Ziarul nr 37

An IV, nr. 37, august 2011, 24 pagini

www.primariaracari.ro

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

pag. 16-17

MOTTO: “ Frumuse]ea naturii este egalat\ numai de frumuse]ea sufletului.” V. Hugo Localitatea R\cari se afl\ în topul localit\]ilor care au accesat fonduri europene; suntem chiar pe podium. Nu a existat surs\ de finan]are cu adresabilitate ora[ului nostru, pe care s-o fi ratat-o. A[a vom face [i în continuare, indiferent de obiectiv, surs\, destina]ie. ~n orice consultare popular\, drumurile sunt pe primul loc în preferin]ele cet\]enilor [i nu poate fi considerat un moft, ci o stare de normalitate s\ beneficiezi de acest lucru.

Dac\ pân\ anul acesta se discut\ numai de drumurile din localitate, odat\ cu finan]\rile europene a ap\rut [i aceast\ oportunitate de a asfalta drumurile peste câmp.

Am avut [ansa cu mul]i ani în urma, s\ vizitez ferme din vestul Europei. Nu mic\ mi-a fost mirarea s\ constat c\ orice deplasare în cadrul fermei se f\cea pe drum asfaltat. Am

Paginile 8,9

crezut c\ tr\iesc pe alt\ planet\, c\ nu poate fi adev\rat, obi[nuit fiind cu praful ce se ridica în urma ta ca un zid [i trebuia s\ treac\ o vreme ca s\ po]i relua circula]ia pe un drum de ferm\ de la noi.

Mi se p\rea imposibil la acea vreme, s\ ajungem la acel nivel. Cum mi se pare [i ast\zi. {i totu[i... am început.

Primii zece km de drumuri asfaltate peste câmp, au ap\rut [i la noi. Ne apropiem de o normalitate în acest sens, chiar dac\ lungimea drumurilor de p\mânt este foarte mare.

"De ce se asfalteaz\ peste câmp, când drumurile din localitate sunt a[a...cum sunt?!" O întrebare a[teptat\, având în vedere, ce-i drept, starea drumurilor din localitate. Po]i spune, o întrebare just\. Atunci când este sincer\. Dar atunci când [tii r\spunsul [i te faci c\ nu-l [tii [i "mai bagi [i b\]ul prin gard", doar, doar, s-o auzi h\rm\laie, este o întrebare injust\. (urmare ^n pagina 2)

Pagina 10

Pagina 4

Paginile 12,13

De interes cet\]enesc

august 2011

(urmare din pagina 1)

2

Am spus-o de multe ori pân\ acum [i probabil nu m\ voi limita la acest articol; chiar dac\ mai avem multe de f\cut în localitate, nu puteam sta indiferent fa]\ de aceast\ investi]ie, numai de teama unor reac]ii de acest gen. Mai mult decât atât: dac\ mâine ar apare o nou\ astfel de finan]are, n-a[ sta pe gânduri [i a[ accesa-o.

De ce facem mai întâi, drumuri pe câmp?! Pentru c\ acolo este destina]ia banilor europeni [i orice cheltuire a lor în alt\ parte, înseamn\ înc\lcarea legii. Sau poate asta [i a[teapt\ "prietenii". Offf! Iar i-am dezam\git. Totul este legal [i curat.

Deun\zi, în poiana lu' Iocan, unde merg cu atâta pl\cere, mi s-a pus [i aceast\ întrebare: "domn primar, p\i ce f\cu[i?! Ai pus asfalt pe câmp [i noi st\m tot în praf; nu era mai bine invers?! Pe câmp mergem mai rar dar prin localitate, în fiecare zi. Ce-i drept, nu mai sunt pietroaiele alea, cât pumnul unui voinic, acum îi fain [i pe strada mea, da' mai bun era asfaltu'!"

Nea Marin... par]ial ai

dreptate, c\ e mai bine cu asfalt. {i tot matale ai recunoscut c\ acum se poate circula omene[te, indiferent de vreme, c\ înainte nu puteai merge decât cu tractoru'!

D\-mi voie s\-]i r\spund cu o întrebare: Dac\ so]ia matale te trimite la magazin s\ cumperi pâine [i ulei [i dumneata ajungi acas\ cu ]ig\ri [i o juma' de t\rie, ce zice so]ia?!

"V\leu!!! Nici nu vreau s\ m\ gândesc, ce-mi aud urechile. E belea mare. Trei zile [i trei nop]i nu mai ies din gura femeii [i m\ mai spune [i la copii [i mai începe [i d'acolo muzicu]a. Nu prea mai fac eu gre[eli d-astea, c\ nu-s cel mai fericit om dup\ aceast\ isprav\. {i cred c\ am în]eles treaba [i cu drumu'. C\-s eu în vârst\, da' n-am trecut prin via]\ ca gâsca prin ap\. M-am prins! Dac\ matale f\ceai drum prin sat cu banii \ia, te cam certa nea Boc sau mai r\u, "\ia de la Europa".

Da [i matale iste], mi-ai dat exemplu simplu [i care se poate întâmpla oricând, ca s\ m\ prind repede. Hai c-am în]eles [i mai spun [i la al]ii, c-am mai

SECRETARUL ORA{ULUI R|CARI, jr. Octaviana Ene octaviana_ene@yahoo.com

~n perioada 22 - 31 octombrie 2011 s-a desf\[urat la nivel na]ional Recens\mântul popula]iei [i al locuin]elor din România.

Ac]iune complex\ [i costisitoare sub aspectul eforturilor financiare [i umane - Recens\mântul Popula]iei [i al Locuin]elor 2011 a implicat cheltuieli [i un num\r foarte mare de persoane angajate numai pentru opera]iunile de ^nregistrare ^n teren.

La nivelul ora[ului R\cari, activitatea de recenzare a fost organizat\ ^ntr-un num\r de 30 sectoare de recens\mânt, structurate ^ntr-un num\r de 4 sec]ii.

Activitatea de recenzare a fost finalizat\ ^n procent de 100%, nefiind ^ntâmpinate greut\]i ^n nici unul din sectoarele de recens\mânt.

Finalizarea ac]iunii de recenzare s-a datorat ^n principal operativit\]ii [i profesionalismului fiec\rui recenzor, dar 6n aceea[i m\sur\ [i disponibilit\]ii popula]iei ora[ului R\cari de

auzit vorbe d-astea nelalocul lor."

A[a e, nea Marin; m\ ceart\ [i Boc, m\ ceart\ [i cei de la Uniunea European\ [i mai vin [i b\ie]ii \ia cu ochii alba[tri [i ne iau la întreb\ri. A[a c\, mai bine respect legea, fac drumurile acolo unde trebuie [i vin mai des în poiana lui Iocan, s\ explic pe îndelete [i la un "pahar de vorb\", cum trebuie procedat cu fondurile europene. {i le vine rându' [i la cele prin localitate, pe m\sura ob]inerii finan]\rii, astfel încât "sup\rarea ini]ial\", s\ dispar\.

Dac\ ne p\str\m ritmul avut în acest prim mandat, avem toate [ansele, ca la sfâr[itul urm\torului mandat, s\ ne apropiem de obiectivul nostru: nici-o strad\ neasfaltat\.

Depinde foarte mult de situa]ia economic\ mondial\ [i na]ional\, de conjunctura politic\ [i, mai ales, de voin]a cet\]enilor.

Nea Marin [i mul]i ca el, sunt convins c\ au în]eles, dar ce facem cu "nenea cu b\]u'"?! Cred c\ r\mâne f\r\ obiect de activitate, curând.

S\-l ajut\m s\ nu mai piard\

a participa la recens\mânt prin r\spunsuri oneste la ^ntreb\rile recenzorilor [i astfel printr-un efort comun, aceasta ac]iune a fost finalizat\ ^n bune condi]ii [i 6n termen. {tiind c\ toate informa]iile ce vor fi oferite beneficiaz\ de protec]ia confiden]ialit\]ii, garantat\ prin lege, c\ ele nu vor putea fi folosite ^n nici un alt scop decât cel statistic, popula]ia ora[ului R\cari a furnizat...cu mici excep]ii, f\r\ de care nu se poate, declara]ii ^n m\sur\ s\ conduc\ la completarea materialului de recens\mânt, atât privind locuin]ele cât [i datele de identificare ale persoanelor. ~n perioada urm\toare personalul de recens\mânt va proceda la centralizarea datelor, la ^ntomirea [i predarea mapelor de recens\mânt c\tre Direc]ia General\ de Statistic\.

Informa]iile ob]inute ^n urma recens\mântului sunt esen]iale atât pentru mediul de afaceri, cât [i pentru autoritatea public\ local\, deoarece pe de o parte investitorii vor avea în fa]\ date incontestabile, cât se poate de apropiate de realitate, iar autoritatea public\ local\

vremea cu lucruri urâte [i riscante. Ca la fotbal, o s\ r\mân\ în offside, c\...a[a e-n sport.

O lec]ie au primit-o de curând, când, dup\ minute-n [ir de vorbe goale, la întrebarea unui "coleg" de-al lor: "bine, bine, \[tia n-au f\cut, n-au dres... da' voi ce o s\ face]i?"

Atunci s-a dat stingerea. Se uitau unu' la altu', parc\ se-ntrebau: "da', noi cu cine vot\m?".

"E u[or a scrie versuri/când nimic nu ai a spune!" [i mai u[or s\ arunci cu noroi. *** Este foarte greu s\ în]elegi c\ plantarea unui pom, s\direa unei flori sunt o mândrie, o onoare uneori [i de cele mai multe ori, o obliga]ie moral\ fa]\ de cei din jur, fa]\ de tine însu]i, fa]\ de mediul înconjur\tor. De aici [i pân\ a politiza o astfel de ac]iune, e cale lung\ sau "de mul]i pitici pe creier" ai nevoie s\ interpretezi în acest fel. Dar, dup\ ani [i ani, în care curtea-]i era o groap\ de gunoi, pentru tine [i pentru vecini, când puteai culege florile de buruieni doar

va putea ac]iona în vederea promov\rii unor investi]ii în cuno[tin]\ de cauz\ pentru accesarea anumitor fonduri.

Un aspect important este [i acela c\ vom putea cunoa[te, pentru prima oar\, num\rul exact al românilor pleca]i în str\in\tate, un lucru care poate ajuta firmele specializate în cercetarea de pia]\ s\-[i ajusteze informa]iile din punct de vedere calitativ, c\ num\rul real al popula]iei va indica, pentru mediul de afaceri, care este num\rul total de consumatori poten]iali ai unui produs sau al altuia, astfel încât s\ se justifice noi investi]ii. De asemenea, elementele de evolu]ie [i structur\ demografic\, gradul de calificare [i specializ\rile dominante, experien]a acumulat\ în companii str\ine sunt extrem de utile în realizarea prognozelor [i în planificarea pe termen lung a programelor de dezvoltare. ~n ceea ce prive[te declararea codului numeric personal, acesta se scrie [i se declar\ la aproape orice cerere sau formular, nimeni nu are de ce s\ se team\ s\ declare acest element de identificare. Codul numeric personal trebuie declarat în mod obliga-

deschizând fereastra, s\ încerci acum s\ plantezi un pom [i s\ s\de[ti o floare, e un scenariu de filme SF. [i totu[i, cei care iubesc frumosul au participat sâmb\t\ la proiectul "O floare pentru liceul t\u!". Tuturor le mul]umesc [i îi felicit!

Nimic nu se poate compara cu pl\cerea de a planta o floare. Pentru unii, ce-i drept. Sau peste ani [i ani, s\ po]i exprima; "Pomul acela sau trandafirul acela, sunt pu[i de mine". Dar pentru aceasta, ai nevoie s\ sim]i vibra]ia plantelor, a naturii, s\-]i plac\ roua [i, de ce nu, apa. Dar dac\ de toate acestea fugi ca... nu ai nici o [ans\. A[a c\ manifest\m în]elegere fa]\ de neputin]\, dar fa]\ de r\utate [i ur\, nu prea. În locul unui copac t\iat, s-au plantat câteva zeci. Dar mai invent\m un motiv s\ miorl\im, în gol, doar-doar, ne-o auzi cineva... În zadar, spun eu, pentru c\ noi totu[i iubim natura.

Pân\ data viitoare, s-auzim numai de bine.

“Un om trebuie s\ fie destul de mare s\-[i recunoasc\ gre[elile, suficient de de[tept ca s\ ^nve]e din ele [i indeajuns de tare ca s\ le ^ndrepte.”

Al dumneavoastr\, Marius Florin Carave]eanu, primarul ora[ului R\cari. mcaraveteanu@yahoo.com

toriu - pe r\spundere proprie, la recens\mânt, aceasta urmând a fi folosit exclusiv în scopuri statistice.

Popula]ia ora[ului R\cari a ^n]eles importan]a recens\mântului atât la nivel local, cât [i la nivel na]ional precum [i faptul c\ formularele de la recens\mânt trebuiau completate în strict\ concordan]\ cu normele metodologice în vigoare, iar orice deturnare de informa]ie era un act ilegal.

Mul]umim locuitorilor ora[ului R\cari pentru ^n]elegerea de care au dat dovada ^n derularea acestei importante ac]iuni, pentru sprijinul dat recenzorilor ^n fiecare sector de recens\mânt, pentru promptitudinea cu care au r\spuns solicit\rilor acestora, f\r\ s\ ]in\ seama de ^ndemnurile prezentate ^n mass media, toate acestea ducând la ^ndeplinirea obliga]iilor cet\]ene[ti ^n crearea unei baze de date reale [i care s\ reflecte situa]ia actual\ economic\, urbanistic\ [i demografic\ a urbei noastre.

Toate acestea pentru c\...fiecare conteaz\!

Proiecte europene

august 2011

Cea mai recent\ realizare a autorit\]ii locale, a fost amenajarea drumurilor de exploatare, asfaltarea c\ilor de acces printre solele agricultorilor.

Ilie {tefan, Electrica - Administra]ia local\ a f\cut multe lucruri frumoase ^n R\cari. Cea mai nou\ realizare este asfaltarea drumurilor de exploatare dintre localit\]i, dumneavoastr\ ce p\rere ave]i?

- Pentru noi este foarte bine, ne ajut\ foarte mult ^n momentul ^n care avem incidente pe liniile electrice care se afl\ pe câmp. ~nainte trebuia s\ luam scara ^n spate, s\ l\s\m ma[ina la drumul principal [i s\ mergem acolo cu scara ^n spate. Acum este foarte u[or, ne ajut\ foarte mult.

- Este un prilej de a recunoa[te c\ deplasarea se face mai u[or [i ^n condi]ii civilizate.

- A[a este, remedierea defec]iunilor se face mult mai repede pentru c\ ajungem mai u[or la liniile electrice [i beneficiarul este cel care câ[tig\ pân\ la urm\.

Profesor, Popa Dumitru, {c.

Colacu - Sunte]i de acord s\ da]i un interviu pentru Ziarul Prim\riei R\cari?

- Da, bine^n]eles, cu pl\cere.

- {ti]i c\, ^n perioada recent\, s-au realizat condi]ii noi de deplasare prin asfaltarea drumurilor de exploatare, drumuri care scurteaz\ distan]a ^ntre localit\]i. Dumneavoastr\ sunte]i profesor la mai multe [coli [i face]i naveta zilnic. Ce p\rere ave]i despre acest lucru?

- Este foarte bine [i ^n acela[i timp folositor, pentru c\, ^ntre localit\]ile Colacu-Ghimpa]i, de exemplu, fac 4 minute [i ^n condi]ii de deplasare excelente. Este o pl\cere s\ mergi pe asfaltul nou [i m-ar durea sufletul dac\ ar p\trunde utilaje grele care s\-l strice. De altfel, [i colegii mei de navet\, educatoarea de la Gr\dini]a Colacu, profesorul coordonator, Mugurel T\nase, ^mp\rt\[esc aceea[i impresie.

Mergem [i noi pe drumuri europene.

Matei Elena, B\l\ne[ti, Dâmbovi]a.

- A]i v\zut c\ ultima noutate ^n ceea ce prive[te proiectele, este realizarea drumurilor de exploatare. Ce p\rere ave]i dumneavoastr\?

- Super! Un lucru foarte bun. ~mi place foarte mult. Am mers pe acolo, nici nu am [tiut, a fost o surpriz\ pentru mine.

Am ie[it de pe asfalt aici la cap\tul localit\]ii [i când am coborât pe pietre, am avut impresia c\ am pan\. Ca s\

vede]i ce ^nseamn\ trecerea de la asfalt la drumurile astea.

Am spus la toata lumea când am ajuns ^n sat.

Mi-am sunat b\ie]ii [i le-am spus s\ vin\ pe drumurile astea, c\ s-a f\cut asfalt. Nici m\car 5 minute nu au f\cut de la Mavrodin pân\ aici. Mul]i nici nu [tiau, au r\mas a[a mira]i. Tuturor le-a convenit, pentru copiii lor care vin de la ora[.

Sunt foarte bune [i pentru cei care lucreaz\ p\mânturile pe acolo?

- Ce crede]i despre ceea ce s-a f\cut ^n ultimul timp? Citi]i Ziarul Prim\riei R\cari? ~l citesc mereu [i ^mi place foarte mult tot ceea ce se face. Criza este criz\ [i asta nu-i vina primarului, a conducerii de la prim\rie.

- V\ mul]umesc mult [i sper\m s\ ne mai vedem [i cu alt\ ocazie Neac[u Nicolae, St\ne[ti - ~n fiecare zi parcurge]i drumul St\ne[tiR\cari, unde ave]i locul de munc\. Cum aprecia]i faptul c\ ave]i o variant\ asfaltat\?

Lucrez la atelierul de tâmpl\rie [i vin din St\ne[ti, de 11 ani, aici la serviciu, la R\cari.

- Findc\ sunte]i navetist, cum privi]i realizarea drumurilor de exploatare?

Sincer s\ fiu, este un lucru foarte bun, deoarece scurtez drumul, ca s\ nu mai vorbesc, pentru mine, este cel mai bun lucru ce s-a f\cut pân\ acum.

- Dar pentru oameni, agricultorii, de exemplu?

Pentru to]i este unul din cele mai bune lucruri, ^i ajut\ la muncile câmpului.

De multe ori oamenii nu aveau acces ^n zon\ [i trebuiau s\ ocoleasc\ pe la Colacu, ca s\ se poat\ ara, pentru c\ drumurile erau a[a cum erau.

Cam cât dureaz\ deplasarea de la Colacu la Ghimpa]i?

Cam 5 minute, mers normal [i ai timp s\ admiri [i peisajul. ~n leg\tur\ cu drumul Colacu-S\bie[ti ce p\rere ave]i?

Drumul las\ de dorit cum arat\ acum.

Este foarte mult praf, iarba niciodat\ nu este verde.

Sper s\ mergem ^nainte, s\ dea Dumnezeu, pentru c\ ^n curând se va face [i aici asfalt.

- Ce propuneri ave]i??

- Deocamdat\ totul merge spre bine, s\ r\mân\ aceea[i conducere [i s\ mergem ^nainte. Drumul de la Colacu ar trebui f\cut, \la este cel mai important acum.

Alionte Dumitru, 74 de ani, B\l\ne[ti.

- Ave]i p\mânt ^n zona asta unde s-a f\cut asfaltul?

- Nu am taic\, am ^n partea cealalt\.

- Oamenii ce zic despre asfaltul \sta care s-a f\cut?

- Acum mergi pe bicicleta de drag pe acolo, ^nainte mergeam prin noroi pân\ la gar\. 45 de ani am mers a[a, am fost forjor.

- Vreau s\ se fac\ drumul \sta, nu pot s\ merg prin pietre.

Primarul acesta este foarte bun, face treab\. Am v\zut liceul la R\cari, \ia sunt bani, nu glum\!

S\ tr\iasc\ [i el [i p\rin]ii lui, c\ e b\iat bun, face treab\ [i merit\. S\ r\mân\ primarul \sta c\ a ^nflorit zona asta.

- S\n\tate s\ ave]i!

- {i dumneavoastr\, mult\ s\n\tate.

Dumitru Constantin 36 de ani, agricultor - Ce parere ai de drumul acesta?

- Foarte bine, ^nainte trebuia s\ mergi prin noroi [i mormane de p\mânt, era greu.

Zilnic merg pe drumul \sta, este o realizare foarte bun\. Eu stau pe Lip\neni, am la poart\ asfalt 100%.

Gl\van Cristina, profesor la {c.

Colacu - Cum vezi asfaltarea drumurilor?

- Este mai mult decât folositoare.

Pentru noi, profesorii naveti[ti, este o ^nlesnire evident\: timpul de deplasare este redus, iar parcursul este mai u[or. Numai cuvinte bune pentru aceast\ realizare, care ne u[ureaz\ deplasarea c\tre [coal\.

Profesor, T\nase Mugurel - A venit toamna [i o dat\ cu ea s-au adeverit [i spusele d-lui primar care promitea c\ pân\ la toamn\ se vor asfalta 40 km de drumuri. Mi-am spus ^n sinea mea atunci, când am auzit promisiunea, c\ o s\ fie destul de greu, dac\ nu chiar imposibil datorit\ faptului c\, vede]i bine, tr\im ni[te vremuri destul de instabile [i cu criza aceasta.

Pentru mine, modernizarea drumurilor

3

de exploatare înseamn\ un pas înainte spre o lume a viitorului. Dac\ m\ gândesc la partea material\, modernizarea drumului de exploatare Ghimpa]iColacu a însemnat o reducere a cheltuielilor cu mai bine de 70 % deoarece sunt profesor coordonator la {coala Colacu [i zilnic f\ceam 27 km dus - întors de acas\ la [coal\ fiind nevoit s\ ocolesc pe ruta Ghimpa]i - R\cari - Ghergani.

Acum aceast\ distan]\ este de doar 6km dus - întors, nu mai vorbesc de uzura ma[inii. Îmi amintesc câte probleme am avut pe acest drum, de câte ori am r\mas împotmolit ^n noroi.

Bravo domnule primar, bravo echipei pe care o conduce]i, bravo celor care v-au sprijinit ^n realizarea acestor proiecte [i nu da]i ascultare cârcota[ilor.

Dumnezeu s\ v\ ajute ^n continuare!

Cotun Constantin, [ofer ambulan]\ - Ce p\rere ave]i despre treaba asta?

- Ne este [i nou\ mai u[or, s-au scurtat drumurile.

Distan]a fiind mai mic\ [i mai u[or de parcurs, bolnavul este avantajat pentru c\ se ajunge ^ntr-un timp mai scurt, iar interven]ia se face ^n timp real.

Salut\m aceast\ realizare ca fiind foarte folositoare.

Popa Mihaela, educatoare Colacu Zilnic, fac naveta de la Ghimpa]i la Colacu. Pân\ acum drumul ce lega cele dou\ localit\]i era greu de parcurs. Pe ploaie erau b\l]i, iar roata se ^nfunda ^n noroi. Era o aventur\ s\ te ^ncume]i s\ mergi pe acolo! Dar ^l foloseam pentru c\ scurt\m distan]a. Acum e o pl\cere, fac aproximativ 4 minute pân\ la gr\dini]\. Cât prive[te pe agricultorii din zon\, au numai cuvinte de apreciere pentru aceast\ realizare.

Dar nu este singura, pentru care se bucur\. ~n Ghimpa]i, stau m\rturie, dispensarul, farmacia, c\minul cultural, stadionul, locul de joac\ pentru copii [i mai ales asfaltul ce traverseaz\ localitatea. Suntem o a[ezare cu aspect urban.

Cât despre criz\, se pare c\ la R\cari a fost ^nvins\ de realiz\ri.

Redac]ia

4

Cotidian

Adopt\ 1 km! cur\]enia ca stare de normalitate

Sâmb\t\ 10 septembrie 2011, în ora[ul R\cari s-a desf\[urat o nou\ edi]ie a campaniei de cur\]enie, “Adopt\ un km!” la care au participat tinerii din localit\]ile componente ale ora[ului.

La ini]iativa primarului, Marius Carave]eanu [i împreun\ cu salaria]i ai serviciului tehnic al prim\riei care au asigurat utilaje de transport, ac]iunea a debutat prin cur\]irea zonei canalului

c\tre hele[teul din Colacu.

La ac]iune au participat peste 50 de tineri salaria]i, al]i locuitori ai acestei a[ez\ri. În mijlocul tinerilor, c\tre orele 12:00 a poposit prefectul jude]ului Dâmbovi]a, Iancu Caracot\ care a fost întâmpinat cu bucurie de cei prezen]i. Efortul tinerilor a fost r\spl\tit printr-o cantitate apreciabil\ de de[euri menajere, peste 800 de saci transporta]i cu 6 remorci [i trei utila-

august 2011

je la ma[ina Supercom-ului care a ajutat pentru reu[ita acestei ac]iuni.

Dup\ orele prânzului, programul a fost continuat cu un frumos picnic organizat pe malul hele[teului.

C\tre seara tinerii au petrecut clipe frumoase împreun\ [i au plecat c\tre casa cu bucuria îndeplinirii unei ac]iuni reu[ite.

Imagini cu care ne m창ndrim

august 2011

Dumitrache Ana, B\l\ne[ti

Mincu Mihai, Colacu

Gavril\ Nu]a, Ghimpa]i

Buia Valentin, St\ne[ti

Alexandru Ion, Mavrodin

Alexandru Alexandru, Mavrodin

Ghiurcan Maria, Mavrodin

Iordan Trandafira, R\cari

Stan Elena, Ghergani

5

6

Cultur\- ^nv\]\mânt

PRAGUL

Ajunsesem la un prag, sim]eam asta în fiecare por. De foarte mult\ vreme ceream foarte mult de la mine f\r\ s\-mi ofer în schimb nimic. Îmi propusesem [i reu[isem s\ cred c\ scopul, într-adev\r important pentru mine, merit\ orice efort, scuz\ orice mijloc oricât de ortodox sau de neortodox ar fi fost. Acum scopul era atins, îl aveam în fa]\ a[a cum mi-l imaginasem cândva ca pe un fruct frumos colorat, parfumat, probabil [i gustos c\ci presim]eam în el savori necunoscute [i, totu[i, nu-mi venea s\-l gust. Acum îl aveam, nu mai era ca atunci când îl contemplam din dep\rt\ri a[a cum prive[ti o rochie foarte scump\ în vitrina unui mare magazin [i ]i se pare c\-ntre tine [i ea se întinde o lume. Acum îl aveam în fa]\ [i nu-mi mai venea s\-l gust, m\ gândeam c\ pot s-o fac [i mai târziu sau, poate, m\ temeam un pic: DAC| N-O S|-MI PLAC|? Nu asta era imposibil, nu se putea s\ nu-mi plac\ cheltuisem prea mult timp [i prea mult\ energie ca s\-l am [i totu[i...

Au fost ani plini de priva]iuni în urm\, ani în care visam cu voluptate în fiecare sear\ clipa asta, clipa în care-mi voi atinge scopul. {i mi-o imaginam de fiecare dat\ altfel, dar de fiecare dat\ mai aproape de extaz, de perfec]iune.

Visul \sta îmi d\dea o energie ie[it\ din comun. Dorin]a de a tr\i, efectiv, acest moment mi-a umplut inima de încântare într-o perioad\ în care renun]asem voluntar la orice alt motiv de încântare.

Trageam de mine cu înc\p\]ânare, ma for]am mai tare [i mai tare gândindu-m\ c\ va veni momentul în care visele vor deveni realitate [i atunci totul va fi minunat. Iat\-m\ acum ajuns\ la momentul respectiv [i simtindu-m\ parc\ anesteziat\... Atâta timp, atâta energie, atâtea vise... Împlinirea asta atât de visat\ mi se pare mai mult un prag decât o culme. Stau [i m\ gândesc dac\ n-a[ fi preferat toate celelalte împliniri m\runte, de fiecare zi pe care mi le-am frustrat atâta vreme..!?

Acum dac\-mi termin de gustat fructul, ce-mi mai r\mâne de f\cut? S\ o iau de la cap\t, s\ g\sesc alt scop mai mare [i mai greu de atins...

Dar mai vreau? Mai pot? {i sunt atât de obosit\...

Prof. Valentina Mu[at

În data de 9 septembrie, la îndemnul domnului primar, ne-am adunat cu mic cu mare la o alt\ ac]iune “Adopt\ un km”.

Am fost un num\r de aproximativ 40 de tineri printre care Carave]eanu Andreea, Manea Camelia, înarma]i cu m\nu[i, saci [i curaj (pentru c\ î]i trebuie curaj s\ intri în canalele pline cu cioburi [i b\l\rii) am plecat la “vân\toarea” de gunoaie.

Atmosfera pe întreg traseul a fost una destins\, am adunat gunoaie cot la cot cu domnul primar, pot s\ spun c\ ne-am amuzat copios pe seama resturilor menajere g\site pe canalul care duce la b\l]ile din Colacu, b\l]i pline cu pe[te, pahare de unic\ folosin]\, hârtii [i hârtiu]e.

V\ m\rturisesc faptul c\ am g\sit o ce[cu]\, da, exact, o ce[cu]\ intact\, care mi-a pl\cut foarte mult, atât de mult încât am luat-o cu mine ca pe un suvenir, trofeu care s\-mi aminteasc\ de aceast\ zi. Ceea ce a fost odat\ un gunoi azi troneaz\ pe biroul meu ca un adev\rat obiect de art\.

Mai trebuie s\ spun c\ am remarcat

august 2011

Prof. Dumitru Anca, {coala R\cari "Cum nu se d\ scos ursul din bârlog [i ]\ranul de la munte str\mutat la [es"…a[a nu m\ l\sam eu cu una cu dou\ convins\ a p\r\si Ardealul pentru a veni ^n Regat. "~nceput de drum" poate ^nsemna ^nceputul unei noi cunoa[teri, dobândirea altor perspective asupra lumii [i vie]ii, noi orizonturi, noi ambi]ii, ^ntr-un or\[el ^n continu\ dezvoltare. ~ntotdeauna orice ^nceput este mai u[or atunci când ai pe cineva al\turi care s\ te sus]in\ [i s\ te ^ncurajeze. ~nc\ din perioada copil\riei, [coala a fost pentru mine o interesant\ experient\. Fiind o persoan\ curioas\ [i dornic\ de a cunoa[te noi lucruri, eram numai ochi [i urechi la ceea ce ne

spuneau profesorii. Copil\ria a trecut [i acum ^ncerc s\ privesc [coala ^nc\ prin ochi de copil de[i, responsabilitatea de profesor ma treze[te la realitate, f\cându-m\ s\ ^n]eleg c\ a fi profesor ([i mai ales profesor de limba român\) nu este un lucru u[or, indiferent ^n ce [coal\ te afli.

Am ^n]eles de-a lungul timpului c\ [coala [i familia sunt cei doi piloni de rezisten]\ ai educa]iei, care contribuie prin mijloace specifice la formarea tineretului.

Pentru o bun\ colaborare între ace[ti doi factori este nevoie de mult\ comunicare din partea lor. Educa]ia necesit\ eforturi sus]inute. Familia ocup\ un loc aparte în sistemul institu]ional al educa]iei iar profesorii au un rol cheie

TEMELE DE VACAN}| ~NTRE OBLIGA}IE {I PASIUNE Este bine ca elevii s\ aib\ teme de vacan]\? Vacan]a în sine înseamn\ o perioad\ dedicat\ relax\rii, o pauz\ de la înv\]at. A[adar, temele de vacan]\ sunt sau nu benefice? Care este scopul lor? Temele de vacan]\ nu sunt obligatorii, dar nici nu sunt date elevilor f\r\ un motiv.

Pedagogii sunt de p\rere c\ temele u[oare sunt indicate, din motive lesne de în]eles: cu cât pauza dintre perioadele de studiu [colar este mai mare, cu atât elevii vor uita informa]iile mai repede [i le va fi din ce în ce mai greu s\ se acomodeze.

Pentru a nu-[i pierde ritmul [i îndemânarea, este bine c\ [colarii s\ î[i mai exerseze cuno[tin]ele, f\cându-[i temele primite. Indicat ar fi [i ca p\rin]ii s\ îi îndemne s\ fac\ ceva în plus, apartinând uneia dintre materiile care îi plac.

De exemplu, cel mic poate fi îndemnat s\ scrie compuneri sau s\ fac\ probleme simple, potrivite vârstei sale. Jocurile matematice pot fi abordate [i în activit\]ile de vacan]\ sau orice activit\]i petrecute împreun\ cu p\rin]ii. A]i putea s\ face]i artimetica atunci când ave]i un co[ cu fructe, s\ g\si]i figuri de stil care s\ reproduc\ un peisaj frumos din excursia de la munte, s\ îl întrebi uneori ce [tie despre o anumit\ plant\ etc.

Ce spun profesorii despre temele de vacan]\? "~ntotdeauna am dat teme de vacan]\. Oricum, temele le dau gradual, în func]ie de capacit\]ile elevilor mei: cei buni au de f\cut 100-120 de probleme, cei de nota 5-6 trebuie s\ fac\ aproximativ 75 de exerci]ii, iar ceilal]i, în jur de 150. {i, nu de pu]ine ori, elevii cu performan]e au avut în caietele de teme mai

un aspect foarte important legat de localitatea noastr\ [i anume, rata natalit\]ii a crescut sim]itor, dat fiind num\rul mare de pemp\r[i arunca]i pe marginea acelui canal.

Acesta este un lucru bun [i m\ bucur, mai pu]in pl\cut pentru mine a fost modul în care am descoperit... }in s\ mai fac o remarc\, un aspect pe care l-am observat la oamenii din jurul meu, un lucru care m\ îngrijoreaz\. Mai mereu aud “Eu nu am mai b\ut ap\ de vreo 2 ani, eu beau numai Coca-Cola”. Cum a[a, “apa” care reprezint\ e[en]a vie]ii? Da, exact, pentru mul]i apa a devenit orice altceva, mai pu]in licoare cu care ar trebui s\-[i potolesc\ setea.

Adev\rul este c\ nu m-a[ fi gândit niciodat\ c\ apa din pu]urile noastre nu va mai fi a[a bun\ de b\ut, sau ca o s\ ajungem s\ cump\r\m apa, cred c\ o s\ ajungem s\ cump\r\m [i oxigen, dac\ nu noi sau copiii no[tri, nepo]ii no[tri mai mult ca sigur.

Trebuie s\ recunoa[tem ca s-a ajuns

^n a-i ajuta pe elevi s\ gândeasc\ [i s\ ^n]eleag\ materialul predat pentru ei.

Este necesar\ trezirea dorin]ei de c\utare, de informare pentru ca elevul s\ descopere [i s\ ^n]eleag\ materia pe ^n]elesul s\u. Pot spune c\ educa]ia nu se termin\ niciodat\, ea continu\ de-a lungul vie]ii.

Acestea sunt gândurile mele de ^nceput de drum pentru dumneavoastr\ [i copiii no[tri. ~mi doresc mult, ca la sfâr[it de an [colar, elevii [colii noastre s\ iubeasc\ mai mult limba român\, s\ o vorbeasc\ corect, s\ fie mândrii c\ sunt r\c\reni [i c\ se numesc români. ~nchei cu un citat al lui Nichita St\nescu care mi-a pl\cut mult: “A vorbi despre limba în care gânde[ti, este ca o s\rb\toare.

Limba român\ este patria mea.

De aceea, pentru mine, muntele munte se nume[te, de aceea, pentru mine, iarba iarb\ se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvor\[te, de aceea, pentru mine, via]a se tr\ie[te.”

mult de 300 de probleme rezolvate. Pentru ei, eu am întotdeauna rezervat\ o not\ de 10 la începutul anului. Din punctul meu de vedere, temele de vacan]\ sunt o chestiune extraordinar\: elevii nu-[i pierd exerci]iul pe timpul vacan]ei [i pornesc, din start, cu avantaje fa]\ de al]i elevi de vârsta lor. Din experien]a mea, copiii foarte buni încep s\ lucreze la dou\trei s\pt\mâni de la sfâr[itul anului [colar, iar ceilal]i le las\ pân\ în luna august".

"P\rerile sunt împ\r]ite. Eu, personal, nu le dau teme de vacan]\. Consider ca vacan]a este pentru recreere [i, oricum, au destule de f\cut în timpul anului [colar.

Recomandarea general\ c\tre elevii mei a fost s\ citeasc\ lecturi u[oare, din programa, atât. Oricum, eu în fiecare consiliu profesoral am insistat pe reducerea volumului de teme pentru acas\, în timpul [colii. Deja programele sunt foarte înc\rcate, volumul de cuno[tin]e care se transmite copiilor e foarte mare. E

în acest punct “mul]umit\” nep\s\rii noastre, marelui nostru “respect” fa]\ de natura. P\mânturile noastre, care nu demult erau unele foarte roditoare, acum sunt îmbibate, saturate de gunoaie [i pentru a le face roditoare trebuie s\ le “silim” cu fel de fel de chimicale.

Apoi ne întreb\m “De ce a[a de tineri ne îmboln\vim? Sau De ce a[a de tineri avem imunitatea sc\zut\?”, Asta-i motivul, ne hr\nim “s\n\tos” cu legume [i fructe zemoase crescute cu îngr\[\minte “naturale”.

Am observat cu to]ii c\ soarele, cu ale lui raze calde, nu ne mai mângâie obrajii c\ pe vremuri, acum ne arde, medicii avertizeaz\ [i ne îndeamn\ s\ ne ferim din calea lui pentru c\ risc\m s\ facem cancer de piele. {i ne întreb\m “care-i motivul?” P\i simplu, distrugerea stratului de ozon. Cui s\-i mul]umim pentru asta?

F\r\ doar [i poate NOU|. Ce s\ mai vorbim de ploaie, mai mereu ne aduce mâna, iar z\pada, cine mai m\nânc\ z\pad\? Nimeni, pentru c\ este contaminat\.

Trebuie s\ con[tientiz\m cu to]ii, CURA}ENIA nu este un moft, un lux, este pentru noi to]i o necesitate, nu mai putem tr\i înconjura]i de maldare de gunoaie.

absurd s\-i mai dai [i acas\ foarte mult de scris dup\ ce petrece [ase ore în [coal\".

"Eu le-am dat teme pentru vacan]\. Decât s\-[i piard\ timpul, mai degrab\ s\ citeasc\ o carte, s\ redacteze o compunere. E un câ[tig pentru ei. Oricum, nu le-am dat atât de mult încât s\ li se par\ o povar\. Celor care trec acum în clasa a Vllla le-am dat, de pilda, s\ citeasc\ m\car o nuvel\, s\ citeasc\ "Baltagul", poeziile mai u[oare ale lui Eminescu, balada "Miori]a", s\ recapituleze la gramatic\ p\r]ile de vorbire [i de propozi]ie [i s\ lucreze din ni[te culegeri pe care le avem la biblioteca, s\ se familiarizeze cu ni[te cerin]e tip examen. Eu nu am auzit de profesori care s\ condamne temele de vacan]\. Toat\ lumea e de acord, inclusiv p\rin]ii. Nu stiu ^ns\ daca elevii lucreaz\ de pl\cere sau vor s\ scape cât mai repede de "corvoada" aceasta.

Prof. Tudor Elena, Sc. Racari

V\ m\rturisesc c\ am fost foarte fericit\ s\ v\d copii care iubesc natura, o respect\ [i se îngrijesc de ea. Acesta este meritul p\rin]ilor lor care le-au dat o educa]ie aleas\, cinste acestor p\rin]i care î[i educ\ copiii dup\ principii s\n\toase.

Recunosc c\ pe parcursul traseului gunoaiele g\site erau vechi, un lucru este clar [i anume atitudinea celui indiferent s-a schimbat, s-a schimbat în bine.

Pentru acest lucru ]in s\ v\ mul]umesc în mod deosebit, v\ multumesc atât în numele copiilor care au participat la aceasta ac]iune cât [i în numele celor care se vor bucura de câmpii [i p\duri curate.

Mul]umesc de asemenea domnului primar, Marius Carave]eanu pentru ca a luat atitudine [i s-a implicat, ne-a dat un exemplu bun. {ti]i, exist\ o vorba mare “Munca înnobileaz\ omul”, asta explic\ multe... În încheiere, v\ spun c\ ziua noastr\ s-a terminat cu un bine meritat picnic [i cu satisfac]ia c\ un mic col] de ]ar\ a fost curat\t.

"Natura ne aseaman\, educa]ia ne deosebe[te" Confucius Cu respect, Cristea Daniela Elena

august 2011

{coala de var\ - Mioveni

7

Grupul de participan]i, al\turi de cei trei formatori: Irina Anfile, Adrian B\nu]\ [i Emanuel Grigora[

Deschiderea oficial\ a [colii de var\ Universul [tiin]ei acas\ la români - Mioveni 05-10 septembrie 2011 ~n perioada 05-10 septembrie 2011 s-au desf\[urat cursurile [colii de var\ la care au fost invita]i elevi de la Liceul Teoretic Ion Ghica din R\cari, ^n cadrul parteneriatului cu Academia Oamenilor de {tiin]\ din România. De la Liceul Teoretic Ion Ghica au participat: V\leanu Ioana, Onea Ana Maria, Manolache Bianca, Ionescu Catalina, Constantin Niculae.

Am întrebat câ]iva dintre participan]i, fotovoltaice, o surs\ de energie regeneracum li s-a p\rut aceast\ experien]\. bil\. Ora prezent\rii a fost schimbat\ în Iat\ ^ntreb\rile: ultimul moment, ceea ce ne-a cam dat 1. Care a fost scopul principal al acestei peste cap programul (întocmit cu grijã de tabere? Ce au înv\]at cursan]ii pe parcursul formatorii no[tri, bineîn]eles). Trecând peste s\pt\mânii petrecute împreun\? asta, regret c\ nu am putut afla mai multe 2. Care este p\rerea ta despre aceste despre televiziune, a[a cum ne propusesem, activit\]i [i ce propuneri ai avea pentru elevii dar asta îmi sun\ ca o oportunitate de a din R\cari [i nu numai? mai participa [i la alte tabere de acest gen.

3. Din punctul t\u de vedere, ca formator, De eliminat nu a[ elimina nimic. De ad\ugat ce p\rere ai despre tinerii participan]i [i ce nu ar fi cazul. Am spus deja c\ a fost cuno[tin]e ai vrut s\ le oferi? minunat. În opinia mea, fiecare tân\r ar tre4. Câteva recomand\ri pentru ^ntâlnirile bui s\ fie informat în domeniul social-media, viitoare? Ce ai vrea s\ adaugi sau, s\ elimini fiind con[tient totodat\ [i de riscurile pe din activit\]ile desf\[urate? care le impune folosirea acestor cuno[tin]e.

5. Crezi c\ fiecare tân\r trebuie s\ de]in\ Sper c\ sunte]i con[tien]i de pericolele din cuno[tin]e despre social media [i publicitate social-media. Cea mai mare parte a aten]iei în mediul on-line? mele a fost concentrat\ pe calit\]ile ce le 6. Care sunt ideile cele mai importante pe are un bun jurnalist. Consider c\ f\r\ care le-ai urm\rit în aceast\ tab\r\ [i ce cunoa[terea acestui am\nunt, lupta e pierbagaj de cuno[tin]e de]ii dup\ finalizarea dut\ din start. Bagajul meu de cuno[tin]e în acestor cursuri? domeniu s-a îmbog\]it considerabil, în 7. Vrei s\ mul]ume[ti cuiva? Dac\ da, cui? prezent am destule cuno[tin]e, dup\ p\rerea mea, încât s\ iau un interviu sau Valeanu Ioana, 16 ani, R\cari Scopul principal al acestei tabere a chiar s\ scriu un reportaj bun. A[ vrea tare mult s\ mul]umesc celor care au avut fost îmbog\]irea cuno[tin]elor în domeniul aceast\ ideea str\lucit\ de a trimite echipe jurnalismului [i preg\tirea cursan]ilor pentru de trainerii în diverse loca]ii ale ]\rii [i perfolosirea lor în soanelor care au f\cut posibil\ desf\[urarea via]\. Ce mai, activit\]ilor din acea s\pt\mân\. D-lui formarea unui Emanuel Grigora[ care ne-a deschis ochii în mic jurnalist.

Una peste alta, privin]a facebook-ului, d-lui Adrian B\nu]\ ce ne-a înv\]at câteva din artele jurnalismucuno[tin]ele lui, d-rei Irina Anfile ce ne-a înveselit [i ne-a s-au îmbinat împins spre p\r]i neexplorate ale gândirii armonios, fornoastre [i nu în ultimul rând, noilor mei primând un eteni. }in s\ precizez c\ mi-e tare dor de ei. întreg.

Abia a[tept urm\toarea tab\r\.

Participarea fiec\ruia dintre Anfile Irina, formator - Bucure[ti noi a jucat un Scopul principal al acestei tabere a rol important în asta. A fost ca un puzzle fost preg\tirea copiilor din zon\ ^n diverse uria[, gândit atent [i pus pies\ cu pies\ la domenii, principalul fiind jurnalismul. locul lui. Elementele de jurnalism s-au comBine^n]eles c\ [i distrac]ia a fost foarte pletat excelent cu ansamblul, formând o important\ ^n aceast\ tab\r\ [i la fel forcapodoper\, a[ putea spune. Poate crede]i marea unui colectiv ^nchegat. Consider c\ c\ exagerez., dar nu e cazul. Ce a fost am reu[it s\ ne ^ndeplinim scopurile proacolo, a fost pur [i simplu de neuitat! M\ gândesc cu zâmbetul pe buze la primele zile: puse [i c\ participan]ii au c\p\tat no]iunile de baz\ ale jureram ca ni[te mici anim\lu]e tem\toare. nalismului [i nu Este amuzant când m\ gândesc. Nu a durat numai, c\ au mult s\ trecem peste emo]ii [i s\ înflorim. A reu[it s\ se fost pl\cut s\ vezi c\ teama s-a spulberat [i distreze [i sunt am devenit. Activit\]ile au fost înso]ite doar mândr\ de fapde bun\ dispozi]ie [i chiar aveai de ce! E tul c\ am reu[it incredibil ce po]i face cu un grup de cu to]ii s\ oameni, idei originale [i bun\ dispozi]ie. Un form\m un mod practic [i distractiv de a înv\]a. Cine nu colectiv [i s\ ar vrea s\ înve]e jucându-se!? E ceva tipic leg\m prietenii omenesc. M-a fascinat o pies\ de teatru, unii cu altii, diferit\ de cele obi[nuite, o pies\ de teatru forum. Pentru cei ce nu [tiu ce presupune rezultatele ar\tându-se ^n acest fel de teatru le-a[ spune eu dar asta ar strica surpriza. Nu m\ pot ab]ine totu[i s\ fiecare zi de tab\r\ [i mai ales ^n ultima zi, când cursan]ii [i-au ar\tat cuno[tin]ele acunu dau un indiciu: e o pies\ în care publicul mulate pe parcursul acelei s\pt\mâni poate schimba deznod\mântul, de obicei trist. Piesa pus\ în scen\ a fost o problem\ f\când parte dintr-o pies\ de teatru forum jucat\ ^n fa]a unui public [i postând articole tipic\, care din p\cate, chiar [i dup\ interven]ia publicului, s-a terminat tragic. Poate cuprinz\toare [i foarte interesante pe blogurile create de ei ^n cadrul cursurilor. dac\ erau mai inventive persoanele din public, nu se ajungea la asta. Cine [tie?

P\rerea mea sincera despre aceste activitati este c\ au fost foarte interesante [i, de[i au Într-una din zile ni s-a prezentat un proiect bazat pe energia provenit\ de la celulele fost solicitante, participan]ii au reu[it s\ fie

cât se poate de activi [i s\ acumuleze majoritatea informa]iilor transmise ^n vederea form\rii lor ca viitori jurnali[ti.

Activit\]ile au fost cu adev\rat cuprinz\toare ^n domeniu, dar [i distractive, ^n fiecare zi de curs existând jocuri [i o stare de bine omniprezent\. Eu una le propun mai ales celor care au participat la cursuri, s\ fructifice informa]iile acumulate [i s\ ^ncerce s\ transmit\ tot ceea ce ei au ^nv\]at. Dac\ au initiative, [i am observat c\ au, ar putea s\ organizeze mici evenimente în care s\ g\seasc\ oameni interesa]i de ideile lor [i astfel s\ reu[easc\ s\ fac\ ceva cu adev\rat frumos cu ceea ce ei au înv\]at.

Participan]ii au fost minuna]i. Am numai cuvinte de laud\ pentru ei [i sunt cu adev\rat mândr\ de tot ceea ce ei au realizat. Cuno[tin]ele pe care eu am vrut s\ le ofer au fost legate mai mult de valorile morale, iar ei fiind foarte deschi[i, am reu[it s\ le sugerez anumite lucruri care consider eu c\ i-ar putea ajuta [i se pare c\ mul]i m-au [i ascultat. Sincer, sunt ni[te tineri minuna]i. Totul a fost perfect exact a[a cum s-a desf\[urat, iar în cadrul activit\]ilor viitoare, dac\ particip\ aceea[i cursan]i, ar trebui s\ fie continuate [i aprofundate cursurile deja ^ncepute.

Ar fi de preferat ca fiecare din noi s\ [tim câte ceva despre social media [i despre mediul online. M\car cuno[tin]ele de baz\ s\ le avem pentru c\ e bine s\ fim mereu preg\ti]i aproape în orice domeniu, iar domeniul despre care discut\m este din ce în ce mai popular, deci mai folosit [i în curând cred c\ va deveni o no]iune de care to]i vom avea nevoie. Ideile pe care le-am urm\rit au fost în principal, s\ îi fac pe participan]i s\ se simt\ cât mai bine, fiind [i concentra]i la cursuri [i s\ înve]e [i câteva lec]ii de via]\. Se pare c\ [i eu am înv\]at multe de la ei [i la fel [i de la ceilal]i traineri care sunt cu adev\rat deosebi]i.

Vreau s\ le mul]umesc tuturor. Atât colegilor mei cât [i participan]ilor pentru c\ mi-au oferit o experien]\ de care nu o s\ uit niciodat\ deoarece m-am sim]it foarte bine [i mi-au r\mas ni[te amintiri foarte pl\cute legate de acest\ tab\r\, atât cursurile extrem de interesante [i utile, cât [i serile cu chitara, cântece [i voie bun\. V\ mul]umesc tuturor pentru c\ ne-a]i arãtat ce oameni minuna]i sunte]i.

Constantin Niculae, 23 ani, R\cari Participan]ii au c\p\tat cuno[tin]e jurnalistice [i energetice (principiile de func]ionare ale panourilor fotovoltaice [i energie regenerabil\). Dac\ ar fi s\ m\ refer la partea sentimental\ [i rela]ional\, între unii participan]i s-au creat leg\turi care cu greu vor putea fi sl\bite, prin simplul fapt c\ în componen]a cursurilor au fost introduse jocuri interactive care le-au dezvoltat creativitatea [i le-au pus în valoare anumite aptitudini [i priceperi.

Ce pot s\ spun, dintotdeauna am spus c\ acest fel de predare interactiv\ ar trebui introdus\ în [coli, înc\ de la o vârst\ fraged\ pentru a

evita catastrofe de genul celor de la bacalaureat. Astfel copilul întreab\ unde nu [tie, i se r\spunde [i asimileaz\. În actualul sistem de înv\]\mânt, totul se înva]\ mecanic. Materia este foarte mult\ [i în varianta tipãrit\ Profesorii prefer\ s\ predea ca în carte , f\r\ s\ ofere elevilor l\muriri suplimentare pe baza temei studiate. În ora[ul R\cari, înv\]\mântul începe s\ capete aceast\ form\ de predare interactiv\ [i rezultatele sunt vizibile.

De eliminat nu a[ vrea s\ elimin nimic, dar a[ putea sã propun diverse activit\]i din domenii variate.

Cert este c\, participan]ii [colii de var\ de anul acesta, au fost deschi[i c\tre nou, cooperan]i [i tare descurc\re]i. Fetele de la liceul R\cari s-au descurcat exemplar, [i-au f\cut prieteni [i au înv\]at o gr\mad\ de lucruri noi.

Dac\ stau bine [i m\ gândesc, aproape to]i tinerii din zilele noastre au câte un profil pe vestitul portal facebook . Dar este o mare diferen]\ între cei care folosesc portalul pentru distrac]ie [i cei care îl folosesc pentru promovarea unei companii, a unei afaceri sau pentru promovare personal\. {i ca to]i tinerii s\ în]eleag\ ceea ce vreau s\ spun, a[ putea s\ dau [i câteva exemple. Spre exemplu, eu sunt un scriitor [i nu prea sunt cunoscut. Dac\ sunt pu]in descurc\re], a[ putea profita de recunoa[terea mondial\ a facebook, pentru a-mi face publicitate. Asta ar trebui s\ [tie tinerii. No]iunile elementare de publicitate on-line [i mult\ munc\.

Bagaj de cuno[tin]e? Am aflat câteva lucruri noi [i pentru asta îi mul]umesc bunului meu prieten Adrian B\nu]\. Emanuel Grigora[ a povestit despre mediul on-line [i tinerii au p\rut interesa]i de lucrurile astea din câte am observat eu. {i ca s\ nu se supere, fiindc\ am scris-o ultima, buna mea prieten\ Irina Anfile a fost responsabil\ cu buna dispozi]ie [i cu realizarea leg\turilor între tineri prin cunoa[tere [i încredere unul în cel\lalt. }in s\ mul]umesc conducerii Prim\riei R\cari, Prim\riei Mioveni [i A.O.S.R, pentru [ansa acordat\. Peste toate acestea, ]in s\ îi mul]umesc Mirunei pentru c\ m-a îndurat o s\pt\mân\ întreag\ [i a ascultat sfaturile mele.

Constantin Niculae

8

Eveniment

august 2011

Deschiderea noului an [colar A[teptat de c\tre to]i, noul an [colar a debutat printr-o atmosfer\ de emo]ie [i bucurie din partea bobocilor din clasa I-a dar [i a celorlal]i elevi din ciclurile gimnazial [i liceal. La festivit\]ile de deschidere a noului an [colar au participat primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, viceprimarul ora[ului, Prof. Elena Craiciu, cadrele didactice, p\rin]ii [i elevii.

Programul festivit\]ilor de deschiderea a noului an [colar a început la orele 8:30, la [coal\ Ghimpa]i [i a continuat cu [colile R\cari, Liceul R\cari, {coala

Ghergani, {coala Cloacu. La fiecare scoal\, asistenta a intonat Imnul Na]ional, dup\ care preo]ii din parohiile ora[ului R\cari au binecuvântat acest moment.

Cur]ile [colilor s-au dovedit primitoare pentru cei care au p\[it pentru întâia dat\ pe treptele [colii [i care au fost întâmpina]i cu c\ldur\ [i încuraj\ri de c\tre înv\]\tori [i profesori. Cuvintele de bun sosit rostite de c\tre primarul ora[ului [i directorul structurii de înv\]\mânt, Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari, prof. Alionte Aurica au constituit primele îndemne pentru debutul în noul an [colar de care elevii [i profesorii vor ]ine seama în activitatea lor.

Având ca suport nou\ Lege a înv\]\mântului, anul [colar

{coala Ghimpa]i

Aspecte de la [coala [i liceul din R\cari

2011-2012, se va desf\[ura a[a cum s-a observat în urma examenelor din anul acesta într-o atmosfer\ de seriozitate [i normalitate, pentru c\ [coala î[i va redobândi pe zi ce trece prestigiul [i valorile în noile condi]ii. Sunetul clopo]elului va marca nu numai deschiderea unui nou an [colar dar speram [i o deschidere a tuturor c\tre marile valori umane: iubirea de patrie, respectul fa]\ de înainta[i [i valorile prezentului: respectul fa]\ de p\rin]i, [coal\ [i biseric\.

Ur\m succes tuturor cadrelor didactice [i elevilor în demersul cunoa[terii pentru formarea lor astfel încât marile valori s\ reprezinte locul comun unde î[i intersecteaz\ aspira]iile.

Eveniment

august 2011

9

Deschiderea noului an [colar Aspecte de la {coala Ghergani

~n noul an [colar, la nivelul localit\]ii R\cari, s-a format o singur\ unitate de ^nv\]\mânt cu personalitate juridic\, ce cuprinde 11 institu]ii de ^nv\]\mânt: 6 gr\dini]e, 4 [coli gimnaziale, un liceu. Num\rul elevilor care vor frecventa cursurile va dep\[i 1300 de elevi, repartiza]i pe cicluri de ^nv\]\mânt: pre[colar, primar, gimnazial [i liceal.

Num\rul cadrelor didactice care vor

preda celor peste 1000 de copii, este de aproximativ 67. Acest an [colar ^ncepe sub influen]a rezultatelor la examenul de bacalaureat, rezultate bune, la R\cari, dat fiind faptul c\ ne-am situat pe locul 4, ^ntre cele 37 de licee din jude]ul Dâmbovi]a, cu o promovabilitate de 84%. De asemenea, noul an [colar, este primul dup\ noua lege a educa]iei. Nout\]ile care-i a[teapt\ pe elevi sunt multe. Iat\ câte-

va: - elevii care ^ncep clasa a-V-a, vor sta ^n gimnaziu 5 ani, inclusiv clasa aIX-a. La sfâr[itul acestui ciclu, vor sus]ine evaluarea na]ional\ obligatorie, care con]ine 5 probe (respectiv 6, pentru minorit\]i), precum [i admiterea la liceu, organizat\ la nivelul [colii.

- ^n primele s\pt\mâni de [coal\, profesorii ^i vor evalua pe elevi pentru a stabili nivelul de preg\tire.

- controlul absen]elor va fi mult mai

Aspecte de la deschiderea anului [colar la {coala Colacu

riguros pentru a se reduce fenomenul absenteismului.

- va fi introdus\ s\pt\mâna “{coala altfel”. ~n s\pt\mâna 02-06.04.2012, se vor desf\[ura activit\]i de educa]ie nonformal\: sport, olimpiade [colare.

Ur\m tuturor ^nv\]\ceilor [i dasc\lilor, spor ^n activitate, rezultate foarte bune [i satisfac]ii pe m\sur\.

Redac]ia

10 Bursa

zvonurilor

august 2011

Ce se aude despre pensii?

Am purtat discu]ii pe unde am umblat, despre multe [i m\runte, de la vreme pân\ la starea de disciplin\ ^n [coli, despre bune [i rele, despre re]ete de mur\turi [i zacusc\, pân\ la probleme de ordin social. Oamenii sunt prieteno[i [i guralivi [i asta e bine, ^nseamn\ c\ au ^ncredere ^n partenerul de dialog, c\ sunt deschi[i, c\ simt nevoia s\ se dest\inuiasc\. Cineva m-a ^ntrebat ce [tiu despre pensii, c\ a v\zut el la tv, pe unul care spunea c\ s-ar impozita

Opozi]ia [i-a pierdut r\bdarea dar [i onoarea Am asistat ^n perioada din urma, la ^ncerc\ri de discreditare a autorit\]ii publice prin zvonuri, [opârle, etc. Exist\ politica mare, v\zut\ la [tiri cu lupte ^ntre doctrine politice [i oameni pe care-I vede toat\ ]ara [i politica din teritoriu care nu se vede mai departe de gardul vecinului, mic\, [tears\, unde nu mai exist\ stânga sau dreapta, doar trei ini]iale (apropo, USL ^nseamn\ cumva Unde Sunt Liberalii?). Opozi]ia [i-a pierdut r\bdarea, num\r\ zilele cu sârguin]a [i caut\ s\-[i umple timpul cu agape pe la cârciumi, nu cu f\urirea de proiecte.

Foaie verde de secar\, ~n septembrie, ^ntr-o sear\, Se-adunar\ [i vorbir\, M\ri chiar se sf\tuir\ Lâng-o ]uic\ [i-o m\slin\, Sociali[ti [i liberali, ~ntr-o voce, bat-o vina: Zvonodaci [i r\spândaci Face]i-v\ treaba bine, Inventa]i [i apoi plasa]i Pe la fra]i pe la cumna]i, Cum c\ unul "a furat", Cum c\ altul "a plecat", Cum c\-n toamna asta lung\, Avem timp s\ ne ajung\.

Vorbe grele r\spândi]i C\ proiecte nu avem, USL-ul e-n impas, Mica noastr\ ceat\ E cam sf\râmat\.

Pe la to]i ce ^ntâlni]i {i la bârf\ st\rui]i!

Astfel cuvântar\ La un ceas de sear\, Grupul de-opozan]i Mult mai "importan]i" Dup\ o friptur\ [i o bere bun\.

Astfel ei plecar\ la un ceas de sear\.

Ce a urmat ^n teritoriu? Fiecare a mul]umit pentru mas\: "S\ fie primit! {i [i-au v\zut de treab\. Iarna e prea aproape, iar promisiunile nu ]in de cald.

La pu]in timp dup\ ^ntrunirea istoric\, cu fum de gr\tar, opozi]ia a realizat c\ mai trebuie o adunare la care ceata de USL-i[ti s-a mic[orat numeric vreo 70, iar sala de festivit\]i a devenit prea mare pentru aceast\ alian]\ de partide. M\ gândeam c\ parc\ la un botez era mai mult\ lume decât la acest eveniment. Oamenii au ocupat un col] de sal\, au ascultat [i-au plecat. La ie[ire, unul vorbea singur coborând sc\rile: "Nea promis câte un bon de lemne, dar ne-a p\c\lit".

pensiile. Oameni buni, cei care vorbesc la televizor, nu reprezint\, de cele mai multe ori, punctul de vedere al guvernului, adic\ al institu]iei care ne d\ pensiile. {i apoi, câte programe, atâtea p\reri. Nu e r\u c\ v\ uita]i la televizor, dar ar fi bine s\ selecta]i informa]ia pentru c\ nu de pu]ine ori aceasta nu corespunde realit\]ii [i este f\cut\ cu rea inten]ie. {i apoi, sunt mul]i alarmi[ti cu sarcina de partid, care pun lumea pe jar, aruncând a[a, o vorb\, c\

s-ar impozita pensiile c\ a[a b\nuie[te el. Dar unde e b\nuiala nu e siguran]a! {i apoi nimeni dintre persoanele oficiale, cu r\spundere, nu au spus a[a ceva. Deci pensiile, nu vor fi impozitate, ba mai mult, se caut\ solu]ii c\ de la 01.01.2012 s\ se fac\ o m\rire cât de cât, pentru a p\stra puterea de cump\rare a oamenilor.

A[a spunea ministrul muncii, mar]i 18.10.2011 [i pre[edintele Basescu ^n 25.10.2011. S\ avem ^ncredere ^n

Este toamn\.

Soarele d\ n\val\ peste noi, blând [i curtenitor. ~n cur]i miroase a magiun, gospodinele ^[i fac timp cu o ambi]ie uimitoare pentru preparate de iarn\ care mai de care mai sofisticate. ~n timp ce m\rul a ^nflorit din nou, ^n timp ce concuren]a - liliacul, de[i desfrunzit pe jum\tate, ^[i desface cavalere[te albastrul florilor ^n ciorchini parfuma]i.

Doamne ce frumuse]i ai z\mislit pentru noi! Câ]i au ^ns\ disponibilitatea s\ le [i vad\?!

De ce? Pentru c\ ne ^ncrâncenam ^n dispute, ^n confrunt\ri pe subiecte, uneori inutile, consumând energie [i timp atât de necesare pentru o activitate desf\[urat\ ^n folosul comunit\]ii. ~n ultima vreme au ^nceput fr\mânt\rile ^n rândurile opozi]iei. Homo Politicus - este o sintagm\ de actualitate.

Se vorbe[te [i la noi despre putere, despre cum se ajunge la putere. Exist\ oare o re]et\ pentru a ob]ine puterea? ~l consider mai puternic pe cel ce se ^nvinge pe el ^nsu[i decât pe cel ce ^[i ^nvinge du[manul. Este greu s\ te invingi pe tine ^nsu]i, decât pe vr\jma[. Iat\ ce spune ^n]eleptul: "Prima condi]ie este t\ria de caracter" - adic\ s\ ai personalitate. Sunt pu]ini oamenii cu personalitate. S\ ]inem minte acest lucru. Aceia care-[i propun un scop ca acesta,

viitor, s\ nu ne lu\m dup\ alarmi[ti, pentru c\ pân\ acum, ne-am descurcat, chiar mai bine ca alte ]\ri. Stima]i pensionari, sunte]i oameni la vârsta ^n]elepciunii, cânt\ri]i realitatea, observa]i mersul lucrurilor [i sunt sigur\ c\ ve]i avea o pozi]ie corecta. Zvonurile de acest fel, ^ntotdeauna, au fost ^mpr\[tiate cu rea credin]\. ~i iertam [i de data aceasta pe cei câ]iva zvonodaci [i le recomand\m s\-[i caute preocup\ri mai folositoare.

trebuie s\ aib\ o baz\. Pentru c\ puterea, dac\ are drept temelie dorin]a de a domina, este doar o ambi]ie stupid\. Dar dac\ este act de om creator, de ac]iune, bun organizator, serios [i cinstit, atunci merit\ aceast\ putere. Aceasta s-ar traduce printr-un proverb românesc "Omul potrivit la locul potrivit".

Dragi prieteni din opozi]ie: a]i auzit bine. Va trebui s\ accepta]i c\, numai cu calit\]ile expuse mai sus, poate face progres ^ntr-o comunitate. {i s\ nu uita]i un lucru: puterea nu se face cadou, puterea se ia prin vot popular. ~ntotdeauna electoratul are grij\, ^ns\, cine s\ o ia. Puterea nu corupe, dar tic\lo[ii dac\ ajung ^ntr-un post de conducere, corup puterea. Sunt nenum\rate cazuri ^n istorie; iar pe plan local, avem exemple pân\ ^n 2008: când puterea era aservit\ intereselor de tot felul. Cine sunt reprezentan]ii opozi]iei de acum? Uita]i-v\ ^n jur! Cei care [i-au aservit puterea pân\ ^n 2008. Aten]ie: nu vorbim de simpatizan]ii lor; s\rmanii mai cred ^nc\ ^n bonuri de lemne, ajutoare de tot felul, scutiri, etc. Cu astfel de gogori]e ^i ame]esc pe la ^ntrunirile publice sau private. Nu pu]ine sunt cazurile, ^ns\, când oamenii, plictisi]i, abandoneaz\ dialogul [i evit\ astfel de discu]ii pentru c\ [i-au pierdut r\bdarea, c\ci, faptele, nu vorbele conteaz\.

Omul potrivit, la locul potrivit

Despre optimism Petric\ este tipul de om pe care ]i-ar pl\cea s\-l ur\[ti: e ^ntotdeauna bine dispus [i are ^ntotdeauna ceva pozitiv de spus. Dac\ cineva ^l ^ntreab\ cum ^i merge, el r\spunde: "Dac\ ar fi mai bine de atât, ar fi nevoi de doi oameni pentru atâta bine!" E un optimist. Daca un coleg are o zi rea, Petric\ reu[este ^ntotdeauna s\-l fac\ s\ vad\ partea pozitiv\ a situa]iei. Am devenit curios [i ^ntr-o zi l-am ^ntrebat: "Nu ^n]eleg, nu este cu putin]\ s\ fii optimist ^n toate zilele, tu cum reu[e[ti?" Petric\ ^mi r\spunse: ~n fiecare zi când m\ trezesc, [tiu c\ am dou\ posibilit\]i: Pot s\ aleg s\ fiu bine dispus sau pot s\ aleg s\ fiu r\u dispus. {i aleg s\ fiu bine dispus. Când mi se ^ntâmpl\ ceva r\u, pot s\ aleg ^ntre a fi o victim\ sau pot s\ aleg s\ ^nv\] din ce mi s-a ^ntâmplat. {i eu aleg s\ ^nv\]. De fiecare dat\ când cineva vine la mine s\ se lamenteze pentru ceva, pot s\ aleg ^ntre a-i accepta plângerile sau pot alege s\-l ajut s\ vad\ latura pozitiv\ a vie]ii. {i eu aleg ^ntotdeauna partea bun\ a vie]ii. "Dar asta nu este ^ntotdeauna a[a de u[or" i-am spus.

"Ba da, zise Petric\, ^ntreaga via]\

Zvonuri [i reflec]ii

culese

este o problema de op]iuni. Când ^ndep\rtezi din via]\ tot ceea ce nu conteaz\ cu adev\rat, totul devine o chestiune de op]iuni. depinde de tine s\ alegi cum s\ reac]ionezi la diverse situa]ii, tu trebuie s\ decizi cum s\-i la[i pe al]ii s\-]i influen]eze atitudinea fa]\ de via]\. Tu alegi s\ fii bine sau r\u dispus. Pân\ la sfâr[it tu e[ti acela care decizi cum s\-]i tr\ie[ti via]a".Dup\ aceast\ discu]ie am pierdut leg\tura cu Petric\ fiindc\ mi-am schimbat locul de munc\, dar adesea m\ reg\seam gândindu-m\ la cuvintele lui, atunci optam pentru ceva ^n via]\ ^n loc s\ reac]ionez la evenimente. Apoi am aflat c\ Petric\ a avut un accident groaznic la locul de munc\, a c\zut de la 18 metri ^n\l]ime [i dup\ o opera]ie de 8 ore [i dup\ o ^ndelungat\ spitalizare a ie[it având o plac\ de o]el ^n spate. M-am dus s\-l v\d [i l-am ^ntrebat dac\ se simte tot atât de bine. "Vrei s\ vezi cicatricile mele?". "Dar cum faci s\ r\mâi pozitiv dup\ ce ]i s-a ^ntâmplat? "~n timp ce c\deam, primul lucru care mi-a venit ^n minte a fost feti]a mea. Apoi ^n timp ce z\ceam pe p\mânt, mi-am zis c\ pot s\ aleg ^ntre a muri [i a tr\i. {i am ales s\ tr\iesc". "Dar nu ]i-a fost fric\?". "Atunci când m-au dus la spital [i am vâzut expresiile fe]elor surorilor [i

[i comentate

de

doctorilor, mi-a fost fric\ fiindc\ era de parc\ se uitau la un om mort. Apoi un infirmier m-a ^ntrebat dac\ am alergie [i am r\spuns: DA! To]i m-au privit [i atunci am urlat: sunt alergic la gravita]ie! To]i au izbucnit ^n râs [i eu leam spus: acum opera]i-m\ ca un om viu, nu ca pe unul care e deja mort!"

Petric\ m-a ^nv\]at c\ ^n fiecare zi avem posibilitatea de a alege s\ tr\im o via]\ deplin\. {i este inutil s\ fim mereu ^ngrijora]i pentru mâine fiindc\ fiecare zi vine cu problemele ei cu care trebuie s\ tr\im [i mâine ne vom gândi la problemele de mâine. Pentru c\ [i mâine e o zi, cum spunea un personaj celebru, Scarlet O Hara (Pe aripile vântului). La urma urmei, azi este ziua de mâine pentru care ^]i f\ceai probleme ieri. S\ nu ne umbrim existen]a - [i a[a uneori prea scurt\ cu nelini[ti gratuite, cu temeri nefondate. Primul pas ar fi, pentru o treab\ nerezolvat\ azi, con]inutul tonic al replicii personajului amintit mai sus: [i mâine e o zi...!

v i c e p r i m a r, p r o f.

Elena Craiciu

{tiri pe care dorim s\ le auzim!

august 2011

11

Sedin]a de bilan] a Poli]iei ora[ului R\cari UN EXEMPLU DE DEMNITATE, O LEC}IE DE VIA}|

Un proverb românesc, spune c\ toamna se numar\ bobocii. Încep acest articol, cu stravechiul proverb, deoarece în luna septembrie, a avut loc [i bilan]ul activit\]ilor desf\[urate de Poli]ia ora[ului R\cari în primele 9 luni din 2011, ocazie cu care a fost analizat\ activitatea subunit\]ii.

La [edin]\, au participat to]i lucr\torii iar rezultatele au fost analizate de c\tre domnul comisar [ef Zepisi Daniil, adjunctul Inspectorului [ef [i comisar [ef de Poli]ie Sterescu Emil, [eful Poli]iei ora[ului R\cari [i nu în ultimul rând domnul doctor inginer, Carave]eanu Marius, primarul ora[ului R\cari în calitate de edil [i coordonator al activit\]ilor desf\[urate de Poli]ia Local\ a urbei.

Activit\]ile desf\[urate au scos în eviden]\ faptul c\ în perioada analizat\ a avut loc o colaborare eficient\ a celor dou\ structuri de men]inere a ordinii publice în sensul c\ Poli]ia local\ a participat la un procent de 70% din ac]iunile desf\[urate de Poli]ia ora[ului R\cari. În acest sens au fost men]ionate activit\]ile s\pt\mânale desf\[urate în oborul R\cari dar [i ac]iunile menite s\ descurajeze

persoanele ce încerc\ s\ sustrag\ material lemnos din p\durile de pe raza de competen]\ cât [i cele de prevenire a furturilor de pe câmp [i de surprindere a persoanelor ce au astfel de îndeletniciri.

Astfel, în perioada analizat\ au fost aplicate un num\r de 15 sanc]iuni contraven]ionale la Legea 171/2010 privind stabilirea [i sanc]ionarea contraven]iilor silvice [i un num\r de 37 sanc]iuni la Legea 61/1991 rep. Privind convie]uirea social\, fiind aplicate sanc]iuni [i pentru înc\lcarea altor acte normative de men]inere a ordinii publice.

Ac]iunile în domeniul silvic au fost desf\[urate în colaborare cu lucr\tori din cadrul I.J.J Dâmbovi]a dar [i ai OS R\cari, ocazie cu care au fost efectuate mai multe perchezi]ii domiciliare [i s-a reu[it recuperarea

Cet\]enii care au actele de identitate expirate sunt invita]i s\ se prezinte la sediul B.E.P.C.E.P R\cari, pentru a fi

unei cantit\]i de 40 mc material lemnos.

Cu ocazia activit\]ilor de men]inere a ordinii publice au fost constatate un num\r de 12 infrac]iuni ai c\ror autori au fost trimisi în judecat\.

De altfel, lucr\torii Poli]iei Locale R\cari [i cei din cadrul I.J.J Dâmbovi]a particip\ la activit\]ile zilnice de men]inere a ordinii [i lini[tii publice desf\surate pe raza localit\]ii, Cooperarea inter - institutional\ [i crearea unui sistem de men]inere a ordinii [i lini[tii publice în care s\ fíe angrenate toate for]ele menite la cre[terea siguran]ei [i lini[tii cet\]eanului, dau rezultate doar atunci când munca este continu\ [i sus]inut\ pe toate palierele.

Inspector Ciobanu Ginu

pu[i în legalitate. În caz contrar vor fi sanc]iona]i conform OUG. 97/2005, de c\tre organele competente.

De curând s-a internat ^n Centrul nostru o nou\ beneficiar\.

Nu conteaz\ cum o cheam\ [i de unde vine, are o vârst\ venerabil\ [i o minte cum nu avem mul]i dintre cei mai tineri ca ea. ~ncercând s\ o cunoa[tem mai bine, am rugat-o s\ ne povesteasc\ ceva din via]a dumneaei. {i ascultând povestea unei vie]i, a unei cariere de fapt, am avut parte de o extraordinar\ lec]ie de via]\, de demnitate [i bun sim]. Bine ar fi dac\ am inv\]a to]i c\te ceva din povestea unei vie]i ^nchinat\ oamenilor, ^nchinat\ binelui. Coinciden]a sau nu, a lucrat ca [i noi ^n domeniul asisten]ei medicosociale. Noi avem grij\ de oameni vârstnici c\rora ^ncerc\m s\ le ^ndulcim ultima parte a vie]ii, dumneaei a ingrijit oameni la ^nceput de drum - copii. Indiferent ce vârsta ar avea cei de care avem grija, datoria noastr\ este s\-i ocrotim nu numai cu mâinile ci [i cu sufletul.

A lucra ^ntr-o unitate ca a noastr\ necesit\ s\ ai multe calit\]i. ~n primul rând trebuie s\ fii bun [i r\bd\tor, s\ fii cinstit, s\ fii maleabil - s\ [tii s\ te adaptezi fiecarei firi cu care lucrezi, s\ dai dovad\ de mult\ diploma]ie ^n rela]iile cu cei din jur. Trebuie s\ d\m dovad\ de caracter, s\ avem "coloana vertebral\" cum se spune.

Lucrul cu omul este cel mai greu, e adev\rat, dar odat\ ce ne-am angajat ^ntr-un asemenea domeniu este necesar s\ facem fa]\ cerin]elor. Toat\ activitatea noastr\ este ^n folosul celor pe care-i ^ngrijim [i comportamentul nostru ar trebui s\ fie unul pe m\sura a[tept\rilor. S\ fim buni [i ^n]eleg\tori, s\ avem r\bdare cu cei din jurul nostru - beneficiari sau colegi, s\ fim one[ti, s\ folosim un vocabular civilizat [i un ton care s\ dovedeasc\ bun sim] [i educa]ie.

Beneficiarii trebuie s\ vad\ ^n noi un sprijin. Indiferent de problemele cu care ne confrunt\m ^n via]a personal\, la locul de munc\ trebuie s\ uit\m de ele, s\ ne concentr\m aten]ia doar c\tre cei ce au nevoie de noi.

Cu vorba bun\ [i r\bdare, cu calm, trebuie s\ ne purt\m chiar [i noi ^ntre noi - salaria]ii, pentru c\ tensiunile create se r\sfrâng tot asupra celor din jurul nostru [i ei au nevoie de lini[te [i armonie.

S\ nu uit\m scopul principal pentru care suntem angaja]ii acestui Centru - s\ le oferim beneficiarilor no[tri o via]\ lini[tit\, s\-i ^ngrijim [i s\ le alin\m suferin]ele trupului [i sufletului. ~n mare parte reu[im s\ ne descurc\m dar, ca-n orice domeniu, exist\ loc pentru mai bine.

Sper s\ facem fa]\, pentru c\ la doi ani de la deschiderea Centrului n-am mai avea scuze s\ spunem c\ nu [tim ce se a[teapt\ de la noi. ~mi doresc s\ lucr\m ^mpreun\ ^nc\ mul]i ani de acum ^nainte, s\ muncim ^n lini[te [i bun\ ^n]elegere (cei care m\ cunosc sper s\ mai citeasc\ [i "printre rânduri"). Da, luna aceasta ^mplinim doi ani de la deschidere. Suntem la ^nceput de drum dar avem mândria s\ spunem c\ suntem o unitate cu renume ^n jude]. Spun asta to]i cei ce ne viziteaz\ [i aceste aprecieri nu fac decât s\ ne bucure [i s\ ne ambi]ioneze.

Acum, la ceas aniversar pentru noi, mul]umim ^nc\ odat\ d-lui Primar pentru c\ ne-a dat o [ans\. {ANSA unui loc de munc\ ^n primul rând ^ntr-o perioad\ ^n care g\se[ti greu de lucru [i [ansa de a lucra ^ntr-un domeniu care necesit\ mult\ munc\ dar care ofer\ [i satisfac]ii pe m\sur\.

Rug\mintea mea c\tre to]i colegii din Centru este ca prin comportamentul nostru s\ nu-l dezam\gim pe OMUL care nea ^ntins o mân\ de ajutor atunci când aveam nevoie mai mult, s\ nu-i ^n[el\m a[tept\rile [i ^ncrederea pe care ne-a acordat-o, s\ ^ncerc\m s\-l facem mândru c\ locurile acestea de munc\ sunt ale noastre [i nu ale altora. A[adar, LA MUL}I, MUL}I ANI CENTRUL DE ASISTEN}| MEDICO-SOCIAL| R|CARI ! {ef Centru, Cristina Maria Mitrescu cams@primariaracari.ro

12

Actualitatea ^n imagini

august 2011

Primul targ anual al orasului Racari 24-25 septembrie 2011

~n perioada ultimului weekend al lunii septembrie a.c, s-a desf\[urat Târgul Anual al ora[ului R\cari, care a reunit agen]i economici, produc\tori agricoli, firme de agrement, me[te[ugari, meseria[i, etc. Suprafa]a util\ a fost amenajat\ de c\tre Prim\ria ora[ului R\cari, având ca loca]ie, islazul din localitate, situat pe strada Republicii, la

num\rul 114, la marginea ora[ului. S-au f\cut lucr\ri de parcelare, amenajare a aleilor, loca]ii standuri, iluminat. La manifestarea care a adunat reprezentan]i ai agen]ilor economici din multe zone ale ]\rii, din Transilvania chiar, s-a bucurat de aprecierea vizitatorilor localnici [i nu numai. Pe o vreme de toamn\ târzie, la inaugurarea târgului au participat personalit\]i

jude]ene: prefectul Iancu Caracot\, europarlamentar Oana Antonescu, vicepre[edintele Marin Antonescu, deputatul Gheorghe Albu, Mosor Elena, inspector [colar general adjunct al ISJ Dâmbovi]a, consilieri locali, al]i invita]i. ~n deschidere, un sobor de preo]i a ]inut o slujb\ de binecuvântare a acestui eveniment, la care au asistat vizitatorii târgului. Au luat cuvântul, primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, care a vorbit despre tradi]ia organiz\rii de astfel de evenimente, despre participarea la o astfel de manifestare care marcheaz\ un ^nceput [i ^n acest domeniu al activit\]ii ^n comunitate. Au urmat la cuvânt: prefectul jude]ului, deputatul Gheorghe Albu, vicepre[edintele Marin Antonescu. Participan]ii la eveniment au pornit apoi s\ viziteze standurile [i s\ fac\ aprovizionarea de toamn\. ~ntr-o ambian]\ s\rb\toreasc\, la care au contribuit muzica, miresmele gr\tarelor [i diversitatea standurilor, vizitatorii au plecat pl\cut impresiona]i de acest eveniment. A fost o reu[it\ pentru to]i, atât pentru edili cât [i pentru vizitatori.

Interviu

august 2011

13

Târgul anual de toamn\ Suntem din Fundata, jud Bra[ov. Avem produse

tradi]ionale. Cre[tem animale [i ca s\ putem exista, comercializ\m produse tradi]ionale.

La noi nu cre[te nimic în zon\ [i cre[tem animale.

- A]i mai fost în R\cari?

- Am fost invita]i de c\tre prim\ria dumneavoastr\ când ^nc\ eram la Târgul de la P\stârnacu. Organizarea este foarte bun\.

- Ce sortimente ave]i?

Brânz\ de burduf, telemea, ca[ afumat, ca[caval, pastram\.

Fiind prima edi]ie, nu se vinde a[a bine, dar [i în alte p\r]i este la fel. Pia]a este foarte greoaie anul acesta. Omul nu mai dispune de atâ]ia bani.

- Cam într-o lun\ la câte târguri participa]i?

- ~n general, începem toamna [i pân\ la Cr\ciun, cine [tie, unu-dou\ târguri pe lun\.

*** Sunt din Sovata, din Târgu-Mure[ [i comercializez cozonac unguresc, Kurto[.

Mergem prin toate târgurile care se organizeaz\.

- Cum vi se pare târgul, organizarea?

- Totul este foarte frumos, vom veni [i data viitoare cu mare drag. Avem ap\, toalete.

Vânzarea a fost mai slab\ fa]\ de alte târguri, dar sper s\ fie mai mult\ lume ast\zi.

- În zona dumneavoastr\ se organizeaz\ tot felul de festivit\]i de genul acesta, merge]i [i acolo?

- Da, la Brasov, la Sibiu, etc.

- V\ place târgul, nu?

- Da, dar sunt pu]ini oameni, m\ gândesc c\ este [i prima edi]ie de acest gen din R\cari.

Poate data viitoare va fi mult mai bine. *** Tudor Marin, m\ numesc.

Sunt n\scut în 19 mai 1925. - La mul]i ani.

- V\ mul]umesc.

- Dumneavoastr\ me[te[ugi]i c\ciuli.

- Eu fac toate opera]iunile, de la achizi]ionarea materialului, pân\ la lucrul c\ciulilor. Acum s-a cam demodat meseria, nu mai cump\r\ lumea c\ciuli.

- Dumneavoastr\ la vârsta de 15 ani v-a]i dus prima dat\ la

bâlci.

- Da. - În R\cari au mai fost târguri din astea?

- Oboare s\pt\mânale, dar târguri nu au mai existat pân\ acum. Este prima dat\ când la noi în Racari a ap\rut a[a ceva [i este foarte bine pentru toat\ lumea.

- Cum vi se pare organizarea, ce mai trebuie?

- Nu mai trebuie nimic. Am v\zut toalete, ap\ curent\, de toate. Am v\zut la Corn\]elu c\ nu era nimic. Prim\ria s-a gândit la toate, este o treab\ de mare însemn\tate.

- Frumoase bl\ni]ele, foarte frumoase.

- Da, am f\cut modelul \sta nou de c\ciula cu margine, c\ se poart\.

- Cu s\n\tatea cum sta]i?

- Nu prea bine, m-am coco[at.

Dac\ vreau s\ m\ ridic, nu mai îmi dau voie picioarele, am îmb\trânit. Dac\ merg a[a coco[at, m\ doare r\u.

- S\ ai vânzare bun\, nea Tudorache, s\n\tate mult\. *** Costache Marian din Râmnicu S\rat – Buz\u. Am venit cu ceap\, [i legume. Nu prea suntem mul]umi]i de vânzare, c\ este prima edi]ie.

- Cum vi se pare organizarea?

Totul este foarte bine, o s\

revin [i la anul, poate v\ fi mai mult\ lume. Arpagicul \sta ]ine pân\ de pa[te.

- V\ mul]umesc mult [i vânzare spornic\. *** Fofig P\storel, R\cari Sunt agricultor [i m\ ocup cu legumele [i cre[terea lor.

Mul]umim domnului primar pentru tot ceea ce a f\cut pentru ora[. Organizarea târgului asta este foarte bun\, c\ avem unde s\ ne expunem marfa.

- Vânzarea a fost foarte bun\, deocamdat\. Primarul ne-a

ajutat foarte mult.

- Cum ]i se pare organizarea?

- Foarte bine pus\ la punct, totul, fa]\ de alte târguri.

- Ce propuneri ai?

- P\i standurile ar fi trebuit s\ fie mai în fa]\.

- Succes la vânzare [i mult\ s\n\tate. {i dumneavoastr\.

*** - Ia zi tanti, cum te nume[ti?

Ciochin\ Maria, am 80 de ani, sunt n\scut\ în luna mai, pe 21.

- V\ place la târg?

- Da cum s\ nu?

- Matale dac\ ai 80 de ani, mai [tii dac\ s-a organizat un târg a[a mare la R\cari!?

Nu, la R\cari nu. Erau la B\leni, la Br\iloiu, Brezoaia.

- Cum ]i se pare ideea asta cu târgul?

- S\ mai fac\, bre. Am mâncat mici, am g\sit arpagic, ceap\ [i de toate. De când m\ [tiu mi-a pl\cut s\ m\ distrez. *** M\ numesc Anason Ana [i am 84 de ani.

- Cum vi s-a p\rut târgul?

- Frumos, foarte frumos.

Primarul e de-al meu, s\ îi dea Dumnezeu s\n\tate, s\ aiba grija de noi c\ suntem b\trâni.

14

Restitu]io

august 2011

Aniversare (1969-2009) Deschidem iar\[i cartea vie]ii ~nl\tur\m efectul ce]ii, Mai [tergem praful de pe file {i ne-amintim de-acele zile...

A fost demult?

Parc-a fost ieri...

N-aveam prea multe prim\veri, Emo]iile-ndep\rtate Ne-apropie, au fost curate...

Iar timpul zboar\, via]a

1990

1995

1997

1994

1996

1998

toarce Nimic trecut nu se ^ntoarce Dar cele mai frumoase zile Ne-au r\mas ^n amintire Era liceul cu prestan]\ Cu studii multe [i sudoare, Cu [treng\rii [i pozne rare.

Noi a[tept\m voio[i vacan]a...

Doar patru ani [i absolven]i Mul]i am devenit studen]i Ec. Dinu Floarea (absolvent\ 1969), vol. “~nseil\ri�

august 2011

Te ^ntrebi, ziarul r\spunde

15

Audien]e ^n comunitate

~n cursul lunii septembrie, la Sala de festivit\]i a ora[ului R\cari, a avut loc, ^n prezen]a a peste 200 de cet\]eni, ^ntâlnirea prefectului Iancu Caracot\, ^nso]it de o echip\ mixt\ de directori de institu]ii deconcentrate, de la nivelul jude]ului Dâmbovi]a.

Aceast\ ^ntâlnire face parte dintr-un program de audien]e publice ini]iat de prefectul jude]ului Dâmbovi]a, ^n cadrul c\rora, [efii de institu]ii publice deconcentrate, s-au deplasat ^n localit\]i pentru a r\spunde direct la ^ntreb\rile cet\]enilor. Reprezentantul

Guvernului ^n teritoriu, a dat dispozi]ie s\ se formeze echipe mixte - Poli]ie, Casa de Pensii, Agen]ia de Presta]ii Sociale, Agen]ia pentru Ocuparea For]ei de Munc\, Direc]ia Sanitar-Veterinar\, Direc]ia de S\n\tate Public\, Inspectoratul {colar Jude]ean, Direc]ia Agricol\ [i OCPI. La aceast\ ^ntâlnire au participat [i consilieri locali, cadre didactice.

Participan]ii la ^ntâlnire au adresat ^ntreb\ri diverse, privind legisla]ia pensiilor, ob]inerea autoriza]iilor sanitare de func]ionare, ^ntreb\ri

Aspecte de la ^ntâlnirea prezentat\.

legate de subven]iile pentru agricultur\, aspecte ale vie]ii ^n comunitate, realiz\ri [i proiecte de viitor.

Primarul ora[ului R\cari a deschis dialogul cu cet\]enii, invitându-i s\ participe cu ^ntreb\rile care-i fr\mânt\, privind unele probleme, unele nel\muriri ^n domeniul legisla]iei. Directorul liceului “Ion Ghica” R\cari a solicitat l\muriri ^n ceea ce prive[te ob]inerea unor documente legate de autoriza]ia sanitar\. Consilierul Petre Marin s-a referit la realiz\rile primarului din localitate, având cuvinte bune pentru proiectul de ap\ [i canalizare, pe fonduri europene, foarte important pentru o via]\ civilizat\ ^n comunitate. Ilie {tefan, consilier local, a solicitat l\muriri ^n ceea ce prive[te Legea fondului funciar. Numero[i cet\]eni au pus ^ntreb\ri reprezentantului Casei de Pensii, fiind persoana cea mai solicitat\ ^n cadrul acestei ^ntâlniri. Achim Ion, fermier din ora[ul R\cari, a cerut sprijinul autorit\]ilor pentru urgentarea efectu\rii unor pl\]i restante de c\tre A.P.I.A. La sfâr[itul ^ntâlnirii, primarul ora[ului R\cari a mul]umit reprezentan]ilor institu]iilor men]ionate, prefectului Iancu Caracot\, pentru receptivitatea [i solicititudinea cu care au r\spuns ^ntreb\rilor cet\]enilor. A fost o ^ntâlnire util\, un prilej pentru noi to]i de a cunoa[te direct, p\rerile avizate ale directorilor de institu]ii deconcentrate jude]ene.

16

Actualitatea ^n imagini

august 2011

~n cursul lunii octombrie 2011, au demarat lucr\rile de asfaltare a drumurilor de exploatare pe raza ora[ului R\cari.

Proiect pe fonduri europene, aceast\ realizare a fost preg\tit\ cu luni ^n urma prin parcurgerea tuturor etapelor cerute de legisla]ia ^n domeniu. Vestea asfalt\rii drumurilor dintre solele

Se lucreaz\ la realizarea re]elei de ap\ potabil\ ^n localit\]ile ora[ului R\cari: St\ne[ti, B\l\ne[ti, S\bie[ti [i Colacu. De asemenea vor fi efectuate astfel de lucr\ri [i ^n localitatea Ghimpa]i.

Au ^nceput lucr\rile de amenajare a noului cimitir ^n localitatea Colacu, pe o suprafa]\ de aproximativ 4000 mp, fiind executate lucr\ri de delimitare, urmând a fi executate lucr\rile de ^mprejmuire [i sistematizare.

agricultorilor a fost primit\ cu mult\ bucurie de c\tre ace[tia pentru c\ se u[ureaz\ accesul ^n câmp pentru executarea lucr\rilor agricole [i transportului recoltelor. Aceste drumuri asfaltate servesc [i pentru deplasarea ^ntre localit\]i ^n condi]ii civilizate.

A fost emis ordinul de ^ncepere a lucr\rilor pentru amenajare spa]ii verzi, ^n ora[ul R\cari, ^ntr-un num\r de 6 loca]ii, ^n localit\]ile R\cari, Ghergani, Mavrodin, pe o suprafa]\ de aproximativ 1 ha. Proiectul este finan]at prin MM, Administra]ia fondului pentru mediu.

Proiectul privind “Reabilitarea, modernizarea, extinderea [i echiparea infrastructurii educa]ionale la {coala Ghergani”, se afl\ ^n faza avansat\ de realizare.

august 2011

Noua cl\dire a Liceului Teoretic “Ion Ghica” din R\cari a fost finalizat\. Autoritatea local\ a trecut la amenajarile exterioare, nivelarea terenului, ^mbun\t\]irea stratului fertil,

Actualitatea ^n imagini

plantarea de flori, arbu[ti ornamentali. Amintim aici participarea elevilor, profesorilor, a altor iubitori de natur\, la proiectul “O floare pentru liceul t\u!”, desfa[urat ^n data 29.10.2011.

17

~n scurt timp, dup\ ce interioarele vor fi mobilate corespunz\tor, vom participa la inaugurarea mult a[teptat\ a acestui l\ca[ de ^nv\]\mânt, la care va invit\m pe to]i.

18

R\spunsurile noastre, la ^ntreb\rile cititorului

Afl\m de la Serviciul de Asisten]\ social\

Acordarea ajutorului pentru ^nc\lzirea locuin]ei Ajutorul pentru încalzirea locuin]ei se acord\ pe baz\ de cerere [i declara]ie pe propria r\spundere privind componen]a familiei [i veniturile acesteia, formularul de cerere [i declara]ie pe propria r\spundere urmând a se completa potrivit modelului stabilit prin normele metodologice de aplicare a OUG 70/2011. La completarea cererii, titularul are obliga]ia de a men]iona corect componen]a familiei, veniturile membrilor acesteia, precum [i bunurile mobile [i imobile de]inute.

Titularul ajutorului pentru ^nc\lzirea locuin]ei este - reprezentantul familiei sau, dup\ caz, persoana singur\ care îndepline[te condi]iile legale de acordare a ajutorului, care solicit\ acordarea acestuia [i care poate fi, dup\ caz: proprietarul locuin]ei, persoana care a înstr\inat locuin]a în baza unui contract cu clauze de între]inere, titularul contractului de închiriere al acesteia ori alt membru de familie major [i legal împuternicit de proprietarul locuin]ei sau de titularul contractului de închiriere ori, dup\ caz, reprezentantul legal al persoanei singure care nu a împlinit vârsta de 18 ani; La stabilirea venitului net mediu lunar pe membru de familie, dup\ caz, al persoanei singure, se iau în considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le realizeaz\, inclusiv cele care provin din drepturi de asigur\ri sociale de stat, asigur\ri de [omaj, obliga]ii legale de între]inere, indemniza]ii, aloca]ii [i ajutoare cu caracter permanent [i alte crean]e legale, cu excep]ia ajutorului social prev\zut de Legea nr. 416/2001, cu modific\rile [i complet\rile ulterioare, a burselor de studiu [i a burselor sociale, precum [i a sprijinului financiar prev\zut de Hot\rârea Guvernului nr. 1.488/2004 privind aprobarea criteriilor [i a cuantumului sprijinului financiar ce se acord\ elevilor în cadrul Programului na]ional de protec]ie social\ "Bani de liceu", cu modific\rile [i complet\rile ulterioare. În cazul în care familia sau persoana singur\ are în proprietate, închiriere, concesiune, comodat sau alt\ form\ de de]inere cel pu]in unul dintre bunurile cuprinse în lista bunurilor ce conduc la excluderea acord\rii ajutorului pentru înc\lzirea locuin]ei, aceasta nu beneficiaz\ de ajutor pentru înc\lzirea locuin]ei.

ACTE NECESARE ÎNTOCMIRE DOSAR AJUTOR ÎNCALZIREA LOCUIN}EI (GAZE {I LEMNE) Copie factur\ gaze naturale; (doar pentru ajutorul de gaze) Copie B.I./C.I. a membrilor familiei; Copie certificat na[tere copii: Copie certificat de c\s\torie; Copie sentin]\ de divor]; Copie hot\râre încredin]are minori; Cupon pensie de între]inere; Adeverin]\ de venit; Cupon pensie; Cupon ajutor [omaj; Cupon aloca]ie de stat; Cupon indemniza]ie cre[tere [i îngrijire copil pân\ la 2 ani; Adeverin]\ de venit de la administra]ia financiar\ (pentru to]i membrii

majori); Adeverin]\ de venit de la biroul agricol Certificat de atestare fiscal\ privind bunurile mobile [i imobile (de la Serviciul Impozite [i Taxe Locale); Copie act de proprietate; Copie contract chirie; Adeverin]\ de salariu în original; Consumatorii vulnerabili, care utilizeaz\ pentru înc\lzirea locuin]ei gaze naturale beneficiaz\ de ajutor lunar pentru înc\lzirea locuin]ei pe perioada sezonului rece, denumit în continuare ajutor pentru gaze naturale, dup\ cum urmeaz\: A) familiilor [i persoanelor singure al c\ror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situeaz\ pân\ la 155 lei li se acord\ o sum\ de 262 lei; B) familiilor [i persoanelor singure al c\ror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situeaz\ între 155,1 lei [i 210 lei li se acord\ o sum\ de 162 lei; C) familiilor [i persoanelor singure al c\ror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situeaz\ între 210,1 lei [i 260 lei li se acord\ o sum\ de 137 lei; D) familiilor [i persoanelor singure al c\ror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situeaz\ între 260,1 lei [i 310 lei li se acord\ o sum\ de 112 lei; E) familiilor [i persoanelor singure al c\ror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situeaz\ între 310,1 lei [i 355 lei li se acord\ o sum\ de 87 lei; F) familiilor [i persoanelor singure al c\ror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situeaz\ între 355,1 lei [i 425 lei li se acord\ o sum\ de 62 lei; G) familiilor [i persoanelor singure al c\ror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situeaz\ între 425,1 lei [i 480 lei li se acord\ lunar o sum\ de 44 lei; H) familiilor [i persoanelor singure al c\ror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situeaz\ între 480,1 lei [i 540 lei li se acord\ lunar o sum\ de 31 lei; I) familiilor [i persoanelor singure al c\ror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situeaz\ între 540,1 lei [i 615 lei li se acord\ lunar o sum\ de 19 lei; Familiile [i persoanele singure cu venituri reduse, care utilizeaz\ pentru înc\lzirea locuin]ei lemne, c\rbuni, combustibili petrolieri, beneficiaz\ de ajutor lunar pentru înc\lzirea locuin]ei pe perioada sezonului rece, denumit în continuare ajutor pentru combustibili solizi sau petrolieri, dup\ cum urmeaz\: A) familiilor [i persoanelor singure al c\ror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situeaz\ pân\ la 155 lei li se acord\ lunar o sum\ de 54 lei; B) familiilor [i persoanelor singure al c\ror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situeaz\ între 155,1 lei [i 210 lei li se acord\ lunar o sum\ de 48 lei;

C) familiilor [i persoanelor singure al c\ror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situeaz\ între 210,1 lei [i 260 lei li se acord\ lunar o sum\ de 44 lei; D) familiilor [i persoanelor singure al c\ror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situeaz\ între 260,1 lei [i 310 lei li se acord\ lunar o sum\ de 39 lei; E) familiilor [i persoanelor singure al c\ror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situeaz\ între 310,1 lei [i 355 lei li se acord\ o sum\ de 34 lei; F) familiilor [i persoanelor singure al c\ror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situeaz\ între 355,1 lei [i 425 lei li se acord\ o sum\ de 30 lei; G) familiilor [i persoanelor singure al c\ror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situeaz\ între 425,1 lei [i 480 lei li se acord\ lunar o sum\ de 26 lei; H) familiilor [i persoanelor singure al c\ror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situeaz\ între 480,1 lei [i 540 lei li se acorda lunar o sum\ de 20 lei; I) familiilor [i persoanelor singure al c\ror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situeaz\ între 540,1 lei [i 615 lei li se acord\ lunar o sum\ de 16 lei; (2) Pentru familiile [i persoanele singure prev\zute la alin. (1) lit. a), beneficiare ale ajutorului social stabilit potrivit prevederilor Legii nr.

416/2001, cu modific\rile [i complet\rile ulterioare, ajutorul pentru combustibili solizi sau petrolieri este de 58 lei; Conform actului normativ, românii care au cas\ de vacan]\, piscin\, saun\, [alupe, b\rci cu motor, iahturi, tractor, pres\ de ulei sau moar\ de cereale, autoutilitare, autocamioane de orice fel sau remorci, autobuze [i microbuze nu primesc ajutoare la înc\lzire în acest sezon rece.

De asemenea, nici cei care de]in motociclete, motorete, scutere [i ma[ini cu o vechime mai mic\ de zece ani, "cu excep]ia celor adaptate pentru persoanele cu handicap sau destinate transportului acestora sau persoanelor dependente precum [i pentru uzul persoanelor aflate în zone greu accesibile" nu vor primi ajutor de la Guvern. Nu vor primi ajutor nici cei care au un teren mai mare de 1.000 de metri p\tra]i la ora[ [i 2.000 de metri p\tra]i la sat, chiar dac\ este vorba de terenul pe care se afl\ locuin]a.

Nici de]in\torii de terenuri arabile, forestiere, de fâne]e, vii, livezi, gr\dini de legume [i flori cu suprafe]e mari nu se calific\ pentru a primi ajutor de înc\lzire. Exclu[i de la ajutoarele de înc\lzire sunt [i cei care au depozite bancare mai mari de 3.000 de lei sau mai mult de trei vaci, cinci porci, 20 de oi sau capre sau 15 familii de albine; {ef Serviciu Psih. Ion Tudor

august 2011

Casa Republicii Amplasat\ în centrul istoric [i geografic al Bucure[tilor, o construc]ie atrage privirile prin stilul arhitectonic deosebit, fa]\ de construc]iile tradi]ionale, mai vechi sau mai noi, de pe teritoriul ]\rii noastre.

Este vorba de Palatul Parlamentului Traian Grigorescu României, un edificiu Tehnician Silvic, colosal, ridicat în “epoca Consilier local de aur”, a dictaturii comuniste [i n\scut în mintea unui om, pentru care dimensiunile aveau o alt\ relevan]\ decât o au pentru noi, oamenii obi[nui]i.

Cl\direa poate fi v\zut\ din orice punct al Bucure[tiului, fiind privit\ – dup\ decembrie ’89 – ca o cl\dire hidoas\, în jurul ei începând s\ graviteze idei care mai de care mai originale. Unii dintre ei, din prea mult\ exaltare revolu]ionar\, au vrut s-o darâme, prin dinamitare, fire[te, pentru c\ simboliza trecutul, al]ii au fost de p\rere c\ ne lipsea un mare muzeu al comunismului [i exista o cl\dire în plus. Au fost [i idei excentrice, care o vedeau ca pe un cazino, cu rulete [i alte jocuri de noroc. N-a fost s\ fie a[a.

Constructorii [i-au reluat lucrarea, edificiul [i-a schimbat [i el destina]ia [i pe m\sura finaliz\rii lucr\rilor, a devenit “Casa Republicii”, apoi “Palatul Parlamentului” – simbol al democra]iei, care va g\zdui camera deputa]ilor [i senatul României. În anul 1994, s-a înfiin]at Centrul Interna]ional de Conferin]e, în care s-au desf\[urat lucr\rile forumului Crans Montana. Proiectat [i construit cu trud\ [i sacrificii de speciali[tii români [i de o ^ntreag\ industrie româneasc\, ansamblul arhitectural actual face ast\zi posibil\ admirarea concret\ a unei imagini, pân\ mai ieri fabuloas\, fantezist\, intangibil\. Vizitându-l, te po]i convinge c\ nu e nici pe departe vorba, în saloanele [i galeriile lui, de aur [i nestemate, ca în mormintele faraonilor, ci de piatr\, marmur\ [i lemn, din mun]ii [i p\durile României.

Imensa cl\dire cunoscut\ înainte de revolu]ie sub numele de “Casa Republicii”, sau “Casa poporului”, are 12 nivele la suprafa]\ [i alte 8 nivele subterane. Conform c\r]ii de recorduri Guiness Book, cl\direa este socotit\ a doua cea mai mare cl\dire administrativ\ pentru uz civil, ca suprafa]\, din lume, cea mai scump\ cl\dire administrativ\ din lume, intrând de 3 ori în cartea recordurilor. Cl\direa se afl\ pe locul care ast\zi se nume[te Dealul Arsenalului, încadrat de strada Izvor la vest [i nord-vest, blvd Na]iunile Unite spre nord, blvd Libert\]ii la Est [i Calea 13 septembrie la sud. Se afl\ la 10 minute distan]\ de Pia]a Unirii [i 20 de minute de Gara de Nord (cu autobuzul 123).

Construirea acestei cl\diri a început în 1983 [i are o suprafa]\ desf\[urat\ de 330.000 mp, rivalizând cu cl\direa Pentagonului din SUA. Cu cei 200.550 milioane mc ca volum, se afl\ pe locul 3 în lume, dup\ cl\direa de asamblare a rachetelor spa]iale de la Cape Canaveral din SUA, Florida [i dup\ piramida Quetzalcoatl din Mexic. Pentru compara]ie se poate men]iona c\ aceast\ cl\dire dep\[e[te volumul piramidei lui Keops din Egipt [i de aceea, multe surse de informa]ie au caracterizat-o ca pe o construc]ie “faraonic\”. Început în timpul regimului comunist, a[a numitul “Proiect Bucuresti” a fost un proiect ambi]ios al cuplului Ceau[escu, început în anul 1978, ca o replic\ a ora[ului Phenian, capitala Coreei de Nord.

Un proiect de sistematizare a existat înc\ din anul 1930 în timpul lui Carol al II-lea – pentru zona Unirii – Dealul Arsenalului.

Informa]ii utile

august 2011

ART. 46 În actele de na[tere [i atunci când este cazul, în cele de c\s\torie sau de deces se înscriu men]iuni cu privire la modific\rile intervenite în starea civil\ a persoanei, în urm\toarele cazuri: A) stabilirea filia]iei prin recunoa[tere sau hot\râre judec\toreasc\ definitiv\ [i irevocabil\ [i încuviin]area purt\rii numelui; B) contestarea recunoa[terii sau t\g\duirea paternit\]ii; C) c\s\torie, desfacerea, încetarea sau anularea c\s\toriei; D) adop]ie, desfacerea, încetarea sau anularea adop]iei; E) pierderea sau dobândirea cet\]eniei române; F) schimbarea numelui; G) deces; H) rectificare, completare sau anulare a actelor de stare civil\ ori a men]iunilor înscrise pe ele; I) schimbarea sexului, dup\ r\mânerea definitiv\ [i irevocabil\ a hot\rârii judec\tore[ti.

ART. 47 Modific\rile intervenite în statutul civil al cet\]enilor români afla]i în str\in\tate se înscriu de ofi]erul de stare civil\ prin men]iune pe marginea actelor de stare civil\, cu aprobarea Inspectoratului Na]ional pentru Eviden]a Persoanelor.

ART. 48 Pe m\sura asigur\rii infra-

structurii informatice necesare, comunic\rile privind faptele de stare civil\, precum [i cele referitoare la înscrierea men]iunilor în actele de stare civil\ se realizeaz\ [i în sistem informatic.

ART. 49 Înscrierea men]iunii de stabilire a filia]iei pe actul de na[tere [i dup\ caz, de c\s\torie [i de deces se face din oficiu sau la cererea celui interesat, pe baza actului de recunoa[tere întocmit potrivit legii sau a hot\rârii judec\tore[ti definitive [i irevocabile. În situa]ia în care, ulterior, prin hot\râre definitiv\ [i irevocabil\ s-a încuviin]at purtarea numelui de familie al p\rintelui fa]a de care s-a stabilit filia]ia, men]iunea se înscrie [i pe actele de na[tere ale copiilor minori, iar în cazul copiilor majori, numai la cererea acestora.

ART. 50 Anularea sau desfacerea adop]iei, dispus\ prin hot\râre judec\toreasc\ definitiv\ [i irevocabil\, se înscrie, prin men]iune, pe actul de na[tere ini]ial [i dup\ caz, pe cel întocmit în urma adop]iei, pe actul de c\s\torie [i pe actele de na[tere ale copiilor minori ai celui adoptat, iar în cazul copiilor majori, numai la cererea acestora. Men]iunea se înscrie, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, pe baza hot\rârii judec\tore[ti definitive [i

irevocabile.

ART. 51 Încetarea c\s\toriei prin decesul sau prin declararea judec\toreasc\ a mor]ii unuia dintre so]i, anularea sau desfacerea c\s\toriei se înscriu prin men]iune pe actul de c\s\torie [i pe cele de na[tere ale fo[tilor so]i. Men]iunea se înscrie, din oficiu, pe baza comunic\rii primite de la ofi]erul st\rii civile care a întocmit actul de deces, a hot\rârii judec\tore[ti definitive [i irevocabile ori la cererea persoanei interesate.

ART. 52 Men]iunea privitoare la schimbarea numelui se înscrie pe actele de stare civil\ ale persoanei în cauz\, potrivit legii.

ART. 53 Men]iunile privind acordarea sau pierderea cet\]eniei române se înscriu pe actul de na[tere [i dac\ este cazul, pe cel de c\s\torie, pe baza comunic\rii transmise de Ministerul Administra]iei [i Internelor.

ART. 54 La cerere, persoanelor îndrept\]ite li se pot elibera, potrivit art. 11, certificate de stare civil\ cu men]iunile înscrise în actele de stare civil\.

Certificatele de stare civil\ eliberate anterior se retrag [i se anuleaz\.

Actele de stare civila ale cetatenilor romani întocmite în strainatate, la autoritatile locale competente, se TRANSCRIU, obligatoriu, în registrele de stare civila romane, în termen de 6 luni de la întoarcerea în tara sau de la primirea din strainatate a certificatului ori extrasului de stare civila.

Transcrierea certificatelor ori extraselor de stare civila procurate din strainatate, pentru cetatenii romani, se face cu aprobarea Inspectoratului National pentru Evidenta Persoanelor, scop în care, prin verificari, se stabileste daca titularul certificatului ori extrasului de nastere, casatorie sau deces este cetatean roman si nu mai exista un alt act transcris sau reconstituit.

Cererea de transcriere se adreseaza primariei localitatii pe raza careia are

19

domiciliul titularul documentului (în cazul certificatelor de deces, cererea se adreseaza primariei pe raza careia are domiciliul solicitantul), însotita de: A) - certificatul original supralegalizat; B) - fotocopie legalizata a certificatului; C) - traducerea legalizata în limba romana a certificatului. În cazul persoanelor cu domiciliul în strainatate care împuternicesc un alt cetatean roman sa le reprezinte interesele, în vederea transcrierii certificatelor ori extraselor de stare civila emise de autoritatile straine, cererea se va depune la primaria ultimului domiciliu avut în tara de solicitant, iar în cazul în care acesta nu a avut vreodata domiciliul în tara, la Primaria Sectorului 1 al Municipiului Bucuresti.

AFL|M DE LA CAMERA AGRICOL| LOCAL|

Ing. Topora[ Vasile Aratul este lucrarea principal\ de preg\tire a solului ce se aplic\ înainte de sem\nat sau plantat la orice cultur\ [i care se execut\ cu plugul. Prin arat se ^n]elege lucrarea de t\iere, desprindere, comprimare, întoarcere, deplasare lateral\, m\run]ire, amestecare [i afânare a unei fâ[ii de soi de la suprafa]a numit\ brazd\. Dup\ efectuarea ar\turii, solul r\mâne mai afânat, deoarece între microorganisme [i macroagregatele ce s-au desprins în urma opera]iei de toarcere [i m\run]ire a brazdei r\mân spa]ii mai mari [i mai numeroase. Prin ar\tur\ volumul solului se m\re[te cu aproximativ 20-30%.

Ar\tura se execut\ cu plugul. În general

plugurile sunt construite s\ r\stoarne brazda spre dreapta. Dup\ felul cum se br\zdeaz\ tarlaua pentru a fi arat\ se deosebesc mai multe moduri de executare a ar\turii [i anume: - ar\turi în l\turi sau ar\tura în afar\, la margini sau în dou\ p\r]i. Pentru executarea acestui mod se porne[te de la marginea din dreapta a parcelei. Plugul r\stoarn\ brazda spre dreapta pe terenul nelucrat, din care cauz\ aici se formeaz\ o coam\, iar la cap\t tractorul execut\ un mers în gol [i începe cursa a doua pe cealalt\ margine a parcelei unde arunc\ brazda tot pe dreapta [i formeaz\ o nou\ coam\ pe terenul nelucrat.

- Ar\tura la corman\ sau ar\tura la mijloc, în\untru sau adunat\. La executarea lucr\rii dup\ aceast\ metod\ tractorul intr\ [i execut\ prima brazd\ la mijlocul parcelei în a[a fel încât brazda a doua rezultat\ s\ cad\ peste prima brazd\.

- Alternarea ar\turii la cormana cu ar\tura la margini constituie o metod\ de lucru care impune împ\r]irea terenului în mai multe fâ[ii egale.

- Aratura într-o singur\ parte const\ în aceea c\ plugul p\streaz\ brazdele numai pe o singur\ parte a parcelei, realizând o ar\tur\ uniform\, f\ra [an]uri [i coame. În vederea realiz\rii unei ar\turi de

bun\ calitate este necesar s\ se respecte anumite reguli cu caracter general: - ar\tura s\ se execute când solul este reav\n - ar\tura s\ se fac\ în general cu grape stelate sau grape cu col]i - adâncimea ar\turii s\ fie diferit\ de la un an la altul - de fiecare dat\ s\ se schimbe sensul ar\turii, precum [i metoda folosit\.

- înainte de a fi arate se lucreaz\ cu grape cu discuri toate terenurile puternic îmburuienate, miri[tile înalte, porumbi[tile, terenurile pe care s-a cultivat floarea soarelui.

- terenurile în pant\ trebuie arate de-a

lungul curbelor de nivel - plugul s\ fie reglat [i piesele active s\ fie bine ascu]ite Clasificarea ar\turilor cea mai folosit\ este dup\ adâncimea la care se execut\ - dezmiri[tirea - la 10-12 cm - ar\tura superficial\ - la 13-17 cm - ar\tura normal\ - la 18-20 cm - ar\tura adânc\ - la 21-25 cm - ar\tura foarte adânc\ - la 26-30 cm - ar\tura de desfundare - la 50-80 cm În func]ie de anotimpul în care se execut\, ar\turile sunt de var\, de toamn\ de prim\var\.

20

Imagini care ne dor

august 2011

Din nefericire, am asistat ^n ultima vreme la ^ntâmpl\ri care ne-au marcat ^n mod nepl\cut, accidente cu consecin]e uneori grave, privind integritatea fizic\ a unor pietoni sau bicicli[ti. Trecerea de pietoni ar trebui s\ fie locul pe unde s\ circuli lini[tit, f\r\ teama unui impact cu

Aceast\ imagine ar putea servi ca pretext pentru o invita]ie ^n mijlocul naturii, la iarb\ verde, care de multe ori ne rabd\ indiferen]a.

Cele dou\ domni[oare au ie[it la aer curat ^ntr-un moment de odihn\, pentru a se bucura de soarele blând de toamn\. Pe paji[tea ce se ^ntinde la picioare, le “]in companie”, PET-uri, pungi de plastic,

S-a format un obicei din a sc\pa de resturile vegetale de pe câmp, prin incendiere; procedeu periculos pentru c\ nu putem st\pâni câ]iva factori de risc: un eventual vânt, repeziciunea cu care se ^ntinde focul, imposibilitatea de a-l stinge. A[a s-a ^ntâmplat (vezi foto stânga), unde ^ntr-o astfel de ^mprejurare, oamenii ne-au sesizat despre un astfel de fenomen.

un vehicul. ~n ultima vreme ^ns\, noi, pietonii, nu circul\m, ci ne ferim, ne furi[\m parc\ pe trecerile de pietoni privind ^n dreapta [i ^n stânga. Neaten]ia cost\ scump, a[a cum s-a ^ntâmplat [i ^n situa]iile prezentate ^n imagini.

pachete de ]ig\ri.

Nu le deranjeaz\, din moment ce trag cu spor din ]igar\...

Dragelor, s\ [ti]i c\ atitudinea voastr\ de a sta cu spatele, nu v\ scap\ de privirile trec\torilor.

Cât despre dragostea fa]\ de natur\, acesta este un subiect care ar trebui s\ fie abordat mai des, la orele de dirigen]ie.

Pe strada Nucilor din R\cari, am surprins aceast\ imagine: vreascuri arse, fumegând lâng\ un gard de lemn. Gospodarul a scos crengile din curte [i le-a dat foc pe strad\.

Legea interzice astfel de practici.

Imaginile despre parc\rile neregulamentare, au devenit un subiect constant ^n cadrul acestei pagini.

Aceasta datorit\ fenomenului care se repet\. Cât despre indiferen]a conduc\torilor auto - privi]i imaginea al\turat\. “Amicul”, se ceart\ cu aparatul foto, nemul]umit de ipostaza ^n care a fost surprins. Ro]ile au fost blocate, amenda aplicat\...dar acestea nu se v\d ^n fotografie.

Cum s\ tr\im s\n\tos

august 2011

DESPRE VITAMINE

{tii unde se „ascund“ microbii?

VITAMINE

„Care este locul din care copiii pot contracta cel mai u[or o infec]ie? “Într-un studiu recent efectuat în SUA, doar 5 % dintre americani au dat r\spunsul corect: locuin]a. Tot astfel, doar 3% au [tiut un lucru inedit: cada de baie este locul din cas\ cu cei mai multi germeni. Acestea au fost doar câteva constatari surprinzatoare pe baza studiului, sponsorizat de LYSOL, ca parte a efortului Global Hygiene Council pentru educarea publicului asupra importantei igienei personale si a locuintei.

Dr. Carp Marioara, medic specialist, medicin\ de familie

Vitaminele sunt substan]e organice cu un rol important în cre[terea [i buna func]ionare a organismului, în lipsa lor, neputându-se desf\[ura anumite procese ale metabolismului.

Vitaminele sunt substan]e organice cu un rol important în cre[terea [i buna func]ionare a organismului, în lipsa lor neputându-se desf\[ura anumite procese ale metabolismului.

Organismul le fabric\ în cantitate insuficient\ pentru a-[i acoperi nevoile [i ca urmare trebuiesc asigurate din alimente sau suplimente nutritive. Deci, scopul principal al alimenta]iei trebuie s\ fie acela de a asigura elementele esen]iale pentru o func]ionare optim\ a organismului.

21

Microbii: risc mai mare în casa decât afara Cunoasterea locului în care se concentreaza cel mai mare numar de microbi te ajuta sa mentii sanatatea familiei. Pentru aceasta, sa facem un tur de recunoastere asupra locurilor în care se pot ascunde microbii în locuinta.

Vitaminele sunt esen]iale pentru a avea un corp s\n\tos [i vegetarienii le g\sesc în cantitate suficient\ în legume [i fructe.

Nu este indicat s\ avem o alimenta]ie bazat\ pe proteine, lipide [i glucide, dar s\rac\ în vitamine.

Vitaminele cunoscute sunt: A, B1, B2, B3 sau (PP), B5, B6, B8, B9 (acid folic), B12, C, D, E, K) Ele sunt împ\r]ite în dou\ grupe importante:

În anumite perioade ale anului [i în anumite perioade ale vie]ii (în perioada cre[terii când se cere depunerea unui efort mare) organismul are nevoie de mai multe vitamine. În aceste cazuri ar trebui s\ supliment\m ra]ia zilnic\.

Vitamine liposolubile (care se dizolv\ în gr\simi).

E posibil ca unele vitamine s\ creasc\ pofta de mâncare, dar ele nu au nici un efect direct asupra greut\]ii corpului dac\ mânc\m în mod echilibrat (nu mai mult decât avem nevoie).

Vitaminele hidrosolubile (care se dizolv\ în ap\) grupeaz\ vitamina C [i vitaminele din grupul B (B1, B2, B5, B6, B8, B12, PP). Cantitatea necesar\ de vitamine din acest grup trebuie asigurat\ zilnic, pentru c\ ele

Vitamine hidrosolubile (care se dizolv\ în ap\).

Sfecla ro[ie - inclus\ în dieta de toamn\, aceasta r\d\cinoas\ ne red\ tonusul fizic [i mental [i ne reenergizeaz\.

100 g de sfecla ro[ie aduc 150% din necesarul zilnic de vitamina A, 40% din doza zilnic\ recomandat\ de vitamina C [i 28% din aportul necesar de acid folic (vitamina B 9).

Castanele - începând de la sfâr[itul lunii septembrie, po]i beneficia [i de complexul nutri]ional din aceste fructe. Ele de]in depozite valoroase de vitaminele E [i B6, dar [i acid linoleic, cu rol în reducerea nivelului colesterolului [i, implicit, a riscului de boli de inim\.

Semin]ele de dovleac - adaug\-le în salata sau consum\-le crude pentru a spori nivelul de zinc din organism. Acest mineral este un aliat important al imunit\]ii în acest sezon. Un studiu recent a dovedit c\ moleculele de zinc din celulele corpului „intoxic\" agen]ii patogeni, favorizând distrugerea lor de c\tre celulele imunitare.

se dizolv\ u[or în ap\ ca urmare nu se depoziteaz\ în organism, fiind eliminate prin urin\. Deci pot fi luate în orice cantitate pentru ca orice surplus vine eliminat, neprezentând un pericol pentru s\n\tate.

Vitaminele liposolubile (care se dizolv\ în gr\simi) grupeaz\ vitaminele A, D, E [i K. Pe lâng\ rolul nutritiv, au de asemenea, [i un rol important în ap\rarea organismului contra bolilor. Ele sunt destul de stabile [i rezistente [i nu trebuiesc luate în cantit\]i mult mai mari decât este necesar pentru ca organismul nu le elimin\ rapid ca pe cele hidrosolubile ci se depoziteaz\ în tesutul gras [i ficat, devenind toxice.

Este cazul vitaminelor A [i D. De[i aceste vitamine sunt destul de rezistente la prelucrarea termic\ î[i pierd totu[i din calit\]i sau vin distruse în totalitate în timpul pr\jirii limentelor.

Deasemenea antibioticele sau steroizii împiedic\ absorb]ia lor din alimente.

Sfaturi utile

Vinetele - al\turi de pâinea integral\, de orez, de cartofi [i de salat\ verde, vinetele sunt surse de triptofan, un aminoacid care stimuleaz\ eliberarea sero-

În baie: Un studiu arata c\ în cad\ de baie se g\sesc mai mul]i stafilococi decât în cosul de gunoi (26% fata de 6%). Întrerupatoarele au tot atâtea bacterii ca [i co[urile de gunoi. Blaturile, chiuvetele [i robinetele au mai multe bacterii decât scaunul de toalet\. În vasul de toalet\ pot tr\i mai mult de 3 milioane de bacterii. În buc\t\rie: Blaturile [i mesele de buc\t\rie pot ad\posti mai mul]i microbi decât scaunul de toalet\. Pe du[umele se întâlnesc mai mult de 10,000 de bacterii/m2.

Locul de joaca al copiilor: Juc\riile g\zduiesc un numar variat de bacterii, care pot fi trecute de la un copil la altul.

Ce po]i face pentru a men]ine casa ferit\ de microbi?

Spal\-te pe mâini. F\-]i din asta un obicei, în special dup\ folosirea toaletei, înainte [i dup\ preg\tirea mânc\rii, dup\ ce te-ai jucat cu animalele [i când vreun membru al familiei este bolnav.

Dezinfecteaz\ regulat suprafe]ele din cas\.

Exist\ numeroase produse care distrug 99.9% dintre viru[i [i bacterii.

Ai grij\ de alimente. G\te[te [i depoziteaz\ alimentele la temperatura potrivit\ [i separ\ carnea crud\ de alte alimente. toninei în corp, care ne confer\ buna dispozi]ie. A[adar, tulburarea depresiv\ sezonier\ poate fi comb\tut\ [i prin consumul de vinete coapte.

Prazul - con]ine vitamine din complexul B, vitamina C, dar [i fier, mangan, calciu [i magneziu. Siliciul din compozi]ie combate oboseala [i tulbur\rile de somn care apar frecvent la început de toamn\.

SFATUL SPECIALISTULUI Pentru a combate în mod natural astenia de toamn\, se recomand\ sucurile de legume (morcov, telin\, sfecl\), b\ile de plante (cu ace de brad sau cu decoct de tei pus în cad\ cu ap\ la temperatura corpului).

De asemenea, sunt utile în combaterea simptomelor depresive ginsengul siberian, care este un tonic [i un energizant excelent (unu-doua comprimate pe zi) , care îmbun\t\]e[te starea psihic\ [i stimuleaz\ capacitatea de adaptare a organismului la stres.

22 R\spundem ^ntreb\rilor

august 2011

BIROUL URBANISM {I AMENAJAREA TERITORIULUI NE INFORMEAZ|

d in O R D I N N r. 5 3 6 2 3 iu n ie 1 9 9 7

Tehnician urbanism, Alexandru Alexandru urbanism@primariaracari.ro

Capitolul I Norme de igien\ referitoare la zonele de locuit Art. 1. - Terenurile destinate amplas\rii [I dezvolt\rii localit\]ilor trebuie s\ asigure protec]ia popula]iei împotriva surp\rilor [i alunec\rilor de teren, avalan[elor [i inunda]iilor, emana]iilor sau infiltra]iilor de substan]e toxice, inflamabile sau explozive, polu\rii mediului, s\ dispun\ de posibilit\]i de alimentare cu ap\, de îndep\rtare [i neutralizare a apelor meteorice, a apelor uzate [i a reziduurilor, precum [i de dezvoltare normal\ a zonei verzi, de recreere [i odihn\.

Art. 2. - Amplasarea cl\dirilor destinate locuin]elor trebuie s\ asigure însorirea acestora pe o durat\ de minimum 1 1/2 ore zilnic, la solsti]iul de iarn\, a tuturor înc\perilor de locuit. Distan]a dintre cl\diri trebuie s\ fie mai mare sau cel pu]in egal\ cu în\l]imea cl\dirii celei mai înalte, pentru a nu se umbri reciproc.

Art. 3. - La stabilirea amplasamentelor cl\dirilor de locuit se vor preciza [i amplasamentele urm\toarelor fot\ri tehnicoedilitare: a) platforme organizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a gunoiului menajer (în cazul în care nu au fost prev\zute camere speciale de depozitare în interiorul cl\dirii); suprafa]a de depozitare a platformelor se va dimensiona pe baza indicelui maxim de producere a gunoiului [i a ritmului de evacuare a acestuia; nu se recomand\ proiectarea [i amenajarea de platforme prea mari, care implic\ ocuparea unor suprafe]e de teren cu alte destina]ii (spa]ii verzi etc.) [i care pot genera u[or disconfort [i insalubritate; platformele se vor amenaja la distan]e de minimum 5 metri de ferestrele apartamentelor din blocurile de locuin]e [i pot fi cuplate cu instala]ii pentru b\tut covoare; b) spa]ii amenajate pentru jocul copiilor, luându-se în calcul câte 1,3 mp teren de fiecare locuitor; c) spa]ii amenajate pentru gararea [i paracarea autovehiculelor popula]iei

pentru aprobarea Normelor de igien\ [i a recomand\rilor privind mediul de via]\ al popula]iei din zona respectiv\, situate la distan]e de minimum 10 m de ferestrele camerelor de locuit; în aceste spa]ii sunt interzise activit\]ile de repara]ii [i între]inere auto; d) zone verzi de folosin]\ general\, luându-se în calcul minimum 2-2,2 mp teren/locuitor (în afara parcurilor publice).

Art. 4. - Unit\]ile de mic\ industrie, comerciale [i de prest\ri servicii, care pot crea riscuri pentru s\n\tate sau disconfort pentru popula]ie prin producerea de zgomot, vibra]ii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc. se amplaseaz\ în cl\diri separate, la distan]\ de minimum 15 m de ferestrele locuin]elor.

Distan]a se m\soar\ între fa]ada locuin]ei [i perimetrul unit\]ii. Pentru unit\]ile sus-men]ionate se vor asigura mijloacele adecvate de limitare a nocivit\]ilor, astfel încât s\ se încadreze în normele din standardele în vigoare.

Art. 5. - La parterul cl\dirilor de locuit se pot amenaja unit\]i comerciale [i de prest\ri servicii, precum [i camere speciale de depozitare a reziduurilor solide sau alte spa]ii gospod\re[ti - anexe ale locuin]elor (garaje, sp\l\torii, usc\torii etc.), cu condi]ia ca acestea s\ nu constituie, prin func]ionarea lor, riscuri pentru s\n\tatea popula]iei sau s\ nu creeze disconfort; în acest scop, se vor asigura m\surile [i mijloacele necesare pentru limitarea nocivit\]ilor, astfel ca acestea s\ se încadreze în normele din standardele în vigoare. În interiorul cl\dirilor cu mai multe locuin]e se pot amenaja, în cadrul acestora, mici unit\]i de servire a publicului (birouri, cabinete), cu condi]ia s\ nu produc\ riscuri pentru s\n\tate sau disconfort.

Art. 6. - Zonele necesare odihnei [i recreerii se amplaseaz\ în locuri care prezint\ cele mai avantajoase elemente naturale, cum sunt: poduri, suprafe]e de ap\, relief variat [i altele. În zonele de odihn\ [i recreere se interzice amplasarea: a) întreprinderilor care, prin activitatea lor, produc zgomot, vibra]ii sau impurific\

apa, aerul, solul; b) unit\]ilor zootehnice; c) unit\]ilor de transporturi; d) sta]iilor de epurare a apelor uzate [i a depozitelor controlate de de[euri solide.

Art. 7. - În cadrul amenaj\rii [i dot\rii zonelor destinate odihnei [i recreerii trebuie s\ se asigure: a) instala]ii de alimentare cu ap\ potabil\; b) W.C.-uri publice [i locuri pentru colectarea de[eurilor; c) colectarea [i îndep\rtarea apelor uzate prin instala]ii de canalizare, locale sau zonale, a c\ror construc]ie [i exploatare s\ evite poluarea factorilor de mediu.

Art. 8. - Între întreprinderile industriale, care pot polua factorii de mediu sau produce zgomot [i vibra]ii, [i teritoriile protejate învecinate, se asigurã zone de protec]ie sanitar\. Prin teritorii protejate, în sensul prezentelor norme, se în]elege: zonele de locuit, parcurile, rezerva]iile naturale, zonele de interes balneo-climateric, de odihnã [i recreere, institu]iile socialculturale [i medicale, precum [i unit\]ile economice ale c\ror procese tehnologice necesit\ factori de mediu lipsi]i de impurit\]i.

Art. 9. - Nocivit\]ile fizice (zgomot, vibra]ii, radia]ii ionizante [i neionizante), substan]ele poluante [i alte nocivit\]i din aerul apa [i solul zonelor locuite nu vor putea dep\[i limitele maxime admisibile din standardele de stat în vigoare.

Art. 10. - Zonele de protec]ie sanitar\ se stabilesc, ca form\, m\rime [i mobilare, pe baza studiilor de impact asupra s\n\t\]ii popula]iei [i mediului înconjur\tor.

Art. 11. - În cazul în care prin studiile de impact nu s-au stabilit alte distan]e, distan]ele minime de protec]ie sanitar\, recomandate între zonele protejate [i o serie de unit\]i care produc disconfort [i unele riscuri sanitare, sunt urm\toarele: - Ferme de cabaline 100 m - Ferme de îngr\[\torii de taurine, pân\ la 500 capete 200 m - Ferme [i îngr\[\torii de

taurine, peste 500 de capete 500 m - Ferme de pãsãri, pân\ la 5.000 de capete 500 m - Ferme de p\s\ri cu peste 5.000 de capete [i complexe avicole industriale 1.000 m - Ferme de ovine 100 m - Ferme de porci, pân\ la 2.000 de capete 500 m - Ferme de porci între 2.000-10.000 de capete 1.000 m - Complexe de porci cu peste 10.000 de capete 1.500 m - Spitale veterinare 30 m - Grajduri de izolare [i carantin\ pentru animale 100 m - Abatoare, târguri de vite [i baze de recep]ie a animalelor 500 m Depozite pentru colectarea [i p\strarea produselor de origine animal\ 300 m - Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd, în func]ie de m\rimea unit\]ilor zootehnice deservite 500 m - Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin 1.000 m - Sta]ii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine, sub 10.000 de capete 1.000 m - Cimitire de animale, crematorii 200 m - Sta]ii de epurare a apelor uzate or\[ene[ti 300 m - Sta]ii de epurare a apelor uzate industriale 200 m - P\turi de uscare a n\molurilor 300 m - Câmpuri de infiltrare a apelor uzate [i bazine deschise pentru fermentarea n\molurilor 500 m - Depozite controlate de reziduuri solide 1.000 m - Camere de tratare biotermicã a gunoaielor 100 m - Crematorii or\[ene[ti de gunoi 1.000 m - Autobazele serviciilor de salubritate 200 m - Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport 50 m - Cimitire 50 m Aceste unit\]i se vor amplasa în afara arterelor de mare circula]ie, respectându-se acelea[i condi]ii acelea[i condi]ii de distan]\. Aceste distan]e pot fi modificate pe baza studiilor de impact avizate de institute specializate.

AUTORIZA}II DE CONSTRUIRE EMISE ~N LUNA AUGUST 2011 56/02.08.2011 CARAVETEANU AMELIA ALINA CARAVETEANU MARIUS FLORIN GHERGANI EXTINDERE LOC P 57/22.08.2011 SC.NEDALIMENT PROD. SEL GHERGANI ALIMENTARE CU EN ELECTRICA 58/22.08.2011 COMAN MARIAN COMAN MILADI COLACU RENOVARE LOCUINTA 59/22.08.2011 SC. GDF

SUEZ EN ROMANIA (PT CHITULESCU COSTEL ) RACARI RACORD BRANSAMENT GAZ 60/22.08.2011 SC. GDF SUEZ EN ROMANIA (PT VERONICA GHEORGHITA) RACARI RACORD BRANSAMENT GAZ 61/22.08.2011 NICULAE ELENA GHERGANI CONSTRUIRE LOC. P+M

LISTA CERTIFICATELOR DE URBANISM EMISE ÎN LUNA AUGUST 2011 - 93/01.08.2011 DUNE ELENA DUNE CRISTIAN ROMULUS GHIMPATI CONSTR LOC P+M - 94/01.08.2011 S.C MARIOANA IMPEX .SRL COLACU CONSTR MAGAZIE - 95/01.08.2011 S.C JULIOANA SAN .SRL COLACU CONSTR HALA DEPOZIT MAT CONSTRUCTII - 96/12.08.2011 PRIMARIA RACARI RACARI REALIZARE PISTE PTR BICICLETE - 97/22.08.2011 COMAN MARIAN COMAN MILADI COLACU RENOVARE LOCUINTA

- 98/22.08.2011 MIHAI NIKI EDUARD RACARI CONSTR IMPREJMUIRE - 99/22.08.2011 ANDREI GHEORGHITA RACARI CONSTR IMPREJMUIRE - 100/22.08.2011 PESCARU DANIEL RACARI CONST LOC P+1E - 101/22.08.2011 S.C GDF SUEZ EN ROMANIA (PT VERONICA GHEORGHITA) RACARI RACORD BRANSAMENT GAZ - 102/22.08.2011 S.C GDF SUEZ EN ROMANIA (PT CHITULESCU COSTEL) RACARI RACORD BRANSAMENT GAZ

RECOMANDARI PENTRU PREVENIREA DELINCVENTEI JUVENILE POLI}IST DE PROXIMITATE Ag.[ef R\dulescu Sergiu radulescusergiu@ymail.com Experienta anterioara, analizata prin prisma rezultatelor înregistrate în activitatile derulate, a demonstrat faptul ca siguranta în unitatile de învatamânt presupune o conjugare constanta a eforturilor tuturor celor cu atributii sau preocupari în acest domeniu: parinti, cadre didactice, autoritati locale, politie, precum si a altor factori sociali care pot contribui în mod concret la prevenirea delicventei juvenile.

Pentru a preveni implicarea copiilor în evenimente care ar putea avea urmari negative, politistii recomanda urmatoarele: Atunci când se întâmpla sa asisti la o cearta sau o bataie, alerteaza imediat personalul de securitate si, înainte de a interveni în mod direct, încearca sai convingi pe altii sa te ajute, pentru ca altfel, intentia ta de aplanare a conflictului poate fi prost înteleasa si poti deveni fara sa vrei parte activa în conflict.

Daca atingi sau împingi involuntar pe cineva, prezinta-i scuzele si nu te gândi la ceea ce altii pot sa creada despre tine.

Daca vreun coleg sau prieten te roaga sa faci ceva cu care tu nu esti de acord refuza cate-

goric indiferent de amenintarile primite.

Mergi la un adult (profesor, psiholog scolar, parinti) si solicita sprijin ori de câte ori esti amenintat, sicanat sau umilit de alti colegi.

Daca intri într-o disputa cu un alt coleg, fii primul care renunta. Aminteste-ti ca urmarea acesteia poate fi: ranirea ta sau punerea ta într-o lumina proasta, putând fi catalogat ca „bataus" de cei din jur.

Sfaturi pentru viitor Fiti atenti atunci când va alegeti prietenii. Evitati tovarasia persoanelor violente, delincvente si conflictuale; Nu va lasati influentati de ceilalti.

Analizati singuri riscurile la care va expuneti pe oaza educatiei primite si a propriei experiente; Învatati sa spuneti „NU" atunci când considerati ca este cazul.

Trebuie sa aveti taria sa va sustineti parerile; Atrageti atentia prietenilor asupra consecintelor comiterii de fapte antisociale; Respingeti propunerile cunoscutilor de a participa la anumite „distractii": consum de alcool, de droguri, jocuri de noroc, distrugeri, violente verbale si fizice; Nu încercati sa rezolvati un conflict prin violenta. Apelati la sprijinul celor care va pot ajuta: parinti, profesori, politisti.

Diverse

august 2011

GRE{ELI ~N PUBLICA}II

C|S|TORII

Editorul unei publica]ii ^n care ap\ruser\ nu de mult câteva gre[eli, se hot\râ s\ dea o explica]ie ^n paginile ziarului: "Dac\ a]i g\sit ^n ultimele noastre numere anumite gre[eli s\ [ti]i c\ le-am pus inten]ionat acolo pentru cititorii care ^ntotdeauna le caut\.

Ne d\m silin]a astfel, s\ avem ^n paginile noastre câte ceva pentru fiecare."

R.D

BLAGA GHEORGHITA - JURACOPSCHI GEANINA , 08.08.2011 DUMITRU RUBEN - SUSMAN ANCA, 21.08.2011 GRIGORE MIRCEA MARIUS - ANDREI VASILICA , 27.08.2011 VASILIU ALEXANDRU NICUSOR - NEAGU FLORENTINA TATIANA, 27.08.2011

Str. Tudor Vladimirescu nr.17 B

Program: Luni-Vineri ^ntre orele 15-08 dim. Sâmb\t\ [i Duminic\: 24-24 de ore

DECESE

NA

{T

ER

I

Medic coordonator - Carp Marioara

-

ENACHE AMNA OANA MIHAELA - 25.07.2011 FARTATESCU MARIA IULIANA - 27.07.2011 IANCU IONUT MARIUS - 30.08.2011 CONSTANTIN DARIA ANDREEA - 13.07.2011

- OPREA VANGHELE, Racari - 90 ani - BUDASCU EUGENIA, FIENI - 49 ANI - ALEXANDRU ANA , MAVRODIN - 81 ANI - DUMITRU CONSTANTIN, GHIMPATI - 67 ANI

23

(Sta]ia de salvare) R\cari

Telefon: 0245.658.864

Mar]i - 1.11.2011 Dr. Mladin Auric Miercuri - 2.11.2011 Dr. Carp Marioara Joi - 3.11.2011 Dr. Barbu Razvan Vineri - 4.11.2011 Dr. Mladin Aurica Sâmb\t\ - 5.11.2011 Dr. Carp Marioara Duminic\ - 6.11.2011 Dr. Carp Marioara Luni - 7.11.2011 Dr. Barbu Razvan Mar]i - 8.11.2011 Dr. Corneanu Corina Miercuri - 9.11.2011 Dr. Carp Marioara Joi - 10.11.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina

Vineri - 11.11.2011 Dr. Birsila Daniel Sâmb\t\ - 12.11.2011 Dr. Barbu Razvan Duminic\ - 13.11.2011 Dr. Mladin Aurica Luni - 14.11.2011 Dr. Corneanu Corina Mar]i - 15.11.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 16.11.2011 Dr. Carp Marioara Joi - 17.11.2011 Dr. Barbu Razvan Vineri - 18.11.2011 Dr. Birsila Daniel Sâmb\t\ - 19.11.2011 Dr. Mladin Aurica Duminic\ - 20.11.2011 Dr. Carp Marioara

Luni - 21.11.2011 Dr. Barbu Razvan Mar]i -22.11.2011 Dr. Corneanu Corina Miercuri - 23.11.2011 Dr. Birsila Daniel Joi - 24.11.2011 Dr. Carp Marioara Vineri - 25.11.2011 Dr. Mladin Aurica Sâmb\t\ - 26.11.2011 Dr. Corneanu Corina Duminica - 27.11.2011 Dr. Birsila Daniel Luni - 28.11.2011 Dr. Carp Marioara Mar]i -29.11.2011 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 30.11.2011 Dr. Carp Marioara

Vremea in Racari in perioada 01 - 09 noiembrie 2011

- NELEPCU ELENE, COLACU - 82 ANI - ROSU ION, GHERGANI 69 ANI - SMADOIU IOANA, BUCURESTI - 53 ANI - ANGHEL STANCA, RACARI - 89 ANI

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

ORIZON

TAL

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

VERTIC

AL

1 1. UNITATE ADMINISTRATIV-TERITORIAL| - CO{ DE FUM STRÂNS ~N GUR| 2. ~NGÂNAT LA CEI MICI - ACHITAT 3. ALINT PERSONAL 4. FLUVIU EUROPEAN - SUDAT 5. CORP DE MORUN! - ALIAN}| MILITAR| (sigla) 6. PL|TIT LA ~N}ELEGERE - AFLATE ~N MAP|!

7. COPACI CU MULT POLEN DEOSEBIT DE DES. 8.PUI DE BANI. - P|NUR|.

9. F|PTUITOR. 10. C|MA{A BUNICII - DECRETATE...DUP| REVOLU}IE.

2 3 4 5 6 7 8 9 10

REZOLVARE NR. ANTERIOR: C-COD-RALIA-CALESTI-COLENTINA-DISTINS-ATINS-INS-A

1. AP}I PENTRU DECIZII. 2. BUN - RETRANSMIT COMENZI TEHNICE 3. JUDE}... CU AP| 4. POET ROMÂN CONTEMPORAN (FLORIN...n\sc. 1954) - GRUPUL DE...COLO (fem) 5. INFLEXIUNE - ~N TOTALITATE. 6. REMIZ| ALB| - A FI CA UN CURCUBEU. 7. AUTOCRA}IE - ADUNA}I ~NTR-O VIA}| (sing) 8. UD|. - MA{INA DE SERVICIU A P|RIN}ILOR. 9. PIETRIFICAT| - BUZE UMFLATE... LA UNISON (sing) 10 ATAC INCIPIENT! - BARD| (pl) Ilie Georgian

24

Publicitate

august 2011

Sala de festivit\]i a ora[ului R\cari este loca]ia ideal\ pentru evenimente private: nun]i, botezuri, anivers\ri. Sara Events v\ pune la dispozi]ie mese de diferite forme [i dimensiuni, stâlpi[ori fier forjat, supor]i lumân\ri, arcad\, covor ro[u, huse de scaun, funde scaun, fe]e de mas\, [ervete, decor mas\ VIP (falduri, jupon, accesorii), vesel\ (farfurii, pahare, tacâmuri), aranjamente florale pe supor]i de sticl\ sau fier forjat, precum [i un meniu bogat care te va

surprinde pl\cut prin diversitatea preparatelor.

Oferta noastr\ este flexibil\ [i v\ ofer\ posibilitatea ca în func]ie de buget [i exigen]ele dumneavoastr\, s\ alege]i din gama noastr\ de servicii, exact ceea ce ave]i nevoie pentru ca evenimentul s\ fie memorabil.

Pentru detalii suna]i la numerele de telefon: 0785577660 – Cosmote; 0734584135 – Vodafone;

A N U N }!

Prim\ria ora[ului R\cari [i Agen]ia Jude]eana pentru Ocuparea For]ei de Munc\ DÂmbovi]a organizeaz\ ^n data de 07.11.2011, la Sala de Festivit\]i a ora[ului R\cari, la orele 10:00 BURSA LOCURILOR DE MUNC| Pentru detalii, suna]i la 0756078015

1 Timotei 2 1. V\ ^ndemn, dar, ^nainte de toate, s\ face]i rug\ciuni, cereri, mijlociri, mul]umiri pentru to]i oamenii, 2. pentru ^mp\ra]i [i pentru to]i cei ce sunt ^n\l]a]i ^n dreg\torii, ca s\ putem duce astfel o via]\ pa[nic\ [i lini[tit\, cu toat\ evlavia [i cu toat\ cinstea.

3. Lucrul acesta este bun [i bine primit ^naintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru.

Romani 13 1. Oricine s\ fie supus st\pânirilor celor mai ^nalte; c\ci nu este st\pânire care s\ nu vin\ de la Dumnezeu. {i st\pânirile care sunt, au fost rânduite de Dumnezeu.

2. De aceea, cine se ^mpotrive[te st\pânirii, se ^mpotrive[te rânduielii puse de Dumnezeu… pp Filipeni 4 8. ~ncolo, fra]ii mei, tot ce este adev\rat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice fapt\ bun\ [i orice laud\, aceea s\ v\ ^nsufle]easc\.

Ioan 5:24 Adev\rat, adev\rat v\ spun, c\ cine ascult\ cuvintele Mele, [i crede în Cel ce M-a trimis, are via]a ve[nic\, [i nu vine la judecat\, ci a trecut din moarte la via]\.

Matei 5:1-12 5. Ferice de cei blânzi, c\ci ei vor mo[teni p\mântul!

6. Ferice de cei fl\mânzi [i înseta]i dup\ neprihanire, c\ci ei vor fi satura]i!

7. Ferice de cei milostivi, c\ci ei vor avea parte de mil\!

8. Ferice de cei cu inima curat\, c\ci ei vor vedea pe Dumnezeu!

9. Ferice de cei împ\ciuitori, c\ci ei vor fi chema]i fii ai lui Dumnezeu!

CABINET STOMATOLOGIC Dr. Valentin Cr\ciun

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT

Telefon: 0729854155 Program: luni, miercuri, vineri ^ntre orele 10-19

Colectivul redac]ional:

Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Jr. Ene Octaviana, secretar Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. {tefan Vlada, colaborator Procesare - Tehnoredactare Ruben Dumitru, IT Niculae Constantin, IT REDAC}IA Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere, Bucure[ti ISSN: 1844-7678

Stima]i cet\]eni v\ anun]\m c\ ^n luna noiembrie.

Extractie dentar\ simpl\ sau cur\]area din]ilor cost\ numai 25 lei Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: contact@primariaracari.ro

Domnule P r i m a r , M\ numesc__________________________________________________________________________ [i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:__________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _____________________________________________________

P|REREA TA CONTEAZ|

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din cartierele ora[ului R\cari.

...doar dac\ o spui!