Ziarul nr 4

ZIARUL PRIM|RIEI R www.primariaracari.ro

|

C

A

R

I

PERIODIC GRATUIT, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI Jude]ul Dâmbovi]a

cyanmagentayellowblack

An I, nr. 4 , Noiembrie 2008, 12 pagini

Zece r\spunsuri la zece ^ntreb\ri 1. Avem viceprimar?

Nu avem, ^n acest moment, dar pân\ la sfâr[itul anului vom avea; un prim pas a fost f\cut: fostul viceprimar nu mai este; a r\mas doar consilier [i din aceast\ postur\ sper\m s\ ajute la dezvoltarea comunit\]ii.

Rezultatul alegerilor a ar\tat c\ primarul [i viceprimarul trebuie s\ fie din aceea[i familie politic\, trebuie s\ vorbeasc\ aceea[i limb\, fie ea [i franceza.

Mo[ Cr\ciun sper s\ ne aduc\ [i un Viceprimar, pe lang\ sacul s\u plin cu de toate, poate [i cu ceva rectific\ri bugetare.

2. Avem secretar?

Avem, ^n persoana d-nei Bucur Ancu]a chiar dac\ dispozi]ia, prin care d-na Ene Octaviana a fost mutat\ temporar ^n func]ia de referent stare civil\, a fost atacat\ ^n contencios administrativ de c\tre Prefectura Dâmbovi]a. R\mâne ^n vigoare dispozi]ia prin care a fost mutat\ ^n postul de [ef birou eviden]a popula]iei. Iat\ cele dou\ dispozi]ii.

DISPOZI}IE (^n vigoare ^n acest moment; probabil pân\ la ^naintare c\tre prefectura dup\ care .....)

Privind numirea temporar\, pe o perioad\ de [ase luni, a d-nei Ene Octaviana Primarul Ora[ului R\cari, dr.ing. Carave]eanu Marius Având ^n vedere prevederile Legii 215/2001 privind administra]ia public\ local\, art 63 alin. 5 lit e, art 68 alin 1, art 116 alin 4, ^n interesul institu]iei publice DISPUN Art 1. ~ncepând cu data de 13.10.2008 se dispune numirea temporar\, pe o perioad\ de [ase luni a d-nei Ene Octaviana, ^n func]ia de [ef al Biroului public comunitar de eviden]\ informatizat\ a persoanei.

Art.2. D-na Ene Ocatviana va avea [i atribu]iuni juridice [i de resurse umane.

Art 3. Salariul d-nei Ene Octaviana va r\mâne neschimbat.

Art.4. Cu aducerea la ^ndeplinire a prezentei dispozi]ii se oblig\ serviciul financiar contabil, iar secretarul va comunica celor ^n drept.

R|CARI Nr. 435/13.10.2008 Secretar Primar Bucur Ancu]a Dr.ing. Carave]eanu Marius DISPOZI}IE (atacat\ de c\tre prefectur\ ^n acest moment ^n contencios administrativ, din prea mult exces de zel [i de loialitate fa]\ de o cauz\ pierdut\ ^nainte de start; dispozi]ia este suspendat\ de drept conform legii) Privind Mutarea temporar\, pe o perioad\ de [ase luni, a d-nei Ene Octaviana Primarul Ora[ului R\cari, dr.ing. Carave]eanu Marius Având ^n vedere prevederile Legii 215/2001 privind administra]ia public\ local\, art 63 alin. 5 lit e, art 68 alin 1, art 116 alin 4, Legii 188/1999 privind statutul

func]ionarilor publici, art 79 alin 3, ^n interesul institu]iei publice.

DISPUN Art 1. ~ncepând cu data de 09.10.2008 se dispune mutarea temporar\, pe o perioad\ de [ase luni a d-nei Ene Octaviana, ^n prezent secretar al Prim\riei Ora[ului R\cari, ^n func]ia de referent stare civil\ ^n cadrul Biroul public comunitar de eviden]\ informatizat\ a persoanei.

Art 2. Salariul d-nei Ene Octaviana va r\mane neschimbat.

Art.3. Cu aducerea la ^ndeplinire a prezentei dispozi]ii se oblig\ serviciul financiar contabil, iar secretarul va comunica celor ^n drept.

R|CARI Nr. 431/09.10.2008 Secretar Primar, Jr. Ene Octaviana Dr.ing. Carave]eanu Marius Aceast\ perioad\ de mutare de [ase luni, poate va ^nsemna [i o perioad\ de medita]ie vis-a-vis de respectul fa]\ de cet\]ean, fa]\ de cel care pl\te[te impozite, fa]\ de cel care conduce localitatea de fapt [i de a c\rui putere ne amintim din p\cate, unii dintre noi, doar la patru ani.

Exist\ un mare interes fa]\ de pozi]ia instan]ei referitor la aceast\ decizie, istoric\ de altfel. Solu]ia instan]ei este suprem\, dar pânâ la aceasta avem de a face cu o pozi]ie radical\ fa]\ de un comportament neadecvat unei institu]ii publice [i mai ales unei prim\rii. O lec]ie de via]\ din care sper s\ ^nve]e cât mai mul]i [i s\ [tie c\ nimeni nu e de ne^nlocuit; chiar [i primarul se supune acestor legi scrise [i nescrise, exemplul cel mai elocvent ^l constituie rezultatul alegerilor din aceast\ var\. Cu puterea poporului nu trebuie s\ te pui; ]i-o iei de nu te vezi, când ]i-e lumea mai drag\ "VOX POPULI, VOX DEI".

3. Vom avea c\ldur\ ^n [coli?

Da, vom avea, pentru c\ s-au montat centralele termice, s-au f\cut racordurile la gaze, ^n toate [colile.

S-au mai f\cut racorduri la Sta]ia de Salvare R\cari, Sala de Festivit\]i, Sediul Poli]ia Comunitar\, Centrul Medico Social - Ghergani, Bibliotec\.

Toate demersurile pentru asigurarea c\ldurii au fost f\cute, r\mânând ca factorii responsabili de la Distrigaz s\-[i fac\ datoria urgent.

Pe lâng\ acestea, izola]iile termice [i montarea de ferestre termopan vor crea un confort sporit; totul depinde ^n acest moment de furnizorul de gaze s\ deschid\ robinetul cât mai repede.

4. Vom avea c\ldur\ ^n biserici?

Da, pentru c\ s-au f\cut proiecte de racordare la gaze [i instala]ie termic\, l\ca[ele de cult fiind cuprinse ^ntr-un program de reabilitare. Prin asociere cu Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a se asigur\ o cofinan]are ^ntre 50% [i 90 %. ~n acest proiect cadru sunt cuprinse toate l\ca[ele de cult care nu dispun de astfel de dot\ri.

Cu sprijinul pre[edintelui Consiliului Jude]ean Dâmbovi]a [i a consilierilor jude]eni ^n aceast\ iarn\ vor demara lucr\rile de montare a instala]iilor de ^nc\lzire central\ [i a racordurilor la gaze naturale.

Hot\rârile CL R\cari pag. 3

Semicentenar, Liceul Teoretic “ion Ghica” R\cari pag. 8

Continuare ^n pag 2

Pa g 6-7

VALENTIN CALCAN

Pag. 4

NOI cu VOI

cyanmagentayellowblack

Actualitate

Noiembrie 2008

5. Vom avea spa]ii de joac\ pentru copii?

Da, pentru c\ s-a realizat deja un frumos [i modern spa]iu de joac\ la Gr\dini]a R\cari datorit\ unei sponsoriz\ri consistente, urmând ca celelalte proiecte s\ se deruleze ^n continuare ^n asociere cu Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a, [i cu sume din bugetul local.

6. Ce se va ^ntâmpla cu islazul?

Islazul a fost cur\]at, se va fertiliza [i va fi redat folosin]ei s\tenilor pentru ca animalele s\ aib\ hran\ din abunden]\ [i de calitate. Pentru moment, nimeni nu se va mai atinge de suprafa]a islazului, nu se va mai pune ^n posesie nici o persoan\ indiferent de presiunile pie]ei imobiliare.

7. Când se vor asfalta str\zile?

Str\zile vor fi asfaltate [i modernizate ^ncepând cu drumul DC43A R\cari-Ghimpa]i. Aceast\ hot\râre a fost adoptat\ ^n [edin]a de consiliu local 18.07.2008, iar lucr\rile vor fi finan]ate de Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a. ~n perioada imediat urm\toare vor fi ^ncepute [i alte lucr\ri pe proiecte finan]ate din fonduri europene. Str\zile care permit realizarea canaliz\rii pe zonele laterale vor fi modernizate ^ncepând cu anul viitor, celelalte vor trebui s\ a[tepte montarea canaliz\rii, care se va face pe mijlocul str\zii, [i apoi se vor asfalta, ca s\ nu proced\m haotic: s\ asfalt\m [i apoi s\ fim nevoi]i s\ spargem asfaltul pentru a monta re]eaua de canalizare. Pentru acest motiv solicit

Ziarul Prim\riei R\cari

^n]elegere din partea cet\]enilor pentru eventualele ^ntârzieri ^n asfaltarea str\zilor.

8. Când vom avea ap\ curent\?

Când vom avea canalizare? ~n [edin]a de Consiliu Local din 09.10.2008 s-a emis hot\rârea privind aprobarea listei de investi]ii prioritare aferente localit\]ilor R\cari-T\rt\[e[ti prin care se prevede ca ^n perioada 2009-2015 s\ se realizeze extinderea re]elei de distribu]ie a apei ^n ora[ul R\cari.

Astfel se vor face lucr\ri de introducere a apei curente, de realizare a re]elei de canalizare, o sta]ie nou\ de pompare a apei, sta]ie de epurare a apelor uzate.

Lucr\rile vor ^ncepe ^n 2009 [i vor fi finan]ate de Comisia European\ (Fonduri Structurale).

9. Când va fi ordine ^n zona judec\toriei? ~n aceast\ zon\ se lucreaz\ la parc\ri [i vor fi date ^n folosin]\ cât de curând (pân\ la sfâr[itul anului), pentru a r\spunde dorin]elor solicitan]ilor [i pentru a evita aglomer\rile necivilizate.

Pân\ la sfâr[itul anului vom avea mult dorita parcare din zona judec\toriei [i astfel traficul din zona judec\toriei se va desf\[ura ^n condi]ii optime; deasemenea se vor monta limitatoare de vitez\ astfel ca pericolul de accidente s\ fie cât mai sc\zut.

Localitatea are nevoie de o parcare care pe lâng\ rezolvarea problemei traficului [i a parc\rilor haotice va aduce [i venituri la bugetul local.

Ultima lun\ de toamn\...o lun\ trist\ [i umed\, ca o zi ploioas\ [i ^nnegurat\; o lun\ rece [i cenu[ie, aduc\toare de melancolii [i triste]i. Este luna comemor\rilor [i a gravit\]ii. Luna reculegerii [i a cultului mor]ilor, a mo[ilor de Arhangheli, când se aprind lumân\ri ^n cimitirele din ora[e [i sate, Ia crucile celor du[i ^ntru Domnul. Cu toate astea, ultima lun\ a toamnei are ^n ea [i o for]\ senin\, ^n care germineaz\ ^n secret noi elanuri.

Frigul [i umezeala, ne fac s\ ne ^ntoarcem cu fa]a c\tre interior, c\tre suflet [i c\tre locul ^n care tr\im. Acum e momentul amintiriIor, aI dialogurilor cu sine. Iar atunci când ne cuprinde melancolia, salvarea ne vine de la universul intim ^n care tr\im, de la cas\, de la familie, de la prieteni [i animale. Dar melancolia sfâr[itului de toamn\ are dulcea]a ei, ca o suferin]\ din dragoste, ca o tânjire a sufletului, ca o promisiune iluzorie de fericire. Frumosul tenebros Noiembrie are fascina]ia lui.

El ne face s\ coborâm mai adânc ^n noi ^n[ine, acolo unde rezoneaz\ muzica [i poezia, spre miezul de amintiri [i speran]e al unui timp reg\sit [i s\ scoatem la suprafa]\ bucuria inocent\ a primei ninsori. Noiembrie e luna ^n care trebuie s\ re^nv\]\m s\ comunic\m cu noi ^n[ine, dar [i cu cei al\turi de care exist\m. ~ntr-o

NOIEMBRIE LUNA MELANCOLIILOR

10. Când vom avea trotuare mai bune? ~nc\ de acum deoarece lucr\rile care se execut\ sunt de un nivel calitativ superior celor executate anterior [i nu pu]ine sunt situa]iile ^n care se fac corecturi majore. Lucr\rile de amenajare a trotuarelor vor continua [i ^n 2009-2010 fiind condi]ionate de proiectele de introducere a apei [i de realizare a canaliz\rii.

Multe se pot realiza cu r\bdare, chibzuin]\, ^n]elepciune dar [i cu mul]i bani; numai c\, a[a cum am mai spus-o, arta const\ ^n a avea realiz\ri când ai bani pu]ini; când sacul este plin to]i suntem buni manageri, mai ales când e vorba de bani publici.

S\ sper\m c\ noua culoare politic\ care va domina de anul acesta ]ara, va aduce, nu o raz\ de lumin\ ci mult soare [i pe Ana Ip\tescu!

V\ ^ndemn s\ merge]i la vot, s\ v\ exprima]i un drept fundamental, s\ da]i acestei ]\ri conducerea care o merit\; vota]i dup\ cum v\ dicteaz\ con[tiin]a; vota]i dup\ cum crede]i c\ e mai bine pentru ]ara noastr\, pentru jude]ul nostru, pentru localitatea noastr\!

Fie vreme bun\, fie vreme rea, cu mic, cu mare, ne revedem la vot pe 30 noiembrie!

absen]\ prezent\, prin interesul pe care l-au manifestat cu câteva zile ^nainte (^ntâlniri tactice "strategii de grup").

Luptele interne s-au acutizat ^n tab\ra advers\, p\rerile sunt divergente ^n multe privin]e dar hot\rârile se iau ^n numele tuturor, iar supunerea se face necondi]ionat. .

Oare este un lux prea mare s\ gânde[ti [i s\ ac]ionezi dup\ propria voin]\ [i con[tiin]\, s\ ai t\ria s\-]i recuno[ti neputin]a [i s\ cedezi dac\ trebuie s\ aperi o cauz\.

Stima]i colegi, aceast\ localitate are nevoie de normalitate, s\ nu prelungim artificial lupta politic\ alergând dup\ himere…

Sediul opozan]ilor a devenit loc de pelerinaj pentru persoane r\suflate politic, ^ncercând s\ impresioneze trec\torii care privesc sceptici [i resemna]i la o realitate care nu mai are puterea s\ conving\.

Stima]i colegi consilieri, a]i ales politica stru]ului, de a v\ eschiva atunci când nu ave]i solu]ii, de a fugi din lupt\, lipsindu-v\ curajul, confruntarea b\rb\teasc\, cu noi, pentru interesul comunit\]ii.

Printr-un hei-rupism social democrat, a]i preferat fuga ^n grup, ferindu-v\ de a v\ exprima individual p\rerea.

MORALA: FUGA E RU{INOAS|, DAR E " S|N|TOAS| "!

Primar, Dr.ing. Marius Carave]eanu

lume a[a de gr\bit\ [i aspr\ precum cea ^n care tr\im, lucrul cel mai amenin]at este comunicarea, dialogul, dorin]a [i pl\cerea de a vorbi. Când ele dispar, apar singur\tatea, ^nstr\inarea [i...boala. S\ ne gândim la toate acestea [i s\ transform\m ultima lun\ a toamnei ^ntr-o lun\ a deschiderii suflete[ti. La un pahar de ceai aromat sau la o can\ cu vin, vorba se leag\ u[or [i prieteniile ^nfloresc. {i odat\ cu ele, dorin]a de a-]i deschide sufletul c\tre lume, de a sim]i c\ e[ti viu. Nimic nu se compar\ cu o sear\ petrecut\ ^n familie sau ^ntre prieteni, când ^ntâmpl\rile povestite sunt ^nc\rcate de adev\r [i emo]ie.

Noiembrie mai este [i luna ^n care se ofilesc ultimele flori din gr\din\, se scutur\ ultimele frunze purtate de vânt. E momentul când gospodarii se ^ngrijesc de ^ngroparea viei [i cur\]irea pomilor fructiferi, când herbori[tii adun\ din p\dure r\d\cini de plante medicinale [i ultimele ciuperci, când milioane de pesc\ru[i [i ciori pornesc spre marginile ora[elor, ^n c\utare de hran\. Nici un alt anotimp nu este a[a de propice pentru coptul pl\cintelor cu mere sau dovleac, prilej de arome apetisante, de mas\ ^ntins\ [i bucurie al\turi de cei dragi. {i oricât de posomorât\ o s\ fie toamna, la noi ^n suflet e cald [i bine.

Frunz\ galben\ uscat\ /Frunz\ ce-ai fost verde-odat\,/ Pr. Vlada {tefan {terge-]i ochii de rugin\,/ C-a intrat toamna-n gr\din\,/ Ghergani {i-a intrat ca o st\pân\/ Cu vântul [i ploaia-n mân\!...

Cui ^i este fric\ de normalitate…?

Ar trebui s\ v\ spun ^nc\ de la ^nceput, sperând c\ nu v\ iau prin surprindere, c\ vremea gr\mezilor a trecut, a venit momentul elitelor. Mergând mai departe putem afirma c\ politica de turm\ este bun\, dar e ru[inoas\. S-a dus vremea lui "las’ c\ merge [i a[a" [i un vânticel de normalitate adie, st\ruitor.

Este vremea s\ r\spundem fiecare, ^n dreptul nostru, cu mult curaj [i nu s\ ne ascundem ^n spatele celorlal]i, sperând c\ nu se bag\ de seam\.

Adev\rul este c\ a venit vremea s\ intr\m ^n normalitate.

Este un demers pentru cei curajo[i, one[ti, nu pentru cei c\rora le este fric\ s\ se piard\ de turm\.

La ora fixat\, 14.00 ^n sal\ de consiliu a Prim\riei, ^n data de 31 oct 2008, au ^nceput lucr\rile sedin]ei de Consiliu Local, care fusese anun]at\ cu 4 zile [i jum\tate ^nainte, cu toat\ documenta]ia [i preg\tirea necesare .

La ora 12.00 comisiile pe domenii au luat ^n dezbatere ordinea de zi [i [i-au dat avizul dup\ analiza proiectelor de hot\râre.

Lucrurile s-ar fi ^ndreptat c\tre un final de normalitate dac\ - pentru a 3-a oar\ - colegii consilieri Necula Vasile, Dr\goi Nicolae, Alexandru Ion, T\nase Adrian, Ni]\ Vasile, Petre Marin [i Ilie {tefan nu ar fi absentat…

A[ spune c\ acest gest reprezint\, o

p. 2

Ce vor spune aleg\torii care v-au trimis s\-i reprezenta]i, ^n fapt, ^n consiliul local, nu numai pe [tatul de plat\, c\ci domnilor consilieri, decizia dumneavoastr\ eroic\, a adus o contribu]ie inestimabil\ la elaborarea [i realizarea m\re]elor obiective ale edific\rii noii orânduiri, la fundamentarea [i promovarea celor mai viabile solu]ii ^n vederea prop\[irii localit\]ii, a ^naint\rii ferm\ [i sigur\ pe calea capitalismului, a progresului [i bun\st\rii (a[a cum spunea programul dumneavoastr\, cu care v-a]i ame]it electoratul, adic\, " lustru f\r\ baz\").

Numai c\ acest electorat [tie c\ a luat o maaaaaare ]eap\! Când vi se propune s\ analiza]i un astfel de proiect, vede]i ro[u ^n fa]a ochilor…

Oare sunte]i sub efectul "stimulator" al lu' 2 ^ntr-una, [ti]i dumneavoastr\ la cine ne referim… Chiar a[a, doi prieteni s\ fie detrona]i ^n aceea[i zi?! Ne pare r\u c\ nu a]i gustat evenimentele cu deta[are, a]i reu[it s\ le strica]i oamenilor bucuria de a trece cele ^ntâmplate la categoria 2 ^n 1, de a le servi diminea]a la o discu]ie lâng\ o cea[c\ de cafea.

C\ci o discu]ie diminea]a la o cafea, face bine la ten [i ne fere[te de riduri…

Consilier Prof.

Elena Craiciu

black

ZIARUL PRIM|RIEI R|CARI Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud.Dambovita,Biroul IT. Colectivul redac]ional: Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar Prof. Elena Craiciu, consilier Prof. Ion Livede, consilier Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. Ion Ciobanu, colaborator

Procesare- Tehnoredactare Ruben Dumitru , IT Niculae Constantin, IT

REDAC}IA Str. Ana-Ip\tescu, 155, R\cari, jud.Dambovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 Publica]ia poate fi cititã [i pe portalul Primãriei ora[ului R\cari:

www.primariaracari.ro ISSN:1844-7678

De interes cet\]enesc

Noiembrie 2008

Ziarul Prim\riei R\cari

p. 3

H O T | R Â R I L E C O N S I L I U L U I LO C A L R | C A R I A D O P TA T E ~ N { E D I N } A D I N 3 1 . 1 0 . 2 0 0 8 ( C U E X P L I C A } I I ) ~n data de 31.10.2008, orele 14:00, ^n sala de [edin]\ a Consiliului local, s-a desf\[urat [edin]a ordinar\ la care au fost prezen]i 8 consilieri din totalul de 15, ceilal]i fiind absen]i. ~n data de 07.11.2008, orele 14:00, s-a convocat din nou Consiliul local, ^n [edin]\ extraordinar\ fiind prezen]i de data aceasta, to]i cei 15 membri ai consiliului.

Proiectele ordinei de zi la cele dou\ [edin]e, au cuprins, cumulativ, urmatoarele puncte: 1. Proiect de hot\rare privind alegerea viceprimarului ora[ului R\cari. ~n prima [edin]\ de consiliu ( 31.10.2008 ), deoarece au absentat 7 consilieri, ne^ntrunindu-se condi]iile legale, s-a renun]at la discutarea acestui punct. ~n [edin]a din 07.11.2008, domnul primar a retras acest punct de pe ordinea de zi, fiind amanat pentru o proxim\ dat\.

2. Hot\rare privind rectificarea bugetului local.

Domnul primar, a propus includerea ^n bugetul local a sumelor reprezentand sponsoriz\ri pentru: - realizarea de locuri de joac\ ^n incinta cur]ii Gr\dini]ei R\cari ( 20 de mii lei, sponsorizare din partea domnului Dinu Bogdan ).

- Burse pentru elevii Liceului Teoretic "Ion Ghica" R\cari ( sponsoriz\ri din partea domnilor Dr.ing.

Marius Carave]eanu,Bogdan Dinu, Valentin Calcan ). Bursele, ^n num\r de trei, sunt atribuite elevilor din clasele terminale, cu condi]ii precare de studiu [i via]\. Sumele sunt de 100 lei/lunar, pentru fiecare elev, care a ob]unut rezultate bune la ^nv\]\tur\.

3. Hot\rare privind participarea Consiliului local al ora[ului R\cari cu suma de 20 mii lei, ca aport la capitalul social al Asocia]iei de dezvoltare intercomunitar\ "Ap\ Dambovi]a".

4. Hot\rare privind aprobarea expertizei ^ntocmite, privind scoaterea la vanzare a imobilelor aflate ^n concesiunea cabinetelor medicale individuale, la nivelul ora[ului R\cari. Se aprob\ cu majoritate de voturi, domnul consilier Grigorescu, ab]inandu-se de la vot.

5. Hot\rare privind schimbarea destina]iei imobilului - fost sediu prim\rie [I scoaterea la

licita]ie ^n vederea ^nchirierii pentru desfa[urarea de activit\]i comerciale [I de alimenta]ie public\. ~n aceast\ loca]ie se va realiza un restaurant, care va completa gama de spa]ii comerciale, necesare ^ntr-un ora[.

6. Hot\rare privind scoaterea la ^nchiriere a spa]iului aflat la parterul blocului C, pentru sedii de partide politice. ~nchirierea se va face pentru o suma de 500 lei pe an, pentru tot spa]iul (mai multe camere + holul).

7. Hot\rare privind scoaterea la concesionare a suprafe]ei de 2500 mp, din oborul s\pt\manal R\cari, ^n vederea amplas\rii unui supermarket.

Pe suprafa]a men]ionat\ se vor construi spa]ii comerciale, utilit\]i. Sumele ^ncasate de c\tre prim\rie, din concesionare fiind importante .

Realizarea acestui obiectiv va ^mbun\t\]I imaginea ora[ului, va rezolva multe probleme sociale (locuri de munca).

8. Hot\rare privind aprobarea ^nchirierii unei suprafe]e de 22 mp in zona agentiei BRD R\cari, pentru expunerea de autoturisme marca FIAT. Prin ^nchirierea acestei suprafe]e cu 15 lei mp, se vor realize venituri la bugetul localde aproximativ 200 lei pe luna.

9. Hot\rare privind aprobarea atribuirii ^n arend\ a unor suprafe]e de teren aflate ^n administrarea Consiliului local, cu destina]ie agricol\. Aceste suprafe]e se vor arenda ^n baza unui contract de arendare, pe o period\ de 5 ani, cu 150 de lei/ha/an.

10. Hot\rare privind aprobarea inventarului, privind domeniul privat al ora[ului R\cari pentru suprafa]a total\ de 11280 mp, situat\ ^n satul S\bie[ti.

11. Hot\rare privind stabilirea unor sanc]iuni proprietarilor de animale, pentru l\sarea acestora nesupravegheate. Este vorba de animale cu st\pani, care fiind l\sate la voia ^ntampl\rii, aduc prejudicii cet\]enilor. S-au stabilit amenzi, ^n cuantum de 100 lei/animal. Amenzile vor fi aplicate de reprezentan]ii Poli]iei Comunitare.

12. Hot\rare privind ^mputernicirea executivului de a constata [I autoriza desfiin]area unor construc]ii, aflate ^n stare avansat\ de degradare,

din proprietatea persoanelor fizice sau juridice, la cererea acestora. Aceast\ opera]iune este necesara, pentru a fi radiate din eviden]\.

13. Hot\rare privind stabilirea zonelor de impozitare ^n cadrul ora[ului R\cari. S-au stabilit zonele de impozitare, astfel: - zona A - Re[edin]a administrativ\ a ora[ului R\cari - zona B - localitatea Ghergani, aflat\ ^n imediata apropiere - zona C - localitatea Mavrodin, aflat\ la 3 km distan]\ - zona D - localit\]ile Colacu, S\bie[ti, B\l\ne[ti, St\ne[ti [i Ghimpa]i, aflate la distan]a cuprins\ ^ntre 5 [I 15 km. Se vor diminua impozitele pentru zona D. 14. Hot\rare privind ^nchirierea unor suprafe]e de teren pentru amplasarea de garaje auto. S-au aprobat cererile depuse, cu men]iunea c\, s\ se ]in\ seama de aspectul estetic al zonei, promovarea de construc]ii u[oare; taxa anuala fiind de 100 lei/an pentru un garaj.

15. Hot\rare privind stabilirea sanc]iunilor [i depozitarea gunoaielor pe domeniul public al ora[ului R\cari. Sanc]iunile vor fi aplicate de c\tre membrii Poli]iei Comunitare ^n cuantum de 30 de lei la constatarea acestei abateri.

16. Informare privind actul de control ^ntocmit de c\tre Curtea de Conturi a Romaniei - Curtea de Conturi a jude]ului Dambovi]a, ^n perioada 7.10.2008 - 31.10.2008. Domnul primar a informat consilierii despre con]inutul actului de control, despre unele nereguli constatate, despre sumele ce trebuie restituite.

17. Informare privind planul de m\suri pentru prevenirea, combaterea [I eradicarea B058, ^ntocmit de c\tre Direc]ia Sanitar-Veterinar\ [i pentru siguran]a alimentelor Dambovi]a. ~ntrucat ^n zona de sud a jude]ului Dambovi]a a fost depistat un caz singular de turbare, la o vulpe din fondul de vanatoare nr 38 Cioc\ne[ti, vor fi luate m\suri de vaccinare a animalelor, pentru evitarea r\spandirii acestei boli.

18. Diverse.

Elena Craiciu

S u r s a - L E G E A n r. 5 0 d i n 2 9 i u l i e 1 9 9 1

privind autorizarea execut\rii construc]iilor [i unele m\suri pentru realizarea locuin]elor Art. 1. - Executarea lucrãrilor de construc]ii este permisã numai pe baza unei autoriza]ii de construire sau de desfiin]are. Autoriza]ia de construire sau de desfiin]are se emite la solicitarea de]inãtorului titlului de proprietate asupra unui imobil - teren Art. 7. - Autoriza]ia de construire se emite în cel mult 30 de zile de la data înregistrãrii cererii, pe baza documenta]iei depuse la autoritã]ile prevãzute la art. 4, care va cuprinde: a) certificatul de urbanism; b) dovada titlului asupra terenului [i/sau construc]iilor; c) proiectul pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construc]ii; d) avizele [i acordurile legale necesare, stabilite prin certificatul de urbanism; e) dovada privind achitarea taxelor legale. În situa]ia depunerii unei documenta]ii tehnice incomplete, aceasta se restituie solicitantului în termen de 5 zile de la data înregistrãrii, cu men]ionarea în scris a elementelor necesare în vederea completãrii acesteia.

Autoritatea emitentã a autoriza]iei de construire stabile[te o perioadã de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval în care solicitantul este

obligat sã înceapã lucrãrile. ~n aceastã situa]ie, valabilitatea autoriza]iei se extinde pe toatã durata de execu]ie a lucrãrilor prevãzute.

Neînceperea lucrãrilor ori nefinalizarea acestora în termenele stabilite conduce la pierderea valabilitã]ii autoriza]iei, fiind necesarã emiterea unei noi autoriza]ii de construire.

Investitorul poate solicita autorit\]ii emitente, prelungirea valabilit\]ii autoriza]iei cu cel pu]in 15 zile ^naintea expir\rii acesteia. Prelungirea valabilit\]ii autoriza]iei se poate acorda o singur\ dat\, pentru o perioad\ de maxim 12 luni.

Taxa pentru prelungirea valabilit\]ii autoriza]iei de construire se calculeaz\ la 30 % din valoarea ini]ial\ a taxei de autorizare.

Art. 37. Lucrãrile de construc]ii autorizate se considerã finalizate dacã s-au realizat toate elementele prevãzute în autoriza]ie [i dacã s-a efectuat recep]ia la terminarea lucrãrilor. Efectuarea recep]iei la terminarea lucrãrilor este obligatorie [i în situa]ia realizãrii lucrãrilor în regie proprie.

Construc]iile efectuate f\r\ autoriza]ie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum [i cele care nu au efectuat recep]ia la terminarea lucr\rilor, potrivit legii nu se consider\ finalizate [i nu

black

pot fi intabulate ^n cartea funciar\.

Art. 39. - Toate construc]iile proprietate particularã, realizate în condi]iile prezentei legi, se declarã, în vederea impunerii, la organele financiare teritoriale sau la unitã]ile subordonate acestora, dupã terminarea lor completã [i nu mai târziu de 15 zile de la data expirãrii termenului prevãzut în autoriza]ia de construire.

Art. 26. Constituie contraven]ii urmãtoarele fapte: - executarea sau desfiin]area, totalã ori par]ialã, fãrã autoriza]ie a lucrãrilor de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destina]ie sau de reparare a construc]iilor de orice fel.

Contraven]iile s\vâr[ite de persoanele fizice sau juridice pentru aceste fapte se sanc]ioneaz\ cu amend\ de la 1000 lei la 100.000 lei.

Pentru împiedicarea ori sustragerea de la efectuarea controlului, prin interzicerea accesului organelor de control abilitate sau prin neprezentarea documentelor [i a actelor solicitate se sanc]ioneaz\ cu amend\ de la 3000 lei la 10.000 lei.

Referent, Alexandru Alexandru

SPORT

Noiembrie 2008

Uitima etap\ din acest an al MECIURILOR ONOARE SUD 2008-2 2009 (TUR) 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

E TA PA 1 3 - 1 6 . 1 1 . 2 0 0 8 P. CIOC|NE{TI - G.M. FINTA V. COJASCA - UN. RACARI L. URZICEANCA - V. COMI{ANI F.C. POTLOGI - SAG. BRANI{TE SIL. M|RCE{TI - V. GHEBOAIA F.C. CON}E{TI - N. LUNGULE}U C. BREZOAIELE - AV. T|RTA{E{TI

Juniorii sunt pe V AL...

11 - 0

Echip\ redutabil\ la nivel de juniori, Unirea R\cari s-a impus ^n fa]a echipei P. Cioc\ne[ti, f\r\ emo]ii. Meciul a fost unul echilibrat, cu dou\ reprize antrenante, [i cu un scor de infarct.

Juniorii no[tri au ^nceput bine jocul [i asta s-a reflectat ^n rezultatul meciului, 11-0, ^n favoarea noastr\. Juc\torii no[tri au fost mai eficien]i decât oponen]ii lor.

Urm\torul meci se va disputa duminic\, 16 noiembrie a.c.

Le ur\m succes, b\ie]ilor!

Ziarul Prim\riei R\cari

p. 4

7 - 0

Scor memorabil pentru seniori Duminic\, 9 noiembrie a.c. ^ntr-o diminea]\ frumoas\ de toamn\ târzie, seniorii de la Unirea R\cari, au ^ntâlnit echipa de la P. Cioc\ne[ti, pe care au ^nvins-o la un scor memorabil.

Echipa format\ din: Bog, Rujenescu, Dubere, }abrea, Stancu, Sorescu M, Aronescu, Com[a, Vladu, Lache, Savu R [i antrenat\ de

Marian Sorescu a f\cut un joc bun, angajant, cu mult\ d\ruire din partea juc\torilor. Nici suporterii nu au fost mai prejos, fiind prezen]i ^n num\r mare.

Au marcat: Savu 4 goluri, Motrun si Vladu, câte unul. Unul dintre goluri, a fost oferit cadou de echipa advers\, prin autogol..

Clasamentul pan\ ^n etapa a XII-a 1. POTLOGI...........30 pct.

2. R|CARI............24 pct.

3. CON}E{TI.........22 pct.

Reporteri sportivi: Ruben Dumitru Constantin Niculae

Galeria NOI CU VOI Spectacol de sunet [i culoare la galeria r\c\rean\ unde entuziastmul nu mai cunoa[te margini ^n urma scorurilor realizate.

Dota]i cu fulare, trompet\, fluiere [i voie bun\ ^ntr-o atmosfer\ general\ tonic\ spectatorii aclam\ frenetic echipele favorite. Îi pute]i vedea într-o galerie foto complet\ (atât jocurile echipei cât [i galeria) [i pe blog-ul clubului de fotbal Unirea R\cari la adresa: http://fcunirearacari.wordpress.com/

Ne dorim ca Sfânta S\rb\toare a Cr\ciunului s\ ne g\seasc\ ^mpreun\. De aceea, cu respect v\ rug\m s\ analiza]i posibilitatea acord\rii unei sponsoriz\ri pentru a ^mp\r]i bucuria Cr\ciunului [i cu cei mai pu]in favoriza]i. Gestul nostru va fi elogiat ^n paginile “Ziarului Prim\riei R\cari”.

cyanmagentayellowblack

Actualitate

P\rerea ta conteaz\

Noiembrie 2008 ….doar dac\ o spui!

Domnul Ioan Rusu, din localitatea R\cari ne-a sugerat s\ public\m o informare pe tema impozitelor [i taxelor locale, privind modul de plat\ [i termenele prev\zute de Codul fiscal [i, eventual, o informare comparativ\ a situa]iei privind achitarea impozitelor ^ntre localit\]ile componente ale ora[ului R\cari.

R|SPUNS:

Referitor la prima parte a solicit\rii dumneavoastr\, v\ rug\m s\ urm\ri]i ^n ziarul nostru, articolele semnate de reprezentan]ii serviciului Taxe [i Impozite. V\ mul]umim.

{ef serviciu Taxe [I Impozite

p. 5

Ziarul Prim\riei R\cari

Actele necesare pentru acordarea indemniza]iei pentru cre[terea copilului -declara]ie la notariat c\ cel\lalt p\rinte nu beneficiaz\ de indemniza]ie -copii buletine p\rin]i -certificate de na[tere copil sau copii dup\ certificatele de na[tere ale altor copii -cerere [tampilat\ prin care so]ia solicit\ ^ntreruperea contractului -decizia c\ este aprobat\ cererea f\cut\ la serviciu -se completeaz\ adeverin]a tip.

Ec. O. Chi]ulescu

"Cunoa[terea este libertate a[a cum ignoran]a este sclavie"

Eminescu, mereu actual!

I.P.Beranjer

Este Mihai Eminescu un mare poet romantic?

La aceastã întrebare rãspunde poetul însu[i meditând profund la tot ce înseamnã via]ã, iubire, ideal- clipa de ieri, clipa de azi, clipa de mâine-, cu tot noianul nostru existen]ial, uimi]i odatã cu poetul de tainele ce guverneazã miracolul universal. Zborul triumfal al Luceafãrului spre înãl]imile celeste, spre Demiurg, porne[te, în imagina]ia poetului, din orizontul spa]ial românesc [i se pierde undeva, departe, foarte departe, în infinita zari[te cosmicã: "Porni luceafãrul. Cre[teau / în cer a lui aripe, /[i cãi de mii de ani treceau / în tot atâtea clipe. / Un cer de stele dedesupt, /Deasupra-i cer de stele/Pãrea un fulger nentrerupt/ Rãtãcitor prin ele."

Cum sã nu fii stãpânit de o freneticã exaltare, mândru cã e[ti român, [i cum sã nu prive[ti înfiorat înapoi, ca [i poetul,"la zilele de aur a scripturilor române", sau la avântata Bãtãlie de la Rovine, când eroica oaste a lui Mircea zdrobea puhoiul turcesc, umilindu-l pe Baiazid, totul fiind evocat în imagini artistice unice, "în ritm caden]at de epopee anticã": "Ca potop ce prãpãde[te, ca o mare turburatã/ Peste-un ceas pãgânãtatea e ca pleava vânturatã. /Acea grindin-o]elitã înspre Dunãre o mânã/Iar în urma lor se-ntinde falnic armia românã".

Poet al naturii [i al iubirii, Eminescu cântã dealul [i codrul, lacul [i izvoarele, luna [i stelele, cântã dragostea purã [i inocentã-sentiment unic menit sã înal]e fiin]a umanã, s-o împodobeascã cu insemnele noble]ii, ale armoniei [i perfec]iunii clasice:" Tu trebuie sã te cuprinzi/ De acel farmec sfânt, /[i noaptea candelã s-aprinzi / Iubirii pe pãmânt./ ...Cãci te iubeam cu ochi pãgâni/ [i plini de suferin]i/ ce mi-i lãsarã din bãtrâni / Pãrin]ii din pãrin]i:". Mare poet romantic, Mihai Eminescu rãmâne ve[nic tânãr ca [i "Luceafãrul" de pe cer. {i astãzi, la rãspântie de veacuri [i milenii, dupã trecerea anilor, glasul profesorului George Cãlinescu ca un mesaj apostolic, treze[te necontenit în suflet sentimentul eternitã]ii poetului nostru na]ional: "Astfel se stinse, în al optulea lustru de via]ã, cel mai mare poet pe care l-a ivit [i-l va ivi vreodatã pãmântul românesc. Ape vor seca în albie [i peste locul îngropãrii sale va rãsãri pãdure sau cetate [i câte o stea va ve[teji în depãrtãri, pânã când acest pãmânt sã-[i strângã toate sevele [i sã le ridice în ]eava sub]ire a altui crin de tãria parfumurilor sale". Este un sentiment de adora]ie [i respect pentru Mihai Eminescu, pentru poetul iubirii ingenue, pentru poetul care a crezut în miracolul iubirii pure, trãitã în lini[te, [i murmuratã solemn: "Iubind în tainã am pãstrat tãcere, Gândind cã astfel o sã-ti placã tie".

Prof. Ion Livede black

Educa]ia st\ la baza form\rii [i emancip\rii individului. Liceul reprezint\ o etap\ definitorie ^n constituirea personalit\]ii [i acumularea de noi cuno[tin]e care s\ ne permit\ ^n viitor o dezvoltare profesional\ optim\.

S\ fii licean ^nseamn\ pe de-o parte s\ te adaptezi unui anumit mediu social, s\ socializezi cu diferite persoane, s\ te integrezi ^ntr-un colectiv ^n care fiecare are anumite opinii, to]i vor s\ se impun\ [i s\ se eviden]ieze cu ceva, iar pe de alt\ parte ^nseamn\ s\ [tii s\ visezi, dar s\ fii con[tient c\ ac]iunile tale au un rol decisiv ^n ^mplinirea idealurilor [i visurilor.

S\ fii licean ^n secolul XXI, nu este foarte greu deoarece beneficiem de mult mai multe oportunit\]i decât ^n trecut [i avem la dispozi]ie foarte multe mijloace de informare, de exemplu internetul [i mass-media. Tot ce trebuie este s\ [tim s\ profit\m cât mai mult de acestea [i s\ ^ncepem ^nc\ din liceu s\ ne form\m noi competen]e.

Spre deosebire de genera]iile trecute noi avem posibilitatea de a ne exprima liber ideile, de a ne impune punctul de vedere, ceea ce este foarte important.

Anii de liceu sunt totu[i cei mai frumo[i ani ai adolescen]ei, este momentul ^n care ^ncepi cât de cât s\ te maturizezi, s\ prive[ti altfel lucrurile. ~n aceast\ perioad\ se infirip\ cele mai frumoase prietenii, dar deasemenea ^nve]i s\ fii tolerant cu ceilal]i ,s\ ^i ajuti. Este o perioad\ lipsit\ de griji [i probleme, este momentul ^n care e[ti liber s\ alegi ceea ce vrei [i ceea ce ^]i place f\r\ s\ fii constrâns.

SANDU IOANA C|T|LINA CLASA A -XI-A UMAN LICEUL TEORETIC "ION GHICA" R|CARI

Noiembrie 2008

Publicitate

N u m \ r u l

1

p. 6

^n op]iunile noastre = Num\rul 1 pe buletinul de vot

P|RIN}II MEI VOTEAZ| PE VALI CALCAN TINERII VOTEAZ| PE VALENTIN CALCAN, PRIETENUL NOSTRU - BURSE PENTRU ELEVI; - COPIII {I RUDELE LOR S| VIN| ACAS|; - AM REZOLVARE PENTRU PROBLEMELE DUMNEAVOASTR|; - SUNT MULTE DE F|CUT, DAR NU IMPOSIBIL DE REALIZAT

- VÂRSTNICII VOTEAZ| NOUL, SCHIMBAREA {I PE VALENTIN CALCAN SENATOR PD-L - E TIMPUL S| D|M UN PARLAMENT {I UN GUVERN, FORMAT DIN OAMENI CAPABILI, OAMENI CARE S| PUN| MAI PRESUS DE INTERESUL PROPRIU, INTERESUL NA}IONAL.

VALENTIN CALCAN ESTE ALEGEREA NOASTR| PENTRU SENAT cyanmagentayellowblack

Publicitate

Noiembrie 2008

p. 7

L A N S A R E A C A N D I D AT U L U I N O S T R U L A S E N AT U L R O M Â N I E I , V A L E N T I N C A L C A N Noiembrie 2008. Final de toamn\ tarzie, cu iriza]ii de ar\miu-portocaliu ^n frunze [i apusuri melancolice de sear\. ~ntr-o sal\ primitoare cu un public receptiv, unde tinere]ea se ^ntov\r\[e[te cu vârsta ^n]elepciunii, adic\ generic to]i cei interesa]i s\-[i cunoasc\ candidatul la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, a[teapt\ cu interes ^ntâlnirea cu prietenul lor mai vechi, Valentin Calcan, când la Senatul României - ~n aplauzele celor prezen]i, pe ritmul imnului deja fredonat de to]i, imnul PDL, p\[esc c\tre tribun\, cei trei prieteni ai tinerilor, copiilor [i vârstnicilor, deopotriv\: Marius Carave]eanu -primarul nostru [i [ef de campanie, Valentin Calcan, candidat la Senat, colegiul 3, Bogdan Dinu, deputat ^n colegiul 6.

Nu pu]ine sunt calit\]ile candida]ilor, dar cea mai important\ este apropierea de oameni. Aproape c\ nu este localnic, s\ nu-l cunoasc\, sau s\ nu fi auzit de Valentin Calcan [i apoi, prestan]a primarului ora[ului R\cari este dovada aprecierii unanime a cet\]enilor din aceste locuri.

C\ci prietenul primarului este [i prietenul nostru.

Pentru prima dat\ ^n România, alegerile parlamentare se vor desf\[ura pe baza votului uninominal.

Ave]i [ansa s\ alege]i oameni, nu liste de partid.

Omul potrivit care s\ v\ reprezinte interesele ^n Parlamentul României este candidatul nostru,

VALENTIN CALCAN. Fiecare dintre dumneavoastr\ ^[i va exprima op]iunea pe 30 noiembrie 2008, votând VALENTIN CALCAN pentru Senatul Romaniei. Pentru c\ EL }INE CU TINE!

Ne leag\ acelea[i aspira]ii, acelea[i interese

CONTRACT DE PUBLICITATE NUM|RUL 10194/27.X.2008

cyanmagentayellowblack

~nv\]\mânt-cultur\

Noiembrie 2008

Ziarul Prim\riei R\cari

p. 8

1958-2008 LICEUL TEORETIC “ION GHICA” R|CARI 50 de ani de ^nv\]\mânt performant, ^n ora[ul nostru

Insp.[c.gen.

Ioni]\ Gheorghe Profesor Petrescu Trandafira, Prof. Oros Irina -Director, Insp.[c.gen. Ioni]\ Gheorghe, cei trei corifei ai debutului ^nv\]\mântului la Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari

1962 - {coala medie mixta R\cari, prima promo]ie. Profesor dir. Parlea Valentina.

1966 - promo]ie ^nv\]\mânt real, Prof.dir. Balaianu Faustin.

1970 - promo]ia clasei de uman al\turi de profesori, Lene Domnica, Petrescu Trandafira, Alexiu Ana, Parlea Valentina

S E M I C E N T E N A R

1976 - anul IV- al\turi de profesori: Pârvu Elena, Cusen Cornelia, Popescu Teodor, T\nase Melpomena, Maier Anca, Badiu Maria, Tomescu Angela, Dumitrescu Ioana, Cioata Alexandru, Badea Elena, Cristea Nicolae; Dir. Dinu Iuliana, Director Florian Mihai

1981 - promo]ia unei noi etape ^n evolu]ia acestui liceu, profilul Agro-industrial

1998 - o alt\ etap\ ^n evolu]ia liceului, Liceul Teoretic “Ion Ghica”, clasa doamnei Prof.dir. Manole Daniela

2004 - o alt\ promo]ie de elevi, mai independenti, mai moderni dar preocupati la fel de seriosi de ^nv\]\tur\.

Am frunz\rit albumul cu amintiri prezentându-v\ câteva aspecte din cele patru etape mari ale evolu]iei acestui l\ca[ de cultur\.

A[tept\m contribu]ia dumneavoastr\ la realizarea unui proiectat album de amintiri [i nu numai, ce va fi realizat cu ocazia s\rb\toririi semicentenarului, la 21 noiembrie 2008. Contribu]ia dvs. va fii util\, dac\ se va ^ncadra ^ntr-un termen de o s\pt\mân\.

V\ a[tept\m la Liceul R\cari

black

Noiembrie 2008

De interes general

p. 9

Ce a mai f\cut primaru’...?

Centrul ora[ului nostru ^[i pune hain\ nou\ pentru a ar\ta civilizat. Preocuparea primarului pentru ^mbun\t\]irea aspectului general al localit\]ii are ^n vedere [i construirea de trotuare moderne [i de o calitate superioar\.

De asemenea au fost montate co[uri de gunoi pe care v\ rug\m s\ le folosi]i cu ^ncredere.

Aniversarea semicentenarului Liceului Teoretic “Ion Ghica” R\cari, ^l va g\si ^n hain\ nou\. Deocamdat\ se va ^ncheia construc]ia gardului nou, urmând ca pe viitor s\ realiz\m [i celelalte proiecte.

Preocuparea de a amenaja locuri de joac\ pentru copii este o constant\ a activit\]ii primarului, astfel c\ ^n aproprierea Gr\dini]ei R\cari a ^nceput amenajarea unui frumos [i modern loc de joac\ unde p\rin]ii [i bunicii ^[i pot l\sa ^n siguran]\ copiii ^n timp ce se odihnesc pe b\nci primitoare [i pot citi o carte de la Biblioteca or\[eneasc\.

Cresc\torii de animale din Ghimpa]i vor trece f\r\ griji peste iarn\ pentru ca islazul lor - atât cât a mai r\mas -, a fost cur\]at [i fertilizat pentru ciclul agricol viitor.

CE AU MAI FACUT CONSILIERII? O profesie - o vocatie Ocolul silvic R\cari a luat fiin]\ ^n anul 1954 prin desfiin]area ocolului silvic Nucet [i ocolului silvic Buftea prin reorganizarea Ministerului Industriei lemnului Hartiei [i celulozei [i dand na[tere Ministerului Gospod\riei Silvice.

A func]ionat aproape doi ani ^ntr-o barac\ a unei unit\]i militare de cavalerie, iar ^n anul 1956 s-a mutat ^n cl\dire nou\ pe locul actual. Azi cl\direa e reconstruit\ [i modernizat\ de Regia Na]ional\ a P\durilor Romsilva.

Subsemnatul a lucrat ^n acest ocol ca technician [i am avut ca atribu]iuni problemele legate de protec]ia [i paza p\durilor precum [i problemele de vanatoare din anul 1956 pan\ la pensonare ^n anul 1992.

Ast\zi f\cand o scurt\ vizit\ la fostul loc de munc\, de[i pl\cut impresionat de aspectul cl\diri am privit cu o dureroas\ strangere de inim\, modul de organizare [i desf\surare a activit\]ii silvicultorilor din R\cari, deoarece aici m-am n\scut, am f\cut primii pa[i din via]\ [i am ^ndr\znit s\ visez la unele lucruri pe care nu le-am putut realiza, datorit\ faptului cunoscut de to]i [i care avea s\ ne schimbe comportamentul, atitudinea [i visele ce le credeam posibil de f\urit. Faptul despre care nu doresc s\-mi amintesc este cel cunoscut de noi to]i [i anume evenimentele de la finele anului 1989.

Din cele aproape 10.000 hectare de p\dure pe care le administra ocolul silvic R\cari, o parte s-au predat la ocolul silvic Buc[ani, ocolul silvic Bucure[ti [i fo[tilor proprietari, iar ^n prezent statul nu mai de]ine decat circa 3500 hectare , iar proprietarii circa 4000 hectare.

Preocup\rile silvicultorilor din ocolul silvic R\cari s-au redus la cre[terea, ^ngrijirea [i darea ^n exploatare a materialului lemons din cele 3500 hectare, proprietatea Romsilva [i la ^ngrijirea vanatului din Rezerva]ia silvocinegetic\ de la Bolovani.

Cu p\rere de r\u am constatat c\ din preocup\rile ce le avea pentru valorificare produselor accesorii a r\mas doar recoltarea de fructe de p\dure [i van\toarea ^n Rezerva]ia Bolovani, disp\rand activitatea atelierului de ^mpletituri de r\chit\ de la Ghergani, Odobe[ti [i Crovu activitate ce aducea un substan]ial aport de valut\ la produc]ia ce se realiza pe total ocol.

Nu este cazul s\ analizez ceea ce s-a ^ntamplat ^n gandirea [i preocup\rile silviculturii, doar ^mi exprim p\rerea de r\u c\, pentru activit\]ile la care s-a renun]at, atat eu cat [i al]i colegi care [i ast\zi sunt prezen]i ^n silvicultur\, au depus mari eforturi [i preocup\ri deosebite atat pentru construirea atelierelor, promov\rii deosebite de suprafe]e cultivate cu r\chit\, toate acestea nazuindu-se sub preocuparea noastr\.

Ce este [i mai r\u, ^n prezent,lucru mentionat [i de domnul inginer Trandafir [eful ocolului silvic R\cari, este [i o stare infrac]ional-contraven]ional\ ridicat\ mai ales ^n zona R\cari -

Cojasca, stare grav\ creat\ dup\ evenimentele din decembrie 1989.

Referitor la aceste aspecte s-a relevat faptul c\ la nivelul ora[ului R\cari se manifest\ o situa]ie nesatisf\c\toare ^n privin]a aprovizionarii cu lemn de foc a popula]iei, prin dispari]ia depozitelor "combustibile" de la Ghergani, Baldana [i Cioc\ne[ti [i apari]ia unor samsari care speculeaz\ popula]ia prin vanzarea de lemne la pre]uri deosebit de mari. La acest capitol cred c\ [i personalul silvic poate s\ aduc\ o ^mbun\t\]ire a situa]iei- printr-o munc\ mai atent\ [i mai combativ\ ^mpotriva acestor speculan]i [i cu ajutorul poli]iei s\ sanc]ioneze ( dar mai ^ntai s\ controleze circula]ia materialului lemons) acest soi de fapte.

O alt\ problem\ deosebit\ ce am constatat la nivelul de la ora[ul R\cari este aceea c\ proprietari de p\duri particulare, nici nu au depus actele necesare pentru contractarea de lucr\ri silvice cu silvicultura atat pentru conducerea obiectivelor cu lucr\rile necesare pentru dezvoltarea [I crearea unor p\duri viguroase cat [i pentru paza [i protec]ia lor.

Pentru a realiza cat mai urgent acest lucru este necesar ca proprietarii s\-[i uneasc\ randurile [i s\ se constituie ^ntr-o asocia]ie a proprietarilor, dar pan\ atunci s\ depun\ la ocol urm\toarele acte: Titlul de proprietate, schi]a terenului [i delimitarea acestuia ^n tipul de p\dure respective [i o cerere pentru a solicita constituirea ^n asocia]ie.

Trebuie s\ men]ionez c\ Romsilva nu poate ^ncheia contracte de lucrari pentru suprafe]ele mici, fara ca aceasta s\ cuprind\ to]i proprietari din tipul de p\dure respectiv.

Pan\ la depunerea acestor acte este necesar s\ se fac\ o adunare general\ a acestor proprietari [i s\ se hot\rasc\ stabilirea unei persoane, ^mputernicit\ s\ fac\ demersurile cerute de lege ^n vigoare [i s\ colaboreze cu Romsilva pentru contractare. ~n vederea sprijiniri personalului silvic de pe raza ora[ului R\cari ^n Campania de ^mp\duriri 2008/2009 am cerut ^n ce p\duri este nevoie de a se da o man\ de ajutor, dar mi s-a r\spuns c\ nu este cazul, mai mult mi s-a spus chiar c\ nu au, pentru toate [antierele, material s\ditor suficient, adic\ puie]i de salcam, plop [i alte specii de foioase.

Cu gandul c\ apelul nostru a fost ^n]eles, cred c\ pentru viitor, dac\ va fi nevoie o s\ ni se cear\ concursul mai ales c\ tinerii no[tri doresc s\ contribuie la realizarea acestor lucr\ri pe raza ora[ului nostru.

Consilier, Traian Grigorescu

cyanmagentayellowblack

UN CONSILIER INTERESAT DE PROBLEMELE CET|}ENILOR Ca reprezentant al comunit\]ii din Colacu, am ac]ionat ^ntotdeauna pentru apararea intereselor tuturor locuitorilor pornind de la cunoa[terea condi]iilor lor de trai, a celor necajiti sau dimpotriv\, a prosperit\]ii [i progresului ^n alte cazuri. In cadrul consiliului local am sus]inut proiectele de hot\rari propuse de primar [i apreciez efortul facut de primarie pentru renovarea [colii, pentru montarea geamurilor termopane, realizarea izola]iei termice, racordarea la gaze.

Voi ap\ra cu toate puterile mele islazul din localitate [i voi ^ncuraja cons\tenii s\ creasc\ animale - o capr\ de exemplu, produce lapte, de 4 ori cat greutatea ei.

Am urm\rit [i am ajutat ca, ac]iunea de repartizare a lemnelor s\ se desf\[oare corect [I apreciez c\ s-a f\cut judicios.

Propun s\ facem eforturi pentru a repara asfaltul care s-a degradat (s\ se acopere gropile cu balastru).

Mul]umim domnului primar pentru cositoarea care igienizeaz\ islazul [I pentru c\ a fertilizat solul cu azot. Asteptam ca in primavara ce vine sa putem oferi animalelor din localitate iarba proaspata, conditii mai bune si mai sigure pentru crescatorii de animale.

Consilier, Ilie Stefan

Noiembrie 2008

Utilitare

Afl\m de la notar.

Ziarul Prim\riei R\cari

p. 10

Acte necesare pentru :

ACCEPTAREA SUCCESIUNII Potrivit art. 686 Cod Civil: "Nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei mo[teniri ce i se cuvine. Dac\ mo[tenitorul dore[te s\ renun]e la mo[tenire ^n virtutea acestui text de lege, va avea loc desfiin]area retroactiv\ a titlului de mo[tenitor, devenind persoana str\in\ de succesiune".

Dac\ doresc s\ accepte succesiunea, mo[tenitorii trebuie s\ fac\ dovada accept\rii mo[tenirii ^n termen de 6 luni de la decesul autorului. ~n caz de renun]are la succesiune aceasta se face printr-o declara]ie expres\ la notar, ^n cele 6 luni de la deces.

Dup\ acest termen, dreptul de a accepta sau de a renun]a se prescrie, succesibilul devenind str\in de succesiune.

ACTELE pentru DEZBATEREA SUCCESIUNII Actele necesare pentru deschiderea succesiunii sunt: Certificatul de Deces; Actele de stare civil\ (certificate de na[tere [i certificat de c\s\torie ) - prin care se face dovada calit\]ii de mo[tenitor; Testament (Legat universal sau particular) - dac\ este cazul; Titlurile de proprietate ale defunctului (contracte de vânzare cump\rare, dona]ie, certificate de mo[tenitor, etc.) - reprezint\ actele de baz\ ale masei succesorale; Certificat de atestare fiscal\ (eliberat de Directia Taxe [i Impozite din sectorul ^n care a fost inregistrat decesul).

MO{TENITORII Odat\ deschis\ succesiunea, devolu]iunea legal\ a mo[tenirii se va face cu respectarea a 3 principii: rudele sunt chemate la succesiune ^n ordinea claselor de mo[tenitori legali, ^n func]ie de proximitatea gradului de rudenie [i, ^n al treilea rând, ^ntre rudele din aceea[i clas\ [i de acela[i grad, mo[tenirea se ^mparte ^n mod egal.

DESCENDEN}II Prima clas\ de mo[tenitori este cea a descenden]ilor, adic\ cea a copiilor defunctului [i a urma[ilor lor ^n linie dreapt\ la infinit, indiferent dac\ sunt din c\s\torie sau din afara ei, inclusiv copiii adopta]i cu efecte depline. Dac\ la succesiune vin numai descenden]i de gradul I (copiii), atunci mo[tenirea se va ^mp\r]i ^n mod egal. Dac\ al\turi de ace[tia la succesiune este chemat [i so]ul supravie]uitor, atunci se stabile[te mai ^ntâi cota acestuia de 1/4, iar restul se ^mparte ^n mod egal Notar, Gu[etoiu Ion Biroul notarial R\cari ^ntre descenden^.

Gripa este o infectie respiratorie acuta virala care afecteaza caile respiratorii. Exista foarte multe radacini de virusuri care se schimba de-a lungul timpului. In fiecare an, cercetatorii incearca sa descopere tipul virusului care va da nastere unei epidemii virale.

Simptomele gripei Simptomele specifice gripei sunt destul de diferite de semnele unei banale raceli, precum si de simptomele altor infectii respiratorii. De obicei, simptomele apar brusc si se dezvolta extrem de rapid:febra; frisoane; cefalee; dureri musculare si de articulatii; dureri de gat; lipsa apetitului; tuse seaca; stare generala alterata.

Gripa este mult mai serioasa decat o simpla raceala.

De obicei, cand ai gripa este nevoie sa stai 2-4 zile in pat; vindecarea completa survine in 3-4 saptamani.

Cum se transmite gripa?

In general, gripa se transmite prin stranuturile si accesele de tuse ale unei persoane infectate. Infectia incepe prin inflamatia cailor respiratorii superioare: nas si gat.

In cazurile in care virusul coboara si ajunge la plamani, gripa poate degenera in bronsite, pneumonii si chiar insuficiente respiratorii. In cazul complicatiilor pot

ob]inerea facilitã]ilor de care pot beneficia contribuabilii persoane fizice [i juridice la plata obliga]iilor fa]ã de bugetul local Administra]ia publicã în unitã]ile administrativ teritoriale se organizeazã si functioneazã în temeiul principiilor descentralizãrii autonomiei locale, deconcentrãrii serviciilor publice, eligibilitãtii autoritãtilor administratiei publice locale, legalitã]ii si al consultãrii cetã]enilor în solu]ionarea problemelor locale de interes deosebit. În cadrul acestor principii, Consiliul Local are ini]iative si hotãrã[te, în condi]iile legii, în toate problemele de interes local, cu excep]ia celor care sunt date prin lege în competen]a altor autoritã]i.

Consiliul Local exercitã unele categorii de atribu]ii printre care - stabile[te si aprobã impozitele si taxele locale, în condi]iile legii.

Consiliul Local stabile[te scutiri si facilitã]i in condi]iile art. 286 din Codul Fiscal pentru contribuabilii persoane fizice [i juridice.

Contribuabilii persoane fizice, pentru a ob]ine facilitã]ile acordate prin art. 284 Cod Fiscal respectiv scutirea de impozit pe clãdiri, impozit pe teren, impozit auto, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autoriza]iilor, taxele special adoptate de consiliile locale, precum [i alte taxe locale stabilite conform art.

283 din Codul Fiscal, trebuie sã depunã la serviciul impozite si taxe locale, urmãtoarele acte: Pentru veteranii de rãzboi; persoanele fizice prevãzute la art. 1 al Decretului - legea nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura restauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strãinatate ori constituite ca prizonieri de rãzboi, republicat cu modificãrile si completãrile ulterioare, precum si în alte legi; Persoanele prevãzute la art. 3 al (1) lit. b aparea: semne de miocardita, in cazurile severe ajungandu-se la meningoencefalita.

Cum se previne gripa?

Vaccinul antigripal constituie cel mai eficient mod de prevenire a gripei. Doctorii recomanda vaccinarea anuala atat pentru adulti, cat si pentru copiii ce prezinta o forma severa de astm. Vaccinul are nevoie de aproximativ 14 zile pentru a oferi cea mai buna protectie impotriva gripei. Vorbeste cu doctorul tau pentru a-ti face vaccinul toamna inainte de sezonul epidemiilor gripale din timpul prim\verii.

Ce este gripa?

Cu toate ca este recomandat pentru toata populatia, exista anumite categorii pentru care vaccinul antigripal este mai mult decat indicat: pentru copiii ce au mai mult de 6 luni si se confrunta cu un astm sever; pentru adolescentii astmatici; pentru femeile insarcinate astmatice; pentru femeile astmatice care anticipeaza aparitia sarcinii pe durata iernii.

Exista oameni imuni la gripa?

In cazul in care tipul de gripa care circula in anul curent este similar cu acela de anul anterior cu care teai confruntat deja (facand gripa sau daca ai fost vacci-

si art. 4 al (1) din legea recunostin]ei fa]ã de eroii martiri [i luptãtorii care au contribuit la Victoria Revolu]iei române din decembrie 1989 nr 341/2004; Vãduvele de rãzboi si vãduvele veteranilor de rãzboi care nu s-au recãsãtorit; Persoanele cu handicap grav sau accentuat [i persoanele încadrate în gradul I de invaliditate; Cerere Hp-PMA-F2-07 sau PMA-F2-05 (pentru handicap); Copie B.I, C.I (so] si so]ie); Copie legitima]ie/hotãrâre/decizie: dupã caz; Copie certificat cãsãtorie pentru vãduvele veteranilor de rãzboi; Copie talon (certificat înmatriculare auto) - pentru mijloace auto În cazul unei calamitã]i naturale conform articolului 286 din legea nr 571/2003 privind Codul Fiscal: Cerere; Extras certificat fiscal, la zi; Copie B.I, C.I Persoanele fizice care se aflã în situa]ii excep]ionale (familiile cu risc social sau cu risc socio-medical), pensionarii: Cerere tip Anexa 1 PMA-F2-12; Copie B.I, C.I, a solicitantului; Certificat fiscal actualizat; Declara]ie pe propria rãspundere cã nu au de]inut alte proprietã]i; Cupon de pensie; Adeverin]ã de la locul de muncã din care sã rezulte venitul net al solicitantului si al celorlalti membrii din familie (acolo unde este cazul); Orice altã adeverin]ã din care sã rezulte venitul solicitantului [i al celorlal]i membrii din familie (pensie, ajutor de somaj, ajutor social, aloca]ie de sprijin, aloca]ie de [tat pentru copii, etc); Documente care atestã situa]iile excep]ionale invocate (bilet de internare, diagnostic, etc); Declara]ie pe propria rãspundere cã nu de]in bunuri. {ef serv. taxe [i impozite, Ec. Chi]ulescu Octavian

nat AG - antigripal), atunci este posibil sa fii partial imun.

Ce trebuie sa faca o persoana care are gripa? sa se odihneasca cat mai mult; sa bea foarte multe lichide; sa-si controleze febra; sa utilizeze picaturi nazale pentru a nu avea probleme respiratorii; sa ia antitermice (de tip paracetamol, ibuprofen) pentru reducerea febrei si pentru calmarea durerilor.

Nu exista nici un tratament specific gripei, pentru ca aceasta infectie este intr-o continua transformare.

Virusul responsabil pentru gripa, din cauza modificarilor permanente, pune in imponsibilitate crearea anticorpilor de catre organism. In fiecare an, trebuie sa fie identificata ramura gripei curente si creat un nou vaccin care sa contracareze efectele virusului.

Daca te simti grav bolnav, prezinta-te de urgenta la un control medical.

Dr. Marioara Carp

S| FIM PRECAU}I! Lipsa unor preocup\ri sociale legale, determin\ unele persoane certate cu legea s\ recurg\ la unele fapte, care prin natura lor p\gubesc avutul privat [i creeaz\ o stare de nelini[te ^n rândul cet\]enilor.

Una dintre acestea este [i furtul din autoturisme, fenomen ^ntâlnit din ce ^n ce mai des, datorit\ neglijen]ei proprietarilor de autoturisme [i a modului destul de simplu prin care ho]ii le pr\deaz\.

Pentru a nu deveni victimele acestui gen de infrac]iuni v\ recomandam urm\toarele: -nu l\sa]i ^n autoturism, gen]i sau saco[e chiar dac\ nu con]in bunuri de valoare, deoarece pot atrage aten]ia infractorilor, care nu [tiu ce se afl\ ^n interiorul acestora; -nu l\sa]i ^n autoturism aparatul de detectat radarul sau GPS-ul, interfa]a casetofonului, telefoane mobile, camere video sau foto, docu-

mente, c\r]i de credit, sume de bani sau obiecte de ^mbr\c\minte chiar [i atunci când p\r\si]i autoturismul pentru o perioad\ scurt\ de timp; -asigura]i autoturismul ^n mod corespunz\tor iar dac\ este posibil monta]i [i un sistem de alarm\ care este foarte bun ^ntrucât descurajeaz\ infractorul.

Pagubele produse ^n urma unei astfel de infrac]iuni pot fi mult mai mari deoarece, de cele mai multe ori, modul de operare este acela de a sparge geamurile autoturismului.

Dac\ v\ gândi]i la faptul c\ "este o zon\ lini[tit\", "nu-mi sparge masina mea pentru c\ pare veche" s\ [ti]i c\ v\ in[ela]i, deoarece infractorul profit\ de orice neaten]ie din partea dumneavoastr\ ^n ceea ce prive[te grija pe care o manifesta]i fa]\ de autoturism [i de bunurile pe care le ave]i ^n interiorul acestuia. ~n speran]a c\ sfaturile noastre v\ vor fi de ajutor pe viitor, v\ propun ca de acum ^nainte s\ auzim numai de bine!

Subinspector Ciobanu Ginu

black

Divertisment

Noiembrie 2008

" Made ^n România " ~n opinia dumneavoastr\, ce producem noi aici ^n România [i pentru cine?

Este vorba despre dou\ aspecte diferite. Odat\ este o mo[tenire a ideologiei comuniste care promoveaz\ o imagine idilic\ [i colorat\ a unui rai terestru, care nu face decat s\ ascund\ adevaratele r\ni ale acestui neam [i pe urm\ este o chestiune de impact, de strategie politic\ official\, care este felul ^n care se promoveaz\ imaginea ]\rii ^n lume. Mai intr\ ^ns\ ^n discu]ie [i un al treilea lucru : este fa]a cea ne^ntinat\ a ]\rii, pentru cur\]enia c\ruia sunt responsabili oamenii de con[tiin]\ adevarat\ [i arti[tii. De ani de zile ne-am obi[nuit s\ mim\m, s\ ne mim\m competen]ele [i s\ cosmetiz\m realitatea. Toat\ lumea [tie, clasa politic\ mimeaz\ democra]ia. De ce ? Aici e de f\cut un studiu de antropologie politic\. Mimeaz\ pentru c\ sunt ilegitimi, dar [i pentru c\ [tiu c\ suflul lumii civilizate este democra]ia. Singurul lucru bun care se ^ntampl\ la noi este c\ oamenii sunt l\sa]i s\ vorbeasc\ mai slobod, dar parghiile puterii sunt tot de tip neocomunist. {i noi ce facem? Trimitem trupe de dansuri populare cu un folclor cam pr\fuit, facem videoclipuri cu pelicani ^n Delt\, adic\ pudr\m realitatea. Cand vine cineva din Occident [i vede ce se ^ntampl\ ^n haosul \sta [i ^n tranzi]ia asta, ^si d\ cu pumnii ^n cap.

Se vede tranzi]ia noastr\ la ei ?

Se vede [i are o amprent\ schizoid\, ca ^n reclamele alea la tutun: deasupra reclama, dedesubt anun]ul c\ tutunul d\uneaz\ grav s\n\t\]ii. Este vorba despre dou\ Romanii paralele. Noi, aici, avem dea face cu oameni care mimeaz\, iar lucrul acesta se vede. S\ ne gandim numai la multitudinea de televiziuni care nu fac decat s\ asigure o diversitate ^n minciun\, ^n manipulare [i nu ^n autentic.

Oare publicul manipulat nu mimeaz\ [i el ?

A[a este. Dup\ 55 de ani de [edin]e UTC - PCR ^n care noi ne faceam c\ ascult\m iar ei se f\ceau c\ ne vorbesc s-a creat un reflex al minciunii reciproce. {i-atunci apare comportamentul schizoid. Popula]ia se descurc\ cum poate, ceilal]i fur\ cat pot [i ^nc\ cu acte ^n regul\. Asta duce la distrugerea reperelor [i la apari]ia minciunii-adevar.

O fi fost el ^n pu[c\rie, dar a fost [i turn\tor ! Vezi cazul lui Coposu de care nu le-a fost ru[ine s\ spun\ c\ a fost informator al Securit\]ii.

Pe cand eram elev la liceu am fost chemat s\ fiu f\cut informator. Au venit la mine s\ m\ pun\ s\ semnez o chestie [i ^n clipa ^n care m-au ^ntrebat cine face politica le-am spus c\ cel care face politica ^n clas\ este Dan Puric. Asta era felul lor de a te atrage, ^ncercau s\ te fac\ s\ te sim]i important. Ceea ce se face ast\zi cu dosariada nu e altceva decat o mimare a desconspir\rii. Se ^ncepe cu informatorii de doi bani ^n timp ce \ia mari stau deoparte. Securitatea nu mai are rival, a[a c\ s-a pornit ^ntre ei o lupt\ intraspecific\.

Folose[te cuiva lupta aceasta ?

Le folose[te lor. Nou\ ne face via]a ^nc\ [i mai mizerabil\. Lumea a[teapt\ ceva autentic. Nu este a[a. E o diversiune, un kitch politic pe care cu inteligen]a [i luciditate ^l vezi c\ nu are nimic de-a face cu un act l\muritor. Asta nu ^nseamn\ c\ trebuie descuraja]i oamenii care au inten]ii bune [i vor s\ fac\ ceva. Ar trebui ^ns\ s\ delimit\m zona autenticului de acea mimat\.

Cine poate face lucrul acesta ? Mul]i sper\ c\ timpul le va rezolva pe toate, dar dup\ cum se [tie timpul nu poate face nimic ^n chestiuni de moral\.

Ei a[teapt\, fiindc\ deja genera]ia fiului meu nu mai este atat de interest\ s\ mai afle adev\rul ci de cum s\ traiasc\ mai bine. Dar traumele nerezolvate se vor transmite de la o genera]ie la alta [i dac\ nu ^ncerc\m s\ eradic\m virusul care ne macin\ n-o s\ ne fie prea bine.

E ca ^n cartea lui Huizinga " Homo Ludens " unde doi copii se joac\ de-a fotbalul [i tot jucandu-se ei de-a fotbalul ajung s\-l [i joace cu adev\rat. Copiii aceia ajung pan\ la urm\ s\ fac\ lucruri autentice.

Este important s\ facem [i noi la fel, ca s\ scurt\m timpul. Altfel ne p\c\lim, iar a fi p\c\lit este o pierdere de timp. Mi-a spus vara asta un cioban pe un varf de munte : " cand o sa vin\ sfar[itul lumii oamenii or s\ se certe ^ntre ei [i vor tr\i de pe-o zi pe alta".

Era cam nec\jit, dar avea dreptate. Unul ca el ar putea fi oricand pre[edintele Romaniei, fiindc\ ar [ti cum s\ ne ^ns\n\to[easc\ spiritual. De oameni ca el avem noi nevoie. sursa: http://www.danpuric.ro/

Am

p. 11

Ziarul Prim\riei R\cari

ROL BANAL tres\rit o vreme creându-mi

S\

alt\ via]\

devenim

perechea

superb\

[i

loial\,

{tiind f\r\-ncetare c\ drumul meu decent Când nori vor vi ^n ceruri noi doi s\ fim copii Va [terge toat\ drama, iar eu orbit de cea]\ {i cum urcar\ visul la rangul de banal\ Voi fi absentul sigur [i ultimul prezent. ~mpreunare vag\ a rolului de-a fi.

Ar

Tu

fi o nebunie s\ cred c\ te-a[ ^nvinge

o

mireas\

trist\

pierdut\-n

C\ drama mea din mine va da un singur sens, Visezi absolutul comer] cu nebunii, ~n suflet cad viforni]i [i setea se prelinge, La zona ^mpodobit\ ^ntr-un decor La buzele uscate [i lacrimi cenu[ii.

Mi-e dor de infinitul atât de ^ngust [i dens.

^ntuneric feeric,

Marin Ilie Sorin

CITATE CELEBRE

Alexandru cel Mare Alexandru cel Mare, unul dintre cei mai mari generali ai tuturor timpurilor a cucerit cu ajutorul vastei sale armate aproape ^ntreaga lume cunoscut\ ^n vremea sa. ~ntr-o noapte, ^n timpul unei campanii, neputând s\ doarm\, a ie[it s\ se plimbe printre corturile taberei sale. ~n timp ce se plimba, a g\sit un soldat care dormea ^n timpul serviciului de gard\ – o gre[eal\ capital\.

Pedeapsa pentru asemenea gre[eli era, uneori, moartea pe loc, alteori, comandantul punea smoal\ pe soldatul adormit [i o aprindea.

Soldatul s-a trezit când Alexandru cel Mare s-a apropiat de el. Recunoscându-[i generalul, tân\rului i s-a f\cut fric\.

- „{tii care este pedeapsa pentru adormit ^n gard\?” l-a ^ntrebat acesta pe soldat. „Da, domnule general”, a r\spuns soldatul cu o voce tremurând\.

- „Soldat, care este numele t\u?”, a ^ntrebat Alexandru cel Mare.

- „Alexandru, domnule general”.

Alexandru cel Mare a repetat ^ntrebarea: - „Care este numele t\u?”

- „Numele meu este Alexandru, domnule general”, a repetat soldatul.

Marele general a ^ntrebat pentru a treia oara, cu o voce mult mai ridicat\: - „Care este numele t\u?” {i din nou, a treia oar\, soldatul a r\spuns cu [i mai mult\ fric\: - „Numele meu este Alexandru, domnule general.”

Alexandru cel Mare s-a uitat lung la tân\rul soldat, l-a privit drept ^n ochi [i i-a zis: - „Soldat, schimb\-]i numele, iar dac\ nu, schimb\-]i comportamentul.”

Aplica]ie: Te cheam\ “Alexandru”, atunci trebuie s\ tr\ie[ti conform numelui pe care ^l por]i. Ne numim cre[tini? Atunci trebuie s\ ne p\str\m numele curat.

- Pe valurile lumii, ca si pe valurile marii, nu plutesc decat acei care stiu sa inoate.

Alexandru C. Cuza - Capacitatea de a repurta victorii stralucite consta si în capacitatea, la nevoie, de a suferi înfrângeri.

- Generale, esti exact cu un cap mai înalt decât mine, dar daca esti impertinent, voi face sa dispara imediat aceasta diferenta.

- La razboi, ca sa treci un obstacol, trebuie sa te sprijini pe el.

- Zece oameni care-si exprima parerea în public sunt mai puternici decât alte sute de mii care tac.

- Calitatea esentiala a comandantului este fermitatea caracterului si hotarârea de a învinge cu orice pret.

Napoleon Bonaparte - Nimic nu e mare , daca nu e onest.

Caracterul fara intelepciune poate mult, dar inteligenta fara caracter nu valoreaza nimic!

Cicero

Ruben D.

Actor, DAN PURIC

REBUS

ORIZONTAL:

VERTICAL:

1- SAT AFILIAT ORA{ULUI R|CARI 2- ERADICAT - T|MB|L|U 3- ALT SAT AFILIAT ORA{ULUI R|CARI - UNU LA ZERO 4- SINGURIC|, SINGURIC| - VECHI CAMARAD DE OASTE 5- ~N ART| - PREAPLIN| 6- ~NCHIS LA DESCHIDERE 7- SERE! - LOVIT DE SOART| 8- CADE ASURZITOR DE SUS - DUMNEAVOASTRA 9- URMA{ LA CAPR| - }IN RO{IILE LA SOARE

1- ORA{UL R|CARI VA FI ~N ZONA METROPOLITAN| A ACESTUIA 2- BUN ~N AFACERI - STRAD| LA PARIS 3- MOV - UNDE 4- CASAT F|R| LIMITE - COMPONENTELE R|CARIULUI 5- OBIECT VESTIMENTAR 6- MIJLOC DE LUME 7- ~NC| - PUR| 8- MECI DE SELEC}IE - GEST NECUGETAT 9- DESENEAZ| SFIN}I - AIA

Impegat, Ilie Georgian

black

Publicitate

Noiembrie 2008

S.C. MEGA MEGA CONSTRUCT METAL METAL S.R.L S.R.L

Localizare Parcul Natural Bucegi, Cota 1600, Moroeni - Dambovi]a

Hepites SRL

Tel: 0245.658.073

p. 12

SC GROUP M CONSTRUCTION AND TRADE COMPANY LIMITED SRL SC GROUP M. MARKETING CO SRL

Telefon: 021 316 70 60/021 316 70 62/0724 232 512/0721 200 304 www.groupm.ro Oras Racari,Sat Ghergani Judetul Dambovita Cabine de paza, constructii civile si industriale, locuri de joaca pentru copii, banci, cosuri stradale, containere si ambarcatiuni

HOTEL PE{TERA

Str. Ana Ipatescu

Ziarul Prim\riei R\cari

m g

Fabrica: {os Bucure[ti-Târgovi[te- DN.71 R\cari/Dâmbovi]a ROMANIA Tel./Fax: (004) 0245 658 285 -87 Mobil: 0721246802; www.megadoor.ro; office@megadoor.ro

Telefon: 072 PESTERA (0727.378.372) 0372.733.321; 0372.733.322 Fax: 0372.737.490 Pagina web: www.pestera.ro info@pestera.ro

Cele mai competente sfaturi, gratuit de la farmacistul primar Petre Marin

Kim Basinger, Jane Seymour, Ursula Andress, Honer Blackman, Denise Richards, Teri Hatcher, Shirly Eaton, Halle Berry, Eva Garner sunt doar cateva dintre femeile frumoase care i-au fost alaturi lui Bond de-a lungul timpului.

Pe langa inteligenta “ascutita “ si corpul ”apetisant “ la constructia personajului un rol foarte important il au atitudinea senzuala si accesoriile personalizate.

Un parfum care surprinde latura indrazneata a fetelor Bond O imbinare de acorduri florale, prospetime dulce si note lemnoas

E timpul pentru prima aroma inspirata de fetele Bond…

Afla cum poti sa devii reprezentant avon si sa castigi 30% pentru comenziile tale!

Fa r m a c i a SC. TUDAL SRL cu sediul ^n Ghergani n r. 2 9 0 a n g a j e a z \ : - F A R M A C I S T - C O N T A B I L - A S I S T E N T D E FA R M A C I E

Telefon 0245-658.859 Firma Modrogeanu

CAMELIA MANEA - 0721.21.07.31

FAST FOOD OK Primul FAST FOOD la standarde europene din orasul Racari, va ofera o mancare de calitate si plina de prospetime.

Pulpe pui, Ficatei, Sandwich-uri de la 3,50 lei, Pizza, Salata Mexicana, Salata Fermierului, Salata Orientala, Fasole cu ceapa, Clatite, Kebab, Pateuri cu branza, “LA CRAICIU” Str. Ana Ipatescu NR. 74, (intre liceu si judecatoria Racari)

TERMOPANE F i r m a M o d r o g e a n u , R a c a r i , s t r a d a A n a I p a t e s c u 3 6 , v i n d e d i n s t o c [ i l a c o m a n d a : s c u t e r e , AT V- u r i , biciclete [i cu plata in rate. Asiguram si piese de schimb. Oferim garan]ie.

Te l : 0 7 4 5 4 2 3 0 1 6 / 0 7 6 2 4 4 9 2 3 3 .

I N V I T A } I E

KROMIA DINAMIC S.R.L EXECUT|: Tâmpl\riePVC [i Aluminiu Instala]ii sanitare termice [i electrice PRE}URI AVANTAJOASE Tel: 0723 584 301; 0767 858 301 Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dvs. la urmãtoarea adresã de e-mail: primar_racari@yahoo.com

Domnule

P r i m a r,

M\ numesc__________________________[i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:______________________________

________________________ _____________________ _____________________________________________ ______________ P | R E R E A TA C O N T E A Z |

P | R E R E A TA C O N T E A Z | ...doar dac\ o spui!

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

cyanmagentayellowblack