Ziarul nr 42

An IV, nr. 42, 2012, 16 pagini

www.primariaracari.ro

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

La mul]i ani proiectului ”Adopt\ un km!

29 martie 2009- 29 martie 2012

Ce a mai f\cut primaru’...?

~nva]\-te s\ surâzi. Prive[te cu interes constructiv c\tre lucruri [i cu prietenie c\tre oameni. (T. Vianu) neplacere creat\. {i când vorbim de agricultur\, vorbim de pâinea acestei ]\ri care, la sfâr[it de toamn\ început de iarn\ “suferea” din cauza deficitului de ap\ din sol.

Câmpul verde de acum, “iarba verde de acas\” ne dau noi speran]e c\ [i anul acesta, agricultura prin for]a ei, poate mi[ca economia, atât de încercat\ în aceste vremuri.

Pag. 8,9

Ziua Femeii s\rb\torit\ la R\cari

“Afar\ e senin [i totu-i înverzit, Miroase-a prim\var\ pe câmpul înflorit Se aude mierla iar\[i [i glas de pi]igoi Iar soarele str\luce peste copacii goi. În zumzet de albine cresc flori mirositoare Iar grâul e de-un deget pe lunc\ [i ogoare E iar\[i prim\var\ [i mi-e atât de drag, Sunt zilele frumoase, cu cer senin [i cald.” (urmare ^n pagina 2)

Pag. 3

“Dup\-atâta frig [i cea]\/Iar s-arat\ soarele; De acum nu ne mai înghea]\ nasu' [i picioarele.” Într-adev\r, dup\ o iarn\ de “excep]ie”, cum nu s-a mai întâlnit în ultima jum\tate de veac, avem [ansa s\ respir\m aerul curat al prim\verii. În ciuda eforturilor depuse, nu întotdeauna r\spl\tite, de a traversa iarna ce tocmai a plecat, în condi]ii “de iarn\” n-a[ spune c\ mi-a displ\cut.

A fost un test pentru noi cei din prim\rie, pe care pot spune c\ l-am trecut cu brio. Exceptând câteva ”voci” care doreau, unele s\ vin\ la [coal\ în papuci, altele s\ se circule ca pe autostrad\, cet\]enii au apreciat activitatea depus\ de noi. {i asta din întâlnirile directe avute cu cet\]enii printre n\me]i, între dou\ lope]i sau în jurul unei plite pe care sfârâiau covrigii al\turi de aburii unui ceai fierbinte.

Volumul mare de z\pad\ a creat oarece disconfort mai ales, pentru cei comozi, dar efectul benefic pentru agricultur\ contrabalanseaz\ de departe orice

Pag. 12

Gânduri de prim\var\

Pag. 4,5

Pag. 11

(urmare din pagina 1)

2

De interes cet\]enesc

nr. 42, 2012

{i pentru c\ vorbeam de influen]a agriculturii asupra economiei, aceasta se reg\se[te din totdeauna chiar [i în poezia româneasc\.

S\ d\m respectul cuvenit acestei activit\]i, dar mai ales p\mântului care de la “Ion” al lui Rebreanu [i poate mai 'nainte s-a bucurat de dragoste din partea ]\ranului. Din p\cate, nu [i din partea “agenturilor imobiliare" care prin necultivare nu fac decât s\-l sec\tuiasc\ [i mai mult s\-l [i polueze.

“Lutul negru, lipicios, îi ]intuia picioarele ^ngreunându-le, atingându-l ca bra]ele unei iubite p\tima[e. Îl cuprinse o poft\ s\lbatic\ s\ îmbr\]iseze huma, s\ o crampoteasca în s\rut\ri. Se aplec\, lu\ în mâini un bulg\re [i-l sf\râma între degete cu o pl\cere înfrico[at\. Mâinile îi r\maser\ unse cu lutul cleios ca ni[te m\nu[i de doliu. Sorbi mirosul, apoi încet, cucernic, se l\s\ în genunchi, î[i coborâ fruntea [i-[i lipi buzele cu voluptate pe p\mântul ud. {i-n s\rutarea aceasta gr\bit\ sim]i un fior rece, ame]itor [i p\mântul parc\ se cl\tina, se înclina în fa]a lui." (“Ion", Liviu Rebreanu) “Suntem în prim\var\ P\mântul s-a zvântat {i col]ul d\ afar\ E timpul de arat.

La plug, la plug, m\i fra]i, N\dejdea e în voi Cu plugul voi sc\pa]i O lume de nevoi.”

Tocmai ce spuneam c\ [ansa noastr\ este agricultura. Cu ajutorul ei putem ie[i din impas “cu plugul” putem s\ sc\p\m de nevoi.

Este prim\var\, vin [i s\rb\torile, primii vestitori au [i sosit. Ie[im din amor]eala iernii [i precum albinu]ele “zumz\im” care, încotro. Strângem gunoaiele ie[ite la iveal\, acoperite pân\ mai ieri de z\pad\, plant\m flori de prim\var\, îns\mân]\m culturile din aceast\ perioad\, v\ruim pomii...[i câte nu sunt de f\cut. {i vorbim la timpul prezent [i nu spunem “ar trebui” pentru c\ sunt convins c\ mare parte din voi a[a face. Întâmpin\m

cum se cuvine acest anotimp dar [i marile s\rb\tori din aceast\ perioad\.

“A trecut iarna geroas\, Câmpul iar a înverzit Rândunica cea voioas\?

La noi iar\[i a sosit.

Dintr-o creang\-n alta zboar\ Sturzul galben, aurit Salutare, prim\var\, Timp frumos, bine-ai venit!

Turturelele se îngân\, Mii de fluturi vezi zburând, {i pe harnica albin\, Din flori miere adunând.

Cânt\ cucu-n dumbr\vioar\ Pe copacul înflorit, Salutare, prim\var\, Timp frumos, bine-ai venit!"

(Prim\vara, Vasile Alecsandri.)

Vremea frumoas\ de afar\ ne îmbie la munc\. La cele enumerate dar [i la cele începute în iarn\ “la gura sobei”.

Evenimentul lunii în acest domeniu este licita]ia pentru desemnarea proiectantului pentru lucrarea de canalizare. Pân\ la sfâr[itul lunii mai, sunt [anse ca proiectul s\ fie gata (dac\ etapele birocratice nu vor func]iona în sensul r\u al cuvântului).

Urmeaz\ licita]ia pentru desemnarea constructorului [i începerea efectiv\ a lucr\rii. La început, cu un sensibil disconfort pentru care trebuie s\ fim preg\ti]i, dar cu un confort final, demult a[teptat. {i a[a cum am mai spus, se va realiza pe etape, cea mai grea [i mai important\ fiind aceasta de început, dup\ care, lucrurile vor fi mai simple.

Chiar dac\ o s\ dezam\gesc pe unii, dar p\strându-mi sim]ul ra]iunii spun c\ nu se poate totul dintr-o dat\ [i sunt convins c\ mare parte dintre locuitorii ora[ului R\cari realizeaz\ acest lucru. Nu po]i într-un an s\ construie[ti 50 km de canalizare. Efortul financiar

fost posibil a se îndeplini dac\ nu ar fi fost voin]\ de fier, un volum de munc\ imposibil de m\surat [i dac\ nu ar fi fost dorin]a de a da un ora[ cu o nou\ înf\]i[are locuitorilor ora[ului R\cari, în slujba c\rora suntem cu to]ii.

Obiectivul principal al autorit\]ii locale este acela de a fi în permanen]\ în mijlocul cet\]enilor, în sprijinul lor pentru a identifica SECRETARUL ORA{ULUI R|CARI, toate problemele cu care se conjr. Octaviana Ene frunt\, dar în acela[i timp de a octaviana_ene@yahoo.com informa în ceea ce privesc obliga]iile acestora în calitate de Mult a[teptata prim\var\ a contribuabili. sosit [i...odat\ cu ea, natura În aceast\ perioad\, întreg [i-a dat jos mantia alb\ [i s-a aparatul propriu va desf\[ura o trezit la via]\! Fiica cea mai campanie de completare [i tân\r\ a anului, a adus odat\ cu actualizare a registrelor agricole, ea mult\ bucurie. Totul este ca de colectare a unor date privind într-un vis: p\s\ri de tot felul cu culturile înfiin]ate, efectivele de ciripitul lor, florile de toate culoanimale, etc, dar [i o informare a rile care împrosp\teaz\ natura, popula]iei cu obliga]iile pe care iarba cea proaspat\, izvorul cel le au privind gospod\rirea cristalin [i cel mai important elelocalit\]ii. Astfel, zilnic, colective ment, soarele care trimite oameformate din aparatul de specialinilor o raz\ de speran]\! tate al primarului vor fi în fiecare Pot fi enumerate multe motive localitate a ora[ului, ocazie cu de bucurie n\scute odat\ cu care vor fi identificate zonele venirea prim\verii în ora[ul unde urmeaz\ a fi luate m\suri R\cari, dar pot s\ apreciez c\ pentru înl\turarea problemelor nimic din toate acestea nu ar fi cu care se confrunt\ fiecare con-

tribuabil.

A[a cum am mai precizat, registrul agricol este documentul prin care se asigur\ eviden]a fiec\rei gospod\rii, eviden]a care constituie baza de date pentru înscrierea în registrul fermelor, în vederea ob]inerii subven]iilor acordate prin intermediul APIA, astfel, numai prin îndeplinirea la timp [i în mod corect a obliga]iilor de declarare [i înscriere în acest document a bunurilor de]inute în proprietate sau folosint\, a eviden]ei membrilor gospod\riei, sau a modului de utilizare al terenurilor poate fi creat\ o baza de date corect\ pentru fiecare gospod\rie.

Numai printr-o bun\ colaborare [i prin declararea la timp a tuturor acest date, contribuabilii înscri[i în registrul fermierilor pot beneficia de subven]iile acordate prin intermediul APIA, de accesarea unor fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea unor afaceri în domeniul agricol, zootehnic, silvic, etc.

Pentru ca aceast\ ac]iune s\ se desf\[oare într-un mod cât mai eficient, solicit\m sprijin din

este uria[. Toate sursele de finan]are la acest moment le-am epuizat. Nu am ratat nici una. Dar absolut nici una. Le a[tept\m pe urm\toarele, care nu or s\ întârzie s\ apar\.

Dar când aud pe câte un neica nimeni care nu este în stare s\ conduc\ o ma[in\, dar s\ mai coordoneze un proiect de milioane de euro sau câteva zeci de milioane de euro...M\ apuc\... plânsu'! Da, a]i citit bine...plânsu'! C\ nu po]i s\ râzi de r\ul altuia. Nu po]i decât s\-l comp\time[ti [i dac\ po]i [i trebuie s\ po]i, ca un bun cre[tin s\ te rogi pentru s\n\tatea lui [i s\-i dore[ti s\-[i revin\ dintr-un co[mar în care a intrat, sunt convins, f\r\ voia lui. Pentru c\ “e u[or a scrie versuri/Când nimic nu ai a spune”, mai ales când în urma ta ai l\sat numai dezastru. O alt\ “veste minunat\” este c\ o alt\ investi]ie major\ [i mult a[teptat\ este drumul jude]ean Mavrodin-Colacu-S\bie[ti. {ansele de a se realiza curând cresc de la o zi la alta.

Sper ca în scurt timp s\ vedem utilajele în [antier [i visul s\ devin\ realitate. {i vor urma [i altele. Dar nu po]i spune c\ într-un an asfaltezi toate drumurile, în condi]iile în care nici m\car un pod în dreptul gospod\riei tale nu-l po]i face cum trebuie [i, dup\ prima iarn\, s-a ruinat. Dar...“e u[or a scrie versuri/ când nimic nu ai a spune”, mai ales când în urma ta ai l\sat numai pârjol. Dar...e prim\var\! S\ ne bucur\m împreun\ de acest lucru [i cu celelalte aspecte vom reveni curând [i le vom discuta punct cu punct...poate [i în englez\...c\ d\ bine s\ trecem în CV. Se apropie cu pa[i repezi un nou mandat, cu siguran]\ mai greu decât acesta. Chiar dac\ proiectele au fost urnite [i s-au realizat foarte multe, obiectivele sunt din ce în ce mai preten]ioase.

Prin intermediul Ziarului Prim\riei R\cari [i nu numai, v\ vom ]ine la curent cu toate inten]iile noastre [i sunt foarte bucuros c\ aceast\ surs\ de informare este folosit\ [i de contracandidat, dar s\ aib\ grij\ c\ pân\ la plagiat

partea cet\]enilor atât pentru furnizarea acestor informa]ii în vederea complet\rii bazei de date- respectiv registrul agricol, cât [i pentru îndeplinirea obliga]iilor cet\]ene[ti.

Ne afl\m în luna aprilie a acestui an [i pe aceast\ cale solicit\m locuitorilor ora[ului R\cari, îndeplinirea obliga]iilor cet\]ene[ti privind achitarea impozitelor [i taxelor locale, de a declara [i men]ine la zi datele din registrele agricole în vederea complet\rii registrului agricol, dar nu în ultimul rând pentru îndeplinirea [i a altor obliga]iilor cet\]ene[ti privind p\strarea unui mediu mai curat, men]inerea permanent\ în stare de cur\]enie a [an]urilor, desfundarea periodic\ a pode]elor.

Tot în categoria obliga]iilor cet\]ene[ti se reg\se[te [i obliga]ia fiec\rui locuitor de a între]ine în permanen]\ cur\]enia atât în ce prive[te proprietatea, cât [i privind domeniul public.

Fac aceast\ precizare deoarece este în zadar orice efort depus, dac\ locuitorii ora[ului nu con[tientizeaz\ c\ trebuie s\

mai e doar un pas. Pre[edintele unui stat vecin a demisionat. Ce vorbe[ti!? Acela a avut onoare...

“Multe flori sunt, dar pu]ine Rod în lume o s\ poarte, Toate bat la poarta vie]ii, Dar se scutur multe moarte.

Critici voi, cu flori de[erte, Care roade n-a]i adus E u[or a scrie versuri Când nimic nu ai de spus.”

(Criticilor mei, Mihai Eminescu) “Din somnul orb de noapte întunecoas\ De unde au stat departe de frumos Se întorc livezile acas\ În rochii înflorite pân\ jos.

E prim\var\, iara[i prim\var\ Pe fiecare margine de f\ga[ Î[i scot str\mo[ii degetele afar\ De ghiocei, de arini, de topora[i.

Se simte iar\[i mirosul câmpi(e)i, Din nou arunc\ soarele pojar, La cântecul înalt al ciocârli(e)i Ies roadele cu capetele-afar.

Arunc\ ziua peste tot cu vr\bii, În codri cucii iar au n\v\lit Se bat cu cântul p\s\rile-n s\bii {i glasurile-[i dau la asfin]it.

Nu l\sa]i cucul s\ v\ trezeasc\ pentru c\ noi avem multe de f\cut. În ajunul s\rb\torilor v\ doresc tot binele din lume, s\rb\tori fericite, tuturor celor cu nume de floare. La mul]i ani [i mult\, mult\ s\n\tate!

Pân\ data viitoare, S\ auzim numai de bine.

S\ cunoa[tem, s\ c\ut\m s\ cunoa[tem pe Domnul! C\ci El Se ive[te ca zorile dimine]ii [i va veni la noi ca o ploaie, ca ploaia de prim\var\ care ud\ p\mântul!" - (Osea.6:3) Al dumneavoastr\, Marius Florin Carave]eanu, primarul ora[ului R\cari. mcaraveteanu@yahoo.com

îndeplineasc\ obliga]iile impuse de legisla]ia în vigoare privind, gospod\rirea localit\]ii, p\strarea unui mediu mai curat, men]inerea permanent\ în stare de cur\]enie a [an]urilor, desfundarea periodic\ a pode]elor.

Nu mic\ ne este mâhnirea când înc\ mai vedem cum de a lungul drumurilor din localitate, cet\]eni certa]i cu normele elementare de conduit\, arunc\ gunoiul menajer, de multe ori din viteza autoturismului cu care se deplaseaz\.

Cum putem oare s\ îi g\sim o scuz\ acestui ceta]ean care, poate în multiplele ac]iuni de cur\]enie în localitate organizate de autoritatea local\, a urm\rit doar cu privirea sutele de oameni care au împânzit albia râului, canalele, drumurile de exploatare, drumurile comunale [i care în urma lor au l\sat o oaz\ de cur\]enie, grupuri formate începând de la primar, func]ionari publici, profesori, medici, consilieri locali, elevi, oameni de bine din localitate. {i totu[i ace[ti oameni exist\ în ora[ul nostru...[i din p\cate nu sunt pu]ini! S\ sper\m c\ vor fi din ce în ce mai pu]ini! În aceast\ s\pt\mân\, S\pt\mâna Patimilor, tradi]ia popular\ spune c\...fiecare

gospodar face cur\]enie general\ în cas\, în curte [i în acareturi: se m\tur\ cur]ile, se repar\ gardurile, se cura]\ gunoiul din [uri, se lipesc [i se v\ruiesc pere]ii, se spal\ perdelele [i mobilierul, se [terg geamurile, se aerisesc toate hainele, a[ternuturile [i covoarele. Se face cur\]enie [i în grajdul animalelor, v\ruindu-se în\untru.

A[a cum tradi]ia popular\ cere ca în preajma S\rb\torilor de Pa[ti fiecare dintre noi s\ fac\ acea cur\]enie general\ [i noi, autoritatea local\, solicit\m tuturor locuitorilor ora[ului R\cari ca S\rb\torile de Pa[ti s\ fie întâmpinate cu un suflet curat, cu gânduri bune pentru aproapele nostru, s\ fim mai buni, mai drep]i, mai în]elep]i [i s\ întâmpin\m aceste Sfinte s\rbatori cu o cur\]enie general\ a localit\]ii, pentru ca fiecare dintre noi s\ contribuie la acea nou\ înf\]i[are pe care o va avea micul nostru or\[el în foarte scurt timp.

Tuturor locuitorilor ora[ului R\cari, cititorilor ziarului nostru urez ca S\rb\toarea Învierii Domnului s\ v\ aduc\ lini[te sufleteasc\, bel[ug [i lumin\ al\turi de cei dragi!!

Pa[te Fericit!

Pagina cet\]eanului

nr 42, 2012

Gânduri de prim\var\ ~ntr-o zi frumoas\ de prim\var\, a lunii Martie, 2012, ne-am propus o deplasare ^n ora[ul R\cari, unde am purtat mai multe dialoguri cu localnicii, pe teme ce ]in de cotidian. Discu]ia noastr\ a pornit de la vreme, subiect abordat de cele mai multe ori ^n cadrul unui dialog, pentru familiarizare cu interlocutorul, ca un pretext, nu neap\rat ca o informa]ie. Apoi, interlocutorii no[tri, au devenit mai vorb\re]i [i iat\ ceea ce am consemnat: 1. ~n luna martie am promovat o ac]iune de felicitare a femeilor din ora[ul R\cari, cu ocazia Zilei femeii.

Care este p\rerea despre aceasta?

2. Este prim\var\, natura se treze[te la via]\, ^ncep lucr\rile ^n gr\dini [i pe câmpuri.

Dumneavoastr\ ce planuri ave]i ^n acest an agricol?

3. Ce surpriz\ inedita a]i avut, cu prilejul zilei de na[tere?

Mihai Lica Suntem cu to]ii bucuro[i c\ tr\im aceste vremuri, când suntem aprecia]i ca cet\]eni [i observ\m c\ se fac atâtea pentru noi.S\ [ti]i c\

toat\ lumea îl vrea pe domn primar în continuare. Numai un om care nu judec\ nu l-ar vrea. Îi mul]umesc pentru felicitare [i îi doresc 20 de mandate de acum înainte, nu ca cel\lalt care nu a f\cut nimic. Ne ajut\ mereu.

Am v\zut c\ au dat flori, toat\ lumea a fost mul]umit\ [i tuturor le-a pl\cut.

Am preg\tit terenul. Plant\m trifoi, porumb, ov\z, de toate.

S\ îi transmite]i c\ toat\ lumea îi mul]ume[te pentru ceea ce a f\cut.

Ceea ce a vorbit la televizor, mi-a pl\cut. M-am uitat [i cred c\ nu se g\se[te alt primar mai de[tept ca al nostru. Ar fi trebuit s\ ia Ministrul Agriculturii. Nici tipa de la emisiune nu l-a contrazis vreodat\, era mirat\. Cine a f\cut parcuri la gr\dini]e, asfalt peste câmp, drumuri, ^nc\lzire la biserici. Cine a mai f\cut a[a ceva? {i toate în 4 ani de zile.

Nu am cuvinte s\ îi mul]umesc pentru tot ce a f\cut pentru ora[ul R\cari.

A fost o surpriz\ deosebit\, faptul c\ primarul m-a felicitat de ziua mea de na[tere. ~i mul]umesc [i ^i urez s\n\tate mult\, ca [i pentru to]i angaja]ii prim\riei, c\ fac treab\ bun\.

Mircea Rodica ~ntr-adev\r, a venit prim\vara [i

^ncep treburile ^n gospod\rie. Vom face cur\]enie, vom planta legume.

Am plantat în gr\din\, trebuie.

Dac\ nu plantezi în gr\din\ legume, nu prea ai de unde s\ le iei, sunt destul de scumpe [i nu [i le permite oricine.

Am fost pl\cut surprins\, când de

Albumul cu amintiri

ziua mea, am primit o felicitare deosebit\ de la primarul ora[ului, Marius Carave]eanu.

Este un gest frumos.

Gheorghe Ionela Nicoleta De ziua femeii, am fost pl\cut surprins\ de prezen]a b\ie]ilor care au adus flori [i m-au felicitat. ~n prezent, lucrez ^n gr\din\, unde voi planta tot felul de legume pentru consum propriu.

Marin Marcel

Ivan Marin pre[edinte Consiliul local al comunei Colacu

Eu am fost s\rb\torit\ de dou\ ori ^n aceast\ lun\, pentru c\ de ziua femeii, am primit o floare, dimpreun\ cu felicit\ri, ca [i Ziarul Prim\riei R\cari. Îmi place c\ suntem b\ga]i în seama, [i oricum, apropierea asta între primar [i cet\]ean se vede de la o po[t\.

Este foarte bine. ~n rest, eu în special, am casa de terminat [i m\ ocup de gr\din\. Nu am terenuri a[a mari [i anul acesta îmi voi face o gr\dini]\ frumoas\, îmi plac foarte mult florile, te a[tept s\ le fotografiezi când vor înflori.

Nelepcu Florica Cu ocazia zilei femeii, am primit felicit\ri din partea prim\riei, o floare [i ziarul. Este un gest frumos, mai ales cu o asemenea ocazie.

Apreciem ca ^n fiecare an, noi

Tot ^n luna Martie, de ziua mea, am primit o felicitare care m-a bucurat [i m-a surprins foarte mult, mul]umesc.

Amza Anca Ileana Vreau s\ ^ncep prin a mul]umi pentru ur\rile din felicitarea trimis\ de domnul primar, chiar ^n diminea]a zilei mele de na[tere.

Era scris [i numele [i m-am bucurat

foarte mult atunci când am citit-o.

Dinu Vasile brigadier

Marin Ilie pre[edinte CAP Colacu Ioni]\ Gheorghe

3

Dumitra[cu Vasile brigadier Udroiu fotograf

Colacu - 1962

femeile suntem s\rb\torite ^n aceast\ zi, primind ^n dar de la prim\rie, flori [i felicit\ri. Mul]umim domnului primar pentru acest gest frumos.

E adevarat c\ au ^nceput lucr\rile ^n agricultur\, eu ^ns\mi lucrez p\mântul pe care ^l am, plant\m grâu, ov\z [i porumb. Muncim p\mântul, trebuie. Am preg\tit [i gr\dina, preg\tim r\sadurile de plantare. Mul]umesc pentru felicit\rile adresate de domnul primar, cu ocazia zilei mele de nastere.Este o surpriz\ deosebit\ pentru mine.

~ncepând cu acest num\r, v\ propunem, dragi cititori, o colaborare ^n cadrul c\reia, dumneavoastr\ ve]i face ziarul. Iat\ cum vom proceda: ~n acest spa]iu, ve]i putea publica amintiri de familie, fotografii care au ^nsemn\tate pentru comunitate [i care arat\ evolu]ia vremurilor. Ne intereseaz\ aspecte diverse, fie din familie, fie din activit\]ile cotidiene, fie orice alt\ tem\ care v\ preocup\.

Noi vom contribui cu informa]ii [i date, care s\ ajute la conturarea cadrului istoric. Fotografiile [i orice date cu caracter informativ, pot fi trimise pe adresa contact@primariaracari.ro. Pute]i afla informa]ii la num\rul de telefon 0756078015 viceprimar Craiciu Elena. ~n imaginea alaturat\, v\ prezent\m o imagine surprins\ ^n timpul culesului pepenilor, acum 50 de ani, ^n localitatea Colacu.

4

Eveniment

nr. 42, 2012

8 Martie Ultima ninsoare-a prins s\ cearn\ Fulgul moale-a s\rutat tapsanul, Mama, când nici nu-mplinisem anul Tu mi-ai aratat ^ntâia iarna.

Mi-ai purtat m\nu]a peste nea Ca s\ sim] c\-i moale [i e bun\ {i-ai privit cu mine, ^mpreun\ Turturii ca un t\i[ de stea.

Toate anotimpurile-apoi Rând pe rând le-ai colindat cu mine Ca s\-nv\] mai iute [i mai bine Mândrele priveli[ti de la noi, {i-n c\su]a min]ii s\ ^ncap\ Bogatia atator intelesuri, C\te s\lcii se r\sfrâng ^n ape, Câte spice se ^ndoaie ^n sesuri.

Tu, ^ntâia mea ^nv\]\toare Cu povete drepte calea-mi sameni {i m\-ndemni spre dragostea de oameni Ca spre cel mai drept dintre izvoare.

A[ dori s\ te iubesc mereu, S\-]i mângâi cu mâna mea cea mic\ Bluza mirosind a levan]ic\, Mama, când m\ strângi la pieptul t\u.

Ultima ninsoare-ncarc\ merii Dar curând ce plini vor fi de floare!

Martie m\mico, s\rb\toare!

S\rb\toarea ta [i-a prim\verii!

La mul]i ani! De 8 martie, ^n unele culturi, femeilor [i fetelor li se d\ruiesc cadouri, flori sau alte aten]ii. Tradi]ia celebr\rii femeii, dateaz\ ^nc\ din vremea grecilor. Pe atunci, inclusiv m\re]ii zei din Olimp, aveau o zi ^n care s\rb\toreau pe zei]a Rhea, zei]a - mama a tuturor, asoci-

at\ deseori cu p\mântul roditor. Astfel, odat\ cu ei, [i p\mântenii s\rb\toreau femeia - mama, creatoarea tuturor fiin]elor vii [i simbol al rena[terii perpetue. Ast\zi, ziua de 8 Martie, celebreaz\ femeia la toate vârstele, zâmbetul, ging\[ia, generozitatea [i d\ruirea ei.

Ghimpa]i

Aspecte de la aceast\ s\rb\toare petrecut\ ^n mijlocul comunit\]ii din ora[ul R\cari.

[i ^n localit\]ile St\ne[ti, B\l\ne[ti, S\bie[ti, femeile au fost s\rb\torite cu flori [i felicit\ri din parta prim\riei

La mul]i ani, tuturor femeilor [i o prim\var\ ve[nic\ ^n suflete

nr. 42, 2012

Eveniment

5

Mavrodin

Colacu

R\cari

Ghergani

Ziua de 8 martie este celebrat\ ^n peste 50 de ]\ri, iar anul acesta se ^mplinesc 101 ani de c창nd se s\rb\tore[te Ziua Interna]ionala a Femeii.

Ziua Na]iunilor Unite pentru Drepturile Femeilor [i Pace Interna]ional\, a fost proclamat\ printr-o rezolu]ie de catre Adunarea General\ a ONU, ^n 1977. Ulterior, ONU a fixat data de 8 martie ca zi interna]ional\ a femeii.

La mul]i ani!

6

Pagina ghimp\]enilor

nr 42, 2012

INTERVIURI CU GHIMP|}ENI Am purces, în drumul nostru, în localitatea Ghimpa]i, unde am întrebat oamenii despre s\n\tate, mod de via]\, agricultur\ [i mai ales despre confortul pe care îl au în interiorul comunit\]ii ghimp\]ene. Iat\ întreb\rile [i respectiv, r\spunsurile cet\]enilor: 1. Iarna care a trecut, a fost mai grea decât celelalte. V\ aminti]i s\ mai fi fost o iarn\ a[a de grea?

2. Dup\ trecerea iernii, ave]i vreo pagub\ prin gospod\rie?

3. A venit prim\vara, ce preg\ti]i pentru acest an agricol? Ce a]i plantat prin gr\din\?

4. Ce p\rere ave]i despre realiz\rile primarului în localitatea dumneavoastr\? Ce a]i vrea s\ se mai realizeze?

5. Cum vede]i viitorul copiilor la [coala din localitate?

Ne relu\m treburile care trebuie f\cute la început de prim\var\.

Iarna a l\sat ceva pagube în gospod\ria mea, dar mergem înainte. Am plantat prin gr\din\, salat\, ro[ii, castrave]i, ardei. Am în ser\, r\saduri gata de plantat. Nu mai dureaz\ mult [i le voi planta [i pe acestea, în speran]a c\ voi avea o recolt\ bogat\.

de la V-VIII sunt foarte pu]ini [i ar trebui s\ mearg\ la R\cari pentru c\ au transport gratuit [i este foarte bine.

Nu am nici o pagub\ în gospod\rie, Doamne ajut\. Am sc\pat u[or, fa]\ de alte localit\]i din ]ar\.

Am solariile pline de r\saduri.

Salata este mare [i am plantat ro[ii, ardei [i multe altele.

Primaru’ a f\cut de toate în Ghimpa]i, dac\ poate, s\ mai fac\.

B\dic\ Ana

Nu îmi amintesc s\ fi fost o

Mircea Floarea

Am 73 de ani [i nu am mai

Jangu Florian

Mircea Gheorghe

A fost iarn\ grea, dar a trecut.

Da, a fost o iarn\ mult mai grea, dar în gospod\ria mea, nu a l\sat nici o pagub\.

Am preg\tit solarul, am plantat r\sadurile [i m\ preg\tesc s\ plec la câmp, uite, lucrez chiar acum la plug. În Ghimpa]i totul este impecabil [i arat\ foarte bine. Ne-a promis domnul primar c\ ne aduce la stadion un modul pentru vestiare. Ce s\ zic despre [coal\, s\ r\mân\ doar clasele I-IV, pentru c\ cei

iarn\ a[a. Bunica mea a v\zut a[a ceva, îmi povestea. În gospod\rie nu am avut nici o problem\ dup\ iarna asta grea.

Mi-am plantat ceap\, usturoi, mi-am tuns trandafirii, mi-am s\pat florile, mi-am f\cut [an]ul. Primarul a f\cut mam\, s\ îi dea Dumnezeu s\n\tate.

Avem dispensar, farmacie, asfalt, tot ce ne trebuie.

Mircea Marin

A fost iarn\ grea, eu nu am

Voicu Constantin

Nu am mai v\zut a[a o iarn\. A mai fost cândva, de mult, nici nu îmi mai amintesc, dar nu mi-a afectat gospod\ria cu nimic.

Am plantat ceap\, [i tot ce ne trebuie pentru iarna urm\toare.

Este foarte bine, primarul a

Tinere talente: AUTOPORTRET M-am n\scut iarna, de unde vine [i dragostea pentru anotimpul alb. Când fericirea din suflet

f\cut atât de bine. Ziceam c\ nu mai tr\im ca s\ vedem a[a ceva. Avem farmacie [i dispensar aproape de noi [i este a[a bine.

A[ vrea s\ fac\ un pod peste Colentina, la Moarta, nu putem s\ trecem ca s\ ne cultiv\m p\mântul.

Apostolache Lidia mi se citea pe chip, iar zbenguiala era prezent\ tot timpul în sufletu-mi de copil. Credeam c\ fulgii de nea sunt trimi[i de Mo[ Cr\ciun sau c\ z\pada este f\in\ c\zut\ de la pr\jiturile cr\ciuni]elor. Pe atunci, am început s\-mi a[tern pe hârtie gândurile frumoase, mai apoi, mi-am dat seama c\ teancurile de c\r]i cu pove[ti, sau

v\zut niciodat\ a[a ceva, dar a fost bun\ pentru agricultur\, foarte bun\.

minunatele poezii eminesciene m\ ajut\ s\ compun, s\ transform cuvintele simple în c\ldur\ pentru suflet.

Compun, de fiecare dat\ când inspira]ia îmi înconjoar\ sufletul [i, pot face din realitatea momentului, o magie. Aceast\ frumuse]e sufleteasc\ nu o mo[tenesc de la bunul meu tat\ sau de la frumoasa mea mam\.

Pur [i simplu, feeria poeziei poate cuprinde orice om, dac\ darul îi este dat de sus.

FOTBALUL GHIMP|}EAN - LA ~N|L}IME Aflat\ în seria ”Onoare”, echipa de fotbal seniori “SPIC DE GRÂU” face onoare localit\]ii pe care o reprezint\: Ghimpa]i. O confirm\ rezultatele din returul campionatului 2011 – 2012. ~n cele dou\ etape de pân\ acum, echipa ghimp\]ean\ a învins echipa din Dârza, acas\, cu scorul de 1 – 0, în deplasare, la Tart\[e[ti, reu[ind s\ fac\ un rezultat de egalitate: 3 – 3. Au înscris: Tudor Ion, 2 goluri [i Dobrescu Georgian, o reu[it\. Ambele forma]ii se num\r\ printre frunta[ele actualului campionat. ~n serie, echipa din Ghimpa]i are un teren de fotbal de invidiat, cu un gazon bine între]inut. Echipele vizitatoare, dar [i arbitrii r\mân pl\cut surprin[i când v\d, într-un sat, o instala]ie de nocturn\. ~n curând, echipa gazd\, cele vizitatoare, pre-

cum [i ”fluiera]ii”, vor beneficia de vestiare, cum pu]ine echipe din serie au. ~n perspectiv\ nu prea îndep\rtat\, se vor instala… tribune.

Toate acestea nu ar fi fost posibile f\r\ sprijinul permanent [i consistent al primarului ora[ului R\cari, domnul Marius Carave]eanu.

Comunitatea ghimp\]ean\, ^ntodeauna este lâng\ echip\, nu doar la meciuri, ci [i atunci când este solicitat\ s\ participe, voluntar, la ac]iuni de între]inere [i îmbun\t\]ire a terenului de fotbal.

Pre[edintele asocia]iei sportive locale, T\nase Valentin, se zbate ca echipa de fotbal s\ aib\, etap\ de etap\, condi]ii optime de preg\tire [i participare în campionat.

Antrenorii, {erban Lauren]iu [i Mircea

Gheorghe, r\spund de preg\tirea echipei.

Delega]i la meciuri: Jangu Florin [i Radu

Valentin.

Iat\ [i echipa ghimp\]ean\ de fotbal, care transpir, atât la antrenamente cât [i în meciurile oficiale: Portar: {erban Adrian; Funda[i: Dinu Alexandru, Afilie Lauren]iu, Nechita Cristian, Tudor Marian; Mijloca[i: Mircea Valentin, Dobre Gabriel, Lemnaru Cornel, Popa Marian; Atacan]i: Tudor Ion, Ene Alin; Rezerve: {tefan Georgian, Gheorghe Costin, Dobrescu Georgian, Dobre Marian, Voicu Drago[.

Din p\cate, un jucator de baz\ al echipei, mijloca[ul {erban Tudorel, are probleme de s\n\tate, sper\m c\, în edi]ia de campionat 2012 – 2013, s\ revin\ pe gazon.

Hai Ghimpa]i, tot mai sus!

v\zut iarn\ a[a grea ca anul \sta. Gospod\ria mea nu a p\]it nimic, acum îmi preg\tesc gr\dina. Am plantat ceap\, usturoi, ca tot omul, ce se pune prin gr\din\, s\ avem pentru iarn\.

A f\cut foarte bine primarul, foarte bine.

Maic\, s\ fac\ tot ce poate [i tot ce mai vrea. A f\cut destule. Al]ii care au fost, n-au f\cut nimic pentru oameni, au f\cut numai pentru ei. Bravo lui, sã ne trãiascã.

IAR A VENIT PRIM|VARA ~N GHIMPA}I Fiecare anotimp, pentru ghimp\]eni, are un ceva aparte. Mai ales, prim\vara. }inut\ în bra]e de p\duri, localitatea înflore[te o dat\ cu prim\vara. Trezite la via]\, p\durile deschid ochii încet, ca nu cumva z\pada nedus\ s\ le orbeasc\. Ce v\d ele? Cum, la picioarele lor, au înflorit ghioceii, semn c\ prim\vara bate la u[\. Mai apoi, p\durile se umplu de viorele [i brebenei. Atunci, p\durile se hot\r\sc s\ treac\ la ]inuta de prim\var\. Cornii se gr\besc s\ înfloresc\, ca nu cumva al]i copaci s\ le-o ia înainte. Pe ne[tiute, începe concursul de frumuse]e “Cine înmugure[te primul?”.

Salcia, stejarul, plopul, teiul. Cum frunza d\ repede, întrecerea nu are un câ[tig\tor cert. De aceea, prim\vara vine în fiecare an.

PAGINA GHIMP|}ENILOR Gândit\ [i realizat\ de Clubul elevilor din cadrul c\minului cultural Ghimpa]i: Apetroaei Claris Apostolache Lidia Dumitru Florica Gavril\ Claudia Leanca Adela Sterian Loredana {tirbu Mirela Coordonator: prof. Mircea Gheorghe

Via]a spiritual\

nr. 42, 2012

7

IORGU DUMITRESCU,

amintirea care nu apune

de Ionu] Barbu În fiecare început de prim\var\, marcat de luna martie, se cuvine s\ ne amintim de str\lucitul [i vrednicul de pomenire înainta[ al nostru, Iorgu Dumitrescu, cel chemat de Domnul, în 9 martie 1934, dup\ cum m\rturise[te [i crucea mormântului s\u. De atunci au trecut aproape opt decenii. În tot acest timp, din când în când, memoria ctitorului [i filantropului Iorgu Dumitrescu, a mai fost cinstit\ prin paginile revistelor Bisericii, de oameni ca Petru Gîrboviceanu, administratorul Casei Bisericii din acea vreme, de profesorul [i arhimandritul Iuliu Scriban, de Parintele Nicolae Dumitrescu [i poate [i de alte personalita]i.

Parintele nostru Nicolae Dumitrescu, care d\dea glas faptelor lui Iorgu Dumitrescu în revista Glasul Bisericii, inspirat îl compara pe acesta, cu doi oameni mari [i nu demult sfin]i ai Bisericii noastre. Se referea la Sfântul Grigorie Dascalul, Mitropolitul ]\rii Române[ti [i la Sfântul Andrei {aguna, Mitropolitul Transilvaniei, care din toamna anului trecut, are în calendar aceea[i zi de cinstire cu Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României. Noi cei de ast\zi, când cercet\m [i admir\m via]a [i lucr\rile domnului Iorgu Dumitrescu, suntem foarte bucuro[i s\ afl\m, c\ P\rintele Protoiereu Nicolae Dumitrescu, îl compar\ cu oameni c\rora le seman\ foarte mult, personalit\]i milostive [i jertfitoare, f\r\ de

care istoria ar fi fost mai s\rac\ [i mai neînsemnat\. În ceea ce prive[te istoria proprie, a[ezarea R\carilor se poate mândrii [i chiar identifica cu un monument viu, precum Iorgu Dumitrescu, care prin prezen]a sa în R\cari [i în întreaga zon\ a l\sat urme totdeauna vrednice de amintit, a[a cum se spune, a facut istorie.

De aceea personalitatea lui nu trebuie s\ apun\ niciodat\ în memoria noastr\.

Dup\ cum se spunea în alte rânduri scrise întru cinstirea sa, prezen]a lui într-un loc, însemn\ binefacere. Cele bune s\vâr[ite de Iorgu Dumitrescu, înseamn\ în primul rând îns\[i via]a lui concretizat\ într-o credin]a lucr\toare, activ\.

Faptele lui, credin]a în ac]iune, înseamn\ zidirea din temelii sau restaurarea celor aproximativ 20 de biserici din Dâmbovi]a [i Bucure[ti, grija pentru bolnavi [i s\raci [i mai ales tip\rirea, r\spândirea [i d\ruirea cuvântului lui Dumnezeu prin sutele de mii de car]i, pentru care cheltuia la vremea aceea peste dou\ milioane lei aur, o suma enorm\ atunci ca [i acum. Astfel, Iorgu Dumitrescu a fost fenomen unic în epoc\. Mai tip\reau car]i de înv\]\tur\ cre[tin-ortodox\ [i unii mitropoli]i [i oameni boga]i, îns\ în tiraje incomparabil mai mici cu cele scoase prin osteneala lui Iorgu Dumitrescu. De aceea nu ne este deloc de mirare, ca exemplare din car]ile lui, dintre care unele prefa]ate cu drag [i suflet chiar de el, luau calea Americii, Basarabiei [i bineîn]eles erau difuzate peste tot în ]ar\, de ele bucurându-se mai ales solda]ii de pe front [i copiii ]\ranilor-talpa ]\rii (I.D.), printre care se num\rau copii merituo[i, premian]i, ca cel care avea s\ fie P\rintele Paisie Olaru de la Sihla, sau teologul [i filozoful Nichifor Crainic. Dac\ st\m s\ socotim ce au devenit ace[ti oameni, precum [i mul]i al]ii ca ei, dar mai pu]in cunoscu]i, îndat\ vom în]elege [i mai mult, lucrarea proniatoare a marelui Iorgu Dumitrescu. Tocmai pentru aceasta lucrare a sa, de propov\duire a credin]ei, potriv-

UN STROP DE MÂNGÂIERE ADUS| CELOR BOLNAVI DE LA CENTRUL MEDICO-SOCIAL DIN GHERGANI

it a fost numit, apostol al regiunii. Iar noi, în]elegând în timp lucrarea lui, roditoare nu numai la nivel local ci [i la nivel na]ional, putem considera ca a fost o personalitate aleas\, d\ruit\ de Domnul cu voca]ie apostolic\, fiind o slav\ a laicatului cre[tin-ortodox din vremea sa.

Pentru toat\ lucrarea sa, Iorgu Dumitrescu ar merita multe rânduri cu caracter panegiric, prin care pe de o parte, ne-am arata mul]umitori, recunosc\tori pentru cele l\sate nou\, iar pe de alt\ parte, l-am a[eza la locul ce i se cuvine, între oamenii-pild\ ai neamului, de la care noi cei de ast\zi [i cei ce vor fii dup\ noi, am avea multe de înv\]at. Dac\ nu cunoa[tem [i nu facem cunoscut [i altora, r\mânem în ignoran]a, lipsi]i de acea lumina pe care nu ne este îng\duit s\ o punem sub obroc, pentru c\ e p\cat. Lui Iorgu Dumitrescu nu i-a fost în fire s\-[i ]ina biograful al\turi, [i aceasta într-adevar e de apreciat, pentru c\ Dumnezeu are rânduiala Lui, de a-i face auzi]i [i pe cei t\cu]i, înv\lui]i în timpul vie]ii cu podoaba smereniei lor adânci.

Câ]i dintre sfin]i [i-au scris propria via]\? Le-au scris vie]ile al]ii, dupa ei, a[a cum e firesc, a[a cum a tip\rit [i Iorgu Dumitrescu Vie]ile Sfin]ilor, o edi]ie apreciat\ în epoc\. Din punct de vedere cre[tin, despre via]a [i lucrarea unui om, mai ales în mod laudativ, se scrie dup\ moartea acelui om, când autorul acelei vie]i alese despre care se scrie, nu mai poate fi r\nit de mândrie. Iar cei ce scriu [i cei ce citesc, îl laud\ [i pe cel cu fapte vrednice [i pe Dumnezeu care a lucrat prin el.

Acest lucru se cade s\-l s\vâr[im [i noi cu privire la via]a [i faptele lui Iorgu Dumitrescu, un om ales, care a înmul]it darurile lui Dumnezeu în via]a sa, r\mânând permanent în dragostea de Dumnezeu prin rug\ciune [i prezen]a în Biserica Mântuitorului nostru Iisus Hristos, precum [i în dragostea de aproapele, prin faptele sale mult milostive.

Ne aducem aminte cu pl\cere de s\rb\toarea Cr\ciunului care este o s\rb\toare foarte importan]\ pentru cre[tini: este s\rbatoarea Na[terii Domnului, timp al bucuriilor, al p\cii [i lini[tii suflete[ti. Este o perioad\ în care primim [i d\ruim mult\ iubire [i c\ldur\ sufleteasc\. Sfânta s\rb\toare a Na[terii Domnului este s\rb\toarea bun\t\]ii lui Dumnezeu, care prin Fiul S\u, îl salveaz\ pe om, îl elibereaz\ din starea de singur\tate, aducându-l la bucuria comuniunii cu Dumnezeu. Cr\ciunul este p\trunderea iubirii în aceast\ lume întunecat\ [i rece, unde se afl\ [i inimile noastre [i în ele pot s\ p\trund\ iubirea [i bun\tatea ce trec de la om la om, în împ\carea dintre oameni, în buna în]elegere, în iertare, în r\bdare, în fapte de ajutorare [i milostenie. Cr\ciunul este o chemare s\ ne lep\d\m de orice r\utate [i s\ ne deschidem inimile [i mâinile pentru oamenii afla]i în suferin]a, pentru cei bolnavi. În aceast\ perioad\, mai mult ca oricând s\ sporeasc\ în inima noastr\ dragostea fa]\ de cei bolnavi, de cei în suferin]\. Un singur cuvânt frumos dac\ le spunem, o picatur\ în plus de afec]iune dac\ le vom oferi acum de s\rb\toarea na[terii Pruncului Sfânt, ar fi o dovad\ de credin]\, de iubire fa]\ de aproapele nostru, greu încercat de boal\.

Ace[ti bolnavi de la Centrul Medico-Social din Ghergani au nevoie de dragoste [i binecuvânta]i sunt aceia care zi de zi se jertfesc pentru ai ajuta. Ne d\m seama c\ a fi bolnav [i a nu avea pe nimeni, s\ fi singur î]i vine s\ urli de singur\tate.

Urletele lor sunt mute, nu le aude nimeni în afar\ de Dumnezeu. Ace[ti bolnavi nu au nevoie numai de mâncare [i cur\]enie, au nevoie de afec]iune, de în]elegere [i sunt convins c\ toate acestea le au [i felicit întreg personalul, dar

s\ nu uitam c\ ei sunt persoane unice, fiecare cu sensibilitatea sa, fiecare cu fixurile [i cu nevoile lor.

Când vrem s\n\tatea unui bolnav, trebuie s\ fim gata s\ facem pentru el o anumit\ jertf\, o anumit\ nevoin]\. Dar cea mai important\ jertfa la care suntem chema]i este rug\ciunea f\cut\ din inim\.

Trebuie s\ con[tientiz\m cât de mult poate fi schimbat\ via]a unui bolnav, dac\ al]ii se roag\ pentru el.

Noi, preo]ii care ]inem de ora[ul R\cari (Pr. Ion Tudorache-R\cari I; Pr. Daniel Tudoran-R\cari; Pr. Mihai Niculaie-Ghimpa]i; Pr. Ionu] Ciobanu-Colacu; Pr. Gabriel Voicila [i Pr. {tefan VladaGhergani) acum în preajma acestei mari s\rb\tori a Na[terii Domnului, ne-am hot\rât s\ ne rug\m împreun\ pentru cei bolnavi din acest centru de b\trâni, s\vâr[ind Sf. Tain\ a Maslului (dup\ ce mai înainte au fost spovedi]i [i împ\rt\[i]i) ungându-i cu undelemn sfin]it spre t\m\duirea sufletului [i a sufletului. (anul 2012 a fost declarat de Patriarhia Român\, an omagial al Sf. Maslu [i îngrijirii bolnavilor).

Tot în aceast\ zi, noi, preo]ii, am oferit daruri celor peste 40 de bolnavi din acest centru, constând în fructe, dulciuri, sucuri, produse lactate.

Bolnavii le-au primit cu bucurie, dar s-au bucurat foarte mult când un cor de elevi ai {colii Ghergani au sus]inut un concert de colinde, coordona]i de Prof.de Religie Popa Dumitru.

S\ în]elegem, a[adar, c\ bucuria Cr\ciunului o vom sim]i [i mai intens atunci când vom înv\]a s\ oferim bucurie din bucuria noastr\, dar din darul nostru, dragoste din dragostea noastr\, exemplu din exemplul nostru, tr\ire din tr\irea noastr\, suflet din sufletul nostru.

Pr. Paroh {tefan Vlada - Ghergani

8

De interes cet\]enesc

nr. 42, 2012

Reabilitare, modernizare [i extindere Centru reziden]ial pentru b\tr창ni - CAMS Ghergani, ora[ul R\cari, proiect care la data de 30.03.2012, a fost declarat eligibil [i care se afl\ ^n faza precontractual\. Dup\ semnarea contractului de finan]are, va urma procedura de achizi]ie public\ pentru angajarea constructorului.

De-a lungul drumului na]ional DN 71, Serviciul administrativ a executat lucr\ri de decolmatare a podurilor [i pode]elor, pentru a asigura scurgerea apelor pluviale.

Urmeaz\ ca dumneavoastr\ s\ cur\]a]i [an]urile [i s\ le ad창nci]i.

Reabilitare {coala General\ Ghergani - Realizat 40 %

Se desf\[oar\ lucr\rile de amenajare a t창rgului s\pt\m창nal, loca]ie ^n care se vor desf\[ura activit\]ile economice specifice, ^n mod civilizat, cu toate autoriza]iile si avizele necesare functionarii.

Pe strada Podul B\rbierului, R\cari, prim\ria a ^nceput amenajarea unui parc, pentru recreerea cet\]enilor din aceasta zon\. Aici copiii [i p\rin]ii lor, bunicii sau alte persoane pot s\-[i petreac\ timpul liber, lini[ti]i aproape de cas\ f\r\ a mai merge ^n ora[ pentru a-[i supraveghea copiii la locul de joac\.

nr. 42, 2012

De interes cet\]enesc

9

6 aprilie 2012, va avea loc licita]ia pentru desemnarea proiectantului la proiectul de ^nfiin]are a sistemului apa [i canalizare, sta]ie de epurare [i sta]ie de pompare [i de tratare a apei potabile ^n ora[ul R\cari [i localit\]ile componente Ghergani [i Mavrodin

Construc]ia de locuin]e - 40 apartamente tip ANL - ~n evaluare ANL

Panouri solare Sala de sport [i Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari Stadiul lucr\rilor - ^n evaluare AFM

Continuarea lucr\rilor de “~nfiin]are sistem de alimentare cu apa cartierele Colacu, S\bie[ti, B\l\ne[ti, St\nesti [i Ghimpa]i - ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a”

Bursa zvonurilor

nr 42, 2012

Cea mai frumoas\ gospod\rie…

A venit prim\vara. Nicicând parc\ nu ne-am bucurat mai mult de venirea ei.

Suntem cu to]ii prin[i de cur\]enia în gospod\rii, de amenajarea gr\dinilor, de preg\tirea gospod\riilor pentru întâmpinarea S\rb\torii Pa[telui.

Bineîn]eles, c\ fiecare se simte mai tân\r [i mai sensibil la frumos.

Suntem în perioada postului [i încerc\m s\ ne purific\m prin post [i rug\ciune, prin toleran]\, iertare [i fapte bune. S\ l\s\m deoparte r\ut\]ile de orice fel, intolerant, s\ iert\m gre[elile vr\[ma[ilor no[tri, s\ dovedim c\ suntem buni cre[tini.

Avem posibilit\]i multiple de a contribui în aceste zile la efortul naturii de a se întineri, cur\]i [i înfrumuse]a. O curte frumoas\, cu pomii v\rui]i, cu straturi de flori unde ghioceii, zambilele [i narcisele î]i zâmbesc din toate p\r]ile, este imaginea unui bun gospodar. Dac\ în curte, lucrurile au fost rânduite cu r\bdare, casa cur\]at\ ca un pahar, ferestrele zâmbind în soare, cum r\mâne cu por]iunea din fa]a cur]ii, domeniul public? Se spune c\ intrarea în gospod\rie este cartea de vizit\ a oric\rui gospodar. [an]ul proasp\t amenajat, pode]ul bine desfundat, rondurile

greblate, trotuarul curat, gradul proasp\t v\ruit.

Imaginea care persist\ în minte, ori de câte ori vine o prim\var\, este uli]a copil\riei str\juit\ de-o parte [i de alta de zarz\rii lui Ionel Teodoreanu, stolul de albine neobosite care alearg\ din floare-n floare, gardurile albe care sus]in pe umeri povara recoltelor de fructe care au început a rodi în florile nenum\rate ale pomilor care se dedau risipei cu generozitate.

Omului nu-i mai r\mâne decât s\ se bucure [i s\ contribuie, luând exemplu de la natur\, punctual [i cu generozitate, la un exerci]iu cet\]enesc, cel al înfrumuse]\rii localit\]ii prin amenajarea por]iunii din fa]a gospod\riei, a domeniului public. Înc\ de pe acum a început concursul dotat cu premii (o roab\ [i unelte pentru gr\din\rit). Cea mai frumoas\ gospod\rie! {i cu acest prilej m-am gândit s\ felicit\m pe cei care au dovedit spirit civic [i au fost premia]i în cele 3 edi]ii ale concursului. Ne-am str\duit ca aceast\ competi]ie s\ fie adev\rat, cu fair play, unde comisia s\[i fac\ treaba cu spirit sportiv.

Felicit\ri campionilor cur\]eniei [i dragostei de frumos:

Pentru c\ ne afl\m ^n Postul Pa[telui, ^naintea duminicii Floriilor, v\ invit s\ uit\m [i s\ iert\m pe vr\[ma[ii no[tri, s\ fim toleran]i. Mai bine, v\ propun s\ ne familiariz\m cu unele no]iuni din cre[tinism, care ne sunt necesare pentru a fi buni practican]i ai religiei str\bune. Postul mare, sau Postul Pa[tilor, este perioada de preg\tire pentru Sfintele Pa[ti, fiind asem\nat adesea cu o c\l\torie duhovniceasc\ c\tre S\pt\mâna Patimilor [i Înviere. Este un timp liturgic, din cadrul Triodului, de mare nevoin]\ sufleteasc\ [i trupeasc\ în care se îmbin\ cele dou\ feluri de postire: postul ascetic [i postul total. Este numit “mare” pentru c\ este cel mai lung [i cel mai important dintre toate posturile. Postul Mare: sensul postirii Scopul ini]ial al postirii de dinaintea Sfintelor Pa[ti era preg\tirea catehumenilor care urmau s\ fie boteza]i de Pa[ti [i s\ intre în biseric\. Cu toate acestea, a devenit curând o perioad\ de preg\tire spiritual\ înaintea s\rb\torii Învierii Mântuitorului pentru aceia care erau deja cre[tini. Este simbolul viu al întregii vie]ii a unui om care se va împlini prin propria înviere dup\ moartea în Hristos. Postul Mare este caracterizat prin renun]area la multe alimente, intensificarea rug\ciunilor publice [i particulare, îmbun\t\]ire personal\ [i mult\ generozitate cu cei afla]i în nevoi.

Este simbolul viu al întregii vie]ii a unui om care se va împlini prin propria înviere dup\ moartea în Hristos. Este o perioad\ de înnoire duhovniceasc\, o perioad\ a poc\in]ei, a cur\]irii inimii [i min]ii, de reîntoarcere c\tre poruncile Domnului [i c\tre aproapele nos-

Zvonuri

[i

1. În anul 2009: - Marcu Ana – B\l\ne[ti; - Petre Veronica – S\bie[ti; - Geantaru Georgeta – Colacu; - Ciobanu Gheorghe – Ghimpa]i; - Ghi]\ Constantin – Mavrodin; - Marin Elena – Ghergani; - Coman Marian – St\ne[ti; - Toma Gheorghe.

2. În anul 2010: - Gheorghi]\ Veronica – R\cari; - Rogojinaru Marin – Mavrodin; - Postelnicescu Gheorghi]\ – Ghergani; - Chiscop Gheorghe – Ghimpa]i; - Enache Constan]a – Colacu; - Dinc\ Anastasia – S\bie[ti; - Andrei Mariana – St\ne[ti; - B\lan Alexandru.

3. În anul 2011: - Ilie Ioana – Colacu; - B\diceanu Elena – Ghergani; - Gheorghe Dumitru – Mavrodin; - Mircea Ileana - Ghimpa]i; - Moldoveanu Dumitru – B\l\ne[ti; - Abraham Nicoleta – R\cari; - Ghi]\ Vasile – St\ne[ti;Ene Nicolae – S\bie[ti.

tru. Alimentele care nu sunt permise, tradi]ional, sunt carnea [i produsele din lapte, pe[te, vin [i ulei (în unele tradi]ii, doar uleiul de m\sline nu este permis; în altele toate uleiurile vegetale sunt oprite).

Deoarece din punct de vedere canonic postul strict este oprit sâmb\ta [i duminica, vinul [i uleiul sunt admise în aceste zile. Dac\ s\rb\toarea Bunei vestiri cade în timpul Postului Mare, atunci pe[tele, vinul [i uleiul sunt permise în acea zi. Pe lâng\ slujbele religioase descrise mai jos, se consider\ necesar s\ se acorde o aten]ie sporit\ de c\tre credincio[ii ortodoc[i, rug\ciunilor de acas\,

“Într-o zi, cu o voce timid\ [i cu ochii curio[i, bãiatul îl prive[te pe tat\l s\u [i întreab\: - T\ticule, cât câ[tigi pe or\?

Tat\l, preocupat [i cu un zâmbet sever, r\spunde: - Fiule, aceste lucruri nu te privesc pe tine. Nu m\ mai deranja, te rog!

Copilul insist\: - Dar, t\ticule, spune-mi cât câ[tigi pe or\?

Reac]ia tat\lui, la fel de sever\ [i ocupat\, r\spunde: - 10 lei.

Atunci copilul îl întreab\: - Tat\, po]i s\-mi dai 10 lei, te rog?

La aceast\ întrebare tat\l se sup\r\ [i cu brusche]e îi spuse: - Acesta este motivul pentru care ai vrut s\ [tii cât câ[tig pe or\? Du-te în camera ta [i culc\-te, c\ trebuia deja s\ dormi [i s\ nu m\ mai deranjezi, b\iat profitor, ce e[ti!

Mai târziu, stând îngândurat în fa]a televizorului, tat\l reflect\ pu]in la discu]ia cu b\iatul s\u. Se simte pu]in vinovat [i se gânde[te c\ a fost cam dur cu acesta. Se gânde[te c\ poate cel mic are nevoie de bani s\ cumpere ceva de interes pentru el [i[i face mustr\ri de con[tiin]\ c\ l-a repezit.

Se ridic\ [i pleac\ spre camera copilului, deschide u[or, u[a, bag\ capul [i-l vede pe cel mic c\ nu a adormit.

- Dormi, fiule?

- Nu, tat\.

- Uite fiule, ai aici 10 lei, pe care mi i-ai

Poveste cu p\rin]i

10

sa deosebit\ [i solemnitatea sa. La aceast\ slujb\ de sear\, o parte din Trupul [i Sângele Mântuitorului de la slujba din ultima duminic\ sunt împ\r]ite credincio[ilor.

Atribuit\ Sfântului Grigorie Dialogul, aceast\ slujb\ nu a fost alc\tuit\ de un singur autor ci este opera colectiv\ [i anonim\ a întregii Biserici. Dac\ “postul ascetic” reprezint\ ab]inerea de la anumite mânc\ruri [i b\uturi [i reducerea substan]ial\ a regimului alimentar în vederea eliber\rii de sub st\pânirea poftelor trupului, “postul total” sau ajunarea este renun]area total\ la mâncare [i b\utur\ pe o durat\ scurt\ de timp

cerut.

B\iatul, se lumin\ la fa]\ [i întinse mâna pentru a lua banii. Apoi îi spuse tat\lui s\u: - T\ticule, acum sunt fericit c\ am 20 lei.

- Bine fiule. Acum, spune-mi pentru ce ai nevoie de bani? Îl întreb\ tat\l curios.

Copilul r\spunse cu ochii str\lucind: - T\ticule, ai putea s\-mi vinzi o or\ din timpul t\u?”

Aceast\ poveste cu tâlc m-a dus cu gândul la copiii care se înstr\ineaz\ cu fiecare zi petrecut\ în fa]a calculatorului “departe” de familie, de p\rin]ii lor...Unde sunt serile petrecute în familie, la gura sobei de vorb\ cu p\rin]ii, cu fra]ii, cu bunicii? Ve]i spune: c\, ap\rut TV-ul, internetul, facebookul, alte metode de socializare. Cu to]ii sim]im nevoia comunic\rii, pentru c\ la început a fost cuvântul...Câ]i dintre noi reu[esc s\ schimbe p\reri, gânduri cu membrii familiei [i, mai ales, cât de frecvent [i cât timp?

Civiliza]ia are un rol benefic, dar ia din partea inefabil\ a rela]iei inter - umane. “Înstr\inarea” prin “împrietenirea” cu calculatorul este o practic\ modern\ care trebuie f\cut\ cu discern\mânt iar socializarea se poate face mai curând cu persoana de al\turi, apoi cu alte persoane ce împ\rt\[esc interese [i convingeri comune.

Mintea u[or influen]abil\ a unui adolescent necesit\ o oarecare îndrumare înainte de a p\[i în aceast\ lume a întâlnirilor virtuale pentru a ne asigura c\ aceast\ experien]\ va fi una pozitiv\ [i nu un episod frustrant.

S\ ne petrecem cât mai mult timp cu fiii [i fiicele noastre, s\ comunic\m, s\ construim pun]i de leg\tur\ trainice.

sl\biciunea firii noastre (dar, iar\[i, [i putin]a de a dep\[i acestea cu harul lui Dumnezeu). Slujbele sunt mai lungi [i mai dese [i cuprind rug\ciuni [i ritualuri unice, cum ar fi rug\ciunea Sfântului Efrem Þirul, Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul sau Liturghia Darurilor mai înainte sfin]ite Ve[mintele preo]ilor [i odoarele în care este înve[mântat\ biserica, sunt de culoare închis\ (neagr\ sau violet/purpuriu închis, de obicei) Postul de bucate [i abstinen]\ în via]a sexual\, precum [i reducerea privitului la televizor (de exemplu), sunt o invita]ie de a

Despre Postul mare adic\ mai multe [i mai dese decât de obicei. P\rin]ii considerau postul f\r\ rug\ciune ca fiind “postul demonilor”, deoarece demonii nu m\nânc\ datorit\ naturii lor necorporale, dar nici nu se roag\. În Postul Mare, în zilele de peste s\pt\mân\ (de luni pân\ vineri), Biserica îndeamn\ la ajunare pân\ seara. De aceea ritualul de împ\rt\[anie din aceste zile a fost legat de vecernie, slujba care marcheaz\ încetarea ajun\rii.

Acest ritual, destul de simplu la început, a fost înconjurat treptat de o solemnitate tot mai mare ad\ugându-i-se câteva elemente din rânduiala Sfintei Liturghii. Astfel s-a ajuns la constituirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfin]ite, care a devenit unul din momentele de vârf ale Postului Mare prin frumuse]ea

reflec]ii

culese

[i

(o zi sau dou\) fiind expresia st\rii de preg\tire [i a[teptare. În acest sens ajunarea face parte întotdeauna din preg\tirea pentru unirea cu Hristos în Sfânta Împ\rt\[anie. Atmosfera [i starea sufleteasc\ în Postului Mare Biserica Ortodox\ propune credincio[ilor ei s\ întâmpine Pa[tile – s\rb\toare a s\rb\torilor [i moment de maxim\ bucurie – printr-o destul de lung\ perioad\ de reculegere [i post.

Se întâmpl\ multe lucruri foarte specifice, unice [i minunate, în aceste câteva s\pt\mâni ale Postului Mare: Muzica din biseric\ se cânt\ pe tonuri mai triste [i mai tânguitoare. Cânt\rile [i imnurile amintesc cu deosebire, c\derea noastr\ (dar [i putin]a de a ne ridica, cu ajutorul lui Dumnezeu) [i

comentate

de

învesti, mai mult decât de obicei, energia noastrã fizic\ în cele spirituale, prin transformarea [i transfigurarea ei (din dragostea fizic\ fa]\ de partener în dragostea spiritual\ c\tre tot aproapele), prin milostenie (din banii ce ar trebui s\ ne r\mân\ în plus de pe urma postului), prin lecturi din Biblie [i alte c\r]i duhovnice[ti (din timpul r\mas prin faptul c\ ne uit\m mai pu]in le televizor, bun\oarã) etc.

Toate acestea creeaz\ deci o întreag\ atmosfer\ în via]a noastr\ – tot a[a dup\ cum dac\ avem invita]i acas\ cre\m atmosfera dorit\ punând o anumit\ muzic\, aprinzând lumân\ri etc. –, atmosfer\ care s\ ne conduc\ la o stare sufleteasc\ pe care Biserica o consider\ de mare folos: triste]ea radioas\ (sau “str\lucitoare”, sau

“luminoasã”). Sintagma aceasta – triste]e radioas\ (str\lucitoare/luminoas\) – simpl\ [i frumoas\ [i profund\ în acela[i timp: ea spune c\, pe de o parte, suntem tri[ti, pentru c\ vedem toat\ sl\biciunea noastr\, deasa noastr\ aplecare c\tre r\u, p\c\to[enia noastr\; pe de alt\ parte, îns\, [tim c\ Dumnezeul nostru este Iubire [i c\ este un Dumnezeu în]eleg\tor, milostiv [i iubitor de oameni, care vrea mântuirea, iar nu pierzarea noastr\, [i care pentru asta S-a f\cut om [i a p\timit pentru noi [i înc\ p\time[te, pentru fiecare dintre noi, pân\ la sfâr[itul timpurilor. {i asta ne d\ n\dejde, asta transfigureaz\ triste]ea noastr\, o penetreaz\ de lumina Domnului, cu Care împreun\-c\l\torim pe calea spre înviere.

Structura Postului Mare: Ca [i în Apus, Postul Pa[telui ]ine patruzeci de zile, cu precizarea c\ în R\s\rit sunt num\rate [i duminicile. Începe în mod oficial luni, cu [apte s\pt\mâni înaintea Pa[tilor, dup\ Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (numit\ [i Duminica l\satului sec de brânz\) [i se termin\ în seara Sâmbetei lui Laz\r, ziua de dinaintea Duminicii Floriilor Intrarea Domnului în Ierusalim. Cu toate acestea, postul continu\ [i în s\pt\mâna urm\toare, numit\ [i S\pt\mâna Patimilor, S\pt\mâna Mare sau S\pt\mâna Sfânt\ pân\ la Sfintele Pa[ti. În aceast\ perioad\, citirile zilnice sunt din Vechiul Testament, cu prec\dere din Genez\, Cartea Pildelor lui Solomon [i Isaia. Postul Mare este urmat de S\pt\mâna Patimilor, care începe cu Duminica Floriilor [i care precede Pa[tile.

v i c e p r i m a r, Prof. E l e n a

Craiciu

nr. 42, 2012

Imagini care ne dor

11

Nu se nume[te om/Cine n-a s\dit un pom!" a[a spune o vorb\ din b\trâni. Întrebare: cum se nume[te acela care rupe un pomi[or abia întremat dup\ iarn\ grea tocmai acum când vine prim\vara [i visa [i el la o înfrunzire deas\, pentru a r\cori pa[ii trec\torului, peste ani. Numai c\, un om f\r\ suflet a z\d\rnicit planurile de înmugurire ale puietului, doborându-l f\r\ mil\... Sunt gesturi care ne dor, pe noi, majoritatea oamenilor, cei care iubim natura.

A sosit prim\vara! A început marea campanie de cur\]enie în cur]i, în gr\dini, pe domeniul public. Cu mic, cu mare adun\m gunoaiele din cur]i. D unii adun\ paie, coceni, b\legar, le încarc\ în c\ru]e [i pleac\, furi[ându-se în câmp, la loc cu fereal\, desc\rcându-le. F\r\ fric\, f\r\ jen\ pe locul altuia [i mul]umiti c\ a sc\pat de ele, se întoarc acas\. Va avea îns\ o problem\: amenda care e ustur\toare.

Adopt\ un km! Un proiect care a debutat acum 3 ani, (pe 29 martie 2009) la care au participat mul]i tineri [i le mul]umim pe aceast\ cale. Credeam c\ obiceiul de a arunca gunoaiele prin canale va disp\rea, numai c\ cei doi tineri din imagine, au lipsit de la aceast\ lec]ie de via]\ [i nici n-au înv\]at nimic de la ceilal]i. P\cat, parc\ nu se potrive[te s\ urâ]e[ti, drumul asfaltat, cu gunoaiele... dragi tineri!

Aceea[i imagine, cu parc\ri la voia întâmpl\rii. Ma[ina din imagine a ocupat tot trotuarul - de la scara magazinului, la bordur\!

Pietonilor nu le r\mâne decât s\ intre prin magazin, s\ coboare scara [i s\ mearg\ mai departe. Sau, poate s\ cumpere [i ceva cu acest prilej.

12 Eveniment

nr. 42, 2012

ÎMPREUN| REU{IM: {COAL|, FAMILIE, COMUNITATE

O problem\ important\ pentru România de azi o reprezint\ responsabilitatea pentru calitatea educa]iei [i succesul [colar, care reclam\ c\i diferite de stabilire a rela]iilor de colaborare între [coli, familii [i comunit\]i. Avem în vedere faptul c\ [colile de toate gradele sunt organiza]ii responsabile pentru educa]ia formal\ a copiilor [i adolescen]ilor. {colile care duc la bun sfâr[it mult mai eficient aceast\ responsabilitate se consider\ pe ele însele [i elevii lor ca parte a sistemului social ce include familiile [i comunit\]ile. Cercet\rile desf\[urate în Statele Unite [i în unele ]\ri din Europa arat\ c\ atunci când [colile, familiile [i comunit\]ile lucreaz\ împreun\ ca parteneri, beneficiari sunt elevii.

Al\turi de [coala care asigur\ maxima comunicare între genera]ii, familia [i comunitatea au o deosebit\ valoare în formarea personalit\]ii copilului. Fiecare om vine pe lume cu o anumit\ zestre nativ\, apoi gra]ie climatului afectiv din familie, copilul cunoa[te lumea din jur printr-un permanent dialog cu cei mari, înva]\ [i poate s\ iubeasc\, comunic\, se ghideaz\ dup\ anumite modele, imit\ diferite ac]iuni pân\ î[i formeaz\ propriile valori, propriile principii despre lume, despre via]\.

Din experien]\ c\p\tat\ de-a lungul anilor, v\ pot spune c\ exist\ familii despre ai c\ror copii po]i afirma cu certitudine c\ au „cei [apte ani de acas\, copii al c\ror sistem de valori are la baz\ efortul propriu pentru atingerea obiectivelor, corectitudinea, moralitatea, respectul. Sunt copii pentru care venitul la [coal\ nu reprezint\ doar o modalitate “de a avea unde s\ te duci [i de unde s\ te întorci “, ci au con[tientizat faptul c\ f\r\ o preg\tire temeinic\ nu po]i ajunge nici medic, nici inginer, nici profesor, etc.

Din p\cate exist\ [i elevi al c\ror „sistem de valori” este construit dup\ „modelele” ce li se ofer\ nu de [coal\, ci de celelalte mijloace de informare sau chiar de propriile familii. Ce nevoie ar mai avea de [coala, când societatea le ofer\ atâtea exemple de oameni pentru care banul se câ[tig\ foarte u[or, atâtea exemple de fete care devin peste noapte dive nu prin ceea ce

au înv\]at în [coal\ ci prin ceea ce fac [i care nu are nicio leg\tur\ cu aceasta, atâtea exemple de indivizi a c\ror via]\ este tr\it\ undeva la grani]a dintre normal [i anormal, dintre legal [i ilegal [i care sunt în continuare printre noi [i nu acolo unde le este locul, pentru c\ exemplul pe care ei îl ofer\ s\ fie catalogat la „a[a nu!” [i exemplele pot continua. (...) În rela]ia [coal\ - familie comunitate trebuie s\ existe rela]ii de respect, de acceptare reciproc\, de simpatie [i admira]ie, nu de suspiciune, nedumerire sau iritare [i provocare. Rela]iile dintre [coal\, elevi, familiile acestora [i comunitate trebuie s\ fie bazate pe contact [i colaborare, pe transmitere de informa]ii [i prezentare a unor st\ri de lucruri, de influen]e pozitive asupra comportamentelor elevilor, pe tr\iri afective [i emo]ionale reciproce în diferite forme de manifestare.

Pentru atingerea unui nivel de calitate ridicat în eficientizarea rela]iei [coal\ - elev - familie - comunitate, este necesar de abordat un stil empatic de comunicare între p\r]i ce trebuie transpus în psihologia mental\ a elevului astfel încât s\ se produc\ o apropiere între p\r]i, p\strând îns\ o neutralitate necesar\ [i un echilibru constant.

Au existat întotdeauna educatori excelen]i [i p\rin]i iubitori, care nu [i-au pus probabil atâtea probleme [i totu[i au reu[it foarte bine; dar poate c\ acest lucru era mai u[or într-o lume foarte statornic\, în care tradi]ia avea ultimul cuvânt. (...)

Cooperarea activ\ a [colii [i a cadrelor didactice cu ceilal]i factori

~n data de 1 martie 2012 , Prim\ria ora[ului R\cari [i Liceul Teoretic “Ion Ghica”, au organizat o manifestare cultural\ cu tema: [coala, familie, societate la care au participat invita]i din capital\, cadre didactice [i alte persoane interesate. La acest eveniment au luat parte: Daniela Vl\descu - solist\ a operei Române, {tefan Ignat - prim solist al operei Române, Viorel Ple[ca - arhitect, Dumitru Graur - jurnalist, Elena Mosor - inspector general adjunct al Jude]ului Dâmbovi]a. La eveniment au participat primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, prof. Alionte Aurica - directorul liceului, prof. Nil\ Livia - consilier-psiholog, prof.

Sima Nicoleta.

educa]ionali – familia, comunitatea local\, mass-media, biserica, organiza]ii nonguvernamentale – trebuie s\ conduca la realizarea unor parteneriate viabile, de natur\ s\ permit\ o abordare pozitiv\ a problemelor diverse ale tinerilor elevi. {coala trebuie s\ g\seasc\ formele optime prin care cei implica]i în acest proces de educare s\ poat\ gestiona resursele umane, s\ aib\ cunostin]e de psihologie [i pedagogie, s\ se poat\ adapta rapid la managementul schimb\rilor din societatea actual\. Totu[i, rolul important, cel pu]in acum, îl au [coala, cadrele didactice, care, prin activit\]ile elaborate, pot dezvolta la elevi norme [i conduite sociomorale, pot dezvolta abilit\]i [i conduite morale [i civice, în contextul european actual. (...) {coala trebuie îns\ s\ fie sprijinit\ permanent de familie pentru a-[i putea atinge obiectivele, deoarece copilul pleac\ din familie, [i, dup\ cele [ase ore petrecute la [coal\, se reîntoarce în familie, care trebuie s\-i asigure un climat favorabil astfel încât elevul s\ se preg\teasc\ în mod constant pentru a face fa]\ mai târziu cerin]elor societ\]ii.

Familia reprezint\ elementul cheie în socializarea copilului cu ceilal]i copii din clas\ fiind consultat\ cu privire la activit\]ile educative (extracuriculare) [i cu privire la activit\]ile op]ionale pe care doresc s\ le desf\[oare copiii.

Prin prezentarea unor modele comportamentale, pe cât posibil într-o comunitate, se poate observ\ îmbun\t\]irea rezultatelor [colare

Confesiune Înainte de toate numele meu este Mihaela, am aproape 19 ani, sunt elev\ în clasa a XII-a la acest liceu [i locuiesc într-un sat din apropiere, Ghimpa]i.

M\ aflu aici în fa]a dumneavoastr\ pentru a v\ împ\rt\[i p\rerea mea despre aceast\ tem\.

De ce tocmai eu? Pentru c\ v\ pot vorbi din experien]a mea personal\: sunt unul din miile de cazuri de divort al p\rin]ilor. Începând cu vârsta de 12 ani locuiesc împreun\ cu tat\l, fratele [i bunica. {i de aceea doresc s\ v\ spun cum a func]ionat pentru mine acest triunghi (familie, [coala, societate), dar [i cum ar trebui s\ func]ioneze pentru ceilal]i în viziunea mea.

Poate c\ am fost norocoas\ sau poate c\ am avut divinitatea de partea mea, îns\ reu[ita mea se bazeaz\ [i pe oamenii pe care i-am cunoscut [i care m-au încurajat în anumite momente, fie c\ erau din familie, fie c\ erau oameni ai [colii sau pur [i simplu oameni din jurul meu.

Un copil mic este ca un lut, u[or de modelat, iar mediul preponderent în care se învârte este

[ i o însu[ire mai bun\ a valorilor morale. Una este s\ le vorbe[ti despre cele mai importante func]ii în comunitate (primar, preot, poli]ist, medic, înv\]\tor, etc.) [i alta este s\ vorbeasc\ ei în[i[i cu oamenii care reprezint\ aceste func]ii.

Degeaba poveste[ti despre obiceiuri [i tradi]ii elevilor dac\ nu iei parte împreun\ cu ei [i oamenii din comunitatea local\ la diverse manifest\ri tematice, sezatori, la slujbele de la biseric\. Îi înv\]\m pe copii s\ nu fure, s\ nu loveasc\, s\ nu mint\, dar ar trebui du[i la o sec]ie de poli]ie s\ concretizeze consecin]ele actelor negative. Le spunem cum s\-[i p\streze s\n\tatea, dar nu i-am dus într-un spital s\ vad\ ce dureros este s\ fi bolnav. O s\ constat\m nu numai respectarea regulilor de igien\ pentru a nu se îmboln\vi, dar [i dorin]a de a deveni omul care salveaz\ vie]i – doctorul.

Pentru consolidarea unui set de valori stabil [i coerent care sprijin\ [coala în formarea la copii a conduitei favorabile, a unui stil de via]\ s\n\tos mental, emo]ional, fizic [i socio-moral este necesar\ implicarea familiei [i a comunit\]ii printr-un parteneriat. Activit\]ile ce se desf\[oar\ au tocmai rolul apropierii de aceste institu]ii, a comunic\rii directe [i a unui schimb de impresii [i p\reri.

Sensibilizarea reprezentan]ilor comunit\]ilor locale cu privire la problemele [colii reprezint\ o dimensiune deosebit de necesar\

familia [i [coala. Eu am fost modelat\ frumos.

P\rin]ii mei, având o bun\ comunicare cu [coala au reu[it s\ m\ formeze ca un copil [i ca un [colar con[tiincios. Îns\, dac\ atunci când eram mic\ am înv\]at pentru c\ a[a mi se spunea, deja în clasele mai mari, inclusiv liceu, am înv\]at pentru c\ eram con[tient\, pentru c\ îmi doream [i îmi doresc s\ fac ceva frumos cu via]a mea.

Dar ce se întâmpl\ când ceva neprev\zut î]i tulbur\ cursul firesc al vie]ii? Renun]i?

Neprev\zutul meu a fost divor]ul p\rin]ilor mei.

Deja rela]ia dintre [coala-familie î[i pierdea din echilibru. Eram un copil [i totu[i datorit\ bunicii mele, care m-a sprijinit din toate punctele de vedere am continuat [i am ajuns pân\ în clasa a XII-a cu rezultate bune, având în vedere c\ între leg\tura dintre [coala [i familie se produsese o ruptur\.

Am în]eles mai devreme decât trebuia c\ singura [ans\ a mea este [coala [i numai cu ajutorul ei îmi pot cl\di un viitor de care [i p\rin]ii mei s\ fie mândri. Am tr\it deja cuvintele responsabilitate, în]elegere [i efort.

Ceea ce vreau s\ subliniez este faptul c\, de[i, la un moment dat au ap\rut situa]ii noi,

pentru realizarea obiectivelor parteneriatului; [i aceasta deoarece orice abordare abrupt\, resim]it\ ca o ingerin]\ autoritar\ în problemele [colii este [i va fi sortit\ e[ecului; în plus orice ac]iune de dezvoltare nu este eficient\ dac\ nu este în]eleas\ [i preluat\ ulterior de comunitate.

Exemple de prezentare a modelelor comportamentale sunt multe, dar tu ca dasc\l, modelator de suflete trebuie s\ dore[ti s\ creezi acea comuniune familie– [coal\ – comunitate, în primul rând fiind sincer cu tine [i cu ceilal]i în tot ce faci [i ce gr\ie[ti, fiind dispus s\ înve]i mereu, alergând al\turi într-o curs\ pentru cunoa[tere, c\tre un ]el.

Valoarea educa]iei cre[te într-o lume în care schimb\rile s-au accelerat sim]itor, într-o societate a op]iunilor individuale [i sociale multiple, marcat\ de o multitudine de tranzi]ii, de naturi diferite. Educa]ia este chemat\ s\ r\spund\ provoc\rilor unei lumi a societ\]ilor [i indivizilor în derut\, o lume în care s-au pierdut [i se pierd repere, sisteme de referin]\, iar sistemele etice se afl\ în criz\. Ea trebuie s\ construiasc\ drumuri noi pentru speran]\, prin formarea unor cadre cât mai flexibile, a unor capacit\]i [i comportamente capabile s\ fac\ fa]\ schimb\rii permanente [i s\ adapteze elevul la incertitudine [i complexitate. {coala este chemat\, al\turi de p\rin]i [i comunitate, s\ contribuie decisiv la reconstructia spirituala, la redefinirea unor noi sisteme de valori.

Dir. prof. Aurica Alionte

nea[teptate, care pot ap\rea în orice familie, asta nu m-a împiedicat s\ merg pe drumul pe care p\rin]ii mei m\ îndrumaser\ pân\ atunci.

Sunt multumit\ c\ am g\sit pe parcursul [colii profesorii care au crezut în mine [i m-au încurajat, iar acum sunt convins\ c\ oricât ar fi de greu nu am s\ renun] la visele mele, la ceea ce cred c\ mi se potrive[te. În opinia mea, o rela]ie bun\ a familiei cu [coala nu face decât s\ ajute la formarea [i dezvoltarea armonioas\ a copilului [i a tân\rului preg\tit s\ fac\ parte din societatea în care tr\ie[te.

Iar ceea ce eu am încercat ast\zi s\ fac este s\ spun c\ se poate. Se poate chiar [i atunci când familia nu este în echilibru, chiar [i atunci când [coala nu î]i cunoa[te toate problemele, chiar [i când societatea are grij\ s\ î]i ofere du[uri reci.

Cu atât mai mult s-ar putea dac\ acest triunghiul familie-[coala-societate ar avea leg\turile unite, fiecare parte ar avea de câ[tigat [i toate împreun\. {i a[ vrea s\ închei prin a o cita pe domni[oara Livia Nil\ care ne încurajeaz\ astfel: ”nu este atât de important s\ spun cine sunt, MULT MAI IMPORTANT ESTE S| AR|T CINE SUNT”!

Eleva, Mihaela Nicolae

nr. 42, 2012

V\ este cunoscut\ aceast\ pagin\ care a debutat cu trei ani ^n urm\. Am ob]inut rezultate bune, dar parc\ mai este loc pentru altele, mai bune. ~ncep창nd din acest num\r vom publica imagini c창t mai sugestive, vom incuraja acei gospodari care fac ^n mod constant cur\]enie pe domeniul public, amenajarea [an]ului, cur\]irea pode]ului. ~n imaginile al\turate v\ prezent\m pe aceia care au ^nceput cur\]enia ^n gospod\rie cu amenajarea [an]ului, plantarea florilor, vopsirea gardurilor.

Imagini cu care ne m창ndrim

Mihalcea Elena - R\cari

Dinc\ Lenu]a - Colacu

Barbu Niculae - Ghimpa]i

{erban Niculina - Ghimpa]i

Boiangiu Ion - Ghergani

Nelepcu {tefania - Colacu

Mincu Gheorghi]a - Colacu

Ghi]\ Maria - Colacu

13

14 R\spundem ^ntreb\rilor

nr. 42, 2012

BIROUL URBANISM {I AMENAJAREA TERITORIULUI NE INFORMEAZ|

Fii precaut...

Ho]ii nu dorm!

POLI}IST DE PROXIMITATE Ag.[ef R\dulescu Sergiu radulescusergiu@ymail.com

Recomand\ri pentru siguran]a locuin]ei dumneavoastr\

Indiferent de tipul de locuin]\, politica de securitate trebuie gândit\ prin prisma identific\rii vulnerabilit\]ilor loca]iei respective [i stabilirii, cu sprijinul speciali[tilor în domeniu, a modalit\]ilor adecvate de anihilare a acestora.

Atât în cazul unui apartament într-un imobil, cât [i al unei case la curte, trebuie avute în vedere cele dou\ bariere ce se pot “ridica” în fa]a infractorilor, asemenea unor cercuri concentric, în jurul valorilor protejate.

Astfel, este important s\ securiz\m intrarea în bloc [i c\ile de acces în apartament (inclusive geamuri [i balcoane) pentru primul caz, zona adiacent\ (gard [i gr\dina) [i orice poten]ial\ intrare în casa (include]i în aceast\ categorie u[ile de la garaje sau de la anexele ce corespund cu locuin]a) pentru cea de-a doua situa]ie.

DAC| LOCUI}I LA BLOC: Instala]i un interfon sau un sistem de control al accesului la intrarea în scar\; Asigura]i corespunz\tor u[ile de la subsol, terase sau intr\rile suplimentare; Verifica]i dac\ dispozitivul de amortizare montat pe u[a de intrare în imobil permite o închidere complet\ a acesteia; Lua]i m\surile necesare pentru ca pe holurile blocului [i pe paliere s\ existe o bun\ iluminare prin utilizarea de sisteme automate cu detec]ia mi[c\rii. ÎN PLUS, DAC| LOCUI}I LA CAS|: Monta]i un sistem de: Supraveghere video exterior sau de protective perimetral\ pentru înregistrarea oric\rei activit\]i desf\[urate în curtea casei [i care v\ avertizeaz\ asupra p\trunderii persoanelor str\ine; Iluminare cu senzori de mi[care.

PENTRU UN INTERIOR ÎN SIGURAN}A: U[a de acces în locuin]\ s\ fie confec]ionat\ dintr-un material rezistent la solicit\ri mecanice [i termice; Tocul, în zona sistemelor de asigurare, s\ fie consolidat cu o arm\tur\ mecanic\ si s\ fie bine ancorat în perete; Balamalele s\ aibe o bun\ fixare în toc [i în u[\; Dispozitivul de limitare a deschiderii u[ii (lan] de siguran]\) trebuie folosit în permanen]\; U[a s\ fie prev\zut\ cu un sistem de închidere securizat, eventual cu prindere în mai multe puncte; Orice încuietoare devenit\ nefunc]ional\ s\ fie înlocuit\ în cel mai scurt timp; Acolo unde este posibil accesul prin escaladare, proteja]i-v\ geamurile cu grilaje ale c\ror capete de prindere trebuie încastrate în zid; Închide]i toate ferestrele [i u[ile de la balcon de fiecare dat\ când pleca]i de acas\; Draperiile sau jaluzelele v\ feresc locuin]a de priviri indiscrete.

L egea 350 06 iulie 2 001

LEGE privind amenajarea teritoriului [i urbanismul Art. 28. - Aplicarea documenta]iilor de amenajare a Tehnician urbanism, teritoriului [i de urbanism Alexandru Alexandru aprobate se asigur\ prin eliburbanism@primariaracari.ro erarea certificatului de urbanism.

Art. 29. - (1) Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administra]iei publice jude]ene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic [i tehnic al imobilelor [i condi]iile necesare în vederea realiz\rii unor investi]ii, tranzac]ii imobiliare ori a altor opera]iuni imobiliare, potrivit legii.

(2) Certificatul de urbanism trebuie emis pentru adjudecarea prin licita]ie a lucr\rilor de proiectare [i de execu]ie a lucr\rilor publice, precum [i pentru întocmirea documenta]iilor cadastrale de comasare, respectiv dezmembrare a terenurilor în cel pu]in 3 parcele, atunci când opera]iunile respective au ca obiect împ\r]eli ori comas\ri de parcele solicitate în scopul realiz\rii de lucr\ri de construc]ii [i de infrastructur\, precum [i constituirea unei servitu]i de trecere cu privire la un imobil. În cazul vânz\rii sau cump\r\rii de imobile, certificatul de urbanism cuprinde informa]iile privind consecin]ele urbanistice ale opera]iunii juridice, solicitarea certificatului de urbanism atunci când opera]iunile de împ\r]eli ori comas\ri de parcele fac obiectul ie[irii din indiviziune este facultativ\, cu excep]ia situa]iei în care solicitarea este f\cut\ în scopul realiz\rii de lucr\ri de construc]ii [i/sau de lucr\ri de infrastructur\. (alineat modificat prin art. unic din Legea nr. 221/2011, în vigoare de la 5 decembrie 2011) (3) Certificatul de urbanism se elibereaz\ la cererea oric\rui solicitant, persoan\ fizic\ sau juridic\, care poate fi interesat în cunoa[terea datelor [i a reglement\rilor c\rora îi este supus respectivul bun imobil.

(4) Certificatul de urbanism nu confer\ dreptul de executare a lucr\rilor de construire, amenajare sau plantare.

(5) În certificatul de urbanism se va men]iona în mod obligatoriu scopul eliber\rii acestuia.

(6) Certificatul de urbanism pentru destina]ii speciale se elibereaz\ în temeiul [i cu respectarea documenta]iilor aferente obiectivelor cu caracter militar, elaborate [i aprobate de Ministerul Ap\r\rii Na]ionale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informa]ii, Serviciul de Informa]ii Externe, Serviciul de Telecomunica]ii Speciale [i Serviciul de Protec]ie [i Paz\, dup\ caz, pe baza avizului Ministerului Lucr\rilor Publice, Transporturilor [i Locuin]ei.

Art. 30. - Pentru aceea[i parcel\ se pot elibera mai multe certificate de urbanism, dar con]inutul acestora, bazat pe documenta]iile de amenajare a teritoriului [i de urbanism, [i celelalte reglement\ri în domeniu trebuie s\ fie acelea[i pentru to]i solicitan]ii. În acest scop nu este necesar\ solicitarea actului de proprietate asupra imobilului, în vederea emiterii certificatului de urbanism.

Art. 31. - Certificatul de urbanism cuprinde urm\toarele elemente privind:

a) regimul juridic al imobilului - dreptul de proprietate asupra imobilului [i servitutile de utilitate public\ care greveaz\ asupra acestuia; situarea imobilului - teren [i/sau construc]iile aferente - în intravilan sau în extravilan; prevederi ale documenta]iilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului - zone protejate, interdic]ii definitive sau temporare de construire -, dac\ acesta este înscris în Lista cuprinzând monumentele istorice din România [i asupra c\ruia, în cazul vânz\rii, este necesar\ exercitarea dreptului de preemp]iune a statului potrivit legii, precum [i altele prev\zute de lege.

Informa]iile privind dreptul de proprietate [i dezmembr\mintele acestuia vor fi preluate din cartea funciar\, conform extrasului de carte funciar\ pentru informare. (liter\ modificat\ prin art. I pct. 7 din O.G. nr. 27/2008, în vigoare de la 1 septembrie 2008) b) regimul economic al imobilului - folosin]a actual\, destina]ii admise sau neadmise, stabilite în baza prevederilor urbanistice aplicabile în zon\, reglementãri fiscale specifice localit\]ii sau zonei; c) regimul tehnic al imobilului - procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, dimensiunile minime [i maxime ale parcelelor, echiparea cu utilit\]i, edificabil admis pe parcelã, circula]ii [i accese pietonale [i auto, parcaje necesare, alinierea terenului [i a construc]iilor fa]\ de str\zile adiacente terenului, în\l]imea minim\ [i maxim\ admis\.

AUTORIZA}II DE CONSTRUIRE EMISE ~N LUNA FEBRUARIE 2012 - 8/14.02.2012 S.C GDF SUEZ EN ROMANIA (Bucur Elene) Mavrodin RACORD BRANSAMENT GAZ

- 9/27.02.2012 SC Parcul Industrial Racari SRL, Racari ALIMENTARE CU EN ELECTRICA - 10/28.02.2012

LISTA CERTIFICATELOR DE URBANISM EMISE ÎN LUNA FEBRUARIE 2012 - 12/01.02.2012 Orasu Racari, Ghergani Desfiintare anexe CAMS - 13/14.02.2012 Pandele Marian Pandele Adriana Aurelia, Racari CONSTR Loc P - 14/14.02.2012 S.C GDF SUEZ EN ROMANIA (Bucur Elena) Mavrodin Racari, Bransament Gaze - 15/20.20.2012 Sc Modestoulla SRL M a v r o d i n Dezmembrare - 16/20.02.2012 STEFANESCU GHEO-

RGHITA STEFANESCU ADRIAN, RACARI ELABORARE PUZ PENTRU TRECERE TEREN IN INTRAVILAN - 17/21.02.2012 ENE MARIANA RACARI D E Z M E M BRARE - 18/24.02.2012 SPANU GHEORGHE RACARI C O N S T R LOC P SI IMPREJMUIRE - 19/28.02.2012 SN GN ROMGAZ S.I GN PLOIESTI SABIESTI ALIPIRE - 20/28.02.2012 SN GN ROMGAZ

Lucerna. Cultur\ furajer\ principal\ Lucerna este o plant\ furajer\ multianual\, cu valoare nutritive foarte bun\, o bun\ fixatoare de azot ^n sol.

Avantajele acestei culturi sunt urm\toarele: - con]ine o cantitate mare de vitamine, calciu [i potasiu, fiind un nu]ret excelent pentru animalele tinere (vi]ei, miei) ^n perioada de cre[tere, pentru reproduc\torii masculi [i

femelele gestante.

- durata de folosin]\ este de 4-5 ani, necesitând investi]ii pentru ^nfiin]are numai ^n primul an.

- se pot ob]ine produc]ii mari de mas\ verde, de pân\ la 40-50 to/ha sau 8-12 to/ha fân.

- ~n caz de irigare produc]iile de mas\ verde ajung la 70-100 to/ha sau 20-25 to/ha fân.

- planta]iile din anul 2 [i 3

Dune Ceristian Dune Elena, Ghimpati CONSTRUIRE LOC. P+M

suporta bine seceta (au r\d\cini care ajung la 2-3 metri); - ^mbun\t\]e[te fertilitatea solului prin fixarea azotului [i ^n\bu[\ buruienile; - este un bun premerg\tor pentru multe culture [i ^n special pentru grâul de toamn\, culturile legumicole, plantele de nutre], cartof, etc. Nu se recomand\ cultivarea lucernei dup\ tutun, floarea soarelui

S.I GN PLOIESTI SABIESTI ALIPIRE - 21/28.02.2012 SN GN ROMGAZ S.I GN PLOIESTI SABIESTI ALIPIRE - 22/28.02.2012 SN GN ROMGAZ S.I GN PLOIESTI SABIESTI ALIPIRE - 23/28.02.2012 SN GN ROMGAZ S.I GN PLOIESTI SABIESTI ALIPIRE - 24/28.02.2012 SC CONPET SA MAVRODIN, DESFIINTARE CLADIRE COCUINTA SI ANEXA

[i lucern\.

Tehnologia culturii 1. Preg\tirea terenului Toamna se face dezmiri[tirea terenului la adâncimea de 5-7 cm, câmpul se ar\ la adâncimea de 27-30 cm.

2. Sem\natul. Inainte de sem\nat verifica]i calitatea semin]ei, folosi]i numai s\mân]a selectat\, certificat\, tratat\, purificat\.

Lucerna se seam\n prim\vara devreme (10-30 martie) sau vara (20-30 august) ^n condi]ii de irigare.

Ing. Topora[ V

Diverse

Programul Centrului medical de permanen]\ Telefon: 0245.658.864 Duminic\ - 1.4.2012 Dr. Mladin Aurica Luni - 2.4.2012 Dr. Carp Marioara Mar]i - 3.4.2012 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 4.4.2012 Dr. Barbu Razvan Joi - 5.4.2012 Dr. Mladin Aurica Vineri -6.4.2012 Dr. Birsila Daniel Sâmb\t\ - 7.4.2012 Dr. Grigorescu Ecaterina Duminic\ - 8.4.2012 Dr. Carp Marioara Luni - 9.4.2012 Dr. Barbu Razvan Mar]i - 10.4.2012 Dr. Grigorescu Ecaterina

Miercuri - 11.4.2012 Dr. Carp Marioara Joi - 12.4.2012 Dr. Mladin Aurica Vineri - 13.4.2012 Dr. Barbu Razvan Sâmb\t\ - 14.4.2012 Dr. Birsila Daniel Duminic\ - 15.4.2012 Dr. Corneanu Corina Luni - 16.4.2012 Dr. Barbu Razvan Mar]i - 17.4.2012 Dr. Mladin Aurica Miercuri - 18.4.2012 Dr. Corneanu Corina Joi - 19.4.2012 Dr. Carp Marioara Vineri - 20.4.2012 Dr. Corneanu Corina

Sâmb\t\ - 21.4.2012 Dr. Barbu Razvan Duminic\ - 22.4.2012 Dr. Mladin Aurica Luni - 23.4.2012 Dr. Carp Marioara Marti - 24.4.2012 Dr. Corneanu Corina Niercuri - 25.4.2012 Dr. Grigorescu Ecaterina Joi - 26.4.2012 Dr. Carp Marioara Vineri - 27.4.2012 Dr. Birsila Daniel Sâmb\t\ - 28.4.2012 Dr. Birsila Daniel Duminic\ - 29.4.2012 Dr. Carp Marioara Luni - 30.4.2012 Dr. Corneanu Corina

RADULESCU GABRIELA, GHERGANI - 81 ANI DRAGOI NASTASIA, GHIMPATI - 87 ANI IORDACHE FILOFTEIA, RACARI - 76 ANI MUSAT MARIA, COLACU - 87 ANI NASTASE GHEORGHE, RACARI - 79 ANI POPESCU PETRE, RACARI - 83 ANI SIMULESCU VASILICA - 69 ANI GHEORGHICEANU MARIN, GHIMPATI - 82 ANI ENE DAN, RACARI - 60 ANI MARIN EUFROSINA, GHIMPATI - 81 ANI GAVRILA CONSTANTA, GHIMPATI - 65 ANI UDRISTE DUMITRU, RACARI - 79 ANI BURIU STANA, CORNESTI - 85 ANI

DECESE

Program: Luni-Vineri ^ntre orele 15-08 dim. Sâmb\t\ [i Duminic\: 24-24 de ore

nr. 42, 2012

Cel ce ^n[eal\ Cu mult timp ^n urm\, a tr\it un boier tare bun. ~ntr-o zi, l-a chemat la el pe un t\ran [i i-a spus: - Uite, omule, fiindc\ [tiu c\ familia ta o duce destul de greu, vreau s\ te ajut. ~]i dau de munc\ [i te pl\tesc foarte bine. Vrei s\ lucrezi pentru mine?

- Sigur, boierule – a r\spuns omul bucuros – ce trebuie s\ fac?

- S\-mi construie[ti o cas\, la marginea p\durii. }\ranul a plecat bucuros [i, chiar din acea zi, s-a apucat de treab\. Boierul ^i d\dea

bani pentru tot ce trebuia s\ cumpere. ~ns\ omul ce [i-a spus? “E, [i a[a nu m\ vede, ce-ar fi s\-l ^n[el?!” {i, ^n loc s\ fac\ totul a[a cum ar fi trebuit, a ^nceput s\ cumpere lucruri ieftine [i proaste [i s\ cheltuiasc\ banii ce ^i r\mâneau. Când a terminat, casa ar\ta tare frumos pe dinafar\, dar ]\ranul [tia c\ n-o f\cuse bine [i c\, destul de repede, ea se va strica.

Când i-a ar\tat casa boierului, acesta i-a spus: - Fiindc\ [tiu c\ tu [i familia ta locui]i ^ntr-o cocioab\

CAZACU MARIAN TOFAN MARIA M|D|LINA

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

1

2

3

4

5

6

7

8

1

1. SCOATE DIN CONTEXT (masc) 2. B|TUT PE MARGINI 2 CLOPO}EI...POETICI 3. SERVICIU PENTRU UN CÂINE 3 R|U DE TOT 4 4. DEOSEBIT DE DES - ESEN}A ADUNARII (pl) 5 5. NOTA REDAC}IEI - SEPIE! {MECHERA{ (pop) 6 6. SCOAS| LA LUMIN| 7. BRUTAR B|TRÂN - FOC F|R| 7 SFÂR{IT! 8 8. SCOATE NEBUNIA DIN OM (pl) 9. SPONSOR LA O CEAIN|RIE 9 ALCOOL...DIN SOND| 10. PREFIX...MOTORIZAT - LEGENDE 10 SCRISE.

mic\, ^]i fac cadou aceast\ cas\. De-aia te-am l\sat pe tine s\ o construie[ti [i ]i-am spus acum, la sfâr[it, tocmai pentru ca bucuria voastr\ s\ fie mai mare.

Acum [i-a dat seama omul de gre[eala sa. A vrut s\-l ^n[ele pe altul [i, de fapt, singur s-a ^n[elat. Dac\ ar fi fost cinstit [i [i-ar fi v\zut de treab\, [i-ar fi f\cut un bine lui [i familiei sale. Acum, ^ns\, p\rerile de r\u nu mai puteau ^ndrepta nimic. ~n sinea lui, omul s-a jurat s\ nu mai ^n[ele niciodat\ pe nimeni.

R.D

ZAMFIR MARIA MIHAELA 18.01.2012 NICULAE MIRELA ELENA - 6.02.2012 LACHE IZABELA 27.12.2011 APOSTOLACHE ABEL - 15.02.012 POPA VALENTIN-ADRIAN 26.01.2012 FRUZOI DARIUS MARIAN 18.12.2011 CRETEANU CLAUDIU STEFAN 3.03.2012 APOSTOLACHE ALEXANDRA VIOLETA 1.03.2012 MARCU SIMIONOVICI ANASTASIA RUXANDRA - 24.02.2012 ION MARIUS IULIAN - 24.O2.2012

C|SATORII

Orizontal

15

9

10

Vertical

1. R|MA{I PENTRU VIITOR MIJLOC DE LEG|TUR|.

2. STR|FULGERARE - CAUCIUC. 3. PAZNIC LA U{| - DE{TEPT 4. PUS ~N FRUNTE - R|I DE BUZUNARE 5. DRUMURI DESLU{ITE 6. AB|TUT| DIN CALE AFAR| 7. C|R|MIZIU - PUI DE LEU 8. SUPORTURI DE FLORIRUD| DIN P|DURE 9. TIP- CIRCUMFERIN}| 10. IMIT| - GRUPARE FEMININ| Ilie Georgian Rezolvare nr. anterior:HIPERBOLIC-ALICA-BINE-RASUNATORI-NR-MICUTA-A-SET-RADASEMNATA-AR-ALEI-ATACA-MERCUR-NIT-EGI-PATINA-NITRATI-AT-TEAM-IVITA

Stima]i concet\]eni v\ anun]\m pe aceast\ cale c\ pute]i ^nchiria, pentru practicarea sportului, actualul spa]iu al S\lii sporturilor din ora[ul R\cari, dup\ urm\torul tarif: - 100 lei/ora, pentru ^ntreceri sportive: meciuri de fotbal, handbal, baschet, volei, tenis de câmp; - 20 lei/ora/masa, pentru ^ntrecerile la tenis de mas\.

Doritorii se pot adresa la administratorul s\lii, Ene Marius, la numerele de telefon: 0764.030.370; 0751167358

S\ mai [i râdem Cum am ap\rut pe lume ?!

Tat\, cum am am ap\rut eu pe lume?

- Mah, fiule, cred c\ într-o zi tot ai s\ afli! P\i, eu [i cu maic\-ta într-o zi am intrat într-o camera de chat a Yahoo-ului.

Am aranjat apoi o întâlnire via e-mail cu maic\-ta [i ne-am întâlnit într-un internet cafe virtual. Ne-am strecurat într-o camer\ privat\, unde maic\-ta a fost de acord cu un download din hard-ul meu.

Imediat ce eram gata de upload, am descoperit c\ nici unul dintre noi nu folosise firewall-ul [i fiindc\ deja era prea târziu s\ d\m delete, nou\ luni mai târziu a ap\rut un mic popup binecuvântat care a ]ipat din to]i r\runchii.

Photoshop La spital, radiologul îi spune pacientului:

- Am dou\ ve[ti, una bun\ [i una proast\. Pe care vi-o zic înainte?

- Pe cea rea.

- P\i, ave]i o tumoare imens\ pe pl\mâni!

- {i, care e cea buna?

- Se poate rezolva în Photoshop!

F\t Frumos [i Balaurul Se duce F\t Frumos s\ omoare balaurul fioros.

Ajunge la grot\, p\[e[te dârz, apare balaurul cu dou\ capete. F\t Frumos scoate sabia [i i le taie.

Imediat cresc alte 4 capete în loc. F\t Frumos le taie [i pe aceastea [i alte 8 capete r\sar imediat.

Le taie pe astea 8, cresc alte 16. Le taie [i pe aceastea [i deodata cresc 32. Munce[te F\t Frumos s\ taie toate cele 32 de capete, pac!

64.Taie. Apoi 128. Taie. Apoi 256. Taie.

Apoi brusc balaurul muri.

De ce? Era un balaur pe 8 bi]i!

16

Publicitate

nr. 42, 2012

ISAIA 53

7. Când a fost chinuit [i asuprit, n-a deschis gura deloc, ca un miel pe care-l duci la m\celarie [i ca o oaie mut\ inaintea celor ce o tund: n-a deschis gura.

Sala de festivit\]i a ora[ului R\cari este loca]ia ideal\ pentru evenimente private: nun]i, botezuri, anivers\ri. Sarra Events v\ pune la dispozi]ie mese de diferite forme [i dimensiuni,

stâlpi[ori fier forjat, supor]i lumân\ri, arcad\, covor ro[u, huse de scaun, funde scaun, fe]e de mas\, [ervete, decor mas\ VIP (falduri, jupon, accesorii), vesel\ (farfurii, pahare, tacâmuri), aranjamente florale pe supor]i de sticl\ sau fier forjat, precum [i un meniu bogat care te va surprinde pl\cut prin diversitatea preparatelor. Oferta noastr\ este flexibil\ [i v\ ofer\ posibilitatea ca în func]ie de buget [i exigen]ele dumneavoastr\, s\ alege]i din gama noastr\ de servicii, exact ceea ce ave]i nevoie pentru ca evenimentul s\ fie memorabil.

Pentru detalii suna]i la numerele de telefon: 0785577660 – Cosmote; 0734584135 – Vodafone

Fo t o g r a f i a l u n i i

Colectivul redac]ional:

Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Jr. Ene Octaviana, secretar Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. {tefan Vlada, colaborator

REDAC}IA Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere, Bucure[ti ISSN: 1844-7678

2. El a crescut ^naintea Lui ca o odrasl\ slab\, ca un l\star care iese dintr-un p\mânt uscat. N-avea nici frumusete, nici str\lucire ca s\ ne atrag\ privirile, [i inf\]i[area Lui n-avea nimic care s\ ne plac\.

3. Dispretuit [i p\r\sit de oameni, Om al durerii [i obi[nuit cu suferin]a, era a[a de dispre]uit, c\ ^]i ^ntorceai fa]a de la El, [i noi nu L-am b\gat ^n seam\.

4. Totu[i El suferin]ele noastre le-a purtat, [i durerile noastre le-a luat asupra Lui, [i noi am crezut c\ este pedepsit, lovit de Dumnezeu [i smerit.

5. Dar El era str\puns pentru p\catele noastre, zdrobit pentru f\r\delegile noastre. Pedeapsa care ne d\ pacea a c\zut peste El, [i prin r\nile Lui suntem t\m\dui]i.

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT

Procesare - Tehnoredactare Ruben Dumitru, IT Niculae Constantin, IT

1. Cine a crezut ^n ceea ce ni se vestise? Cine a cunoscut bra]ul Domnului?

Foto: Niculae Constantin

6. Noi r\t\ceam cu to]ii ca ni[te oi, fiecare ^[i vedea de drumul lui, dar Domnul a f\cut s\ cad\ asupra Lui nelegiuirea noastr\ a tuturor.

8. El a fost luat prin ap\sare [i judecat\. Dar cine din cei de pe vremea Lui a crezut c\ El fusese [ters de pe p\mântul celor vii [i lovit de moarte pentru p\catele poporului meu?

9. Groapa Lui a fost pus\ ^ntre cei r\i, [i mormântul Lui, la un loc cu cel bogat, m\car c\ nu s\vâr[ise nicio nelegiuire [i nu se g\sise niciun vicle[ug ^n gura Lui. 10. Domnul a g\sit cu cale s\-L zdrobeasc\ prin suferin]\… Dar, dup\ ce ~[i va da via]a ca jertfa pentru p\cat, va vedea o s\mân]\ de urma[i, va tr\i multe zile, [i lucrarea Domnului va prop\[i ^n mâinile Lui. 11. Va vedea rodul muncii sufletului Lui [i Se va ^nviora. Prin cuno[tin]a Lui, Robul Meu cel neprih\nit va pune pe mul]i oameni ^ntr-o stare dup\ voia lui Dumnezeu [i va lua asupra Lui povara nelegiuirilor lor.

12. De aceea, Ii voi da partea Lui la un loc cu cei mari, [i va ^mp\r]i prada cu cei puternici, pentru c\ S-a dat pe Sine ^nsu[i la moarte [i a fost pus ^n num\rul celor f\r\delege, pentru ca a purtat p\catele multora [i S-a rugat pentru cei vinova]i.

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: contact@primariaracari.ro

Domnule P r i m a r , M\ numesc__________________________________________________________________________ [i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:__________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _____________________________________________________

P|REREA TA CONTEAZ|

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din cartierele ora[ului R\cari.

...doar dac\ o spui!