Ziarul nr 5 by eletin sharp

ZIARUL PRIM|RIEI R

PERIODIC GRATUIT, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

www.primariaracari.ro

cyanmagentayellowblack

An I, nr. 5 , Decembrie 2008, 12 pagini.

Cr\ciunul [i Anul Nou sunt ocazii pentru a-mi manifesta recuno[tin]a fa]\ de locuitorii ora[ului R\cari [i fa]\ de cei care au fost al\turi de Prim\ria ora[ului R\cari. Anul 2008 a fost un an în care am realizat ^mpreun\ proiecte importante pentru ora[ul nostru. Un an în care a]i fost al\turi de mine [i Prim\rie, ca o adev\rat\ familie, cum este [i firesc. Am dovedit c\ suntem o comunitate care [tie ce vrea. Mul]umesc locuitorilor ora[ului R\cari, agen]ilor economici, societ\]ii civile, partenerilor din administra]ia public\, pentru încrederea, în]elegerea [i sprijinul acordat. Anul 2009 s\ v\ aduc\ ^mpliniri [i multe bucurii, mult\ c\ldur\ ^n suflet [i ^n cas\, ^n]elepciune, mult\ s\n\tate [i putere de munc\. Ca de obicei, s\ ne adun\m ^n jurul bradului al\turi de familie [i de cei dragi, s\ l\s\m lumina Cr\ciunului s\ ne p\trund\ ^n case [i s\ ne bucur\m de magia s\rb\torilor tradi]ionale. La mul]i ani! Dr.ing. Carave]eanu Marius Florin Primarul ora[ului R\cari

Stima]i concet\]eni, Ziarul nostru va fi distribuit prin magazinele din localit\]ile ora[ului. “Cere]i [i vi se va da!” La Multi Ani! Redac]ia

Unelte pentru cele mai frumoase gospod\rII

pag. 9 Balul Craciunitelor

Pag. 7

cyanmagentayellowblack

Actualitate

Decembrie 2008

Ziarul Prim\riei R\cari

p. 2

Scrisoare c\tre un prieten ~n data de 3.02.2008, am primit o scrisoare de la dl. Rusu Ioan, din str. Iorgu Dumitrescu, 77, R\cari, ^n care se facea o prezentare metodic\, ^ngrijit\, a unor sugestii venite din partea unui cet\]ean preocupat de via]a cet\]ii. Omul scria unui consilier, adic\ unui reprezentant al s\u ^n Consiliul Local. Am ^n]eles dorin]ele sale, erau legitime, dar la momentul acela ^mi dep\[eau puterile de realizare.... Am p\strat scrisoarea [i am sperat ^n vremuri normale când propunerile viabile ale unui cet\]ean prind via]a, iar cet\teanului i se d\ posibilitatea s\ participe la via]a comunit\]ii. ~n calitate de primar, am reu[it s\ vin ^n ^ntâmpinarea sugestilor sale, iar prim\ria s\ devin\ o institu]ie func]ional\. Omul era preocupat, nu avea lini[te, pentru c\, acolo, ^n Prim\rie, treburile [chiop\tau, informarea cet\]eanului era desconsiderat\ ca [i condi]ia lui, ca beneficiar al activita]ii func]ionarilor din

prim\rie. Omul vroia sa rup\ cu neregulile, era gr\bit, caut\ un aliat ^n demersul s\u. {i l-a gasit ^n persoana viitorului primar. Dup\ alegerile din iunie ac., sugestiile domnului Rusu Ioan au prins via]\. Astfel, pe panourile din holurile prim\riei am afi[at periodic, hot\rârile Consiliului Local, ca [i deciziile primarului. La propunerea ca actele normative s\ fie cunoscute de cet\]eni, am dispus includerea ^n fiecare num\r al “Ziarului Primariei R\cari” a unor pasaje din acte normative, legi, etc, de interes cet\]enesc. Privind desf\[urarea [edin]elor de consiliu acestea sunt organizate conform legii, ordinea de zi este afi[at\ din vreme, iar caracterul deschis, public al [edin]elor este asigurat. Orice cet\]ean poate participa la [edin]ele consiliului local. Venind ^n ^ntâmpinarea propunerii d-voastr\ consiliul local a adoptat ^n luna octombrie, ^n data de 31, o hot\râre privind o nou\ delimitare a zonelor de impozitare A.B.C.D; cei

din zona D pl\tesc impozite mai mici pentru c\ nu beneficiaz\ de acelea[i condi]ii cu locuitorii din zonele A, B, C. Sugestiile privind cur\]enia ora[ului au fost transpuse ^n via]\ prin hot\rârile Consiliului Local: nr. 3 din 17 iulie 2008 [i nr. 11 din 31 nov 2008. Prin aceasta se reglementeaz\ m\suri de gospod\rire a ora[ului. Multe dintre sugestiile cet\]enilor care au fost exprimate verbal, sau ^n scris, au constituit o baz\ pentru proiectele de hot\râri propuse [i adoptate ^n [edin]ele de consiliu local. Mul]umesc celor carora le pasa de viata comunitatii si le urez multi ani cu sanatate si impliniri!!! Constat ^nc\ o dat\, cât e de bine s\ ai prieteni...

La multi ani, cu s\n\tate!

Dr.ing. Carave]eanu Marius Florin Primarul ora[ului R\cari

AFL|M DE LA SERVICIUL IMPOZITE {I TAXE LOCALE, PENTRU DUMNEAVOASTR|, URM|TOARELE: V\ prezent\m, ^ncepând din acest num\r, num\r, ^n serial, informa]ii cât mai cuprinz\toare despre prevederile Codului Fiscal. Pentru ^nceput, pentru punere ^n tem\, s\ definim care sunt impozitele dup\ cum urmeaz\: a) impozitul [i taxa pe cl\diri; b) impozitul [i taxa pe teren; c) impozitul pe mijloacele de transport; d) taxa pentru eliminarea certificatelor, certificatelor, avizelor [i autoriza]iilor; e) tax\ pen tru folosirea mijloacelor de reclam\ [i publicitate; f) impozitul pe spectacole; g) taxa hotelier\; h) taxele speciale; i) alte taxe locale. Impozitul [i taxa pe clãdiri Reguli generale ART. 249 (1) Orice persoan\ care are în proprietate o cl\dire situat\ în România datoreaz\, anual, impozit pentru acea cl\dire, exceptând cazul în care în prezentul titlu se prevede diferit. (2) Impozitul prev\zut la alin. (1), denumit în continuare impozit pe cl\diri, precum [i taxa pe cl\diri prev\zut\ la alin. (3) se datoreaz\ c\tre bugetul local al

comunei, al ora[ului sau al municipiului în care este amplasat\ cl\direa. ~n cazul municipiului Bucure[ti, impozitul [i taxa pe cl\diri se datoreaz\ c\tre bugetul local al sectorului în care este amplasat\ cl\direa. (3) Pentru cl\dirile proprietate public\ sau privat\ a statului ori a unit\]ilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosin]\, dup\ caz, persoanelor juridice, se stabile[te taxa pe cl\diri, care reprezint\ sarcina fiscal\ a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosin]\, dup\ caz, în condi]ii similare impozitului pe cl\diri. (4) în cazul în care o cl\dire se afl\ în proprietatea comun\ a dou\ sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai cl\dirii datoreaz\ impozitul pentru spa]iile situate în partea din cl\dire aflat\ în proprietatea sa. ~n cazul în care nu se pot stabili p\r]ile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datoreaz\ o parte egal\ din impozitul pentru cl\direa respectiv\. (5) în în]elesul prezentului titlu, cl\dire este orice con-

struc]ie situat\ deasupra solului [i/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosin]a sa, [i care are una sau mai multe înc\peri ce pot servi la ad\postirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instala]ii, echipamente [i altele asemenea, iar elementele structurale de baz\ ale acesteia sunt pere]ii [i acoperi[ul, indiferent de materialele din care sunt construite. înc\perea reprezint\ spa]iul din interiorul unei cl\diri.

Serviciul impozite [i taxe al Prim\riei ora[ului R\cari, v\ ureaz\ cu ocazia s\rb\torilor de iarn\, “La Mul]i Ani!” [i un an nou plin de bucurii dar [i de bani mul]i!

N U - I D E G L U M | C U P E TA R D A ! Pân\ la S\rb\torile de Iarn\ a mai r\mas o perioad\ scurta de timp. Obiceiurile frumoase pe care noi românii le avem cu acest prilej, sunt ^nso]ite de o perioad\ de timp, de pocnituri artificiale [i nu din bice, cum pocneau bunicii [i str\bunicii no[tri. Deorece acele pocnituri artificiale, despre care v\ vorbesc, sunt provocate de obiecte de distrac]ii pe baza de amestecuri pirotehnice, sau mai bine zis, artificii sau petarde, lucr\torii Politiei Ora[ului R\cari doresc s\ v\ aduc\ la cuno[tin]\, prin intermediul ziarului local, editat de Primãria Ora[ului R\cari, urmãtoarele aspecte: Confec]ionarea, de]inerea, comercializarea, importul, folosirea sau o alta opera]iune cu obiecte artizanale [i de distrac]ie, pe baz\ de amestecuri pirotehnice din clasele II-IV, T.l, T.2, precum [i a artificiilor din categoria "obiecte zburãtoare luminoase" [i a pocnitorilor din clasa I, efectuate f\r\ drept, constituie infrac]iune [i se pedepse[te cu ^nchisoarea de la 3 luni la un an. Comercializarea de c\tre persoane fizice sau juridice neautorizate a obiectelor pirotehnice din clasa I, comercializarea acestora ^n alte locuri, c\tre persoane care nu au ^mplinit vârsta de 18 ani, ori folosirea acestora ^n locurile interzise de lege, se sanc]ioneazã contraven]ional cu amend\ cuprins\ ^ntre 2000-7000 lei. Folosirea obiectelor artizanale pe baza de amestecuri pirotehnice este INTERZIS| ^n urm\toarele situa]ii: — ^ntre orele 24.00-06.00, cu excep]ia perioadelor autorizate (31 Decembrie [i 1 Ianuarie) — la o distan]\ mai mica de 50 m de locuin]e cu 4 niveluri [i

100 m de locuin]e cu peste 4 niveluri. — la o distan]\ mai mic\ de 500 m de instala]ii electrice de ^nalt\ tensiune, de locurile de depozitare [i livrare a combustibililor lichizi [i solizi. — pe drumurile publice deschise circula]iei rutiere, pe aleile pietonale [i ^n spa]ii deschise cu aglomer\ri de persoane. — la o distan]\ mai mic\ de 500 m de p\duri. ~n speran]a c\ sfaturile [i recomand\rile noastre sunt de bun augur [i, ca pe perioada s\rb\torilor de iarn\, nu vor exista incidente cauzate de comercializarea ilegal\ [i folosirea necorespunz\toare a acestor obiecte, v\ ur\m ^nc\ de pe acum "S\rb\tori Fericite" [i un sincer La Mul]i Ani!

{ef serviciu Taxe [I Impozite Ec. O. Chi]ulescu

ZIARUL PRIM|RIEI R|CARI Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud.Dâmbovi]a, Biroul IT. Colectivul redac]ional: Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Prof. Ion Livede, consilier Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. Ion Ciobanu, colaborator

Procesare- Tehnoredactare Ruben Dumitru , IT Niculae Constantin, IT

REDAC}IA Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a. Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070

Subinspector, Ciobanu Ginu black

Publica]ia poate fi cititã [i pe portalul Primãriei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro ISSN:1844-7678

De interes general

Decembrie 2008

Ziarul Prim\riei R\cari

p. 3

HOT|RÂRILE CONSILIULUI LOCAL R|CARI, ADOPTATE ~N {EDIN}A DIN 03.12.2008 ~n data de 3 decembrie 2008, orele 14:00, a fost convocat\ sedin]a con siliului local R\cari, la care au participat 14 consilieri, fiind absent, motivat, domnul T\nase Mugurel. Domnul primar deschide [edin]a, expunând ordinea de zi. Domnul pre[edinte de [edin]\, consilier Dr\goi Nicolae, supune la vot ordinea de zi [i procesul verbal al [edin]ei anterioare, care, supuse la vot, succesiv, au fost aprobate ^n unanimitate. 1. La punctul 1, al ordinei de zi, Hot\râre privind rectificarea bugetului local, cu sumele necesare pentru ^nv\]\mânt, domnul primar face o expunere de motive, formulate de contabila institu]iei, doamna Coman Gheorghi]a, care, propune rectificarea bugetului local, cu suma de 30 mii lei pentru plata salariilor ^n ^nv\]\mânt. Hot\rârea este adoptat\ ^n unanimitate. 2. Proiect de hot\râre privind aprobarea vânz\rii imobilelor, ^n care func]ioneaz\ Cabinetele medicale individuale. Domnul primar prezint\, ^n motivare, la acest punct al ordinei de zi, cererea doamnei doctor Grigorescu Profira, care dore[te s\ continuie activitatea prin concesionarea cabinetului medical, individual, nedorind cump\rarea acestuia. Intrucât nu sunt cereri de cump\rare, nici pentru celelalte cabinete individuale, panâ la aceasta dat\, se propune suspendarea acestui punct de pe ordinea de zi. Supus\ la vot, se aprob\ ^n unanimitate. 3. La punctul 3, al ordinei de zi, Hot\râre privind schimbarea destina]iei din c\min cultural, ^n Casa parohiala, a parohiei Colacu. Se ia ^n discu]ie cererea preotului paroh, Ciobanu Ion, parohia Colacu, prin care acesta solicit\, atribuirea ^n mod gratuit, a Caminului Cultural Colacu, pentru a fi folosit ca [i Casa parohial\. Domnul primar, aduce ^n motivare, argumente ce ]in de necesitatea rezolv\rii unei probleme sociale - lipsa locuin]ei pentru preot, precum [i lipsa posibilit\]ilor materiale, de construire a unei locuin]e proprietate personal\, de[i dl Ciobanu I. a primit un lot de casa, de 500 mp. Domnul Dragoi Nicolae arat\ ca popula]ia din satul Colacu trebuie s\ hot\rasc\ printr-un referendum local, atribuirea acestui spatiu preotului paroh Ciobanu Ion. Discu]iile se tensioneaz\ artificial, deoarece, unii dintre consilieri: Petre Marian, Ilie {tefan, prezint\ pozi]ii contrare

cererii men]ionate, aducând ca argument faptul c\, spa]iul apar]ine comunit\]ii, iar aceasta trebuie consultat\. Dup\ motivarea domnulu primar care insist\ pentru ^ntelegere [i rezolvarea acestei situa]ii, se reiau discu]iile. Doamna consilier Craiciu Elena, aminte[te celor prezen]i, c\, ^ntr-o comunitate, preotul, doctorul, ^nv\]\torul, prin menirea lor trebuie respecta]i [i ajuta]i s\-[i indeplineasc\ datoria fa]\ de comunitate. Domnul pre[edinte de sedin]\, supune la vot proiectul acestei hot\râri, care se voteaz\, cu o re]inere: Dr\goi Nicolae. 4. Hot\râre privind repartizarea suprafe]ei de 2500 mp, din islazul ora[ului R\cari, pentru amplasarea sta]iei de epurare a apelor uzate, care va deservi ora[ul R\cari [i comuna T\rt\[e[ti. Conform acestei hot\râri, aceaste ^nvesti]ii fac parte din aplica]ia finan]at\ din fondurii structurale [i este destinat\ deservirii atât a ora[ului R\cari cât [i a comunei T\rt\[e[ti. 5. Hot\râre privind aportul la capitalul social al SC Compania de Ap\ Dâmbovi]a SA [i modificarea HCL 63/2008. Prin aceast\ hot\râre se modific\ o hot\râre de consiliu local anterioar\, pentru a defini mai clar denumirea firmei care se ocup\ de aceast\ activitate. 6. Hot\râre privind retrocedarea parcului [i conacului Ghica, c\tre fo[tii proprietari, ^n persoana doamnei Irina Bossy Ghica. ~n urma cererii, doamna Irina Bossy - Ghica, domiciliat\ ^n Franta, prin procuratorul ^mputernicit, solicit\ restituirea imobilului proprietate, situat ^n Ghergani [i compus din: conac, domeniul aferent, respectiv teren, cu toate acareturile [i capela familiei. Proprietatea a apar]inut strabunicului, Nicolae Ghica, decedat ^n 1943. Domnul primar arat\ c\, ^n conformitate cu legea 247/2005, se restituie 12 ha, restull suprafe]ei se restituie ^n islazul din satul Mavrodin [i o tarla ^ntr-o loca]ie, ^n extravilan. ~n locul terenului intravilan, va primi o suprafa]\ compensatoare de teren extravilan, pentru intregirea suprafe]ei de 17,30 ha. S-a pastrat [i drumul de acces spre CAMS Ghergani. 7. Hot\râre privind aprobare PUZ local SC GLOBAL LINE SRL, prin care se ^ntroduce ^n intravilanul localit\]ii suprafa]a de teren de 7500 mp, pentru construire locuin]e, suprafat\ situat\ ^n satul Colacu, tarlaua 17/4. 8. Hot\râre privind aprobare PUZ local SC GLOBAL LINE SRL, pentru introducerea ^n inravilanul localit\]ii, a suprafe]ei de

4900 mp , t 20/6 situata ^n satul Colacu, parcelele 5,6,7,8. 9. Hot\râre privind aprobare PUZ local SC GLOBAL LINE SRL, pentru introducerea ^n intravilanul localit\]ii, a suprafe]ei de teren de 11400 mp, pentru construire locuin]e, situat\ ^n satul Colacu, tarlaua 21/2, parcela 7. 10. Hot\râre privind aprobare PUZ local, SC GLOBAL LINE SRL, [i SC GLOBAL INVESTMENTS SRL, pentru introducere ^n intravilanul localit\]ii, a suprafe]ei de 5488 mp, situat ^n satul Colacu, tarlaua 21/2, parcelele 10 si 11. 11. Hot\râre privind aprobare PUZ local beneficiar Popescu Ion Drago[ . Construc]ie locuin]e , satul Ghimpa]i. 12. Hot\rârea privind ^mputernicirea Poli]iei Comunitare a ora[ului R\cari, pentru aplicarea sanc]iunilor la nivelul ora[ului. 13. Hot\rârea privind scutirea de la plata taxelor [i impozitelor pentru contribuabilii f\r\ venituri [i cu venituri mici: Burcu[ Elena din R\cari, Potop Georgeta din Mavrodin, Neac[u Cecilia din aceea[i localitate, Voicu Maria din Ghimpa]i. 14. Hot\rârea privind stabilirea datei de 16 august, pentru s\rb\torirea Zilei ora[ului R\cari. "S-a ales aceast\ dat\, deoarece ea reprezint\ un punct de reper pentru spiritualitatea local\, fiind dat\ de na[tere a patronului spiritual, Ion Ghica. 15. Hot\râre privind delimitarea terenului aferent G\rzii de Pompieri R\cari. ~n urma m\sur\torilor cadastrale pentru imobilul ^n care ^[i deaf\[oar\ activitatea Garda de Pompieri R\cari, s-a constatat c\ suprafa]a acestui imobil, rezultat\ din m\sur\tori este 1626 mp, fa]\ de 2250 mp, men]ionat\ ^n documente, ce atest\ dreptul de folosin]\. Pentru reglementarea acestei situa]ii s-a adoptat prezenta hot\râre. 16. Hot\râre privind ^nfiin]area unei curse de transport a elevilor Grupului {colar T\rt\[e[ti, pe ruta R\cari - T\rt\[e[ti [i retur, gratuit. S-a adoptat aceast\ hot\râre pentru a veni ^n sprijinul mai multor familii din Colacu, Ghergani, Mavrodin [i R\cari, care nu au posibilitatea de a sus]ine cheltuielile ocazionate de transportul copiilor la Grupul {colar T\rt\[e[ti [i ,de foarte multe, ori acestea ^[i retrageau copiii de la [coal\. 17. Hot\rârea privind aprobarea planului de analiz\ [i acoperire a riscurilor SVSU. 18. Informarea privind activitatea desf\[urat\ de c\tre Poli]ia or\[eneasc\ [i Poli]ia comunitar\ de la 01.09.2008 pân\ ^n prezent, s-a amânat pentru [edin]a de Consiliu Local ,viitoare. 19. La capitolul Diverse, au fost discutate, probleme ce ]in de via]a comunit\]ii.

HOT|RÂRILE CONSILIULUI LOCAL R|CARI, ADOPTATE ~N {EDIN}A DIN 18.12.2008 ~n data de 18 decembrie 2008, orele 17:00, a fost convocat\ sedin]a extraor dinar\ a Consiliului local R\cari, la care au participat 14 consilieri, fiind absent, motivat, domnul Dr\goi Nicolae ~n deschiderea [edin]ei se propune ca pre[edinte de [edin]\ s\ fie dl. profesor Ion Livede. Votat\ ^n unanimitate, propunerea este validat\. La propunerea dl. primar, ordinea de zi cuprinde dou\ puncte: 1. Alegerea viceprimarului ora[ului R\cari 2. Proiect de hot\râre pentru aprobarea de rectificare a bugetului local. Supus\ la vot, ordinea de zi este aprobat\, ^n unanimitate. 1. Dl. pre[edinte de [edin]\ invit\ consilierii s\ fac\ propuneri pentru alegerea viceprimarului. Dl. consilier Ni]\ Vasile repro[eaz\ o lips\ de preg\tire, de consult\ri cu reprezentan]ii ierarhic superiori, pe linie de partid ceea ce face ca hot\rârea s\ fie greu de luat. Dl. Petre Marin propune amânarea alegerii viceprimarului. Dl Ilie {tefan consider\ discu]iile inutile [i propune continuarea [edin]ei. Dl primar invit\ la calm [i maturitate, ^n abor

darea acestui punct de pe ordinea de zi. Dl. profesor Livede Ion propune pentru func]ia de viceprimar pe dna. consilier, Craiciu Elena.Dl Ni]\ Vasile propunepentru aceast\ func]ie pe dl Necula Vasile. Acesta refuz\ s\ candideze. Nefiind alte propuneri, dl. pre[edinte de [edin]\ invit\ comisia de validare s\-[i ^ndeplineasc\ ^ndatoririle. Astfel se dispune redactarea buletinelor de vot, num\rarea lor, exercitarea votului secret [i redactarea procesului verbal de validare a rezultatului votului. Aceste etape fiind parcurse, se constat\ urm\toarele rezultate: 12 voturi, pentru alegerea ca viceprimar a dnei Craiciu Elena [i dou\ voturi, ^mpotriv\. Dl pre[edinte de [edin]\, prof. Livede Ion salut\ rezultatul favorabil [i ^[i exprim\ convingerea c\ astfel vom avea o echip\ capabil\ [i motivat\ ^n conducerea Prim\riei R\cari. Dna Craiciu Elena mul]ume[te colegilor consilieri pentru alegerea facut\ [i are convingerea, c\ ^mpreun\ cu ace[tia, va face ca activitatea sa, s\ fie pus\ ^n slujba comunit\]ii [i s\ se desf\[oare ^n corectitudine [i devotament. 2. La punctul 2, al ordinei de zi, se propune spre aprobare proiectul de hot\râre privind black

rectificarea bugetului local. Dl primar prezint\ argumentele propunerii de proiect amintind c\ sumele pentru rectificare reprezinta 106 mii lei de la Direc]ia de Finan]e [i 60 mii lei de la CJ Dâmbovi]a reprezentând sume defalcate din impozitul pe venit. Sumele aprobate vor fi destinate pentru plata ajutoarelor sociale (combustibil) [i indemniza]ii pentru asisten]ii personali, persoane cu handicap. Unele sume sunt destinate pentru cheltuieli materiale [i pentru plata unor lucr\ri executate ^n ultima perioad\. Supus la vot, acest proiect de hot\râre este aprobat ^n unanimitate.

La Mul]i Ani cu s\n\tate, un an nou, mai bun, cu ^mpliniri [i bucurii! Viceprimar, Elena Craiciu

~n memoriam

Decembrie 2008

Ziarul Prim\riei R\cari

p. 4

EROU LA 20 DE ANI!

Barbu Petre Marian s-a n\scut Gheorghe [i Cornel, {erban Iulian, Gavril\ la Ghimpa]i, ora[ul R\cari, la {tefan, Lemnaru Mugurel [i Lili, Mugurel 29.06.1969, într-o familie T\nase, profesor [i consilier, în prezent. de ]\rani; tat\l, Niculae, Urmeaz\ cursurile gr\dini]ei având mama Iulia au crescut o ca educatoare pe dna T\nase Mioara. familie armonioas\ com{coala general\ a urmat-o în localipus\ din doi b\ie]i [i dou\ tatea natal\ având ca dasc\l [i pe dsurori. nul T\nase Vasile. ...^n copli\rie Copil\ria [i-a petrecut-o în Urmeaz\ cursurile [c. profesionale localitatea natal\, împreun\ cu prietenii, col- Târgovi[te, ob]inând calificarea de strungar. Se indând prin codrii ce ]in în poal\ satul angajeaz\ în cadrul COS Târgovi[te ca munciGhimpa]i. Vara, sub t\lpile-i goale, a sim]it tor- strungar. Îndr\gind muzica popular\, a fierbin]ela p\mântului natal; iarna, t\lpile f\cut parte din echipa de dansuri populare a bocancilor i-au fost schiuri... Casei de Cultur\ din Târgovi[te. Apele râului Colentina i-au sp\lat "pãcatele" În 1988, s-a încorporat în unitatea de miladolescen]ei. itari Boteni, para[utist. Prietenii din copil\rie au fost fra]ii Ciobanu În timpul Revolu]iei din 1989, aflat în concediu, lâng\ ai s\i, în Ghimpa]i, a fost chemat la unitatea militar\ din Boteni. A plecat cu uniforma ud\ pe el [i a fost trimis la TVR, în misiune de lupt\. Dar, cu cine a luptat Eroul-martir?! Iat\ declara]ia cpt. R\dulescu Aurelian Mihail: "În seara zilei de 23.12.1989, ora 21:30, în timp ce asupra noastr\ se tr\gea foc din mai multe direc]ii, am primit ordin s\ ne deplas\m c\tre o nou\ pozi]ie de tragere, având ca loc de ad\postire ultimul tanc din flancul drept al dispozitivului. În cursul ocup\rii noii pozi]ii de tragere, am observat cum de sub tanc un individ în uniforma G\rzilor Patriotice cu pu[ca-mitralier\ a deschis foc asupra noastr\. În c\dere, am observat cum din Eroul Barbu Petre Marian spatele nostru, se mai tr\gea în noi din dou\

locuri: col]ul blocului tehnic [i din subsol. Am lichidat pe cel de sub tanc [i de la col]ul blocului tehnic, iar cel de la subsol a reu[it s\ scape. ...^n adolescen]\ Datorit\ tragerii executate asupra noastr\, a fost r\nit mortal sld. Barbu Marian." În raportul Institutului de Medicin\ Legal\ "Mina-Minovici" este men]ionat\ cauza decesului fulger\tor: "plag\ împu[cat\ cranian\ dilacerare cerebral\".

Duminic\, 14 decembrie 2008, am cinstit memoria tân\rului erou, Barbu Petre Marian, din localitatea Ghimpa]I, Ora[ul R\cari, c\zut la datorie ^n 23 decembrie 1989. Prin grija primarului ora[ului R\cari, Dr.ing. Marius Carave]eanu, s-a ridicat un monument din marmur\ ^n imediata vecin\tate a Monumentului Marii Uniri, de ^ntregire a neamului din 1918, monument care cinsteste si eroii din Primul Razboi Mondial. Astfel ^n central localit\tii, oamenii privesc [i prin aducere-aminte ^[i cinstesc eroii… Oare, acest b\iat care de-abia terminase liceul [i plin de vise ^[i satisf\cea stagiul militar, a realizat adevarata dimensiune moral\ a gestului s\u?! Se pare c\ da, jertfa sa fiind simpl\, dar cu atât mai gr\itoare pentru noi to]i… ~n aceste zile, al\turi de colinde [i ur\ri, s\ ne cinstim eroii, pe to]i cei care s-au jertfit pentru binele comun. Suntem datori cu o aducere-aminte… Destine frânte de timpuriu, pentru ca alte destine s\ cunoasc\ tihna [i pacea sfintelor s\rb\tori de Cr\ciun!

Drag\ unchiule, Fiindc\ e[ti departe, trebuie s\ [tii c\, acum, particip la un eveniment ^n cinstea ta. Mam\, ce mul]i oameni sunt! Ghimp\]eni de-ai t\i, dar [i din alte locuri. {tiu c\ locuie[ti ^n Rai, mi-a spus tataia c\ Eroul - Martir, cum e[ti tu, numai Acolo este primit. Te rog, unchiule, vorbe[te cu Dumnezeu, s\ te ^nvoiasc\ s\ vii de Cr\ciun acas\. Spune-i c\ ne este tare dor de tine! De s\rb\tori, este bine s\ vii, când suntem to]i la mas\. Unchiule, când vii, mai vreau s\ ne plimb\m prin Ghimpa]i, de mân\, ca s\ m\ mândresc cu tine. S\ nu uit: scrie-mi când vii pe p\mânt, ca s\ fiu la poart\. Promit s\ nu spun nim\nui când sose[ti, ca s\ le facem o surpriz\. Te a[tept de Cr\ciun. Te pup\ dulce, Adriana

cyanmagentayellowblack

Decembrie 2008

Actualitate

Ziarul Prim\riei R\cari

p. 5

Gânduri pentru concet\]eni Ur\ri din partea consilierilor Fie ca anul 2009 s\ aduc\ tuturor s\n\tate, bucurii [i ^mpliniri! Cr\ciun fericit! Viceprimar, E. Craiciu

Sf^nta s\rb\toare a Na[terii Mântuitorului nostru Iisus Hristos [i sosirea Noului An 2009, ^mi ofer\ prilejul fericit pentru a adresa conducerii executive a Prim\riei ora[ului R\cari, tuturor salaria]ilor cât [i a concet\]enilor no[tri, SINCERE UR|RI DE S|N|TATE, BUCURIE {I FERICIRE. M\ rog la BUNUL DUMNEZEU s\ ne dea putere [i capacitateade a gândi c\ ^n Noul An s\ fim mai uni]i [i s\ lupt\m ^mpreun\ pentru binele nostru [i al tuturor concet\]enilor no[tri. Traian Grigorescu- R\cari

Fie ca aroma de brad, colindele, cozonacul cald [i mirosul de iarna s\ v\ umple inimile de bucurie, sufletele de lini[te [i via]a de ^mpliniri!! Prof . Livede Ion - Ghergani

Nu am cuvinte s\ ^mi exprim sentimentele care m\ ^ncearc\ ^n preajma Sfintelor s\rb\tori pentru concet\]enii mei, voi care ne-a]i ajutat ^n multe ^mprejur\ri s\ reu[im spre binele comunit\]ii. V\ doresc s\rb\tori fericite [i mult\ s\n\tate! Valentin Buia - S\bie[ti

S\rb\tori fericite al\turi de cei dragi! Noul an s\ fie pres\rat cu realiz\ri remarcabile, ^mpliniri, s\n\tate, fericire [i baft\! T\nase Adrian - Ghimpa]i

Minunatele nop]i ale Cr\ciunului, colindelor [i datinilor str\mo[e[ti s\ v\ g\seasc\ la ceas de bucurie al\turi de oaspe]ii cei dragi. V\ doresc tot binele, gândurile bune [i curate s\ v\ ^nso]easc\ pre tutindeni, fericirea [i succesul s\ v\ fie mereu al\turi! Alexandru Ion - Mavrodin

Tuturor locuitorilor ora[ului R\cari, v\ ur\m s\n\tate, mul]i ani, cu ocazia s\rb\torilor tradi]ionale. Un Cr\ciun Fericit, un an nou mai bun [i mai prosper. Farm. Petre Marin- R\cari

Pentru cons\teni, s\n\tate, bucurii [i ^mplinirea tuturor dorin]elor! La Multi Ani! Ilie {tefan - Colacu.

Cu ocazia s\rb\torilor de Iarn\ v\ urez un Cr\ciun Fericit [i un an nou cu multe ^mpliniri. Tudor Ion - Ghergani Priviti anul care a trecut cu sufletul unul om in]elept [i noul an cu ochi limpezi de copil reflectând uimirea [i credin ta. Sperând s\ ne considera]i un prieten al dvs. ~ndr\znim s\ v\ trimitem gândul nostru protector ca noul an s\ v\ aduc\ dragostea, armonia, str\lucirea [i lumina pe care le merita]i din plin. Srb\tori fericite al\turi de cei dragi [i La multi Ani! Ileana Dinu - R\cari.

~n prag de s\rb\tori, cu pacea, lumi na [i c\ldura ^n suflet, v\ doresc s\ Un Cr\ciun fericit, un An Nou cu ave]i parte de zile minunate, de un s\n\tate pentru toti concet\]enii. Mo[ Cr\ciun darnic [i bun, s\ v\ La mul]I ani! bucura]i [i s\ a[tep]i cu ner\bdare Gavril\ Valentin - Ghimpa]i. anul ce vine, un an mai bogat ^n ^mpliniri, mai ^nalt ^n aspira]ii [i plin de succese. S\rb\tori fericite! Necula Vasile - R\cari V\ dorim S\rb\tori de Iarn\ minunate [i lini[tite si un An Nou fericit [i plin de bucurii! Zamfir Vasile [i Mihai Iulic\ Fie ca odat\ cu stravechile noastre colinde s\ va intre ^n casa [i ^n suflete pacea sfânt\, generozitatea [i for]a de a fi mereu ^nving\tori! Prima brazd\ a plugu[orului s\ v\ r\stoarne prosperitate din belsug pentru tot anul! S\rb\tori fericite ! T\nase Mugurel -Ghimpa]i

S\rb\toarea Cr\ciunului [i Anul Nou s\ v\ aduc\ pace ^n suflet cand v\ ve]i aduna ^n familie [i al\turi de voi cu cele mai bune gânduri vom fi [i noi. Ni]\ Vasile - Colacu

S\ lu\m lumin\ din lumina sufle tului nostru [i s\ o d\ruim celor lega]i suflete[te de noi [i celor care ne ^nconjoar\. S\ devenim mai buni pentru ceilal]i pentru ca [i ei s\ se simt\ obliga]i s\ fie buni. Atunci cand colindele Craciunului ne umplu sufletele s\ d\ruim un gând bun pentru tot universul, si, ^n special pentru cei de lang\ noi. Dr\goi Nicolae - Colacu

Decembrie 2008

Eveniment

p. 6

Uite, vine Mo[ Cr\ciun... Mo[ Cr\ciun cu barb\ alb\ Mo[ Cr\ciun cu traista plin\ Vechi stapân atât de darnic Al copilariei mele

E s\rb\toarea cea mai ^ndr\git\ de copii, momentul din an ^n care to]i cei care au fost cumin]i au a[teptat cu bucurie darurile mo[ului. Modalitatea de deplasare preferat\ de Mo[ [i alaiul s\u a fost, de data aceasta, o superb\ tr\sura tras\ de doi cai puternici condu[i de “Rudolph”. Cadourile, numeroase, de altfel, au necesitat for]a mai multor “cai” putere pentru a ajunge cu bine la copiii din [colile ora[ului.

Azi la noi în sat te-asteapta Toata casa cu lumina Cu colinde si cu cântec Si cu crai, cetati de stele.

Sa cobori [i-n seara asta Sol batrân de gânduri bune To]i te-a[teapt\-n sat la mine, Du-te, du-te, Mo[ Cr\ciune! De nu ti-o fi peste mâna Treci si pe la casa noastra. Tu, macar o raza-n suflet Îi trimite pe fereastra.

Mo[ Cr\ciun se preg\te[te s\ intre, se aseaz\ ^n mijlocul copiilor [i ascult\ poeziile [i colindele.

Grupul de colind\tori al {c. Gen. R\cari.

Mo[ Cr\ciun a ajuns la {c. Gen. R\cari

To ] i c o p i i i s p u n : Bine ai venit,Mo[ule!

O, CE VESTE MINUNAT|

La multi ani cu s\n\tate S\ ave]i belsug, de toate, Bucurii [i nestemate, De-acum [i pe mai departe.

Mo[ Cr\ciun ^mparte cadourile copiilor Mo[ul a poposit [i la {c. Gen. Ghimpa]i

O, ce veste minunat\! ~n Viflaim ni s-arat\, Ca a n\scut Prunc, din Duhul Sfânt, Fecioar\ curat\. Mergând Iosif cu Maria, ~n Viflaim a se scrie, ~ntr-un mic s\la[, lang\ ora[, A n\scut pe Hristos. Pe Fiul pe cel din vecie, Ce la trimis Tat\l mie, Ea s\-l nasc\, El s\ creasc\, S\ ne mântuiasc\. Pastorii v\zând o zare, Din cer o lumina mare, Ei fluierau, ingerii cântau, Cu to]i se bucurau.

cyanmagentayellowblack

Decembrie 2008

Eveniment

Ziarul Prim\riei R\cari

p. 7

...c\ e darnic [i e bun! Tr\sura Mo[ului popose[te la {coala General\ Colacu unde, cu mic cu mare, to]i a[teapt\ darurile mult visate

Mo[ Cr\ciun ascult\ dorin]ele copiilor ca [i poezile preg\tite ^n cinstea lui.

Dansul fulgilor de nea

Aho, aho, copii si fra]i Sta]i pu]in [i nu-mâna]i, Lâng\ boi v-al\tura]i {i cuvântul mi-ascutati: ................................ S\ v\ fie casa, cas\; S\ v\ fie masa, mas\; Tot cu mesele întinse {i facliile aprinse. {i la anul s\ tr\i]i, S\ v\ g\sim înfloriti,

Ca merii, Ca perii, În mijlocul verii, Ca toamna cea bogat\ De toate-ndestulata. Aho, aho!

C\tre asfin]it, Mo[ul se ^ntoarce obosit, dar mul]umit, având sentimentul datoriei ^mplinite

Balul Cr\ciuni]elor Vineri, 12 decembrie, a.c, orele 14:00, ^n Sala de Festivit\]i a ora[ului R\cari, elevii Liceului Teoretic Ion Ghica au organizat un eveniment cultural reusit: Balul Cr\ciuni]elor. Programul artistic a cuprins concursuri de cultur\ general\, câstig\torii fiind recompensa]i cu produse cosmetice. Cele dou\ concursuri mult a[teptate, Miss Cr\ciuni]a [i Mister Spiridu[, au ^ncins atmosfera, numero[i fiind cei care doreau sa ob]in\ tofeele mult râvnite.

Pagini realizate de Ruben Dumitru [i Constantin Niculae

black

Viata spirituala

Decembrie 2008

Ziarul Prim\riei R\cari

p. 8

"NOAPTEA SFÂNT| A NA{TERII DOMNULUI" Cel mai vechi [i mai autentic cuvânt al sãrbãtorilor de iarna este Cr\ciunul, una din sãrbãtorile cele mai frumoase, care ^nseamn\ crea]ie nou\, descoperire, uimire, mirare, Creatorul. Pruncul “mititel [i-nf\[\]el, ^n scutec de bumb\cel”, nu se las\ a[teptat [i vine din nou la cump\n\ dintre ani spre a ne apropia de Raiul ceresc. Pruncul Hristos se na[te pentru fiecare din noi, iar\[i, ^n micu]a pe[ter\ din Betleem, spre ^mp\carea noastrã cu Dumnezeu. C\ci nu palate [i leag\ne aurite i-au fost de trebuin]a împ\ratului slavei, ci simplitatea unei iesle uitate ^ntr-un col] de lume. Acolo ^n Betleemul Iudeii, ^ntr-o noapte instelat\, ^n lini[tea întrerupt\ doar de strig\tul vreunui miel r\t\cit de mama sa, vine pe lume: “Mielul, Cel ce va ridica pãcatele lumii”... ~n aer plutea ^n acea noapte poate misterul a[tept\rii. {i iat\ clipa nu ^ntârzie. ~ngerii din cer ^ncep s\ cânte, spre uimirea p\storilor [i celor din ^mprejurimi: “M\rire ^ntru cei de sus Lui Dumnezeu, pe p\mant pace, ^ntre oameni bun\voire”. ~n zare apar trei umbre. ~ncet, ^ncet, se contureaz\ [i ies la iveala trei oameni. Trei oameni importan]i, se vede dup\ straiele lor. Sunt magii de la R\s\rit. Se apropie cu sfial\ de gura pe[terii, ^ntr\ [i înge-

Fulg de nea. Firavul fulg de nea coboar\ pe p\mânt L\sând ^n urma sa doar adieri de vânt Plutind ^n ritm de vals se-apropie u[or {i spune-a sa poveste cu glas ^nceti[or. Din marea-mp\r\]ie a cerurilor, vine S-aduc\ bucurie [I iarna s\ vesteasc\, Peste ^ntreg p\mântul, magie s\ presare {i totul s\ ^mbrace hain\ de s\rb\toare. Pare a tr\i o clip\, dar a sa existen]\ E ca o etamin\ ]esut\ cu a]e mii Miracol r\spânde[te [i veselie-n lume }esând t\râm de vis pentru cei mici copii. {i-ncet el se love[te de marginea fere[tii Alunec\ u[or pe p\mântu-nghe]at {i se tope[te f\r\, s\ mai r\mân\-n urm\ Din gingasa f\ptur\, care a existat. Sandu Ioana Catalina Clasa a-XI-a Uman Liceul Teoretic “Ion Ghica” Racari

nuncheaz\, c\utând cu privirea înl\crimat\ spre micul prunc ]inut la sânul mamei sale, ^nc\lzit de r\suflarea vitelor din apropiere. Scot darurile ce le-au purtat cu ei de departe [i le pun la piciorele micu]ului prunc : aur, smirn\ [i t\mâie. Steaua luminoas\ ce i-a c\l\uzit pe magi, coboar\ lin peste pe[tera, luminând-o. P\storii îndr\znesc [i se apropie. Cad [i se închin\ [i ei cu sfial\. 0, mare e mila Ta Doamne, ca pe Unul Fiul T\u L-ai trimis pentru mântuirea noastrã. L-ai rupt din înaltul auriu ceresc, spre a se na[te an de an ^n casele [i ^n inimile noastre Iar Tu, Doamne ca un p\rinte, ca Tat\ al crea]iei, Tu un bun [i str\bun Mo[ Cr\ciun, cobori de peste 2000 de ani pentru copiii ce a[teaptã plini deinfrigurare cu ochii deschi[i ^n p\taturile lor s\ le la[i lânga p\tu] daruri din desagul cu minuni. Mos Cr\ciun e ve[nic acela[i,Tat\l nostru, al tuturor, care ^n noaptea sfânt\ ne aduce darul de pret, pe Fiul S\u unic. Dar nu numai pe Iisus ni-L aduci an de an la noi, ci sco]i de sub haina slavei daruri de pre] ale nop]ii de Crãciun : dragoste, bucurie, iertare, ^mp\care, pace... Acesta este cel mai de pre] gest al iubirii Tat\lui fa]\ de lume. Mos Cr\ciun e icoana a lui Cr\ciun, cel din ceruri. S\ ne ^nchin\m cu pio]enie adânc\ ^n sfânta noapte de

decembrie, Tat\lui [i Fiului [i Sf. Duh-Mangâietorului ce ne coboarâ ^n suflete, lumin\ bucuriei divine. Pr.

{tefan Vlada - Ghergani

"ÎNDULCITU-M-AI CU DORUL T|U HRISTOASE…" Iat\-ne [i în Postul Na[terii Domnului, timp binecuvântat [i rânduit de Dumnezeu spre reflectare l\untric\ [i spre focalizare a harului câ[tigat în jertfa Mântuitorului care începe în ieslea pe[terii din Betleem. Cu to]ii sim]im c\ am intrat într-un fel de spa]iu [i timp, toate din jurul nostru au alt\ rezonan]ã, [i-mi amintesc cu nostalgie cum sim]eam în copil\rie apropierea treptat\ a unui mare eveniment, dar care trecea, spre neputin]a mea de a în]elege [i a folosi ingredientele necesare valorific\rii acestui imens dar de bucurie. Clopotele care b\teau adesea [i insistent anun]au parc\ ceva mai mult decât c\ a venit vremea s\ fugim dup\ bucate, dup\ cadouri, dup\ brazi împodobi]i. În orice pozi]ie m-a[ fi aflat, Biserica îmi concentra aten]ia sim]urilor dilatate dup\ bucate [i dulciuri, se întâmpla ceva acolo… Târziu am în]eles c\ în s\rb\tori ne întâlnim fiecare tainic cu Hristos. Biserica împodobit\, colindele, fa]a stihiilor ne mijlocesc întâlnirea cu Hristos întrun moment unic, dar cu siguran]ã ascendent în via]a noastrã… În fiecare an pierdem acest moment, refuz\m s\ pred\m inima noastr\ izvorului vie]ii, respingem bog]]ia de har ce se revars\ spre luminarea, în]elep]irea [i împ\carea suflete[tilor noastre puteri, spre dobândirea vie]ii ve[nice. Ca s\ evit\m acest mare e[ec, avem la dispozi]ie tocmai acest timp de preg\tire, de har, al postului în care ne afl\m, c\ci tot bun\tatea lui Dumnezeu lucreaz\ în noi, ca s\ voim s\ ne întâlnim cu El. Cu gând de pace [i bucurie doresc s\ p\[im schimbând, prin lep\dare de omul vechi, zgura falselor concep]ii despre s\rb\toare, despre rela]ia noastr\ cu noi în[ine, în adâncul inimii, [i cu cei asemenea nou\… ca s\ putem zice întru curata m\rturisire a cugetului: "Îndulcitu-m-ai cu dorul T\u, Hristoase, [i m-ai schimbat cu dumnezeiasca Ta dragoste; ci arde cu focul cel f\r\ de materie p\catele mele [i m\ învrednice[te a m\ s\tura de desf\tarea care este întru Tine, ca veselindu-m\, Bunule, s\ sl\vesc amândou\ prezen]ele Tale". S\ l\s\m toate grijile [i neputin]ele în voia Domnului, c\ci El [i pentru aceasta a venit printre noi. S\-I cinstim [i s\-I cânt\m sl\vita Na[tere, nimic s\ nu ne tulbure bucuria ei. S\-L l\sãm sã intre în inimile noastre, colindând cu recuno[tin]\ [i vestind împreun\ cu îngerii [i cu sfin]ii: Hristos se na[te, slãvi]i-L! Hristos din ceruri, întâmpina]i-L!

Pr. Ioan Ciobanu - Colacu

din temni]e, ap\rând de t\ierea de sabie [i sc\pând de la moarte, apoi multora le-a dat t\m\duiri: orbilor, vedere; [chiopilor, umblare; surzilor, auz; mu]ilor, grai. Pe mul]i, din cei ce p\timeau în s\r\cia cea mai mare, i-a îmbog\]it, iar celor fl\mânzi le-a dat hran\. {i la toat\ nevoia, s-a ar\tat gata ajut\tor, ap\r\tor cald, grabnic folositor [i sprijinitor; iar acum, deasemenea, ajut\ pe cei ce-l cheam\ [i din primejdii îi izb\ve[te. Pe acest mare f\c\tor de minuni îl [tie R\s\ritul [i Apusul, [i to]i cre[tinii cunoasc nenum\ratele lui minuni. Începând cu anul 1772, înainta[ii no[tri, primesc ca patron spiritual, pe Sântul Ierarh Nicolae, pentru c\, cei doi fra]i Zoe [i {erban Golescu înal]\ o biseric\ nou\ zidit\ din c\r\mid\ în stil brâncovenesc pe altarul unei vechi biserici de lemn. ~n acest an, manifest\rile legate de hramul bisericii s-au desf\[urat cu mult respect [i considera]ie fa]\ de înainta[i, cu un program liturgic bogat. cu parastasul pentru ctitori precum [i cu o mas\ de ob[te pentru to]i cei prezen]i la hram. Ne-am bucurat, de asemenea, de o vreme prim\v\ratic\, de mul]imea credincio[ilor precum [i de prezen]a, pentru prima dat\ în mijlocul credincio[ilor din satul nostru, a d-lui Primar, Marius Carave]eanu care a onorat invita]ia noastr\. La 236 ani de existen]\ a bisericii parohiale, noi cei de ast\zi, trebuie s\ ducem mai departe credin]a cea adev\rat\ adus\ la noi în ]ar\ de Sfântul Apostol Andrei, cultura [i frumoasele tradi]ii române[ti.

Hramul bisericii Sf. Nicolae din Ghimpa]i Sâmb\t\, 6 decembrie 2008, este [i ziua de s\rb\toare a Parohiei Ghimpa]i. Ast\zi cre[tinii ortodocsi îl pr\znuiesc pe Marele Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul din Mira Lichiei. Sfântul Nicolae a avut m\sura lucrurilor atât de bun\, încât a [tiut c\ dup\ mustrare se cere mângâiere [i c\ încerc\rile vie]ii pot fi pentru unii prea ap\satoare. Multe, mari [i preasl\vite minuni a f\cut acest mare pl\cut al lui Dumnezeu, pe uscat [i pe mare, ajutând celor ce erau în primejdii, izb\vind de înecare [i sco]ându-i din adâncul m\rii la uscat; r\pindu-i din robie [i aducîndu-i la casele lor; izb\vind din leg\turi [i

Pr. Nicolae Mihai -Ghimpa]i

black

Decembrie 2008

Ziarul Prim\riei R\cari

p. 9

Ce a mai f\cut primaru’...?

Amenajarea zonei interioare a cur]ii [colii [i bibliotecii cu spa]iu verde cu arbori [i flori, prilej de odihn\ [i recreere pentru vizitatori.

Zona public\ din preajma Judec\toriei [i a S\lii de Festivit\]i a c\p\tat o nou\ ^nf\]i[are, mai civilizat\, prin amenajarea unei parc\ri de care pot beneficia to]i [oferii veni]i cu treburi ^n zon\.

Inaugurarea Monumentului Eroului Slt. Barbu Petre Marian, jertfit la Revolutia din 1989, pentru un viitor mai bun.

Organizarea transportului gratuit pentru elevii de la Grupul {colar T\rt\[e[ti: Adam Catalin, Du]\ Nicolae, Cristea Ciprian, Patrascu Alexandru, Andrei Sorin, Vacaru Sergiu, Dobrescu Georgian, Eftimie Cristian, Sirnea Corina, Raducanu Marian, Mihalcea Iulian, Andrei Dragos, Mihalcea Cristian, Grigore Marian, Paun Maria, Soare Laura...

Avem c\ldur\ ^n [coli! Organizarea Semicentenarului Liceului “Ion Ghica: R\cari

"Cea mai frumoas\ gospod\rie!" - Etapa Final\. Iat\ c\ a venit [i ziua mult a[teptat\, a finaliz\rii concursului anun]at ^nc\ din var\ [i care a antrenat un num\r mare de cet\]eni dornici de afirmare. Comisia constituit\ pentru acordarea premiilor a avut o sarcin\ dificil\, pentru c\ nu pu]ine sunt gospod\riile care ^ntrunesc condi]iile pentru a primi mult râvnitul trofeu. Astfel, ^n localit\]ile R\cari, Ghergani, Mavrodin unde cur\]enia, [an]urile [i pode]ele igienizate erau pretutindeni ^n timp ce ^n celelalte, nu pu]ine au fost gospod\ririle care aveau serioase r\maneri ^n urm\. Sper\m ca ^n prim\var\, aspectul acestor localit\]i s\ se ^mbun\t\]easc\, gospodarii s\-[i schimbe aspectul ^n fa]a cur]ilor, prin efectuarea lucr\rilor prin igienizare [i cur\]enie a [an]urilor [i pode]elor, cur\]area arborilor etc. Premiul, ^n valoare de 200 lei, a fost compus din unelte de gr\din\rit. Iat\ premian]ii: Tudose Ionica, din localitatea R\cari; T\nase Marin din localitatea Ghergani; Alexandru Maria din localitatea Mavrodin; Dobre {tefan din Colacu; Dobre Floarea din S\bie[ti; {andru Ecaterina din B\l\ne[ti; Dumitrache M\d\lina din St\ne[ti, Marin Ioana - Ghimpa]i

Tudose Ionica -R\cari

Marin Ioana -Ghimpa]i

T\nase Marin [i Florica- Ghergani

Alexandru Maria -Mavrodin Dobre Floarea -S\biesti

Dobre Stefan -Colacu

Sandru Ecaterina - B\l\ne[ti Dumitrache Madalina- St\ne[ti

cyanmagentayellowblack

Decembrie 2008

Cultur\ - ~nv\]\mânt

Ziarul Prim\riei R\cari

p. 10

Cântarea care n-a fost spus\... A sosit iarna pe meleagurile române[ti, cu str\lucire de basm [I dor de colinde. Eminescu ne mângâie sufletul cu mireasma gândurilor sale [I, ^n acest binecuvântat sfâr[it de decembrie, vis\m ^mpreun\ cu El, la fericirea [I prosperitatea patriei, la viitorul ei. ~ndurerat\ ^ns\, bântuit\ de furtunile reformei, "]ara de glorii" str\bate anevoios meandrele tranzi]iei, obosit\ de 'capi[tea spoielii" [I de retorica ame]itoare a str\zii. A sosit iarna pe meleagurile române[ti, cu ninsori viscolite [I dor de ^nv\]\tur\. ~notând prin troienele iernii, copiii din satele [I ora[ele româniei se ^ndreapt\ gr\bi]I spre [coal\. {I [coala, "maica noastr\ buna", i-asteapt\ ca ^ntotdeauna: bland\, generoas\, gata s\-i alinte [I sa-I ad\posteasc\ la sânu-I ocrotitor. Se ^ndreapt\ spre [coal\ copiii româniei, dornici de ^nv\]\tur\. Frumo[i copii! Voio[I copii! Copii cu mintea zglobie! Sunt, printre ei, [I copii mai firavi, de paloare bacovian\. Ei s-au n\scut ^n leag\nul s\r\ciei, dorind mereu o felie de pâine cu unt, pe care nu o v\d cu lunile. Dasc\lii, colegii, ^I ajut\ cum pot, cu ce pot. Se ^ndreapt\ cu totii, spre scoal\ pentru a scrie cu mâinile ^nghe]ate, poemele inocen]ei. Au ^n]eles, pesemne, copiii româniei c\, dac\ [coala reprezint\ viitorul lor, ei ^n[i[I sunt viitorul ]\rii. Recente studii demografice au demonstrat c\ ^n urm\torii ani, popula]ia României va sc\dea ^n mod dramatic. A[adar, se vor na[te tot mai pu]ini copii. ~n filozofia existen]ei lor, oamenii ar trebui s\ (mai ) ^nve]e câte ceva din via]a altor fiin]e, de pild\, din cea a albinelor. Se [tie c\ doar albinele tinere strâng nectarul [I polenul din flori. De aici fireasca ^ntrebare: unde vor fi, peste dou\, trei decenii, "albinele" Dintre speciile cele mai importante din lume, specia de brad face parte din familia Pinaceaie sunt urmatoarele: Abies Alba, care in vorbirea curenta inseamna brad alb. ~n ]ara noastr\ aceast\ specie constituie arboorete pure(br\dete) sau amestecuri cu fagul [I molidul, ^n zona de munte. ~l ^ntâlnim cultivat de popula]ie ^n gr\dini dendrologice, parcuri sau alte sedii de institu]ii publice. O alt\ specie este Abies Concolor, care popular se numeste bradul argintiu. Este ^ntâlnit [I ^n ]ara noastr\, ]ara de origine fiind America de Nord, gasindu-se ^n mod natural, ^n Mun]ii Stânco[I; Abies nordmanniana, numit popular si bradul de Caucaz; Abies Pinsapo, sau bradul de Spania, care se g\se[te ^n mod natural, ^n mun]ii de sud-est ai peninsulei Iberice; Abies Cephalonica, având denumirea popular de, bradul de Grecia. Se g\se[te ^n mod natural, ^n muntii calcarosi din Grecia; Abies numidica - bradul de Numidia; Abies Balsamea, denumit popular [I bradul de Canada; Picea Glauca(Picea Canadensis), denumit popular, molidul alb de Canada [I Alaska. Acesta cre[te ^n mod natural, ^n mun]ii ^nal]I, cu clim\ rece. Picea excels ( picea abies ), denumit ^n mod popular molid sau molift. Cre[te ^n mod natural ^n arboreta pure sau amestecate, ^n zonele montan\ [I alpin\ ( la limita vegeta]iei devgenind arbust ), aceasta specie se g\se[te ^n mod natural [I ^n mun]ii Carpa]I, ^ncepând de la Turnu Severin pan\ ^n Polonia [I Germania. Alte specii de brad se mai cunosc: Picea Obovata, sau Molidul de Siberia. Cre[te ^n mod natural ^n Siberia [I ^n

care vor culege mierea patriei? A sosit iarna pe meleagurile române[ti, cu zvon de ^ndreptare [I dor de prim\var\. De sub mantia z\pezii, "mirabila s\mân]\" viseaz\ aromele câmpiilor fierbin]I din zilele de var\, cu lanuri bogate ^n spic, din care se va pl\m\di pâinea viitoare: o pâine mai bun\, mai fraged\, mai ieftin\... ~n clas\, dasc\lii slefuiesc cu migal\ ml\di]ele ]\rii, s\dind ^n sufletul copiilor s\mân]\ de credin]\, de iubire, de speran]\. {I, din luminile altui veac, sfidând trecerea timpului, mesajul poetic eminescian r\zbate vehement pân\ la noi, amintindune c\ "nu se nasc glorii pe strad\ [I la u[a cafenelei"… ~ntradevar, [coala - "steaua polar\ a culturii romne[ti - [i-a ^nso]it cu devotement ^ntotdeauna ]ara, conferind, prin voca]ia slujitorilor ei, str\lucire [I glorie neamului pe care ^l serve[te. Str\luci]I dasc\li are România! Cu aur\ de apostol, dasc\lii României, picur\, clip\ de clip\, scântei de iubire din sufletul lor ^n sufletul copiilor, f\cându-I s\ ^n]eleag\ c\ cea mai mare bog\]ie a omului, o reprezint\ cultura, ^n]elepciunea [I comoara gândirii. Fiecare dintre dasc\lii României este o "carte vie", un "Domnu' Trandafir", un "Mesterul Manole" gata s\ se ^ntreac\ pe sine ^n a crea mai frumos, mai durabil [I, fericit de noble]ea misiunii sale, gata de a murmura, o dat\ cu poetul, dulcele imn al setei de perfec]iune: "Cântarea care n-a fost spus\ E mai frumoas\ ca oricare!"

Prof. Ion Livede

partea de nord a Bielorusiei; Picea Omorica, sau Molidul de Macedonia. Cre[te ^n mod natural ^n Macedonia [I Iugoslavia; Picea Orientalis, sau Molidul Oriental de Caucaz, g\sit ^n mod natural ^n regiunile ^nalte [I cu umiditate atmosferic\, ridicat\; Picea Punges, sau Molidul ~n]ep\tor, care cre[te ^n mod natural, ^n Mun]ii Stânco[I din S.U.A. Aceast\ specie se g\se[te cultivat\ [I ^n Mun]ii Carpa]I; Picea Rubens, sau Picea Rubra, DuRoi, sau Molidul ro[u. Se g\se[te

- Austriaca ( Pinul negru Austriac ), Pinus Nigra Banatica ( Pinul Negru de Banat ), care cre[te pe terenuri stâncoase, ^n Mun]ii Cernei [I Alma[ului, ^n Banat [I Oltenia, Pinus Nigra Caramanica sau Pallasiana ( Pinul de Crimeea ), Pinus Montana Jneap\n sau Pin Târâtor, gasit ^n mod spontan ^n zona alpin\ inferioar\; Pinus Silvestris denumit popular [I pinul silvestru, g\sit ^n mod natural ^n Carpa]ii r\s\riteni [I sudici, unde formeaz\ arboreta pe stânc\rii [I terenuri s\race, permeabile;Pinus Strobus - Pin Strob; Pinus rigida, sau Pinul ^n]epator. ~n mod cultivat, mai ales ^n gr\dini [I parcuri publice, mai g\sim: Pinus Flexilis, Pinus Monticola ( Pinul de Balcani ), Pinus Nigra, Pinus Contoria [I alte soiuri de pini mediteraneeni experimenta]i

Bradul - simbolul vietii

Marin Ilie Sorin

^n mod natural ^n America de Nord, dar [I cultivat ^n zone muntoase din România; Larix Decidua - Polonica, denumit popular Zada sau Laricele de Carpa]I, acesta constituind arborete pure ( Laricete ), sau ^n amestec cu molidul, pe Ceahl\u, Ciuca[, Bucegi, Lotru, Trasc\u. De asemenea, aceast\ specie, se mai g\se[te cultivat\ ^n ]ara noastr\, impreuna cu Larix Europaea, ^n regiuni cu altitudini de peste 100 de metrii, ^n mod frecvent [I ^n ]ara noastr\. O alt\ specie cu larg\ dezvoltare [I ^n ]ara noastr\, este Pinus Cembra ( Zimbru ), g\sit ^n mod Frecvent ^n zubzona alpin\, superioar\ din Mun]ii Rodnei, C\limani, Bucegi, F\g\ra[, Parâng, }arcu [i Retezat. Aceast\ specie se dezvolt\ foarte bine vegetând ^n condi]ii exceptionale ^mpreun\ cu alte specii de pin cum ar fi Pinus Excelsa ( Pinul de Himalaya ), Pinus Contoria (Latifolia), care cre[te la coline [I munte, pe terenuri degradata, cu sol foarte s\rac, Pinus Nigra

Balad\ pentru eternitate

Amor E o raritate s\ plângi pân\ la limit\

Venindu-]i ^n fire s\ dai vie]ii cu piciorul, V\ prezent\m volumul de debut al tân\rului profesor de matematic\ S\ cape]i puterea s\ râzi [i s\-]i la[i capriciile de la {coala Gheneral\ - Colacu, Dl. Marin Ilie Sorin care ne-a Dincolo de cel\lalt cap\t al zilei m\rturisit: “Undeva matematica se intersecteaz\ cu poezia, dreapta Unde umbrele se scurteaz\ pân\ devin drepte, lor comun\ este ilustrat\ ^n acest volum de debut, este infinit\ [i se Ca [i chipul t\u care ^n descompunere transform\ ^n diferite forme, ea este iubirea etern\ c\utat\ atât de Nu viseaz\ decât nep\trunsele taine ale firii, Cu orânduirea aceea sclavagist\ insistent de oameni din totdeaun\. Dragostea e uneori tremuratul {I cu cea tentacular\ paei, o figura geometric\ neregulat\, alteori e tramvaiul care duce A robotului din verdea]\ [I lut, cele dou\ drepte spre infini, dragostea pentru matematicianul Croit mereu s\ ucid\ ^ndr\gostit, e perfec\iunea sferei divinizat\ de vechii greci. Ultimii Pân\ când, un nimeni doi ani au ars o flac\r\, ce urc\ spre cer, din ce ^n ce mai tare [i ~I va potoli pofta de s\rat [i sânge, Adulmecând ultima parad\ a modei, lumineaz\ vie]ile lor, ace[ti doi actori ^ntr-o pies\ cunoscut\ din totDe pe singura insul\ cu verdea]\ deauna, dar regizat\ altfel mult mai diferit... Ea e rostul ce-l am Numit\ cândva peste acest univers...” Amor…

Tehnician silvic, Traian Grigorescu consilier local

Divertisment

Decembrie 2008 R

Ce sunt bolile parodontale? De cele mai multe ori, durerile u[oare ale danturii au cauze serioase ce pot evolua c\tre boli dentare cu urm\ri grave. Cariile nu sunt singurul - nici m\car cel mai de temut - dusman al danturii. Afec]iunile parodontale sunt la fel de periculoase, iar netratarea lor poate duce, pe termen lung, la pierderea din]ilor. Bolile parodontale sunt afec]iuni cronice de natura infectioas\, cauzate de flora microbian\ din cavitatea bucal\. Acestea afecteaz\ gingia [i tesuturile de sus]inere ale dintelui, la nivel osos [i evolueaza ^n trei stadii: gingivita, parodontita superficial\ [i parodontita profund\. Prima faz\ a bolii este gingivita, inflama]ia gingiei cauzat\ de bacteriile din placa dentar\. Boala gingival\ nu este dureroas\, [i progreseaz\ foarte lent, putând fi cu greu identificat\ ^n stadii incipiente. Primul semn al gingivitei este sângerarea provocat\ de periaj sau de mastica]ie [i este ^nsotit\ de modificarea culorii gingiei care devine ro[ieviolacee, senza]ie de tensiune [i u[oar\ mâncarime (prurit). Igenizarea corect\ a cavit\]ii bucale, un periaj corect [i folosirea mijloacelor auxiliare de cur\]are a danturii [i cavita]ii bucale pot duce la vindecare, ^ntrucât gingivita este perfect reversibil\. Parodontita superficial\ apare ca uramare a unei gingivitae netratate. Treptat gingia "se retrage", r\dacinile din]ilor devin vizibile, iar din]ii se mobilizeaz\. Astfel, ^ntre gingie [i din]i se creeaz\ un spa]iu, inflama]ia extinzându-se [i la nivelul osului [i a fibrelor ce sus]in dintele fixat pe os. ~n aceasta faz\ ^ncep s\ apar\ durerile moderate [i tensiunile la nivelul unuia sau mai multor din]i, resimtite cu o frecven]a mai mare diminea]a. Odat\ cu retragerea progresiv\ a gingiei, din]ii pot deveni sensibili [i la diferen]ele de temperatur\ - senza]ia de durere la consumarea b\uturilor sau alimentelor calde sau reci. Avansarea bolii poate fi pre^ntâmpinat\ de o igienizare corecta a cavita]ii bucale, dar [i de un tratament stomatilogic adecvat, conform indica]iilor medicului. ~n ultima faz\ din]ii sunt expulza]i spontan de pe arcada far\ a avea vreo alt\ afec]iune (ex. carie dentar\). Parodontita profund\ reprezint\ stadiul final al bolii ^n care ]esutul de sus]inere al dintelui se distruge ^n grade variabile. ~n acest stadiu dintâi ^[i modific\ pozi]ia, devin mobili [i ^ngreuneaz\ mestecatul alimentelor sau vorbitul. Cum se recunoa[te o posibil\ boal\ parodontal\? Semnele unei viitoare boli parodontale sunt: acumularea de plac\ [i tartru la baza din]ilor; sângerarea gingiilor la periaj; inflamarea gingiilor (gingia este înro[it\ [i umflat\); retragerea gingiilor; modificari ^n modul ^n care din]ii de sus se ^ntâlnesc cu cei de jos formarea de spa]ii între gingie [i dinte (pungi parodontale) pline cu bacterii, puroi; miros [i gust nepl\cut al gurii. Care sunt factorii care determin\ evolu]ia bolii? Evolu]ia bolii este intre]inut\ de ac]iunea unor factori favorizan]i: Igiena necorespunz\toare; Tartrul; Fumatul; Prezen]a unor factori retentivi la nivelul din]ilor (ex. carii netratate); Anumite boli generale (ex. diabetul zaharat); St\ri fiziologice: pubertatea, sarcina; Stresul psihoemotional. Cum se trateaz\? Prin detartraj periodic urmat de periaj profesional; Tratând la timp al afec]iunilor dentare; Echilibrând bolile generale printr-o medica]ie corect\; Renun]ând la fumat. Dac\ boala s-a instalat deja, m\surile tratare trebuie ^nso]ite de tratamente specifice efectuate pe personal calificat: Aplica]ii locale cu substan]e antibiotice [i antiinflamatorii; Tratament antibiotic; Cauterizari chimice cu OTC; Interven]ii chirurgicale (chiuretaj parodontal, interventii cu lambou).

Ziarul Prim\riei R\cari

p. 11

VERTICAL 1. Statia de cale ferata a orasului Racari 2. Limita- Dansul 3. Atacata de …Cernobil 4. Apelativ- A se naste 5. Trup de ascet!- Similar 6. Abis! - Opera de Verdi 7. Recital de privighetoare- …Si de greiere 8. A]â]\tor Ilie Georgian - R\cari ORIZONTAL 1. Sat afiliat orasului Racari 2. Dans romanesc- Acid ribonucleic (sigla) 3.Litera greceasca- Pana 4. Hotarati 5. Paznic de meserie 6. Usturoi-Colecta odata vechiturile(sigla) 7. Foarte clar- Cu nasul in vant 8. Glumeata- Miez de pita!

Ur\m echipei Unirea R\cari numai rezultate bune, promovarea pe un loc superior , s\n\tate [i ^mpliniri. La Mul]i Ani!

SPORT ECHIPA UNIREA RACARI JOAC| ~N “CUPA ROMÂNIEI”. Iat\ ultimile rezultate: Mircea Vod\- Unirea R\cari: 2-6; Viitorul Corbii Mari - Unirea R\cari: 1-8 Din prim\var\ urmeaz\ s\ juc\m ^n turul trei.

Dr. Andrei Dumitru

S\ ne trat\m cu ajutorul naturii Apropierea omului de natur\ [I evadarea din climatul artificial trebuie s\ fie primul pas ^n adoptarea unui nou stil de via]\, mai liber [I mai curat. Despre cât\ s\n\tate ne aduc plantele, vreau s\ v\ vorbesc ^n rândurile ce urmeaz\. Prima ^ntrebare ce trebuie s\ ne-o punem, ar fi cea ^n care s\ l\murim ce este fitoterapia. Fitoterapia, adic\ utilizarea plantelor medicale ^n scop therapeutic, are o vechime de mii de ani [i o eficien]\ dovedit\. Ea folose[te plantele sub form\ de extracte totale, printre avantaje urm\rindu-se accesibilitatea (plantele sunt u[or de procurat [I ieftine), ac]iunea bland\ [I lipsa efectelor adverse, tratarea bolnavului ca pe un ^ntreg ( vegetalele au efecte fizice [i psiho-emo]ionale, echilibrând organismul la toate nivelurile). Plantele medicinal pot fi folosite sub form\ de ceaiuri, tincturi, tablete sau creme [i pulberi. Trebuie s\ re]inem c\ produsele [i genoderivatele (extracte din p\r]i vegetale ^n perioada de cre[tere a plantei , muguri, ml\di]e, ramuri), conservate sub form\ de macerate hidroalcoolice ( glicerin\ [i alcool de 33 grade din cereale), ^[i elibereaz\ principiile active doar ^n contact cu apa. O alt\ ^ntrebare ce trebuie s\ ne-o punem: La ce boli r\spund tratamentele fitoterapeutice? ~n general se trateaz\ foarte bine alergiile, astmul bron[ic, unele forme de reumatism, bolile de piele, bolile psihosomatice, nevrozele, insomnia, tulbur\rile de memorie la vârstnici, infec]iile cornice microbiene, parazitozele, st\rile de stress [I de epuizare, caren]ele de vitamine [i de minerale, intoxica]iile cronice, hipercolesterolemia, ulcerul gastric-duodenal, dischinezia biliar\, enterocolita, colonul iritabil, spasmofilia. Maceratele au ac]iune foate bun\ [i ^n imunitate, infec]ii respiratorii, hepatite virale [I alcoolice, ceea ce medica]ia dopat\ nu poate face. Extractul de brad, ar trebui dat copiilor ^n perioada apari]iei

din]ilor [I pân\ la perioada de schimbare a denti]iei, pentru ca stimuleaz\ apari]ia acestora, dar [I asimilarea calciului [I fixarea lui. ~n cazul osteoporozei [I a decalcifierii, atât la tineri, cât [i la b\trâni, se utilizeaz\ genoderivatul de vi]\ de vie s\lbatic\, iar meri[orul este foarte bun ^n modific\rile osoase determinate de ^naintarea ^n vârst\. ~ntrebarea curent\ pe care o pun cei ce recurg la astfel de tratamente folosind produse fitoterapeutice, este: {I când acestea ^[i arat\ efectul c\utat? Efectele plantelor se instaleaz\ ^n timp [I necesit\ o administrare prelungit\ - de la dou\ - trei s\pt\mâni, la câteva luni, ^n func]ie de gravitatea [I de vechimea bolii, de reactivitatea organismului [I de perseveren]a bolnavului ^n a urma cât mai fidel terapia prescris\ de medic. ~n cazul bolilor foate grave, tratamentul poate dura [I mai mult. Fitoterapia vindec\ din\untru spre afar\, adic\ [I cauza [I efectul. De aceea rezolvarea este ^n timp - mai ^ndelungat. Fiind medic specialist ^n medicin\ general\, medicina muncii [I fitoterapie, activez ^n cabinetul de medicin\ de familie ^n Ora[ul R\cari [I colaborez cu Centrul de Excelen]\ ^n Terapii Interactive "Dipesia Vitamed", unde folosesc pentru diagnosticarea afec]iunilor, o metod\ de ultim\ genera]ie, numit\ electrosomatogram\. Aceast\ metod\ folose[te un aparat cu care se testeaz\ corpul omenesc [i d\ rezultate precise ar\tându-se dac\ la originea bolii stau stresul, obiceiurile alimentare sau poluarea aerului, deoarece stabile[te cu precizie maxim\ atât toxinele din corp, cât [I neurotransmi]\torii, substan]ele din organismul nostru ce ne arat\ cât de sup\ra]I sau obosi]I psihic suntem. Electrosomatograful ne indic\ totodat\, la fiecare pacient analizat, tipul de terapie ce I se potive[te [I ne poate oferi chiar o diet\ personalizat\ pentru fiecare pacient ^n parte.

Deasemeni, acesta face [I biofeedback [I chiar ne omogenizeaz\ energia pentru o period\. Nu ^n ultimul rând, aparatul este folosit [I pentru prevenirea ^mbolnavirilor grave, dar [I pentru urm\rirea eficien]ei unui tratament ce se afl\ ^n desf\[urare, fie el medicamentos, fie pe baz\ de minerale sau de vitamine. El mai poate determina [I gradul de dependen]\ al celor care au problem cu stupefiantele. Pe lâng\ faptul c\ testul cu biorezonan]\ ne arat\ nivelul neuromediatorilor (serotonin\, dopamin\, adrenalin\), ne informeaz\, sub forma unui graphic, despre starea emo]ional\ present\, precum [I despre primele sentimente dominante, independente de starea prezent\. Nu doresc s\ fac publicitate pentru firma la care dau consulta]ii , doresc numai s\ re]in atem]ia celor cu afec]iuni deosebite, c\ le pot fi de folos [I cu alte informa]ii utile, s\ m\ apeleze [I le voi da sfatul meu uman, iar ca medic le recomand cu toat\ c\ldura s\ re]in\ c\ este mai u[or s\ previi o afec]iune decât s\ o ^ndep\rtezi.

Dr. Ecaterina Profira Grigorescu

Publicitate

Decembrie 2008

S.C. MEGA MEGA CONSTRUCT METAL METAL S.R.L S.R.L Fabrica: {os Bucure[ti-Târgovi[te- DN.71 R\cari/Dâmbovi]a ROMANIA Tel./Fax: (004) 0245 658 285 -87 Mobil: 0721246802; www.megadoor.ro; office@megadoor.ro

m g

p. 12

Ziarul Prim\riei R\cari

SC GROUP M CONSTRUCTION AND TRADE COMPANY LIMITED SRL SC GROUP M. MARKETING CO SRL

Telefon: 021 316 70 60/021 316 70 62/0724 232 512/0721 200 304 www.groupm.ro Oras Racari,Sat Ghergani Judetul Dambovita Cabine de paza, constructii civile si industriale, locuri de joaca pentru copii, banci, cosuri stradale, containere si ambarcatiuni

Firma Modrogeanu

FAST FOOD OK va ureaz\ Cr\ciun fericit [i La mul]i ani ! Primul FAST FOOD la standarde europene din ora[ul R\cari, v\ ofer\ o mâncare de calitate [i plin\ de prospe]ime.

F i r m a M o d r o g e a n u , R a c a r i , s t r a d a A n a I p a t e s c u 3 6 , v i n d e d i n s t o c [ i l a c o m a n d a : s c u t e r e , AT V- u r i , biciclete [i cu plata in rate. Asiguram si piese de schimb. Oferim garan]ie. Te l : 0 7 4 5 4 2 3 0 1 6 / 0 7 6 2 4 4 9 2 3 3 .

LA MUL}I ANI!

OAMENI DE BINE Ni s-au al\turat, ^n ac]iunile noastre umanitare din preajma Sfintelor S\rb\tori, spre lauda lor, so ciet\]i comerciale care au dorit s\ ^mpart\ bucuria de a d \rui ^mpreun\ cu noi:

1. Romatsa -Bucure[ti 2. S.C Ethos S.R.L 3. SC ABATOR MUNTEAN SRL 4. BRD - AGEN}IA R|CARI 5. SC. TUDAL SRL 6. SC. OYM TOTAL 2003 SRL 7. SC CADRAMI IMPEX SRL 8. SC. TOTAL T IMPEX SRL 9. SC. TUDANI COM SRL 10. SC. CAPRIS SRL 11. SC. HAI COM SRL

Pulpe pui, Fica]ei, Cârn\ciori Sandwich-uri de la 3,50 lei, Pizza, Salat\ de Boeuf, Salat\ Mexicana, Salat\ Fermierului, Salat\ Oriental\, Fasole cu ceap\, Clatite, Kebab, Pateuri cu branz\, Strudel cu mere, Mâncare de post. Comenzi la tel: 0724352664

NOU Mâncare la comand\ pentru masa de Cr\ciun [i Revelion

“LA CRAICIU” Str. Ana Ipatescu NR. 74, (intre liceu si judecatoria Racari)

EXECUT|: Tâmpl\riePVC [i Aluminiu Instala]ii sanitare termice [i electrice PRE}URI AVANTAJOASE Str. Ana Ip\tescu, nr. 65

Tel: 0723 584 507; 0767 858 301 Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com

Farmacia Hepites SRL R\cari

Cele mai competente Nu suntem niciodata singuri - acesta este mesajul Craciunului.Craciunul inseamsfaturi, gratuna mai mult decât brazi impodobiti, lumân\ri aprinse, miros de cozonaci [i mere it de la farmacoapte, Craciunul este spiritul dulce al prieteniei, sufletul cald al mamei, al parintilor, al celor dragi care lumineaza tot anul. Este bun\tatea, speran]a ren\scut\. cistul primar Str. Ana Este pace [i ^ntelegere... Cr\ciun fericit pentru toat\ lumea ! Petre Marin. Ipatescu La mul]i ani, Ne-am fi a[teptat la o participare mai numeroas\, deoarece num\rul firmelor [i Tel: puterea lor economic\ ne ^ndrept\]eau s\ ne facem visuri m\re]e privind tuturor pacien]ilor! 0245.658.073 sponsoriz\rile... dar ne exprim\m speran]a c\, niciodat\, nu e prea târziu! Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dvs. la urmã toarea adresã de e-mail: primar_racari@yahoo.com

Domnule P r i m a r, M\ numesc____________________________________ [i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:_____________________ _____________________________________________________ _____________________________________________________ _________________________ P | R E R E A TA C O N T E A Z | ...doar dac\ o spui!

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

Fa r m a c i a SC. TUDAL SRL La Mul]i Ani tuturor pacien]ilor [i famililor acestora. Un Cr\ciun fericit! Telefon 0245-658.859