Ziarul nr 34

±

±

www.primariaracari.ro

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

cyanmagentayellowblack

An III, nr. 34, mai 2011, 24 pagini

“Dac\ vrei ceva cu adev\rat, tot universul comploteaz\ ca acel ceva s\ fie al t\u.”

A mai trecut un an! Un an din primul mandat [i consider c\ nu degeaba. Dac\ [i cet\]enii ora[ului R\cari au aceea[i p\rere vom afla peste un an când vom face bilan]ul final [i ne vom prezenta în fa]a aleg\torilor cu raportul de activitate final. În ultimul an, au început s\ apar\ fizic proiectele la care a muncit noua echip\ din cadrul Prim\riei R\cari [i nu sunt pu]ine, pentru o perioad\ a[a scurt\, dar mai ales, comparând ultimul an sau ultimii trei cu cei 18 de dinainte.

Dup\ orice criteriu cantitativ sau valoric, suntem pe podium. Suntem ferici]i c\ am reu[it. Bucuria [i mai mare este c\ am reu[it acest lucru în primii trei ani de mandat [i nu am l\sat "grosul" pentru anul electoral, care deja a început. Asta nu înseamn\ c\ acum vom sta degeaba. Dimpotriv\ vom tura motoarele la maximum [i nu vom face economie de energie în ciuda vremurilor nu tocmai prielnice.

Pagina 17

±

2011-2012 va fi un an plin.

Se vor finaliza multe proiecte, unele deja începute, altele în curs de evaluare, altele în curs de licitare.

Scoala Ghergani, Liceul R\cari, re]eaua de ap\ din cartierele St\ne[ti, B\l\ne[ti, Colacu, Sabie[ti, Ghimpa]i, drumurile de exploatare reabilitate, parcurile, drumurile comunale reabilitate, drumul jude]ean DJ711A - traseul Mavrodin - S\bie[ti, extinderea Centrului de asisten]\ medicosocial\, centru de zi pentru tineri la St\ne[ti, panouri solare la Sala de sport [i, nu în ultimul rând, mult a[teptatul proiect "Ap\ [i canal" în cartierele R\cari, Ghergani, Mavrodin.

Sper c\ în urm\torul num\r al ziarului s\ ofer locuitorilor din R\cari vestea cea mare: începe canalizarea!

Toate acestea [i nu numai, pentru c\ sunt convins c\ vor apare [i altele în func]ie de finan]\rile iden-

tificate, le vom analiza peste un an [i atunci tragem linie.

Pân\ în prezent, putem spune tare [i r\spicat, c\ ora[ul R\cari n-a ratat nici-un program de finan]are la care ar fi putut aplica [i aceast\ linie o vom men]ine [i în continuare. {i o spun cu mare satisfac]ie [i mândrie; poate [i cu pu]in\ lips\ de modestie.

Dar cet\]enii trebuie s\ [tie, trebuie s\ fie bine informa]i în privin]a aceasta [i nu numai.

Nu putem spune c\ nu avem [i mâhniri; dar ce s-ar întâmpla dac\ am fi numai veseli?!

De la întreb\rile: "Ce ne trebuia asfalt, pe pietre nu mai putem merge", continuând cu "pentru ce sala de sport", "pentru ce [coli"... [i exemplele r\ut\cioase pot continua.

Dar, dragii mei, la fiecare avem r\spuns pentru c\ nu începeam un proiect pân\ nu-l chibzuiam, a[a cum se cuvine.

cyanmagentayellowblack

Paginile 12-13

(urmare ^n pagina 2)

Pagina 16

Pagina 19

Pagina 8

Pagina 9

±

± ±

±

De interes cet\]enesc

(urmare din pagina 1)

2

Construim [coli pentru ca elevii no[tri s\-[i croiasc\ un drum în via]a ([i dup\ ultimile rezultate la examenele de bacalaureat se pare c\ nu muncim degeaba! Apropo: felicit\ri tuturor celor implica]i, cadre didactice [i elevi!) [i, peste ani [i ani, s\ conduc\ acest\ ]ar\, s\ munceasc\ în aceast\ ]ar\ [i nu în ]\ri str\ine.

Construim S\li de sport pentru c\ elevii no[tri [i nu numai s\ fac\ mi[care în mod constructiv, timpul liber [i orele de educa]ie fizic\ s\ [i le petreac\ în mod organizat [i nu cu alte îndeletniciri.

Reabilit\m drumuri, fie ele [i peste câmp, s\ ne putem deplasa în condi]ii normale între localit\]ile cu preten]ie de viitor sau, de ce nu, actual ora[ european.

Poate o s\ v\ întreba]i cum de exist\ [i asemenea p\reri în condi]iile în care toate cele enumerate reprezint\ un progres.

Nu-mi pot da seama dac\ izvorul se afla în r\utate, ne[tiin]a, duplicitate.

Dar v\ asigur c\ avem [i acest fel de semeni printre noi. Încerc\m din r\sputeri s\-i facem s\ în]eleag\ utilitatea tuturor învesti]iilor [i c\, mai devreme sau mai târziu, vom ajunge [i pe strada lor. S\ aib\ r\bdare [i încredere [i-i asigur\m de toat\ con-

SECRETARUL ORA{ULUI R|CARI, jr. Octaviana Ene octaviana_ene@yahoo.com Iunie 2011... a sosit mult a[teptata vacan]\ de var\!!!! Un sfâr[it de an [colar s\rb\torit în toate unit\]ile [colare din ora[ul R\cari, un sfâr[it de an [colar în care au elevii claselor primare, gimnaziale [i liceale au fost r\spl\ti]i pe m\sura muncii depuse, cu multe premii, dar [i cu minunatele coroni]e multicolore care fac s\ încununeze munca depus\ în anul [colar de curând încheiat.

Da... foarte mul]i dintre noi au tr\it aceste emo]ii ale sfâr[itului de an, emo]ii care în timp au fost r\splatite pe m\sura muncii depuse, dar care acum, privite într-un alt context fac s\ creeze o nostalgie a unor vremuri pe care le retr\im al\turi de fiecare genera]ie, odat\ cu înc\ un sfâr[it de an [colar.

Pentru a putea asigura genera]iilor viitoare l\ca[uri de înv\]\mânt moderne, dotate la standarde înalte, autoritatea local\ a avut ca obiectiv principal atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii de înv\]\mânt [i nu numai, [i... dup\ multe a[tept\ri, ora[ul R\cari îmbrac\ hain\ nou\ a schimb\rii, hâina unui ora[el cochet în care încep s\ se contureze obiective noi, obiective la care în urm\ cu ceva timp nici nu puteam visa, dar care acum au devenit o realitate.

Pe lâng\ faptul c\ din anul 2008 pân\ în prezent, toate unit\]ile [colare au fost reabilitate [i aduse la standarde de confort care pot fi invidiate de unit\]i [colare de nivel municipal [i al marilor ora[e, principalele obiective care au fost în aten]ia autorit\]ii locale începând cu prim\vara anului 2009, au fost “Reabilitarea, modernizarea [i extinderea

±

mai 2011

sidera]ia noastr\.

2010-2011! An ce s-a suprapus [i cu nemiloasa criz\ mondial\ l\sând urme [i în ]ara noastr\. Cu toate acestea a[a cum spuneam într-un num\r precedent, am încercat [i în mare parte am reu[it s\ sfid\m criza prin tot ceea ce am realizat.

Oare unde ne situam în absen]a acesteia?! Mi-e greu s\ m\ gândesc dar probabil mult mai departe. Am reu[it formarea unei echipe, a unei familii la nivelul Prim\riei R\cari, menit\ s\ rezolve cât mai multe probleme ale cet\]enilor, dar [i s\ implementeze proiectele pe care le acces\m.

Chiar dac\ mai exist\ [i nemul]umi]i, semnalele pozitive sunt din ce în ce mai numeroase, fapt ce denot\ c\ ne facem treaba.

"Vom face treab\ bun\!", spuneam în urm\ cu trei ani. [i am reu[it.

Cu experien]a c\p\tat\ [i cu încrederea în viitor vom face treaba [i mai bun\. {i voi, dragi cet\]eni, ave]i meritul vostru în aceast\ ecua]ie: ne-a]i fost aproape [i sunt convins c\ ve]i fi [i mai aproape. Împreun\ suntem o for]\ [i nimeni [i nimic nu ne va putea opri din drumul pe care am pornit.

Vreme trece... vreme vine!

A trecut ceva vreme de când suntem

împreun\ dar vor veni [i vremuri noi, vremuri mai bune, atât pentru localitate dar [i pentru ]ar\. Împreun\ decidem soarta ora[ului nostru, împreun\ suntem o for]\, împreun\ vom construi un ora[ european. În anul ce a trecut, în cei ce au trecut, am demonstrat acest lucru. C\ ora[ul R\cari a intrat pe un drum ireversibil. Cel al dezvolt\rii, al schimb\rii la fa]\.

S\ ascult\m [i r\ut\]ile, s\ încerc\m s\ le clarific\m, s\ ne d\m mân\ cu mân\, to]i cu inima curat\ [i s\ punem um\rul la tot ceea ce înseamn\ evolu]ia localit\]ii noastre. Îi salut [i-i respect, pe to]i cei ce ne sunt aproape, pe to]i care în]eleg ce înseamn\ s\ fii cet\]ean al ora[ului R\cari [i-i rog pe cei care ^ncearc\, ce-i drept sporadic, s\ mai bage be]e-n roata carului urnit din loc [i care a prins viteza, s\ se gândeasc\ de dou\ ori, sau de mai multe ori înainte de a pune piedica. {i, pe aceia care încearc\ cu "b\]u' pe la gard", îi rog s\ chibzuiasc\ mai bine la ce se întâmpl\ în jur [i poate-[i g\sesc o alt\ ocupa]ie.

Dac\ vrem "o ]ar\ ca afar\" dac\ vrem "un or\[el ca afar\" hai s\ fim uni]i [i nu dezbina]i, hai s\ fim maturi din toate punctele de vedere (chiar dac\ în suflet

suntem de multe ori copii [i nu e r\u, chiar dac\ uneori copiii spun lucruri tr\znite).

Pân\ la urm\toarea "sinteza anual\" ne vom face treaba în continuare cum [tim mai bine, iar la anu' pe vremea asta" s\ privim cu [i mai mult\ mândrie în trecut [i cu "[i mai mult\ încredere în viitor".

Pân\ atunci, v\ a[tept la inaugurarea drumurilor de exploatare (iulie - august) la inaugurarea Liceului R\cari (septembrie), la inaugurarea drumului Mavrodin S\bie[ti (2011), la inaugurarea [colii Ghergani (aprilie 2012)... sunt doar câteva la care dat\ este clar\. La celelalte care v\ asigur c\ nu vor fi pu]ine, ne vedem curând. }inem aproape [i ve]i fi informa]i. Împreun\ suntem o for]\. Veni]i al\turi de noi [i vom învinge, vom fi pe podium.

"S\geata albastr\" opre[te de ceva vreme [i în R\cari.

S\ ne mândrim cu acest lucru.

Liceului teoretic “Ion Ghica” R\cari” [i “Reabilitarea, modernizarea, extinderea [i echiparea infrastructurii educa]ionale {coala general\ Ghergani”, unit\]i [colare care sunt finan]ate prin Programul Opera]ional Regional – POR 2007-2013.

Dup\ cum se poate observa, aceste dou\ mari proiecte nu le mai prezent\m doar pe hârtie, prin documenta]ii tehnice [i proceduri de achizi]ie, ele au prins via]\, [i pe zi ce trece se contureaz\ mai mult dar, pot s\ apreciez c\ nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil a se îndeplini dac\ nu ar fi fost voin]\ de fier, un volum de munc\ imposibil de m\surat [i dac\ nu ar fi fost dorin]a de a da un ora[ cu o nou\ înf\]i[are locuitorilor ora[ului R\cari, în slujba c\rora suntem cu to]ii.

Lucr\rile la Liceul “Ion Ghica” R\cari, aflat acum înc\ în stadiul de [antier, face s\ schimbe înf\]i[area locului, dând o elegan]\ acestei unit\]i [colare care de peste 50 de ani pred\ societ\]ii genera]ii de absolven]i, cu care localitatea se poate mândri, se apropie cu pa[i repezi de finalizare. Al\turi de m\rea]a Sal\ de sport, ”r\s\rit\” tot în aceast\ perioad\, împreun\ cu baza multifunc]ional\ pentru procesul de înv\]\mânt [i o delimitare pe vechiul amplasament al liceului acest proiect dovede[te înc\ o dat\ c\, dac\ la nivelul unei autorit\]i se stabilesc standarde de management de nivel superior, dac\ exist\ unitate [i o echip\ care dore[te s\ ating\ aceste standarde, totul este posibil. {coala general\ Ghergani, un obiectiv care pân\ mai ieri era o ruin\, o ruin\ care de câte ori o priveai, crea un sentiment de durere [i nostalgie, atât trecatorului cât [i celor ce au p\[it pragul acestei [coli, ast\zi “r\sare ca din p\mânt “un modern edificiu, o modern\ [coal\ care, privit\ pe panou, pare a fi ceva de nerealizat într-un or\[el în care pân\ mai ieri, nu se întâmpla nimic. {i, pentru ca ora[ul R\cari s\ treaca prin aproape toate domeniile de modernizare a infrastructurii sociale, în luna iunie a anului 2011 a fost aprobat\ cererea de finan]are pentru Reabilitarea Centrului de Asisten]\

Medico-Social\ R\cari.

Aceast\ unitate de asisten]\ medico-social\ care, în anul 2009 timid [i cu multe necunoscute în domeniu [i-a deschis por]ile, ast\zi, se poate num\ra printre unit\]ile de asisten]\ de elit\, care nu poate fi comparat\ cu nici o alt\ unitate similar\ din jude], ast\zi se afl\ pe lista obiectivelor de îndeplinit pentru extinderea num\rului de paturi [i aducerea la standarde europene de asisten]\ social\.

Toate acestea numai datorit\ acelui management de nivel superior pe care autoritatea local\ l-a impus în tot ceea ce a promovat în ultimii trei ani, standard implementat de o echip\ care [i-a propus s\ nu rateze nici un program de dezvoltare, ce poate fi accesat [i implementat la nivelul ora[ului R\cari.

A[a cum am mai spus, obiectivul principal al autorit\]ii locale este acela de a fi în permanent\ în mijlocul cet\]enilor, în sprijinul lor pentru a identifica toate problemele cu care se confrunt\, dar în acela[i timp de a informa în ceea ce priveste obliga]iile acestora în calitate de contribuabili.

Ne afl\m în luna iunie a acestui an, [i pe aceast\ cale solicit\m locuitorilor ora[ului R\cari îndeplinirea obliga]iilor cet\]ene[ti privind achitarea impozitelor [i taxelor locale, de a declara [i men]ine la zi datele din registrele agricole în vederea complet\rii registrului agricol, dar nu în ultimul rând pentru îndeplinirea [i a altor obliga]iilor cet\]ene[ti privind p\strarea unui mediu mai curat, men]inerea permanent\ în stare de cur\tenie a [an]urilor, desfundarea periodic\ a pode]elor.

Astfel, îndeplinirea unor obliga]ii în termenul prev\zut de legisla]ia în vigoare, v\ permite ca în perioada imediat urm\toare, în care va fi declan[at\ ac]iunea privind Recens\mântul popula]iei [i al locuin]elor, la nivelul ora[ului R\cari, aceasta s\ se desf\[oare f\r\ impedimente prin întocmirea unui documentar de calitate care v\ r\spunde cerin]elor impuse.

Tot în categoria obliga]iilor cet\]ene[ti se reg\se[te [i obliga]ia fiec\rui locuitor de a între]ine în permanen]\ cur\]enia, atât în ce

prive[te proprietatea, cât [i privind domeniul public.

Anul trecut în aceast\ perioad\ a fost început\ ac]iunea de implementare a Programului ISPA privind colectarea de[eurilor de la populatie.

Nu a fost u[or s\ convingem locuitorii ora[ului R\cari c\ acest mod de colectare înseamn\ progres, înseamn\ civiliza]ie, la fiecare zi de colectare, se z\reau câteva tomberoane, ici colo, iar pe unele str\zi chiar nu erau deloc.

Iat\ c\ acum... dup\ un an, ziua de joi reprezinta ziua cur\]eniei pentru localitatea R\cari, este o mare satisfac]ie s\ vezi cum tone de gunoi sunt colectate în mod civilizat, [i ne gândim c\ aceste tone... cu ceva timp în urm\, erau aruncate de-a lungul drumurilor, pe câmp, pe canale [i pe unde nu te gânde[ti!... Am putea îndr\zni acum s\ gândim c\ în viitorul apropiat vom face o colectare selectiv\ a de[eurilor, a[a cum legisla]ia actual\ impune, dar cum se [i practic\ în ]\rile civilizate. S\ sper\m c\ va veni [i acea zi... totul este s\ vrem s\ fim civiliza]i!! În toate m\surile adoptate de autoritatea local\, au fost promovate proiecte de hot\râri care dup\ dezbateri [i analiz\ au fost aprobate de c\tre Consiliul Local de cele mai multe ori în unanimitate, aceasta dovedind c\ la nivelul autorit\]ii deliberative nu primeaz\ decât interesul cet\]enilor, fiind uitate pe durata [edin]elor divergen]ele politice [i orice alt lucru care nu reprezint\ interesul locuitorilor ora[ului R\cari.

Prin toate m\surile impuse la nivelul autorit\]ii locale, prin accesarea tuturor acestor proiecte finan]ate prin fonduri europene [i nu numai, se dovede[te înc\ o dat\ c\, dac\ exist\ dorin]a [i preocupare pentru asigurarea bun\st\rii locuitorilor, din partea autorit\]ilor competente, ora[ul R\cari se poate dezvolta, ora[ul R\cari va ajunge într-o buna zi s\-[i merite statutul de ora[ [i... în viitorul apropiat chiar statutul de mic or\[el european.

Dar... numai împreun\ vom da genera]iilor viitoare un ora[ european!!!!!

black

“Veghea]i, fi]i tari în credin]\, fi]i oameni, înt\ri]i-v\!”

(1 Corinteni, 16. 13)

Al dumneavoastr\, Florin Marius Carave]eanu, primarul ora[ului R\cari. mcaraveteanu@yahoo.com

(

±

± ±

±

De interes cet\]enesc

mai 2011

±

~n data de 26.05.2011, la orele 14:00, a avut loc [edin]a ordinar\ a Consiliului local R\cari.

Domnul primar propune introducerea pe ordinea de zi un proiect de hot\râre [i anume,

ora[ului R\cari, pentru desf\[urarea de activit\]i comerciale. ~n vederea organiz\rii procedurii de licita]ie, se are ^n vedere ^ntocmirea unui raport de evaluare pentru imobilul, spa]iu [i teren, ce fac obiectul ^nchiri-

proiect de hot\râre privind construirea unei cre[e ^n ora[ul R\cari.

Dumnealui supune la vot modificarea ordinei de zi, cu acest punct [i este votat\ ^n unanimitate.

Se trece la deliberarea pe punctele ^nscrise ^n ordinea de zi.

1.Proiect de hot\râre privind infiin]area Târgului anual ^n ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a.

Nota de fundamentare, prezentat\ de primarul ora[ului R\cari, con]ine motiva]iile pe care se ^ntemeiaz\ acest proiect de hot\râre. Având în vedere c\ la nivelul ora[ului R\cari a fost amenajat\ o nou\ loca]ie a târgului s\pt\mânal, loca]ie ce se afl\ ^n curs de autorizare din punct de vedere sanitarveterinar, se impune ca la nivelul ora[ului R\cari s\ se stabileasc\ o dat\ de organizare a unui târg anual. Aceast\ activitate va p\stra tradi]ia zonei pentru care se ini]iaz\ proiectul de hot\râre privind aprobarea ^nfiin]\ri târgului anual ^n ora[ul R\cari. Deoarece ^n localit\]ile limitrofe ora[ului R\cari, Brezoaele, Corn\]elu, Titu, Slobozia Moar\ [i Con]e[ti, aceast\ activitate se desf\[oar\ ^n perioada septembrie octombrie, se propune c\ data de organizare [i desf\[urare a târgului anual, ultimul weekend din luna septembrie a fiec\rui an, dat\ ce nu coincide cu desf\[urarea ^n alte localit\]i din apropiere, a unor astfel de manifest\ri.

Proiectul a fost aprobat ^n unanimitate.

2. Proiect de hot\râre privind aprobarea ^nchirierii / concesion\rii unui spa]iu [i teren ^n vederea desf\[ur\rii unor activit\]i comerciale ^n cadrul S\lii de sport a ora[ului R\cari. ~n vederea solu]ion\rii unor solicit\ri privind ^nchirierea unui spa]iu [i teren aferent, ^n zona s\lii de sport a ora[ului R\cari, dar [i pentru ^ndeplinirea criteriilor de amenajare [i func]ionare a unor spa]ii comerciale ^n zona unit\]ilor [colare, se ini]iaz\ prezentul proiect de hot\râre, privind scoaterea la ^nchiriere/concesionare a unui spa]iu [i teren aferent ^n incinta s\lii de sport a

erii/concesion\rii. Aceast\ unitate comercial\ va func]iona conform normelor legale ^n vigoare, privind spa]iile comerciale din zona unit\]ilor [colare.

Supus aprob\rii, proiectul a trecut cu unanimitate de voturi.

3. Proiect de hot\râre privind aprobarea raportului de evaluare ^n vederea ^nchirierii/concesion\rii spa]iu [i teren ^n cadrul S\lii de Sport a ora[ului R\cari.

Pentru punerea ^n aplicare a hot\rârii Consiliului local privind ^nchirierea/concesionarea unui spa]iu [i teren aferent, ^n cadrul s\lii de sport a ora[ului R\cari, pentru activit\]i comerciale, a fost ^ntocmit raportul de evaluare privind acest obiectiv.

Se supune aprob\rii Consiliului local, raportul de evaluare privind acest obiectiv. Proiectul este aprobat cu unanimitate de voturi.

4. Proiect de hot\râre privind aprobarea efectu\rii unui schimb de teren ^ntre Ora[ul R\cari [i dl Nicolae Gheorghe, privind suprafa]a de 2000 mp teren intravilan situat\ ^n str Ana Ip\tescu, nr 157, ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a.

Având i^ vedere faptul c\ autoritatea local\ nu dispune de un spa]iu cu destina]ie de parc public, dar [i pentru dezvoltarea ^n perspectiva exigen]elor normelor de urbanism [i amenajarea teritoriului prin crearea unui spa]iu care s\ pun\ ^n valoare centrul localit\]ii, precum [i sediul administrativ, baz\ sportiv\ [i biseric\ din imediata vecin\tate [i luând ^n calcul faptul c\ proprietarul terenului vizat [i-a manifestat inten]ia de a pune ^n vânzare aceast\ suprafa]\ de teren, se ini]iaz\ acest proiect de hot\râre prin care: se propune efectuarea unui schimb de teren ^n echivalent, pentru suprafa]a de 2000 mp teren intravilan, cu o suprafa]\ din domeniul privat al autorit\]ii locale, dup\ identificarea loca]iei [i efectuarea unui raport de evaluare. Acest schimb ar putea conduce la ^mbun\t\]irea aspectului urbanistic zonal, al centrului ora[ului R\cari,

dar [i ^ndeplinirea unor condi]ii de ^ncadrare ^n noua strategie de dezvoltare urbanistic\ a localit\]ii R\cari.

Proiectul este supus spre aprobare [i este votat ^n unanimitate.

5. Proiect de hot\râre privind aprobarea raportului de evaluare privind suprafa]a aferent\ cl\dirii situat\ ^n ora[ul R\cari , sat Mavrodin, str, IL Caragiale, nr jude]ul Dâmbovi]a. ~n urma hot\rârii Consiliului local., privind vânzarea suprafe]ei de 382 mp, teren intravilan, aferent\ cl\dirii situate ^n strada I.L. Caragiale, nr 281, Mavrodin (magazin lâng\ baza de recep]ie), a fost ^ntocmit Raportul de evaluare pentru determinarea valorii de evaluare pentru suprafa]a de 382 mp, teren intravilan. Pentru finalizarea procedurilor de organizare a licita]iei, este necesar\ aprobarea Consiliului local privind raportul de evaluare, ^n vederea vânz\rii imobilului teren intravilan, ^n suprafa]\ de 382 mp, c\tre proprietarul cl\dirii. Se supune la vot proiectul de hot\râre privind aprobarea raportului de evaluare, ^n vederea vânz\rii [i este aprobat ^n unanimitate.

6. Proiect de hot\râre privind aprobarea concesion\rii suprafe]ei de 21 mp ce apar]ine domeniului public al ora[ului R\cari situat\ i^n ora[ul R\cari , sat Mavrodin, str, IL Caragiale, jude]ul Dâmbovi]a.

Proiectul de aprobare a concesion\rii terenului situat ^n strada I.L. Caragiale, Mavrodin, a fost aprobat cu majoritate [i dou\ ab]ineri.

7. Proiect de hot\râre privind aprobarea raportului de evaluare ^n vederea concesion\rii, privind suprafa]a de 21 mp, situat\ ^n ora[ul R\cari , sat Mavrodin, str, IL Caragiale, jude]ul Dâmbovi]a.

Raportul de evaluare ^n vederea concesion\rii a fost supus spre aprobare [i votat ^n unanimitate.

8. Proiect de hot\râre privind aprobarea vânz\rii c\tre CMI Carp Marioara a suprafe]ei aferente Dispensarului Medical Colacu.

Având ^n vedere hot\rârea Consiliului local privind vânzarea cl\dirii dispensarului medical Colacu, a fost ^ntocmit planul cadastral de delimitare a terenului aferent cl\dirii, situate ^n intravilanul localit\]ii Colacu. Pentru finalizarea procedurilor de organizare a licita]iei, se impune aprobarea de c\tre Consiliul local a planului cadastral de delimitare a terenului intravilan aferent cl\dirii Cabinet Medical individual Carp Marioara.

Prezentul proiect de hot\râre propune aprobarea planului cadastral ^n vederea vânz\rii c\tre proprietarul cabinetului medical individual.

Supus aprob\rii, proiectul a trecut cu majoritate de voturi [i o ab]inere, Petre Marin.

9. Proiect de hot\râre privind aprobarea nivelului minim al veniturilor realizate de c\tre beneficiarii Legii nr 416/2001 modificat\ [i completat\.

Urmare a modific\rii Legii 416/2011, privind venitul minim garantat, prin

black

3

Legea 276/2010 [i prevederile articolului 18 din Lit C si D, Serviciul public de Asisten]\ Social\, propune limitele minime [i maxime prev\zute [i criteriile suplimentare de evaluare a unor venituri poten]iale, de neacordare a ajutorului social.

Criteriile de evaluare a unor venituri poten]iale [i de neacordare a ajutorului social: - Valoarea muncilor ocazionale, pentru fiecare persoan\ apt\ de munc\, care beneficiaz\ de ajutor social - 100 lei.

Nu beneficiaz\ de ajutor social, persoanele care: - De]in autoriza]ii de liber\ initiativ\, SRL-uri, sau alte tipuri de societ\]i, inclusiv membrii de familie cu care acestia gospod\resc, familia fiind definit\ ^n con]inutul articolului 2, al 1 din Legea 276/2010; - De]in autoturisme de orice fel, utilaje agricole, ^nmatriculate sau ne^nmatriculate, care sunt de]inute cu titlu de proprietate sau orice alt titlu, precum [i ^n cazul ^n care se constat\ c\ acestea sunt de]inute f\r\ forme legale; - De]in bijuterii sau obiecte de lux; - De]in locuin]e ce dep\[esc limitele stabilite prin articolul 2, lit a din Legea 114/1996, ce se reg\sesc ^n anexa 1 la Legea locuin]ei; Supus la vot, prezentul proiect de hot\râre trece cu unanimitate de voturi.

10. Proiect de hot\râre privind validarea mandatului de consilier local, ca urmare a r\mânerii vacant prin demisie.

Având ^n vedere adresa num\rul 132 din 07.04.2011, ^naintat\ de c\tre Organiza]ia Jude]ean\ PSD Dâmbovi]a, prin care se aduce la cuno[tin]\ Consiliului local R\cari, c\ ^n urma demisiei domnului Necula Vasile, consilier local pe lista PSD, la alegerile din iunie 2008, se impune validarea urm\torului consilier ^nscris pe lista PSD, pentru care forma]iunea politic\ a comunicat suplean]ii care fac parte la aceast\ dat\ din partidul politic, pe a c\rui list\ au candidat.

Se invoc\ dispozi]iile art 9, lit a din Legea 393/2004, privind statutul ale[ilor locali [i dispozi]iile art 12 din Legea 393/2004 (1), privind statutul alesilor locali [i se propune adoptarea unei hot\râri prin care se va lua act de validarea urm\torului candidat supleant pe lista PSD. Proiectul a fost votat ^n uannimitate.

12. Proiect de hot\râre privind invalidare mandat consilier Ni]\ Vasile.

Proiectul a ^nregistrat la vot 12 ab]ineri [i un vot pentru, din partea consilierului Petre Marin.

13. Proiect de hot\râre privind invalidare mandat consilier T\nase Mihai - Cristian.

Proiectul a ^nregistrat la vot 12 ab]ineri [i un vot pentru, din partea consilierului Petre Marin.

14. Informare privind ^ntreb\rile adresate de c\tre dl Ilie {tefan, Poli]iei ora[ului R\cari.

Comandantul Poli]iei ora[ului R\cari a r\spuns solicit\rii consilierului Ilie {tefan. continuare ^n pagina a-6-a

±

cyanmagentayellowblack

±

4

±

Eveniment

mai 2011

Iat\ participan]ii la actuala edi]ie a ac]iunii “Adopt\ un km!” ~n data de 28.05.2011, prim\ria ora[ului R\cari a organizat o nou\ edi]ie a ac]iunii de cur\]enie, “Adopt\ un km!”, de igienizare a zonei canalului din localitatea St\nesti [i pe cursul râului Baranga. Traseul stabilit a fost între biserica St\ne[ti, pe o distan]\ de 6 km, pân\ la p\durea S\bie[ti, zona canalului care înc\ mai sufer\ din pricina nep\s\rii oamenilor. La orele 09:00, aproximativ 120 de persoane au r\spuns chem\rii primarului ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu [i echipa]i de lucru, cu m\nu[i, saci menajeri, au pornit ac]iunea de igienizare în zona men]ionat\. Al\turi de primar au fost vicepri-

marul, secretarul, salaria]i din prim\rie, cadre didactice de la [colile Colacu, Mavrodin, Ghergani, R\cari [i Ghimpa]i, personalul de îngrijire [i administrativ de la C.A.M.S Ghergani. Gunoaiele adunate în saci au fost preluate de cele trei utilaje cu remorci, apar]inând unor fermieri din ora[ul R\cari, care au participat voluntar la aceast\ ac]iune.

De asemenea, firma Supercom, a fost punctual\, încadrându-se în program la ora stabilit\ pentru preluarea gunoaielor din remorcile noastre. Îmbucur\tor este faptul c\, gunoaiele s-au împu]inat – am adunat aproximativ 1000 de

Lungul drum al eforturilor pentru o via]\ s\n\toas\, trece [i pe aici...

Foto: Niculae Constantin Text: Viceprimar, prof. E. Craiciu

“Recolta” de gunoaie, se pare c\ nu este mic\...

Imagine gr\itoare privind necesitatea organiz\rii acestei ac]iuni... ±

saci [i acestea nu erau de dat\ recent\.

C\tre orele prânzului, pe o vreme frumoas\, participan]ii s-au îndreptat c\tre p\durea S\bie[ti de unde fumul gr\tarelor [i muzica de petrecere îi ademeneau de departe, ar\tându-le drumul spre locul pentru picnicul organizat. Au urmat o petrecere la umbra p\durii, meciuri de fotbal în care s-au înfruntat echipe constituite ad hoc, partide de pescuit, table, remi, etc.

Cele dou\ p\r]i ale programului s-au completat în mod pl\cut, fiecare dintre noi profitând din plin de o zi petrecut\ în mijlocul naturii.

Punctul de plecare: b\trânul stejar din preajma bisericii St\ne[ti

cyanmagentayellowblack

±

cyanmagentayellowblack

Eveniment

mai 2011

Natura este esen]a unei vie]i [i d\t\toare de s\n\tate pentru ca omenirea s\ aib\ oameni s\n\to[i, trebuie s\protejeze p\mântul, apa, p\durea, câmpia, într-un cuvânt vegeta]ia. Nu este o problem\ greu de rezolvat dac\ e voin]\ din partea membrilor societ\]ii [i mai ales a edililor localit\]ilor. De aceea, ac]iunea “Adopt\ un km!” în mai multe edi]ii a însemnat un succes prin rezultatele ob]inute. Iat\, dup\ parcurgerea traseului stabilit, a venit momentul de relaxare în mijlocul naturii. O partid\ de pescuit pe malul lacului, o partid\ de fotbal pe un teren amenajat cu grij\ înainte,

Ora[ul R\cari atestat în 1825, vechi târg de negustori, cu [osea pietruit\ înc\ din secolul XIX, care lega capitala de cetatea de scaun a }\rii române[ti, Târgovi[te, a f\cut pa[i mul]i spre o via]\ civilizat\. La intrarea în ora[, venind dinspre Bucure[ti, te întâmpin\ – pân\ nu demult – oborul s\pt\mânal (vezi foto 1), un loc stabilit arbitrar, de o veche administra]ie din anii comunismului, care nu reprezenta nici o tradi]ie. Spunem aceasta deoarece au mai existat dup\ 1940, înc\ vreo trei loca]ii succesive, în care se f\cea nego], f\r\ a fi îns\ ceva organizat, pe linie istoric\, ceva tradi]ional. Loca]ia de pe DN 71, a fost schimbat\ cu o alta, mai convenabil\ – prin posibilit\]ile oferite pentru autorizare [i prin suprafa]a disponibil\ situat\ pe drumul de acces spre Slobozia Moar\.

Pe un drum na]ional, o astfel de activitate era discutabil\, mai ales

Un picnic lâng\ p\dure unde gratarele încinse [i muzica de petrecere au completat imaginea unei zile reu[ite...

Text: Viceprimar, prof. E. Craiciu Foto: Constantin Niculae

dac\ se f\cea dezordonat (nu exist\ loc de parcare, de expunere pentru animalele oferite spre vânzare, punct veterinar, punct sanitar, etc).

Privind frumuse]ea de vegeta]ie care a fost adus\ pe locul fostului obor, cu exponate exotice, nu po]i s\ nu recuno[ti c\ zona a câ[tigat în ceea ce prive[te aspectul urban, încadrarea exponatelor – care de care mai frumoase – încântând c\l\torul care trece pe aici. {i apoi, s\ ne gândim la valorificarea terenului, la taxele [i impozitele pl\tite de proprietar, care toate, intr\ la bugetul ora[ului. Nu intr\m în am\nunte contabilice[ti, dar e vorba de sume importante.

Ei, ce zice]i oameni buni? S\ privim înainte cu încredere, pentru c\ e bine ceea ce a f\cut primarul [i pentru c\ nu putem s\ tr\im din amintiri..

foto 1

cyanmagentayellowblack

5

6

De interes cet\]enesc

mai 2011

urmare din pagina a-3-a 15. Informare privind stadiul implement\rii proiectelor la nivelul ora[ului R\cari.

Domnul primar spune c\ la [coala Ghergani se lucreaz\ din plin, ca [i la Liceul R\cari, toate lucr\rile fiind ^n grafic. Dumnealui sper\ ca anul viitor, ^n semestrul II, cursurile s\ fie mutate ^n noua loca]ie. La liceul R\cari se lucreaz\ la stadion, cl\direa este aproape gata.

Apa [i canalizarea au intrat ^n ultima faza de analiz\. La ultima [edin]\ s-a avizat o extindere a acestui proiect iar dac\ se reu[e[te lucrul \sta, aproape tot R\cariul este acoperit de ap\ [i canal.

Drumul jude]ean 711 A este deja ^n licita]ie, sunt [anse ca ^n iunie, iulie s\ ^nceap\ [i lucr\rile. Lucr\rile vor fi de la sta]ia Mavrodin pân\ la sondele din S\bie[ti, fiind un drum a[teptat de foarte mult timp. Pe DC 43 A s-a reu[it turnarea stratului 2 de asfalt, pân\ la trecerea la nivel cu calea ferata. La drumurile de exploatare s-a executat proiectul tehnic [i r\mâne s\ se dea ordinul de

^ncepere a lucr\rilor, devenind o certitudine. Panourile solare sunt recep]ionate la CAMS [i la sediul prim\riei. La c\minul cultural Ghimpa]i s-a finalizat [i dotarea.

La CAMS s-a finalizat proiectul tehnic [i a fost depus la C\l\ra[i. Re]eaua de ap\ ^n Colacu, S\bie[ti, St\ne[ti, se va relua,

Un punct de vedere Pe forumul edu.ro, elevii care au sus]inut luni proba scris\ la limba [i literatura român\ au scris peste trei pagini de comentarii legate de subiectul a III-lea de la Bacalaureat. Ce scria pe foaia de examen?

Redacteaz\ un eseu de dou\-trei pagini, despre particularit\]ile de construc]ie a personajului dintr-un text dramatic studiat, apar]inând unuia dintre autorii

ajungându-se la zi cu pl\]ile, pân\ la sfâr[itul anului exist\ speran]a s\ fie gata proiectul.

16. Se aduce ^n discu]ie proiectul care vizeaz\ construirea unei cre[e ^n ora[ul R\cari.

Este supus la vot [i este aprobat ^n

profesorii corectori. Un alt comentator, de aceast\ dat\ pagina stiileprotv.ro, este de p\rere c\: "În primul rând trebuie s\ [tii c\ jocul ielelor de Camil Petrescu nu mai e în programa de bac...deci trezeste-te la realitate. {i una e text dramatic [i alta e apartenen]a la specia dram\. Gânde[te-te c\ tinerii când au v\zut ultima noapte de dragoste nu s-au mai gândit la I.L. Caragiale sau M. Sorescu pt c\ au [tiut mai bine romanul [i au fost mai în tem\ cu subiectul. Mai ales c\ au înv\]at mai bine romanele. Asta te rog s\ nu o prive[ti ca [i o scuz\, dar în subiecte în loc s\ ajute elevul, îl induce în eroare, [i mai ales dac\ ai un dram de emo]ii..."

Intrând în clasa a Potrivit unora dintre IV-a, clasa doamnei comentarii, profesorii corectori nu ar trebui s\ înv\]\toare Maria Popescu puncteze acest subiect, (a[a cum scrie pe u[\), nimic nu anun]a c\ acolo dac\ elevii au ales s\ se petrece ceva deosebit. descrie un personaj Copii frumo[i, cu dintr-un alt gen literar (roman, în loc de oper\ ochii limpezi, candizi, te salut\ cu dramatic\).

Precizarea text dramatic c\ldur\. E începutul ultimei este subliniat\ în formularea subiectului toc- s\pt\mâni din an [i doamna mai pentru a atrage înv\]\toare le cere aten]ia elevilor asupra copiilor s\ cânte faptului c\ referirea la imnul de stat. Din un text apar]inând nou\sprezece piepgenului dramatic este turi r\sun\ versurile decisiv\ pentru evaluce ne îndeamn\ la area r\spunsurilor.

Drept urmare, cei care trezire! Micii cori[ti, au ales s\ caracterizeze cu mânu]a dreapt\ personajul principal din a[ezat\ în dreptul inimii, privesc seme] opera "Ultima noapte înainte. Dup\ ce terde dragoste, întâia min\ de cântat, elevii se noapte de r\zboi" de a[eaz\. Urmeaz\ un mic Camil Petrescu, ar putea s\ nu fie puncta]i moment organizatoric în la subiectul num\rul al care doamna verific\ III-lea. A[a zisa capcan\ prezen]a, temele [i lec]ia nu corespunde realit\]ii. precedent\. Apoi copiii r\sfoiesc c\r]ile de citire, Ne-am înv\]at s\ d\m vina pe al]ii pentru a ne spre pagina indicat\, pentru o lec]ie nou\, o lec]ie acoperi incompetenta. În mintea unui candidat despre Cuza, domnitorul Unirii. Ochii copiilor sunt la bacalaureat trebuie s\ fie clar\ no]iunea de pierdu]i în zare, pentru c\ doamna înv\]\toare le text dramatic - draspune mai întâi o poveste maturgie. {i dac\ ne care s\-i introduc\ în conplângem c\ am fost pu[i în încurc\tur\ dac\ textul istoric. Apoi

unanimitate.

17. Diverse Domnul primar mul]ume[te colegilor din CL care au fost al\turi la ac]iunea de 1 Mai. La momentul când se va face inaugurarea drumului se va relua acel tur ciclistic.

Dumnealui spune c\ va mai candida ^nc\ un mandat, lini[tindu-i pe cei care doresc asta.

Domnul Ni]\ Vasile roag\ pe domnul primar s\ interzic\ comer]ul ambulant al rromilor ^n localitatea Colacu, deoarece ace[tia sunt un risc pentru siguran]a cet\]enilor, iar ^n zona Mavrodin exist\ rromi care atac\ cet\]enii care circul\ cu trenul.

Domnul primar mul]ume[te pentru aceste informa]ii [i arat\ c\ asta este utilitatea unui consilier local. Este interfa]a de leg\tura ^ntre cet\]eni [i primar.

Dumnealui mul]ume[te colegilor consilieri, cet\]enilor ora[ului R\cari [i telespectatorilor, inclusiv postului Columna TV, pentru sprijinul acordat.

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

ni se cere s\ vorbim despre Caragiale, atunci ce mai c\ut\m la bacalaureat? Cât despre Camil Petrescu sau Marin Sorescu... ce s\ mai vorbim.

Câ]i dintre elevii clasei a XII-a au citit fil\ cu fil\, piesele lui Caragiale?

P\i de unde vrei s\ [ti]i, dragii mei, ceea ce nu a]i parcurs. Alt\ dat\, cine nu cuno[tea opera clasicilor Literaturii Române: Eminescu, Creang\, Caragiale, Slavici, nu intra în examenul de bacalaureat.

Cu referate preluate de pe net, care sunt bune spre consultare, f\r\ aprofundarea materiei, nu po]i reu[i la examenul maturit\]ii. urmeaz\ lectura lec]iei, reluat\ pentru fiecare grup de elevi.

R\sun\ molcom glasul povestitorului, îngrijorat glasul boierului, replica

Vorbeau mai mult în limba matern\. Cu ajutorul meu [i al colegilor le-au dep\[it repede. Acum... i-a]i auzit! {i Ri]a [i Zabar sunt doi elevi cu mari posibilit\]i, mi-a relatat doamna, privind cu blânde]e peste ceata de înv\]\cei.

“Vreau s\ v\ mai spun un lucru! Ei nu trebuie îndep\rta]i de comuniunea cu comunitatea rrom\.

Mi-a fost [i mie greu deoarece nu sunt vorbitoare de limba rrom\, dar totul a trecut cu bine [i e o mare mul]umire a mea. Poate ar trebui s\ vad\ asta [i incon[tien]ii care ]in aprins\ flacãra discordiei [i înjur\, c\ [ti]i la ce m\ refer!”, mi-a spus doamna înv\]\toare, apoi a plecat între cei care o a[teptau cu ner\bdare. E pauz\ în continuare [i copiii se joac\ împreun\, amesteca]i de vârtejul copil\riei nep\s\toare “Uliul [i porumbeii”. O aud pe doamna înv\]\toare îndemnându-i “Zbura]i tot mai sus, porumbei!”.

L ec]ie de toleran]\ [i responsabilitate

canonici: I.L. Caragiale, Camil Petrescu sau Marin Sorescu. În elaborarea eseului, vei avea ^n vedere urm\toarele repere: - sus]inerea unei opinii despre modul ^n care se reflect\ tema textului dramatic ^n construc]ia personajului ales; - prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele textului dramatic; - relevarea unei tr\s\turi dominante a personajului, ilustrate prin dou\ episoade/secven]e dramatice semnificative/citate comentate; - ilustrarea a patru elemente de structur\ [i compozi]ie ale textului dramatic ales, semnificative pentru tipologia personajului (ac]iune, conflict, rela]ii temporale [i spa]iale, indica]ii scenice, tehnici specifice, limbaj, final etc.) Dezbaterile de pe forumuri arat\ c\ s-ar putea puncta doar partea de redactare, pentru cei care au ales un personaj dintr-o oper\ care nu era un text dramatic. "Profa mea de român\ mi-a spus c\ o s\ fiu punctat pentru redactare", scrie un comentator. Un altul îl lini[te[te repede, spunându-i c\ "Punctajul pentru con]inut se acord\ numai [i numai dac\ respec]i cerin]a." {i discu]iile se lungesc pe pagini întregi, în jurul acestei dileme. Cel mai important lucru, din toat\ aceast\ a[a-zis\ ^ncurc\tur\, este modul în care vor interpreta baremul

sultanului [i îndr\zne] replica lui Cuza.

La unul dintre grupuri m-a frapat ceva, ceva ce nu se potrivea bine auzului meu [i atunci, pe loc, n-am realizat ce. Apoi mi-am dat seama: pe micul “Cuza”, îl chema Zabar.

Doamna mi-a spus c\ doi dintre elevii s\i, o feti]\ [i un b\iat, veneau din rândul minorit\]ii rrome. Nu au frecventat gr\dini]a [i la început au avut ceva probleme de acomodare.

~nv\]\toare Matei Alexandra

Restituiri

mai 2011

RESEDINTA LUI ION GHICA DE LA GHERGANI

Ion Ghica (1817-1897) s-a nascut la Bucuresti, într-o casa situata pe locul actualului Hotel Continental. Era fiul lui Dumitru Ghica (1793-1845) si al Mariei Câmpineanu, sora lui Ion Câmpineanu. A avut un singur frate, Pantazi Ghica (1829-1882), casatorit cu Camille Guyet de Fernrx.

Scriitor si om politic, a avut un rol important în istoria României moderne, atât în timpul revolutiei de la 1848, cât si dupa aceea. Trimis la Constantinopol pentru a negocia numirea unui print pamântean, ramâne ca si caimacam al sultanului, fiind numit bey de Samos între 1853 si 1859.

Se întoarce în tara, unde devine prim-ministru al lui Alexandru Ioan Cuza, de asemenea, la venirea lui Carol, primul cabinet format fiind sub presedintia sa. Între 1881 si 1889 a fost ministru plenipotentiar la Londra. Dupa o lunga suferinta, s-a stins la 7 mai 1897 la mosia sa de la Ghergani, unde este îmormântat.

Sabina Cantacuzino, fiica cea mare a lui Ion C. Bratianu, scria în memoriile ei ca "averea domnului Sturdza fusese pierduta deodata cu a Câmpinenilor, a lui Ion Ghica si a altora într-o nenorocita de afacere de padure si casa lui era montata modest". De altfel, în Bucuresti, Ion Ghica nu a avut o casa, nu îsi permitea decât sa închirieze anual o cladire. În afara de meritele în politica, Ion Ghica avea o buna reputatie literara. Scrisorile catre Alecsandri, prietenul sau de-o viata, descriu într-o

maniera savuroasa vechea societate româneasca. Acesta a mai scris "Amintiri din exilul din 1848" si "Convorbirile economice din 1866", importante prin datele oferite.

Sabina Cantacuzino scria în memoriile ei ca "În acest om natura se desfatase, înzestrându-l cu daruri intelectuale deosebite si cu vitregie pentru fizic, pe cât de contrafacut, mic si urât, pe atât de inteligent, spiritual si placut.

Chiar în firea lui erau astfel de contraziceri printr-o purtare prea usuratica si uneori nepotrivita cu principiile ce avea ca fond, încât varul lui C.A. Rosetti îi zicea râzând: «Iancule, în tine se bate tatal tau cu mama-ta». Scrisorile lui catre Alecsandri sunt o proba de ce-i era conversatia, mai ales când avea un partener demn de dânsul."

Ion Ghica s-a casatorit în anul 1847 cu Alexandrina (Sasa) Mavros (1830-1926), fiica generalului Nicolae Mavros si a sotiei sale, Sevastia, nascuta Sutzu. Au avut împreuna sapte copii. "Retras din diplomatie, revine la Bucuresti si primeste directiunea Teatrului National.

Se îmbolnavi si se retrase la tara, unde duse cea mai trista viata, caci în corpul infirm dainui inteligenta". Dupa moartea sa, Sasa Ghica a dus o viata retrasa, cântând la pian. Printre picaturi broda, cosea, citea cu voce tare si se ducea la capela din minunatul parc strajuit de tei si stejari centenari.

CONACUL În anul 1785, banul Dumitru Ghica cumpara mosia de la Ghergani, situata la jumatatea drumului dintre Bucuresti si Târgoviste, pe care o mosteneste fiul sau, Ion Ghica. Acesta

îsi cladeste în 1859 o noua resedinta. La Ghergani, aleile sunt strajuite de tei, tecari si stejari seculari, conacul fiind situat în mijlocul unui parc întins pe 13 ha. Resedinta succesiv marita avea fatadele sobre, fara decoratii, era spatioasa, dar nu era prevazuta cu tot confortul. Astazi se mai pastreaza numai parterul, pe vremuri marcat prin bosaje, întrucât etajul s-a prabusit în urma cutremurului din 1940.

Interioarele au fost complet schimbate si pastreaza astazi doar pe alocuri decoratiile originale. Holul principal a fost recompartimentat. Parterul avea "în toata lungimea un coridor în care dau toate încaperile". Din holul de la parter se intra în salonul mare, din care se iesea direct pe terasa.

Saloanele de jos erau bine proportionate. Poate cea mai impresionanta încapere era biroul lui Ion Ghica cu biblioteca sa, care continea vechi tiparituri românesti si carti rare. Dupa obiceiul vremii, si acest palat trebuie sa fi avut unii pereti acoperiti de fresce, care însa nu s-au mai pastrat decât în fosta casa a scarii.

Salonul principal are plafonul original în care "stapâna casei facea muzica, fiind o pianista apreciata, adeseori Enescu ori Flesch pe cele doua mari clavire, sub frumoasa Tiganca a lui Grigorescu".

"Conacul a fost lasat prin testament lui Niculae, desi mai mic, cu mult inferior lui Dimitrie. Aceasta nedreptate nu se poate explica decât din cauza marii influente a Nababului, pe a carui fiica a luase Nicu. (...) Bietul Ghica avea si regretul unui parinte nesatisfacut de copiii lui, caci afara de Dumitru, om întradevar distins, instruit si cum-

secade, dar care printr-o ciudata anomalie nu era fiul favorit în casa, sau cel putin al mamei lui, ceilalti nu au dus mai departe, nici macar nu au mentinut reputatia unui asa frumos renume", scria Sabina Cantacuzino.

CAPELA Aceasta surprinde prin bogatia formelor si culorilor în raport cu sobrietatea resedintei.

Prezinta elemente ce provin din stiluri arhitecturale diferite: cupola face aluzie la arhitectura bizantina, detaliile decoratiilor prezinta influente clasice.

Se cunosc cu certitudine anul constructiei si arhitectul Capelei, dar pâna în prezent nu au fost identificate documente care sa confirme cu exactitate aceste date.

Cladirea a fost construita în 1869, dupa un proiect realizat de arhitectul Dimitrie Berindey.

Dintr-o fotografie facuta la începutul secolului al XX-lea se observa aspectul original al Capelei, fara pictura exterioara.

Cladirea pe doua niveluri este alcatuita din cripta si capela.

Situata sub nivelul solului, cripta are interiorul boltit.

Acolo sunt depuse ramasitele unor membri ai familiei.

Accesul în capela se face prin doua rampe semicirculare, simetric proportionate, care se îmbina într-un "foisor". În interior prezinta caracteristicile bisericilor cu abside laterale si o absida a altarului semicirculara. Cupola cu ferestre înguste si alungite se sprijina pe un tambur înalt. Interiorul era acoperit în întregime cu pictura. Altarul este separat printr-o catapeteasma din lemn sculptat, icoanele au fost însa luate si pastrate în siguranta.

7

NATIONALIZAREA Oglinzile, mobilierul, tablourile au disparut, biblioteca impresionanta a scriitorului a fost dusa, la insistenta lui Victor Eftimiu, la Biblioteca Academiei Române, iar cladirea a devenit în 1949, pentru scurt timp, sediu GAS Balteni, fiind transformata ulterior în spital de medicina generala, apoi spital de pediatrie pentru copii orfani cu dizabilitati.

Dupa 1990 s-a înfiintat Fundatia "Ion Ghica", care dorea reabilitarea cladirii si a capelei, dar aceste planuri nu s-au materializat. Dupa 2004, proprietatea de 13 ha a trezit a interesul oamenilor de afaceri, când atât Emeric Bartha, cât si Fathi Taher au încercat sa o concesioneze. În decembrie 2009, administratia locala a retrocedat proprietatea mostenitorilor de drept.

"Batrâniceasca resedinta Ghica de la Ghergani este astazi o ruina, putine mai amintesc de stralucirea de altadata."

CONSOLIDAREA CAPELEI Aceasta este într-o stare avansata de degradare.

Cutremurele din 1940 si 1977 au afectat atât structura cât si elementele decorative. În partea superioara exista forfecari si dislocari, în zonele de descarcare ale arcelor au aparut rupturi locale, iar pictura interioara a fost grav afectata. În prezent Capela necesita urgente lucrari de consolidare si restaurare.

Multumim primarului Marius Caraveteanu, doamnei viceprimar Elena Craiciu si preotului paroh pentru amabilitate si informatiile puse la dispozitie

Autor: SIMINA STAN

cyanmagentayellowblack

8

Realitatea ^n imagini

mai 2011

Ministrul Daniel Funeriu [i primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu ~n data de 06.06.2011, am primit vizita ministrului educa]iei, Daniel Funeriu, ^nso]it de pre[edintele Consiliului Jude]ean Dâmbovi]a, Florin Popescu, reprezentan]i ai Inspectoratului {colar Jude]ean Dâmbovi]a, alte personalit\]i, cât [i reprezentan]ii presei locale.

Scopul vizitei a fost stadiul lucr\rilor de pe [antierul Liceului Teoretic “Ion Ghica” din R\cari, care este supus unui ansamblu de lucr\ri de reabilitare, extindere [i modernizare, pe fonduri europene.

Oaspe]ii au fost întâmpina]i în curtea liceului de c\tre primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, viceprimarul, directoarea liceului, Prof Alionte Aurica, directorii adjunc]i, Sanislav Daniela, Albu Gra]iela, secretarul

prim\riei ora[ului, salaria]ii prim\riei, reprezentan]i ai firmei constructoare, cadre didactice.

Domnul ministru Daniel Funeriu a fost pl\cut impresionat de num\rul mare de persoane care l-au întâmpinat [i a purtat discu]ii despre Legea Înv\]\mântului cu cadrele didactice prezente, referitor la unele nout\]i introduse în lege.

Domnul ministru a fost condus de c\tre primarul ora[ului R\cari în [antierul liceului, pentru a cunoa[te stadiul de execu]ie a lucr\rilor, primind în acest sens informa]ii. Astfel a vizitat corpul vechi al liceului, s-a interesat de stadiul lucr\rilor, apoi a trecut prin cl\direa nou\, înso]it fiind [i de reprezentan]ii firmei constructoare. Cei prezen]i i-au oferit domnului ministru Funeriu,

detalii despre acest proiect de renovare, extindere [i modernizare a liceului, proiect realizat pe fonduri europene.

Participan]ilor la vizit\ li s-au înmânat mape cu valoare de documentare, privind cele dou\ proiecte pe fonduri europene, care se afl\ în derulare în ora[ul R\cari, respectiv liceul “Ion Ghica” [i [coala general\ “Ion Ghica” Ghergani, fiecare în sum\ de 2.000.000 euro. Domnului ministru i-au fost înmânate un exemplar al Ziarului Prim\riei R\cari [i monografia Liceului R\cari, alc\tuit\ cu prilejul celor 50 de ani de la înfiin]are (1958-2008).

Vizita s-a încheiat firesc, cu invita]ia adresat\ celor prezen]i de c\tre primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, de a participa la inaugurare, moment a[teptat de to]i cu interes.

Vizita se desf\[oar\ ^n prezen]a personalului Consiliului Jude]ean Dâmbovi]a, a reprezentan]ilor prim\riei [i a cadrelor didactice.

Au vizitat [antierul Liceului Teoretic “Ion Ghica” din R\cari”

Aspecte din timpul vizitei

Grupul de cadre didactice ^ntâmpin\ cu interes pe Ministrul Educa]iei, Daniel Funeriu

Discu]iile sunt animate ^n jurul subiectului noii Legi a ^nv\]\mântului

cyanmagentayellowblack

Text: Viceprimar, prof. E. Craiciu Foto: Niculae Constantin

cyanmagentayellowblack

Eveniment

mai 2011

9

Clopo]elul a sunat pentru recrea]ia cea mare: vacan]a de var\

Primarul ora[ului R\cari ^mpreun\ cu ^nv\]\ceii de la {coala Ghimpa]i

17 iunie 2011, ziua în care se desf\]oar\ festivit\]ile de premiere la toate [colile din ora[ul R\cari. Primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, viceprimarul, sunt în mijlocul copiilor pentru a participa la festivit\]i. Începând cu ora 09:00, la {coala Ghimpa]i, se desf\[oar\ manifest\rile programate în aceast\ zi. Este momentul mult a[teptat, când se r\spl\tesc rezultatele muncii dintr-un an [colar. Prilej de emo]ii [i bucurii pentru to]i: elevi, profesori, p\rin]i [i autorit\]i.

Aspecte

de

la

festivit\]ile

{coala R\cari

de

Toat\ lumea [tie c\ nimic nu e mai frumos ca zâmbetul fericit al unui copil. Acesta e tabloul la serbarea de sfâr[it de an [colar; în primul rând, pentru c\ se ia vacan]a mare [i apoi pentru c\ mul]i copii au rezultate bune [i ob]in premii. Ca [i în anii trecu]i, prim\ria s-a str\duit [i a reu[it, prin sponsori, s\ fac\ acest moment foarte pl\cut, prin c\r]ile oferite la care s-au ad\ugat numeroase diplome. O men]iune aparte se cuvine s\ facem în ceea ce prive[te rezultatele meritorii la concursurile [colare cât [i la olimpiadele de limb\ român\ [i matematic\ pentru care elevii au primit diplome [i medalii.

Momentul serb\rilor de sfâr[it de an [colar a fost un prilej de bucurie colectiv\ pentru c\ activitatea unui an întreg, iat\, a fost r\spl\tit\ în aplauzele comunit\]ii din fiecare localitate.

Ne-au surprins în mod pl\cut absolven]ii de la clasa a IV de la {coala Ghimpa]i, prin ]inuta deosebit\, realizat\ de p\rin]ii copiilor [i înv\]\toarea Nicolae Maria. Ne-a încântat privirea, mul]imea de coroni]e multicolore care s-au în[iruit cumin]i dup\ apelul înv\]\toarelor de la {coala R\cari; la {coala Ghergani, momentul a fost marcat de un program muzical care a înveselit asisten]a, iar la [colile Mavrodin [i Colacu, au fost multe momentele în care copiii cu buchete de flori s-au prezentat pentru a ridica premiile [i coroni]ele, întorcându-se apoi bucuro[i lâng\ p\rin]i, ca adev\ra]i “înving\tori”.

C\tre orele 13:00 serb\rile au luat sfâr[it iar noi, invita]ii, am plecat cu imaginea unor noi genera]ii instruite [i împlinite [i urma]i de parfumul florilor de crin, care în fiecare an se desfac [i încânt\, în mijloc de iunie, un moment unic... al serb\rilor de sfâr[it de an [colar.

Dir. prof. Alionte Aurica; Foto: Niculae Constantin

premiere

{coala Ghergani

Mul]umiri pentru activitatea cadrelor didactice

Festivitatea de premiere, {coala Colacu

{coala R\cari

Emo]ia primirii coroni]elor

Premian]ii clasei I, {coala R\cari

cyanmagentayellowblack

Premian]ii, {coala Mavrodin

±

±

10 Viitor de aur/ }ara noastr\ are

± mai 2011

Premiul II: Matei Andreea Madalina; Catana Adela Premiul III: Ion Daniel; Ionita Adelina Mentiune: Ocalescu Ana-Maria; Spataru Wedrana; Ilie Vicentiu

Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari Clasa IX U1 Diriginte Manole Eugen Premiul I: Raducanu Ioana Premiul II: Bucur Florentina; Neagu ElenaAndreea Premiul III: Visan Mihaela-Cristina Clasa IX U2 Diriginte Musat Valentina Premiul II: Stefan Alina-Elena Premiul III: Enache Georgeta Mentiune: Huzum Marius Stefan; Stan Mihaela; Neag Rebeca

{COALA cu clasele I-VII, R|CARI Clasa I: Tudor Rares; Iosifescu David; Manu Eduard; Stan Andrei Clasa a II-a: Caprita Alexandru; Iordache Mihai; Grindesi Alexandra; Ilie Robert Clasa a II-a: Dumitru Georgiana; Dobrescu Cristian; Postelnicescu Vladut Clasa a III-a: Visan Elena; Stoica Raluca; Modrogeanu Cristian; Nicolae Gabriela Clasa a IV-a: Cheptene Cosmin Clasa a V-a: Stroescu Adina; Grindesi Denisa; Matache Sabina; Ungureanu Diana Clasa a V-a Diriginte, Albu Gra]iela Premiul I: Stroescu Adina; Paun Grindesi Denisa; Gheorghe Oana-Cristina; Matache Sabina; Ungureanu Diana; Dobre Catalina; Goanga Justin; Lamba Laurentiu; Badea Diana; Mihai Daniel Premiul II: Basturescu Ana-Maria; Ristea Adelin Premiul III: Vasile Eduard; Stefan Ana-Maria; Ion George Mentiune: Ungureanu Casandra; Badea Violeta Clasa a VI-a A Premiul I: Mihalache Adelina; Negoita Andreea Premiul II: Dragut Ioana; Chitulescu Bianca Premiul III: Soane raluca; Pescaru Mihaela Mentiune: Bastiulescu Matei; Tudorache catalina; Manea Alexandru; Constantinescu maria; Vanatoru Alexandra Clasa a VI-a B: Tanase Malina Clasa a VII-a: Premiul I: Vlada Andrei; Logofatu Martha; Manolache Marian; Radulescu Alexandru Premiul II: Oprea Daniel; Tache Adina Premiul III: Ion Zâna; Dinu David; Iamandi Leonard Mentiune: Cazacu Dragos Diriginte – Grigore Adriana Clasa a VIII-a A: Premiul I: Valeanu Ioana; Musat Ileana; Barbu Iuliana; Berianu Patricia; Dinu Andreea; Ene Ana

Maria; Filip Denisa; Mircea Georgian Premiul II: Coman Catalina Premiul III: Covrig Cristina; Dragomir Silvia; Duman Ileana; Ionita Andreea Clasa a VIII-a B: Premiul I: Dragomir Gabriela Mentiuni: Alexandru Simona; Sandu Alina; Chira Viorel Diriginte – Dumitru Cristian

{coala cu clasele I-VIII, Ghergani Clasa I-a Scarlat Aurelia Grigore Mario Luca; Raducanu Georgiana; Stânciu Mariana; Visan Ana-Maria; Tanasescu Cezar Cristian Clasa a II-a inv. Tudor Lucia Nita Mihai Cristian; Badea Alexandru Clasa a III-a Scarlat Aurelia Galit Silvia Roxana; Visan Gabriela Daniela; Iamandi Cristian Ionut; Fasco Adrian Laurentiu Clasa a IV-a inv. Tudor Lucia Dumitru Auras; Costache Eliana; Calin Alexandra Maria Clasa a V-a Diriginte, Stefan Felicia Premiul I: Costache Alexandru; Macovei Ion; Manea Eduard; Nedea Ionut.

Premiul II: Nicolae Robert Premiul III: Argatu Larisa; Ghita Marian; Stan Ana-Maria Mentiune: Staruiala Eliza; Nita Mariana Clasa a VI-a Raducu Cristina Premiul I: Tudor Catalina Premiul II: Serban Roxana Premiul III: Trandafir Adrian Mentiune: Dumitru Adriana Clasa a VII-a Rusanu Anemona Premiul I: Neacsu Iris; Tanase Miruna; Scarlat Sorin; Ion Adina Premiul II: Gheorghe Angelica Premiul III: Dinu Elena Clasa a VIII-a: Premiul I: Tudose Andreea; David Denisa

Clasa IX R Diriginte Tanase Alina Premiul I: Nicolae Adriana Premiul II: Stan Mihai Premiul III: Grigoras Laura Mentiune: Mâlea Stefan; Gheorghiceanu Marieta; Constantin Costin Clasa X U Diriginte Dinu Gheorghe Premiul I: Stanescu Maria-Alexandra Premiul III: Sima Diana-Ioana Mentiune: Alfares Maiada; Vararu Roxana Petruta; Micu Alexandra-Elena; Grigore DorinaMirabela Clasa X Premiul Premiul Premiul

R diriginte Costache Verginia I: Stefan Georgiana II: Serbu Andreea; Serbu Bianca III: Cazacu Andreea

Clasa XI U diriginte Barbu Andreia Premiul I: Barbu Veronica Premiul II: Iliescu Iulia Premiul III: Nicolae Mihaela Mentiune: Iliescu Andrada Clasa XI R Diriginte Livede Claudia Premiul I: Bârca Ionut-Constantin Premiul II: Stefan Mariana-Florina Premiul III: Manolache Costin-Marius Mentiune: Popescu Stefania; Basturescu Ion; Ionita Ioana; Duta Florentina; Toma Anca; Vlasceanu Cristina Clasa XII U Diriginte Sanislav Daniela Premiul I: Albu Raluca Premiul II: Ion Florentina Premiul III: Nicolae Violeta-Madalina Mentiune: Lascae Maria-Alexandra Clasa XII R Diriginte Coman Luiza Premiul I: Radulescu Ioana Premiul II: Mihai Mihaela Premiul III: Ionita Madalina; Stan George

mai 2011

{coala cu clasele I-VIII, Colacu Clasa I Învatator, Tudose Ionela Premiul I: Chirita Mihai; Dobre A; Enache Andreea; Maican Andrei; Mincu Elena; Sandu Mario; Sirnea Ioana; Tudor Ana Maria; Marisca Cristina Premiul II: Dica Adrian; Iancu Marian; Nita Alexandra Premiul III: Mirica Gabriel; Stefan Bogdan; Tudor George Clasa a II-a: Învatator, Marcu Magdalena Tudor Panel Daniel; Dexan Alexandra; Ciobanu Adi Constantin; Constantin Andreea Daiana; Nelepcu Bogdan Cosmin; Safta liliana Adriana; Stan Florentina Alexandra; Sandu Gabriela Diana; Maican Maria Isabela; Gheorghiceanu Marius; Balan Costin Fisnik; Ivan Andreea Marina; Lazarica David Andrei; Coman Gabriel Ionut Clasa a III-a: Învatator – Dragoi Maria Alecu Bianca; Buia Ana Maria; Gheorghiceanu Marius; Ionescu Alina; Nita Catalin, M. Robert, Nelepcu Beatrice, Manea Andreea, Nastase Raluca, Nicolae Victoria, Halmajan Ionela, Marisca Gabriela, Zamfir Georgiana Clasa a-IV-a Premiul I: Chirita Georgiana; Dragomir Mihai valentine; Nelepcu Adrian paul; Mocanu Andreea Daniela; Parvu Andreea Georgiana; Dobre Marius Cornel; Nicolae Florin Eduard; Tudor Marian Daniel; Baicuianu Marian Cristian Premiul II: Dragu Georgiana Vasilica; Buia Andreea Premiul III: Manea Marinela; Nelepcu Costin Bogdan Clasa a-V-a: Diriginte – Tanase vasile Mugurel Premiul I: Alionte Andreea Cristina; Câmpeanu; Adrian Catalin; Gheorghe Daniela Andreea Premiul II: Stan Carmen Gabriela; Dexan Ionel

Viitor de aur/ }ara noastr\ are

Daniel Premiul III: Grigore maria Nicoleta; Nelepcu; Alexandra Georgiana; Dumitra Florica Daniela Mentiune: Nastase Alexandra Maria Clasa A VI-A Premiul I: Grigore Andreea media 9.77; Ciobanu Marina 9.83; Alionte Rodica-Alexandra9.93; Coman Delia-Marina- 9.97 Premiul II: Manea Tatiana -media 9,33; Mincu Madalina - media 9,53 Premiul III: Enache Bianca media 8,90 ; Matei Ramona Anisoara- 8,90; Manea Roxana 8,93 Mentiune: Manea Emanuel media 8,53 Clasa a VII-a Diriginte, Glavan Cristina Premiul I: Ivan Nicoleta AnaMaria. - Media 9.75, Tanase Maria Veronica - media 9.59 Premiul II: Mihalcea Elena Florentina - media 9.44, Tica Diana Marina - media 9.19, Ivan Ana Maria - media – 9.16 Premiul III: Dumitrache Daniel Ionut - media 8.88, Matei Ioana Diana - media 8.80, Popa Mariana Raluca - media 8.50 Mentiune: Nelepcu Lavinia Mihaela - media 8.25 Clasa a VIII-a Diriginte – Popa Dumitru Premiul I: Neacsu Andrada – media 10; Radu Adelin – media 10; Gherghe Mirela – media 9.94; Chirita; Gabriela – media 9.89; Petre Ionela – media 9.73; Ciobanu Cristina – media 9.92; Manea Lucica – media 9.63 Premiul II: Matei Anca – media 9.31; Ivan Alexandra – media 9.10 Premiul III: Voicu Cosmin – media 8.89; Ion Ioana Beatrice – media 8.94 Mentiune: Sandu Mihaita – media 8.13; Dâca Stefania – media 8.21; Buia Gabriela – media 8.31

{coala cu clasele I-IV, Mavrodin Rezultate foarte bune Clasa I-a Alexandru Lucian Florin; Bivolaru Vasile; CubeicaGeorgiana Monalysa; Dragau Stefania Simona; Gheorghe Sebastian Andrei; Patrascu Larisa; Delean Roberto Constantin Clasa a II-a Tudor Laurentiu; Duta Florin Clasa a III-a Anason Carmen Stefania; Costache Andrei; Ionita Georgiana Florentina; Gheorghita Gabriela Liliana; Donescu George Mihai; Donescu Sorin Anton Clasa a IV-a David Ana Maria; Potop Alexandra Rezultate bune Clasa I-a: Nita Simona Ionela; Vasile David; Vasile Alexandru Clasa a III-a: Ghita Petruta Daniela; Stan

Aurelian Cozmin Clasa a IV-a: Ionita Liliana Adriana; Vasile Ionut Rezultate satisfacatoare Clasa I-a Vasile Armando; Vasile Adrian; Pascu Rebeca Clasa a II-a: Pascu Fabiola; Comanceanu Garoafa;Nastase Ionut; Nastase Casandra; Vasile Natalia Clasa a IV-a: Duta Ionut; Duta Stefan; Vasile Mustafa

{coala cu clasele I-VIII, Ghimpa]i Clasa I-a: Gheorghe Estera; Apostolache Rebeca; Niculae Valentin; Mircea Ioana; Chiscop Emilia Clasa a II-a: Vasile Andrei; Voicu Florian; Voicu Catalin; Gavrila Ionut Clasa a III-a: Dragnea Alexandru; Barbu Elena;Vasile Paul; Voicu Cristina; Niculae AnaMaria; Stoica Alexandra; Voicu Marta Clasa a IV-a: Gheorghe Magda; Gheorghe Andrei; Badica Robert; Barbu Gabriei; Mircea Elena; Lemnaru Maria Clasa a V-a Premiul I: Badica Andrei; Barbu Adriana Premiul II: Marin Luminita; Chiscop Carmen; Gheorghe Daniela; Voicu Marin Premiul III: Gavrila Diana; Dumitru Madalin Mentiuni: Gheorghiceanu Adrian; Pletea Cristian Clasa a VI-a Premiul I: Stefan Mara; Vasile Valentin Premiul II: Gheorghe Alexandra; Leanca Liliana Premiul III: Rizea Adelin Mentiuni: Dragoi Catalina Clasa a VII-a Premiul I: Tanase Alin Premiul III: Popa Gelu; Voicu Camelia Mentiuni: Voicu Anisoara Clasa a VII-a Premiul I: Apostolache Lidia; Apetroaei Claris; Dumitru Florica; Stirbu Mirela Premiul III: Gavrila Claudia; Sterian Adela Mentiuni: Leanca Adela

Felicit\ri [i succes pe mai departe!

Redac]ia

11

cyanmagentayellowblack

12

Actualitatea ^n imagini

mai 2011

Imaginile de la actuala rubric\ au c\p\tat de la num\r la num\r, mai mult\ consisten]\, astfel c\ avem expresia unui ora[ [antier. Lucr\rile la {coala general\ “Ion Ghica” Ghergani cap\t\ pe zi ce trece contur, iar temeinicia cu care sunt f\cute d\ garan]ia unui a[ez\mânt de înv\]\mânt despre care se va vorbi multa vreme.

La Oborul s\pt\mânal au fost finalizate lucr\rile la punctul veterinar [i la grupul sanitar. Urmeaz\ finisajele [i celelalte dot\ri pentru a r\spunde cerin]elor unei amenaj\ri conform standardelor.

Realizarea de subtravers\ri a stat ^n aten]ia prim\riei ^n mod constant, scopul fiind rezolvarea inunda]iilor ^n zonele mai joase, de dirijare a acumul\rilor pluviale.

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack mai 2011

Actualitatea ^n imagini

La Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari, ansamblul se profileaz\ pe zi ce trece mai impun\tor. Etapa actual\ cuprinde montarea acoperi[ului la amfiteatru [i bibliotec\ precum [i la celelalte dot\ri: cabinet psihologic biologie, fizic\, grupuri sanitare.

Am v\zut cu interes cum se schimb\ fa]a localit\]ilor. Am trecut mai deun\zi pe un drum asfaltat printre lanuri de floarea soarelui [i grâu [i nu-mi venea s\ cred c\ am ajuns [i noi la stadiul de civiliza]ie al europenilor. Realizarea drumului de exploatare reprezint\ o ini]iativ\ care nu surprinde, decât pl\cut. Este convingerea c\ europenizarea este o alegere bun\ [i oportun\.

cyanmagentayellowblack

13

±

±

14

Gânduri din comunitate

mai 2011

Cei mai tineri “ambasadori" ai orasului Racari-Dambovita oricare întrecere de acest tip. Matematica este disci- competi]ionale transportul pentru copii [i a sus]inut plina cu care a debutat acest antrenant concurs [i desf\[urarea acestui generos concurs. Surpriza de proal\turi de Limba [i literatura român\ s-a desf\[urat anul por]ii vine îns\ nu de la liceeni sau de la cei din ciclul acesta [colar 2010-2011 în trei faze, la matematic\ pe gimnazial care s-au comportat bine, ci de la doi copii datele de 16 octombrie (Etapa I), 19 februarie (Etapa din ciclul primar, unul de clasa aII-a [i cel\lalt de clasa II), 21mai (Etapa III), iar la Limba [i literatura român\ a IV-a ambii de la [coala R\cari, antrena]i la clas\ de pe 30 octombrie (Etapa I), 26 februarie (Etapa II), doamnele înv\]\toare Tudor Elena [i Matei Alexandra.

14mai (Etapa III), iar copiii foarte buni care au luat locul Ace[ti doi copii [i s\ le dau [i numele lor, C\pri]\ întâi la nivel jude]ean [i au luat maxim de puncte adic\ Alexandru [i Cheptene Cosmin s-au calificat la faza 1oo la oricare dintre etape s-au calificat la faza com- na]ional\-final\, despre care vorbeam anterior în urma peti]ional\, faza na]ional\-finala care s-a desf\[urat la celor 100 puncte, mai precis elevul de clasa a-II-a Limba român\ pe 11 iunie, iar la matematic\ pe data C\pri]\ Alexandru a luat la matematic\ la cele trei etape de 12 iunie. Al\turi de cela dou\ materii au fost incluse în ordine 95 puncte, 100 puncte [i 100 puncte, iar la Cel mai popular dintre concursurile [colare îl reprezint\ [i fizica cu dou\ etape pe 20 noiembrie [i 19 martie, Limba [i literatura român\ deasemenea a atins pragul "Evaluarea în educa]ie" sau cum mai este cunoscut limba englez\ pe 13 noiembrie [i 7 mai [i nu în final de 100 puncte, astfel se califica la ambele materii la "Concursul Constantin N\st\sescu", dup\ numele informatica. Subiectele se adreseaz\ tuturor elevilor etapele finale pe 11 iunie la Limba român\ [i pe 12 membrului Academiei Române care a f\cut ca aceast\ claselor începând cu a II-a [i terminând cu ultimul an de iunie la Matematic\ fiind printre foarte pu]inii elevi din activitate s\ dep\[easc\ ca num\r de elevi în toat\ ]ara liceu clasa a XII-a [i sunt conform cu programele în jude] califica]i la dou\ materii. Elevul de clasa IV-a vigoare pentru fiecare Cheptene Cosmin face o figur\ deosebit de frumoas\ [i materie, subiectele sunt la etapa a treia la matematic\ ia 100 puncte [i merge foarte bine alese [i confer\ [i el la etapa final\. Rezultatele acestei faze vor fi date statutul de lider, acestui pe 5 iulie atât la Limba român\ cât [i la Matematic\. concurs care se adreseaz\ Cei doi mici "ambasadori" ai ora[ului R\cari [i-au tuturor copiilor, nu numai primit binemeritatele medalii pentru clasarea pe locul I celor foarte buni ca în cazul ^n cadrul festivit\]ii de premiere de la sfâr[itul anului “Viitor de aur ]ara noastr\ are Scrisoare de regret Olimpiadelor. Anul acesta [colar tocmai încheiat, dar a[teptând cu emo]ii data de Scriu aceste rânduri cu un mare regret {i prev\z prin secoli a ei în\l]are” în premier\, Liceul teoretic 5 iulie... Anul acesta s-a progresat, ^nsu[i progresul e o Parafrazând pe Bolintineanu a[ spune în suflet, c\ nu am putut participa la "Ion Ghica" din Racari, con- lege general\ în toate manifest\rile vie]ii... Când copiii c\ viitor de aur ora[ul R\cari are [i s\ Ziua eroilor neamului românesc, din dus de doamna director vor întelege c\ progresul lor e la fel de necesar ca [i cauza unei opera]ii. Am aflat de eveni- muncim cu to]ii la a lui în\l]are!

Alionte Aurica a organizat în pâinea de zi cu zi [i ca ei sunt singurele fiin]e care vor Cu stim\ [i respect, pensionar ment [i m-am bucurat c\ domnul pripremier\ acest concurs [ti s\ îl creeze pu]in câte pu]in, vor fi mai ferici]i [i vor mar Marius Carave]eanu, împreun\ cu Pastia {tefan. care s-a bucurat de un deveni mult mai întelep]i... Dasc\lii sunt obliga]i s\ *** cei doi preo]i, p\rintele Tudorache Ion mare interes din partea vegheze asupra acestor mici "valori" [i s\ le [lefuiasc\ Am r\spuns duminic\ propunerii [i p\rintele Daniel au comemorat Ziua elevilor [i participarea a încontinuu, în lini[te spore[te un talent, iar numai în domnului Enache Ion din St\ne[ti s\ eroilor neamului românesc, care s-au fost bun\, iar rezultatele la ceea ce face omul, în ceea ce continu\ s\ fac\, în ceea încerc noul drum c\tre Ghergani, prin jertfit de-a lungul timpului pentru nivel jude]ean au fost ce st\ruie, în aceasta va dovedi caracter si pricepere el lanurile de floarea soarelui, porumb [i ap\rarea gliei str\mo[e[ti, a limbii [i bune. Prim\ria R\cari a va g\si succesul... imense suprafe]e cu mac. Nu tradi]iilor poporului român.

PROF. MARIN ILIE SORIN organizat la toate fazele credeam c\ se poate a[terne asfalt pe Doresc în acest articol s\ remarc luptele domnitorului {tefan cel Mare [i vechiul drum care ducea spre gar\, acolo unde la pu]ul cu trei salcii, Sfânt, care s-a urcat pe tronul Moldovei în anul 1457, a domnit pân\ împreun\ cu p\rin]ii mei coseam mohor. Acea c\ru]\ plin\ îmbun\t\]ea în anul 1507 [i în aceasta perioad\ hrana de iarn\ a vacii familiei. Tot în de domnie a purtat 47 de r\zboaie [i Se nume[te CRÂNGANU STELIANA [i integrat repede devenind una dintre cele acea zon\ a fost doborât un avion gera ob]inut 47 de victorii; a înfiin]at 47 este beneficiara Centrului de Asisten]\ mai îndr\gite persoane de toat\ lumea. man care aducea trupe s\ în\bu[e de biserici [i m\n\stiri.

Medico-Social\ R\cari înc\ de la Drept m\rturie stau vizitele pe care i le-a insurec]ia armat\ din capital\. O arip\ A[ dori s\ scot în eviden]\ lupta înfiin]are, august 2009. N-au trecut nici f\cut contabilul [ef din acel Centru ori de a acestui avion era o punte peste de la R\zboieni, Podu Înalt, unde doi ani de când am cunoscut-o, dar câte ori a avut ocazia [i felul în care vor{tefan cel Mare [i Sfânt, în prima faz\ Colentina în Colacu [i aici copii se ast\zi am senza]ia c\ o cunosc de-o bea despre dânsa atunci când o vizita. {i b\l\ceau toat\ vara. Un drum al a luptei, a fost învins. A vrut s\ se via]\. S-a n\scut în jude]ul nostru, în la R\cari o iube[te [i o respect\ toat\ amintirilor, o bucurie pentru fermierii refugieze la castelul de la Piatra Comuna D\rm\ne[ti, la data de 21 iunie lumea. Vorbe[te cu nostalgie înc\ despre Neam], îns\ mama lui {tefan cel Mare din zon\, un exemplu care înt\re[te 1924. Împline[te deci luna aceasta 87 Pucioasa, dar apreciaz\ ^n acela[i timp ideea c\ ceva se schimb\. Construc]ia nu l-a primit. Cu durere în suflet, cu de ani. Dac\ o prive[ti [i o ascul]i nu-i dai eforturile pe care le facem to]i salaria]ii dragoste de ]ar\, ea a spus s\ mearg\ drumului, conducta de gaze, preluarea de aici pentru a le crea tot confortul [i mai mult de 70. gunoaielor din fa]a caselor, care la lupt\, s\ moar\ pentru ]ar\. Atunci Este dovada vie a omului plin de bun pentru a-i mul]umi cât mai mult. Este opre[te arderea dar [i aruncatul în {tefan cel Mare merge la c\lug\rul pentru noi to]i un exemplu de demnitate, sim], de bun\tate, de altruism. apa atât de frumoas\ care ne traDaniel Sihastrul care îl sf\tuie[te pe Nu i-am spus-o, dar de când o cunosc un model de via]\ tr\it] în lini[te [i verseaz\ satele a sticlelor, a lânei acesta s\ mearg\ la lupt\, s\ moar\ am înv\]at multe lucruri de la dumneaei. armonie al\turi de omul pe care i l-a ca un erou, decât s\ închine ]ara, tur- nefolositoare, a gunoiului cu roaba de {i eu [i to]i colegii mei. Cu vorb\ bun\ [i h\r\zit Dumnezeu. Privirea blând\, ^ntotpe pode]ul din B\l\ne[ti sunt doar o cilor. în]eleapt\ ne-a dat sfaturi [i ne-a ajutat deauna o vorb\ bun\, întelepciunea cu parte dintre schimb\rile care au loc Atunci {tefan cel Mare se mult. Are dou\ colege de camer\ pe care care-[i tr\ie[te anii senectu]ii, caracterul aproape zilnic. Micul ora[el R\cari întoarce, adun\ cei 200 de o[teni le ajut\ permanent, de care are grij\ a[a integru, modestia [i sensibilitatea cu care încearc\ prin puteri proprii s\ ne care îi mai r\m\seser\, îi a[eaz\ în cum o mam\ are grij\ de puii ei. Doamna ne trateaz\ pe to]i cei din jur, fac din dna aduc\ mai aproape de o normalitate semicerc [i lupta începe. Aici {tefan Steliana a fost toat\ via]a un exemplu Steliana exemplul cel mai demn de urmat v\zut\ în micile ora[e din nordul cel Mare a ob]inut o mare victorie pentru cei din jur. A locuit în comuna pe care l-am ^ntâlnit în ultimii ani. despre care va povesti Grigore Ureche. Fran]ei, ca s\ dau doar un exemplu, natal\ [i în comuna Mija. A lucrat în Dumnezeu care e Sus [i ne iube[te pe Am vizitat M\n\stirea Putna, unde, un cu gaze la poart\, cu un viitor sistem comer]ul cooperatist din 1954 pân\ în to]i mi-a c\l\uzit pasii în a[a fel încât s\ de canalizare, cu trotuare, cu o fost profesor de istorie care s-a 1982 când a ie[it la pensie. O via]\ de ajung s\ v\ cunosc dna Steliana [i penprim\rie modern\, cu viitoare [coli c\lug\rit, ne-a explicat când [i cum a om. A lucrat în D\rm\ne[ti, Mija, tru asta îi sunt pe deplin recunosc\toare. moderne dar [i cu biserici înfiin]at M\n\stirea Putna. Eram vreo Caragiale ca gestionar [i casier. S-a S\ v\ ]in\ Dumnezeu s\n\toas\ înc\ modernizate, având înc\lzire central\.

20 de vizitatori, ne-a bagat într-o c\s\torit în 1964 cu un om despre care mul]i ani al\turi de noi, familia dumToate acestea reprezint\ argumente înc\pere, ne-a ar\tat o hart\ [i ne-a spune c-a fost sufletul ei pereche. neavoastr\, noi cei care v\ respect\m [i pentru ca aceia care au p\r\sit satele spus: “aceasta este România mare, S-au completat unul pe cel\lalt [i-au trait v\ iubim din tot sufletul. {i azi, la ceas s\ revin\, s\ reînnoade vechile tradi]ii, de la Nistru pân\ la Tisa. Pentru într-o armonie de invidiat pân\ când aniversar pentru dumneavoastr\, nu pot s\-[i modernizeze casele p\rinte[ti. O aceasta s-au jertfit eroii neamului. dumnealui a plecat într-o stea de unde o decât s\ m\ înclin cu respect [i admira]ie var\ frumoas\ [i s\ ne bucur\m În încheiere a[ dori s\ urez vegheaz\ [i-o ocrote[te în continuare. [i s\ spun din toat\ inima: ^mpreun\ de modernizarea satelor tuturor locuitorilor ora[ului R\cari, N-a avut copii dar [i-a îndreptat grija [i S|RUT–MÂNA DOAMNA MEA. care ne-a luat prin surprindere... mult\ s\n\tate [i s\ ajung\ la vârsta aten]ia c\tre nepo]i, c\rora le-a [i cedat {EF CENTRU, mea de 82 de ani! mo[tenirea de la p\rin]i. În 2002 a Ec. Cristina Maria Mitrescu Alionte Alexandru 06.06.2011 Bolintineanu spune c\: devenit beneficiara Centrului de la cams@primariaracari.ro Pucioasa, loc în care s-a

PORTRETUL UNEI DOAMNE

±

±

± ±

±

Informa]ii utile

mai 2011

BIROUL URBANISM {I AMENAJAREA TERITORIULUI NE INFORMEAZ|

HOTÃRÂREA GUVERNULUI Nr. 525/1996* Tehnician urbanism, Alexandru Alexandru urbanism@primariaracari.ro

ARTICOLUL 28 Realizarea de re]ele edilitare

ARTICOLUL 4 Terenuri agricole din intravilan (1) Autorizarea executãrii construc]iilor pe terenurile agricole din intravilan este permisã pentru toate tipurile de construc]ii [i amenajãri specifice localitã]ilor, cu respectarea condi]iilor impuse de lege [i de prezentul regulament.

(2) De asemenea, autorizarea prevãzutã la alin. (1) se face cu respectarea normelor stabilite de consiliile locale pentru ocuparea raþionalã a terenurilor [i pentru realizarea urmãtoarelor obiective: a) completarea zonelor centrale, potrivit condi]iilor urbanistice specifice impuse de caracterul zonei, având prioritate institu]iile publice, precum [i serviciile

AUTORIZA}II DE CONSTRUIRE EMISE ~N LUNA APRILIE 2011 NR. A.C 33/11.05.2011, ORASUL RACARI , RACARI, CONSTRUIRE CLADIRE ADMINISTRATIVA LA TARGUL SAPTAMANAL - 34/11.05.2011, DRAGOMIR GHEORGHE STANESTI, CONSTRUIRE LOCUIN-

TA P+M - 35/16.05.2011, VIULET MARIANA MAVRODIN, CONSTRUIRE GARAJ - 36/16.05.2011, VLAD MARIUS, RACARI, CONSTRUIRE LOCUINTA P+M

LISTA CERTIFICATELOR DE URBANISM EMISE ÎN LUNA APRILIE 2011 NR. C.U. 58/04.05.2011, NICOLAESCU ADRIAN, RACARI, CONSTRUIRE LOCUINTA P+M - 59/06.05.2011, ORASUL RACARI, COLACU, AMENAJARE CIMITIR - 60/20.05.2011, SC.NEDALIMENT PROD SRL. GHERGANI,

Poli]ia de Proximitate v\ informeaz\

pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism de interes general; b) valorificarea terenurilor din zonele echipate cu re]ele tehnico-edilitare; c) amplasarea construc]iilor, amenajãrilor [i lucrãrilor tehnico-edilitare aferente acestora în ansambluri compacte.

(3) Prin autoriza]ia de construire, terenurile agricole din intravilan se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv, conform legii.

RACORDARE BR.ELECTRICA - 61/20.05.2011, SC.NEDALIMENT PROD SRL. GHERGANI, ALIMENTARE APA DIN SURSE PROPRII - 62/26.05.2011, ORASUL RACARI, RACARI, CONSTRUIRE CRESA

1) Extinderile de re]ele sau mãririle de capacitate a re]elelor edilitare publice se realizeazã de cãtre investitor sau beneficiar, parþial sau în întregime, dupã caz, în condi]iile contractelor încheiate cu consiliile locale.

(2) Lucrãrile de racordare [i de bran[are la re]eaua edilitarã publicã se suportã în întregime de investitor sau de beneficiar.

(3) În vederea pãstrãrii caracterului specific al spa]iului urban din intravilanul localitã]ilor se interzice montarea suprateranã, pe domeniul public, a echipamentelor tehnice care fac parte din sistemele de alimentare cu apã, energie electricã, termoficare, telecomunica]ii, transport în comun, a automatelor pentru semnalizare rutierã [i altele de aceastã naturã.

(4) Montarea echipamentelor tehnice prevãzute la alin. (3), se executã în varianta de amplasare subteranã ori, dupã caz, în incinte sau în ni[ele construc]iilor, cu acordul prealabil al proprietarilor incintelor/construc]iilor [i fãrã afectarea circula]iei publice.

(5) Se interzice amplasarea re]elelor edilitare prevãzute la art. 18 alin. (1) lit. c) pe stâlpi de iluminat public [i de distribu]ie a curentului electric, pe planta]ii de aliniament, pe elemente de fa]adã ale imobilelor ori pe alte elemente/structuri de aceastã naturã.

(6) Montarea re]elelor edilitare prevãzute la art. 18 alin. (1) lit. c) se executã în varianta de amplasare subteranã, fãrã afectarea circula]iei publice, cu respectarea reglementãrilor tehnice aplicabile [i a condi]iilor tehnice standardizate în vigoare privind amplasarea în localitã]i a reþelelor edilitare subterane.

(7) Pe traseele re]elelor edilitare amplasate subteran se prevãd obligatoriu sisteme de identificare nedistructive, respectiv markeri, pentru reperarea operativã a pozi]iei reþelelor edilitare în plan orizontal [i vertical, în scopul executãrii lucrãrilor de intervenþie la acestea.

(8) Lucrãrile de construc]ii pentru realizarea/extinderea re]elelor edilitare se executã, de regulã, anterior sau concomitent cu lucrãrile de realizare/extindere/modernizare/ reabilitare a re]elei stradale, în conformitate cu programele anuale/multianuale ale autoritã]ilor administraþiei publice, aprobate în condi]iile legii.

(9) Documenta]iile tehnice elaborate pentru obiective de investi]ii privind realizarea/extinderea/modernizarea/reabilitarea re]elei stradale, precum [i a drumurilor de interes local, jude]ean [i na]ional situate în extravilanul localitã]ilor, dacã este cazul, vor prevedea în mod obligatoriu canale subterane în vederea amplasãrii re]elelor edilitare prevãzute la art. 18 alin.

(1) lit. c). În situa]ia drumurilor de interes local, jude]ean [i na]ional situate în extravilanul localitã]ilor, canalele subterane se pot amplasa în zona drumului, cu aprobarea administratorului drumului. (alineatele (3) - (9) introduse prin art. I pct. 2 din H.G. nr.

490/2011, în vigoare de la 24 mai 2011)

black

15

POLI}IST DE PROXIMITATE Ag.[ef R\dulescu Sergiu radulescusergiu@ymail.com

Sfaturi pentru p\rin]ii ^n caz de r\pire a copilului Anterior producerii evenimentului: Cazuistica înregistrat\ arat\ c\, în raport cu celelalte tipuri de dispari]ii, r\pirile ori dispari]iile care pot pune în pericol s\n\tatea sau via]a copilului se produc cu cea mai mic\ frecven]\, dar sunt cele ce produc cel mai mare impact public [i afecteaz\ cel mai mult sentimentul de securitate public\. În aceste cazuri dispari]ia este un element secundar, rezultat al comportamentului agresorului, elementul principal fiind inten]ia [i comportamentul agresiv.

Practic, în aceste situa]ii nu putem vorbi atât de o prevenire a dispari]iilor, cât de o prevenire general\ a agres\rii copiilor, de o prevenire a circumstan]elor favorizante pentru ac]iunile violente împotriva copiilor.

Problema esen]ial\ r\mâne îns\ vulnerabilitatea unor copii în fa]a unor persoane cu grave tulbur\ri comportamentale, dispuse s\ abuzeze copiii în diferite moduri.

Prevenirea antivictimal\ include informarea p\rin]ilor cu privire la riscurile nesupravegherii copiilor, îndeosebi a celor pre[colari, din clasele primare [i gimnaziale. Un accent deosebit se pune pe necesitatea supravegherii fetelor aflate în perioada de dezvoltare a caracterelor sexuale, care pot deveni ]inta persoanelor cu tulbur\ri de comportament sexual.

Dup\ producerea evenimentului: Men]ine]i-v\ calmul!

Anterior anun]\rii Poli]iei verifica]i la p\rin]ii prietenilor copilului dumneavoastr\ sau la rude unde

acesta obi[nuie[te s\ mai stea, dac\ nu este cumva acolo.

Dac\ aceste demersuri nu au avut succes semnala]i situa]ia Poli]iei.

P\stra]i la îndemân\ fotografii recente ale copilului. Acestea v\ vor fi solicitate pentru a fi multiplicate [i utilizate în demersurile de c\utare sau de alertare a publicului.

Verifica]i [i informa]i corect autorit\]ile referitor la ce haine purta copilul în ziua respectiv\. Controla]i în camera lui dac\ lipsesc [i alte obiecte sau haine.

Comunica]i constant cu Poli]ia [i informa]i asupra oric\ror elemente ulterioare pe care le descoperi]i referitor la dispari]ia copilului. Ave]i un rol activ în rela]ia cu ofi]erul de caz pentru ca dumneavoastr\ [ti]i cel mai bine obiceiurile, tipul de comportament, atitudinea copilului dumneavoastr\.

Face]i o list\ cu prietenii sau contactele copilului dumneavoastr\, persoane de care a]i auzit c\ au luat leg\tura cu el, etc.

Informa]i echipa de caz cu aceste date.

Asigura]i-v\ c\ în permanen]\ va exista cineva care s\ r\spund\ la telefonul fix de acas\ sau la numerele de telefon mobil pe care copilul le [tie, în caz c\ acesta sun\.

Sfaturi pentru copii de prevenire a evenimentelor periculoase » Anunta]i p\rin]ii despre orice modificare a programului vostru sau orice întârzieri pot ap\rea. înv\]a]i numerele de telefon ale p\rin]ilor sau altor rude apropiate. Nu este îndeajuns memorarea acestora în listingul telefonic!

Nu accepta]i cadouri, nu da]i curs la invita]ii de la persoane pe care nu le cunoa[te]i. Dac\ sunte]i invita]i în anumite locuri, anunta]i anterior p\rin]ii.

Re]ine]i semnalmentele persoanelor care v\ abordeaz\ pe strad\ cu diverse probleme [i care v\ provoac\ spaim\.

Anunta]i p\rin]ii despre aceste întâmpl\ri. » Spune]i-le p\rin]ilor sau rudelor apropiate care sunt prietenii cei mai apropia]i sau cei cu care obi[nui]i s\ petrece]i cea mai mare parte a timpului.

cyanmagentayellowblack

16

Actualitatea ^n imagini

mai 2011

Ansamblul [colii Mavrodin

Z

iua interna]ional\ a copilului, s\rb\torit\ în ora[ul R\cari. Cântece, poezii, baloane colorate, dansuri moderne, dansuri populare, întreceri sportive, iat\ tabloul general al manifest\rilor de 1 iunie în ora[ul nostru.

Organizat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, manifestarea a adunat începând cu orele 10:00, aproape 1000 de copii [i adolescen]i la cele dou\ loca]ii: sala de festivit\]i [i sala de sport.

La prima, într-o sal\ neînc\p\toare s-au adunat forma]iile artistice de la [colile: Mavrodin, Colacu, Ghergani, R\cari [i Ghimpa]i.

Au evoluat pe scen\ mai întâi, [colarii de la Mavrodin cu un frumos program care a antrenat copii din sal\. {colarii de la Mavrodin au fost preg\ti]i de înv\]\toarele Stancu Corina [i Alexandru Andreea. În continuare au evoluat copii de la [coala Colacu cu un frumos program de cântece populare, dansuri populare, muzic\ instrumental\, muzic\ vocal\. Îndrum\tor înv\]\toarea Marcu Magdalena.

Copiii de la Ghergani au prezentat un frumos program de cântece [i poezii, dup\ care au urmat dou\ scenete [i un dans modern.

Coordonator profesor Albu Gra]iela [i înv\]\toarele Tudor Lucia [i Scarlat Aurelia.

De la [coala R\cari, elevii de la clasele I-IV au prezentat un montaj literar muzical, dup\ care au urmat dansuri moderne, dansuri populare, cântece [i un grup vocal. Amintim aici pe îndrum\torii copiilor: înv\]\toare Cismaru C\t\lina, Stan Verona, Sima Nicoleta, Matei Alexandra, Tudor Elena, Baciu Daniela.

La [coala Ghimpa]i, programul artistic a cuprins un frumos dans modern sub îndrumarea profesoarei B\lt\nescu Marilena. În paralel cu activit\]ile artistice s-au desf\[urat în alt\ loca]ie (sala de sport), întreceri sportive la: handbal, fotbal, tenis de mas\.

Foarte bine preg\tit\ s-a dovedit echipa de fotbal a [colii Colacu, îndrum\tor prof T\nase Mugurel [i Marin Ilie Sorin.

Copiii au cântat, au dansat, s-au bucurat de o atmosfer\ de s\rb\toare prilejuit\ de aceste manifest\ri.

Elevii din clasa I-a de la [coala Colacu, ^ndruma]i de ^nv. Marcu Magdalena

Ansamblul {colii Ghergani ^ntr-un montaj literal-muzical

Iat\ [i ansamblul {colii generale din R\cari cu un program literar-muzical

Programul prezentat de copiii din [colile ora[ului R\cari a fost urm\rit cu interes de p\rin]i, profesori [i al]i invita]i. Evolu]ia forma]iilor pe scen\ a ^nsemnat momente de bucurie, de s\rb\toare.

Ziua copilului este un prilej de a s\rb\tori copil\ria, comunitatea

Echipa de dans modern de la {coala Ghimpa]i

Recital de org\, {coala Colacu

cyanmagentayellowblack

Cântecele, dansurile, voia bun\ au umplut scena s\lii de festivit\]i.

Versuri, cântece [i voie bun\, de s\rb\toare, a noastr\!

cyanmagentayellowblack

Sport

mai 2011

17

Final de campionat la fotbal. Clasamentul echipelor de fotbal din orasul Racari Fotbalul, sportul rege cum a fost denumit de c\tre sus]in\tori, reprezint\ [i ^n ora[ul R\cari un sport popular pe care ^l ^ntâlnim la toate competi]iile sportive organizate atât ^n sal\, cât [i la Baza sportiv\ a ora[ului R\cari. Regulile simple [i echipamentul redus [i ieftin au contribuit, f\r\ ^ndoial\, la cre[terea popularit\]ii sale. Este un sport care na[te pasiuni [i joac\ un rol important ^n via]a fanilor, a comunit\]ii locale.

Clasament Juniori, Liga a 4-a!

ANTRNOR: TRANDAFIR ADRIAN, Baragan Ion Cristian (fundas), Mamulas Vladut (mijlocas), Ene Alin (mijlocas), Dobrescu George (mijlocas), Simionescu Eugen (atacant), Rogojinaru Dragos (fundas), Gheorghiu Nicolae (portar)

Clasament Onoare Sud!

Echipa de fotbal “Spicul de grâu” - Ghimpa]i, un grup de tineri entuzia[ti care iubesc fotbalul [i pentru care rezultatele vor ap\rea cu siguran]\.

Manageri: Mircea Valentin, Radu Valeriu, Jangu Teodor

Clasament Liga a 4-a!

Portari: Bog D, Neamtu N., Toader C. Funda[i: Sorescu S., Tabrea N., Faur I., Mindru I., Plesioianu I., Pelihaci C., Purcaru C., Popa I., Popa D., Tuinete F., Arsene R. Mijloca[i:Trandafir B., Tudorache B., Iliescu A., Pelihaci G., Ene A., Ionita., Sorescu M. Atacanti: Bratu G., Gheorghita A., Florea D.

cyan magenta yellow black

18

Restitu]io

mai 2011

Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari o nou\ etap\ ^n evolu]ia sa - 1966-1970

MOTTO: “Un profesor este cineva care se face treptat inutil”

Era ^n 1958. Vremuri de restri[te ^n care societatea abia dac\ se a[eza, sub povara unui sistem politic de import - comunismul - iar oamenii se adaptau cu greu prefacerilor impuse de “prietenul de la r\s\rit.” Erau anii ^ntov\r\[irilor agricole [i mai apoi ai colectiviz\rii. Departe de tumultul acelor prefaceri, se n\[tea un a[ez\mant de ^nv\]\mânt, pentru copiii de ]\rani. C\ci zona nu avea urm\ de industrie, iar copiii care aveau s\ urmeze cursurile acestei institu]ii de ^nv\]\mânt, erau fii [i fiice de ]\rani. Ni[te ]\rani...care-[i duceau animalele [i p\mântul ^n gospod\ria colectiv\. Adic\, tot avutul...adic\, speran]a siguran]ei familiei. Sfatul pe care-l d\deau copiilor la intrarea ^n [coal\, era unul pragmatic: “nu mai avem p\mânt, nici vite [i singura voastr\ avere este puterea min]ii [i ^nv\]\tura. Ele v\ vor asigura viitorul.” Iat\, de ce selec]ia la examenul de admitere ^n liceu ^nsemna, ^n acei ani, 4-7 candida]i pe un loc, iat\ de ce elevii ^nv\]au cu seriozitate, motivat. Privi]i aceste imagini: cât\ seriozitate, cât respect pentru [coal\! Intrarea ^n liceu se f\cea pe “neb\nuitele trepte” iar menirea ^nv\]\ceilor era de a “Nu strivi corola de minuni a lumii”.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii [i nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc în calea mea în flori, în ochi, pe buze ori morminte.

Lumina altora sugruma( vraja nepatrunsului ascuns în adâncimi de întuneric, dar eu, eu cu lumina mea sporesc a lumii taina [i-ntocmai cum cu razele ei albe luna

Prof. Dobre Gheorghe

nu mic[oreaz\, ci tremur\toare m\re[te [i mai tare taina nop]ii, a[a îmbog\]esc [i eu întunecata zare cu largi fiori de sfânt mister [i tot ce-i neîn]eles se schimb\-n neîn]elesuri [i mai mari sub ochii mei c\ci eu iubesc [i flori [i ochi [i buze [i morminte.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii - Lucian Blaga

1969

1966, clasa XI - real, la absolvire "Educa]ia nu este o preg\tire pentru via]\ ; educa]ia este ^ns\[i via]a."

John Dewey

va urma

Eveniment

mai 2011

19

În\l]area Domnului – Ziua Eroilor Neamului – s\rb\torit\ la R\cari de enoria[i.

A urmat biserica de la Mavrodin, unde dup\ slujba de pomenire a preotului paroh, Vlada {tefan a fost depus\ o coroan\ de flori în cinstea înainta[ilor în cimitirul localit\]ii, la monumentul de aici. În jurul orei 11:00 a urmat, Biserica de la Colacu unde preotul Paroh, Ciobanu Ion precum [i rude ale celor disp\ru]i au comemorat memoria acestora.

Dup\ depunerea coroanei, dl primar a Depunere de coroane la monumentul eroilor din St\ne[ti discutat cu cet\]enii. ~n fiecare an, la 40 de zile dup\ Sfintele PA{TI, Urm\toarea loca]ie de cinstire a eroilor a fost odat\ cu s\rb\torirea În\l]\rii Domnului, se Biserica din St\ne[ti unde domnul primar, s\rb\toresc [i eroii neamului. Ziua Eroilor a fost împreun\ cu personalul din prim\rie a depus o instituit\ în România, ca de altfel, în majoritatea coroan\ de flori dup\ slujba de pomenire a ]\rilor europene, dup\ Primul R\zboi Mondial. preotului paroh Dinu Nicolae.

Prim\ria ora[ului R\cari a cinstit acest eveniLa ora 12:30, grupul de la prim\rie, împreun\ ment prin prezen]a dlui primar, Marius cu edilul [ef [i consilierii locali au poposit la Carave]eanu, membri ai Consiliului local R\cari monumentul Eroilor din centrul localit\]ii R\cari. [i membri din conducerea prim\riei, care au Dup\ slujba de pomenire, sus]inut\ de preo]ii poposit în localit\]ile Ghimpa]i, Mavrodin, parohi, Tudorache Ion, Daniel Tudoran, Vlada Colacu, St\ne[ti [i R\cari. {tefan, Mihai Nicolae [i Gabriel Voicil\ a urmat Dup\ oficierea unei slujbe de pomenire în un grup de copii de la {coala R\cari, îndruma]i fiecare localitate, au fost depuse coroane de de dl prof. Dumitru Cristian care au prezentat flori în cinstea eroilor c\zu]i pe câmpul de lupt\. cântece [i poezii dedicate acestui eveniment.

Aceste momente au fost urmate de discursul domnului primar, dr. ing. Marius Carave]eanu în Acestea sunt câteva din cuvintele domnului primemoria eroilor. mar: Începând cu ora 10:00 în localitatea Ghimpa]i, “Acesta este un moment din via]a noastr\, din s-a ]inut slujba de pomenire oficiat\ de preotul via]a localit\]ii, când împreun\ comemor\m jertparoh, Mihai Nicolae în fa]a unui grup numeros fa eroilor, de-a lungul timpului, de la primul r\zboi mondial [i pân\ la revolu]ia român\ din decembrie 1989. Ast\zi putem rosti liberi [i f\r\ teama de a fi auzi]i de cineva, “Hristos s-a în\l]at!”

Primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, al\turi de preo]ii parohiilor din ora[ul R\cari

Depunere de coroane la biserica Colacu

Ceremonie la biserica St\ne[ti

Depunere de coroane la biserica Mavrodin

Ceremonie la monumentul eroilor din R\cari

“Spuneam mai devreme la Ghimpa]i [i nu numai, Dumnezeu a fost [i ast\zi cu noi prin acest semn pe care ni l-a dat, prin ploaia de ast\zi, mergând la Ghimpa]i, iar când ceremonia de cinstire a început, ploaia a încetat. Acest lucru nu poate fi decât un semn de iubire din partea lui Dumnezeu pentru muritori.”

Redac]ia

Corul [colii R\cari

Depunere de coroane - Ghimpa]i

Corul de copii ai [colii Ghimpa]i

cyanmagentayellowblack

20 Realitatea

^n imagini

mai 2011

Istoricul elimin\rii materialelor de construc]ii depozitate anapoda pe domeniul public, s-a scris cu fiecare zi de deplasare ^n teren a echipelor din prim\rie. Sunt pu]ine cazurile ^n care mai ^ntâlnim astfel de situa]ii dar ceea ce ne ^ngrijoreaz\ este persisten]a fenomenului. A[a c\, vom fi neobosi]i a prezenta astfel de situa]ii [i a le dezaproba.

A trecut iarna... ce ne mai trebuie plapum\? A[a c\, la 34 de grade celsius, primul gând este s\ sc\p\m de acest aliat pe timp de frig, drept care, persoana din imagine a s\ltat povara roz ^n spate [i a luat calea câmpurilor s\ g\seasc\ un loc cu verdea]\ pentru obiectul f\r\ importan]\.

Zis [i f\cut! Numai c\ aparatul foto [i-a f\cut treaba [i iat\ c\ gestul gospodinei a devenit public dezaprobat.

Iat\ o imagine care vorbe[te de la sine. Al\turarea civiliza]iei cu indiferen]a. Lâng\ drumul asfaltat cu eforturi, iarba verde este acoperit\ cu un gest de dezaprobat, cu ni[te saci arunca]i la ^ntâmplare... Oare, autorul faptei nu a auzit de colectarea de[eurilor, de preluarea lor de c\tre firma specializat\? Cu atât mai mult cu cât, lunar, prietenul nostru pl\te[te taxa de gunoi.

Pune-i frate ^n tomberon, c\ e mai la ^ndemân\!

Tr\im febra examenelor de evaluare atât la clasa a VIII-a cât [i la bacalaureat. ~nv\]\ceii no[tri tr\iesc fiecare clip\ cu frenezie [i uit\ de regulile elementare de comportament. S\rmanele b\nci le suport\ capriciile, a[teptând s\ se fac\ mai mari [i s\ le vin\ mintea...

Cât despre examene, se pare, c\ au devenit mai serioase.

Era [i timpul!

cyanmagentayellowblack

Via]a medical\

mai 2011

21

Aten]ie la stres [i sup\r\ri Dr. Carp Marioara, medic specialist, medicin\ de familie

Universul plantelor MU{E}EL Proprietãti: antiinflamatorii, antiseptice, analgezice, antihistaminice, antispastice, stomahice, antialergice, emoliente, sudorifice, antidiareice, anestezice locale, cicatrizante. Ac]iunea antispastic\, anestezic\, antiinflamatoare, antialergic\ [i de stimulare

Stresul a fost denumit "boala secolulului XXI", pentru ca din ce in ce mai multe persoane acuza ca sunt victime ale stresului, ca s-au confruntat la un moment dat cu aceasta problema sau ca sanatatea le-a fost afectata in mod iremediabil.

A alerga, a câ[tiga, a fi pe o treapt\ cât mai ^nalt\ a societ\]ii, a [ti c\ copiii sunt ^n siguran]\, sunt probleme la care nici unul dintre noi nu am putea spune c\ sunt de neglijat. De câte ori pe zi folosim expresii ca: "Vai, ce târziu e!" sau "Dar nu a[ putea ob]ine acest lucru mai devreme?". Necesitatea de a face multe lucruri ^ntr-un timp mai scurt posibil impune graba de a le realiza de fiecare dat\ cu o [i mai mare iu]eal\. Cei mai mul]i oameni m\nânc\ ^n grab\, vorbesc ^n grab\, se mi[ca iute dintr-o parte ^n alta, c\l\toresc mii de kilometrii anual, ^[i schimb\ sau cel pu]in doresc s\-[i schimbe cât mai des serviciul, casa [i ma[ina. Dar din nefericire, la sfâr[itul alerg\rii (cu toate c\ nu are sfâr[it decât la moarte) pu]ini pot spune: "A meritat osteneala".

Dimpotriv\, cea mai mare parte a vie]ii a fost tensionat\ [i f\r\ bucurii; rela]ii cu alte persoane [i din p\cate [i ale celor mai buni prieteni s-au deteriorat, s\n\tatea fizic\ s-a sl\bit considerabil, deasemenea [i s\n\tatea mintal\ a suferit consecin]e corespunz\toare. Bine, bine, ar spune cei pleca]i ^n Italia, Spania sau Fran]a, dar noi nu am venit ^n aceste ]\ri s\ ne relax\m [i nici s\ ne facem vechime, noi suntem aici s\

câ[tig\m bani [i atat. Este adev\rat, marea majoritate au mers pentru acela[i scop, dar s\ nu uit\m ce ^nseamn\ s\ te ^mboln\ve[ti cel pu]in s\ mic[or\m influen]a acestui pericol letal care este stresul.

Apari]ia subit\ [i subtil\ a acestei probleme moderne, i-a surprins pe mul]i pe nepreg\tite [i nu au [tiut cum s-o ^nfrunte.

Cert este c\ atunci când suntem ataca]i de stres, este nevoie de o atitudine deosebit\ ^n fa]a greut\]ilor, o viziune aparte cu privire la activitatile zilnice [i cunoa[terea practic\ a unor tehnici specifice pentru a-l preveni [i combate. {i atunci putem s\ cheltuim to]i banii care i-am câ[tigat, eventual s\ facem [i o rat\ la banc\ [i tot nu vom reu[i s\ schimbam nimic. ~n acest articol a[ dori ca impreun\ cu dvs. s\ ^nv\]\m cum am putea s\ ne ap\r\m sau s\ abord\m real aceast\ problem\.Dup\ ce am f\cut cunostin]\ cu aceast\ realitate din via]a noastr\, a[ dori s-o detaliem [i s\ ^n]elegem mai bine ce este "stresul".

Stresul este reac]ia pe care o are organismul ^n fa]a unei solicit\ri, o stare de tensiune puternic\, fiziologic\ sau psihologic\, ^nceputul unei serii de ^mboln\viri. Ce nu este stresul?

Nu este neap\rat nociv, dimpotriv\ deseori ne ajut\ s\ realiz\m obiectivele dorite.

Nu este nelini[te, nu este fric\. Stresul poate fi negativ sau pozitiv [i ca atare, nu este bine s\-l scoatem ^n eviden]\ doar pe cel negativ. ~n limba român\ cuvântul stres este folosit ^ntotdeauna ca ceva nefolositor sau ceva ^n plus [i nicidecum nu se simte nici o nuan]\ pozitiv\.Nu am auzit ^nc\ pe nimeni s\ spun\: "Sunt stresat din cauz\ c\ toate ^mi merg bine". Atunci când i se cere cuiva s\ spun\ ce-i produce cel mai mare stres, lista ^ncepe cu probleme ^n familie, la lucru, cu prieteni. Cea mai mare parte dintre speciali[ti sunt de acord s\ considere c\ rela]iile umane constituie prima cauz\ a stresului.

Nu putem evita stresul, dar putem ^nv\]a s\-l control\m, evitând astfel anxietatea [i depresia.

Sfaturi practice pentru diferite boli - Afectiuni pulmonare - Decoct cu 20 de grame de orz la litrul de ap\. Se bea toat\ ziua ^n loc de ap\.

- Anemie - Be]i dou\ pahare de suc de morcovi pe zi, timp de trei s\pt\mâni.

- Anemii - Un pahar de suc de sfecl\ pe zi.

- Astm - 3 - 4 straturi de frunze de varz\ zdrobit\ aplicate pe piept [i pe gât. Se las\ cel pu]in 4 ore (de preferin]\, toat\ noaptea).

- C\derea p\rului - Frec]ii puternice la r\d\cin\ cu ulei de m\sline vreme de 10 zile. ~n timpul nop]ii capul trebuie ^nvelit.

- Cicatrice - Masa]i locul ^n fiecare zi cu pu]in\ miere.

- Cistite - Se fierb 6 fire de praz la foc domol ^n ulei de m\sline.

Se aplic\ pe partea de jos a abdomenului, calde.

- Constipa]ie - Mânca]i

diminea]a pe stomacul gol, prune proaspete cu pâine de secar\, ori prune uscate. La culcare, mânca]i 2 mere. ~n cursul dimine]ii [i al dup\-amiezii be]i 2 pahare cu ap\.

- Crampe stomacale: ^ntr-un sfert de litru de ap\ se pune o mân\ de m\ce[e. Se fierb pu]in [i se bea lichidul ca un ceai.

- Dureri de cap - Cufunda]i-v\ mâinile ^n ap\ fierbinte, pân\ la ^ncheietura palmelor. Sta]i a[a o jum\tate de or\, ^nnoind apa cald\.

- Dureri de din]i - Un tampon mic ^mbibat cu suc de ceap\ se bag\ ^n cavitatea dintelui.

- Dureri de gât - Comprese cât mai calde cu mu[e]el. Se face o infuzie concentrat\ din 2 linguri de plant\ la 200 ml ap\.

Când se r\ce[te pu]in, se toarn\ pe o carp\ curat\ [i se aplic\ pe gât.

- Gingii umflate - Masaje cu suc

de l\maie.

- Hemoragii nazale - Tampon de vat\ ^mbibat ^n suc de l\mâie.

- Hipertensiune - Be]i zilnic fiertur\ de ov\z sau mânca]i terci de fulgi de ov\z. Alimentele bogate ^n fibre diminueaz\ cu 10% tensiunea arterial\.

- Insomnie - ^nainte de a v\ culca face]i o baie ^n care ad\uga]i patru pumni de sare marin\.

- M\trea]a - De dou\ ori pe s\pt\mân\, ^nainte de a v\ spal\ pe cap, masa]i-v\ pielea cu un pumn de sare marin\.

Sp\la]i-v\ apoi ^n mod obi[nuit, cu un [ampon.

- R\u de masina - ^nghi]i]i o lingur\ de miere cu un sfert de or\ ^nainte de a pleca la drum [i ^nc\ o lingur\, chiar când v\ urca]i ^n ma[in\. ~n timpul mersului, privi]i asfaltul.

- Sughi] - Mesteca]i ^ncet un

cyanmagentayellowblack

cub de zah\r ^nmuiat ^n o]et.

- Tuse - Infuzia de nalb\ mare calmeaz\ [i atenueaz\ inflama]iile bronhiilor, responsabile de accesele de tuse.

Op\ri]i o lingur\ de flori uscate cu un litru de ap\, l\sa]i s\ se infuzeze, be]i de mai multe ori pe zi, câte o can\.

- Ulcere gastrice - Suc de varz\, 2-3 pahare / zi, ^ntre mese. Se vindec\ ^n 3 s\pt\mâni.

- Vân\t\i - Trec repede dac\ aplica]i pe ele comprese cu fiertur\ de p\trunjel.

- Viermi intestinali: Mânca]i zilnic semin]e de dovleac decorticate.

- Vom\ - prepara]i o infuzie de anason, din 10 grame de semin]e op\rite cu un litru de ap\. L\sa]i s\ se infuzeze 15 minute, apoi be]i câte o can\, din patru ^n patru ore.

în regenerarea ]esuturilor Se folose[te cu rezultate bune în tratamentul unor st\ri inflamatorii acute sau cronice a mucoasei gastrice, bisabololul având o ac]iune evident antiulceroasã. În acela[i timp u[ureazã activitatea stomacului.

SOC Florile au proprietãti sudorifice, diuretice, laxative, galactagoge,

antinevralgice [i antiseptice.

Imprim\ un efect purificator prin m\rirea activit\]ii de secre]ie a glandelor sudoripare; ac]ioneaz\ asupra epitelilui renal, m\rind cantitatea de urin\ eliminatã în timp; favorizeaz\ evacuarea con]inutului intestinal; stimuleazã secre]ia glandelor mamare; distruge microorganismele; amelioreaz\ sau înl\tur\ durerile cauzate de nevralgii.

SUN|TOARE Propriet\]i: antispastic\, astringent\, cicatrizant\, vasodilatatoare, hipotensiv\, antiinflamatoare [i colagogã, antiseptic\, antibiotic\, antidiareic\.

22

{tiri din comunitate

mai 2011

S|RB|TOAREA HRAMULUI LA BISERICA ,,SFÂNTA TREIME,, PAROHIA GHERGANI

Traian Grigorescu Tehnician Silvic, Consilier local

~n cadrul genericului de mai sus, acordat rubricii noastre, vom ad\uga – pentru ast\zi – cuno[tin]e, pe scurt, despre capitala ]\rii noastre, Bucure[ti.

Analizând cadrul geografic, capitala ]\rii noastre se afl\ situat\ în partea central\ a câmpiei române; solul fiind alc\tuit din forma]iuni cuaternare (nisipuri, pietri[uri [i argile), combinate [i acoperite de depozite loessoide.

Relieful prezint\ în general o u[oar\ înclinare, de la N-V c\tre S-E, altitudinea descrescând de la 96 m (Cotroceni), la 53 m (la ie[irea râurilor de pe teritoriul ora[ului), valea Dâmbovi]ei privind principalul râu ce trece prin capital\.

Clima moderat-continental\ este caracterizat\ prin temperaturi medii anuale între 10 si 12 grade Celsius; media lunii iulie oscilând de la un an la altul între 21 – 23 grade Celsius iar maximele absolute ajung la 41 grade Celsius, înregistrându-se peste 40 de zile tropicale; media lunii ianuarie prezint\ valori de -3 grade Celsius iar minima absolut\ coboar\ pân\ la -32 grade Celsius. Precipita]iile variaz\ între 500-600 mm anual, iar vânturile dominante sunt cele din est (criv\]ul) în anotimpul rece [i cele din vest [i sudvest, mai ales prim\vara.

Din punct de vedere hidrografic, men]ion\m c\ în 1985, cursul Dâmbovi]ei a fost supus unor prefaceri, în urma c\rora a c\p\tat o înf\]i[are agreabil\, cu ap\ curat\ [i limpede, a[a cum i se cuvine unei metropole de talia bucure[tiului. Atunci s-a amenajat complex [i exploatarea râului Dâmbovi]a, realizând lucr\ri importante, începând cu Lacul Morii (cu un baraj lung de 500 m [i înalt de 10 m, cu o suprafa]\ de 150 h, putând stoca 15.000.000 mc de ap\), din N-V capitalei (în zona st\vilarului Ciurel), principala surs\ de alimentare cu ap\ [i continuând cu canalul colector (10 km). În urma uria[elor lucr\ri s-au decolmatat peste 120.000 mc de aluviuni [i s-a demolat plan[eul construit în urm\ cu peste 50 de ani, Dâmbovi]a curgând acum peste amintitul canal colector, realizat din pl\ci prefabricate – constituind un element de mare atrac]ie în peisajul capitalei. ~n lungul Colentinei se în[ir\ salba de lacuri ce p\streaz\ fidel cursul meandrat al râului, sporind frumuse]ea ora[ului [i a împrejurimilor sale, începând cu lacul B\neasa, Her\str\u, Floreasca, Tei, Fundeni, Pantelimon 1 [i Pantelimon 2 (cel mai întins), terminându-se cu lacul Cernica. Acestora li se mai adaug\ alte lacuri mai mici, cum

sunt: Balta Alb\, cele din parcul Tineretului [i Libert\]ii, etc.

Din vechiul codru al Vl\siei, în nordul capitalei se p\streaz\ “resturi” mai mari, ca p\durile B\neasa [i Tunari sau mai mici, Andronache, Boldu Cre]uleasca, {tef\ne[ti [i Pantelimon – veritabili “pl\mâni verzi” ai ora[ului, c\rora li se adaug\ parcurile Her\str\u, 23 August, Tineretului, Libert\]ii, 8 Mai, Plumbuita, precum [i Gr\dina Botanic\.

Din punct de vedere istoric, teritoriul capitalei a cunoscut prezen]a omului înc\ din epoca pietrei cioplite, cu aproximativ 150.000 de ani în urm\, g\sindu-se urme ale civiliza]iei Boian si Gumelni]a. De asemenea, au fost identificate o serie de puncte, mai ales în lungul râurilor Dâmbovi]a [i Colentina, dar [i în dealurile Mihai Vod\ [i Radu Vod\.

De[i regiunea nu a f\cut parte din provincia daco-roman\, s-au g\sit elemente de cultur\ roman\, provenite, fie din leg\tura comercial\ sau din expedi]iile dacilor liberi. De asemenea, din perioada migra]iilor [i de trecere spre feudalism, s-au identificat 17 vetre de sat (sec VI-VII), ceea ce dovede[te din plin, continuitatea de via]\ [i cultur\ a popula]iei autohtone [i pe aceste meleaguri, ca pe întreg spa]iul românesc.

Primul document în care apare numele de Bucure[ti este emis la 12.09.1450, de Vlad }epe[, iar ca cetate de scaun este amintit pentru prima oar\ în 1465, pe timpul lui Radu cel Frumos, în sfâr[it ca ora[ la 03.07.1533 – când se dezvol\a [i datorit\ func]iilor sale economice [i comerciale interna]ionale.

Spre sfâr[itul secolului 15, datorit\ ascensiunii sale economice [i a func]iilor politico-militare, Bucure[tiul devine cea mai important\ re[edin]\ a domnilor munteni; între 1476 [i 1480, cetatea este extins\ [i consolidat\. În secolul 16, ora[ul tinde s\ devin\ unul din centrele urbane, cele mai ^nsemnate din sud-estul europei. Acum apar primele edificii remarcabile, cum ar fi: Palatul Voievodal (curtea veche), ridicat sub domnia lui Mircea Ciobanul (15451554; 1558-1559). În secolul 16, se constat\ o via]\ or\[eneasc\ organizat\; apare primul jude] consemnat în 1563; ora[ul era condus de Sfatul Mic (constituit din pârgari) [i de Sfatul Mare (negustori, meseria[i [i preo]i).

Jugul otoman, ce ap\sa greu pe umerii ]\rii, determin\ pe Mihai Viteazul (1593 – 1601) s\ înceap\ lupta de alungare a cotropitorilor. Astfel, în toamna lui 1594, voievodul cu o puternic\ oaste, m\cel\re[te pe to]i creditorii turci din ora[ [i face o mare incursiune în cet\]ile turcilor de la Dun\re. Expedi]ia de pedepsire ini]iat\ [i condus\ de Sinan Pa[a, de[i înfrânt\ la C\lug\reni, reu[e[te s\ ocupe ora[ul pe care îl fortific\; apoi silit de ofensiv\, Mihai p\r\se[te în grab\ Bucure[tiul, dup\ ce îl prad\ [i îi dau foc. Acum ora[ul cunoa[te o perioad\ de dec\dere, când din motive strategice [i politice, Mihai Viteazul mut\ re[edin]a de scaun la Târgovi[te.

(va urma)

~nv\]\tura de credin]a ortodox\, vorbind despre s\rb\tori, spune c\ ele ” sunt zile din cursul anului bisericesc, închinate fie unor anumite fapte din istoria sfânta, fie cinstirii lui Dumnezeu” sau a mai multor sfin]i. Ele se deosebesc prin aceea ca noi, cre[tinii, încet\m ocupa]iile obi[nuite [i mergem la biseric\ pentru a lua parte la slujba dumnezeiasc\ prin care pr\znuim s\rb\torile.

S\rb\torile domne[ti, sau praznicele împ\r\te[ti, sunt ^nchinate pream\ririi lui Dumnezeu, sau a uneia din fetele Sfintei Treimi, ^ndeosebi a Fiului lui Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos. În Duminica Rusaliilor, ce cade întotdeauna la 50 de zile dup\ Pa[ti, sau 10 zile dup\ Sfânta În\l]are, s\rb\torim Pogorârea Sfântului Duh, sau înfiin]area pe p\mânt a Bisericii Cre[tine. A doua zi dup\ Rusalii, pr\znuim Prea Sfânta Treime, închinat\ în trei ipostaze, Tat\l, Fiul [i Sfântul Duh, zi al c\rui hram îl poart\ Sfânta noastr\ Biseric\. În aceast\ sfânt\ zi, mul]ime de credincio[i au participat la aceast\ mare s\rb\toare, venind s\-i mul]umeasc\ lui Dumnezeu pentru tot ce le ofer\. Onorându-ne cu prezen]a [i membrii ai Consiliului Local în frunte cu Dl. Primar Marius Carave]eanu. Slujba a fost oficiat\ de un sobor de preo]i din satele vecine.

La na[terea din ap\ [i din duh, adic\ la botez, credinciosul prime[te odat\ cu numele, [i îngerul s\u p\zitor, straja credincioas\, p\zitorul nostru de primejdii suflete[ti [i trupe[ti. În acest scop, îngerul ne acoper\ cu aripile lui ocrotitoare ale bun\t\]ii, [i izgone[te de la noi toat\ lucrarea întunecat\ [i viclean\ a diavolului, care tânje[te s\ ne r\peasc\ bucuria spiritual\ de a tr\i ferici]i pe p\mânt.

Îngerul ocrotitor st\ necontenit în fa]a lui Dumnezeu [i se roag\ s\ ne dea harul S\u cel ceresc, ca s\ împlinim tot lucrul cel binepl\cut lui Dumnezeu, s\ ne înt\rim [i s\ fim ai Lui în veci, s\ ne des\vâr[im în via]a cea nou\ întru Hristos, care s-a sem\nat în inima noastr\ prin Taina Sfântului Botez.

Fiind cu noi, îngerul lui Dumnezeu ne c\l\uze[te cu în]elepciune cereasc\, s\ împlinim neîncetat numai voia lui Dumnezeu [i lupta, în chip nev\zut al\turi de noi s\ biruim ispitele, necazurile [i p\catele prin care diavolul ne dep\rteaz\ de Dumnezeu.

Lucrarea duhovniceasc\ a îngerului p\zitor al cre[tinului, are o mare asem\nare cu hramul bisericii, l\ca[ de slujire, rug\ciune, reculegere duhovniceasc\, [i mântuire a individului, comunit\]ii [i neamului nostru. Dup\ tradi]ia Bisericii Ortodoxe, fiecare biseric\ în momentul în care se târnose[te de c\tre episcop prime[te un nume, care devine hramul s\u. Prin sfin]irea bisericii, hramul devine îngerul p\zitor al bisericii, patronul s\u spiritual De aceea, noul l\ca[ se a[eaz\ de la târnosire, sub scutul unui sfânt al lui Dumnezeu, sau în cazul biserici noastre, sub însu[i acoper\mântul Sfintei Treimi, care devine hramul bisericii.

Hramul împline[te acela[i rol în via]a bisericii ca [i îngerul p\zitor în via]a particular\ a credincio[ilor. El este paznicul bisericii, este primul care se îngrije[te de soarta

ei. El vegheaz\ neîncetat pentru tr\inicia bisericii în istorie, c\ci aceasta este mireasa lui Hristos.

Hramul ocrote[te Sfântul loca[, ap\rându-l de calamit\]i, foc, ap\, cutremure, r\zboaie, distrugeri, profanare [i înjur\turi, de vr\jma[ii v\zu]i [i nev\zu]i ai dreptei credin]e.

Hramul privegheaz\ continuu la via]a spiritual\ a credincio[ilor, care vin cu regularitate în sfântul l\ca[, cu fric\ de Dumnezeu, cu credin]\ [i cu dragoste.

Acestora le d\ mil\ [i ajutor, îi scap\ de necazuri [i nevoi, de dureri [i suferin]e.

Hramul Bisericii este modelul viu de urmat în pelerinajul nostru p\mântesc prin via]a haric\ a sfintelor taine, prin care cre[tem în Hristos, intr\m în comunitate de via]\ fericit\ cu Sfânta Treime, ne îndumnezeim. Prin hram ajungem îngeri lumina]i în trup, una în sfin]enie, dup\ care tânje[te sufletul credinciosului dreptm\ritor. Când credinciosul exclam\, M\ duc la hram!, semnificativ m\rturise[te - , m\ duc s\ m\ unesc cu via]a de har a hramului, a sfântului comemorat, s\ m\ sfin]esc [i s\ fiu fericit! În timp ce îngerul p\zitor al credinciosului se îngrije[te de salvarea unui singur suflet cre[tinesc, hramul bisericii ocrote[te via]a [i se îngrije[te de mântuirea tuturor credincio[ilor bisericii. El strânge laolalt\ con[tiin]a tuturor credincio[ilor bisericii sub stindardul izb\vitor al Sfintei Cruci, pentru realizarea supremului ideal, îndumnezeirea tuturor întru Hristos, Domnul.

Mul]umesc tuturor celor care ne-au ajutat atât moral cât [i financiar s\ organiz\m o mic\ agap\ [i rog pe bunul Dumnezeu, s\ le d\ruiasc\ lor [i întregii familii, s\n\tate, pace, bucurii [i împliniri.

Preot Paroh Vlada {tefan - Ghergani

Medic coordonator - Carp Marioara

Compensatie utila Telefon: 0245.658.864

Str. Tudor Vladimirescu nr.17 B

Program: Luni-Vineri ^ntre orele 15-08 dim. Sâmb\t\ [i Duminic\: 24-24 de ore

23

Diverse

mai 2011

Vineri - 1.07.2011 Dr. Corneanu Corina Sâmb\t\ - 2.07.2011 Dr. Mladin Aurica Duminic\ - 3.07.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina Luni - 4.07.2011 Dr. Carp Marioara Mar]i - 5.07.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 6.07.2011 Dr. Carp Marioara Joi - 7.07.2011 Dr. Mladin Aurica Vineri - 8.07.2011 Dr. Barbu Razvan Sâmb\t\ - 9.07.2011 Dr. Birsila Daniel Duminic\ - 10.07.2011 Dr. Carp Marioara

(Sta]ia de salvare) R\cari

Luni - 11.07.2011 Dr. Corneanu Corina Mar]i - 12.07.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 13.07.2011 Dr. Birsila Daniel Joi - 14.07.2011 Dr. Carp Marioara Vineri - 15.07.2011 Dr. Mladin Aurica Sâmb\t\ - 16.07.2011 Dr. Corneanu Corina Duminic\ - 17.07.2011 Dr. Birsila Daniel Luni - 18.07.2011 Dr. Corneanu Corina Mar]i - 19.07.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 20.07.2011 Dr. Carp Marioara

Joi - 21.07.2011 Dr. Mladin Aurica Vineri - 22.07.2011 Dr. Corneanu Corina Sâmb\t\ - 23.07.2011 Dr. Barbu Razvan Duminic\ - 24.07.2011 Dr. Mladin Aurica Luni - 25.07.2011 Dr. Carp Marioara Mar]i - 26.07.2011 Dr. Barbu Razvan Miercuri - 27.07.2011 Dr. Carp Marioara Joi - 28.07.2011 Dr. Barbu Razvan Vineri - 29.07.2011 Dr. Birsila Daniel Sâmb\t\ - 30.07.2011 Dr. Barbu Razvan

Cu mul]i ani ^n urm\, doi studen]i au absolvit Colegiul Kent din Chicago, la sec]ia Drept.

Cea mai mare medie a fost ob]inut\ de un student orb cu numele de Overton. Când acesta [i-a primit onorurile, el a spus c\ jumatate din onoruri i se cuvin prietenului s\u Kasprzyak. Ei s-au ^ntâlnit pentru prima dat\ la [coal\, când Kasprzyak, care nu avea mâini, l-a ajutat pe Overton s\-[i g\seasc\ clasa unde avea ore.

Cuno[tin]a s-a transformat repede ^ntr-o prietenie [i

^ntr-un extraordinar exemplu de interdependen]\. Cel care nu vedea, ^i c\ra c\r]ile celui care nu avea mâini, cel care nu avea mâini ^i citea cursurile celui care nu vedea [i asfel deficien]ele unuia erau compensate de abilitatea celuilalt.

Aplica]ie: Uneori ajunge o simpl\ vorb\ bun\. Un salut. O mângâiere.

Un surâs. Este nevoie de un lucru atât de m\runt pentru a-i face ferici]i pe cei de lâng\ noi.

Este important s\ facem acest lucru.

R.D

Triunghiuri

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1 2 3

1.~ntre]ine via]a capitali[tilor români 2. Lua]i pe s\rite 3. Pune de o ...^nv\lm\[eal\.

4. Altoi]i 5. A acidula 6. Bune la comunicare 7.Pirat f\r\ pete!

Orizontal si 8. Scrie]i! rtical la fel ve 9. Apune!

4 5 6 7 8

NA{TERI

9

1

C|S|TORII

4 5

IONITA DUMITRA, CONTESTI - 90 ANI NICULAE ELENA, SABIESTI - 73 ANI CHIRA MARIN, COLACU - 87 ANI ION MARIAN, COLACU - 35 ANI

- TRUSCONIU ION, RACARI - 59 ANI - BURTAN ALEXANDRU, GHIMPATI 69 ANI - ROSU LEANCA, MAVRODIN - 80 ANI - BUCUR STEAN, RACARI -87 ANI - MATEI NICULAE, RACARI - 77 ANI - OPREA VICTORIA, RACARI - 71 ANI - BINEATA ION, COLACU - 83 ANI - IONESCU MARIA, RACARI - 90 ANI Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

01.07.2011 - 31.07.2011

Iulie - Cuptor (2011) 31 zile - ziua are 14 ore, noaptea 10 ore 1 V †) Sf. Ierarh Leontie de la Radauti; Sf. Mucenici Cosma si Damian 2 S † Aducerea vesmantului Nascatoarei de

5

6

7

8

9

10

3

DECESE

Rânduieli Biserice[ti -

4

2

6

S\rb\tori Ortodoxe -

3

1

COSTACHE ROBERT MARINESCU MIHAELA ANGELA 21 MAI 2011

-

2

Dumnezeu in Vlaherne; 3 D Sf. Mucenic Iachint; Sf. Anatolie, Patriarhul Constantinopolului 5 M † Cuv. Atanasie de la Aton; Sf. Cuv. Lampadie; Sf. Mucenic Ciprian 10 D Sf. 45 Mucenici din Nicopolea Armeniei; Sf. Mucenici: Apolonie, Vianor si Siluan 15 V Sf. Mucenici Chiric si Iulita, mama lui; Cuv. Iosif, Arhiepiscopul Tesalonicului; Sf. Vladimir, Luminatorul Rusiei

7 8 9 10

1.Ora[ pe Ialomi]a 2. Prins ^n fug\ 3. Atribuiri 4. Lipsit\ de oportunitate 5. Teren intravilan 6. A solicita...mil\ 7.Mitr\...f\r\ cap!

8. Form\ genetic\ 9. Te[ire!

Orizontal si 10. Tr\ie[te. vertical la fel Ilie Georgian

REZOLVARE NR.ANTERIOR: REVIGORATA-AVERE-OPEN-CEREMONIOS-ANI-ER-CRA-RIDA-APOI-IMITAT-LEUECOLOGI-N- IN-MARI-II-ATRII-ROST-CERC-NASTE

16 S Sf. Sfintit Mucenic Atinoghen si cei 10 ucenici ai sai; Sf. Mucenici Faust si Avudi 17 D Sfanta Mare Mucenita Marina; Sf. Ierarh Eufrasie 18 L †) Sf. Mucenic Emilian de la Durostor; Sf. Mucenici: Iachint, Pavel si Valentina 23 S Aducerea moastelor Sf. Sfintit Mucenic Foca; Sf. Mucenici Trofim si Teofil 24 D Sf. Mare Mucenita Hristina; Sf. Mc. Ermogh 26 M Sf. Sfintit Mucenic Ermolae; Sf. Mucenita

Parascheva din Roma; †) Sf. Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel 27 M †) Sf. Mare Mucenic si Tamaduitor Pantelimon; Cuv. Antuza; Sf. Cuv. Manuel 30 S Sf. Apostoli: Sila si Silvan, Crescent si Andronic; Sf. Mucenita Iulita; Sf. Mc. Valentin, Episcopul Umbrei 31 D Inaintepraznuirea scoaterii Sfintei Cruci; Sfantul si Dreptul Evdochim; Sf. Iosif din Arimateea.

cyanmagentayellowblack

±

24

Publicitate

± mai 2011 {i e umbra de plumb a preazilnicei pâini.

Psalmi 1 1 Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor r\i, nu se opre[te pe calea celor p\c\to[i, [i nu se a[eaz\ pe scaunul celor batjocoritori!

2 Ci î[i g\se[te pl\cerea în Legea Domnului, [i zi [i noapte cuget\ la Legea Lui! 3 El este ca un pom s\dit lâng\ un izvor de ap\, care î[i d\ rodul la vremea lui, [i ale c\rui frunze nu se vestejesc: tot ce începe, duce la bun sfâr[it.

4 Nu tot a[a este cu cei r\i: ci ei sunt ca pleava, pe care o spulber\ vântul.

5 De aceea cei r\i nu pot ]ine capul sus în ziua judec\]ii, nici p\c\to[ii în adunarea celor neprih\ni]i.

6 C\ci Domnul cunoa[te calea celor neprih\ni]i, dar calea

Cine are p\rin]i, pe pamânt nu în gând, Mai aude [i-n somn ochii lumii plângând.

Ca din toate ce sunt, cel mai greu e s\ fii Nu copil de p\rin]i, ci p\rinte de fii.

p\c\to[ilor duce la pieire.

Psalmi 15 1 Doamne, cine va locui în cortul T\u? Cine va locui pe muntele T\u cel sfânt?

2- Cel ce umbl\ în neprihanire, cel ce face voia lui Dumnezeu, [i spune adev\rul din inim\.

3 Acela nu clevete[te cu limba lui, nu face r\u semenului s\u, [i nu arunc\ ocara asupra aproapelui s\u.

4 El prive[te cu dispre] pe cel vrednic de dispre]uit, dar cinste[te pe cei ce se tem de Domnul. El nu-[i ia vorba înapoi, dac\ face un jur\mânt în paguba lui.

5 El nu-[i d\ banii cu dobând\, [i nu ia mit\ împotriva celui nevinovat. Cel ce se poart\ a[a, nu se clatin\ niciodat\.

Lecturi preferate:

Ochii lumii plângând, lacrimi multe s-au plâns Îns\ pentru potop, înc\ nu-i de ajuns.

Mai avem noi p\rin]i? Mai au dân[ii copii?

Pe p\mântul de cruci, numai om s\ nu fii, Umili]i de nevoi [i cu capul plecat, Într-un biet or\[el, într-o zare de sat, Mai a[teapt\ [i-acum, semne de la str\mo[i Sau scrisori de la fii cum c-ar fi noroco[i, { ca ni[te stafii, ies arare la por]i Despre noi povestind, ca de mo[ii lor mor]i.

De atâ]ia copii [i de-atât nenoroc Ni[te cruci, înc\ vii, respirând tot mai greu, Sunt p\rin]ii ace[tia ce ofteaz\ mereu.

Repetabila povar\ – Adrian P\unescu Cine are p\rin]i, pe p\mânt nu în gând Mai aude [i-n somn ochii lumii plângând C\am fost, c\ n-am fost, ori c\ suntem cumin]i, Ast\zi îmb\trânind ne e dor de p\rin]i.

Ce p\rin]i? Ni[te oameni ce nu mai au loc

Ce p\rin]i? Ni[te oameni, acolo [i ei, Care [tiu dureros ce e suta de lei.

De sunt tineri sau nu, dup\ actele lor, Nu conteaz\ deloc, ei albira de dor S\ le fie copilul c-o treapta mai domn, Cât\ munc\ în plus, [i ce chin, cât nesomn!

Chiar acuma, când scriu, ca [i când a[ urla, Eu îi [tiu [i îi simt, p\timind undeva.

Ne-amintim, [i de ei, dup\ lungi s\pt\mâni Fii b\trâni ce suntem, cu p\rin]ii b\trâni Dac\ lemne [i-au luat, dac\ oasele-i dor, Dac\ nu au murit tri[ti în casele lor... Între ei [i copii e-o pr\sil\ de câini,

Cine are p\in]i, înc\ nu e pierdut, Cine are p\rin]i are înc\ trecut.

Ne-au f\cut, ne-au crescut, ne-au adus pân\-aci, Unde-avem [i noi în[ine ai no[tri copii.

Enervan]i pot p\rea, când n-ai ce s\-i mai rogi, {i în genere sunt [i ni]el pis\logi.

Ba nu v\d, ba n-aud, ba fac pa[ii prea mici, Ba-i nevoie prea mult s\ le spui [i explici, Coco[a]i, cocârja]i, într-un ritm infernal, Te întreab\ de [tii pe vre-un [ef de spital.

Nu-i a[a c\ te-apuc\ o mil\ de tot, Mai cu seam\ de faptul c\ ei nu mai pot?

C\ povara îi simti [i ei [tiu c\-i a[a {i se uit\ la tine ca [i când te-ar ruga...

Mai avem, mai avem scurt\ vreme de dus Pe con[tiin]a povar\ acestui apus {i pe urm\ vom fi foarte liberi sub cer, Se vor împu]ina cei ce n-au [i ne cer.

Iar când vom începe [i noi a sim]i C\ povar\ suntem, pentru-ai no[tri copii, {i abia într-un trist [i departe târziu, Când vom [ti dispera]i ve[ti, ce azi nu se [tiu, Vom pricepe de ce fiii uit\ curând, {i nu v\d nici un ochi de pe lume plângând, {i de ce înc\ nu e potop pe cuprins, De[i plou\ mereu, de[i pururi a nins, De[i lumea în care p\rin]i am ajuns De-o vecie-i mereu zguduit\ de plâns.

Stima]i concet\]eni v\ anun]\m pe aceast\ cale c\ pute]i Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT

^nchiria, pentru practicarea sportului, actualul spa]iu al S\lii sporturilor din ora[ul R\cari, dup\ urm\torul tarif:

Colectivul redac]ional: Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Jr. Ene Octaviana, secretar Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. {tefan Vlada, colaborator Procesare - Tehnoredactare Ruben Dumitru, IT Niculae Constantin, IT REDAC}IA Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere Bucure[ti ISSN: 1844-7678

- 100 lei/ora, pentru ^ntreceri sportive: meciuri de fotbal, handbal, baschet, volei, tenis de câmp;

CABINET STOMATOLOGIC Dr. Valentin Cr\ciun Telefon: 0729854155 Program: luni, miercuri, vineri ^ntre orele 10-19

- 20 lei/ora/masa, pentru ^ntrecerile la tenis de mas\.

Doritorii se pot adresa la administratorul s\lii, Ene Mihai, la num\rul de telefon: 0763.652.337; 0764.030.370

Stima]i cet\]eni v\ anun]\m c\ ^n luna mai, copiii cu vârsta pân\ ^n 11 ani beneficiaz\ de tratament stomatologic GRATUIT.

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: contact@primariaracari.ro

Domnule P r i m a r , M\ numesc_______________________________________ ________________ _______________ [i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:___________________________ ______________ ______ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _____________________________________________________

P|REREA TA CONTEAZ|

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din cartierele ora[ului R\cari.

±

...doar dac\ o spui!

± cyanmagentayellowblack