\ nu le este acordat\ nici o indemniza]ie pentru activitatea ce o desf\[oar\ ^n acest domeniu.

Proiectul de hot\râre a fost votat ^n unanimitate.

5. Proiect de hot\râre privind stabilirea cuantumului taxelor pentru oborul s\pt\mânal pentru anul 2011. Prim\ria ora[ului R\cari, este preocupat\ [i face eforturi sus]inute pentru autorizarea oborului s\pt\mânal, conform reglement\rilor DSVSA ^n vigoare.

Având în vedere solicit\rile unor cet\]eni, care doresc s\ participe pentru comercializarea diferitelor m\rfuri, la târgul s\pt\mânal R\cari, în mod permanent, se propune instituirea unor taxe de abonament lunar, pe unitatea de suprafa]\, pentru fiecare stand cu dimensiunile urm\toare: - 2 mp – 20 lei; 3 mp – 30 lei; 5; 10 mp – 50 lei; De asemenea, ca urmare a schimb\rii loca]iei pentru târgul s\pt\mânal, se propune [i aprobarea urm\toarelor taxe pentru comercian]i: intrare ^n incinta loca]iei – 5 lei; parcare ma[in\ cu marf\ – 1 leu; Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi.

6. Informare privind activitatea Poli]iei ora[ului R\cari pe trimestrul I al anului 2011.

Activitatea desf\[urat\ de efectivele Poli]iei ora[ului R\cari ^n trimestrul I/2011, s-a ^nscris pe coordonatele stabilite la nivelul Inspectoratului de Poli]ie Jude]ean Dâmbovi]a, respectiv ^ndeplinirea sarcinilor asumate de ]ara noastr\ ^n procesele de post-aderare la

Uniunea European\ [i de aderare la Spa]iul Schengen, precum [i pentru realizarea unei institu]ii poli]iene[ti pe principii democratice [i moderne, aflate ^n slujba cet\]eanului. Prin proiectul managerial al Inspectorului-{ef pentru anul 2011, au fost stabilite urm\toarele priorit\]i: modernizarea managementului institu]ional; cre[terea capacit\]ii ofensive, de prevenire [i combatere a formelor de criminalitate transna]ional\, pe segmentele aflate ^n aten]ia Uniunii Europene; dezvoltarea capacit\]ii de ac]iune pe linia criminalit\]ii economico-financiare; prevenirea, combaterea [i descoperirea infrac]iunilor de natur\ judiciar\; realizarea ^mpreun\ cu Institutul de Criminalistic\, a procedurilor de lucru generale [i specifice; aplicarea dispozi]iilor M.A.I [i I.G.P.R, pentru cre[terea gradului de siguran]\ al cet\]enilor [i prevenirii criminalit\]ii stradale ^n mediul urban [i rural; ^mbun\t\]irea siguran]ei rutiere ^n jude]ul Dâmbovi]a; dezvoltarea conceptual\ a activit\]ii ^n domeniul armelor, explozivilor [i substan]elor toxice; ^mbun\t\]irea operativit\]ii pe linie de cercetare penal\; dezvoltarea infrastructurii I.T; diversificarea [i intensificarea metodelor de prevenire [i combatere a criminalit\]ii; continuarea programului de investi]ii, construc]ii, consolid\ri [i repara]ii; stimularea unei atitudini civice anticorup]ie [i promovarea integrit\]ii, legalit\]ii [i a profesionalismului ^n rândul personalului; realizarea marketing-ului de imagine al inspectoratului.

Criminalitatea stradal\ este rezultanta unor factori ca: nivelul ridicat al [omajului, consumul frecvent de alcool, num\rul de minori l\sa]i f\r\ supraveghere, care se asociaz\ unor grup\ri stradale, lipsa unor solu]ii sociale viabile post-delictum pentru infractori, dar [i atitudinea neglijent\ a victimelor, nerespectarea de c\tre unii patroni a recomand\rilor poli]i[tilor de a se conforma m\surilor de protec]ie [i lipsa reac]iei publice ^n cazul comiterii unor astfel de fapte pe strad\. ~n trimestrul I/2011, la nivelul poli]iei ora[ului R\cari [i a posturilor de poli]ie din arondare nu au fost sesizate infrac]iuni stradale de mare violen]\. Lucr\torii subunit\]ii de poli]ie ^n perioada analizat\, au organizat [i executat un num\r de 58 actiuni poli]iene[ti, au constatat 12 infrac]iuni ^n flagrant, au reu[it

martie 2011

prinderea a 16 infractori [i au aplicat un num\r de 747 sanc]iuni contraven]ionale, ^n valoare de 31.950 lei [i au fost re]inute ^n vederea suspend\rii, 39 permise de conducere. Tot ^n aceast\ perioad\, lucr\torii au mai executat 4 perchezi]ii domiciliare, au ^ndeplinit 9 mandate de aducere ^n fa]a instan]ei de judecat\, s-a participat la 2 execut\ri silite, au verificat [i solu]ionat 23 de sesiz\ri [i peti]ii ale cet\]enilor comunit\]ii [i au solu]ionat 21 de lucr\ri lenale. La ^ndeplinirea indicatorilor profesionali, trebuie s\ men]ion\m [i sprijinul acordat de Prim\ria ora[ului R\cari care a ^n]eles cerin]ele situa]iei operative [i au distribuit politi[ti locali, dispozitivelor de siguran]\ public\ cu care s-a ac]ionat ^n sistem integrat, pe raza de competen]\ a subunit\]ii de poli]ie. }inând cont c\ a preveni este mai u[or [i mai eficient decât a constata, ^n perioada analizat\ am acordat acestei activit\]i o aten]ie mai mare. Am diversificat modalit\]ile [i mijloacele de prevenire, am c\utat permanent s\ intervenim ^nc\ din faza incipient\, dar cu toate acestea am ^nregistrat o u[oar\ cre[tere a infrac]iunilor contra patrimoniului, respectiv a infrac]iunilor de furt. Aceast\ cre[tere se datoreaz\ ^n primul rând neglijen]ei unor cet\]eni ^n asigurarea corespunz\toare a bunurilor proprii [i care nu au ]inut cont de recomand\rile f\cute de lucr\torii de poli]ie, ^n al doilea rând se datoreaz\ lipsei de profesionalism a poli]i[tilor cu toate c\ s-a c\utat permanent s\ fim informa]i, s\ cunoa[tem legile [i practica judiciar\ ca s\ putem ac]iona eficient ^n slujba cet\]eanului.

Obiectivele lucr\torilor Poli]iei ora[ului R\cari pentru perioada urm\toare, sunt: prevenirea [i combaterea infrac]iunilor contra patrimoniului public [i privat, cu cele trei module (prevenirea furturilor din societ\]i comerciale, prevenirea furturilor din locuin]e [i anexe, prevenirea furturilor de autovehicule); prevenirea [i combaterea delincven]ei juvenile [i victimizarea minorilor; ^mbun\t\]irea climatului de afaceri economico-financiare prin combaterea infrac]iunilor din acest domeniu; men]inerea climatului de siguran]\ al locuitorilor comunit\]ii [i asigurarea unei normalit\]i a convie]uirii cât [i a rela]iilor interumane. Principala misiune a noastr\ a fost [i este, s\ oferim ora[ului R\cari, siguran]a pentru

cet\]enii acestei localit\]i pe care ^i dorim mai aproape de noi [i dorim s\ ne acorde sprijin. Toate aceste deziderate le vom realiza printr-un serviciu transparent [i clar, printr-o ^ncredere acordat\ de cet\]eni, printr-o apropiere continu\ de ace[tia [i implicit, de comunitate [i printr-o organizare mai judicioas\ a efectivelor pentru capacitarea ^ntregii problematici a zonei de competen]\. ~n ansamblu, activit\]ile desf\[urate pot fi considerate ca fiind corespunz\toare din punct de vedere al ]inerii sub control a fenomenului infrac]ional. La acest calificativ au contribuit ^n mare parte [i Poli]i[tii Comunitari din cadrul Prim\riei ora[ului R\cari, care au sprijinit cu profesionalism, agen]ii de siguran]\ public\ din cadrul subunit\]ii. Având ^n vedere specificul zonei, problemele socio-economice ale comunit\]ii, caracterul eterogen al popula]iei, lucr\torii de poli]ie vor da dovad\ de disponibilitate ^n capacitarea problemelor sesizate de cet\]ean [i ridicate de zona de competen]\, pentru asigurarea climatului de siguran]\ public\ la standarde europene.

7. Informare privind stadiul implement\rii proiectelor la nivelul ora[ului R\cari.

- La {coala Ghergani au ^nceput lucr\rile de construc]ie ale acestui obiectiv; la c\minul cultural Ghimpa]i se realizeaz\ dot\rile pentru recep]ionarea ^n totalitate a acestei investi]ii; drumul DC 43 A – R\cari – Butimanu, s-a finalizat, dup\ care s-a trecut [i la turnarea stratului al 2-lea de asfalt, executarea de rigole de scurgere, marcaje [i indicatoare; proiectul “Casa verde” se afl\ ^n derulare: la Prim\ria R\cari [i la CAMS Ghergani, deja se folose[te “ap\ verde”; se are ^n vedere [i realizarea celui de-al doilea proiect de panouri solare pentru Sala de sport R\cari; se lucreaz\ intens ^n curtea liceului pentru amenajarea parcului [i stabilirea hotarului vechi al curtii liceului; s-au avizat proiectele pentru asfaltarea str\zilor [i ^ntr-o not\ optimist\ putem afirma c\, la sfâr[itul anului 2011 vor fi ^nsuma]i 40 km de asfalt; pe HG 577, care se refer\ la ap\ [i amenajare drumuri, dup\ Pa[te se vor relua lucr\rile privind amenajarea re]elei de alimentare cu ap\ ^n cartierele St\ne[ti, S\bie[ti, B\l\ne[ti [i Ghimpa]i.

8. Diverse La acest punct s-au discutat probleme curente ale vie]ii ^n comunitate.

Prof E. Craiciu, Viceprimar al ora[ului R\cari

Via]a religioas\

martie 2011

S\pt\mâna Mare, ultima s\pt\mân\ Postului Pa[telui, numit\ [i S\pt\mâna Patimilor, are menirea de a preg\ti credincio[ii pentru Înviere.

Pentru a sim]i bucuria pascal\ trebuie s\ ne preg\tim în aceast\ s\pt\mân\ atât sufletul, cât [i trupul, în\sprind postul pe cât ne sta în putin]\ m\car în aceste ultime zile, care sunt [i cele mai importante din Post. Dup\ cum spune Sfântul Ioan Gur\ de Aur, bucuria lui Dumnezeu se revars\ [i peste cel care a venit abia în ceasul al unsprezecelea ca [i peste cel care a venit înc\ din ceasul întâi la Hristos.

Postul Negru este ]inut în credin]a ca Dumnezeu îl va feri pe cel care poste[te de toate bolile, îl va face s\ fie s\n\tos [i s\-i mearg\ bine tot restul anului [i-l va ajuta la necazuri [i nevoi.

Pentru S\pt\mâna Patimilor sunt caracteristice urm\toarele tradi]ii: p\strarea lini[tii, a triste]ii generale; focuri rituale; respectarea strict\ a postului; interdic]ia unor importante lucr\ri casnice; îngrijirea locuin]elor; cur\]enia prin cur]i; întreruperea provizorie a lucr\rilor principale în câmp; confec]ionarea hainelor noi pentru s\rb\toare; taierea vitelor [i p\s\rilor pentru s\rb\tori; tocmirea l\utarilor pentru hora satului; împ\rt\[irea la biseric\; iertarea reciproca între oameni numit\ [i S\pt\mâna Neagra în Bihor [i Maramure[, S\pt\mâna Mare g\se[te pe toata lumea ocupat\, to]i se preg\tesc s\ întâmpine marea zi a Învierii Domnului. În aceast\ s\pt\mân\ se face cur\]enie general\ în casa, în curte [i în acareturi: se m\tur\ cur]ile, se repar\ gardurile, se cur\]\ gunoiul din suri, se lipesc [i se v\ruiesc pere]ii, se spal\ perdelele [i mobilierul, se [terg geamurile, se aerisesc toate hainele, a[ternuturile [i covoarele. Se face cur\]enie [i în grajdul animalelor, v\ruindu-se înauntru.

B\rba]ii muncesc la câmp pân\ cel târziu în ziua de joi, când revin în gospod\rie [i î[i ajut\ nevestele la treburile casnice.

În Maramures, în aceasta s\pt\mâna oamenii poart\ haine de doliu, iar casa o îmbrac\ tot în negru [i albastru închis. {tergarurile se schimb\ în ziua de Înviere cu cele albe, iar femeile î[i schimb\ portul.

Luni [i mar]i, la utrenii, se citesc Evangheliile care ne aduc aminte de cele din urm\ înv\]\turi ale Domnului. Miercurea Mare ne apropie de Sfintele Pa[ti, fiecare credincios luând aminte în aceast\ zi la dou\ exemple: cel al p\c\toa[ei desfrânate, înstr\inate de Dumnezeu (dar care aducând în aceast\ zi mir [i ungându-L pe Hristos, devine mironosit\) [i cel al lui Iuda (ucenicul care, de[i apropiat de Domnul, L-a vândut, tot ast\zi, pentru treizeci de argin]i fariseilor [i c\rturarilor ce voiau s\-L ucid\).

Gestul lui Iuda a f\cut ca, mai târziu, ziua de miercuri s\ fie declarat\ zi de post, ea fiind, al\turi de vineri (ziua în care Iisus a fost r\stignit), una din cele doua zile ale s\pt\mânii în care trebuie s\ posteasc\ cre[tinii de-a lungul anului. În Joia Mare, oamenii merg la biserica s\ se spovedeasc\ [i împ\rt\[easc\. Tot în Joia Mare, în Maramure[ nu se da prescura acasa, ci se opre[te de la toat\ lumea, c\ci din ea se preg\tesc pa[tile. Seara, lumea se duce la priveghi, la denie, to]i în haine de doliu, f\cute din pânza alb\ [i cusute cu negru.

Vopsitul oualor în ro[u se face în Joia Mare, urmând ca în Sâmb\ta Mare s\ se coac\ pasca [i cozonacul ce vor fi aduse la biserica în noaptea de Înviere pentru a fi sfin]ite.

Patru lucruri sunt praznuite în Joia Mare: sp\larea picioarelor apostolilor de c\tre Hristos, Cina Domneasc\ la care s-a instituit Taina Împ\rt\[aniei (Euharistia), rug\ciunea din gr\dina Ghetsimani [i prinderea Domnului de c\tre cei ce voiau sa-l ucid\.

Dintre obiceiurile din Joia Mare amintim:- Focul din Joia Mare, se face aprinzând pentru fiecare mort câte o gr\majoar\, dac\ vre]i s\ fie [i ei lumina]i pe lumea cealalt\ în unele locuri se duc la biserica

bauturi [i mânc\ruri, care se sfin]esc [i se dau de poman\, pentru sufletul mor]ilor. În alte p\r]i se împart la biserica coliva [i colaci; - O alt\ tradi]ie este nunta (maritarea) urzicilor, ceea ce înseamn\ înflorirea [i, implicit, încetarea acestora de a mai fi bune de mâncat; - Se fac cununi pentru fiecare persoan\ din familie, cununi care se arunc\ pe acoperi[ pentru a se vedea, dup\ ve[tejirea [i c\derea lor, cine va muri în decursul anului. În Vinerea Mare, nu se mai sluje[te Sfânta Liturghie, se ]ine post negru [i nu lucreaz\ nimeni nimic, nici m\car clopotele nu se trâg. Dac\ trebuie vreun mort îngropat, sengroap\ numai cu b\taie de toaca.

De când se sluje[te Punerea în Mormânt [i pân\ în ziua Învierii, nu se trag clopotele.

Prohodul Domnului de vineri sear\ este ultima etap\ a tânguirii lui Hristos, care se afl\ acum în mormânt. La sfâr[itul slujbei se înconjoar\ biserica cu Sfântul Aer, pe sub care trec apoi to]i credincio[ii.

Numit [i Epitaf, Sfântul Aer este o pânz\ de in sau de m\tase, de catifea sau de mu[ama pe care se afla imprimat\, brodat\ ori zugr\vit\ icoana înmormânt\rii Domnului.

Epitaful simbolizeaz\ trupul mort al lui Hristos.

Sâmb\ta Mare este ultima zi de preg\tire a Pa[tilor, când gospodinele preg\tesc cea mai mare parte a mânc\rurilor tradi]ionale, definitiveaz\ cur\]enia [i fac ultimele retu[uri la hainele pe care le vor îmbraca la Înviere [i în zilele de Pa[ti.

Tradi]ii în Sâmbata Mare - Se sacrific\ mielul [i se prepar\ drobul, friptura [i bor[ul de miel. De Pa[te nu se preg\tesc foarte multe feluri de mâncare.

- Pe vremuri era obligatoriu ca femeile s\ îmbrace, la slujba de Înviere [i în zilele de Pa[ti, m\car o c\ma[\ nou\, cusut\ în orele de taina ale nop]ii, iar b\rba]ii s\ aib\ cel pu]in o p\l\rie nou\.

La miezul nop]ii, lumea porne[te în lini[te spre biseric\, pe drum se vorbe[te în [oapt\, iar la slujb\ toat\ lumea st\ cu mare evlavie.

Dup\ ce iau lumina, oamenii merg în cimitir la c\p\tâiul mor]ilor familiei [i aprind [i acolo lumân\ri, ca [i cei trecu]i dincolo s\ [tie c\ a venit Învierea Domnului. Lor li se d\ de poman\ [i în ziua de Înviere, dar [i peste o s\pt\mân\, când e Pa[tele Mor]ilor. De aceea, culoarea cu care s-au vopsit ou\le de Pa[ti nu se arunc\, ci se p\streaz\ o s\pt\mân\, când se rosesc din nou oua, se duc la biserica, se slujesc [i apoi se duc afar\, la morminte, [i se dau de sufletele celor du[i.

Copiii abia a[teapt\ s\ vin\ de la slujba de Pa[ti, s\ doarm\ o or\, dou\, [i se scoal\ s\ mearg\ prin vecini, s\ vesteasc\ Învierea [i s\ primeasc\ oua ro[ii [i b\nu]i.

7

Marea s\rb\toare a Învierii Domnului, este cel mai mare eveniment din istoria mântuirii [i temelie a credin]ei noastre cre[tine. Sfânta Biserica, prin rânduiala Sfintelor slujbe, actualizeaz\ [i face din nou prezent [i viu în sufletele noastre acest eveniment unic petrecut atunci, a[a încât noi, cei de azi, putem tr\i din plin nu numai bucuria Învierii, ci [i fiecare moment din via]a plin\ de suferin]\ a Mântuitorului Hristos. Îl vedem pe Iisus predicând pe meleagurile Palestinei [i f\când pretutindeni numai bine: binecuvântând copiii, hr\nind mul]imile, vindecând bolnavii, potolind furtunile de pe mare dar mai ales cele din sufletele oamenilor.

A f\cut pretutindeni numai bine, El, Fiul Omului, Fiul lui Dumnezeu. Pe acest mare [i unic Binef\c\tor al omenirii, lumea l-a r\spl\tit cu acele strig\te groaznice:, r\stigne[te-L, r\stigne[te-L” (Luca 23,21). A fost umilit în toate chipurile: L-au scuipat; L-au batjocorit, L-au lovit cu pumnii, I-au dat palme, I-au pus cununa de spini pe cap [i capul Lui sfânt era plin de în]ep\turile acestor spini, p\trunzând pân\ în adânc. L-am v\zut în Vinerea Mare, c\zut sub cruce, cu genunchii sfârteca]i de pietre, cu fa]a Lui frumoas\ sc\ldat\ în siroaie de sânge. L-au urcat apoi pe cruce [i L-au ]intuit pe lemn. {i în cutremurul crucii care se clatina, fixându-se în piatra Golgotei, r\nile Lui s-au adâncit dureros. Dar El t\cea. Tacea [i r\bda.

A vrut s\ sufere pentru noi, pentru mântuirea omenirii întregi. El, Fiul lui Dumnezeu, S-a l\sat de bun\ voie r\stignit între doi tâlhari. {i de acolo, de pe cruce, El a spus acele cuvinte de neuitat, rugându-se pentru cei care L-au r\stignit: ”Parintele Meu, iart\-i, ca nu [tiu ce fac” (Luca 23,34).

A[a a murit ca om. Dar Dumnezeu fiind, a dus [i-n iad fiorul vie]ii [i ca un Dumnezeu puternic, a scos din temnitele iadului pe to]i cei care L-au a[teptat de-a lungul veacurilor. De aceea pentru noi, icoana Învierii este icoana Coborârii la iad. În zorii celei de a treia zi, Iisus înviaz\. Trupul Lui înviat era acela[i trup cu care El fusese pus în mormânt. {i totu[i – nu era la fel, pentru ca trupul înviat al lui Iisus avea ni[te calit\]i cu totul deosebite. El putea acum s\ m\nânce ([i chiar manânca în fa]a ucenicilor S\i peste fript [i un fagure de miere) dar nu mai avea nevoie de mâncare. El putea s\ se odihneasc\, dar nu mai avea nevoie de odihn\. El putea fi pip\it - dar în acela[i timp, se putea face nev\zut. A[a se ar\ta Iisus dup\ înviere: cu trup duhovnicesc, plin de lumina, plin de bucurie. Iisus uitase totul. Toata cumplit\ durere pe care omenirea întreag\ o v\rsase peste sufletul [i peste trupul Lui Dumnezeiesc o uitase, cu o uitare voit\ [i cu adev\rat dumnezeiasc\.

Prezent în toate durerile omenirii, prezent în fiecare suspin, în fiecare lacrima, El sufera împreun\ cu martirii, mângâie pe cei ce zac sub ar[ita bolii, vine ca oaspete de taina la cei suferinzi, împlinind El însu[i, necontenit, acea porunca-testament l\sat\ ucenicilor S\i [i nou\:, S\ v\ iubi]i unii pe al]ii, precum v-am iubit [i Eu pre voi!”. El, Iisus, este modelul, El iarta. {i noi suntem datori s\ iert\m din inima pe to]i cei care ne fac r\u. El, Iisus ne iube[te. Din dragoste pentru noi S-a jertfit. {i noi suntem datori s\ ne iubim unul pe altul - [i pe du[manii no[tri s\-i iubim. {i dac\ vom face a[a, se va limpezi acest amurg care întunec\, din cauza p\catelor, sufletele noastre. {i dac\ inima noastr\ va fi curat\, Îl vom putea vedea foarte u[or pe Dumnezeu. Pentru ca acesta este pentru noi, cei de azi, în]elesul practic al Învierii” - s\ ne, regl\m” via]a dup\ poruncile Lui. Toa]\ via]a noastr\ s\ o subordon\m voii lui Dumnezeu. {i, dac\ tr\im dup\ voia lui Dumnezeu, împlinind poruncile Lui, tr\im, în acela[i timp, Învierea. S\ ne ajute bunul Dumnezeu s\ putem tr\i cu to]ii aceast\ mare bucurie a Învierii, nu numai în aceste zile, ci [i în fiecare clip\ a vie]ii noastre. HRISTOS A ÎNVIAT! Pr. Paroh Vlada Stefan - Ghergani

cyanmagentayellowblack

8

Realitatea ^n imagini

martie 2011

Prim\vara a adus cu ea [i poft\ de treab\, de efectuarea cur\]eniei ^n gospod\rie, ^n casa, de iniore.

Nu pu]ine au fost gospod\riile unde oamenii au ^nceput cur\]enia cu domeniul public. V\ prezent\m c창teva exemple din multele int창lnite ^n teren, cu promisiunea ca ^n numerele viitoare s\ aducem [i alte imagini privind aceasta ac]iune: gospod\rirea domeniului public.

Dr\goi Ion - Ghimpa]i

Alionte Ion - St\ne[ti

Marin Ilie - Colacu

Safta M. Ion - Sabiesti

Buia Vasilica - Colacu

Roman Mariana - Colacu

Lis Gheorghe - Ghimpa]i

Nicolae Vasile - St\ne[ti

Tudorache Gheorghe - Ghergani

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

Realitatea ^n imagini

martie 2011

Dumitrache Gheorghe- St\ne[ti

Marcu Ana - Colacu

Dobre Floarea - S\bie[ti

Barbu Ion - Ghimpa]i

Ene Nicolae - S\bie[ti

Mircea Ileana - Ghimpa]i

Nelepcu Maria - Colacu

Alecu Marian - R\cari

Ionita Petric\ - Colacu

cyanmagentayellowblack

9

±

±

10

Informa]ii utile

± martie 2011

AFL|M DE LA SERVICIUL STARE CIVIL|

ÎNREGISTRAREA CERERII DE DIVOR} PE CALE ADMINISTRATIV| Cererea de divor] pe cale administrativ\ se face în scris, se depune [i se semneaz\ personal de c\tre ambii so]i, în fa]a ofi]erului de stare civil\ de la prim\ria care are în p\strare actul de c\s\torie sau pe raza c\reia se afl\ ultima locuin]\ comun\ a so]ilor.

În orice domeniu de activitate, dup\ o perioad\ de timp, are loc o analiz\ a eficien]ei activit\]ilor desf\[urate, dac\ au avut efectul scontat [i dac\ în continuare se va merge în aceea[i direc]ie, vor fi luate alte m\suri sau suplimentate cele actuale.

O astfel de analiz\ a avut loc ast\zi, 11.04.2011 [i a vizat eficien]a muncii depuse de c\tre Poli]ia ora[ului R\cari, dar [i a parteneriatului ce se desf\[oar\ în comun cu Poli]ia Local\ a ora[ului R\cari pentru men]inerea lini[tii [i ordinii publice.

Comisar [ef Zepi[ Daniil, adjunct al inspectorului [ef, comisar [ef Sterescu Emil - [eful Poli]iei ora[ului R\cari [i domnul dr. ing Carave]eanu Marius primarul ora[ului R\cari, au pus punctual pe "i" [i au analizat activitatea desf\[urat\ în primul trimestru al anului 2011 [i au trasat sarcinile de urmat în acest an. A rezultat c\, în perioada analizata au fost întocmite documente pentru un num\r de 17 infrac]iuni, au fost aplicate 645 de sanc]iuni contraven]ionale, au fost ridicate un num\r de 23 de premise de conducere [i au fost

retrase un num\r de 18 certificate de înmatriculare.

De asemenea, au fost solu]ionate 22 de infrac]iuni cu autori cunoscu]i prin trimitere în judecat\ [i un num\r de 14 dosare penale cu autori necunoscu]i, prin identificarea autorilor. În timpul activit\]ilor a fost remarcat [i sprijinul constant [i implicarea, din ce în ce mai activa, în activitatea de men]inere a ordinii publice, la nivel local, al Poli]iei Locale R\cari. În urma analizei efectuate, s-a desprins concluzia c\, în continuare este necesar ca aceste structuri s\ ac]ioneze împreun\, activit\]ile specifice s\ fie intensificate, pentru a cre[te siguran]a cet\]enilor din localitate [i încrederea în cele dou\ structuri.

Dar s\ nu uita]i un lucru: lucr\m pentru dumneavoastr\ [i avem nevoie de sprijinul dumneavoastr\ pentru prinderea [i sanc]ionarea persoanelor certate cu legea. Dorim, pe aceast\ cale, s\ facem un apel pentru a crea un front comun împotriva infrac]ionalit\]ii [i infractorilor, pentru ca, împreun\, s\ tr\im într-un ora[ european. Deviza noastra este: "Împreun\ pentru comunitate!"

Inspector, Ciobanu Gino

În cererea de divor] so]ii declar\ pe proprie r\spundere c\: sunt de acord cu desfacerea c\s\toriei; nu au copii minori n\scu]i din c\s\torie sau adopta]i; nici unul dintre so]i nu este pus sub interdic]ie; nu au mai solicitat altor autorit\]i desfacerea c\s\toriei; adresa ultimei locuin]e comune; numele pe care fiecare sau, dup\ caz, numai unul dintre acestia, urmeaz\ s\-l poarte dup\ desfacerea c\s\toriei.

La depunerea cererii de divor] se vor depune [i urm\toarele documente: certificatele de na[tere [i c\s\torie ale so]ilor, în original [i copie; documentele cu care se face dovada identit\]ii, în original [i copie; declaratie autentificat\ în fa]a notarului public, în situa]ia în care ultima locuin]\ comun\ declarat\ nu este aceea[i cu domiciliul sau re[edin]a ambilor so]i înscris/a în actele de identitate; taxa divor] în valoare de 350 lei Dovada identit\]ii se poate face, de c\tre so]i, cu unul dintre urm\toarele documente: pentru cet\]enii romani- cartea de identitate, carte de identitate provizorie, buletin de identitate sau în cazul cet\]enilor români cu domiciliul în str\in\tate, pa[aportul, care s\ se afle în tremenul de valabilitate, atât la momentul depunerii cererii cât [i la data eliber\rii certificatului de divor]; pentru cet\]enii Uniunii Europene sau Spa]iului Economic Europeandocumentul de identitate sau pa[aportul, emis de statul apar]inator; pentru apartizi – pa[aportul emis în baza Conven]iei privind statutul apartizilor din anul 1954, însotit de permisul de [edere temporar sau permanent, dup\ caz; pentru cet\]enii str\ini din statele ter]e pa[aportul emis de statul ai c\ror cet\]eni sunt, în care s\ fie aplicat\ viza de intrare pe terito-

riul României; viza trebuie s\ fie valabil\ atât la data depunerii cât [i la data eliber\rii certificatului de divor]; pentru cet\]enii str\ini c\rora li s-a acordat o form\ de protective în România documentul de c\l\torie emis în baza Conven]ie de la Geneva din 1951 sau, dup\ caz, documentul de c\l\torie pentru str\inii care au ob]inut protec]ie subsidiara- protec]ie umanitar condi]iona]\; pentru cet\]enii str\ini solicitan]i de azil în Romania- pa[aport emis de statul ai c\ror cet\]eni sunt, înso]it de documentul temporar de identitate Ofi]erul de stare civil\ înregistreaz\ cererea de divor] în ziua în care a fost primit\ [i acorda so]ilor un termen de 30 de zile pentru eventuala retragere a acesteia.

La expirarea termenului de 30 de zile calendaristice ofi]erul de stare civil\ verific\ dac\ so]ii st\ruie s\ divor]eze [i dac\, în acest sens, consim]\mântul lor este liber [i neviciat, solicitând so]ilor o declara]ie.

Dac\ so]ii nu se prezint\ împreun\ pentru depunerea declara]iei se poate acorda un nou termen, de pân\ la 30 de zile calendaristice, la cerea motivate a unuia dintre so]i.

Cererea va fi înso]it\ de documente care s\ ateste aceste motive temeinice invocate.

Dac\ so]ii nu se prezint\ împreun\, dup\ termenul prev\zut, dosarul de divort se claseaz\, prin întocmirea unui referat.

Dosarul de divor] se claseaz\ [i în urm\toarele cazuri: dac\ nici unul dintre so]i nu se prezint\ pentru a st\rui în cererea de divor]; dac\ nici unul din so]i nu se prezint\ pentru a solicita un nou termen sau pentru a renun]a la divor], la termenul stabilit; dac\ ambii so]i sau numai unul dintre acestia în]eleg/în]elege s\ renun]e la divor].

Certificatul de divor] se întocme[te în trei exemplare originale, din care dou\ se înmâneaz\ par]ilor pe baza de semn\tura, pe cererea de divor], [i în registrul de eviden]\ a certificatelor de divort, iar un exemplar ramâne la dosar.

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a ancuta.bucur@yahoo.com

AFL|M DE LA CAMERA AGRICOL| LOCAL| - R|CARI

Camerele Agricole se reorganizeaz\ La începutul acestui an, a fost publicat\ Legea nr.

283/2010 privind camerele pentru agricultur\, silviInginer, Topora[ Vasile cultur\ [i dezvoltare rural\, care stabile[te modul de înfiin]are, organizare [i func]ionare a acestui sistem pornind de la nivelul zonal pân\ la nivel regional [i na]ional. Viitoarele camere agricole vor fi institu]ii de utilitate public\, nonprofit, cu personalitate juridic\. Potrivit actului normativ, pentru care deocamdat\ se a[teapt\ normele de aplicare, camerele agricole au rol consultativ [i reprezint\ principalul partener de dialog al autorit\]ii publice centrale având competen]e în domeniile agriculturii [i conexe, precum [i al celorlalte autorit\]i [i institu]ii ale adminis-

tra]iei publice centrale [i locale, pe domeniile de competen]\.

Camerele agricole se vor constitui în urma alegerilor organizate la nivelul fiec\rui colegiu zonal cu structuri ierarhic superioare la nivel jude]ean, regional [i na]ional.

Pentru început, se va alege Comitetul jude]ean de ini]iativ\, care organizeaz\ alegerile conducerii Camerei Agricole, iar apoi se dizolv\. Practic, va fi o procedur\ asem\n\toare ca în cazul alegerilor locale (va fi o campanie “electoral\”, o list\ de candida]i din rândul speciali[tilor agricoli, va fi un birou permanent format din 9 membri etc.). Dup\ cum se arat\ în textul de lege, finan]area aparatului tehnic opera]ional se asigur\ din cotiza]ii ale agricultorilor, dobânzile [i dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, dona]ii

[i/sau sponsoriz\ri, resurse ob]inute de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii pentru plata serviciilor de asisten]\ acordate fermierilor de c\tre viitoarele camere agricole.

Opinii despre...

martie 2011

11

(spune Marin Ion - cet\]ean din Ghimpa]i, 15.03.2011)

Mar]i, 15 martie, orele 17:00, s-a desf\[urat în localitatea Ghimpa]i, întâlnirea primarului ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, cu cet\]enii de aici. Întâlnirea a avut loc în noul local al c\minului cultural, unde mai bine de 60 de persoane l-au întâmpinat pe primar.

Din partea autorit\]ii locale au mai participat secretarul prim\riei, viceprimarul, reprezentan]ii birourilor din aparatul propriu al primarului, consilieri locali, invita]i. În deschiderea [edin]ei, adresându-se cet\]enilor, primarul ora[ului R\cari a vorbit despre realizarea obiectivelor noi de investi]ii: sediul administrativ, c\min cultural, asfalt, men]ionând c\ în curând se va pune stratul 2 al asfaltului [i continuarea îmbr\c\rii drumului cu asfalt, pâna la Butimanu (n. red – la ora consemn\rii acestor rânduri, asfaltul este în faza de finalizare). Dup\ aceea, primarul s-a oprit la momentul cre\rii Poli]iei Locale (1 ianuarie 2011), prin comasarea Poli]iei Comunitare cu poli]ia na]ional\, reprezentat\ în teritoriu, exprimându-[i speran]a c\ echipa agen]ilor de Poli]ie, în noua formul\, va lucra mult mai bine, va colabora cu cet\]enii [i rezultatele vor fi pe m\sur\. Referindu-se la transportul [colar, semnalele din partea locuitorilor sunt de apreciere, fiind un mijloc de transport care asigura prezen]a copiilor la [coala [i eliminarea abandonului [colar. În curând, vor începe lucr\rile [i în câmp, la drumurile de exploatare, oferind condi]ii mai mult decât bune, pentru accesul în solele de cultur\. A[teptând p\rerile cet\]enilor, referitor la guvernare, primarul ora[ului î[i exprim\ aprobarea pentru m\surile întreprinse de Guvern, [tiut fiind faptul c\ erau singura alternativ\ în condi]iile economice date. Aminte[te despre vorbele în]elepte ale unui concet\]ean care, “acum un an”, spunea: “bine c-a f\cut a[a, s\ nu ne b\tem ca Grecii” (este vorba de primul ministru Emil Boc). Nu putem fi de acord, când un fost colonel de securitate,

cu o pensie de 4000 de lei, se supara atunci când i se ia asigurarea; s\ ne gândim la profesori, la doctori [i la pensiile lor. Poate trebuia pornit mai de sus, din ministere, din rândul guvernan]ilor. Suntem siguri c\ primul ministru nu doarme lini[tit [i uneori are un sentiment de compasiune pentru el. Primul ministru e un om integru. Prin ceea ce a realizat, anul 2011 va fi un an de cotitur\. Orice am face, dac\ nu se rezolva criza în afar\, nici la noi nu se va rezolva. Sunt ]\ri puternice ca Spania, Fran]a, Germania, Anglia, care trec prin acela[i fenomen economic. S-a amintit despre atitudinea r\uvoitoare a unor posture de televiziune, care prin emisiuni tenden]ioase, prezint\ realitatea eronat.

Pre[edintele B\sescu a vorbit despre maturitate [i responsabilitate în guvernare, exprimându-[i îndoiala ca un politician ca Ponta, n-ar fi apt pentru o astfel de misiune în aceste vremuri.

Invitând asisten]a s\ ia cuvântul [i s\-[i spun\ p\rerea în legatur\ cu problemele din comunitate, primarul ora[ului anun]\ c\ sediul APIA s-a mutat de la Titu la R\cari, în cl\direa Judec\toriei, astfel încât, din data de 4 Aprilie, cet\]enii se pot adresa pentru problemele legate de subven]ii în agricultur\, la noul sediu din cl\direa Judec\toriei R\cari.

Dumitru Marin î[i exprim\ speran]a c\ se va muta APIA la R\cari, pentru ca are o problem\ care trebuie s\ o rezolve [i s-ar bucura dac\ drumul s-ar scurta.

Domnul Ion {erban, aduce în discu]ie situa]ia unei persoane cu handicap, care are nevoie de ajutor. De acest lucru se va ocupa Serviciul de Asisten]\ Social\. {eful Serviciului de Asisten]\ Social\, prezint\ condi]iile de acordare a ajutoarelor, persoanelor cu handicap.

Mircea Valentin, cere l\muriri în leg\tur\ cu unele situa]ii privind succesiunile în localitatea Ghimpa]i.

Primarul ora[ului men]ioneaz\ c\ pe plan local, vor fi ajuta]i, atât cât permite legea.

Mocanu Gheorghe, vorbe[te despre o problem\ personal\, referindu-se la decizia de impunere, care i-a fost trimis\ f\r\ a avea succesiunea pentru mo[tenirea ce i se cuvine. Este invitat la Prim\rie pentru a l\muri situa]ia.

Mircea Valentin propune ca puie]ii de arbori planta]i de curând, s\ fie feri]i de distrugeri, iar animalele care se întorc de la p\[unat, s\ fie mai bine supravegheata, pentru a-i feri de rupere. “S\ încerc\m s\ fim mai aten]i! Arborii s\ fie împrejmui]i pentru a fi proteja]i.

T\nase Maria, propune ca beneficiarii Legii 416 s\ fac\ curat acolo unde lipsesc proprietarii din localitate (pe domeniul public). Aminte[te [i alt\ loca]ie [i anume, cea de la “Fântâna Fetei”. Domnul primar spune c\ este de dorit s\ nu se mai arunce gunoaiele de c\tre unii concet\]eni, ca apoi s\ facem tot noi curat. Mircea Valentin propune s\ se betoneze în zona fântânii si s\ fie adus [i un tomberon. T\nase Gheorghe întreab\ când se asfalteaz\ str\zile l\turalnice? Primarul explic\ oamenilor c\ aceast\ lucrare face parte dintr-un proiect [i în func]ie de termenele stabilite, se va [i realiza. Primarul vorbe[te despre inten]ia sa: “Voi candida din nou [i m\ voi str\dui s\ fac condi]ii de via]\ civilizate pentru to]i”.

Marin Ion, auzind aceste cuvinte, face afirma]ia: “Mandat mai mare, domn primar!”. Printre altele, se vorbe[te despre necesitatea execut\rii unor lucr\ri de nivelare cu buldoexcavatorul, de repartizare în teren a pubelelor care lipsesc, despre iluminatul public [i necesitatea de a fi eficient pe toate str\zile.

Spre sear\, dup\ încheierea discu]iilor, oamenii se îndreapt\ grupuri, grupuri, c\tre cas\.

VIceprimar, prof. Elena Craiciu viceprimar@primariaracari.ro

cyanmagentayellowblack

12

Actualitatea ^n imagini

martie 2011

Continu\ ^n ritm alert lucr\rile de modernizare la Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari, atât ^n interior cât [i ^n exterior. 1. Executarea lucr\rilor de construc]ie la extinderea liceului, amfiteatru, bibliotec\, cabinete. 2. Preg\tirea acoperi[ului pentru lucr\rile de montarea tablei tip Lindab. 3. ~n paralel se execut\ lucr\rile de reabilitare termic\ prin executarea amvelopei cu polistiren. 4. Amenajarea interioarelor la standarde de calitate. 5.

Preg\tirea zonei unde va fi amplasat terenul sintetic multifunctional. 6. Pregatirea frontului de lucru pentru ridicarea gardului pe noile amplasamente.

Drumuri de exploatare - este o realitate c\ ^n scurt timp localit\]ile Ghimpa]i [i Colacu, dar [i Mavrodin [i St\ne[ti vor fi unite prin segment de drum modern, asfaltat, condi]iile de trafic fiind invidiate de mul]i locuitori din zone...putem spune cu nivel de municipiu.

Noua loca]ie a Târgului s\pt\mânal se bucur\ ^nc\ de pe acum de o afluien]\ sporit\ din partea cet\]enilor. Prim\ria se ^ngrije[te de executarea lucr\rilor de amenajare respectând normele DSVSA privind organizarea târgurilor de acest fel. Astfel, ^n perioada imediat urm\toare se continu\ executarea lucr\rilor de amenajare a gardului ^mprejmuitor care va marca spa]iul destinat comercializ\rii animalelor vii. Aici va fi amplasat\ o ramp\ betonat\ cu copertin\ pentru uz veterinar. De asemenea la dispozi]ia medicului care va asista triajul animalelor care intra la vânzare, se va amenaja o loca]ie destinat\ acestui scop. La acestea se adaug\ amenajarea grupurilor sanitare, realizarea racordurilor la re]eaua de electricitate [i apa curent\.Spa]iul destinat comercializ\rii animalelor fi va fi inscrip]ionat cu indicatoare privind sortimentele vândute.

Panouri - este o realitate ca la nivelul ora[ului R\cari, respectiv sediul administrativ, baza sportiv\ [i CAMS, de câteva zile se folose[te “apa verde”. Ce reprezint\ aceasta?! - a fost finalizat proiectul privind montarea Panourilor solare -finan]ate prin programul “Completarea sistemului clasic de producere a apei calde de consum cu sisteme care utilizeaz\ energia solar\, [i care conduc la ^mbun\t\]irea calit\]ii apei, aerului [i solului

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack martie 2011

Actualitatea ^n imagini

13

{coala Ghergani - odat\ cu venirea prim\verii ^n localitatea Ghergani, a ap\rut un [antier, [antier care va face s\ r\sar\ ^nc\ o [coal\ modern\, o [coal\ care se va putea situata printre pu]inele de acest fel, [coala care va deveni un adev\rat reper pentru institu]iile de ^nv\]\mânt din regiune.

Pe o distan]\ de peste 11,00 km ^n aceste zile de prim\var\, se apropie de finalizare primul obiectiv pe care ^l putem denumi ca fiind ^nceputul ac]iunii “Marea asfaltare a ora[ului R\cari”. Dac\, nu cu mult timp ^n urma …aproximativ trei ani, zona R\cari - Ghimpa]i era denumita “Cop[a Mic\”, acum putem s\ spunem c\ ^ntr-adev\r ^n aceast\ zon\, a venit prim\vara, prim\var\ mult a[teptat\ ^n care iarba are culoarea verde, florile multicolore râd la apari]ia soarelui, f\r\ a mai fi strivite de norii de praf ce se ridicau dup\ fiecare adiere de vânt.

cyanmagentayellowblack

±

±

14 Eveniment

cultural

martie 2011

Nichita St\nescu

Spune-mi, daca te-as prinde-ntr-o zi Si ti-as saruta talpa piciorului, Nu-i asa ca ai schiopata putin, dupa aceea, De teama sa nu-mi strivesti sarutul?...

(Poem – O viziune a sentimentelor – 1964)

sau poezia poeziei

Nichita St\nescu, marele poet român, s-a n\scut la 31 martie 1933, la Ploie[ti. Este s\rb\toritul lunii martie pentru iubitorii de poezie adev\rat\.

Iat\ de ce ne-am îndreptat aten]ia c\tre poetul disp\rut, prea devreme, la numai 50 de ani, în 1983.

Nichita St\nescu s-a impus ca unul dintre cei mai interesan]i [i valoro[i creatori de poezie modern\; ca o recunoa[tere a valorii crea]iei sale, i s-a conferit în 1975, la Viena, premiul Herder, iar în 1982, în Iugoslavia, premiul “Cununa de Aur”.

Nichita St\nescu este mai interesat, mai emo]ionat de idee decât de sentiment. Calea care s\-i satisfac\ nevoia de siguran]\ ducea spre disciplinele riguroase ale spiritului, spre geometrie [i fizic\. Critica literar\ consider\ ca de la Ion Barbu, poezia româneasc\ nu a mai cunoscut o asemenea capacitate de abstractizare ca în cazul lui Nichita St\nescu.

Poetul s-a situat într-o ascendent\ "nobila": prin tendin]a de a ajunge pân\ la esen]a liricului, el se apropie de Eminescu [i Blaga; prin for]a inova]iei la nivelului limbajului artistic, se apropie de Arghezi; prin capacitatea de încifrare a mesajului în formule de maxima abstractizare, se apropie de Ion Barbu.

Criticul Eugen Simion define[te poezia lui Nichita St\nescu "poezia poeziei". St\nescu însu[i afirm\: "poezia nu este numai arta, este îns\[i via]a, însu[i sufletul vie]ii". De-a lungul întregii sale crea]ii se disting încerc\ri de a defini conceptia sa despre cunoa[tere prin arta, despre echilibrul dintre con]inutul [i forma poeziei, despre rela]ia poetului cu cuvântul. Poezii pe aceasta tem\: "Ars poetica", "Arta poeziei", "Arta poetica", "Arta scrisului", "Autoportret", "Poezia", "Poetul ca [i soldatul", "C\utarea tonului", "Poetul", "Tonul", "Timbrul".

Nichita St\nescu demonteaz\ elementele artei, pe care le rea[eaz\ dup\ o ordine proprie. În poemul "Nod 33", poetul încearca s\

±

l\mureasc\, s\ descifreze aceast\ ordine proprie: "Am gândit un mod atâta de dulce/De a izbi dou\ cuvinte/De parc\ iarba verde ar înflori/Iar florile s-ar ierbi.".

Prima etapa - Lirica sentimentelor, adolescentin\, în care predomin\ idealurile romantice, subiectul cunoa[terii este eul liric în jurul c\ruia se circumscrie lumea real\. În primele dou\ volume ("Sensul iubirii", "O viziune a sentimentelor"), majoritatea poeziilor sunt de dragoste, erosul este un prilej de a comunica fr\mântatele întâmpl\ri ale fiin]ei interioare, care sunt mai puternice decât ale condi]iei fizice date. Iubirea produce o senza]ie de plutire, zborul se na[te din dragoste ca o coloana a infinitului între pamânt [i cer. În poezia "Cântec": "Du-m\, fericire, în sus [i izbe[te-mi/ Tâmpla de stele, pân\ când/ Lumea mea prelung\ [i în nesfâr[ire/ Se face coloana sau altceva/ Mult mai înalt [i mult mai curând.", starea de iubire e starea din afara incertitudinii, este "cântecul de izbând\ a sunetului [i a luminii". Iubirea este o stare liric\ complex\, este o ie[ire din somn, motivul fundamental fiind cel al r\s\ritului: "Soarele salta din lucruri strigând/Clatina muchiile surde si grave." ("O c\l\torie în zori").

A doua etapa - Lirica necuvintelor, maturit\]ii creatoare începe cu volumul "Dreptul la timp".

Vizionalismul lui Nichita St\nescu se abstractizeaz\, viziunea asupra spa]iului [i timpului se schimb\.

Poemul "Enghidu" este un poem despre moarte. Pierzându-[i prietenul Enghidu, uria[ul Ghilgame[ descoper\ sentimentul mor]ii, necunoscut pân\ atunci. Poetul, din perspectiva abstract\ a durerii da o defini]ie afectiv\ a timpului: "trecerea durerii în trecerile timpului". Timpul este o absenta care creaza [i o crea]ie care nu se poate numi: "Ceea ce nu e, f\r\ de margini este/ Pretutindenea

c\l\tore[te, pete mari întâlnind/ C\rora Timp le spun// Ceea ce nu e, f\r\ Timp este, ca amintirea/ E asemenea v\zului mâinilor/ Asemenea/ Auzului ochilor".

Miturile nu apar doar cu sensurile lor ini]iale, ci sunt un pretext pentru a transmite o stare liric\ complex\. În poemul "Enghidu" este un pretext pentru a comunica durerea generat\ de scurgerea ireversibil\ a timpului, scurgere care înseamn\ moarte. În poemul "Catre Galateea", poetul reînvie mitul Galateei, care este atât opera cât [i femeia neîndur\toare.

Creatorul modern cere îndurarea de a fi de la cea creata de el.

Volumul "11 Elegii" este considerat cea mai bun\ carte a lui Nichita St\nescu. Poetul dezvolt\ un num\r de raporturi care delimiteaz\ poezia [i existen]a poetului. Punctul de plecare este criza de natura existen]iala pe care poetul încearc\ s\ o dep\[easc\ prin medita]ie. Stilul acestor poezii este solemn [i ermetic, ex. "Elegia întâia": "Totul este inversul totului/ Spune Nu doar acela/Care îl [tie pe Da/ Îns\ el care [tie totul/ La Nu [i la Da are foile rupte" (Nu po]i nega ceva ce nu cuno[ti; pe m\sura ce cuno[ti mai mult e[ti mai constient de relativitatea lucrurilor sale).

De fapt, elegiile sunt "defini]ii" filosofico-lirice ale unor concepte fundamentale ale existen]ei poetului. În elegii tema este suferin]a de diviziune, tânjirea dup\ unitate: "Durere a ruperii în dou\ a lumii/ Ca s\-mi patrund\ prin ochii, doi/ Durere a ruperii în dou\ a sunetelor/ Lumii,/ Ca s\-mi loveasc\ timpanele, dou\" ("Elegia 4"). Refacerea unit\]ii primordiale nu este posibil\ pân\ când poetul nu va [ti limba ierbii, a sâmburilor, a stelelor. În "Elegia a 10-a", poetul î[i exprim\ dorin]a de a atinge prin intermediul gândirii poetice neauzul, nevazul, negustul, nepip\itul, deci de a exprima inexprimabilul. Spiritul sufer\ de ceea ce nu poate cuprinde, de imposibilitatea de a materializa imaterialul: "Dar eu nu sunt bolnav.

Sunt bolnav/ De ceva între auz [i vedere/ De un fel de ochi, un fel de ureche/ Neinventata de ere." Aceasta aventura spirituala se încheie prin acceptarea realului, prin întoarcerea la lumea fenomenala. În ultima elegie, poetul exprim\ întoarcerea propriul p\mânt: "A fi în launtrul fenomenelor, mereu/În launtrul fenomenelor/ A fi s\mân]a [i a te sprijini/ De propriul tau p\mânt".

Poetul reia aceasta tem\ în volumele urm\toare, "Alfa" si "Oul si sfera". În volumul "Laus Ptolemei", cele doua c\i de cunoa[tere poezia [i matematica, care apar [i în lirica lui Barbu tind s\ fie reduse la limbajul unic initial [i initiatic. Principala tem\ a acestui volum este refacerea simbolurilor.

În volumul "Necuvintele", poetul abordeaz\ o alt\ perspectiv\ a lucrurilor [i anume privirea din afar\ într-o inten]ie nou\ de st\pânire a universului. Poezia este "ochiul care plânge, lacrima celui care trebuie s\ fie fericit". În ultima etap\, numit\ lirica frigului, tema fundamental\ este moartea.

Volumele de poezii din aceasta etap\ sunt "Mare]ia frigului", "Noduri [i semne", "Epica Magna", "Operele imperfecte". Moartea este o experien]a limit\, însemnând întoarcerea în mit, în necuvânt. Moartea este o încheiere metaforic\ a aventurii spirituale a eului poetic în spa]iul cunoa[terii.

Criticul literar Aurel Martin consemna ca universul liricii lui Nichita St\nescu este "o p\dure de simboluri". C\ to]i marii poe]i, Nichita St\nescu a fost fascinat de esen]e, de ceea ce exprim\ sau ascunde fenomenalul. Poetul a încercat s\ p\trunda dincolo de limita cunoa[terii, descoperind c\ tainele nu se las\ învinse, nu-[i divulg\ nucleul intim.

Poetul a avut îns\ voca]ia de a p\trunde impenetrabilul, de a-[i închipui realit\]i indefinibile. De aici frecven]a în vocabularul sau a cuvintelor construite cu prefixul ne, acestea valorificând simultan o afirma]ie [i o nega]ie. Întreaga sa liric\ penduleaz\ între polii centralizatori, între da [i nu, între lumina [i întuneric, între iluzie [i real, între stare de veghe [i stare de vis.

Modernitatea [i valoarea liricii sale rezid\ în viziunea poetic\ originala [i în limbajul poetic. Poetul confer\ cuvântului independen]a, considerându-l creator de lumi: "Numai cuventele zburau între noi/Înainte [i înapoi, /Vârtejul lor putea fi aproape z\rit// Ca s\ privesc iarba înclinat\ dec\derea unui cuvânt". Limbajul s\u poetic este abstract, bazat pe metafor\ [i parabol\. În volumul "Cartea de recitire", poetul distinge trei moduri de a crea poezia: - fonetic - bazat pe sonoritatea sunetelor, pe alitera]ie - morfologic - bazat pe mobilitatea cuvântului, la fel ca la Arghezi - sintactic - bazat pe construc]iile sintetice ca în cazul lui Barbu.

Nichita St\nescu experimenteaz\ un lirism semantic prin cultivarea simbolurilor existen]iale. El realizeaza muta]ii de sens prin construc]ii sintactice aparent absurde, prin schimbarea valorii gramaticale a cuvintelor (v\zul mâinilor).

La nivelul expresiei poetice, poezia lui Nichita St\nescu este o ]es\tur\ de noduri [i semne. Semnul este sensul conven]ional al cuvântului, iar nodul este nucleul semantic al cuvântului poetic.

±

± ±

±

Informa]ii utile

martie 2011

15

VIOLEN}A ÎN {COAL| MODALIT|}I DE PREVENIRE

Ordonan]a de urgen]\ 7 din 2 februarie 2011 (OUG 7/2011)

Tehnician urbanism, Alexandru Alexandru urbanism@primariaracari.ro

pentru modificarea [i completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului [i urbanismul

Art. 32. - (1) În cazul în care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicit\ o modificare a prevederilor documenta]iilor de urbanism aprobate pentru zona respectiv\ sau dac\ condi]iile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investi]ii o impun, autoritatea public\ local\ are dreptul ca, dup\ caz, prin certificatul de urbanism: A) s\ resping\ în mod justificat cererea de modificare a prevederilor documenta]iilor de urbanism aprobate; B) s\ condi]ioneze autorizarea investi]iei de elaborarea [i aprobarea de c\tre autoritatea public\ local\ competen]\ a unui plan urbanistic zonal; C) s\ condi]ioneze autorizarea investi]iei de elaborarea unui plan urbanistic zonal, prin grija investitorului privat, în condi]iile legii, [i de aprobarea acestuia de c\tre autoritatea public\ local\, numai în situa]ia solicit\rii construirii de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine, parcuri comerciale, parcuri culturale, zone de produc]ie, zone de dezvoltare a unor ansambluri reziden]iale noi, infrastructur\ de transport, în situa]ia extinderii intravilanului localit\]ii cu cel pu]in 10.000 m2 pentru func]iuni de locuire sau cu cel pu]in 5.000 m2 pentru func]iuni de servicii sau produc]ie; D) s\ condi]ioneze autorizarea investi]iei de elaborarea [i apro-

barea unui plan urbanistic de detaliu; E) s\ permit\ întocmirea documenta]iei tehnice pentru autoriza]ia de construire, în situa]ia solicit\rii construirii pe o parcela în cadrul unui front continuu construit preexistent în care cl\dirile de pe parcelele adiacente au acela[i regim de în\l]ime cu cel solicitat.

(2) Pentru situa]iile prev\zute la alin. (1) lit. c), ini]ierea planului urbanistic zonal se face dup\ ob]inerea unui aviz de oportunitate întocmit de arhitectul-[ef [i aprobat, dup\ caz, conform competen]ei, de pre[edintele consiliului jude]ean, cu avizul prealabil al primarului localit\]ii, de primarul localit\]ii.

(3) Avizul de oportunitate se emite în baza unei solicit\ri scrise, cuprinzând urm\toarele elemente: A) piese scrise, respectiv memoriu tehnic explicativ, care va cuprinde prezentarea investi]iei/opera]iunii propuse, indicatorii propu[i, modul de integrare a acesteia în zona, prezentarea consecin]elor economice [i sociale la nivelul unit\]ii teritoriale de referinta [i la nivelul localit\]ii, categoriile de costuri ce vor fi suportate de investitorii priva]i [i categoriile de costuri ce vor c\dea în sarcina autorit\]ii publice locale B) piese desenate, respectiv încadrarea în zona, plan topografic/cadastral cu zona de studiu actualizat, conceptul pro-

pus - plan de situa]ie cu prezentarea func]iunilor, a vecin\t\]ilor [i a limitelor servitu]ilor propus a fi instituite, modul de asigurare a acceselor, utilit\]ilor.

(4) Prin avizul de oportunitate se stabilesc urm\toarele: A) teritoriul care urmeaz\ s\ fie reglementat prin Planul urbanistic zonal; B) categoriile func]ionale ale dezvolt\rii [i eventualele servitu]i; C) reglementari obligatorii sau dot\ri de interes public necesare; D) reglement\ri privind asigurarea acceselor, parcajelor, utilit\]ilor; E) capacita]i [i indicatori maximali pentru volumele de marfa vehiculate, emisii de noxe.

(5) Dup\ aprobarea Planului urbanistic zonal sau de detaliu se poate întocmi documenta]ia tehnic\ în vederea ob]inerii autoriza]iei de construire, exclusiv cu respectarea reglementarilor urbanistice aprobate."

Art. 56 1. - Nu pot fi initiate [i aprobate documenta]ii de urbanism care au ca scop intrarea ^n legalitate a unor construc]ii edificate f\r\ autoriza]ie de construire sau care nu respect\ prevederile autoriza]iei de construire.

Art. VIII. - Dispozi]iile art. I pct.

35, referitoare la art. 561 din Legea nr. 350/2001, cu modificarile [i complet\rile ulterioare, intr\ ^n vigoare la data de 1 ianuarie 2012.

LISTA CERTIFICATELOR DE URBANISM EMISE ÎN LUNA MARTIE 2011 - C.U nr. 31/03.03.2011 S.C. GDF SUEZ ENERGY ROMANIA-Ghimpati-Str. Barbu P. Marian, nr. 19-racord bransament gaz-Dragoi Valentin - C.U nr. 32/03.03.2011 S.C. GDF SUEZ ENERGY ROMANIA-Racari-Str. 8 Martie, nr. 6-racord bransament gazHorvath Elena - C.U nr. 33/03.03.2011 S.C. GDF SUEZ ENERGY ROMANIA-Sabiesti-Str. Bucegi, nr.86-racord bransament gazDinu Ion - C.U nr. 34/07.03.2011 Barbu Florea Mavrodin - Str. Scolii, nr.229 -dezmembrare si intabulare - C.U nr. 35/14.03.2011 Constantinescu Eugen Nicolae si Constantinescu Ortansa - Racari-Str. Ilfovat, nr.10A - instrainare - C.U nr. 36/14.03.2011 Ionita Florin Ovidiu - Sabiesti - Str. Bradului, nr. 156 A - schimbare categorie teren din arabil in C.C. - C.U nr. 37/14.03.2011 Munteanu

POLITIST DE PROXIMITATE Ag.[ef R\dulescu Sergiu radulescusergiu@ymail.com

Violen]a în [coala este o realitate pe care n-o putem nega [i nici neglija.

Lucrul cel mai important este s\ g\sim metode eficiente de combatere a violen]ei, de orice fel ar fi ea, pentru c\ altfel acest fenomen se va croniciza [i va fi greu de st\pânit în contextul societ\]ii actuale. P\rin]ii nu se implic\ suficient. Tema „violen]a" invit\ din p\cate [i la respingerea vinova]iei [i a r\spunderii. P\rin]ii pot înfiera educa]ia lips\ sau gre[it\ din familie. {coala singur\ nu poate s\ reziste tendin]ei actuale.

Agresiunile întâlnite în [coal\ sunt injuriile, jignirile, îmbrâncelile, intimidarile, vulgarit\]ile.

Conflictele au de cele mai multe ori o justificare minor\, îns\ pot culmina cu agresiuni fizice. Alt\ problem\ este aceea a taxelor de protec]ie cerute de elevii mai mari sau de persoane din afara [colii.

Elevii nu discut\ cu profesorii [i prefer\ s\-[i rezolve singuri conflictele ce apar între ei, f\r\ implicarea cadrelor didactice, dar simt nevoia unor ore în care s\ discute despre

problema conflictului, metode [i tehnici de negociere a conflictelor sau despre consecin]ele comportamentului violent.

Sunt necesare m\suri pentru înt\rirea securit\]ii [i o mai bun\ colaborare cu poli]ia, instalarea unor sisteme de supraveghere video în curtea [i holurile [colii. În procesul de instruire accentul cade pe rolul r\spunderii personale. Nu trebuie promovata atitudinea de a tolera violen]a (în cazul b\t\ilor din curtea [colii, sau în clasa), ci de a lua atitudine, dup\ posibilit\]i, împotriva violen]ei.

RECOM|ND|RI: - Nu amenin]a]i, nu jigni]i [i nu v\ manifesta]i superioritatea, ambi]ia sau dispre]ul fa]\ de cineva; - Evita]i discu]iile în contradictoriu cu persoanele irascibile, enervate sau în stare de ebrietate; - Nu adopta]i o atitudine de atac [i nu încuraja]i manifest\rile agresive; - Dezamorsa]i tensiunea prin gesturi de împ\care [i acceptare; - încerca]i, prin conversa]ia pe care o purta]i, s\-l face]i pe partener con[tient de starea sa agresiv\; - Adopta]i un ton calm, conving\tor [i o gestic\ binevoitoare; - Dac\ sunte]i agresa]i nu ave]i re]ineri în a cere ajutor, a reac]iona pentru a-l descuraja pe agresor; - Evita]i discu]iile contradictorii cu persoane necunoscute.

AUTORIZA}II DE CONSTRUIRE EMISE ~N LUNA MARTIE 2011

Florin - Sabiesti - Str. Bradului, nr. 156 B - schimbare categorie teren din arabil in C.C - C.U nr. 38/14.03.2011 PRIMARIA ORASULUI RACARI - Racari - modernizare drumuri comunale - C.U nr. 39/15.03.2011 S.C. GDF SUEZ ENERGY ROMANIA-Ghergani-Str. Ion Ghica, nr.206-racord bransament gaz-I.F. AGROMAR IMPEX - C.U nr. 40/15.03.2011 S.C. GDF SUEZ ENERGY ROMANIA-Sabiesti-Str. Bucegi, nr.79 - racord bransament gaz - Buia Ion - C.U nr. 41/15.03.2011 S.C. GDF SUEZ ENERGY ROMANIA-Racari - Str. Ana Ipatescu, nr.137 - racord bransament gaz - Dinu Virginia - C.U nr. 42/23.03.2011 S.C. GDF SUEZ ENERGY ROMANIA- Racari - Str. Ana Ipatescu, nr.127 - racord bransament gaz - Petre Stefan - C.U nr. 43/23.03.2011 ORASUL RACARI - MODERNIZARE DJ 711 A

black

- A.C. nr. 8/03.03.2011 SC GDF SUEZ ENERGY ROMANIA-Sabiesti-Str.Bucegi, nr.86-racord bransament gaz-Dinu Ion - A.C. nr. 9/03.03.2011 SC GDF SUEZ ENERGY ROMANIA-Racari-Str.8 Martie, nr.6-racord branzament gaz-Horvath Elena - A.C. nr. 10/03.03.2011 SC GDF SUEZ ENERGY ROMANIA-GhimpatiStr.Barbu P. Marian, nr.19-racord bransament gaz-Dragoi Valentin - A.C. nr. 11/15.03.2011 Ciotoi Nicolae -Racari-Str. 8 Martie, nr.19bis construire garaj + magazine - A.C. nr. 12/15.03.2011 Craciun Ioan si Craciun Luminita-Str. Filipeasca, nr.9 - construire anexa - A.C. nr. 13/15.03.2011 SC GDF SUEZ ENERGY ROMANIA-Sabiesti-Str. Bucegi, nr. 79-racord bransament gazBuia Ion - A.C. nr. 14/15.03.2011 SC GDF SUEZ ENERGY ROMANIA-Ghergani-Str. Ion Ghica, nr. 206-racord bransament

gaz-I.F. Agromar - A.C. nr. 15/15.03.2011 SC GDF SUEZ ENERGY ROMANIA-Racari-Str. Ana Ipatescu, nr.137-racord bransament gaz-Dinu Virginia - A.C. nr. 16/23.03.2011 SC GDF SUEZ ENERGY ROMANIA-Racari- Stra.

Ana Ipatescu, nr. 127-racord bransament gaz-Petre Stefan - A.C. nr. 17/23.03.2011 Costache S. Ion -Mavrodin - Str.Bradului, nr. 27 construire locuinta P + M - A.C. nr. 18/24.03.2011 Zamfir I. Nicolae - Stanesti - Str. C. Brancoveanu, nr. 63 - construire locuinta P + 1E - A.C. nr. 19/24.03.2011 Stanga Marian - Racari - Str. Republicii, nr. 58 - construire locuinta P - A.C. nr. 20/24.03.2011 SC EQUATOR GROUP SRL - Racari-Str. Ana Ipatescu, nr. 241- construire pavilion administrativ

cyanmagentayellowblack

16

Evenimentul lunii

Cu câteva zile înainte de 8 martie 1908, la New York, angajatele dintr-o fabric\ de textile, au f\cut grev\ pentru a protesta fa]\ de condi]iile grele în care erau constrânse s\ lucreze, salarii mici [i program prelungit de munc\. Printre aceste femei erau multe imigrante [i munceau cot la cot cu b\rba]ii pentru a supravie]ui.

Greva a durat câteva zile, pân\ pe 8 martie când proprietarul cl\dirii a blocat por]ile pentru a împiedica muncitoarele s\ plece. Fabrica a luat foc [i 129 de femei r\mase în\untru, au murit, arse de

martie 2011

vii. Nefericit\ întâmplare a generat în anii urm\tori o serie de s\rb\tori având ca scop amintirea acelor clipe.

Prima persoan\ care a propus s\ fie comemorat\ data de 8 martie, a fost Rosa Luxemburg, o militant revolu]ionar\. În 1910 la Copenhaga, în timpul conferin]ei interna]ional a femeii socialiste, o activist\ germane, Clara Zetkin, propune ca ziua de 8 martie s\ fie ziua interna]ional\ a femeii. Ea mai simbolizeaz\ [i prima zi a prim\verii, a rena[terii naturii.

Laleaua a fost simbolul mondial al acestei zile, fiind apreciat\ pentru ging\[ie [i popularitate.

Românii au s\rb\torit pe 8 martie [i ziua mamei. În data de 8 martie 2011, comunitatea din R\cari a fost în s\rb\toare. Înc\ de diminea]\, am pornit cu bra]ul plin de garoafe, pe str\zile din toate localit\]ile, pe la femeile care ne-au întâmpinat emo]ionate [i surprinse de vizita nea[teptat\.

Solii prim\riei, tineri salaria]i împreun\ cu reprezentan]i ai Consiliului local, consilieri [i al]i

cyanmagentayellowblack

tineri din localitate, au ]inut s\ fac\ ur\ri femeilor cu prilejul acestei zile. În localitatea Ghimpa]i, al\turi de mesagerii prim\riei, au mai participat: Gavril\ Valentin, T\nase Mihai, Mircea Valentin, B\dic\ Doru, Mircea Gheorghe. În localitatea R\cari, reprezentan]ii Poli]iei Locale, împreun\ cu tineri din primarie, repartiza]i pe str\zi, au înmânat reprezentantelor sexului frumos, câte o garoaf\ [i ur\ri de s\n\tate, mul]i ani, noroc [i fericire din partea primarului ora[ului R\cari. În localitatea Ghergani, fetele [i doamnele ne a[teptau la por]i, încântate de frumuse]ea gestului nostru.

Aceea[i atmosfera a particularizat în fiecare localitate în parte, ac]iunea prim\riei ora[ului R\cari, prin care femeile au fost s\rb\torite prin d\ruirea unei flori, simbol al sentimentelor alese ale reprezentan]ilor autorit\]ii locale, ale primarului [i consilierilor locali. Felicit\rile [i garoafele au fost primate cu bucurie de mamele, surorile [i fiicele acestei localit\]i [i pretutindeni, gestul a fost apreciat în mod deosebit.

cyanmagentayellowblack

Eveniment

martie 2011

Prim\ria ora[ului R\cari v\ invit\ în data de 1 Mai 2011, la Baza sportiv\ a ora[ului, s\ participa]i la manifest\rile organizate pentru s\rb\torirea Zilei interna]ional a muncii, 1 Mai. Iat\ programul manifest\rilor:

- 10:00 – 10:30 Deschiderea festivit\]ilor consacrate zilei de 1 Mai; anun]area programului, a invita]ilor, a echipelor participante; prezentarea juriilor, a trofeelor, a condi]iilor de concurs; - 10:30 - Debutul întrecerilor sportive; moment artistic al echipei de majorete;

Lume, lume, lume... vreme frumoas\, dever tare... criza teribile, frate!

Gogo[i calde – miros de vanilie – mere cretesti – prune uscate – baloane – femei guralive – semin]e de ro[ii – castrave]i mura]i – curele – lumân\ri – hamuri – “un leu, gogoa[a!” – bluze – politicieni – ceap\ – porumb – orez – piper – usturoi – pantofi – purcei – cercei – inele – c\ciuli – mingi – ulcioare – bere – pl\pumi – saltele – plesnitori – oglinzi – odicolon – tuciuri – ibrice – s\pun lichid – belciuge – ligheane – grâu – porumb – alune – beteala – [o[oni – icoane – l\mâi – brâie – c\ru]e – brânz\ – roabe – urd\ – c\l\re]i – perdele – [tergare – c\ld\ri – pirostrii – “un leu gogoa[a!” – “doi lei

- 10:40 – 11:40 - Fotbal clasele V-VI: {coala Colacu – {coala de fotbal Lic\ Movil\; - 10:40 – 11:40 - Fotbal – Liceul R\cari – CS R\cari - 12:00 – 13:00 - Fotbal clasele VII – VIII: {coala Colacu – {coala R\cari; - 13:00 – 14:30 - Fotbal: Reprezentativa Profesorilor – Reprezentativa Prim\riei; - 13:00 – 14:30 - Handbal fete – Reprezentativa profesoarelor cu reprezentativa prim\riei; - 14:45 – 15:45 - Întreceri sportive – atletism: 50 m vitez\; 800 m rezisten]\; aruncarea mingii de oin\; s\ritur\ de pe loc; - 16:00 – 17:00 - Întreceri distractive, jocuri (alergare cu g\leata, alergare cu oul în lingur\, rularea cercului, etc);

micu’!” – ghete – piepteni – nuci – bomboane – ]\rani – ]\rance – intelectuali – opozan]i – “un leu gogoa[a!” – “doi lei micu’!” – orice obiect, trei lei – iar opozan]i [i prieteni – zece lei friptur\! – Ov\z – cai n\r\va[i – hamuri lucitoare – funde ro[ii – soare – gura casc\ – copii somnoro[i – saco[e pline – saco[e goale – “un leu gogoa[a!” – “doi lei micu’!” – salut prietene!

– Saci – târ[uri – ciururi – ou\ – f\in\ – politicieni – priviri vesele – “[ase lei jum\tea” – “doi lei micu’!” – marf\ second-hand.

Lume, lume, lume... vreme frumoas\, dever tare... criz\ teribil\, frate!*** Sâmbat\, 02.04.2011 – Târgul s\pt\mânal R\cari [i-a deschis “por]ile” într-o nou\

cyanmagentayellowblack

17

- 17:00 - Festivitate de premiere pentru toate concursurile; - 17:30 - Concert de muzic\ popular\; - 19:00 - “Balul Prim\verii” – concurs de dans dotat cu trofee; Miss [i Mister R\cari ~nscrierile pentru concursurile desf\[urate ^n ziua de 1 Mai, se vor face ^n aceea[i zi sau anticipat, la urm\toarele numere de telefon: 0765509716 [i 0768006972 Pentru concursurile de Miss [i Mister R\cari, sunt admise persoane cu vârste cuprinse ^ntre 16 – 25 ani, cu domiciliul ^n ora[ul R\cari. }inuta pentru concursuri [i probele acestuia vor fi comunicate prin afi[e, anun]uri pe www.primariaracari.ro [i www.liceulracari.ro

loca]ie. Am participat cu to]ii curio[i de succesul acestei initia]ive [i al\turi de ceilal]i oameni, ne-am bucurat c\ este o reu[it\.

Ceea ce am v\zut, ne-a inspirat rândurile de mai sus [i avem speran]a c\ aceast\ activitate specific\, va fi mai mult decât o reu[it\ în maximum o lun\!

Un târg modern, autorizat, cum pu]ine sunt în jude] [i în ]ar\, unde se vor vinde animale vii [i orice altfel de produse de interes. Suntem încânta]i de cuvintele de apreciere venite din partea cet\]enilor pentru care v\ mul]umim!

Viceprimar, Prof, Elena Craiciu viceprimar@primariaracari.ro

18

Pagina ^ntâmpl\rilor neserioase

martie 2011

B U R SA Z V O N U R I L O R Despre al doilea strat...

“Foaie verde de trifoi, “am dat” banii ^napoi [i am pus [i stratul doi”

Pentru a r\spunde, ca de obicei, cârcota[ilor care sunt “neobosi]i” atunci când m\soar\ câte o reu[it\ a Prim\riei, v\ propunem mai jos, câteva aspecte legate de asfaltarea drumului DC 43 A, R\cari – Butimanu.

Concet\]eanul A.M, acum dou\ s\pt\mâni, ^ntr-o discu]ie ^n t\rgul de sâmb\t\, m-a abordat cu o alur\ sportiv\, de om odihnit la minte, cu ^ntrebarea: Când se pune al doilea strat de asfalt? C\ vai, ce groap\ s-a f\cut la pu]u’ lu’ Tru[conu’!

M\rturisesc c\ nu [tiam de groap\, n-o v\zusem [i [tiam c\ asfaltul spre Ghimpa]i, a iesit bine din iarn\, f\r\ gropi.

Am mers s\ v\d “minunea”, mai ales c\ era unicat [i deci, merita. ~ntr-adev\r, ca din senin, ^n mijlocul [oselei, unde terasamentul s-a l\sat pe un metru p\trat, cineva din plictiseal\, a r\scolit buc\]i mici de asfalt, ca s\ atrag\ aten]ia.

Lucrarea de acoperire a drumului cu stratul doi, a netezit [i aceast\ por]iune.

R\spundem celor care erau “^ngrijora]i” c\ nu va veni [i stratul

doi, m\rturisind c\ ^i ^n]elegem, ^ntrucât vreme de 18 ani, au v\zut un km de asfalt la 4 ani. V\ d\m o veste bun\! R\c\reni, ^n acest mandat, vom avea aproximativ 40 de km de asfalt…vor avea de “lucru” cârcota[ii, adic\ se vor ^mpu]ina pe m\sur\ ce va cre[te num\rul de km.

“Foaie verde m\r domnesc, Ce s\ v\ mai povestesc?!”

Pentru aceia care alc\tuiau pove[ti fanteziste despre subtilizarea unor fonduri pentru stratul doi de asfalt, le r\spundem cu cuvintele noastre simple c\…nu se

Ne-au urmat exemplul! ~n spiritul acestor zile, salut\m ini]iativa organiza]iei TSD R\cari, care a demarat prima ac]iune de ecologizare urban\, ce a avut ca obiectiv zona Ghergani.

Ce-i drept, le-a trebuit cam mult pu[tanilor s\ se urneasc\ la treab\ - vreo doi ani - dar gestul lor este de salutat. Cum spuneam, social democra]ii no[tri s-au trezit la via]\ odat\ cu venirea prim\verii [i printr-o ac]iune pompieristic\, cu toata recuzita de rigoare, au plecat la treab\, s\ cure]e str\zile de gunoaie. Num\rul redus de participan]i (5), arat\ o dorin]\ timid\ de treab\, cu adev\rat, dar speram ca exemplul lor s\ fie urmat [i de al]i tineri. Dragii mei, unde a]i fost când 1200 de oameni au cur\]at p\durile,

drumurile, câmpurile [i canalele de pe teritoriul ora[ului R\cari, atunci când mii de saci au fost umplu]i cu gunoaiele aruncate de diversi indivizi de cartier, când s-a lucrat ^n ritm alert, ^n patru etape [i de fiecare dat\ am dus la ^mplinire ceea ce ne-am propus: un ora[ mai curat. N-a trecut timpul, mai a[tept\m [i al]i participan]i s\ ne dea o mân\ de ajutor, la a cincea edi]ie a ac]iunii “Adopt\ un km!”, pentru prima dat\, ini]iat\ ^n martie 2009.

Vom fi bucuro[i ca num\rul nostru s\ sporeasc\, al celor care vom re^ncepe cur\]enia ^n ora[ul R\cari, pe câmpuri, pe str\zi, la marginea p\durilor, pe albia râurilor. {i acestea toate pentru: un ora[ mai curat, o iarb\ mai verde [i ape mai limpezi.

S\ fim mai toleran]i!

Suntem ^n S\pt\mâna Mare, a patimilor [i ^n aceast\ pagina, de obicei, r\spundeam acelora care din nepricepere, rea inten]ie, dezinformare [i chiar o fantezie care le face feste, vorbesc ^n dreapta [i ^n stânga, de multe ori de-a surda, doar, doar, vor face valuri [i ^i va lua cineva ^n seam\. S\ amintim aici pe cei, câ]iva proprietari de vaci, care se vait\ c\ nu vor avea unde s\-[i pasc\ animalele, c\ vezi “Doamne”, s-a ^ngustat islazul din R\cari.

Oameni buni, e loc destul; ^n fiecare an, la ini]iativa primarului, islazurile au fost cur\]ate [i fertilizate [i oamenii s-au bucurat de acest lucru.

Apoi, [ti]i câte vaci sunt ^n R\cari? Dar n-ar fi un motiv, pentru c\ [i una dac\ era, islazul tot func]iona. A[a c\ nea {, lucrurile evolueaz\, fii mai bun, mai ^n]eleg\tor [i las\-i [i pe cei care au gândit astfel loca]ia târgului s\pt\mânal, s-o pun\ ^n practic\. {i pentru a nu r\mâne datoare

Pagin\

realizat\

de

potrive[te! Realitatea o demonstreaz\, e sub t\lpile noastre [i se nume[te asfaltare… 17 str\zi vor fi asfaltate + drumurile de exploatare.

A[a c\, de la 1624, de la prima atestare documentar\ pentru strada Boanga, drumul acela ^n form\ de bucl\, tot viseaz\ la o hain\ nou\…

De 500 de ani, drumul e din pulbere, iar acum ^n 2011 va fi din asfalt. Genera]ii ^ntregi s-au jucat ^n colbul str\zilor Boanga [i mai apoi 8 Martie, [i tot atâtea genera]ii au visat, doar au visat la...marea asfaltare. S\ recunoa[tem, e tare primaru’!

Aici se f\ceau chermeze...

Trec oamenii [i privesc cu interes dar [i curio[i, la lucr\rile care se fac pe malurile Ilfovului, ^n curtea liceului; defri[\ri, cur\]irea terenului, nivel\ri, mutarea gardului pe adev\ratele limite ale hotarului, apoi amenajarea unui parc frumos, care va fi pl\mânul acestei institu]ii de ^nv\]\mânt. Ilfovul va trece timid prin vechia albie, primenit, cu apa limpede [i va fi loc de promenad\ pentru perechile de ^ndr\gosti]i, care nu s-au terminat odat\ cu umilirea râului cu gunoaie, numai c\ ace[tia l-au ocolit. To]i oamenii cu care am vorbit despre acest subiect au fost ^ncânta]i de aceste schimb\ri: “aici se f\ceau chermeze...aici a cântat Maria T\nase [i orchestra radio”. Aici se ^ncingeau gr\tarele cu mici iar lumea venea la iarb\ verde de 1 Mai sau 23 august. Cei care fac aceste aprecieri sunt aceia care s-au bucurat de acele zile, dar tot ei au asistat neputincio[i la degradarea zonei, modificarea configura]iei cur]ii, ocuparea abuziv\ a malului drept al râului. Ansamblul Liceului Teoretic “Ion Ghica” R\cari, demn de denumirea de campus, va fi, pe cele 3 hectare, cu sal\ de sport, parc, un liceu nou cu dot\ri moderne, locul unde genera]ii de tineri [i nu numai, se vor bucura de data aceasta, nu numai de nostalgicele chermeze, ci de condi]ii noi, de ora[ european. {i pentru c\ travers\m ^n aceste zile S\pt\mâna Patimilor, ^n fiecare zi s\ ne gândim la Patimile Mântuitorului, s\ ne ^nfrân\m m\car acum pornirile p\mânte[ti, s\ tr\im numai prin spirit [i ^ncre[tinare. ~n tot ceea ce facem, s\ avem con[tiin]a ^mp\cat\ c\ am respectat legea, datina, ^nv\]\tura cre[tin\, pentru binele comunit\]ii.

cu un r\spuns: ^n R\cari sunt acum 80 de capete [i dup\ normele care reglementeaz\ p\[unatul (adic\ 4 vaci la hectar), ar fi necesar un islaz cu o suprafa]\ de 20 de hectare. Ori suprafa]a islazului este excedentar\ [i anume de 25 de hectare. Suprafa]a târgului, pe islaz, este de aproximativ 5000 mp, adic\ un pogon; trage]i singuri concluzia.

Târgul acesta va fi altfel decât a]i v\zut dumneavoastr\ pân\ acum, se va autoriza ^n scurt timp, vânzarea animalelor vii (ceea ce nu s-a ^ntâmplat ^n ultimii 20 de ani), va r\spunde normelor igienico-sanitare, va organiza câte o edi]ie anual\, unde vor fi invita]i agricultori [i comercian]i din alte locuri.

S\ fim mai toleran]i, mai ^ng\duitori.

Cineva se plângea c\ au acces caii rromilor pe islaz. ~mi pun ^ntrebarea: Oare, caii lor sunt altfel decât ai no[tri? Cine are timp s\ deosebeasc\ animalele, dup\ proprietar? {i cine ne d\ acest drept?

Oameni buni, ^n ultima vreme, caii rromilor nu au mai intrat pe culturile de grâu, ci au mers pe islaz, ca [i ai dumneavoastr\.

v i c e p r i m a r, Prof. E l e n a

S\ ne amintim de patimile Mântuitorului [i ^nv\]\turile Lui despre toleran]\, ^ng\duin]\ [i r\bdare... Ne preg\tim pentru ~nviere, c\ci la Pa[ti nu se ajunge decât printr-o stare de ^nnoire. S\ fim deschi[i la p\rerile altora, s\ accept\m ideile constructive, care de multe ori s-au dovedit benefice.

Postul [i rug\ciunea nu presupun doar s\ ne ab]inem de la mâncare [i s\ rostim rug\ciuni doar de dragul de a le rosti, f\r\ s\ le tr\im [i sim]i. Trebuie o schimbare a purt\rilor noastre, m\rturisirea din adâncul inimii a crezului nostru, lep\darea de vechile obiceiuri [i acceptarea ^nnoirii din chiar ^nl\untrul nostru. S\ fim mai toleran]i! S\ l\s\m interesele m\runte care ni se pare, ne-ar face via]a mai frumoas\. Mul]i dintre noi vorbesc ^n cuvinte alese, despre valori [i te cutremuri când realizezi c\ totul e f\]\rnicie, uneori dorin]a de r\zbunare [i acestea toate din pricina interesului personal. A fi Cre[tin ^nseamn\ a fi discret [i, crede]i-m\, cunosc [i astfel de oameni. Ei ne dau t\ria s\ credem ^n Iisus.

C r a i c i u.

La multi ani!

viceprimar@primariaracari.ro

Opinia ta

martie 2011

Dragii mei, Din câte [tiu, [i voi ave]i gard la casele voastre. Ave]i aten]ie la gard dac\ este de fier pentru c\ pe al meu l-au luat noaptea trecut\ cu tot cu stâlpi (20 m lungime ^n total, alc\tuit din panouri de plas\ de sârm\ de 3 mm impletit\ [i sudat\ pe cadru de OL striat de 18 mm, 2 m ^n\l]ime). V\ spun s\ ave]i grij\ pentru ca eu am l\sat o singur\ noapte garda jos deoarece fiind foarte r\cit nu am mai ie[it afar\ când au l\trat câinii. Autorii, necunoscu]i, au uitat ^n urma lor un stâlp de fier, de pe care am fost informat c\ nu pot fi ridicate amprente digitale fiindc\ nu exist\ mijloace tehnice. (f\r\ comentarii).

Am aflat de la vecinii, pe la care au prestat autorii nocturni, c\ nu este posibil s\ mearg\ poli]ia în locurile unde este depozitat fierul (luat f\r\ voia proprietarilor) deoarece nu este posibil. Vecinii mei cred c\ autorii trebuie s\ ne r\mân\ necunoscu]i [i s\ continue activi-

tatea lor nocturn\. Din acest motiv nici nu mai reclam\ furturile respective.

Ca jurist, colonel în rezerv\, personal nu m\ simt confortabil de asemenea vorbe, nu vreau s\ cred c\ este adev\rat, ^ns\ ce mi se întâmpl\ vine s\ m\ contrazic?.

A[a ca ave]i grija dac\ gardul este de fier, dac\ este de lemn nu e cazul.

Nu am concluzii, v\ rog pe voi s\ le trage]i!

Al vostru Barbu V., la bine [i la r\u Domn primar, Vine prim\vara, oamenii ^nc\ mar[eaz\ greu la schimbare, ^nc\ arunc\ pe drumul g\rii fel de fel de mizerii, poate plata pentru cur\]enie, obligatorie le va schimba atitudinea, respectul pentru cei care se str\duiesc s\-i aduc\ spre normalitate, bun\ ideea cu taxa de cur\]enie.

Sc\derea num\rului de animale ierbivore nu a constituit un obstacol în initiative amenaj\rii islazurilor, comunitatea local\, prim\ria, manifestând interes pentru acest mod de folosin]\ Agricol\ a unor suprafe]e cu o ofer]\ mare pentru p\[unatul animalelor. Pentru ca nutre]ul s\ fie suficient [i de calitate, iat\ menirea acestor lucr\ri de fertilizare [i

“Trecut-au anii ca nouri lungi pe [esuri [i niciodat\ n-or s\ vie iar\ c\ci nu m\-ncânt\ azi cum m\-ncântar\ pove[ti [i doine, ghicitori,eresuri...”

(M. Eminescu) ~mi ^ncep discursul cu aceste versuri eminesciene pe care le simt mai mult acum, dup\ ce au trecut atâ]ia ani de munc\. Au trecut anii frumo[i ai tinere]ii [i ai maturit\]ii, anii plini de reu[ite, de bucurii [i iat\-m\ acum ^n pragul unei noi etape: pensionarea.

Legat de aceast\ vârst\, un copil ^[i ^ntreab\ bunicul comp\timindu-l, ce mai a[teapt\ de la via]\, mai sper\ el la vreo bucurie? Acesta i-a r\spuns c\ fiecare etap\ a vie]ii omului ^[i are farmecul [i frumuse]ea ei. Farmecul vârstei noastre este s\ ne bucur\m de copiii [i de nepo]ii no[tri. Noi retr\im prin ei [i ne mândrim cu ei. De aceea vom ^mb\trâni frumos [tiind c\ ne-am f\cut pe deplin datoria. Omul este muritor din punct de vedere biologic, dar este nemuritor prin faptele sale.

îngrijire a p\[unilor.

Unele ac]iuni intens mediatizate de mai mul]i ani, cum sunt: Luna P\durilor (15:03 -15.04), Luna cur\]eniei (Aprilie), s-au al\turat ac]iunilor pe plan local ca: “Adopt\ un km!” (martie 2009, în 5 edi]ii), Cupa cur\]eniei, Let's do it România (septembrie 2010). Acestea au trezit un interes deosebit [i au avut în final succes la publicul larg. În acest context, de ce nu ar fi o S\pt\mân\ verde a paji[tilor, înainte de 23 aprilie (Sf. Gheorghe), data tradi]ional\ de începere a pa[unatului la români? În ora[ul R\cari, Prim\ria a început cu doi ani în urm\ un astfel de demers [i anume fertilizarea islazurilor. În perioada 01.03.2011 05.03.2011, în Sapt\mâna verde, au fost fertilizate toate islazurile dup\ cum urmeaz\: - 1 martie 2011 la Ghimpa]i (islazul [i terenul de

19

~n ceea ce m\ prive[te, eu cred c\ mi-am f\cut datoria pân\ acum [i sper s\ mi-o fac [i de acum ^nainte. Ce-i drept, o s\-mi fie greu, pân\ m\ voi acomoda cu noul meu statut, cu noul meu stil de via]\. Probabil c\ voi fi tentat\ s\ plec diminea]a la serviciu, la prim\rie, cum f\ceam ^n fiecare zi, pân\ acum. Dar...cum orice ^nv\] are [i dezv\]...

Oricum, m\ despart ast\zi de colegii mei, cu satisfac]ia datoriei ^mplinite, mul]umit\ c\ nu am f\cut umbr\ p\mântului degeaba. Acum la desp\r]ire, predau [tafeta genera]iilor urm\toare, urându-le s\n\tate [i putere de munc\, pentru a duce mai departe munca mea. De acum voi tr\i din amintiri legate de cariera mea [i m\ rog la Dumnezeu s\ fiu s\n\toas\, s\ am o b\trâne]e frumoas\ [i s\ ^mi cresc nepo]ii care vor veni.

Dragi colegi, v\ iubesc!

Dumitru Ioana, Biroul Agricol

fotbal) - 2 martie 2011 la Colacu (islazul [i terenul de fotbal) - 3 martie 2011 la S\bie[ti, B\l\ne[ti [i St\ne[ti, la fel.

La aceste lucr\ri au fost invita]i s\ participe s\tenii beneficiari, consilierii locali [i delega]ii s\te[ti.

Amintim aici prezen]a consilierilor Gavril\ Valentin, Ilie {tefan, Zamfir Vasile, Mihai Iulian [i a unor cet\]eni.

De remarcat starea bun\ a p\[unilor, aspectul îngrijit, f\r\ mu[uroaie, pietre sau alte resturi vegetale, o dovad\ în plus a bunei gospod\riri de c\tre localnici.

La ora când se redacteaz\ aceste rânduri, se remarc\ o stare bun\ a islazurilor, o iarb\ s\n\toas\, numai bun\ pentru Joiana, care a visat o iarna întreag\ la zilele prim\verii.

cyanmagentayellowblack

20 Realitatea

^n imagini

E drept c\ num\rul parc\rilor neregulamentare a sc\zut, c\ [oferii s-au obi[nuit cu parc\rile amenajate ^n centrul ora[ului, dar din grab\ sau neaten]ie, mai exist\ astfel de situa]ii ^n preajma magazinelor

Dup\ doi ani [i jumatate de campanii pentru cur\]enie, dup\ ce fiecare familie a primit pubele pentru strangerea [i predarea gunoaielor firmei colectoare, punându-se la punct o legisla]ie mai mult decât complet\, iat\ ce fac Dr\goi Nicolae [i Stoica Avram din Ghimpa]i, care ocolesc aceste m\suri, aruncând gunoaiele pe dealul de la intrarea ^n localitate.

Ei au fost sanc]iona]i contraven]ional pentru fapta lor.

~n localitatea Colacu, ^n dispre]ul legilor [i bunului sim], Gheorghe Gheorghe [i Mu[at Lilian de pe strada Teiului, [i-au amenajat “propria loca]ie pentru reciclarea gunoaielor”. S\ fim mai explici]i, ambii arunc\ gunoaiele pe un teren viran care apar]ine unuia dintre respectivii. De ce nu-l cur\]\ [i nu-l folosesc pentru scopuri mai nobile, nu ^n]elegem. Cert este ca vom reveni [i vom aplica legea.

martie 2011

Am primit sesizari in legatura cu folosirea islazului de catre ciobanii cu turmele de oi, capre etc, care contravine legilor in vigoare.

Exista o hotarare de consiliu local care interzice pasunatul oilor pe islazurile existente pentru protejarea stratului de iarba.

~n localitatea Ghergani, ^n vecin\tatea g\rii, exist\ o proprietate ne^mprejmuit\ apartinând unui cet\]ean cu domiciliul ^n Bucure[ti, Leorda Constantin; de[i ^n nenum\rate rânduri am purtat discu]ii cu dânsul referitor la modul cum ^n]elege dragostea pentru animale [i protec]ia lor, nu am reu[it s\ ob]inem o atitudine corect\ din partea dânsului. ~n ultima vreme a adus peste 20 de câini marca]i, ^n curtea sa, al\turi de ceilal]i existen]i. Faptul c\ nu este ^mprejmuit\ proprietatea, nu are amenajate spa]ii conform normelor sanitare pentru animale [i mai mult acestea vagabondeaz\ pe str\zile l\turalnice, consideram c\ pun ^n pericol cet\]enii. De[i am propus s\ introduc\ animalele ^n adapostul de câini, acesta a refuzat, drept care vom lua m\surile corespunz\toare.

La sesizarea doamnei Gozu Elena Aurora, domiciliat\ ^n strada N.P R\careanu, ne-am deplasat ^n loca]ia men]ionat\ [i am constatat prezen]a animalelor ^n gr\dina respectivei, animale care apar]in lui Lache Sandu. Doamna ne-a m\rturisit ca nu este prima dat\ când ace[tia stric\ recolta provocându-i neajunsuri.

cyanmagentayellowblack

Via]a medical\

martie 2011 Apa [i beneficiile ei!

21

Sfaturi practice

Pentru o vedere ager\ - cele mai bune leacuri

22 martie

Acuitatea vizual\ este în strâns\ legatur\ cu s\n\tatea ochilor.

Problemele oftalmologice stânjenitoare, precum inflama]iile sau conjunctivitele, dar [i tulbur\rile de vedere pot fi îmblânzite cu ajutorul unor remedii naturale.

Dr. Carp Marioara, medic specialist, medicin\ de familie

Datorit\ ac]iunii lor antiseptice, antiinflamatoare [i emoliente, unele plante medicinale au efecte benefice în tratarea afectiunilor oculare, ca adjuvante în tratamentul recomandat de medicul oftalmolog.

Reprezentând o parte considerabil\ din greutatea corpului, apa este un element vital pentru organism. Dac\ o persoan\ poate tr\i mai multe s\pt\mâni f\r\ hran\, f\r\ apa nu poate rezista mai mult de dou\ zile. În urma cu doi ani, o echip\ de cercet\tori americani a demonstrat c\ ideea conform c\reia o persoan\ trebuie s\ bea opt pahare cu ap\ pe zi pentru a elimina toxinele [i a-[i men]ine starea de s\n\tate este fals\. Ei sus]ineau c\ nu exist\ nici o dovad\ c\ persoanele s\n\toase ar trage vreun beneficiu din consumul zilnic de mari cantit\]i de apa.

Dar nu v\ grabiti s\ pune]i deoparte paharul cu ap\. De[i poate nu sunt necesare opt pahare zilnic, apa este înc\ un ingredient vital pentru buna func]ionare a organismului uman, indiferent de forma în care e consumat\ (apa pur\, sucuri, alimente).

Enum\r câteva motive pentru ca s\ bem apa: » Apa ajut\ la men]inerea echilibrului fluidelor în organism.

Corpul uman este alc\tuit, în propor]ie de 60%, din apa, iar fluidele sunt un element e[en]ial în buna func]ionare a aparatului digestiv, a sistemului circulator sau în men]inerea temperaturii corporale. Creierul

“comunic\” rinichilor cât\ apa trebuie s\ elimine prin urin\ [i cât\ trebuie p\strat\ de rezerv\ în organism, prin glanda pituitara posterioar\.

Dac\ organismul are o deficien]\ de lichide, creierul declan[eaz\ mecanismul de sete. Atunci este cazul s\ be]i ceva, fie c\ este vorba de ap\, suc sau lapte. În orice caz, nu vorbim aici despre b\uturile alcoolice. Alcoolul afecteaz\ comunicarea dintre rinichi [i creier [i duce la excre]ia excesiv\ de lichide, provocând deshidratarea. » Apa ajut\ la men]inerea echilibrului caloric Mult\ vreme, persoanele care ]ineau cura obi[nuiau s\ bea cantit\]i mari de apa ca strategie de sl\bire. Apa nu are nici un efect magic dac\ vre]i s\ sc\pa]i de kilogramele în plus, îns\ înlocuirea altor b\uturi, bogate în calorii, cu apa, este de un real ajutor.

De asemenea, dac\ ]ine]i regim, este recomandat s\ consuma]i alimente cu con]inut ridicat de ap\ – fructe [i legume –, deoarece acestea sunt mai mari ca volum [i e necesar s\ le mesteca]i mai mult. În plus, sunt asimilate

Când [i cum trebuie s\ consum\m fructe

mai lent de organism [i dau senza]ia de satietate. » Apa ajut\ la men]inerea formei musculare Insuficien]a lichidelor provoac\ deshidratarea celular\. Atunci când celulele musculare nu au un nivel echilibrat de lichide, muschii nu pot func]iona la capacitate maxim\ [i performan]a fizic\ scade.

Este foarte important s\ be]i suficiente lichide atunci când face]i mi[care fizic\. American College of Sports Medicine recomanda s\ be]i aproximativ jum\tate de litru de lichide înainte de un efort fizic sus]inut de aproximativ dou\ ore. De asemenea, este recomandat s\ be]i lichide suficiente în timp ce face]i mi[care pentru a înlocui fluidele eliminate prin transpira]ie. » Apa v\ ajut\ s\ v\ men]ine]i un ten frumos [i s\n\tos. Pielea con]ine o cantitate mare de ap\ [i este o bariera protectoare împotriva elimin\rii în exces de lichide.

Deshidratarea face ca tenul s\ par\ mai uscat [i mai ridat, aspect care poate fi îmbun\t\]it printr-o hidratare adecvat\. » Apa ajut\ la buna func]ionare a rinichilor

Fructul este, înainte de toate, o surs\ de vitamine, spune cercet\torul în nutritie Michel Montignac în cartea sa "Manânc, deci sl\besc.

Fructele nu pot fi combinate cu nimic altceva (nici cu lipide [i nici cu proteine), este recomandarea cercet\torului în nutri]ie Michel Montignaccontin.

Fructele con]in între altele [i “zahar” sub forma de fructoz\, dar nu într-o cantitate îngrijor\toare pentru organism.

"Când sunt mâncate într-o combina]ie, fructele perturb\ digestia altor alimente digerate [i, cu aceea[i ocazie, î[i pierd majoritatea propriet\]ilor (vitamine

Rinichii fac o treab\ excelent\, cur\]ând organismul de toxine, atâta timp cât consuma]i lichide în cantit\]i suficiente.

Dac\ nu be]i lichide suficiente în mod obi[nuit, risca]i s\ v\ îmboln\vi]i de pietre la rinichi, mai ales dac\ locui]i în zone calde. » Apa ajut\ la men]inerea func]ionarii normale a intestinelor.

Hidratarea corecta stimuleaz\ activitatea gastrointestinal\ [i previne constipa]ia. Dac\ nu be]i suficient\ apa, colonul o va extrage din scaun, astfel rezultând constipa]ia.

Sfaturi care v\ pot ajuta s\ be]i mai mult\ apa: - Be]i un pahar cu ap\ la fiecare mas\ sau gustare.

- Alege]i b\uturile care v\ plac cel mai mult. Astfel pute]i cre[te cantitatea de lichide pe care o consuma]i zilnic.

- Mânca]i mai multe fructe [i legume. Organismul extrage aproximativ 20% din lichidele de care are nevoie din alimente.

- Nu uita]i s\ ave]i permanent cu dvs. o sticl\ cu ap\.

- Alege]i b\uturile adecvate nevoilor dvs.: dac\ tine]i dieta, apa sau b\uturile f\r\ calorii sunt cele mai indicate.

etc.) pentru care au fost mâncate. De aceea, cea mai grav\ gre[eala pe care o pute]i face este s\ consuma]i fructe la sfâr[tul mesei", scrie cercet\torul în cartea sa.

Michel Montignac recomand\ consumul de fructe diminea]a pe stomacul gol. Fruntele pot fi consumate [i seara, dar la cel pu]in 2-3 ore dup\ ce a]i luat cina, sau la mijlocul dup\amiezii, dar la cel pu]in trei ore dup\ masa de prânz.

Montignac mai recomanda, pe cât posibil, consumarea fructelor cu tot cu coaj\, c\ci, spune el, aici se afl\ cea mai mare cantitate de celuloz\ [i, uneori, chiar vitamine.

cyanmagentayellowblack

Cornul, în caz de miopie. Este o planta folosit\ de decenii în terapia tradi]ional\ pentru afec]iunile digestive [i hepatice.

Mai pu]in [tiut faptul ca are efecte terapeutice remarcabile în cazul miopiei progresive.

Tratamentul se face cu comprese umezite cu infuzie (preparata din doua lingurite de frunze uscate [i o can\ de ap\) aplicate pe ochi.

Crai]ele cresc acuitatea vizual\.

Florile de crai]\ sunt bogate în carotenoide, substan]e care aduc beneficii vederii. De asemenea, în compozi]ia plantei mai exist\ o substan]\ înrudit\ cu vitamina A, helenina, care cre[te puterea de adaptare a ochiului la întuneric sau când

luminozitatea este sc\zut\.

Silurul, dezinfectant [i antiinflamator. De la silur se folose[te tinctura ob]inuta din flori (se poate procura de la magazinele de profil). Solu]ia este dezinfectanta, antiinflamatoare [i sedativ\ [i este util\ în tratamentul blefaritei, conjunctivitei, dar [i în tulburarile de vedere cauzate de o concentrare prelungit\ a ochilor asupra monitorului calculatorului.

Afinele, coac\zele [i murele, revitalizante. Ceaiurile preparate din fructe uscate de afin, de coacaz negru [i de mure con]in antociani, substan]e care întârzie procesele de îmb\trânire a ochilor, ajut\ la men]inerea elasticit\]ii tesuturilor la acest nivel [i îmbun\t\]esc vederea.

22

Diverse

Traian Grigorescu Tehnician Silvic, Consilier local

Dup\ ce-[i trage obâr[iile din inima de piatr\ a Carpa]ilor, Dâmbovi]a str\bate pe rând, treptele tot mai coborâte ale reliefului mun]i, dealuri subcarpatice [i piemontane, câmpie, iar noi am ajuns cu c\l\toria noastr\, pe minunatele locuri de pe valea Dâmbovi]ei, prin zeci de a[ez\ri umane, unele cu rezonan]\ istoric\, geografic\ ori turistic\, printre care: Dâmbovicioara, Podu Dâmbovi]ei, Ruc\r, Dragoslavele, Stoiene[ti, Cet\]eni, Voine[ti, V\c\re[ti, Nucet, Con]e[ti. Am ajuns [i ^n cel mai tân\r ora[ al jude]ului Dâmbovi]a, R\cari, care se afl\ ^n apropierea acestui râu care a dat numele s\u jude]ului nostru. ~n locul acesta binecuvantat de Dumnezeu, unde un primar ce a fost ales ^n iunie 2008, om tân\r, dotat cu deosebite calit\]i intelectuale, renumit gospodar, caut\ permanent [i reu[e[te s\ g\seasc\ diferite c\i de ridicare general\ a localit\]ii sale ^n idea satisfacerii nevoilor tuturor cet\]enilor [i locuitorilor s\i, cu gândul de a construi un ora[ adev\rat, European.

Sunt nevoit s\ subliniez [i de aceast\ dat\, neobosita sa grij\ [i deosebita preocupare pentru realizarea unor obiective culturale, gospod\re[ti - edilitare [i de alt\ natur\, strict folositoare tuturor cet\]enilor. Am convingerea c\ to]i cet\]enii din R\cari cât [i ^mprejurimi [i-au dat seama c\ neobositul nostru primar - Marius Carave]eanu, a pus ^n fa]a Consiliului local al ora[ului R\cari, realizând o bun\ parte din ideile cuprinse ^n planul s\u general, având frumoase [i ^ndr\zne]e gânduri pentru viitorul ora[ului R\cari.

Dup\ ce str\batem [oseaua na]ional\ Târgovi[te - Bucure[ti, prin R\cari, intr\m ^n comuna T\rt\[e[ti, ajungând ^n punctul unde DN 71, se desprinde din DN 7 (Pite[ti Bucure[ti), la km 31 al acestuia, ^n satul Bâldana, ajungem la T\rt\[e[ti, comun\ format\ din satele: }epe[-Vod\, Bâldana, T\rt\[e[ti [i Gulia, formând o localitate tip “omid\”, ce atinge peste 10 km de a[ezare, de-a lungul celor dou\ drumuri na]ionale, men]inându-se ^n paralel cu calea ferat\ Titu - Bucure[ti, la o distan]\ medie de cca un km.

Pe teritoriul comunei a fost g\sit un tezaur monetar din epoca getic\. Satul Baldana este amintit documentar ^ncepând din anul 1622. ~n anul 1983, num\rul locuitorilor era de circa 7000, din care peste 2000 f\ceau naveta la Bucure[ti. ~n prezent, sunt circa 5500 de locuitori, profilul economic având caracter predominant agrar, pe lâng\ cultura plantelor, amintitm centrul avicol de selec]ie [i hibridare. La liceul din centrul localit\]ii se g\se[te o colec]ie muzeal\ [i ^n apropiere, un monument al eroilor din primul r\zboi mondial. ~n partea de sud-est, la km 22,5, DN 7 p\trunde ^n p\durea Râioasa (relicv\ a vesti]ilor codrii ai Vl\siei), unde g\sim [i hanul turistic Vl\sia. P\durea Râioasa era renumit\ ^n p\r]ile locului, odinioar\ cel mai de temut loc de trecere, mai ales pe timpul nop]ii. ~n imediata apropiere a p\durii [i a hanului, se afl\ ^n construc]ie un nou cartier de locuin]e, noi [i moderne, ^nceput ^n urm\ cu cca 10 ani. ~n partea de sud-vest a ora[ului R\cari, un drum comunal asfaltat de curând, merge

martie 2011

spre comuna Slobozia Moar\, la cca 2,5 km, la egal\ distan]\ de râul Dâmbovi]a [i pârâul Ilfov. Pân\ ^n 1864, comuna era str\b\tut\ de primul râu care ^n respectivul an a fost canalizat pe o lungime de cca 5 km.

Popula]ia comunei nu a dep\[it ^n trecut [i nici ^n prezent 2500 - 3000 locuitori. Este cunoscut\ ca zon\ agricol\ prin excelen]\, unde se remarc\ culturile timpurii de varz\, cartofi [i altele. ~n continuare - de aici spre Pite[ti, apare comuna Lungule]u, a[ezat\ ^n dreptul Dâmbovi]ei, fiind format\ din trei sate (Lungule]u, Serdanu [i Oreasca), aceasta din urm\, un c\tun cu foarte pu]ine case.

Comuna este traversat\ prin partea de sud, de Drumul European 70, DN 7.

Dâmbovi]a, care pân\ la Lungule]u curge f\când numeroase meandre, ^nso]it\ de z\voaie aproape ne^ntrerupt, aici ^[i schimb\ brusc ^nf\]i[area, continuându-[i drumul aproape liniar, printr-o albie ^ngust\, cu maluri abrupte [i lipsite de umbra vegeta]iei arboricole. ~n 1744, ^n vremea lui Alexandru Ipsilanti, Dâmbovi]a a fost regularizat\, ^ncepând de la Lungule]u spre aval. Cump\na din dreapta se apropie pe alocuri de firul râului, la numai 1,5 km.

Satul Lungule]u este amintit la 1758.

Popula]ia sa era ^n 1983 de 6700 de locuitori, ^n prezent fiind mult mai sc\zut\.

Pân\ ^n 1990 aici func]iona un mare I.A.S avicol cu foarte multe ferme de p\s\ri, ^n prezent desfiin]at complet.

Subliniem faptul c\ satul Lungule]u este unul din cele mai mari din lungul Dâmbovi]ei, ocupând locul al patrulea, dup\ Pope[tiLeordeni, Ruc\r [i Fundenii-Frunz\ne[ti.

Spre sudul s\u, un drum local ajunge ^n comuna Poiana, o comun\ a[ezat\ la 2,5 km vest de st\vilarul de la Brezoaele, ^ns\ dinco-

Cu ocazia zilei de 8 Martie doresc tuturor beneficiarelor din Centrul de Asisten]\ Medico-Social\, colegelor mele din Centru [i din Prim\rie [i tuturor doamnelor [i domni[oarelor din ora[ul R\cari, s\ aib\ parte de s\n\tate [i s\ aib\ puterea s\ lupte pentru a-[i împlini toate speran]ele.

Pentru c\ toat\ via]a îmi va fi dor de perioada cât am fost elev\, pentru c\ am un adevarat cult pentru meseria de dasc\l – poate [i pentru faptul c\ sunt fiic\ de profesori, ma închin cu respect în fa]a acestor oameni minuna]i care transmit c\tre genera]ii întregi de copii câte pu]in din complicatul alfabet al vie]ii [i dedic doamnelor [i domnisoarelor educatoare, înv\]\toare [i profesoare, pensionare sau în activitate, o poezie scris\ de Octavian Goga ce se intituleaz\ D|SC|LI}A: Când, tremurându-[i jalea [i sfiala, Un cânt pribeag îmbr\]i[eaz\ firea, {i-un trandafir crescut în umbr\ moare, {i soare nu-i s\-i plâng\ risipirea, Eu plâng atunci, c\ci tu-mi r\sai în zare, A vremii noastre dreapt\ muceni]\, Copil blajin, cuminte prea devreme, Sfielnic\, b\laie d\sc\li]\.

Ca str\lucirea ochilor tai limpezi, Poveste nu-i mai jalnic povestit\, Tu e[ti din leag\n sor\ cu sfiala, Pe buza ta n-a tremurat ispita.

Cununa ta de zile [i de visuri Au împletit-o rele ursitoare,

lo de cump\n\.

Comuna Brezoaele. Lipit\ strâns de Dâmbovi]a, ^n[irat\ pe mai bine de 8 km, este format\ din satul care-i d\ [i numele, a[ezat mai ales ^n stânga râului [i din satul Brezoaia, din dreapta acestuia. Numele celor dou\ sate vine de la familia de boieri Brezoianu (originar\ din Brezoi - Vâlcea), care avea aici o ^ntins\ mo[ie, ^nc\ ^nainte de anul 1600. ~ncepând din secolul XVII, sunt aminti]i ^n analele istoriei: comisul Albu Brezoianu [i fratele s\u Vintil\, care era v\taf, Mu[at Brezoianu [i fiul s\u P\tra[cu - ctitor al uneia din bisericile din sat, care ^n 1691 era c\pitan - ^n timpul lui Constantin Brâncoveanu - iar ^ntre 1715-1716, ajunsese mare vornic, când a fost ucis din porunca lui Nicolae Mavrocordat. Comuna a fost situat\ complet pe malul stâng al Dâmbovi]ei, ^ns\ ^n urma lucr\rilor din 1887, ^n locul vechiului curs a fost s\pat un canal drept, care taie azi vatra a[ez\rii, ^n dou\. La cap\tul din amonte al acestui canal, exist\ un st\vilar, care dirijeaz\, la debite mari, surplusul de ap\, spre Ciorogârla. ~n aval de acesta, apele Dâmbovi]ei curg la ^nceput vijelioase (lucru neobi[nuit pentru zona de câmpie), printre diguri de beton, f\când un zgomot asurzitor, apoi domolindu-se treptat. ~n 1983, comuna Brezoaele avea 5046 locuitori, ^n ultimele decenii, ^nregistrându-se o evolu]ie ascendent\ a popula]iei. Cea mai mare parte a teritoriului este destinat\ agriculturii, cultivându-se cereale, cartofi, legume, etc.

Spre aval, ^nso]ind ^ndeaproape canalul destul de ^ngust prin care curg molcom apele Dâmbovi]ei, intram ^n Cosoba, primul sat al urm\toarei comune, Joi]a. Aceasta este format\ din satele Cosoba, Joi]a [i Bâcu - alungite pe o distan]\ de circa 10 km ^n dreapta Dâmbovi]ei [i din S\b\reni (cel mai mare) a[ezat ^n stânga Ilfovului. ~n partea central\ a comunei, cele dou\ cursuri ale Dâmbovi]ei [i Ciorogârlei se apropie unul de altul pâna la aproape 1 km, dup\ care cel de-al doilea ^ndreptându-se spre sud, se ^ndep\rteaz\ sim]itor. ~n nord-est, se afl\ p\durea Râioasa, ^n nord, p\durea Cereanca, iar in nord-vest, p\durile Cosoba [i Joi]a - toate, r\m\[i]e ale

Ca fruntea ta nu-i frunte de z\pad\, {i mâna nu-i atâtea [tiutoare.

Mo[negi, cete]i ai c\r]ilor din stran\, Din graiul t\u culeg înv\]\tura, E scris\ parc\-n zâmbetele tale Seninatatea slovei din scriptur\. În barba lor, c\runt\ ca amurgul, Ei strâng prinosul lacrimilor sfinte, C\ci v\d aievea întrupat ceaslovul În vorba ta domoal\ [i cuminte.

La tine vin nevestele s\-[i plâng\ Feciorii du[i în slujba la-mp\ratul, {i tu ascunzi o lacrim\-ntre slove, În alte ]ari când le trimi]i oftatul... {i fete vin, s\ le-nflore[ti alti]a, La pragul t\u e plin\ ulicioara, {i fetele î[i [optesc în tain\: “Ce mâini frumoase are domni[oara!” ... A[a, grijind copiii altor mame, Te stingi zâmbind în calea ta, fecioar\, Iar c\p\tâiul somnului t\u vitreg De-un vis de[ert zadarnic se-nfioar\.

Tu parc-auzi cum picur\ la geamuri Un ciripit de pui de rândunic\ {i-un gând r\zle] î]i înfierbânt\ tâmpla, Cu tine-adoarme-o dulce, sfânt\ fric\.

Sfios, amurgul toamnei mohorâte Î[i mi[c\-ncet podoaba lui bolnav\, Ca din c\delni]i fumul de t\mâie, Prelung se zbate frunza din dumbrav\.

Tu stai în prag, [i din fr\gar o frunz\ La sânul t\u s-a coborât s\ moar\, Iar vântul spune crengilor plecate Povestea ta, frumoas\ domni[oar\...

codrilor Vl\siei. La Joi]a, Dâmbovi]a iese din câmpia de divagare, ^n care intrase la Con]e[ti [i treptat ^[i contureaz\ din nou o vale, la ^nceput cu adâncime modest\.

Popula]ia comunei este ^n cre[tere u[oar\. O mic\ parte din aceast\ lucreaz\ (circa 300) la “Uzina de ap\” de la Arcuda, alungit\ ^n stânga [oselei, ^ntr-un parc din centrul civic, pân\ aproape de Bâcu, pe mai bine de 2,5 km. Aici, Dâmbovi]a dispare ca element hidrologic, ^ntrucât apele sale intr\ ^n aceast\ uzin\ [i dup\ ce sunt decantate, filtrate [i tratate, ^[i continu\ drumul spre capital\, printr-o conduct\ cu ap\ potabil\. ~n aval de uzin\, abia dac\ se mai poate ghici vechia albie a râului, lipsit\ de ap\, sau ^n cel mai fericit caz, str\b\tut\ de un curs firav (^n aval de uzin\ ^n vechiul talveg, debu[eaz\ Ilfovul).

Din centrul comunei, urm\m drumul cu por]iuni de asfalt ce alterneaz\ cu pavajul, l\sând la un moment dat valea, ^n stânga.

Spre capitala ]\rii, Municipiul Bucure[ti, intr\m ^n comuna Dragomire[ti-Vale, care este format\ din trei sate: Dragomire[ti-Vale, Deal [i Zurbaua. C\ apar ^n câmpie astfel de denumiri, nu trebuie s\ ne surprind\, ^ntrucât Valea care lipsea cu des\var[ire, ceva mai ^n amonte, se contureaz\ aici clar, de[i diferen]a maxim\ ^ntre nivelul câmpului (99 m) [i fundul acesteia (89 m), este destul de mic\. Un sat care apare cu numele de Dragomire[ti, este atestat ^n anul 1453. ~n continuare intr\m ^n comuna Chiajna, pe lâng\ care trece calea ferat\ ce merge spre Jilava-Videle, la o distan]\ de numai 2 km de autostrada Pite[ti - Bucure[ti, ce trece pe la sud. Localitatea cu iz istoric, ne aminte[te de doamna Chiajna, so]ia lui Mircea Ciobanul (1545 - 1557, 1557 1559) [i mama lui Petru cel Tân\r (1559 1568). ~n 1787, când a ars palatul lui Constantin Ipsilanti de pe mo[ia Cotroceanca, satul ^nc\ exista. ~n urm\torul nostru ziar, vom trata ^nsemn\ri importante despre Municipiul Bucure[ti, capitala ]\rii, cu speran]a c\ cei interesati [i mai ales tineretul, vor re]ine cum se cuvine, no]iunile [i datele pe care le voi prezenta.

{i, pentru a nu se sim]i neglija]i, de[i este ziua femeii, am sa dedic o poezie tuturor b\rba]ilor - cu rug\mintea de-a uita din ce în ce mai rar c\ merit\m s\ fim respectate, apreciate [i mai ales iubite. Domnilor, sper s\ v\ pun\ pe gânduri versurile poetului Adrian P\unescu: CÂNTEC FEMEIESC A[a e mama [i a fost bunica A[a suntem femei lâng\ femei P\rem nimic [i nu-nsemn\m nimica Doar ni[te “ele” ce slujesc pe “ei”.

Ei neglijen]i, iar ele foarte calme Ei încurcând ce ele limpezesc Ei numai t\lpi [i ele numai palme Acesta e destinul femeiesc. {i-n fond, ce fac femeile pe lume?

Nimic m\re], nimic impun\tor.

Schimbându-[i dup\ ei [i drum [i nume Pun lucrurile iar la locul lor.

Cu-atâ]ia pa[i ce au f\cut prin cas\ {i pentru care plat\ nici nu cer De-ar fi pornit pe-o cale glorioas\ Ar fi ajuns [i dincolo de cer.

Ei fac ce fac [i tot ce fac se vede Ba stric\ mult [i ele-ndreapt\ tot {i de aceea nimeni nu le crede Când cad, îmb\trânesc [i nu mai pot.

A[a e mama [i a fost bunica {i ca ele mâine eu voi fi.

Ce facem noi, femeile? Nimica, Decât curat [i uneori copii.

Suntem veriga firului de a]\ În fiecare lan] f\cut din doi Ce greu cu noi femeile în via]\ Dar e [i imposibil f\r\ noi... {ef centru, Cristina Maria Mitrescu cams@primariaracari.ro

Diverse

martie 2011

Programul Centrului medical de permanen]\

Str. Tudor Vladimirescu nr.17 B (Sta]ia de salvare) R\cari

LUMINA

Medic coordonator Telefon: 0245658864 Program: Luni-Vineri ^ntre orele 15-08 dim.

- Carp Marioara Sâmb\t\ [i Duminic\:24-24 de ore Dr. Carp Marioara Joi - 12.05.2011 Dr. Corneanu Corina Vineri - 13.05.2011 Dr. Mladin Aurica Sâmb\t\ - 14.05.2011 Dr. Barbu Razvan Duminic\ - 15.05.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina Luni - 16.05.2011 Dr. Birsila Daniel Mar]i - 17.05.2011 Dr. Barbu Razvan Miercuri - 18.05.2011 Dr. Carp Marioara Joi - 19.05.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina Vineri - 20.05.2011 Dr. Corneanu Corina Sâmb\t\ - 21.05.2011 Dr. Birsila Daniel

Duminic\ - 22.05.2011 Dr. Barbu Razvan Luni - 23.05.2011 Dr. Carp Marioara Mar]i - 24.05.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 25.05.2011 Dr. Carp Marioara Joi - 26.05.2011 Dr. Corneanu Corina Vineri - 27.05.2011 Dr. Mladin Aurica Sâmb\t\ - 28.05.2011 Dr. Corneanu Corina Duminic\ - 29.05.2011 Dr. Barbu Razvan Luni - 30.05.2011 Dr. Carp Marioara Mar]i - 30.5.2011 Dr. Mladin Aurica

- SAVU ALEXANDRA NICOLETA CLAUDIA -01.03.2011 - DUMITRU ANDREI VALENTIN 18.03.2011 - ZORICA MARIUS - 21.02.2011 - DINU IONUT DANIEL 20.02.2011

S\rb\tori Ortodoxe Rânduieli Biserice[ti 01.05.2011 - 31.05.2011 2011 MAI (31 zile) ziua 14 ore, noaptea 10 ore 1 D Sf. Prooroc Ieremia; Cuv. Mc. Eftimie, Ignatie [i Acachie; Cuv. Isidora. Duminica a II-a dup\ Pa[ti 4 M Sf. Mc. Pelaghia; Cuv. Valerian (Dezlegare la pe[te) 7 S Ar\tarea semnului Sf. Cruci pe cer la Ierusalim; Sf. Mc. Acachie [i Codrat 8 D † Sf. Ap. [i Ev. Ioan; Cuv. Arsenie cel Mare Duminica a III-a dup\ Pa[ti (a Mironosi]elor); Ap. Fapte VI, 1-7; Ev. Marcu XV, 43-47; XVI, 1-8; glas 2, voscr. 3 12 J † Sf. Mc. Ioan Valahul; Sf. Epifanie, Arhiep.

Ciprului; Sf. Gherman, Patr. Constantinopolului 13 V Sf. Mc. Glicheria; Cuv. Serghie M\rt.

(Dezlegare la pe[te) 14 S Sf. Mc. Isidor; Sf. Sfin]it Mc. Terapont 15 D Cuv. Pahomie cel Mare; Cuv. Ahile, Ep. Larisei. Duminica a IV-a dup\ Pa[ti 20 V Sf. Mc. Talaleu; Cuv. Talasie; Cuv. Marcu Pustnicul (Dezlegare la pe[te) 21 S †) Sf. Împ\ra]i, întocmai cu Apostolii, Constantin [i mama sa Elena 22 D Sf. Mc. Vasilisc [i Marcel; Sf. P\rin]i de la Sinodul al II-lea Ecumenic 25 M † A treia aflare a Capului Sf. Prooroc Ioan Botez\torul; Sf. Mc. Celestin (Dezlegare la pe[te) 26 J Sf. Ap. Carp [i Alfeu, din cei 70; Sf. Mc. Averchie [i Elena 28 S Cuv. Nichita M\rt., Ep. Calcedonului; Sf. Sfin]it Mc. Eutihie 29 D Sf. Mc. Teodosia; Sf. Sfin]it Mc. Olivian [i Alexandru Duminica a VI-a dup\ Pa[ti (a Orbului din na[tere); Ap. Fapte XVI, 16-34; Ev. Ioan IX, 1-38; glas 5, voscr. 8 30 L Cuv. Isaachie M\rt. [i Varlaam; Sf. Mc. Natalie 31 M Sf. Mc. Ermie; Sf. Mc. Eusebie [i Haralambie

1

2

3

4

DECESE

NA{TERI

Duminic\ - 1.05.2011 Dr. Carp Marioara Luni - 2.05.2011 Dr. Mladin Aurica Mar]i - 30.5.2011 Dr. Birsila Daniel Miercuri - 4.05.2011 Dr. Carp Marioara Joi - 5.05.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina Vineri - 6.05.2011 Dr. Corneanu Corina Sâmb\t\ - 7.05.2011 Dr. Mladin Aurica Duminic\ - 8.05.2011 Dr. Carp Marioara Luni - 9.05.2011 Dr. Barbu Razvan Mar]i - 10.05.2011 Dr. Birsila Daniel Miercuri - 11.05.2011

5

-

23

Thomas Edison, iventatorul becului, era cunoscut ca un om amabil [i perseverent. În vederea marii lui inven]ii muncea f\r\ oprire zi [i noapte. În cele din urm\, dup\ multe luni de munc\, într-o noapte, târziu, reu[i. Din bulbul de sticl\ str\lucea o lumin\ minunat\.

Era fericit. Plin de bucurie, alerg\ s\ povesteasc\ so]iei sale care dormea în alt\ camer\.

Somnoroas\ ea a r\spuns: " Tom, te rog stinge lumina [i vino [i tu în pat."

Aplicatie: Somnolen]a spiritual\ întunec\ marile adev\ruri. Ne face inca-

pabili s\ le sesiz\m. De aceea profetul Isaia spune: "Scoal\-te, luminez\-te, c\ci lumina ta vine..."- Is. 60:1.

R.D

ILIE IRINA, GHERGANI - 84 ANI RADU MARIA, RACARI - 97 ANI GIOANA NICULAE, GHIMPATI - 86 ANI TOMA ELENA, COSTESTI VALE - 78 ANI DUMITRASCU GHEORGHE, BUC. -70 ANI RADU ELENA, RACARI - 76 ANI OPREA MARIN, RACARI - 78 ANI COMAN MARIA, MAVRODIN - 85 ANI Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

6

7

8

1

9

10

VERTICAL 1. PATRICIAN (pl) 2. DAT| - CEL MAI POPULAT PE{TE DIN RÂUL COLENTINA 3. CASA CENTRAL| A ARMATEI (sigl\) - IMPROPIET|RIRE TEMPORAR| 4. FOLOSIT ~N ARITMETICA VECHE - SOLU}IE... DE FA}AD| 5. PROMOTOARE A RENA{TERII NATURALE 6. SCRIERI! - LEGAT DE...CEVA 7. DESPOT 8. PRILEJUIT - CÂNTEC... ~N STUF (interj) 9. MIJLOC METAFORIC DE EXPRIMARE A REALULUI ANOTIMP... CU MULTE FOCURI 10. EXTREMI DE BUNI OBLADUIT

2 3 4 5 6 7 8 9 10

ORIZONTAL 1. TEAC| PENTRU OCHI AJUT|TORI INSTABIL 2. OR|{EL PE ILFOV|} - A LUCRA...PRIM|VARA 3. URMA{II LUI MAHOMED - FURI (arg) 4. SERVIABIL...LA }AR| - MIJLOC DE LUMIN|

5. SPIN (bot) 6. AUTOMOBIL CLUB ROMÂN (sigl\) AME}EAL| 7. MOFTANGIU (fem) - SIMBOL PRE}UIT... LA DURERE 8. AFLATE ~N VIENA! - SUM| NECÂ{TIGAT| LA LOTO 9. UNITATE DE M|SUR| PENTRU UNGHIURI ASCU}ITE- ZIDIT| PENTRU TOTDEAUNA (mit) 10.CULTIVATOR DE BORANGIC - CHELTUIT Ilie Georgian

REZOLVARENR. ANTERIOR: ZORIT-SCOR-EPILATI-CE-REDARI-ATA-ORI-APICOL-LACAT-NA-A-ATAC-STRA-ZAT-PUR-RD-E-EMINESCU-RU-ANTICAR-OMAT-ATINE

cyanmagentayellowblack

±

24

Publicitate

± martie 2011

Urare Niciodat\ nu e prea târziu s\ ceri iertare pentru gre[elile f\cute, dar întotdeauna e foarte greu s\-i prive[ti în ochi pe cei c\rora le-ai gre[it.

Acum e momentul cel mai potrivit pentru a regreta gre[eala [i pentru a spune: Iart\-m\! ...” ne iart\ nou\ gre[elile noastre, precum iert\m [i noi gre[i]ilor no[tri”. Întreaga cre[tin\tate î[i primene[te în aceast\ s\pt\mân\, a Patimilor, trupul [i sufletul, pentru a primi în cur\]enie, învierea Domnului.

Dumnezeu ne-a d\ruit o lume de care s\ ne bucur\m. Dumnezeu ne-a dat o via]\ s\ tr\im [i pentru al]ii, Dumnezeu ne-a dat suflet [i con[tiin]a pentru a iubi, pentru a ne bucura, pentru a împ\r]i bucuria cu cei asemenea nou\, pentru a sluji binelui.

V\ dorim cu ocazia Sfintelor S\rb\tori, s\ v\ reg\si]i sufletul Dumnezeit, s\ g\si]i calea spre fericire [i s\ p\[i]i în lumina binelui, Hristos a înviat!

Colectivul de redac]ie!

Prim\ria ora[ului R\cari v\ invit\ cu ocazia s\rb\toririi Zilei de 1 Mai s\ participa]i la un concurs de biciclete pe [oseaua R\cari - Butimanu.

V\ a[tept\m la Baza sportiv\ a ora[ului R\cari, la data anun]at\, la orele 13:00.

Limitele de vârst\ sunt de la 10 la 90 de ani Suger\m concuren]ilor, dac\ au ^n garderop\ tricouri portocalii s\ le ^mbrace ^n ziua concursului pentru a le purta noroc.

Concursul va fi dotat cu premii constând ^n cupe, diplome [i tricouri.

V\ a[tept\m cu interes. ~nscrierile se pot face anticipat sau ^n ziua concursului.

Iat\ datele de contact 0765509716 [i 0768006972; email: contact@primariaracari.ro

CABINET STOMATOLOGIC Stima]i concet\]eni v\ anun]\m pe aceast\ cale c\ pute]i Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT

^nchiria, pentru practicarea sportului, actualul spa]iu al

^n Ghergani - ^n incinta cabinetului medical

Dr. Valentin Cr\ciun Stima]i cet\]eni v\ anun]\m c\ ^n luna mai, copiii cu vârsta pân\ ^n 11 ani beneficiaz\ de tratament stomatologic GRATUIT.

S\lii sporturilor din ora[ul R\cari, dup\ urm\torul tarif: Colectivul redac]ional:

, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Jr. Ene Octaviana, secretar Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. {tefan Vlada, colaborator

Dr. ing. Marius Carave]eanu

Procesare - Tehnoredactare

Ruben Dumitru, IT Niculae Constantin, IT

REDAC}IA Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere Bucure[ti ISSN: 1844-7678

±

- 100 lei/ora, pentru ^ntreceri sportive: meciuri de fotbal, handbal, baschet, volei, tenis de câmp; - 20 lei/ora/masa, pentru ^ntrecerile la tenis de mas\.

Doritorii se pot adresa la administratorul s\lii, Ene Marius, la num\rul de telefon: 0764.030.370

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: contact@primariaracari.ro

Domnule P r i m a r , M\ numesc______________________________________ [i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ _________________

P|REREA TA CONTEAZ| ...doar dac\ o spui!

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din cartierele ora[ului R\cari.

cyanmagentayellowblack

Telefon: 0729854155 Program: luni, miercuri, vineri ^ntre orele 10-19

E! ~N RAT EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i Aluminiu Instala]ii sanitare termice [i electrice PRE}URI AVANTAJOASE Tel: 0723 584 507; 0767 858 301 Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com Str. Ion Ghica, nr. 65 -Ghergani

±