Ziarul nr 8

Page 1

ZIARUL PRIM|RIEI R www.primariaracari.ro

|

C

A

R

I

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

cyanmagentayellowblack

An I, nr. 8 , Martie 2009, 12 pagini.

Comuna Colacu, o necesitate sau un moft al unui grup restrâns de ... consilieri!

Dup\ câteva [edin]e ale Consiliului Local ^n care a domnit calmul [i ^n]elegerea (poate fi vorba de lini[tea dinaintea furtunii) spiritele au fost ^ncinse de un punct al ordinei de zi, promovat de c\tre dl. Dr\goi Nicolae, fost primar al localita]ii - re^nfiin]area comunei Colacu. Sunt convins c\ pentru mul]i cititori acest subiect pare cel pu]in suspect. Se nasc multe ^ntreb\ri: de ce acum?, de ce promovat tocmai de fostul primar care a avut la ^ndemân\ timp de 18 ani pârghiile necesare s\ realizeze acest lucru, dar a t\cut mâlc [i nici m\car ^n glum\ nu pronun]a “Comuna Colacu”?, de unde aceast\ r\bufnire de “sim] civic” ^n aceast\ perioad\ când lucrurile au intrat pe un f\ga[ normal!? ~ntreb\rile pot continua dar irosim timp [i spa]iu pentru lucruri inutile. Totul reprezint\, ^n opinia mea, rezultatul frustr\rii ce [i-a pus amprenta asupra unor persoane ce nu aveau ^n vocabularul lor [i cuvântul ^nfrângere. Dar cu votul popular nu e indicat s\ te pui [i mai ales când e[ti sanc]ionat la urne Pag.4

S\rb\torirea zilei de 8 Martie

e bine s\ faci un pas ^napoi; din rândurile 2, 3, vezi lumea altfel, ai un orizont mai larg [i ideile sunt mai constructive. Din p\cate nu s-a ^ntâmplat a[a. Perdan]ii vor cu orice chip s\ ias\ ^n fa]\, s\ se fac\ auzi]i chiar [i cu “vorbe goale” [i chiar dac\ “nimic nu ai a spune”. Nu am rezistat tenta]iei de a lua pulsul oamenilor chiar ^n acea dup\ amiaz\ “fierbinte”, din ziua [edin]ei de Consiliu Local. Cum era de a[teptat, reac]ia a fost la unison: Nici s\ nu aud\ omul de rând de o asemenea evolu]ie; cum ne l\sa]i acum când avem nevoie cel mai mult de dumneavoastr\; ce a f\cut fostul 18 ani, s-a trezit acum c\ vrea comuna Colacu; noroc c\ locuie[te ^n Colacu, c\ altfel nu l-am fi v\zut c\ de locuin]a lui rar trecea; nu ne l\sa]i pe mâna unora care ^[i v\d de interesul propriu; ar fi incorect din partea dumneavoastr\ ca acum dup\ ce v-am votat s\ ne p\r\si]i. Este reac]ia la care m\ a[teptam, chiar dac\ sunt [i voci ce-i drept r\zle]e, care consider\ un lucru benefic formarea comunei Colacu. Consider c\ ar fi imoral ca la scurt timp dup\ alegeri s\ le ^ntorc spatele unor oameni care au contribuit la alegerea mea ca primar. Dac\ aveam cea mai mic\ b\nuial\ c\ locuitorilor din

satele Colacu, S\bie[ti, St\ne[ti, B\l\ne[ti, le-ar fi “un pic mai bine” dac\ s-ar realiza proiectul mai sus men]ionat, a[ fi primul care ar propune acest lucru. Din p\cate nu se va ^ntâmpla a[a. Toate trebuiesc luate de la ^nceput, de la sediu pân\ la ^ntocmirea de proiecte, g\sirea surselor de finan]are. Nu ne putem permite s\ facem experimente pe oameni cu ceva de genul “hai s\ vedem cum merge [i pe urm\ discut\m”. Hai s\ discut\m ^ntâi [i apoi s\ vedem; hai s\ m\sur\m de 10 ori [i s\ t\iem odat\, nu s\ ne arunc\m ^n “ape” tulburi f\r\ s\ le [tim adâncimea; sau aceste “ape” sunt favorabile anumitor interese. Am fost trimis la prim\rie s\ veghez ca interesele majorit\]ii s\ primeze ^n fa]a celor de grup [i nu am de gând s\ abdic de la acest principiu ^n ciuda presiunilor de orice fel. ~I asigur pe cet\]enii acestor localit\]i c\ interesele lor au prioritate [i nu-i voi dezamagi. Pentru moment consider ^ncheiat acest subiect [i aten]ia va fi ^ndreptat\ spre lucruri mult mai folositoare [i de actualitate.

nostru [i s\ ne facem datoria fa]\ de noi ^n[ine [i fa]\ de cei din jur. “Bruma” de precipita]ii din ultima vreme ne-a ar\tat c\ nu suntem preg\ti]i pentru un anotimp ploios, ca s\ nu mai vorbim de ploi toren]iale. ~nc\ sunt [an]uri nef\cute, pode]e ^nfundate, diverse materiale ^n [an]…. Din respect pentru cei care s-au achitat de obliga]iile legale [i morale, vis-a-vis de spa]iul din dreptul gospod\riei, v\ anun] c\ suntem nevoi]i s\ trecem la o alt\ etap\ a acestui program [i anume, la cea a sanc]iunilor. Este incorect ca un cet\]ean care [i-a f\cut [an]ul, care [i-a desfundat pode]ul, s\ fie inundat din cauza nep\s\rii vecinului care trateaz\ cu indiferen]\ aceste obliga]ii. Le mul]umesc celor din prima categorie care, pe zi ce trece, sunt din ce ^n ce mai mul]I [i ^i rog ^n continuare pe ceilal]i s\ fie mai activi [i s\ nu fie nevoi]i s\ suporte rigorile legii. Dar, dac\ altfel nu se poate, trebuie s\ stabilim echitatea. Acolo unde situa]ia o impune - unde volumul de mun\ este foarte mare - intervenim cu for]e mecanice proprii a[a cum am f\cut ^n Ghergani, in zona G\rii [i Molcu] - Tudor; aceste ac]iuni vor 15 Martie! Prim\vara bate la continua ^n toate zonele cu probu[\ [i prezen]a ei este sim]it\ pe leme ^n scurgerea apelor pluvial zi ce trece. Ca orice gospodar pân\ la epuizarea acestora, dar care se respect\ trebuie s\ ne f\r\ sprijinul cet\]enilor muncim aplec\m asupra spa]iului din jurul ^n zadar.

Reconsiderarea trecutului

Unii consilieri “spun lucruri tr\snite!” Pag.2

(urmare ^n pagina 2)

Pag.9 Pag.6

Olimpiadele [colare Pag 5

cyanmagentayellowblack


Actualitate

Martie 2009

pagina 2

Ziarul Prim\riei R\cari

Comuna Colacu, o necesitate sau un moft al unui grup restrâns de ... consilieri! 8 Martie! Ziua Femeii s\rb\torit\ altfel anul acesta ^n R\cari. Lume mult\, sala arhiplin\, nume sonore ale muzicii române[ti, foc de artificii, momente inedite pentru ora[ul R\cari. Mul]umesc ^nc\ odat\ sponsorilor: SC. CRIS GLASS INTERNATIONAL SRL, COOPERATIVA DE CONSUM R|CARI, ALEXANDRU STAICU, SC. MEGA CONSTRUCT METAL SRL, LUNGU MIHAI, SC. RUSU MARIN SRL, BUDURU{ MARIUS COSTIN, SC. AMIRAS SRL, SC. ADASA SRL, SC. GARDEN CENTER SRL, SC. PERFECT ALIMENT SRL, cu ajutorul c\rora au fost posibile aceste momente. Mul]umesc publicului, de altfel fantastic, prezent ^n num\r a[a mare la Sala de festivit\]i a ora[ului ~n data de 14 martie 2009, la orele 15:00, la [coala Colacu a fost o tentativ\ de [edin]\ organizata de domnul consilier Ilie {tefan, cu scopul strângerii rândurilor [i a semn\turilor pentru a pune piatra de temelie a viitoarei [i trecutei comune Colacu. Zis [i f\cut, la orele 15:00 trecut de fix, ^n localul [colii s-au prezentat mai mult curio[i, decât curajo[i. Vreo 10 oameni - cu organizatori cu tot - care au "dezb\tut" Problema. Cum num\rul sus]in\torilor e cam sub]ire pentru un ideal atât de anemic, nu intrevedem vremuri u[oare pentru "militan]ii" prezen]i, cu atât mai mult cu cât, impresiile cet\]enilor, consemnate de redac]ia noastr\ cu ocazia deplas\rilor ^n teritoriu, sunt l\muritoare, privind z\d\rnicia acestui "proiect". Iat\ ce ne marturisesc oamenii: Tanti Didina, 60 de ani din S\bie[ti: "Ziarul a ajuns rar, dar vrem s\-l primim mereu. Cât despre re^nfiin]area comunei Colacu, nu-i v\d rostul!" Tanti Mia, 60 de ani: "Eee, ar fi bine s\ fac\ [i la noi ceva… Dar nu prim\rie. Ce prim\rie?! Ce, nu mergem la R\cari, la prim\rie? L-avem consilier pe Vali [i ne

R\cari, pentru atmosfera creat\. Mul]umesc ^ndeosebi familiei Calcan, prieteni apropia]i ai ora[ului [i ^ndeosebi ai mei personal, pentru surpriza f\cut\, aceea de a invita grupul de copii din R\cari, ce au prezentat un num\r splendid de interpretare muzical\, la o excursie de 3 zile la Hotel Pe[tera. Bine^n]eles totul gratis. Prim\ria R\cari va asigura transportul gratuit pân\ la Hotel Pe[tera. Am fost, suntem [i vom fi al\turi de copii, mai ales de cei frunta[i. Cu asemenea oameni s\ tot mergem ^nainte. S\rut mâna doamn\ Calcan pentru ini]iativ\, m\ ^nclin respectuos domnule Senator pentru sus]inere [i v\ asigur\m de toat\ considera]ia noastr\.

ajut\ foarte mult. Asta ajunge." Tanti Vasilica, 65 de ani: "Eu ^mi dau parerea mea. Am pl\tit impozitu' [i e mai mic… Când era Nicu primaru', mi-a dat ajutoru' [i mi l-a luat pe tot la impozit. Domnu' Carave]eanu a fost un domn, am pl\tit cu 200 de mii mai pu]in la impozit [i sunt mul]umit\. E bun\ ma[ina care transporta copiii [i n-am cuvinte de mul]umire. Ce prim\rie la Colacu?!

~n privin]a spectacolelor, ne vedem pe 1 Iunie s\ s\rb\torim ^mpreun\ ziua copilului [i s\ inaugur\m primele locuri de joac\ din ora[ul R\cari, create pentru stimularea imagina]iei, sociabilit\]ii, dezvolt\rii fizice [i a abilit\]ilor de coordonare motorie. ~n continuare, ^i a[tept\m pe to]i cei care au ceva de spus, pot [i [tiu s\ o fac\ (“ingineri, studen]i, primar”, consilieri PSD) s\ vin\ ^n colectivul redac]ional al Ziarului Prim\riei R\cari, pentru a-[i promova ideile, propunerile, faptele [i ac]iunile puse ^n slujba comunit\]ii. Dr.ing. Carave]eanu Marius Florin Primarul ora[ului R\cari

Nea Alexandru: "Au avut grij\ numai de ei! Acuma vor [i prim\rie pentru ei. Ca s\ aib\ grija tot de ei. Nea Dumitrascu, 75 de ani: "Uite ce e, neic\! Noi avem treab\, nu st\m de prostii. Ne intereseaz\ s\mân]a de porumb, cum s-o achizi]ion\m [i mai ales a[tept\m ajutor de la domnul primar, cu un sfat, cu o s\mân]\ buna [i ieftin\. Noi nu avem timp de pierdut [i nu

Unii consilieri “spun lucruri tr\snite!” N-avem nevoie de al]i conduc\tori." Nea Ion, St\ne[ti, 75 de ani: "Eu sunt mai ^ndr\zne], nu fac ei prim\rie la Colacu… {i-apoi facem [i noi la St\ne[ti, dac\ e a[a. De 6-7 ani se chinuie cu ni[te hârtii. Are fonduri? N-are… Cu cine? N-are… M\car cine-s \ia? A lu' nea Oi]a, alde Fanu? Cine m\? Dac\ era cineva mai ca lumea?! S\-[i conduc\ familia lor, s\-[i fac\ prim\rie pe strada lui [i s\ ne mai lase ^n pace”.

b\g\m ^n seam\ pe \[tia…cine are timp de ei?” Nea Tudor: "S\ mergem ^nainte c\ am ^nceput bine. A[tept\m o ma[in\ de piatr\, ^n vale, pe unde trec vitele. ~n colo…numai de bine!” Nea Nicu, 65 de ani, Colacu: "Am ^mb\trânit muncind [i nu cred ^n "bunele" lor inten]ii…” Tanti Gica, 60 de ani, Colacu: "Sigur c\ v\ cunosc. ^mi place când veni]i la noi. Ce prim\rie?! Ce comun\?! Noi am votat

o dat\ [i am ales! Restu' nu ne intereseaz\…” Cam a[a s-au conturat impresiile oamenilor fa]\ de subiectul pus ^n discu]ie: "Comuna Colacu". O furtun\ ^ntr-un pahar cu ap\… Atât b\rba]ii cât [i femeile au fost la ^nceput mira]i, apoi au zâmbit [mechere[te (Ad\ugând, nu de pu]ine ori [i o ^njur\tur\ neao[\ fa]\ de cei trei consilieri care doresc s\-si fac\ prim\rie, ca s\ aib\ de unde conduce). A conduce ob[tea reprezint\ ^n mintea unora un serviciu ca oricare altul, m\nânc\ [i el o pâine, ce mare scofal\?! Dar din banii cui? Aceasta e ^ntrebarea. Stima]i colegi consilieri, s\ ne ocup\m cu lucruri mai serioase [i nu mai vorbi]i de cheltuieli suplimentare cu referendumuri pe vremurile astea, c\ z\u, risca]i s\-i sup\ra]i r\u de tot pe oameni. Niciodat\ nu am fost de accord cu o cheltuial\ f\r\ motiva]ie, doar pentru a satisface mofturile unora care nu se simt bine decât ^n func]ii de conducere. A fi primar nu e o meserie oarecare, este o demnitate iar o prim\rie nu apare ca ciupercile dup\ ploaie… Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

A F L | M D E L A S E R V I C I U L I M P O Z I T E { i TA X E - P L ATA I M P O Z I T U L U I IMPOZITUL PE CL|DIRI Art. 255 - Plata impozitului pe cl\diri (1) Impozitul (tax\) pe cl\diri se pl\te[te anual în dou\ rate egale, pân\ la datele de 31 martie [i 30 septembrie inclusiv. (2) Pentru plata cu anticipa]ie a impozitului pe cl\diri, datorat pentru întregul an de c\tre contribuabili, pân\ la data de 31 martie a anului respectiv, se acord\ o bonifica]ie de pân\ la 10% stabilit\ prin hot\râre a consiliului local. (3) Impozitul anual pe cl\diri, datorat aceluia[i buget local ~n num\rul anterior al acestei publica]ii, am adresat locuitorilor urbei noastre unele recomand\ri utile pentru protejarea bunurilor, animalelor [i p\s\rilor din gospod\rii. Elementele infrac]ionale continu\ s\ p\trund\ ^n gospod\riile cet\]enilor de unde sustrag cu predilec]ie p\s\ri, de multe ori pe fondul neasigur\rii unor m\suri minime de protec]ie ale propietarilor. Din analiza efectuat\ la nivelul Poli]iei ora[ului R\cari a reie[it faptul c\ perioada premerg\toare s\rb\torilor Pascale [i cea de prim\var\ ^n general este perioada ^n care se sustrag foarte multe p\s\ri. Dorim s\ v\ aten]ion\m ^nc\ odat\ cu privire la necesitatea de a asigura ^n mod corespunz\tor locurile ^n care dumneavoastra cre[te]i p\s\rile prin asigurarea u[ilor de acces ^n cote]e cu lac\te, instalarea unui sistem de iluminat ^n acea zon\, neintroducerea

de c\tre contribuabili, persoane fizice sau juridice, de pân\ la 50 lei inclusiv, se pl\te[te integral pân\ la primul termen de plat\. În cazul în care contribuabilul de]ine în proprietate mai multe cl\diri amplasate pe raza aceleia[i unit\]i administrativ teritoriale, suma de 50 lei se refer\ la impozitul pe cl\diri cumulat. IMPOZITUL PE TEREN Art.260 - Plata impozitului pe teren - idem precum impozitul pe cl\diri. IMPOZITUL PE MIJLOACE DE TRANSPORT Art. 265 - Plata impozitului pe mijloacele de transport

(1) Se pl\te[te anual, în dou\ rate egale, pân\ la datele de 31 martie [i 30 septembrie inclusiv. (2) Pentru plata cu anticipa]ie a impozitului pe mijloace de transport, datorat pentru întregul an de c\tre contribuabili, pân\ la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se acord\ o bonifica]ie de pân\ la 10% inclusiv, stabilit\ prin hot\rârea consiliului local. Consiliul local al Ora[ului R\cari a hot\rât ca bonifica]ia acordat\ contribuabililor pentru plata cu anticipa]ie pe întregul an, a impozitelor pe cl\diri, terenuri [i mijloace de transport, s\ fie de 10% inclusiv.

~MPREUN| PENTRU COMUNITATE! ^n gospod\rii a unor persoane str\ine sau suspecte, anun]area unor vecini de ^ncredere atunci când pleca]i de acasa. Câinele de paz\ este bine s\ nu fie l\sat dezlegat sau legat ^n apropierea gardului deoarece acesta poate fi otr\vit sau omorât. V\ adres\m, de asemenea solicitarea de a veni ^n sprijinul organelor locale de men]inere a ordinii [i lini[tii publice prin organizarea de activit\]i comune cu societatea civil\. Pentru a fi mai bine ^ntele[i, aceste activit\]i comune vor consta ^n efectuarea unor echipe mixte constituite din voluntari [i politi[ti care s\ asigure supravegherea [i

paza ^n zona locuin]elor [i ^n vecin\tatea acestora pe timpul nop]ii pentru prevenirea furturilor din gospod\rii [i prinderea autorilor de astfel de infrac]iuni. Cet\]enii doritori s\ participe la acest gen de activit\]i sunt ruga]i s\ se adreseze Poli]iei ora[ului R\cari sau s\ contacteze la num\rul de telefon 0245.658.575 pe subinspector Ciobanu Ginu, pentru stabilirea detaliilor privind efectuare patrul\rii de c\tre aceste patrule cet\]ene[ti. Cunoa[tem din experien]\ c\ ^n ultima perioad\ de timp conceptul de spirit civic s-a depreciat sau mai bine spus este ^nteles gre[it ^n ceea ce prive[te colaborarea sau

black

ajutorul direct dat poli]iei locale pentru activit\]ile specifice antiinfrac]ionale. De aceea dorim s\ considera]i institu]ia poli]iei un partener apropiat, de care ave]i nevoie ^n cele mai diferite momente ale existen]ei [i s\ nu o percepe]i ca o institu]ie ce are atribu]ii decât din punct de vedere coercitiv. Am convingerea c\ dumneavoastr\ nu sunte]i nep\s\tori la astfel de fapte [i c\ ^mpreun\ vom crea un climat de ordine [i siguran]\ public\, gândindu-v\ simplu: mâine, eu pot fi victima sau p\gubitul.

Subinspector, Ciobanu Ginu


De interes general

Martie 2009

pagina 3

Ziarul Prim\riei R\cari

H O T | R Â R I L E C O N S I L I U L U I LO C A L R | C A R I , A D O P TA T E ~ N { E D I N } A D I N 2 7 . 0 2 . 2 0 0 9 ~n data de 27.02.2009, la orele 14:00 s-a desf\[urat [edin]a consiliului R\cari la care au participat to]i consilierii [i delega]ii s\te[ti. Proiectele de hot\râri au fost discutate ^n cadrul comisiilor de specialitate, dup\ care s-a trecut la discutarea ^n plen [i votarea lor. 1. ~n urma cererii ^naintat\ de Dl Botoaga Stefan si Dl Alexandroaia Alexandru, se aproba propunerea de clasificare a DE 454/1 din DE 454/1 ^n DS 454/1 [i i se atribuie denumirea de strada IASOMIEI. 2. Hot\râre privind aprobarea scoaterii la licita]ie ^n vederea concesion\rii suprafe]ei de 2945 mp teren intravilan situat\ ^n ora[ul R\cari, satul Ghimpa]i, judetul Dâmbovi]a, ^n vederea construirii de locuin]e. ~n urma cererii domnului Apostolache Nicolae se aprob\ suprafa]a men]ionat\, ^n vatra satului Ghimpa]i. 3. Hot\râre privind aprobarea ^nchirierii, a suprafe]ei de 20 mp situat\ ^n R\cari, Aleea pompierilor, ^n vederea amplas\rii unui garaj auto [i a spa]iului cu destina]ie debara situat ^n bloc A3 parter, solicitate de doamna Vasile Alexandra. Pre]ul de ^nchiriere va fi de 1 leu mp/lun\. Se aprob\ ^nchirierea spa]iului cu destina]ie debara ^n suprafa]\ de 6 mp, situat\ ^n Blocul A3 parter. Pre]ul de ^nchiriere va fi de 120 lei /an. 4. Hot\râre privind aprobarea ^nchirierii spa]iului cu destina]ie debara situat ^n bloc A 2 parter, solicitat de doamna Oancea Rodica. Se aprob\ ^nchirierea spa]iului cu destina]ie debara ^n suprafa]\ de 6 mp situat\ ^n Blocul A2 parter. Pre]ul de

^nchiriere va fi 120 lei/an. 5. Hot\râre privind aprobarea ^nchirierii, suprafe]ei de 10 mp situat\ ^n R\cari, Aleea pompierilor, ^n vederea amplas\rii unui garaj auto, solicitat de doamna Negrea Carmen. Pre]ul de ^nchiriere va fi de 1/leu /mp/luna. 6. Hot\râre privind aprobarea ^nchirierii suprafe]ei de 1000 mp situat\ ^n satul S\bie[ti c\tre SNGN ROMGAZ SIRCOSS SA. Se aprob\ ^nchirierea suprafe]ei de 1000 mp teren p\[une situat ^n ora[ul R\cari, satul S\bie[ti, jude]ul Dâmbovi]a, ^n vederea amplas\rii unui grup de interven]ii pentru sondele din teritoriu. Pre]ul de ^nchiriere va fi de 1 Euro /mp/lun\. 7. Hot\râre privind aprobarea scoaterii la licita]ie pentru ^nchiriere, a unui spa]iu situat ^n satul Ghimpa]i, ora[ul R\cari, ^n vederea amenaj\rii unui punct farmaceutic, solicitat\ de c\tre SC. TUDAL SRL. 8. Hot\râre privind scutirea de plata impozitului pentru contribuabili persoane fizice - f\r\ venituri [i cu venituri minime. ~n urma referatelor ^ntocmite de c\tre Serviciul de impozite [i taxe locale [i a analizei, se aprob\ scutirea de plata impozitului pentru anul 2009 pentru contribuabili persoane fizice- far\ venituri, sau cu venituri minime, dup\ cum

urmeaz\: 1. GHEORGHIU IOANA- R\cari, Mavrodin; 2. HASNAS MIHAI - R\cari, Ghergani; 3. SIMION FLOAREA - R\cari; 4. FILIP ELISABETA - R\cari , Mavrodin; 5. TANCU MIHAIL - R\cari, Ghergani; Se resping cererile de scutire de plata impozitului pentru anul 2009, pentru urm\torii contribuabili: 1. ION ELENA R\cari, Ghergani; 2. MARIN FLORINRacari; 3. GHITA GHEORGHE - R\cari, Mavrodin 9. Hot\râre privind scutirea de plat\ major\rilor de ^ntârziere pentru SC EQUATOR GRUP SRL. ~n urma referatului ^ntocmit de c\tre serviciul impozite [i taxe locale, se aprob\ scutirea de plata major\rilor de ^ntârziere datorate de c\tre SC EQUATOR GRUP SRL ^n sum\ de 1.800 LEI. 10. Hot\râre privind aprobare PUZ [i regulament local conform proiectului ^ntocmit de SC. ARHICAD PROIECT SRL. Se aprob\ extinderea intravilanului ora[ului R\cari, sat Ghimpa]i, jude]ul Dâmbovi]a cu suprafa]\ de 4798,00 mp, astfel: - suprafa]a de 4798 mp situat\ ^n T 33/2 P 13 proprietatea dlui GHIMPAU ION, conform PUZ-ului aprobat identificat ^n anexa ce face parte integrant\ din prezen]a hot\râre. 11. Privind respingerea propunerii pentru re^nfiin]area comunei Colacu. Se respinge propunerea de re^nfiin]are a comunei Colacu, jude]ul Dâmbovi]a ^naintat\ de Organiza]ia PSD R\cari.

12. Informare privind stadiul actual al investi]iilor la C.A.M.S R\cari. Pentru func]ionarea acestui centru ^n anul 2009, trebuie prev\zut\ suma cel pu]in 1.100.000 lei. Fa]\ de aceast\ situa]ie, luând ^n calcul necesarul care trebuie asigurat, ^n privin]a sus]inerii tuturor cheltuielilor, ^n concordan]\ cu posibilit\]ile de finan]are, serviciul contabilitate propune s\ se analizeze [i s\ se hot\rasc\ ^n consecin]\, ^n leg\tur\ cu activitatea Centrului de Asisten]\ Medico-Social\. 13. Informare privind raportul Cur]ii de Conturi pentru anul 2007. Domnul primar d\ citire raportului Cur]ii de Conturi pentru anul 2007. 14. Diverse. La acest punct s-a discutat ^n special despre propunerea re^nfiin]\rii comunei Colacu, considerând-o inoportun\ atâta timp cât locuitorii acestei a[ez\ri [i-au exprimat op]iunea ^n referendumul din anul 2002, de a face parte din ora[ul R\cari.

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

ORDONAN}| DE URGEN}| nr. 214/04.12.2008

pentru modificarea [i completarea Legii 50/1991 privind autorizarea execut\rii lucr\rilor de construc]ii Noua legisla]ie ^n domeniul autoriz\rii lucr\rilor de construc]ii se aplic\ din 14 februarie, când a intrat ^n vigoare Ordonan]a de Urgen]a a Guvernului nr. 214/2008 pentru modificarea [i completarea Legii nr. 50/1991. Principala modificare adus\ ^n materie este extinderea sferei persoanelor care pot solicita eliberarea autoriza]iei de construire, de la titularul dreptului de proprietate, cum se prevedea anterior, se extinde la titularul unui drept real asupra imobilului (ex. drept de uz, drept de uzufruct, drept de abita]ie, drept de superficie etc). Aceasta ordonan]\ a fost emis\ ^n vederea armoniz\rii legisla]iei specifice autoriz\rii execut\rii lucr\rilor de construc]ii prin adaptarea la prevederile Directivei Consiliului 85/337/CEE din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice [i private asupra mediului, modificat\ prin Directiva 97/11/CE a Consiliului European din 3 martie 1997 [i prin Directiva 2003/35/CE a Parlamentului European [i a Consiliului din 26 mai 2003 privind participarea publicului la elaborarea anumitor planuri [i programe ^n leg\tur\ cu mediul, respectiv modificarea Directivei 85/337/CEE [i a Directivei

96/61/CE cu privire la participarea publicului [i accesul la Justi]ie. O alt\ modificare prev\zut\ de noua ordonan]\ de urgen]\ este aceea a defini]iei certificatului de urbanism, ^n sensul c\ acesta va cuprinde [i obliga]ia de a contacta autoritatea competent\ pentru protec]ia mediului, cu privire la evaluarea initial\ a investi]iei [i stabilirea necesit\]ii evalu\rii efectelor acesteia asupra mediului ^n vederea ob]inerii unui act administrativ. Ordonan]a precizeaz\ care sunt actele administrative ale autorit\]ii competente pentru protec]ia mediului - declara]ia autorit\]ii pentru protec]ia mediului, decizia etapei de ^ncadrare, acordul de mediu, avizul Natura 2000 - f\r\ s\ fac\ o distinc]ie clar\ a situa]iilor ^n care aceste documente sunt cerute. Autoritatea competent\ va fi cea care va stabili, de la caz la caz, care va fi actul administrativ emis. ~n cazul ^n care actul administrativ ce trebuie emis de autoritatea de mediu competen]a lipse[te, autoriza]ia de construire nu va putea fi emis\. Actul normativ înlocuie[te sintagma “proiect” cu sintagma “documenta]ie tehnic\ - D.T.” [i redefine[te termenul “autoriza]ie”. Astfel, autoriza]ia de construire constituie

~n aten]ia agricultorilor ~n anul 2009 pute]i beneficia de sprijin financiar din fondurile Europene [i de la bugetul na]ional ^n cadrul S.A.P.S. 1. Schemei de plat\ unic\ pe suprafa]a (SAPS) 2. Pla]i na]ionale directe complementare (PNDC) Pentru a beneficia de pl\]i ^n cadrul m\surilor de sprijin pe suprafa]\ trebuie s\ utiliza]i terenul agricol pentru a solicita sprijin. Dac\ sunte]i proprietar [i a]i dat terenul ^n arend\, concesiune, ^n parte, sau l-a]i ^nchiriat, sprijinul se cuvine [i se acord\ celui care lucreaz\ terenul. Condi]iile generale pe care trebuie s\ le ^ndeplini]i; S\

actul final de autoritate al administra]iei publice locale pe baza c\ruia este permis\ executarea lucr\rilor de construc]ii, corespunz\tor m\surilor prev\zute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea [i postulizarea (dezafectarea, demontarea [i demolarea) construc]iilor. Noua OUG prevede etapele care urmeaz\ a fi parcurse pentru ob]inerea autoriza]iei de construire, etape neprecizate ^n vechea reglementare, dup\ cum urmeaz\: emiterea certificatului de urbanism, urmare a cererii pentru autorizarea execut\rii lucr\rilor de construc]ii depus\ de solicitant; evaluarea ini]ial\ a investi]iei [i stabilirea necesit\]ii evalu\rii efectelor acesteia asupra mediului de c\tre autoritatea competent\ pentru protec]ia mediului; notificarea de c\tre solicitant a autorit\]ii administra]iei publice locale cu privire la men]inerea cererii pentru autorizarea execut\rii lucr\rilor de construc]ii, în situa]ia în care autoritatea competent\ pentru protec]ia mediului stabile[te necesitatea evalu\rii efectelor investi]iei asupra mediului; emiterea avizelor [i acordurilor stabilite prin certificatul de urbanism; emiterea actului administrativ al autorit\]ii competente

exploata]i un teren agricol cu o suprafa]\ de cel pu]in 1Ha, iar suprafe]ele parcelei agricole s\ fie de cel pu]in 0,3 Ha. ~n cazul viilor, livezilor, arbu[tilor fructiferi, suprafa]a minim\ a parcelei trebuie s\ fie de cel pu]in 0,1 Ha; S\ declara]i toate parcelele agricole si s\ respecta]i bunele condi]ii agricole [i de mediu (GAEC), pe toat\ suprafa]a Agricol\ a fermei. Cererea de plat\ trebuie s\ aib\ ata[ate: dosar cu sin\; copia actului de identitate al solicitantului, pentru persoane fizice sau ^n cazul persoanelor juridice copie dup\ certificatul de ^nmatriculare la registrul comer]ului. Fermierii care depun cerere nou\ trebuie s\ se prezinte cu: copie B.I/C.I; extras cont bancar activ; dosar cu [in\; documente care atest\ utilizarea terenului [i pentru identificarea terenului pe harta AO. Speciali[tii APIA Titu v\ vor consilia privind depunerea

black

pentru protec]ia mediului, dup\ caz; elaborarea documenta]iei tehnice - D.T.; depunerea documenta]iei pentru autorizarea execut\rii lucr\rilor de construc]ii la autoritatea administra]iei publice locale competente; emiterea autoriza]iei de construire. Autoriza]ia de construire [i anexele acesteia au caracter public [i se pun la dispozi]ia publicului spre informare, pe pagina proprie de web a autorit\]ii administra]iei publice locale emitente sau prin afi[are la sediul acesteia, dup\ caz, potrivit noii Ordonan]e de Urgen]\. Actul normativ mai prevede c\ m\surile specifice pentru protec]ia mediului stabilite prin actul administrativ al autorit\]ii competente pentru protec]ia mediului vor fi avute în vedere la elaborarea documenta]iei tehnice D.T. [i nu pot fi modificate prin procedura de autorizare ori prin autoriza]ia de construire. În situa]ia în care o investi]ie urmeaz\ s\ se realizeze etapizat sau s\ se amplaseze pe terenuri aflate în raza teritorial\ a mai multor unit\]i administrativ-teritoriale învecinate, evaluarea efectelor asupra mediului se realizeaz\ pentru întreaga investi]ie.

Referent, Alexandru Alexandru

cererii conform program\rii pe localitatea R\cari. Pentru fermierii agricoli din R\cari, programarea pentru completarea cererilor va ^ncepe cu data de 23.03.2009 [i va dura pân\ pe data de 09.04.2009, dup\ cum urmeaz\: ^n s\pt\mâna 23.03 27.03.2009 sunt programa]i fermierii ale c\ror nume ^ncep cu literele A pân\ la E ^n jur de 40 -42 persoane zilnic; ^n s\pt\mâna 30.03 - 03.04.2009 sunt programa]i fermierii cu numele care ^ncep cu literele F la P tot 40-42 persoane zilnic; ^n s\pt\mâna 06.04 09.04.2009 sunt programa]i fermierii cu numele care ^ncep cu R pân\ la V tot 40 - 42 persoane zilnic. Sunte]i ruga]i s\ respecta]i program\rile stabilite de APIA Titu [i afi[ate pe avizier, la parter ^n Prim\ria Ora[ului R\cari.

Ing. Topora[ V


Via]a cultural\

Martie 2009

pagina 4

Ziarul Prim\riei R\cari

Ziua de 8 Martie, prilej de bucurie sufleteasc\ pentru to]i locuitorii ora[ului R\cari

O mândrie pentru orice p\rinte, dar mai ales pentru o mam\ este rodul educa]iei: copilul s\u care prin reu[ita lui ^[i bucur\ p\rin]ii!

Prezen]a domnului Senator Valentin Calcan a ^nsufle]it atmosfera iar ur\rile sale au bucurat inimile tuturor doamnelor si domni[oarelor din ora[ul R\cari

Spectacolul de 8 Martie este un eveniment unic pentru ca ne face s\ ne sim]im unice. Mul]umim domnului primar [i sponsorilor care ne-au f\cut aceast\ bucurie

Andreea B\lan, iubit\ atât de tineri cât [i de cei vârstnici, ^ncânt\ auditoriul cu talentul inconfundabil

Domnule

primar,

Ne sim]im onorate pentru alegerea pe care a]i f\cut-o ^n aceast\ zi deosebit\ pentru noi. Bucuria noastr\ este ^ntregit\ de faptul c\ ne sunte]i al\turi si v\ mul]umim. Sunte]i [eful nostru, care Are grija de fiecare. {i pe-aceast\ cale, S\ v\ zicem o urare. Merge]i mai departe a[a S\ se bucure lumea. Lucruri bune [i frumoase Ne-aduce]i la to]i ^n case. Satele noastre-nfloresc Precum floarea prim\vara, Precum floarea-florilor Precum roua zorilor. V\ ur\m ca-n viitor, S\ realiza]i cu spor Tot ce v-a]i propus {i s\ duce]i tot mai sus Ora[ul R\cari pe culmi, Cu onoare [i gând bun!

Fuego prin farmecul personal a ^nc\lzit sala. Melodiile sale fredonate de spectatorii de toate vârstele au bucurat inimile tuturor Dansul tig\nesc s-a bucurat de apreciere din partea tuturor spectatorilor

Carmen Serban ^ntr-un recital de zile mari pe scena s\lii de festivit\]i R\cari

Ioana Dumitru

cyanmagentayellowblack


Martie 2009

Cultur\ - ~nv\]\mânt- Mediul de afaceri

pagina 5

Ziarul Prim\riei R\cari

Demersul didactic f\r\ frontiere Proiect de parteneriat educa]ional: Clasa prietena. ~ntre [coala cu clasele I-VIII B\lteni [i [coala cu clasele I-VIII Colacu s-a ^ncheiat un protocol de parteneriat educa]ional: Clasa Prieten\. Scopul este stabilirea de rela]ii noi de prietenie, dar [i efectul benefic pentru conturarea dimensiunii acestui sentiment nobil, care nu trebuie s\ aib\ bariere discriminatorii [i nici m\car eliminatorii. Activit\]ile se desf\[oar\ ^ntre elevii claselor a II-a A, ^nv\]\toare Stanescu Angelica, {coala B\lteni [i clasa a-IIa, ^nv\]\toare Albu Elena, de la {coala Colacu. Durata proiectului este ^ntre 16 Martie [i 12 Iunie 2009. ~ntre obiectivele specific acestui tip de activitate amintim dezvoltarea unui comportament de deschidere nediscriminatorie fa]\ de ceilal]i copii, indiferent de mediu, stare material\ sau etnie. Formarea unei conduite civilizate atât ^n cadrul grupului cât [i ^n orice rela]ie cu persoanele cu care intra ^n contact, bazat\ pe respect reciproc, ^n]elegere [i corectitudine. Grupurile ]int\ sunt constituite din efectivele de elevi de la clasele amintite, iar resursele proiectului, pe lang\ cele umane, sunt: resurse temporal, resurse financiare, resurse spa]iale [i resurse materiale. Activit\]ile sunt repartizate pe o perioad\ de 4 luni, pe diferite teme legate de preocuparile copiilor. ~n cele ce urmeaz\ v\ prezent\m m\rturii ale activit\]ilor desf\[urate de copiii de la {coala cu clasele I-VIII Colacu, ^nv\tator Elena Albu.

Cercuri pedagogice Nu numai elevii cunosc febra concursurilor [colare ci [i cadrele didactice care particip\ ^n aceste zile la cercurile pedagogice pe specialit\]i, prilej pentru acestea de a-[i perfec]iona preg\tirea profesional\, de a cunoa[te alte metode de predare [i alte colective de elevi. O astfel de activitate se va organiza [i ^n orasul R\cari la gr\dini]a, educatoare T\nase Mihaela la grupa mic\ pe data de 02 aprilie unde sunt a[teptate educatoare din centrul metodic Titu. Ur\m succes organizatorilor dar [i micu]ilor participan]i.

Primele rezultate la olimpiadele [colare Primavara lui 2009 a ^nceput sub bune auspicii ^n ceea ce prive[te ob]inerea rezultatelor la olimpiadele [colare. Astfel la limba român\, la faza zonal\ desf\[urat\ ^n data de 01 martie, la {coala general\ Titu Gara, elevii de la {coala general\ R\cari, preg\ti]i de domni[oara profesoar\ Ioni]\ Cristiana s-au eviden]iat cu punctaje mari. Logof\tu Marta, Valeanu Ileana, Musat Ileana de la clasa VI-a, s-au remarcat cu lucr\ri valoroase atât ca forma cât [i con]inut. Valeanu Ileana a ob]inut un punctaj (85 p ) care-i permite participarea la faza superioar\, jude]ean\. ~i ur\m succes!

La geografie, profesor preg\titor Sanislav Daniela a reu[it ob]inerea locului III [i un punctaj de 85 p care-i permit calificarea la faza jude]ean\, pentru Eleva Cazacu Andreea. La ciclul primar, inv. Tudor Elena a reu[it printr-o preg\tire sus]inut\ calificarea elevei Mihalache Adelina, cl a-IVa, care a ob]inut 100 puncte la concursul de literatura. Felicitari si ^i ur’m succes la faza jude]ean\. Semne bune anul are, sper\m s\ v\ inform\m despre rezultate bune [i ^n urma concursului jude]ean [i ur\m succes tuturor participan]ilor. Prof. Ioni]\ Cristiana

Start la finan]\rile pentru IMM-uri Andreea

Paul

~nv. Albu Elena

Stia]i c\? Evolu]ia demografic\ la nivelul ora[ului R\cari este urm\toarea: 1810

~n data de 3 Martie 2009, ora 10:00 s-a desf\[urat la sala de festivit\]i a ora[ului R\cari, o ^ntâlnire a reprezentan]ilor Oficiului Teritorial pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii Târgovi[te [i reprezentan]ii mediului de afaceri din ora[ul R\cari. Participan]ii, ^n num\r destul de mare, vreo 36 de patroni de firme, au beneficiat de explica]iile cuprinz\toare ale reprezentan]ilor OTMMT privind programele de finan]are cu fonduri europene.

1. Program de dezvoltare a activit\]ilor de comercializare a produselor [i serviciilor de pia]\; 2. Program na]ional multianual pentru cre[terea competitivit\]ii IMM prin inovarea produselor [i serviciilor lansate pe pia]\; 3. Programul na]ional multianual pe perioada 2009-2013 pentru sus]inerea me[te[ugurilor [i artizanatului ^n promovarea produselor [i conservarea tradi]iilor autohtone; 4. Programul pentru dezvoltarea abilit\]ilor antreprenoriale ^n rândul tinerilor [i facilitarea accesului acestora la finan]are - START; 5. Programul na]ional multianual pe perioada 2006 -

2011 pentru sprijinirea ^ntreprinderilor mici [i mijlocii la servicii de consultan]\- schema de vouchere pentru consultan]\; 6. Programul pentru sprijinirea dezvolt\rii IMM prin acordarea de fonduri pentru investi]ii realizate din profit, ^n limita impozitului pe profit; 7. Program pentru sus]inerea ^nfiin]\rii [i dezvolt\rii capacit\]ii competitive micro^ntreprinderilor accesului IMM la finan]are; 8. Programul pentru sprijinirea transferului afacerilor; 9. Programul pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale ^n rândul femeilor manager din sectorul IMM

1838

Colacu

25 case cu 65 locuitori

Ghergani

45 case cu 145 locuitori

185 familii cu 744 locuitori

Ghimpati

36 case cu 127 locuitori

73 familii cu 250 locuitori

Stanesti

49 case cu 157 locuitori

50 familii cu 192 locuitori

Podul Barbierului

147 familii cu 648 locuitori

Sabiesti

35 de case cu 117 locuitori 39 familii cu 139 locuitori

Pentru ora[ul R\cari avem urm\toarele date: 1970 9483 locuitori, 1981 - 8721 locuitori, 1998 - 7065 locuitori, 2000 - 6966 locuitori, 2002 - 6914 locuitori; densitatea este de 87,6 locuitori/km2.

Redactia


Restitutio

Martie 2009

Ziarul Prim\riei R\cari

pagina 6

RECONSIDERAREA TRECUTULUI Este o zi cald\ de prim\var\. ~ncercând s\ reconstituim o pagin\ din istoria uitat\ a acestor locuri ne adres\m doamnei Boiescu Ioana, dasc\l care a educat multe genera]ii de copii [i acum se afl\ la venerabila vârsta de 83 de ani. Sun\m la u[a [i ne deschide b\trâna ^nv\]\toare ^ncovoiat\ de ani dar cu ochii plini de lacrimi ne vorbe[te despre locuri ^ncarcate de istorie. La jumatatea distan]ei dintre Bucure[ti-Târgovi[te, la sfar[itul secolului XVIII [i ^nceputul secolului XIX, pe drumul tr\surilor se afl\ “drumul \l mare”. B\trânii satului ne vorbesc [i despre “satul b\trân”. Documentele s-au pierdut ^n negura timpului dar oamenii ^[i cunosc istoria [i au transmis informa]iile din mo[i-str\mo[i. De asemenea este cunoscut locul unde se afl\ “hanu” - locul unde poposeau negustorii care mergeau cu treburi la Bucure[ti. Vorbesc b\trânii despre “Poiana Dinii”, locul unde oamenii satului se strângeau duminica [i judecau pricinile ob[tii iar dup\ judecata b\tranilor se vedeau tinerii la hora satului. Locuitorii satului b\trân aveau [i un l\ca[ de cult cunoscut ast\zi “biserica pustie”. Locul unde a fost aceast\ biseric\ este vizibil [i ast\zi [i sub acea movil\ de p\mânt este ^ngropat\ istoria acestor meleaguri. Oamenii spun c\ prima denumire a acestor locuri a fost Colacu, dup\ turbanul ca un colac pe care ^l purtau b\rba]ii. Din dorin]a de a fi mai proteja]i de tâlharii care pr\dau tr\surile al c\ror traseu era pe “drumul \l mare”, oamenii au str\mutat vatra satului pe cursul râului Colentina, dar au r\mas s\ lucreze aceste p\mânturi [i au v\zut cum ^ncet, ^ncet biserica s-a surpat, a ^nghi]it-o p\mântul iar movila care se vede ast\zi a r\mas loc sacru pentru localnici.

Senza]ional! Urme arheologice inestimabile zac sub o m o v i l \ d e p \ m â n t - B i s e r i c a p u s t i e de la S\bie[ti, ora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a

Supunem aten]iei celor ^n drept c\ dorim p\strarea patrimoniului cultural, [i propunem organizarea - prin voluntariat - a unui [antier arheologic pentru scoaterea la suprafa]\ a vestigiilor unei epoci. Redac]ia

Valea Baranga situat\ ^n imediata apropiere a drumului Târgovi[tei, alt\dat\ loc plin de via]\ [i istorie. ~n Poiana Dinii ^n imediata apropiere, oamenii se adunau pentru a judeca pricinile iar fetele satului ^ncingeau hora.

~n secolele XVIII-XIX, pe aici mergeau carele cu sare, tr\surile cu coresponden]\ pentru Târgovi[te, iar drume]ii poposeau la Hanul care se afla ^n dreapta “drumului \l mare” [i care era umbrit de stejarii seculari. Traseul parcurs de tr\suri pe “Drumul cel mare”Bucure[ti, Url\toarea, Calu’ B\lan, Urziceanca, Ghimpa]i, Satul b\trân (S\bie[ti), Coco[i, Corn\]elu, Bolovani, Târgovi[te.

Vremea ^n R\cari - Prognoza meteo pe 14 zile


~n interesul cet\]eanului

Martie 2009

pagina 7

Ziarul Prim\riei R\cari

Ce a mai f\cut primaru’ ...? Execu]ia lucr\rilor de nivelare a drumurilor administrate de Prim\ria ora[ului R\cari ^n mod e[alonat [i ^n totalitate când condi]iile meteo permit

~n Prim\ria R\cari miroase a prim\var\, datorit\ lucr\rilor de zugr\vire [i iigienizare a ^ntregului local V\ a[tept\m!

Realizarea iluminatului public ^n zona industrial\ a G\rii Ghergani

Construirea gardului ^mprejmuitor de la {coala Colacu, o construc]ie rezistent\ [i modern\ Execu]ia lucr\rilor de adâncire a [an]urilor pentru scurgerea apelor pluviale: zona Ghergani S\rb\torirea zilei de 8 Martie ^n mijlocul femeilor din ora[ul R\cari [i prin organizarea unui spectacol deosebit de gustat de acestea Darea ^n folosin]\ a spa]iului de parcare din preajma Judec\toriei, R\cari, prilej cu care se decongestioneaza zona.

Execu]ia de subtravers\ri ^n zonele inundabile cu materiale la capacitatea de captare impus de denivel\rile terenului: zona Colacu, str. Bujorului, B\l\ne[ti, str. Bucegi. Lucr\rile vor continua ^n toate zonele inundabile.

Ce au mai f\cut consilierii?

Imaginea prim\verii ne ^ncânt\ ochii când privim spre [coala Colacu, care prin sprijinul autorit\]ilor locale, ^n special a d-lui primar Marius Carave]eanu [i a d-nei viceprimar Craiciu Elena, s- a reu[it ^n termen foarte scurt s\ se reamenajeze trei s\li de clas\ astfel^ncât to]i elevii s\ fie cuprin[i la cursuri ^n prima parte a zilei, pentru ca activitatea elevilor [i cadrelor didactice s\ fie mai bine coordonat\. Printr-o strâns\ colaborare cu p\rin]ii,educatoarele, ^nvatatorii [i profesorii au fost ^nl\turate abaterile unor elevi mai pu]in disciplina]i. Au fost impuse reguli de igien\ [i conduit\, care vizeaz\ s\n\tatea [i comportamentul elevilor, s-au luat m\suri pentru protejarea [i ^ntre]inerea mobilierului, mijloacelor fixe [i a altor bunuri existente ^n [coala. Un interes deosebit l-a avut si d-na ^nv\]\toare Dr\goi Maria, care a fost al\turi de conducerea [colii, prin ^ndrum\rile date [i experien]a pe care a acumulat-o ^n calitatea de director. Exist\ o colaborare permanent\ ^ntre conducerea [colii [i conducerea prim\riei R\cari care s-a materializat prin diverse lucr\ri de ^ntre]inere [i modernizare cum ar fi: ^mprejmuirea [colii Colacu cu gard din beton, instalarea centralei termice pe gaz, lucr\ri

care au fost f\cute [i la gr\dini]ele Colacu [i S\bie[ti, care au beneficiat [i de dotare cu anumite componente de mobilier adecvat cerin]elor pre[colarilor. ~n preocuparea mea exist\ interesul de a amenaja, cu sprijinul prim\riei, terenul de sport al [colii Colacu, dotarea s\lii de calculatoare cu mobilier adecvat, dotarea [colii cu diverse panouri, vitrine [i dulapuri pentru pavoazare. ~n calitate de consilier local voi sus]ine ideile [i dolean]ele cet\]enilor pe care le ascult cu interes. ~mpreuna cu elevii, cu sprijinul colegilor mei [i a autorit\]ii locale, avem ^n vedere cura]area malurilor râului Colentina pe o distan]\ de 1km, prin acest lucru vom da [i noi o mân\ de ajutor ini]iativei d-lui Primar ^n ceea ce prive[te cur\]enia [i protejarea mediului ora[ului R\cari. Voi propune Consiliului Local aprobarea unui proiect de hot\râre privind plantarea de pomi fructiferi ^n vatra satului [i de-a lungul drumurilor de acces ^n câmp fiind stiut faptul ca: ,,plantând un pom vom da s\n\tate unui om”. ~mpreun\ cu cadrele didactice din [coala Colacu vom organiza parteneriate cu alte [coli, vom organiza ^ntreceri sportive [i concursuri pe diferite teme.

Trei func]ii o ~ndatorire unic\: slujirea comunit\]ii

Mugurel Tanase - consilier local

Fiecare anotimp cu semnele lui

Fiind un ^mp\timit om al naturii [i tr\ind o perioad\ ^ndelungat\ din via]a mea al\turi de cei ce trudesc la men]inerea unui climat favorabil dezvolt\rii [i conserv\rii naturii, obisnuiesc s\ merg ^n natur\ [i s\ caut anumite semne ce m\ leag\ sau mai bine zis ce m-au f\cut s\-mi dezvolt [i men]in aceast\ leg\tur\ pentru ocrotirea ei. Ie[ind ^ntr-o zi ^n câmp - spre p\dure - vecin cu gospod\ria mea, ^n plin câmp, ^n partea vecin\ cu calea ferat\ - lâng\ padurea Mariu]a - , am nimerit ^n apropierea unei priveli[ti ^ncânt\toare. Loc de vie]uire al unor specii de vânat. ~n marginea p\durii, ^n apropiere de locul cunoscut de to]i r\c\renii [i denumit "Tufa ^mpletit\", fiind un pic obosit, am dat s\ m\ a[ez pe o cioat\ [i s\ descop\r locul unde se ^nal]\ cu mare seme]ie acest stejar secular, r\m\[i]\ a codrilor Vl\siei, relicv\ a vremurilor de demult. Aici mi-a fost dat s\ v\d [i s\ tr\iesc fericit un spectacol al naturii oferit de un iepura[ [i un sitar, care parc\ erau la un concurs de g\sit de-ale gurii. Mai ^ntâi am z\rit sitarul care f\cea mici salturi ^n zbor lin [i nefor]at iar la atingerea p\mântului ^[i bag\ lunguie]ul cioc ^n p\mântul ap\cios [i cu litiera moale. Pentru câteva clipe când sitarul a trecut prin apropierea mea, la ca]iva pa[i, a planat tacticos [i parc\ [tiind ceva, s-a a[ezat lâng\ o cioat\ mare de stejar, iar din imediata apropiere a sarit un iepura[ care parc\ se juca ^mpreun\ cu pas\rea ce o v\zusem mai ^nainte. Pas\rea continu\ zborul ^n mici salturi, lini[tit\, cu o nemaiv\zut\ virtuozitate printre tulpinile arborilor. Când salta pe vertical, ca apoi s\ alunece pe o arip\ ori r\sucindu-se dup\ vreo creang\, obstacol neprev\zut; am

crezut c\ m-a v\zut [i v\ pleca; acest lucru nu s-a intamplat [i am decis s\ nu m\ mi[c deloc, timp ^n care am z\rit [i iepura[ul care se apropia ne^ncetat de locul unde pas\rea zbura. Am avut pentru o clip\ inten]ia s\ ^ntind o mân\ [i s\-l prind din zbor, dar ^n acela[i timp am hot\rât s\ nu m\ mi[c deloc. Iat\-l a[adar odat\ aterizat pe p\tura maronie, pres\rat\ de mii de ghiocei [i viorele, cum apuca sârguincios din agoniseal\. Ciocul a ^nceput s\ foreze metodic stratul de sol de sub tufani, sc\rm\nând [i pe orizontal\ humusul ^n devenire. Am plecat ^ncântat [i fericit de cele v\zute ^n p\dure mergând bucuros spre cas\ [i parc\ ^n completarea frumuse]ilor v\zute, când am pa[it pe ogor, peste calea ferat\, am z\rit un iepuroi care mergea ^ntr-un ]op\it lene[ [i nehot\rât, s-a s\ltat ^n dou\ labe, iar pliurile urechilor ciulite, i-au dat semn c\ este pericol, sau c\ ceva s-a schimbat ^n peisaj. Dar din când ^n când mai ^ntorcea capul pentru a determina semnele de pericol. Ajuns aproape de gr\dina mea constat cu p\rere de r\u c\ tot ceea ce am v\zut ^n p\dure este un vis, iar ce se desf\[oar\ ^n fa]a ochilor este ceva de necrezut. De-a lungul gr\dinilor spre sta]ia de pompe, din spatele [colii generale, multe persoane au aruncat cantit\]i mari de gunoaie, ziare, pungi, cutii de conserve, sticle de plastic, care dep\[esc posibilitatea noastr\ de a le ^nl\tura. Eu consider ca este bine s\ se ia m\suri [i de aplicare a unor amenzi celor care arunc\ aceste gunoaie. Trebuie s\ se fac\ cercetari [i s\ descoperim pe cei ce fac aceste nereguli. Traian Grigorescu -Teh.silvic pensionar, consilier local

cyanmagentayellowblack


Martie 2009

In memoriam

pagina 8

Ziarul Prim\riei R\cari

IORGU DUMITRESCU 75 de ani de la trecerea spre cele ve[nice Subscriem [i noi unui articol aparut acum mai bine de 50 de ani sub titlul de "Pioasa amintire" si care recunostea pericolul asternerii colbului peste ceea ce noi ar trebui sa stim ca a fost personalitatea profunda si marcanta a "Marelui Filantrop crestin Iorgu (Gheorghe) Dumitrescu".

Cit\m: "Operele sale vor vorbi insa istoriei bisericii romane din primul sfert al veacului al -XX-lea si-l vor aseza alaturi de mari ierarhi si dascali ai bisericii romane Grigore IV Dascalul, Veniamin Costache, Andrei Saguna, in cinstea si pomenirea generatiilor viitoare" (G.B., V.nr.89, 1946, pg.223). Fara a incerca sa umbrim intr-un fel din personalitatea recunoscuta a celui ce a fost "academician, autor, diplomat, matematician, om politic si pedagog roman, prim ministru al Romaniei de 2 ori (1866-1867; 1870-1871), presedinte al Academiei Romane de 4 ori (1876-1882; 1884-1887; 1890-1893 si 1894-1895), respectiv Ion Ghica (n.12 august 1816 la Bucuresti, d.22 aprilie 1897 la Ghergani, de altfel lucru imposibil de realizat, trebuie sa intelegem ca alaturi de multe lucruri ce le-au avut in comun cei doi, cel putin un aspect le contureaza notorietatea: daca unul era bun diplomat, om al "stiintelor", capabil sa creeze cadrul legislativ si sa staruie in "aparitia unei industrii si al unui comert national", dar care, probabil, n-a uitat niciodata confortul recunoscutelor cafenele pariziene si nici imbietorul iz al aleelor cu tei si tecari din minunatul parc in care se intretinea cu personalitati ale vremii, celalalt, cu doar doua clase urmate in Campulung-Muscel, "scolit" direct la un negustor din localitate pana spre varsta de 18 ani si desavarsit in ale negustoriei de un anume Jupan Dumitrache din Ploiesti -"orasul vestitilor hagii"-pana la 28 de ani cand,in mod providential, atat pentru el cat si pentru asezarea noastra Racari a reusit sa puna in practica nazuintele si idealurile primu-

lui si anume, ceea ce defineste G.Ionescu, comerciant si ucenic al lui Iorgu, cu ocazia inmormantarii lui, zicand:"...parohia lui a fost o adevarata Academie Comerciala" (G.M.,an XII, nr.394, 1934, pg.3 ). Bineinteles ca si conjunctura a fost deosebita. Ghica, datorita si firii sale nestatornice, implicandu-se in anumite miscari antidinastice din apogeul carierii sale prin jurul anilor 1870-1871 incepe a se retrage incet incet din viata societatii romanesti, pana cand in 1897, pe 7 mai, moare la Ghergani in grija devotatei sale sotii Alexandrina si a familiei. Iorgu vine in 1869 in localitate si creeaza aici un centru comercial al regiunii, iar dupa 1896-1897 va cunoaste efectiv, prin tipariturile suportate integral si distribuite gratuit o explozie de virtuozitate. Un barbat, desii "putin la trup, oaches, slabanog si tuns scurt", dar de o mare finete si rafinament, nascut in anul 1841 din parinti simpli dar cu o sanatoasa educatie taraneasca, respectiv Dumitru si Maria Ion (cf.Extras reg. starii civile/1934, elib. de com. Racari, Jud. Dambovita), plin de sensibilitate sufleteasca, adesea gasit ascultand cu admiratie pe un mare cantaret bisericesc Zaharia Antinescu al unei biserici din Ploiesti. La Racari nu vine singur. Vine insotit de alti ucenici ai Jupanului, colegi si greci de origine de la care invatase cursiv limba greaca, infiintand mai intai o mica pravalioara pe mosia lui Dimache Serachitopol (de fel din Tesalia, loc. Siracu), iar mai apoi, cumparand el insusi din mosia mosnenilor a construit Pravalia de la sosea (BucurestiTargoviste) care ramane pana la sfarsitul vietii lui. Are sectii de "bacanie, de manufactura, de cavafie, de chiristea, de fierarie, de cereale, de carciuma" avand totdeauna o organizare exceptionala si un numeros personal (70-80 de baieti) de a caror soarta se interesa indeaproape.

Nu intamplator a fost numit "Ctitor al localitatii Racari". Deseori impreuna cu Ilie Nedelcu, un alt comerciant, unul cu forta materiala celalalt cu imaginatia si priceperea-i inovatore, vor creea lucruri fantastice care-i vor proiecta definitiv pe firmamenul

...lec]ii de via]\! Sunt momente în via]a fiec\ruia când ne gr\bim. Experien]a a demonstrat c\ "graba stric\ treaba". C\ trebuie s\ m\sori de 10 ori [i s\ tai o singur\ dat\. Comentariu. Graba din acest secol al vitezei î[i spune cuvântul [i în rela]iile noastre cu semenii. Ne gr\bim s\ interpret\m un gest. Ne gr\bim s\ judec\m o fapt\. Ne gr\bim [i credem c\ noi avem dreptate.

Marilor Ctitori. Amintim aici: bis."Sf. Nicolae" Ghimpati (1879) ctitorie a fratilor Golesti, careia Iorgu ii face prelungirea cu o tinda, o turla, reface intreaga catapeteasma din zid, mareste proportiile ferestrelor pentru a-i reda mai multa luminozitate pentru ceea ce avea sa urmeze: o repicteaza integral. Pictor Radu Vintilescu - Ploiesti, cu siguranta]\, daca luam in calcul icoanele de lemn care se mai pastreaza inca. Restul picturii bisericesti a fost inlocuita integral deoarece se deteriorase. - bis "Sf. Petru si Pavel"-Mircea-Voda (1886-1892) construita integral, cu alti ctitori, dupa incercarea localnicilor de remontare a unei biserici vechi de lemn aduse din partile muntelui. Acelasi pictor executa lucrarea. - bis "Sf. Cuv. Parascheva"-Racari (1894) unde cu siguranta Ilie Nedelcu se angajeaza sa execute el insusi lucrarea, construindu-se acum si clopotnita ce adaposteste clopotul bisericii vechi din lemn de pana la 1845, care are incastrari de cifre arabe, respectiv anul 1796 (data turnarii lui) si doua nume: Petre si Mihai. Se repara acum integral si se repicteaza. Este singura dintre bisericile ctitorite de marele crestin unde gasim la piciorul din stanga a icoanei Sf. M.Mc. Gheorghe si semnatura pictorului:" Radu Vintilescu, pictor Ploiesti, 1894, august 26". -bis "Sf. Nicolae"-Tepes Voda (1896) construita integral in locul uneia din lemn, al carei Pantocrator (Mantuitorul Hristos binecuvanteaza intreaga creatie inconjurat de ingeri si avand ca simbol cele trei cercuri ce se intrepatrund, concureaza printr-o asemanare uimitoare cu una din capodoperele pictorului Tattarescu din capela "Sf. Elisabeta"Cotroceni, ctitorie a regelui Carol I si a reginei Maria (executata in 1874). - bis "Sf. Imparati Constantin si Elena" Slobozia Moara (1896-1897) construita din caramida vechii biserici si a zidului inconjurator care se demolase pentru a construi una mai impunatoare si neavand cu ce sa o termine a apelat la D-l Iorgu. Pictura a fost a aceluiasi dar, din pacate, nu se mai pastreaza. - bis "Sf. Treime"-Gulia (1898-1899) construita din temelie la rugamintea unei delegatii care a apelat la Marele binefacator. Pictura murala inca se mai pastreaza in mari proportii cu toate ca a suferit multe interventii de-a lungul vremii. - bis "Sf.Nicolae"-Romanesti (1900) refacuta din materialele care au rezultat prin modificarea uneia vechi. Din pacate din cauza igrasiei si a fundatiei de caramida este afectata. Aceeasi pictura - bis "Sf.Nicolae"-Tomsani, acelasi stil si pictura. - bis. din Fundu Parului, din temelie. - paraclisul "Izvorul Tamaduirii" Baldana, din temelie, executat chiar de Ilie Nedelcu care prin ingeniozitatea-i

Ilustra]ie. Unui [ofer de autobuz i s-a schimbat într-o zi traseul. La o anumit\ sta]ie, se urc\ un tân\r - doi metri în\l]ime, bine cl\dit - [i spune: "John cel mare nu pl\te[te". {oferul nu zice nimic. A doua zi se întâmpl\ la fel. A treia zi la fel, a patra zi la fel. A[a era în fiecare zi. Tân\rul se urca [i spunea: "John cel mare nu pl\te[te". {oferul nu mai rezist\, nu mai doarme noapte. Pune la b\taie un plan. Î[i ia concediu [i în fiecare zi se antreneaz\. Face carate [i jiudo. A[teapt\ confruntarea cu John. Pleac\ în prima curs\ dup\ concediu. Ajunge în sta]ie. Jonh urc\ în autobuz [i strig\:

recunoscuta, intrecandu-se pe sine, a facut aici ca printr-un sistem special de conducte apa sa fi adusa deasupra intrun vas de beton imens, crucificat, de unde sa se reverse, controlata, spre cei care doreau sa o primeasca. Isi face aici si o chilie proprie si cu siguranta se nevoieste o vreme in acest loc. Unii inca si-l mai amintesc, iar la biserica Sf. M-tiri Maici se mai gaseste un cufar deasupra caruia obisnuia sa se mai odihneasca. Cu acesta ocazie se repara si biserica Baldana-Fundata. -bis. Lunguletu,construita (cf.G.M.,pg.3) -bis.Crevedia, reconstruita. -bis.Darza, reconstruita. -bis.Brosteni (Produlesti). -bis.Brezoianu-Bucuresti (1899-1901) reparata la initiativa Arh. Nifon Ploiesteanu, Vicar al Sf.Mitropolii a Bucurestilor, unde plateste integral executarea lucrarii de pictura maiestrilor Stefan Luchian si C.Artechino. -bis. "Sf.M.Mc. Gheorghe"Racari, unde inspirat probabil si de constructia Catedralei Sf. Imparati-Ploiesti (18941902), pictata de acelasi R.Vintilescu si unde, cu siguranta, Jupan Dumitrache sia depus obolul sau (gasim numele lui pe o Sf. Evanghelie pe care o daruise acestei biserici si care intre timp ajunge intr-o localitate limitrofa Strejnicu-nu se mai gaseste). Nu avem date concrete ca la aceasta constructie ploiesteana D-l Iorgu ar fi contribuit, dar avand in vedere atat caracterul lui si legatura de suflet cu orasul care l-a promovat nu ne-ar surprinde sa o fi facut-o. Cu emotia unuia care nu stie exact ca este pe placul celui evocat aici de catre noi si care niciodata nu s-a semnat pe vreuna din lucrarile sale, aceluia care banuim ca a putut face ca la evenimentul inmormantarii sale (poate din motive obiective) sa nu participe nimeni din partea Patriarhiei Romane de la care putem intui ca ar fi primit imense elogii, despre care unii mult mai priceputi decat noi ar fi putut face o descriere amanuntita personalitatii profund religioase a regretatului Ctitor, dar si cu sfiala inaltarii gandului smerit catre Dumnezeu, Singurul care poate face sa apara astfel de oameni in randurile noastre, incheiem cu traditionala rugaciune "Dumnezeu sa-i dea odihna in veci!".

Pr. Paroh Tudorache Ion

"John cel mare nu pl\te[te". {oferul fierbe. Trage frâna de mân\, se ridic\ de pe scaun, se apropie de John [i zice r\stit: "De ce nu pl\te[te John?" "Pentru c\ John are abonament". Aceast\ întâmplare anecdotic\, surprinde momente din via]a noastr\ când ne gr\bim. Când ne gr\bim s\ ne lu\m la ceart\. Când dup\ un timp ne d\m seama c\ nu aveam dreptate. C\ de fapt John avea abonament. Este timpul s\ înv\]\m c\ nu trebuie s\ ne gr\bim, mai ales când este vorba de rela]ia cu semenii no[tri.

Redac]ia


Martie 2009 Ziarul Prim\riei R\cari

~n interesul cet\]eanului

Stimate dl Primar, Chiar daca voi starni nemultumirea unora din cei ce vor citi in ziarul orasului nostru starea de fapt ce treneaza de atata timp in mintea oamenilor de pe la noi, nu voi inceta sa va aduc la cunostinta neregulile....se mira vecinii cand adun cu mana de la poarta pungile si resturile pe care ei le arunca pe drum, se fac ca nu se observa unii pe altii cand isi arunca gunoaiele in canalele de irigatii pe la biserica din Stanesti sau in fostul elesteu de la Stanesti, e pacat ca munca ptr restaurarea cimitirului nu este coroborata cu masuri vizibile de protectie a mediului...eu le spun vecinilor ca raul nostru care face si salba din jurul Capitalei si unde traiesc copiii si nepotii lor este poluat si din vina celor din satele noastre, eu vreau ca si nepotul meu de 30 de zile sa se bucure de frumusetea deosebita a localitatilor copilariei noastre. Va doresc sa aveti puterea sa schimbati starea de rau care este ca un blestem pe capul nostru, am pomenit in treacat ca am lucrat in mari capitale, poate cu alta ocazie sa va spune ce si cum, acolo un muc de tigare sau o pata de ulei aduc amenzi mari, trebuie sa se vada ca sunteti principalul factor in aplicarea si respectarea legii, aveti parghii, aveti personal care sa va puna in practica dispozitiile. V\ mul]umesc!!! Marinela Alionte

Pentru tine, mam\! Forma]ia coral\ a Clubului pentru copii [i tineret R\cari a prezentat un moment artistic foarte reu[it cu ocazia s\rb\toririi zilei de 8 martie. Publicul a r\spl\tit cu aplauze presta]ia copiilor iar domnul Senator Valentin Calcan i-a invitat la Hotel Pe[tera s\ petreac\ trei zile de relaxare. Transportul este asigurat de Prim\ria ora[ului R\cari. Vacan]\ Pl\cut\!

HOTEL PESTERA

pagina 9

Iat\ echipa fondatoare a sus]in\torilor proiectului “Adopt\ un Km!” Proiectul urmeaz\ s\ se desf\[oare dup\ programul anun]at Carave]eanu Marius Florin Carave]eanu Andreea Craiciu Elena Ghi]a Alexandru Oprea Viorel Alexandru Nicolae Lucian Alecu Ecaterina Livia Vasile Mihaela Claudia Mihai Ionut Onea Madalin Arineanu Dragos

Gheorghe Ionut Ivan Ionut Catalin Mircea Elena Raluca Trandafir Catalina Vasile Catalin Niculae Stanescu Marina Violeta Barbu Cristina Andreea Manea Vasile Manea Camelia Elena Parpala Marian Ticu Marius

Campania VIA}A PE SCUTER începe un nou sezon Campania de responsabilizare [i educare a utilizatorilor de scutere, realizat\ de revista SCOOTER FUN împreun\ cu Poli]ia Român\, a debutat în acest an pe 14 martie în ora[ul R\cari, având sprijinul Prim\riei [i a domnului Marius Carave]eanu, primarul ora[ului. Primii viza]i au fost tinerii scuteri[ti, c\rora li s-au prezentat mai multe materiale privitoare la legisla]ia rutier\ în materie [i a folosirii corecte a vehiculului. De asemenea au fost prezentate câteva dintre accidentele semnalate în jude]ul Dâmbovi]a cu implicarea utilizatorilor de vehicule pe 2 ro]i, precum [i moduri de prevenire ale acestor accidente. Motto-ul campaniei VIATA TA CONTEAZ|, a fost [i subiectul dezbaterilor [i a concursului tematic ce au urmat prezent\rilor. Oferirea de veste reflectorizante participan]ilor la manifestare a fost un mijloc de a comunica scuteri[tilor necesitatea de a o folosi, pe lâng\ casca de protec]ie, în momentul deplas\rii pe drumurile publice [i în special pe drumurile dintre localit\]i. Punctul final al campaniei l-a reprezentat organizarea unei caravane de scutere care, sub escorta asigurat\ de Poli]ia Român\, a str\b\tut ora[ul, atr\gând

Primaria R\cari REORGANIZEAZ| ECHIPA DE FOTBAL A ORA{ULUI, DE LA PORTAR LA ANTRENOR! ~I A{TEPT|M PE CEI CE AU UN CUVÂNT DE SPUS ~N ACEST SENS {I NU SE ~NCLIN| LA FIECARE ADIERE DE VÂNT, LA SEDIUL PRIM|RIEI PENTRU CONSTRUIREA UNEI NOI ECHIPE. VIITORUL ESTE AL NOSTRU, NU AL I M P O S T O R I LO R ! ! !

astfel aten]ia tuturor participan]ilor la trafic asupra existen]ei lor. Mul]umiri partenerilor care au f\cut posibil\ organizarea manifest\rilor: MOTOWELL - Amexim Car, MOTUL-Pol Distribution, P&P Lubricants, Motanul Negru Motors - R\cari. Având sprijinul domnului primar Marius Carave]eanu, campania va continua [i în cadrul [colilor [i liceului din ora[ul R\cari, pentru o mai bun\ informare în rândul tinerilor [i pentru o responsabilizare a acestora cu privire la legisla]ia rutier\.

Patricia Ivanescu

Echipa de fotbal ”Unirea R\cari”

a ^nceput campi natul

Prima etap\ din returul campionatului de fotbal categoria “Onoare Sud” a avut loc 15.03.2009. Echipa de fotbal Unirea R\cari s-a deplasat la Urziceanca unde a sus]inut meciul de fotbal cu echipa din localitate. Atât juniorii cât [i seniorii au debutat cu dreptul câ[tigând cu scorul de 2-1 (1-1) juniorii, iar seniorii 2-0 (1-0).

Fotbal ^n sal\ Prima edi]ie a Trofeului Dâmbovi]a organizat de Asocia]ia jude]ean\ "SPORTUL PENTRU TO}I", competi]ie destinat\ Prim\riilor din judet, a avut loc sâmbat\ 07.03.2009, ^n Sala Sporturilor. Aceast\ ^ntrecere a urmat la start 12 echipe formându-se trei grupe. Echipa Localit\]ii R\cari face parte din Grupa A, al\turi de Produle[ti, Râul Alb [i B\rbuletu. ~n prima etap\ echipa local\ a fost ^nvins\ cu scorul de 4-1 de

Manta Daniel Gavrila Mariana Tudor Ion Milea Ana Maria Logofatu Violeta Ivanovici Gabriel Niculae Constantin Dumitru Ruben Dumitru Andrei

Produle[ti. Ce-a de a doua etap\ din data de 13.03.2009, R\cari a ^ntâlnit echipa de pe locul doi Râul Alb pe care a ^nvins-o cu scorul de 4 - 2. Clasamentul dup\ dou\ etape: 1. Produle[ti - 6 puncte; 2. Râul Alb -3 puncte; 3. R\cari - 3 p; 4. B\rbule]u - 0 puncte. Etapa viitoare [i decisiv\ pentru clasificarea ^n grupa final\: R\cari - B\rbule]u; Produle[ti Râul Alb. Chi]ulescu Dumitru

Aspecte din meciul de fotbal Urziceanca-Unirea R\cari


Martie 2009

Diverse

Ziarul Prim\riei R\cari

Plantele ^]i iau durerea cu mâna (II) Alergiile se definesc ca r\spunsuri exagerate, nedorite, ale mecanismelor de ap\rare ale organismului fa]\ de anumite substan]e inofensive pentru indivizii normali. Factorii care intervin ^n declan[area alergiei ]in de reactivitatea individual\, de frecven]a [i intensitatea contactului cu alergenul. Reactivitatea individual\ este specific\ fiec\rui individ [i este determinat\ de puterea sistemului imunitar, cel care ne protejeaz\ ^mpotriva substan]elor numite alergeni, adic\ cele r\spunz\toare de reac]ia alergic\, prin producerea de anticorpi [i de alte substan]e chimice implicate ^n ap\rarea organismului. ~n mod normal sistemul imun reac]ioneaz\ numai la substan]ele agresive: virusuri, bacterii. Alergia apare atunci când mecanismele de ap\rare ale unei persoane nu mai pot recunoa[te corect o anumit\ substan]\ ca fiind pa[nic\, eliberând histamina, soldatul care lupt\ cu presupusul du[man. Substan]ele care pot determina declan[area acestei boli (alergenii) pot fi: substan]e vegetale -polen, ierburi, graminee, praf, mucegai, animalele domestice, p\rul de animal, acarieni, venin de insecte, substan]e chimicemedicamente, insecticide, detergen]i, aditivi alimentari, factori psihici etc. Calea de contact cu alergenul poate fi respiratorie, cutanat\(pielea), la nivelul mucoaselor (aparat digestiv, respirator), injectabil\. Clinic alergiile se pot manifesta de la simple eruptii pruriginoase la nivel cutanat pân\ la alergii respiratorii (rinit\ alergic\, faringo-laringita alergic\, astm bron[ic), digestive (reac]ii de intoleran]\ la alimente sau substan]e din alimente) [i culminând cu alergii sistemice ([ocul anafilactic fiind marea urgen]\ clinic\ deoarece pune via]a ^n mare primejdie). De re]inut c\ alergiile sunt probleme de s\n\tate foarte serioase, de multe ori foarte dificil de tratat [i din nefericire din ce ^n ce mai frecvente ^n lumea noastr\ modern\, iar prim\vara num\rul lor este mult crescut comparativ cu restul anului chiar dac\ se pot manifesta oricând. Medicina clasic\ propune efectuarea testelor alergice pentru identificarea factorului care declan[eaz\ sau între]ine

boala având drept scop evitarea contactului acestuia cu persoana sensibil\. Via]a persoanei alergice devine un infern atunci când apar alergii la factori multiplii, situa]ie ^n care solu]ia ar fi de a tr\i ^ntr-un balon de sticl\, pentru a evita ^ntâlnirea cu substan]e poten]ial periculoase. Trebuie spus c\ persoanele polialergice sunt veritabile “bombe” cu histamin\ [i ^n aceast\ situa]ie testele alergice necesit\ completarea investiga]iilor clinice cu examene parazitologice complexe ^n vederea depist\rii unei posibile cauze care “alimenteaz\” acest r\spuns exagerat al organismului. Din punct de vedere medical problemele alergiilor sunt foarte complicate, exist\ o specializare ^n acest sens, - Alergologia-dar este foarte important de stiut c\ exist\ [i o latur\ psiho-emo]ional\ a acestei boli, foarte important\ [i de cele mai multe ori neglijat\ de medici. Pielea reac]ioneaz\ ca o oglind\ a tr\irilor noastre, este ceea ce se interpune între noi [i mediul înconjur\tor, inclusiv fa]\ de semenii no[tri, este precum halatul care ne ofer\ atât protec]ie cât [i refugiu sub care s\ ascundem ce nu dorim s\ ar\t\m. Pe scurt conflictul psihologic cu spa]iul poate duce la boli de piele, s\ ne gândim c\ ceea ce ni se ^ntâmpl\ este [i efectul st\rii noastre mentale. Speciali[tii consider\ c\ persoanele alergice prezint\ nesiguran]\ emo]ional\, dependen]\ fa]\ de mam\, nevoie de protec]ie [i siguran]\ afectiv\. Conform speciali[tilor, eczem\ infantil\ ar indica o tulburare ^n rela]ia coplilului cu mama. Persoanele u[or iritabil, tensionate, agitate, îngrijorate au deseori prurit (mânc\rimi). Prin urmare alergiile sunt [i rezultatul sup\r\rilor interioare, al nemul]umirilor fa]\ de oamenii apropia]i [i lumea înconjur\toare [i ^n acest caz se pot asocia cu mânc\rimea psihogen\. Pu]ini [tiu (iar cei care accept\ sunt [i mai pu]ini) c\ orice boal\ porne[te prin gând [i tot prin gând se vindec\ De asemenea este necesar s\ mai

Familia constituie o important\ institu]ie social\ având un rol hotarator ^n cre[terea [i educarea copilului. Prezen]a ambilor p\rin]i ^n via]a copilului este un prim indiciu al echilibrului ^ntr-o familie. ~ns\ nu ^n toate cazurile este realizabil\ aceast\ cerin]\. Schimb\rile profunde ^n societatea modern\ au produs schimb\ri esen]iale [i la nivelul vie]ii de familie. ~n momentul ^n care ^ntre tat\ [i mam\ nu mai exista consens, linia de evolu]ie [i conduit\ a copilului va fi grav afectat\, se vor produce schimb\ri majore pe plan psihic [i comportamental ^n via]a acestuia. Un prim rezultat al acestui dezechilibru este abandonul. Acesta reprezint\ cea mai grava form\ de neglijare a copilului. Comform unui studiu publicat cu ajutorul UNICEF, copilul abandonat este acel copil ai c\ror p\rin]i renun]\ la asumarea responsabilit\]ii, ^ngrijirii [i satisfacerii nevoilor fundamentale de dezvoltare ale copilului, separându-se fizic de acesta ^nainte ca aceasta responsabilitate s\ fie preluata de o institu]ie abilitat\. Cauzele pentru care un copil ajunge ^n situa]ie de abandon sunt multiple [i este foarte grav atunci când ^n spatele unui caz, st\ o tragedie. Putem vorbi despre o serie de traume suflete[ti pe care le resimt copiii abandona]i: ^ntârzieri ^n dezvolatrea abilit\]ilor sociale. ~n planul socializ\rii, copilul ^[i formeaz\ propriul mod de a rela]ionare ^n func]ie de modelele pe care le-au observant ^n cadrul familiei, furnizate ^n special de mama [i tat\. ^n situa]ia aban-

[tim c\ medicul cu tot ce-i permite [tiin]a trateaz\ dar Dumnezeu este cel ce vindec\; în afara legilor universale nimeni nu ob]ine vindecarea (una din aceste legi fiind iubirea) Cheia rezolv\rii conflictului de natur\ psihologic\ este psihoterapia [i biserica prin reprezentantii ei. Solu]ii ne ofer\ medicina alopat\ dar cea complementar\: acupunctura, homeopatia, fitoterapia. Suplimentele nutri]ionale [i extractele din plante pot concura la prevenirea alergiilor [i la ameliorarea simptomatologiei. Trebuie doar s\ [tim ceea ce se potrive[te persoanei noastre. Maceratul glicerinic de elec]ie pentru aceast\ problem\ este Extract din muguri de Coac\z negru care con]ine substan]e "cortizon-like", cu ac]iune foarte bun\ în situa]ii de alergie. În alergiile respiratorii, se poate ad\uga Extract din muguri de Mesteac\n pufos. În astmul bron[ic alergic, un alt macerat glicerinic util de folosit este Extract din muguri de C\lin de munte, pentru efectul lui bronhodilatator [i miorelaxant. În alergiile cronice, se poate ad\uga [i Extract din muguri de Fag. Principalul preparat natural indicat pentru refacerea structurii parenchimului pulmonar este Extractul din muguri proaspe]i de Alun. Ac]iunea sa principal\ este anti-sclerozant\, preparatul fiind capabil s\ refac\ elasticitatea ]esutului pulmonar [i s\ combat\ fibroza ficatului. Pentru tratamentul fibrozei ]esutului pulmonar (la fum\tori, la cei care locuiesc sau lucreaz\ cu fum\tori, la persoanele cu bron[it\ cronic\ sau astm bron[ic cronic, la cei care lucreaz\ în condi]ii dificile de munc\, cu praf, cu alte particule m\runte care afecteaz\ respira]ia) se recomand\ Extract din muguri de Alun [i Extract din ml\di]e de Mur-Rubus fructicosus. În general tratamentul alergiilor este de lung\ durat\ îndeosebi formele cronice, necesit\ supraveghere medical\ pluridisciplinar\, prin urmare trebuie s\ le acord\m aten]ia cuvenit\ [i s\ nu uit\m c\ tratamentul alopat poate fi potentat cu succes de produse naturale. Dr. Ecaterina Profira Grigorescu

Au nevoie de noi...! donului el nu mai beneficiaz\ de modele de socializare [i se ^ntâmpl\ ^n multe situa]ii ca ace[ti copii s\ fie eticheta]i drept "orfani" [i tratati ca [i când ar avea un handicap social; ^ntârzieri ^n dezvoltarea fizic\ [i emo]ional\. Lipsa c\ldurii materne, insecuritatea generate de a fi "al nim\nui" provoac\ dezechilibre emotionale. Desp\r]irea de unul din p\rin]i produce insecuritate, manifestat\ initial prin "reac]ia de agita]ie, precum a puiului alunecat din cuib" (nu aude vocea celui pierdut, nu-I simte mângâierea, nu-i simte dragostea). Copilul cre[te ca [i când nu ar primi suficient\ hran\, este vorba de hran\ afectiv\ de care este privat; sentimentul de culpabilitate. Copilul nu ^[i poate explica motivul pentru care a fost abandonat [i ^n lipsa posibilit\]ii acestei explica]ii ajunge s\ considere c\ ceva nu este ^n regul\ cu el, se simte vinovat. Oare de ce Dumnezeu a luat-o pe mama? Oare nu am fost cuminte? Dar tata de ce a plecat? Oare s-a sup\rat [i el pe noi? Copilul care a pierdut un p\rinte adopt\ prematur comportamentul adultului, ^ncearc\ s\-[i poarte singur de grij\ [i se ^ndep\rteaz\ de copil\rie. Aceasta dram\ este tr\it\ de [apte fra]i din localitatea Colacu, ora[ R\cari judetul Dâmbovi]a. Mama lor a plecat mult prea timpuriu din lumea celor vii.

pagina 10

Istoricul localit\]ii [i al Bisericii Ghimpa]i Localitatea Ghimpa]i, în prezent în componen]a ora[ului R\cari, se afl\ în Câmpia Român\, a[ezat\ pe râul Colentina de-a lungul drumului jude]ean R|CARI - GHIMPA}I - BUTIMANU - PLOIE{TI (pân\ la Ploie[ti sunt 40km iar pân\ la Bucure[ti tot 40km). Localitatea are o suprafa]\ de aproximativ 18km, iar ca principale edificii putem men]iona Biserica cu hramul sf. Nicolae zidit\ în 1772, [coala veche, ridicat\ înainte de 1900, conacele boiere[ti ale familiilor Gaicu [i Felder, vechea Prim\rie, C\minul Cultural [i noua [coal\. Cel mai important monument al satului Ghimpa]i este f\r\ îndoial\ Biserica Parohiei Ortodoxe cu hramul Sfântul Nicolae. Numele satului vine de la terenul din stânga râului Colentina care era plin de l\st\ri, m\r\cini, p\l\mizi [i spini, o zon\ ml\[tinoas\ care în perioada de prim\var\ era inundat\ de râul Colentina. Prima datare istoriografic\ a satului Ghimpa]i este din anul 1572 atunci când apar]inea fra]ilor Iva[ca [i Albu Golescu (N. Stoicescu - "Bibliografie. Tara Româneasc\". A doua men]ionare este din anul 1628, atunci când se vorbe[te de mo[nenii din zon\ care au locuin]e în punctul "Fântâna Fetii" situat între col]ul de nord - vest al p\durii Vl\diceasca [i drumul R\cari-Ghimpa]i. La aceast\ dat\ ei apar ca un neam str\vechi, înmul]it [i s\r\cit ca [i viezurenii [i gherganii din vecin\tate. Satul întemeiat de primul înghimpatu (înghimpo]atu) a fost la început în Valea Colentinei - pe malul drept dup\ cum reiese dintr-un document clar din 6 februarie 1756. Pe cel\lalt mal al Colentinei trecea Drumul Mare sau Drumul S\rii care lega Târgovi[tea - vechea capital\ a ]\rii Române[ti - de Bucure[ti. În anul 1725 v\taful b\rbierilor din bucure[ti ridic\ un pod temeinic peste râul Colentina care va facilita venirea c\l\torilor în aceste ]inuturi mirifice. De la acest eveniment ]inutul va purta numele de Podul B\rbirului mai bine de dou\ secole. În lucrarea "Mo[nenii R\c\reni ot Boanga", Nicolae M. Popescu R\c\reanu apreciaz\ c\ ridicarea podului a f\cut ca mo[nenii s\ mute satul din valea Colentinei pe unde trecea Drumul mare, la noul drum care t\ia în dou\ mo[ia lor. În locul mo[nenilor care s-au mutat, s-a format un sat nou de sorginte boiereasc\ care se va numi tot Ghimpa]i. Pe la anul 1750, Familia Ghica, care î[i avea sediul la Ghergani, ajunge s\ cumpere propriet\]i pân\ pe malul drept al râului Colentina. Mo[nenii nemul]umi]i de noua stare a lucrurilor trec din a[ezarea de pe malul drept al râului Colentina în stânga râului [i-[i fac o nou\ a[ezare.

(va urma) Preot, Mihail Nicolae

Durerea acestor copii a fost accentuat\ de faptul c\ imediat dup\ moartea mamei copiii au fost abandona]i de c\tre tat\l lor, Manea Marin. Ace[ti copii maturiza]i timpuriu ^[i ^nfrunt\ destinul [i ^ncearc\ din r\sputeri s\ fac\ fa]\ sor]ii care le-a fost potrivnic\. Ei merg la [coal\, au rezultate bune [i ^[i doresc ca mama lor s\ fie mândra de el. Bunica, doamna Sirnea Maria este ^mpovarat\ de griji [i ^[i dore[te c\ Dumnezeu s\-i dea putere s\-i creasc\ [i s\ le poat\ tine loc de mama [i de tat\. Noi to]i cei care ^i cunoa[tem am ^ncercat pe cât ne-a stat ^n putere s\ le fim al\turi [i s\-i sprijinim. Alte familii care avem cazuri de abandon ale minorilor: N\stase, Belaev, Jangu. Facem un apel din partea Serviciului de Asisten]\ Social\ al Primariei Ora[ului R\cari c\tre cei care cunosc astfel de cazuri s\ ne informeze la num\rul de telefon: 0245/658611 int.118

Asistent social - Ani Dalida Enache


Divertisment

Martie 2009

pagina 11

Ziarul Prim\riei R\cari

Stia]i c\?

ANUN}URI

ÎNCEPÂND CU DATA DE 16.03.2009 VA STA LA DISPOZITIE PARCAREA AMENAJATA ÎN SPATELE JUDECATORIEI. TARIFELE PENTRU PARCARE SUNT URMATOARELE:1 leu/ora; 5 lei/zi; 50 lei/lunar (abonament) ABONAMENTELE SE ELIBEREAZA LA SEDIUL PRIMARIEI, BIROUL ITL, DE LUNI PÂNA VINERI ÎNTRE ORELE 08:00-16:00 PARCAREA AUTOVEHICULELOR ÎN ALTE LOCURI DECÂT CEL AMENAJAT SE SANCTIONEAZA CONFORM PREVEDERILOR LEGALE.

SC MONDEN COM SRL amplasata in orasul Racari, judetul Dambovita, strada Iorgu Dumitrescu, nr 59, anunta publicul interesat despre intentia de obtinere a Autorizatiei de mediu pentru activitatea de comercializare seminte si pesticide. Eventuale informatii si sugestii se pot primi la APM - Targoviste - Dambovita, Calea Ialomitei, nr 1.

19 cupluri vor fi s\rb\torite anul acesta dup\ 50 de ani de... c\snicie -

Covrig Ion si Paraschiva - 29.01.1959 Dinc\ Ion [i Aurelia - 26.02.1959 Anason Gh. [i Niculina - 14.03.1959 C\pri]\ Dobre [i Ana - 05.04.1959 Tudor Gh. [i Elena - 12.07.1959 Tudose Jianu [i Ioana - 27.09.1959 T\nase Niculae [i Irina - 15.11.1959 Dobre Ctin [i Vasilica - 01.03.1959 Tilic\ Marin [i Maria - 18.03.1959 Popescu Gh. [i Ileana - 23.03.1959

Calendarul Ortodox - Rânduieli Biserice[ti - 15.03.2009-19.04.2009 15D Sf. Mc. Agapie, Plisie [i Tirmolau (duminica aII-a din post a Sf. Grigorie Palama; Vindecarea Sl\b\nogului din Capernaum) 21S Sf. Ier. Iacob M\rt.; Sf. Ier. Toma; Cuv. Serapion (Pomenirea mor]ilor) 22D Sf. Cuv. Mc. Vasile, pr. din Ancira; Sf. Drosida, fiica împ\ratului Traian (Duminica a-III-a din post - A Sfintei Cruci) 25M (†) Buna Vestire (Blagove[tenia) (Dezlegare la pe[te) 28S Cuv. Ilarion cel Nou; Cuv. {tefan, f\c\torul de minuni (Pomenirea mor]ilor) (Dezlegare la ulei [i vin) 29D Cuv. Mc. Marcu, Ep. Aretuselor; Sf. Mc. Chiril diac. (Duminica IV-a din post a Sf. Ioan Scararu, Vindecarea fiului lunatic, Predica de pe munte Fericirile) 1M Cuv. Maria Egipteanca; Cuv. Macarie M\rt. (Denia Canonului cel Mare) (Post) 3V Cuv. Nichita M\rt.; Sf. Mc. Elpidifor (Denia Acatistului N\sc\toarei de Dumnezeu) (Post) 4S Cuv. Gheorghe de la Maleon, Zosima [i Platon; Iosif, imnograful (Pomenirea mor]ilor) (Dezlegare la ulei [i vin) 5D Sf. Mc. Claudie, Diodor, Nichifor, Serapion, Teodul [i Agatopod (Duminica a-V-a din post a Cuvioasei Maria Magdalena) 11S †) Sf. Ier. Calinic de la Cernica; Sf. Sfin]it Mc. Antipa; Cuv. Trifina (Sâmb\ta lui Laz\r - Pomenirea mor]ilor) (Dezlegare la ulei [i vin) 12D †) Sf. Mc. Sava de la Buz\u; Sf. Ier. Vasile M\rt.; Sf. Antuza (Denie) (Dezlegare la pe[te) (Intrarea Domnului in Ierusalim- Floriile) 13L Sf. Sfin]it Mc. Artemon (Sf. [i Marea Luni; Denie) (Numai seara, pâine [i ap\) 14M Sf. Martin M\rt., Ep. Romei; Sf. Mc. Tomaida (Sf. [i Marea Mar]i; Denie) (Numai seara, pâine [i ap\) 15M Sf. Ap. Aristarh, Pud [i Trofim; Sf. Mc. Crescent (Sf. [i Marea Miercuri; Denie) (Numai seara, pâine [i ap\) 16J Sf. Mc. fecioare Agapia, Irina [i Hionia (Sf. [i Marea Joi; Denia celor 12 Evanghelii) (Post) 17V Sf. Mc. Simeon, Ep. Persiei; Sf. Acachie, Ep. Melitinei (Sf. [i Marea Vineri; Denia Prohodului Domnului) (Zi aliturgica) (Post negru) 18S Cuv. Ioan, ucenicul Sf. Grigorie Decapolitul; Sf. Cosma, Ep. Calcedonului (Sf. [i Marea Sâmb\t\) (Post negru) 19D Invierea Domnului , Sfintele Pasti

Biserica din satul Ghimpati - ctitorie a familiei Golescu la 1772; s-a reparat ^n sec. XIX. Construit\ ^n plan triconc, cu pronaosul supral\rgit [i cu turl\, clopotni]\, turn cu acces pe latura de nord; pridvorul este deschis, m\rginit de stâlpi p\tra]i de zidari, altarul este poligonal la exterior [i semicircular la interior; naosul are abside lateral poligonale ^n exterior [i semicirculare ^n interior. MONUMENTELE EROILOR - monumentul din ora[ul R\cari, dedicat “eroilor r\c\reni (1916-1918, mor]i pentru patrie”; - lista cu eroii neamului din campania 1916-1918, 1940-1941, din satul St\ne[ti aflat\ ^n biserica din satul St\ne[ti.

SC PATRU ARGO SRL amplasata in orasul Racari, judetul Dambovita, strada Iorgu Dumitrescu, nr 59, anunta publicul interesat despre intentia de obtinere a Autorizatiei de mediu pentru activitatea de comercializare seminte si pesticide. Eventuale informatii si sugestii se pot primi la APM - Targoviste - Dambovita, Calea Ialomitei, nr 1.

-

“Tinerii” c\s\tori]i ^n urm\ cu 50 de ani, ^mplinesc o jum\tate de secol anul acesta de c\s\torie. Ace[tia vor fi s\rb\tori]i ^ncepând cu anul acesta de Prim\ria ora[ului R\cari care va transforma acest eveniment ^ntr-o tradi]ie. A[adar, cei care au ^ntemeiat o familie ^n urm\ cu o jum\tate de secol, sunt ^n aten]ia administra]iei r\c\rene. Evenimentul „50 de ani ^mpreun\” va avea loc ^n data de 16 august 2009. La multi ani, dragii no[tri!

Grigore Dumitru [i Maria - 26.09.1959 Gheorghe Ion [i Maria - 22.12.1959 Gavril\ Aurel [i Elena - 24.01.1959 Ion {erban [i Ioana - 24.01.1959 Cristea Ch. [i Aurica - 27.01.1959 {erban Gh. [i Angela - 14.03.1959 Nicolae C -tin [i Alexandra - 09.10.1959 Ion Marin [i Maria - 14.10.1959 Codrusi Nicolae [i Maria - 15.11.1959

REBUS

1

ORIZONTAL

2

1.Primarul urbei noastre 2. Ce a mai facut primarul 3. Zestre ^n lad\! Trec ca vântul(sg)~nv\]\mânt ^n apus 4. ~ntre cute! - Câmpie african\ 5.Colectivul nostru social 6. Repetat - Unsprezece de la AS Roma. 7. Majorat - ~nainta[ al lui Putin 8. Nuri. 9. Cascaval nemtesc - Scor alb la sah. 10. Usturoiat - Nefructificat\ 11. O vorb\... cât de cât serioas\ N\ruit.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

VERTICAL 1. Edilul nostru...adjunct. Neam] mioritic 2. Cânt\re] antic - ~nveninat 3. Dar\! - Umeziti. 4. Juxtapuneri 5. Sângele Domnului - Sport la bazin. 6. Teze f\r\ ad\ugiri! Sitronad\ ^nceput\!Firmament 7. Compactat ^n adânc F\râm\ 8. Capitala Armeniei - ~nc\. 9. Vânturat - Specific 10. A ^ncorpora.Fir de bumbac 11. A vocifera - Extrem de inflamat.

3 4 5 6 7 8 9 10 11

DIN REGISTRELE ST|RII CIVILE - Februarie 2009

N|SCU}I - Nicolae Marian Valentin - 14.02.2009 - Radu Alexandra Garofi]a- 25.01.2009 - Alecu Andrei Vl\du]- 16.02.2009 - Iancu Marius Cristian - 19.01.2009 - Tandarescu Florentina Ioana -18.01.2009 - Bucur Maria Elisa 04.03.2009 - N\stase Ionu] 24.01.2009 Le dorim mult\ s\n\tate!

D ECE S E

MARIN DUMITRA - GHERGANI ENACHE ELENA - STANESTI DINU RADA -STANESTI MITROI STEFAN STEFAN - RACARI SIRNEA IOANA - COLACU C~MPEANU ILEANA - COLACU NEDELCU ALEXANDRA -MAVRODIN

C|S|TORII - Valeriu Laurentiu Ionela cu Tudose Elena-Andreea - Mocanu Nicusor cu Popa Ionela-Alina Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a


Publicitate

2009 Martie Ziarul Prim\riei R\cari

m g

pagina 12 SC GROUP M CONSTRUCTION AND TRADE COMPANY LIMITED SRL SC GROUP M. MARKETING CO SRL

Telefon: 021 316 70 60/021 316 70 62/0724 232 512/0721 200 304 www.groupm.ro Oras Racari,Sat Ghergani Judetul Dambovita Cabine de paza, constructii civile si industriale, locuri de joaca pentru copii, banci, cosuri stradale, containere si ambarcatiuni

S.C. MEGA MEGA CONSTRUCT METAL METAL S.R.L S.R.L Fabrica: {os Bucure[ti-Târgovi[te- DN.71 R\cari/Dâmbovi]a ROMANIA Tel./Fax: (004) 0245 658 285 -87 Mobil: 0721246802; www.megadoor.ro; office@megadoor.ro

Firma Modrogeanu

Firma Modrogeanu, Racari, strada Ana Ipatescu 36, vinde din stoc [i la comanda: scutere, ATV-uri, TV-uri, biciclete [i cu plata in rate. Asiguram si piese de schimb. Oferim garan]ie. Tel: 0745423016/0762449233.

Mul]umim sponsorilor pentru sprijinul financiar acordat la realizarea spectacolului organizat cu ocazia zilei de 8 Martie:

S.C. CRIS GLASS INTERNATIONAL S.R.L.

Depozitul de lemne Colacu v\ a[teapt\ cu o SC. CRIS GLASS INTERNAofert\ unic\: caliTIONAL SRL, COOPERATIVA DE CONSUM R|CARI, ALEXAN- tate la pre]uri mici.

FAST FOOD OK Primul FAST FOOD la standarde europene din orasul Racari, Clatite cu gem si ciocolata LA NUMAI 1,5 LEI Sandwich-uri Chicken Nuggets 3,50 lei Prajituri, Pulpe pui, Aripioare, Ficatei, Carnaciori, Pizza, Kebab, Pateuri cu branza, Strudel cu mere, Salat\ de Boeuf, Salat\ Mexicana, Salat\ Fermierului, Salat\ Oriental\, Fasole cu ceapa. “LA CRAICIU” Str. Ana Ipatescu NR. 74, (intre liceu si judecatoria Racari)

TEL: 0727744122

DRU STAICU, SC. MEGA CONSTRUCT METAL Luni 30 martie 2009, ^ncepând cu SRL, LUNGU MIHAI, ora 10:00 pute]i SC. RUSU MARIN SRL, beneficia de consult oftalmologic gratuit BUDURU{ MARIUS COSTIN, la sediul prim\riei SC. AMIRAS SRL, SC. ADASA SRL, Magazin Pesticide ofer\ pentru prim\vara anului 2009: SC. GARDEN CENTER SRL, - Semin]e de calitate (legume, lucerna, porumb, gazon, etc. - Pesticide. SC. PERFECT ALIMENT SRL - Consultan]\ - Gratuit HOTEL PESTERA (Doamna Adresa: Strada spre Ghimpati, nr 59 Dana Calcan si domnul - Deschis ^n fiecare zi inclusiv Sâmbata [i Duminica. senator Valentin Calcan)

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i Aluminiu Instala]ii sanitare termice [i electrice PRE}URI AVANTAJOASE Str. Ana Ip\tescu, nr. 65

Tel: 0723 584 507; 0767 858 301 Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com

Farmacia Hepites SRL R\cari

Telefon: 0788899800

Loturi de teren de vanzare,

situate in Racari, 550-700 mp, intravilan, P+2, POT 0,6 CUT 1,2, pozitionate central la 200m de DN BucurestiTargoviste si inconjurate Publica]ie editat\ de Prim\ria pe 3 parti de zona ora[ului R\cari, jud.Dâmbovi]a, locuita, accept plata in Biroul IT. rate sau variante schimb, 7000 euro/lot, Colectivul redac]ional: tel proprietar Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar 0722.211038 Prof. Elena Craiciu, viceprimar Prof. Ion Livede, consilier Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. Ion Ciobanu, colaborator Procesare- Tehnoredactare Ruben Dumitru , IT Niculae Constantin, IT REDAC}IA Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a. Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 Email: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro ISSN:1844-7678

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dvs. la urmãtoarea adresã de e-mail: primar_racari@yahoo.com

Domnule

P r i m a r,

M\ numesc______________________________________[i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:______________________________________________

_____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ ____________________________

P | R E R E A TA C O N T E A Z | ...doar dac\ o spui!

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

Str. Ana Ipatescu Tel:0245.658.073

Cele mai competente sfaturi, gratuit de la farmacistul primar Petre Marin.

Farmacia SC. TUDAL SRL O farmacie care r\spunde la toate suferin]ele dumneavoastr\ Telefon 0245-658.859


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.