Ziarul Primariei Racari 21

±

±

www.primariaracari.ro

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

MOTTO: “Prime[te critica oricui, dar rezerv\-]i hot\rârea.” (Shakespeare) “Personal, îi mul]umesc lui Dumnezeu c\, în sfâr[it, avem un primar pe care-l intereseaz\ bun\starea [i confortul localnicilor.

V\ mul]umesc în numele meu [i al tinerilor din toate localit\]ile, pe îi reprezenta]i, pentru ceea ce a]i f\cut [i ve]i face pentru noi. Cu stim\, C.R.A” Este unul din numeroasele mesaje pe care le primesc (bineîn]eles de apreciere, c\ sunt [i din alte categorii, destule) [i care-]i ofer\ satisfac]ie [i putere s\ continu\m ceea ce am început. Le mul]umesc tuturor celor care o fac, celor care-[i exprim\ cu glas tare ceea ce au de spus. Prima categorie î]i d\ putere, a doua î]i d\ de gândit...

Unii îl trag pe fostul primar de mân\ [i îi spun “c\ mai bine era pe vremea lui...”. Am încercat s\-i inventariez [i n-a fost greu; sunt cei care erau obi[nui]i s\ nu fie deranja]i de nimeni, s\ nu le pese de autorit\]i, s\ fac\ ce vor în localitate. Beneficiarii vestitei Legii 416, a ajutorului minim garantat, erau obi[nui]i s\ treac\ pe la prim\rie doar la ridicarea indemniza]iei [i uitau s\ se achite de obliga]iile privind presta]ia în zile de munc\.

Cet\]enii, care l\sau nesupraveghea]i caii [i distrugeau culturile celor one[ti [i muncitori, sunt sup\ra]i.

Cei avertiza]i în privin]a gospod\ririi localit\]ii [i a men]inerii cur\]eniei

în fa]a locuin]ei [i nu numai, nu sunt foarte încânta]i de m\surile luate.

Poate pe termen scurt, pentru ace[tia “era mai bine ^nainte”; dar pe termen lung, va fi mai bine, în noile condi]ii.

Este greu s\ treci de la o stare la alta dar cu timpul î]i revii. Cu to]ii vom tr\i într-o localitate curat\, vom circula pe drumuri asfaltate [i între]inute, copiii se vor juca lini[ti]i în locurile de joac\ special amenajate, vor merge la [coli dotate [i înc\lzite.

Vom respira împreun\ un aer mai curat, într-o localitate mai curat\, dar numai prin eforturi comune [i vom uita vremurile “mai bune” în care nu eram b\ga]i în seam\ de autorit\]i.

Cu pu]in efort, vom reu[i s\ ne aliniem normelor de bun sim], atât de necesare unei bune convie]uiri în localitatea noastr\. Începutul e greu, pe urm\... începe s\-]i plac\!

Semnele sunt bune. Chiar [i unii cârcota[i sunt pe calea cea bun\.

Totu[i mai trebuie s\ r\mân\ “de serviciu” câ]iva, c\... f\r\, n-are farmec.

Revenind la prima categorie de mesaje care sunt mai multe, mai interesante [i inspirate din realitate le a[tept în continuare [i v\ asigur, stima]i cititori, c\ înseamn\ enorm cand [tii c\ munca este apreciat\; n-ar fi lipsit de interes dac\ aces-

tea ar fi înso]ite [i de opinii critice.

Pentru c\, una este critica [i alta este r\utatea; aici, îmi amintesc de un mesaj, pe un forum, în urma tentativei de “incendiere”, venit din partea unui cititor. “Bine i-a f\cut, mama lui de primar”.

Drag\ “forum-istule”, puteai fi tu în locul meu [i atunci, probabil nu erai la fel de inver[unat.

Erai sup\rat c\ autorit\]ile nu-[i fac treaba, c\ nu-l aresteaz\, c\ nu-l condamn\ pe cel vinovat. Dar a[a, fiind vorba de “altul”, nu-i bai!

Rusinic\! Rusinic\!

Dar mesajele pe acest subiect din categoria “s\ se fac\ dreptate” au fost cu sutele.

Pân\ la urma instan]a este suveran\ [i va decide în consecin]\.

Faptul c\ unora le convenea mai bine înainte [i le este greu acum, c\ nu apreciaz\ munca colectivului de la prim\rie, poate ne întristeaz\, dar nu ne descurajeaz\ [i nu ne vor face s\ abdic\m de la principiile cu care am reu[it în alegeri.

Mul]umindu-i pe cei mul]i, serio[i [i reali[ti, obiectivul nostru este atins [i suntem cu con[tiin]a împ\cat\ c\ ne facem datoria.

Niciodat\ nu o s\ avem preten]ia c\ toat\ lumea este mul]umit\ dar dac\ num\rul nemul]umi]ilor este în sc\dere, este ok.

Mediul de afaceri

pag. 5

±

cyanmagentayellowblack

An II, nr. 21, APRILIE 2010, 16 pagini

pag. 10

cyanmagentayellowblack

(urmare ^n pagina 2) 2

INTERNET Wireless GRATUIT

pag. 8,9

pag. 4

ANUN} Fiecare ^[i construie[te o biseric\ ^n suflet, prin credin]\. Noi v\ invit\m s\ d\ruim o f\râm\ din sufletul nostru contribuind la CONSTRUC}IA UNEI TROI}E ~N CURTEA C.A.M.S Ghergani, ora[ul R\cari. S\ ajut\m b\trânii de aici s\-[i g\seasc\ lini[tea [i reculegerea ^ntr-un loc binecuvântat de Dumnezeu.

A[tept\m sponsoriz\ri la tel: 0756078015; 0245658611.

Fax: 0245658070 ±

± ±

±

Actualitate

pagina 2

APRILIE 2010

(urmare din pagina 1)

Ziarul Prim\riei R\cari

Nu r\mânem indiferen]i nici la p\rerile acestora dac\ sunt realiste, critice [i nu r\ut\cioase.

Pe cele r\ut\cioase le analiz\m separat cu toat\ seriozitatea [i încercam s\ le îndrept\m în limita bunului sim]. Dar nu pe cele gen "ce ne trebuie asfalt la Ghimpa]i?"; "s\ mearg\ \[tia la serviciu pe biciclete cu vitez\”; "eu am f\cut naveta 40 de ani, prin pietre, s\ mearg\ [i ei la fel"; "ce ne trebuia stadion, ce fotbal, ce mi[care, ce activit\]i sportive...? -

~ncepând cu anul 2000,la nivelul jude]ului Dâmbovi]a, a fost constituita Asocia]ia '' Reabilitarea colect\rii, transportului, depozit\rii, prelucr\rii de[eurilor solide ^n jude]ul Dâmbovi]a'', asocia]ie are ca obiectiv principal implementarea proiectului ISPA la nivelul jude]ului Dâmbovi]a.

Scopul acestui proiect este de a dezvolta infrastructura de mediu ^n vederea ^mbun\t\]irii, protej\rii [i men]inerii calit\]ii mediului ^n jude]ul Dâmbovi]a [i include urm\toarele componente principale: - Sortarea [i colectarea de[eurilor solide; - ~nfiin]area centrelor de management al de[eurilor [i depozit ecologic la Aninoasa Târgovi[te; - ~nfiin]area unui depozit ecologic ^n ora[ul Titu- depozit la care este arondat [i ora[ul R\cari; - Reabilitarea [i ^nchiderea depozitelor existente [i a altor gropi de gunoi - Asisten]\ tehnic\; Obiectivul general al aplica]iei este de a dezvolta infrastructura, cu referire la gospodarirea de[eurilor menajere, pentru p\strarea, protectia [i ^mbun\t\]irea calit\]ii mediului ^n jude]ul Dâmbovi]a [i implicit [i ^n ora[ul R\cari.

Prin proiect se propune introducerea treptat\ a colect\rii selective a de[eurilor urbane ^n pubele [i containere [i transportul acestora pentru valorificare la sta]ia central\ de selectare, compostare [i depozitare a de[eurilor, ^n depozite ecologice, ce se vor construi ^n zonele Târgovi[te [i Titu.

Pentru implementarea acestui proiect, cât [i pentru buna desf\[urare a activit\]ii Asocia]iei, este obligatoriu ca fiecare autoritate local\ s\ instituie taxa de habitat, ca fiind o solu]ie op]ional\ având ^n vedere cerin]a Uniunii

±

La sap\!"

"De ce s\-i dea lu' popa c\minu' s\ fac\ casa parohiala?"... (de parc\ ar lua-o de acolo [i nu ar r\mâne pentru eternitate, în localitate).

"S\ nu dea cu azot pe islaz, c\ arde iarba" (apropo, frumoase islazuri avem acum, în urma lucr\rilor de cur\]are [i fertilizare; ne-a ajutat [i Dumnezeu cu ap\ [i ]i-e mai mare dragul s\ le prive[ti).

"Offf! A f\cut prim\rie nou\ la

Europene stipulate ^n Memorandumul de Finantare, de a ne ^ncadra cu tarifele percepute ^ntr-un grad de suportabilitate apreciat ^n mod unitar, la nivelul fiec\rei gospod\rii.

La aceasta tax\ s-a ajuns pornind de la valoarea total\ a contractului ^ncheiat ^ntre societatea câ[tig\toare a licita]iei [i ADI, raportata la num\rul total de gospod\rii din jude], rezultând valoarea de 17 lei pe gospod\rie/luna.

Red\m mai jos extras din Regulamentul de instituire a taxei de habitat la nivelul jude]ului Dâmbovi]a: Cap. I Dispozi]ii generale Art. 1 Taxa se datoreaz\ de c\tre to]i posesorii de locuin]\ din jude]ul Dâmbovi]a, precum [i de c\tre persoanele fizice din alte jude]e sau din alte state care de]in propriet\]i sub forma unor locuin]e pe teritoriul jude]ului Dâmbovi]a, utilizatori ai serviciului de salubrizare.

Art. 2 Taxa se datoreaz\ de c\tre persoanele fizice pentru transportul, colectarea [i depozitarea de[eurilor generate pe raza jude]ului.

Art.3 Cuantumul taxei de habitat cu destina]ie special\ de salubrizare se stabile[te anual [i se aprob\ prin hot\rârea Asocia]iei de Dezvoltare Intercomunitar\.

Dup\ aprobarea cuantumului taxei de salubrizare de c\tre Asocia]ia de Dezvoltare Intercomunitar\, acesta va fi aprobat la nivelul fiec\rei unit\]i administrativ teritoriale (comun\, ora[, municipiu) prin hot\râre a consiliului local respectiv.

Veniturile ob]inute din taxa de habitat colectat\ se utilizeaz\ integral pe urm\toarele destina]ii: plata serviciilor de salubrizare prestate pentru locuitorii jude]ului Dâmbovi]a; acoperirea cheltuielilor administrative, ocazionate de colectarea taxei de habitat de c\tre prim\ria comunei/ora[ului/municipiului.

Art. 4 Persoanele juridice care î[i desf\[oar\ activitatea permanent\ sau temporar\ pe teritoriul administrativ al localit\]ii, nu pl\tesc taxa de habitat dar trebuie s\ aib\ încheiate contracte directe cu prestatorii de servicii specializa]i pentru ridicarea, transportul, depozitarea [i neutralizarea de[eurilor produse.

Cap. II Calculul taxei de habitat cu destina]ie de salubrizare

Ghimpa]i; noi unde mai ducem vacile la mont\? (Dup\ ce ani de zile cl\direa nu a fost folosit\ [i st\tea s\ cad\).

Ru[inic\! Ru[inic\!

Fi]i reali[ti [i privi]i lucrurile cu ochiul liber. Nu cu ochelari fumurii sau chiar laterali!

Spuneam c\ proiectul "Adopt\ un km!" revine. A revenit în for]\ [i nu cu un km ci cu 10 km. Drumurile între localit\]ile R\cari [i Ghimpa]i, MavrodinColacu, au intrat în vizorul "proiec-

Art. 5 Cuantumul taxei se stabile[te ca sum\ lunar\ fix\ datorat\ pe locuin]\, prin "locuin]\" în]elegânduse: cas\, c\min, domiciliu, construc]ie sau apartament, în care locuie[te sau poate locui una sau mai multe persoane.

Cap. III Facilit\]i [i scutiri Art. 6 Sunt scutite de la plata taxei de habitat persoanele fizice care se afl\ într-una din situa]iile prev\zute la art.284 alin.1 din Codul Fiscal. în acest caz, cuantumul taxei datorate se va diminua cu ponderea pe care o reprezint\ num\rul persoanelor scutite fa]\ de num\rul total al persoanelor fizice din locuin]a respectiv\.

Art. 7 (1) în cazuri temeinic justificate, prim\riile pot hot\rî acordarea unor facilit\]i fiscale sau scutiri de la plata taxei de habitat [i altor categorii de persoane fizice decât cele prev\zute la art.6, cu aprobarea consiliului local al unit\]ii administrativ teritoriale (comun\/ ora[/ municipiu).

(2) în situa]ia în care, prin hot\râre a consiliului local se stabilesc contribuabilii care beneficiaz\ de facilit\]i sau scutiri la plata taxei de habitat, conform prevederilor legale, sumele respective vor fi suportate de la bugetul local al unit\]ii administrative respective (comun\, ora\, municipiu).

Art.8 Scutirea de la plata taxei de habitat, se acord\ pe baz\ de cerere, propor]ional cu perioada r\mas\ pân\ la sfâr[itul anului, începând cu luna urm\toare celei în care persoana în cauz\ depune cererea înso]it\ de actele prin care se atest\ situa]ia respectiv\. Copia actului r\mâne ca document oficial la compartimentul de specialitate al autorit\]ii administra]iei publice locale, care îl certific\ pentru conformitate.

Art.9 (1) Taxa de habitat se stabile[te pe baza declara]iilor de impunere depuse de c\tre contribuabili, în termen de 30 zile de la data apari]iei oric\rei modific\ri.

(2) Declararea se face pe propria r\spundere sub sanc]iunile aplicate faptei de fals în actele publice.

(3) Sc\derea de la plata taxei de habitat se face începând cu data de 1 a lunii urm\toare celei în care se depune cererea înso]it\ de documente justificative.

Cap.IV Modul de depunere a declara]iilor de impunere de c\tre persoanele fizice Alt 10 (1) Pentru luarea în eviden]\ ca pl\titori ai taxei de habitat, proprietarul imobilului depune o declara]ie de impunere ini]ial\, conform anexei nr.1.1., în termen de 30 de zile de la aprobarea cuantumului taxei.

black

tului"; au fost strân[i zeci de saci cu gunoaie, au fost planta]i circa 3000 puie]i de plop; în câ]iva ani coroanele acestora vor str\jui [i proteja deplasarea pe aceste drumuri. Urmeaz\ în scurt timp alte etape de cur\]enie [i înfrumuse]are la care a[tept\m to]i voluntarii. Pân\ atunci, s\ auzim numai de bine!

Al dumneavoastr\ Caraveteanu Marius Florin, Primarul ora[ului R\cari

(2) în caz de deces a titularului dreptului de proprietate asupra imobilului, obliga]ia de depunere a declara]iei de impunere [i de plat\ a taxei de habitat revine mo[tenitorului de drept al acestuia.

(3) în cazul în care nu intervin modific\ri ale datelor prev\zute în declara]ia ini]ial\ a persoanei fizice, nu este necesar\ depunerea unei noi declara]ii.

(4) în situa]ia în care contribuabilulpersoan\ fizic\ de]ine mai multe imobile, va depune o declara]ie pentru fiecare imobil.

(5) Pentru imobilele proprietatea persoanelor fizice care sunt închiriate altor persoane fizice, obliga]ia de a declara [i achita taxa revine proprietarului.

(6) Dac\ imobilul este închiriat unei persoane juridice, taxa nu se pl\te[te, serviciile de salubrizare fiind asigurate prin contract încheiat între persoana juridic\ respectiv\ [i un operator agreat de c\tre aceasta.

(7) în situa]ia imobilelor retrocedate prin Legea nr.114/1996 [i Legea nr.10/2001, în care proprietarul este obligat de a men]ine cu chirie persoanele care locuiesc în aceste imobile, obliga]ia de depunere a declara]iei [i de plat\ a taxei revine chiria[ului.

(8) în situa]ia în care proprietarul unui imobil nu a depus declara]ia de impunere, acesta va fi luat în eviden]\ [i înregistrat din oficiu ca pl\titor de tax\, pe baza constat\rilor efectuate de c\tre personalul de specialitate din cadrul prim\riei.

Art. 11 (1) Taxa de habitat se debiteaz\ dup\ cum urmeaz\: cu data de 1 a lunii în care s-a depus declara]ia de impunere, declara]ia rectificativ\ sau au fost efectuate constat\ri de c\tre personalul de specialitate din cadrul prim\riei; cu data la care a fost dat\ la sc\dere la vechiul domiciliu, în cazul schimb\rii domiciliului.

(2) Taxa se d\ la sc\dere începând cu data de 1 a lunii urm\toare depunerii declara]iei rectificative, conform anexei nr.1.2.

Art. 12 (1) Obliga]ia de a depune declara]ia privind taxa de habitat revine tuturor proprietarilor, persoane fizice, care de]in imobile în localit\]i din raza jude]ului Dâmbovi]a, sau chiria[ilor, dup\ caz.

(2) Este interzis\ depozitarea, transportul [i neutralizarea de[eurilor de c\tre persoanele fizice care le produc.

Cap. V Termenul de plat\ a taxei Art. 13 Taxa de habitat cu destina]ie special\ de salubrizare se datoreaz\ anual, cu termene de plat\ lunare.

Art.14 Neplata taxei la termenele sta-

bilite atrage dup\ sine calculul [i plata major\rilor de întârziere, precum [i aplicarea m\surilor de urm[rire [i executare silit\ prev\zute de O.G. 92/2003 privind codul de procedur\ fiscal\, republicat\.

Cap. VI Modul de plat\ a taxei de habitat de c\tre persoanele fizice Art. 15 (1) Taxa de habitat se poate achita în numerar, la casieria prim\riei pe raza c\reia se afl\ domiciliul sau locuin]?a contribuabilului.

(2) Taxa de habitat se poate achita [i prin ordin de plat\. ~n acest sens, contribuabilul va depune o cerere la prim\rie, în care va men]iona: numele, prenumele contribuabilului; adresa imobilului; banca [i contul bancar al pl\titorului; perioada pentru care se dore[te achitarea taxei prin banc\.

Taxa se consider\ pl\tit\ la data depunerii în banc\ a ordinului de plat\ (data vizei b\ncii).

(3) Taxa se poate achita oricând în cursul lunii, pentru orice perioad\ dore[te contribuabilul.

Cap. VII Modul de colectare a taxei de habitat [i de utilizare a acesteia Art. 16 (1) Dup\ stabilirea [i aprobarea taxei de habitat, la începutul fiec\rui an, toate prim\riile din jude] au obliga]ia notific\rii Serviciului Jude]ean de Alimentare cu Ap\, Canalizare [i Salubrizare Dâmbovi]a asupra taxei datorate lunar de c\tre persoanele fizice ce au domiciliul pe raza localit\]ii respective. Notificarea va fi semnat\ de primar [i va cuprinde în mod obligatoriu urm\toarele date: -numele [i prenumele proprietarului imobilului; -adresa de domiciliu ; -taxa de habitat datorat\.

(2) în cazul în care pe parcursul anului apar modific\ri fa]\ de datele notificate la începutul anului, în ceea ce prive[te num\rul de contribuabili, prim\riile au obliga]ia de a în[tiin]a Serviciul Jude]ean de Alimentare cu Ap\, Canalizare [i Salubrizare Dâmbovi]a, în termen de 30 de zile de la data la care suma total\ a taxei datorate a fost rectificat\.

Art. 17 Urmare a înfiin]\rii Serviciului Jude]ean de Alimentare cu Ap\, Canalizare [i Salubrizare Dâmbovi]a, Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a va delega acestuia prin contract gestiunea încas\rii [i pl\]ii contravalorii serviciilor de salubritate, corespunz\tor obliga]iilor sale contractuale cu operatorul.

SECRETAR, jr. Octaviana Ene

±

± ±

± Ziarul Prim\riei R\cari

HOT|RÂRILE CONSILIULUI LOCAL R|CARI, ADOPTATE ~N {EDIN}A DIN 19.04.2010 ~n data de 02.04.2010, orele 14:00, a fost convocat Consiliului local R\cari, ^n [edin]\, la care au participat consilierii [i delega]ii s\te[ti.

Ordinea de zi a [edin]ei a cuprins 2 puncte [i a fost votat\ ^n unaminitate: La primul punct s-a suplimenta bugetul cu 34 mii lei, din sponsoriz\ri având ca destina]ie procurarea a dou\ autoturisme, unul pentru administra]ie [i cel\lalt, cu girofar, pentru poli]ia comunitar\. De asemenea s-a suplimentat bugetul 950 mii lei, pe subven]ie, ^n conformitate cu HG 577/1997. Privind alimentarea cu

Am s\ ^ncep prin a v\ ura Hristos a ~nviat, dumneavoastr\ [i echipei pe care a]i format-o! Sunt impresionat\ ^ntr-un mod foarte pl\cut de lucrurile minunate pe care a]i reu[it s\ le ^nf\ptui]i ^n localit\]ile noastre. A[tept cu ner\bdare apari]ia fiec\rui ziar pentru a vedea “ce a mai f\cut primaru'...?”. Personal ^i mul]umesc lui Dumnezeu c\, ^n sfâr[it, avem un primar pe care ^l intereseaz\ [i

pagina 3

APRILIE 2010

De interes cet\]enesc

apa, asfaltarea, modernizare drumuri comunale, DC43A Proiectul a fost votat ^n unaminitate.

La punctul doi, modificarea indicatorilor Tehnico economici pentru modernizare, estindere Liceul Teoretic “Ion Ghica”, Proiectul a fost votat ^n unaminitate.

La punctul trei, diverse: Dl Petre Marin ^l felicit\ pe dl primar pentru realizarea stadionului cu nocturn\, popula]ia apreciind tot mai mult realiz\rile primarului [i a echipei pe care a format-o la prim\rie. Dl primar apreciaz\ comportamentul civilizat al juc\torilor [i al spectatorilor.

Guvernul amân\ recens\mântul popula]iei din martie, ^n octombrie 2011 Guvernul a decis s\ amâne recens\mântul popula]iei [i al locuin]elor de anul viitor pentru 22-31 octombrie, fa]\ de perioada 12-21 martie 2011 stabilit\ în decembrie 2009, "pentru a decala efortul financiar din primul semestru al anului viitor", opera]iunea necesitând aproape 250 milioane lei.

"Pentru verificarea practic\ a con]inutului formularelor, a instruc]iunilor, a programului de înregistrare [i de prelucrare, precum [i a m\surilor organizatorice, în luna mai 2011 se va desf\[ura un recens\mânt de prob\".

Reces\mântul popula]iei de anul viitor este al

bun\starea [i confortul localnicilor. V\ mul]umesc ^n numele meu [i al tinerilor din localit\]ile pe care le reprezenta]i pentru tot ce a]i f\cut [i ce ve]i face pentru noi! Cu stim\, Cozma Roxana Alida/Ghergani.

R\spuns: Desigur c\ m-am bucurat de aprecierile dumneavoastr\ privind activitatea Prim\riei R\cari, a primarului, care [i-au f\cut o datorie zilnic\ ^n a servi interesele comunit\]ii.

Bun\ ziua!

Dac\ ^mi permite]i o sugestie: Domnul profesor Ion Livede ar putea s\ fac\ 23 scurte recenzii diferitelor c\r]i pe care le-ar recomanda adolescen]ilor.

Ar fi interesant!

Toate cele bune!

Madeleine Raspuns: Ne bucur\ faptul c\ citi]i cu interes ziarul nostru [i v\ comunic\m c\ dorin]a dumneavoastr\ va fi ^ndeplinit\ ^ntr-unul din numerele urm\toare.

Serbarea hramului parohiei Sf. Gheorghe - R\cari Biserica „Sf. Gheorghe” [i-a serbat vineri, 23 aprilie 2010, patronul spiritual.

Pr. Tudorache Ion [i membrii parohiei, prezen]i în num\r mare, [i-au primit cu c\ldur\ oaspe]ii.

Dupa traditia Bisericii Ortodoxe, fiecare biserica în momentul în care se târnoseste de catre episcop primeste un nume, care devine hramul sau.

Târnosirea este deci actul de botez al noului lacas, de închinaciune, care primeste de la arhiereu hramul sau, numele sau. Acest nume este un eveniment din istoria Sfânta, de pilda: Pogorârea Sfântului Duh, sau Sfânta Treime, Nasterea Domnului, Invierea Domnului, Înaltarea Domnului, Sfânta Cruce, sau Adormirea Maicii Domnului, Nasterea Maicii Domnului, Buna-Vestire, sau numele unor persoane Sfinte: Sf. Ioan Botezatorul, Sf. Gheorghe (cum este cazul bisericii noastre), Sf. Apostoli Petru si Pavel, Sf. Dimitrie, Sf. Vasile, Sf. Nicolae, Sf. Trei Ierarhi, etc.

Prin sfint,irea bisericii, hramul devine îngerul pazitor al bisericii, patronul sau spiritual. Dupa iconografia ortodoxa, icoana hramului se aseaza în iconostas în rândul întâi, la dreapta, alaturi de Sfintele Icoane Împaratesti:

Mântuitorul Iisus Hristos si Sfânta Fecioara Maria.

Hramul Bisericii se serbeaza cu deosebita solemnitate, la ziua pomenirii evenimentului sau sfântului, în prezenta a sute si mii de credinciosi, care vin în pelerinaj de la mari departari.

treilea de dup\ c\derea regimului comunist, dup\ cele din 1992 [i 2002. În ultimii 20 de ani, popula]ia României a sc\zut cu peste 1,5 milioane persoane, de la vârful de 23,2 milioane de locuitori atins la începutul lui 1990, potrivit ultimelor date disponibile. În secolul trecut au fost organizate opt recens\minte ale popula]iei [i locuin]elor, în anii 1912, 1930, 1941, 1948, 1956, 1966, 1977 [i 1992.

ÎN ATEN}IA CET|}ENILOR CARE SE ADRESEAZ| SERVICIULUI PUBLIC COMUNITAR DE EVIDEN}| A PERSOANELOR

Cererile pentru eliberarea actelor de identitate se depun personal, iar c\r]ile de identitate se elibereaz\ titularilor. In situa]ia în care solicitantul nu se afl\ în ]ar\, mandatarul va prezenta o procur\ special\ pe care se afl\ aplicat\ fotografia titularului, autentificat\ de misiunea diplomatic\ sau oficiul consular de carier\ al României din statul în care se afl\ solicitantul. În cuprinsul procurii este necesar s\ se reg\seasc\ referirea expres\ la obiectul mandatului.

Cet\]enii români afla [i în str\in\tate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate împreun\ cu documentele prev\zute de lege la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul respectiv.

Documentele cu care se face dovada numelui, prenumelui, cet\]eniei [i a domiciliului, necesare eliber\rii actului de identitate, se prezint\ în original [i copie.

Informa]ii suplimentare privind activitatea de eviden]\ a persoanelor pot fi ob]inute [i de pe site-ul Inspectoratului Na]ional pentru Eviden]a Persoanelor : www.evidentapersoanelor.ro

ELIBERAREA ACTULUI DE IDENTITATE LA ÎMPLINIREA VÂRSTEI DE 14 ANI

DOCUMENTE NECESARE: - cererea pentru eliberarea actului de identitate, semnat\ atât de minor, cât [i de p\rinte/reprezentant legal; - certificatul de na[tere, original [i copie; - actul de identitate al unuia dintre p\rin]i sau al reprezentantului legal; - documentul cu care p\rintele/reprezentantul legal face dovada adresei de domiciliu, original [i copie; - certificatul de c\s\torie al p\rin]ilor sau, dup\ caz, hot\rârea judec\toreasc\, definitiv\ [i irevocabil\, în cazul în care p\rin]ii sunt divor]a]i, original [i copie; - chitan]a reprezentând contravaloarea c\r]ii de identitate; - timbru fiscal sau chitan]a reprezentând contravaloarea taxei extrajudiciare de timbru.

La împlinirea vârstei de 14 ani, minorul se prezint\ la ghi[eul serviciului public comunitar de eviden]\ a persoanelor, înso]it de unul dintre p\rin]i sau, dup\ caz, de reprezentantul s\u legal, de persoana desemnat\ din cadrul centrului specializat aflat sub autoritatea serviciului public de asisten]\ social\ sau de persoana c\reia i-a fost încredin]at în plasament.

Redac]ia

CONTRAVALOAREA ACTELOR DE IDENTITATE 1. CARTEA DE IDENTITATE - 7 LEI Camera Nr.5 ^n incinta Prim\riei 2. CARTEA DE IDENTITATE PROVIZORIE -4 LEI Camera Nr.5 in incinta Prim\riei TAXA DE TIMBRU TAXA DE TIMBRU PENTRU TOATE CAZURILE - 4 LEI - PO{TA ROMÂN|

±

black

±

cyanmagentayellowblack ±

±

Actualitate

pagina 4

APRILIE 2010

Ziarul Prim\riei R\cari

Localitatea Ghimpa]i cap\t\, pe zi ce trece, aspectul unui or\[el primitor. Având o a[ezare care o recomand\ pentru o eventual\ investi]ie turistic\, localitatea Ghimpa]i te ^ntâmpin\ ^nc\ de la intrare cu o imagine mioritic\: turme de oi, de-o parte [i de alta a [oselei proasp\t asfaltate, iar vegeta]ia abundent\ a p\[unilor [i p\durilor care ^mbr\]i[eaz\ drumul, dau c\l\torului o stare de bine [i de confort. De ^ndat\ ce [oseaua o cote[te domol pe buza Orez\riei, din dep\rtare se z\re[te ca un reper bunecuvântat Biserica Sfânta Maria construit\ ^n secolul XVIII, Ghimpa]i-ul fiind loc cu tradi]ie [i r\d\cini adânci. Localitatea a ^ntinerit, civiliza]ia sporindu-i confortul pentru locuitori. Numai c\.... Privim cu am\r\ciune ^n jur când ^ntr\m pe strada principal\ pentru c\ se observ\ o del\sare a locuitorilor ^n ceea ce prive[te partea lor de contribu]ie la acest efort colectiv. IAT| EXEMPLELE: Iat\ gospod\ria doamnei Grazavu Lica, 75 ani, f\r\ [an], f\r\ flori, loc sterp.

Nu are tineri ^n curte, dar sunt destui ^n sat.

T. L., de[i are un tân\r ^n familie, amân\ lucr\rile de amenajare a [an]ului, astfel ^ncât apa se scurge ^n voie [i pe drum [i pe potec\.

Iat\ o gospod\rie model, pe strada Unirii nr. 275, Ghergani La B\dica Gheorghi]a trebuie continuat [an]ul dup\ modelul vecinei.

Noul Sediu Administrativ construit ^n timp record este un exemplu pentru locuitori [i ^n ceea ce prive[te modul cum trebuie s\ arate [an]ul [i straturile de flori din fa]a fiec\rei gospod\rii. Privi]i [i face]i la fel! Sau poate mai frumos...

Doamnele ^ncearc\ s\ dezlege o enigm\: Unde-i [an]ul?

Unde-i gardul? {i ce e cu leopardul?

Vom reveni.

La nr. 342, la doamna Olaru Ioana, dou\ gr\mezi de pietri[ troneaz\ nep\s\toare de vre-un an [i jum\tate a[teptând vremuri mai bune, când va fi continuat\ construc]ia...

Nep\sarea e la ea acasa [i la gospod\ria domnului Ghi]\ Vasile care ne-a reprosat prin reprezentanta sa, dna Ghi]\ c\ “prim\ria e datoare s\-i fac\ curat ^n fa]a gospod\riei”. ~n acest sens ^n vom r\spunde detaliat prin post\ trimitând HCL nr 18/2008 [i OUG 21/2001

Doamna Anica, de 73 ani [i-a f\cut datoria. Personal... Tot respectul pentru dânsa care poate fi exemplu pentru mai tinerii localit\]ii.

La Biserica cultului Penticostal, enoria[ii ar putea s\ pun\ ^n practic\ ceea ce au ^nv\]at la predic\ [i s\ fie modele pentru ceilal]i oameni. Imaginea de fa]\ dovede[te contrariul.

La 261, ^ntâlnim de asemenea un gospodar adev\rat. Cinste lui.

La Voicu Ion, nisipul e ^n locul [an]ului [i ceea ce e interesant: a fost l\sat acolo pentru a fi mai aproape de vecinul de peste drum care ne-a declarat c\ “mai car\ [i el câte o roab\ ^n curte pentru amenaj\ri”. ~n rest, pace vou\!

O realitate care pare ^ncremenit\ ^n nep\sare.

Vo m r e v e n i ^ n n u m \ r u l v i i t o r c u a l t e a s p e c t e p r i v i n d g o s p o d \ r i r e a d o m e n i u l u i p u b l i c . N R . A m a f l a t c u B U C U R I E c \ i m e diat dup\ vizita redac]iei ^n localitate, unii gospodari [i-au cura]at [an]urile. CINSTE LOR!

±

cyanmagentayellowblack

±

cyanmagentayellowblack

SPORT

pagina 5

APRILIE 2010

Ziarul Prim\riei R\cari

BENEFICIILE MI{C|RII mul de activitate fizic\ al majorit\]ii acestora se apropie foarte mult de recomand\rile speciali[tilor: cel pu]in o jum\tate de ora de mi[care zilnic, de cel pu]in 3 ori pe s\pt\mân\.

Rezultatele arat\ c\ un program bine ales nu trebuie s\ fie plictisitor sau costisitor. Spre exemplu: - 58% dintre subiec]i au relatat c\ realizeaz\ cel pu]in trei activit\]i diferite ^n fiecare s\pt\mân\ - 30% merg de cel pu]in trei ori pe s\pt\mân\ la o sal\ de sport - mai mult de jum\tate dintre cei intervieva]i au declarat c\ mi[carea practicat\ ^n mod regulat i-a ajutat ^n tratarea depresiei, problemelor cardiace, a durerilor de spate sau diabetului.

P\rerea speciali[tilor este c\ beneficiul maxim de pe urma activit\]ii fizice se ob]ine la realizarea a cel pu]in 150 de minute de exerci]iu pe s\pt\mân\, grupate ^n 5 [edin]e. Astfel scade riscul de dezvoltare a bolilor de inim\, accidentelor vasculare cerebrale, osteoporozei, diabetului zaharat de tip II, hipertensiunii arteriale, a unor tipuri de cancer [i demen]\ (sl\birea progresiv\ a func]iilor intelectuale: memorie, aten]ie, gândire, limbaj, afectivitate).

Pentru sc\dere ^n greutate durat\ antrenamentului va fi de 250-300 de minute pe s\pt\mân\.

Echipa de juniori a CS. R\cari s-a ^nscris pe o linie ascendent\ privind evolu]ia.

Mar]i 20.04.2010, orele 15:30, la baza sportiv\ R\cari, s-au ^ntâlnit echipele CS R\cari (juniori) [i Unirea Cobia. Dup\ un meci animat, care a dezmor]it tribunele ]inându-le ^n picioare, juniorii de la CS. R\cari s-au impus cu un scor categoric: 10-1, ^n fa]a echipei rivale.

Au ^nscris: Manea Florin (4), Trandafir Bogdan (2), Ene Alin (2) [i

Dumitu Catalin (2).

Echipa: Dumitru Catalin, Petcu Ionut, Mirica Marius, Ene Alin, Popa Ionut, Popa Daniel, Vanatoru Marius, Nicolae Razvan, Gheorghiu Nicusor, Petre Claudiu, Dumitru Cosmin, Nicu Gabriel, Baragan Ionut, Preda Gabriel, Matei L. Urm\toarea etap\ este programat\ pentru 24.04.2010, la Corne[ti.

Ur\m succes tinerei echipe R\carene!

Dr. Carp Marioara

~n cadrul Campionatului Regiunii Bucure[ti, la fotbal, Unirea R\cari a avut o presta]ie merituoas\ câ[tigând titlul de cea mai bun\ echip\ dintre cele 16 care s-au ^ntrecut de-a lungul a 30 de s\pt\mâni de campionat. Locul I câ[tigat de Unirea R\cari reprezenta o culme a sportului cu balonul rotund din aceast\ localitate. De atunci [i pân\ acum nici o echip\ nu a reu[it s\ egaleze aceast\ performan]\. Acest succes ^ncununeaz\ efortul [i pasiunea tinerilor juc\tori, str\daniile lor de a accede ^n vârful piramidei [i de a râvni la o categorie superioar\. Echipa campioan\ a fost animat\ de dorin]a puternic\ de a câ[tiga titlul regional [i de a promova ^ntr-o categorie superioar\.

S\ ne reamintim juc\torii care au purtat aceast\ echip\ pe culmile gloriilor [i care au f\cut istorie.

ANUN}

Un program s\n\tos de mi[care nu trebuie s\ fie costisitor sau prelungit Eventuala lips\ a timpului sau a banilor nu trebuie s\ stea ^n calea urm\rii unui program s\n\tos de activitate fizic\. Un sondaj na]ional recent a ar\tat c\ cel pu]in un sfert dintre cei care fac mi[care ^n mod regulat au servicii cu norm\ ^ntreag\, copii mici sau ambele [i c\ mersul pe jos este cel mai popular mod de exerci]iu fizic. Sondajul a fost realizat pe un e[antion de peste 20000 de subiec]i [i a concluzionat c\ progra-

cyanmagentayellowblack

~ncepând cu data de 1 Martie 2010, s-a deschis terenul de sport (sintetic), din cadrul bazei sportive a ora[ului R\cari. Tariful pentru ^nchirierea acestei loca]ii, este de 50 lei/ora, cu program zilnic. V\ a[tept\m s\ face]i mi[care [i s\ v\ relaxa]i, la un meci de fotbal.

PENTRU ~NCHIRIEREA TERENULUI SINTETIC V| PUTE}I ADRESA POLI}IEI COMUNITARE, LA TELEFON 0245/658.611

±

±

Cultur\

±

pagina 6

APRILIE 2010

Ziarul Prim\riei R\cari

“~

n apele neînc\tu[ate ale amintirii, el g\se[te chipuri de oameni [i întâmpl\ri, tezaurul unei experien]e nesecat, tr\ite de un om luminat [i bine dispus, care, chiar dac\ se opre[te din când în când pentru a trage o înv\]\tur\, nu devine niciodat\ un moralist pedant, ]inând predici umanit\]ii.

“

(T.Vianu "Arta prozatorilor români") Prin “Istoria lui Alecu” [i "Convorbiri economice", Ion Ghica î[i exerseaz\ pana în evocarea unor tablouri de epoc\ [i în construirea de tipuri umane.

Astfel, în întâia încercare literar\, fragmentul de roman "Istoria lui Alecu" se urm\re[te ascensiunea social\ a tân\rului Alecu {oricescu dup\ modelul din romanul "Jerome Paturot al la recherche d'une position sociale" de Louis Reybaud (Paris, 1843). Tân\rul Alecu, cu vederi democratice, încearc\ la început s\ fac\ o carier\ onest\. Renun]\ îns\ treptat la principiile din tinere]e, ajunge ispravnic [i [tie s\ trag\ foloase din func]ia sa. Dec\derea moral\ a personajului este o consecin]a fireasc\ a unei lumi viciate în îns\[i structura sa. În "Convorbiri economice", lucrare cu inten]ii de popularizare a unor comentarii politice [i economice, întâlnim multe pagini literare care nu întotdeauna sunt legate organic [i servesc expunerea teoretic\.

Al\turi de tablouri evocatoare,

apar tipuri umane prin intermediul c\rora se dezv\luie politicianismul, demagogia, venalitatea din via]a public\.

Amintim "{edin]ele permanente" din Ci[migiu unde se adun\ "câteva c\z\turi, calemgii, zapcii, logofe]i, condicari [i same[i halea [i paia cu pensii, paraponisi]i, prigorisi]i [i otcupcii cu câ]iva tineri ghe[eftari [i co]cari, ale c\ror discu]ii sunt exclusiv politice, consacrate "patriei patrio]ilor [i patriotismului".

Ace[tia constituie categoria oamenilor de nimic, preten]io[i dar ignoran]i, neînsemna]i dar fanfaroni [i inactivi. Prin crearea portretului Radovancei, a tipului pre]ioaselor ridicole (madam Economescu) a tinerilor Oftescu Paraponisescu.

D-l. Zamfir Toroipan, etc, Ion Ghica î[i exerseaz\ talentul evocator [i realizeaz\ tipologii umane: "Ghica reconstituie totul, arhitectur\, mobilier, costuma]ie, gesturi, f\r\ a da impresia îngr\dirii erudite c\ci el nu este arheolog, ci un om cu extraordinara memorie vizual\. Suntem în saloanele destinate epocii regulamentare". "Încerc\rile de caricatura, dup\ V.Alecsandri, cu nume tipice: tân\rul Oftescu, Paraconisescu, Tache }uic\, Zamfir Toroipan, locotenentul Spadon, Zinca Limbu]easca nu sunt cele mai fericite."

Adev\rata m\sur\ a talentului s\u o vor da "Scrisorile c\tre V. Alecsandri", capodoper\ a prozei noastre memorialistice, remarcabile prin arta narativ\ [i realizarea de tipologii umane.

Am ar\tat c\ lumea "Scrisorilor

c\tre Vasile Alecsandri" se constituie într-un ansamblu unitar de tablouri, o fresc\ a unei întinse epoci fr\mântate, în care suportul este constituit din evenimente veridice, fapte de via]a la care autorul a participat (în parte) [i care se intercondi]ioneaz\ cu elementul uman. C\ci orice eveniment (fapt de via]a, cultur\, politic, prezentat) fuzioneaz\ într-o complementaritate des\vâr[it\ (cu rare excep]ii) cu elementul uman, care genereaz\ impresiile memorialistului. Mergând mai departe am putea afirma c\ pe fluxul amintirilor, elementul care incita imagina]ia (aducereaaminte) este omul, elementul viu, deoarece prin atitudine, comportament, participare la eveniment r\mâne mai lesne în amintire [i abia, apoi, prin intermediul s\u se amplific\ reprezent\rile despre o scen\ care compune un eveniment.

Evenimentul ca parte a ansamblului se al\tur\ altor evenimente [i din fragmente de aduceri-aminte pe fluxul memoriei se recompune o lume specific\, cu farmecul ei. Trecutul reînvie cu o uimitoare prospe]ime, veridic [i înconjurat, totodat\ de o aur\ de fabulos. Senza]ia de via]\ care pulseaz\ în aceste amintiri provine din naturale]ea cuceritoare a personajelor [i din plasticitatea tabloului de epoc\. 0 constatare este aceea c\, dac\ ar fi s\ asem\n\m aceste scrieri cu o oper\ plastic\, întâlnim o dispunere reu[ita a planurilor: în plan secund o epoc\ fr\mântat\, plin\ de culoare din care apar în prim plan, în

CE ADUCE NOU LEGEA EDUCA}IEI NA}IONALE P\rin]ii ar putea fi amenda]i dac\ au copii chiulangii, prevede noua Lege a Educa]iei. Alte nout\]i sunt clasa a noua la gimnaziu, liceul de doar trei ani, dispari]ia educatorilor [i înv\]\torilor sau dispari]ia titulariz\rii.

Proiectul a primit und\ verde în [edin]a de Guvern [i va fi supus dezbaterii publice timp de dou\ s\pt\mâni. În primul rând, structura sistemului de înv\]\mânt preuniversitar se schimb\.

Apare clasa preg\titoare în înv\]\mântul primar. Gimnaziul cuprinde clasele 5 - 9,

iar liceul va fi de trei ani. Proiectul sus]ine [i înfiin]area unor centre de excelen]\ pentru elevii supradota]i. O alt\ propunere prevede ca programa [colar\ s\ acopere 75% din orele de predare, restul timpului fiind organizat de profesor.

Noul ministru are planuri [i la capitolul media. Vrea s\ înfiin]eze un post public de televiziune [i unul de radio, ambele dedicate exclusiv educa]iei.

Bacalaureatul va avea doar dou\ probe scrise.Prima va fi una de comunicare în limba român\ [i într-o limba str\in\, iar a doua - în func]ie de profilul liceului, va fi

contururi precise, uneori mai pregnante, alteori mai sub]iri, de filigran, oamenii acelei epoci. Siluetele de filigran sunt tot atât de reu[ite ca [i cele trase în linii accentuate. În paginile scrisorilor se perind\ o lume variat\, pestri]\, chipuri comune dar [i personalit\]i celebre. Ceea ce îl deta[eaz\ pe Ion Ghica de predecesori, dar [i de contemporani, este capacitatea de a construi - prin intermediul scrisorilor - într-un echilibru fericit de ordin estetic, o lume specific\, reprezentat\ de tipuri umane specifice.

"Niciodat\, procedând astfel, nu este vorba de ceva ca "portretele morale" ale lui Nicolae Filimon. C\ci, mai apropiat de Negruzzi, Ion Ghica nu dore[te nici el s\-[i analizeze oamenii, ci s\-i prezinte în carne [i oase cu fizionomiile, costumele, ticurile, vorbele [i întâmpl\rile lor mai cu seam\ hazlii, gata s\ p\r\seasc\ paginile memoriilor pentru a trece în schi]ele [i nuvelele genera]iilor urm\toare sau chiar pentru a se sui pe scenele teatrelor. Câteva din firele realismului de mai târziu, cu aplecarea lui spre caracterizarea pitoreasc\ [i umoristic\, se trag din paginile pe care Ion Ghica le adresa amicului s\u V. Alecsandri.

Prin intermediul elementului uman, tablourile cap\t\ via]\, culoare, conturi dinamice [i sunt ferite de a fi simple impresii decorative, statice.

C\ci prin tip uman "se în]elege un ansamblu de tr\s\turi generale al definitorii (psihologice, de comportament, fizionomice [.a.) ale unei categorii umane (mai cu seam\ sociale) pe care o sugereaz\ un personaj. Astfel, se vorbe[te despre mai multe tipuri umane, fiecare categorie permi]ând subdiviziuni, prin determin\ri particularizatoare privind p\turi sociale mai restrânse, de ordin istoric, na]ional etc.)

(T.Vianu)”.

"Fire[te c\ însu[irile generale ale unei categorii umane nu sunt integral [i în acela[i mod întruchipate în personajele care o sugereaz\. Pornind de la

un test la matematic\ [i alte [tiin]e. [i admiterea la liceu se va schimba. Elevii vor fi testa]i la mai multe discipline, întro singur\ prob\, [i vor primi o caracterizare a aptitudinilor numit\ portofoliu.

Nout\]i sunt [i pentru p\rin]i. Ei vor semna un contract prin care se oblig\ s\-[i trimit\ copilul la [coal\. Pentru chiul, p\rintele poate pl\ti amenzi între 500 [i 5000 de lei sau poate fi pus s\ munceasc\ în folosul comunit\]ii.

Educatorii [i înv\]\torii vor disp\rea: toate cadrele didactice vor fi numite profesori. Pentru asta va fi nevoie de [ase ani de studiu. Noutatea o reprezint\ anul de stagiu obligatoriu. {i examenul de titularizare dispare!

Legea mai prevede ca rectorul unei universit\]i s\ fie numit prin concurs [i nu ales de Senatul universit\]ii.

Proiectul Legii educa]iei a primit und\

aceste considera]ii de ordin estetic descifr\m cu interes în cadrul "Scrisorilor c\tre V. Alecsandri", o lume expresiv redat\ [i structurat\ în urm\toarele categorii sau tipologii umane: 1. tipul avarului (Banul Tudorache V\c\rescu) 2. tipul c\m\tarului (B\lt\re]u) 3. tipul func]ionarului necinstit [i prevaricator (Alecu Gheorghicescu, Logof\tul F\nic\, Bîrzof) 4. tipul parazitului stupid (B\rbugic\, Zgabercea, prin]ipul Zamfir) 5. tipul domnitorului tiran [i corupt (Mavrogheni, Caragea) 6. pre]ioasele ridicole 7. tipul domnitorului p\mântean cu dragoste de ]ar\ (Grigore Ghica) 8. tipul aventurier (Le Gamin) c\pitanul Laurent, Teodors 9. tipul entuziastului, înv\]at [i cinstit (Teodor Diamant) 10.dasc\lul emancipator (Chiosea) 11. personalitatea istoric\, cultural\, caracterizat\ prin demnitate, modestie, onestitate (Tudor Vladimirescu, Nicolae B\lcescu, Iancu V\c\rescu, Grigore Alecsandrescu, N.Filimon, Anton Pann etc.) În structurarea [i redarea acestei lumi variate, Ion Ghica procedeaz\ selectiv, opera]ie delicat\ [i important\.

Modelele [i le g\se[te în fapte tr\ite sau auzite pe care le alege cu grij\ pentru a fi sugestive [i semnificative, urmeaz\ o alt\ etap\, aceea a caracteriz\rii moravurilor [i abia dup\ asta trece la realizarea literar\ a tipurilor umane (dup\ ce a calificat grupul, categoria social\ c\reia îl apar]ine" "Chiar aparen]a exterioar\ a unui om - precizeaz\ el în "Schi]e politice" - ne arat\ mai totdeauna grupul c\ruia apar]ine. Rezultatul acestui demers poate fi urm\rit analizând fiecare tip uman în parte.

Prof E. Craiciu, Viceprimar al ora[ului R\cari

verde în [edin]a de Guvern [i va fi supus dezbaterii publice timp de dou\ s\pt\mâni. Acesta a fost deja criticat de fostul ministru Andrei Marga, care spune c\ este peticit, defazat [i f\r\ viziune.

Pentru familia ta

pagina 7

APRILIE 2010

S| NE CUNOASTEM JUDE}UL, ORA{UL {I OAMENII Cel care dore[te s\-[i îndrepte pa[ii spre împ\r\]ia mun]ilor, de unde î[i trage Dâmbovi]a izvoarele, poate folosi una din cele trei c\i ce vin din direc]ii opuse pre acest obiectiv. De fapt, traseul propriu zis pe care îl vom urma împreun\ începe de la Podu' Dâmbovi]ei, unde putem ajunge astfel: Dinspre Bucure[ti, pe autostrada pân\ la Pite[ti [i în continuare pe DN 73 prin Campulung-Dragoslavele-Ruc\r; Dinspre Bucure[ti, prin Târgovi[te [i apoi pe DN 72, fie pân\ la Name[ti, fie pân\ la Stoene[ti [i de aici pân\ la Dragoslavele pe un drum local ne modernizat - în ambele cazuri interceptând în punctele respective prima variant\; dinspre Bra[ov, în lungul DN 73 prin Bran - Fundata - Valea Urdei (Giuvela). În împ\r\]ia de frumuse]i natural date de bastioanele care privesc din toate par]ile ca ni[te ziduri albe de calcar, adesea r\s\rind din p\durea deas\ de conifer ag\]at\ pe pantele abrupt ale mun]ilor, între care st\ cuib\rit satul de culoarea pur\ a varului, v\dint un autentic stil mucelean, cu siguran]a c\ cel sosit pentru prima oara la Podu' Dâmbovi]ei va sim]i nevoia s\ admire îndelung taboul fermecator al acestor plaiuri. Toate cele 5 drumuri ce coboara spre satul care îsi trage numele de la podul ridicat la 1711 de Constantin Brancoveanu, vin dinspre Posada ori Giuvala sau urmaresc firul vailor înguste ce converg aici. Astfel, nu departe de centru, mergând spre Câmpulung, din [oseaua asfaltat\, la prima mare curb\, un drum alb de piara o ia la dreapta. Este drumul pe care îl vom urma cale de zeci de km, pân\ la izvoarele Dâmbovi]ei. Mergând prin partea vestic\ a depresiunii, dup\ ce trecem podul peste pârâul Ratei (Arsitei), în albia c\ruia - lipsit\ de ap\ - z\rim mari bolovani de calcar alb, este bine a ne oprim o clip\. De la punctul unde Dâmbovi]a soarbe lacom apele mai mici ale Dâmbovicioarei, de pe terasele pe care sunt risipite

gospod\riile frumoase ale localit\]ii, ne rotim privirea spre rama depresiunii în al c\rei contur se v\d "^ntr\rile", sau "ie[irile" în cele 5 chei care se termin\ sau încep aici.

Cea mai apropiat\ este Cheia Mic\ a Dâmbovi]ei, pe care o str\batem în continuare, în lungul drumului s\pat în versantul drept al v\ii. {oseaua p\trunde tot mai adânc în inima muntelui, înso]ind îndeaproape râul înspumat ce curge în sens invers. Între ele se interpune un parapet solid de piatr\ care î]i ofer\ siguran]a. Cei doi pere]i verticali, pe alocuri surplomba]i, fie datorit\ eroziunii de subminare efectuata de catre râu, fie ca urmare a dinamit\rii care a f\cut loc drumului, se privesc fa]\ în fa]\ serpuind o sata cu Dâmbovi]a, care la Retezat. Deasupra lor, orizontul [i a[a destul de restrâns, este închis de p\durea cernit\ de conifer, proiectata pe o zdrean]\ de cer.

Stânci col]uroase r\sar din loc în loc întregind peisajul aureolat de frumuse]e, în care este înso]it de cântecul neîntrerupt al apei, un adev\rat strig\t de lupt\ în înfruntarea sa multimilenar\ cu muntele, din pieptul c\ruia cad pic\turi ca ni[te lacrimi mari, sau ies adev\rate siroaie înghi]ite lacom de navalnicul râu. Din plânsul acesta al muntelui calcaros se nasc, în mii de ani, frumuse]i neb\nuite, tacute [i reci, ca [i adâncul care le ]ine cel mai adesea ascunse. Astfel dincolo de jumatatea cheii, urcând treptele de ciment, în stânga drumului, ajungem la una din aceste pl\smuiri ale pamântului, respectiv la Pe[tera Ur[ilor de la Col]u Surpat.

Descoperita întâmpl\tor cu 6 decenii în urm\, pe[tera a luat numele de la ursul cavernelor (Ursus Spelaeus), ale carei fosile au fost g\site aici. Tot a[a de îndrept\]it\ îns\ ni se pare [i denumirea de Col]u Surpat. Cel care a descoperit-o, în prim\vara anului 1956, a fost Gheorghe Samtinica, localnic ce lucra la corhanitul bu[tenilor sub Vârful

Se pare c\ Poli]ia ac]ioneaz\, cam peste tot, la fel!

Cum s\ suni la Poli]ie când e[ti b\trân [i lipsit de mijloace.

Georges PHILLIPS, un b\rbât de o anumit\ vârst\ tr\ia ^n VANCOUVER, când se preg\tea de culcare so]ia ^i spune c\ a l\sat lumina aprins\ ^n curte.

Georges când s-a dus s-o sting\ a v\zut c\ ho]ii ^i furau din curte [i din gr\din\.

Sun\ repede la Poli]ie [i este ^ntrebat dac\ ho]ii au intrat ^n cas\ [i l-au atacat. ''Nu, r\spunde el, dar continu\ s\-mi fure din curte [i din gr\din\. '' Operatorul ^i r\spunde: '' Ne pare r\u dar toate ma[inile de patrulare sunt pe teren. ~ncuia]i-v\ ^n cas\ [i vom trimite pe cineva când se ^ntoarce la sediu'' Georges spune : "O.K " [i ^nchide. A stat

el pu]in\ vreme de 30 secunde [i sun\ din nou la Poli]ie: Bun\ seara, tocmai v-am sunat ^nainte s\ v\ spun de ho]ii din curte ... Nu va mai face]i griji [i nu mai trimie]i pe nimeni s\ verifice.

Tocmai i-am ^mpu[cat'' [i ^nchide telefonul. ~n urm\toarele 5 minute, 6 ma[ini de Poli]ie, o echipa de tr\g\tori de elit\, un elicopter, 2 camioane de Pompieri, o Salvare [i {eful Poli]iei locale erau la fa]a locului, reu[ind s\ prind\ ho]ii ^n flagrant delict.

Un poli]ist ^i spune: " Credeam ca i-a]i ^mpu[cat ..."

La care Georges r\spunde : " {i eu care credeam c\ nu ave]i pe nimeni disponibil "...

Ratei. Când a coborât omul pe malul apei, s\-[i rânduiasc\ lemnele, a constatat c\ to]i bu[tenii au disp\rut. A doua zi pornind în c\utarea lor, verificând minu]ios acel loc, a constatat existent bu[tenilor pe un mic tapsan, chiar în fa]a intr\rii în pe[tera, a c\rei fa]\ era mascat\ de p\durea deas\.

Suspendat\ la circa 20 de metri deasupra talvegului actual, cu o intrare spa]ioas\, p\trundem în prima camer\, de unde apar dou\ galerii, cea din stânga fiind mai u[or accesibil\, cu o sal\ pardosit\ cu nisip fin adus de apele care curgeau odinioar\ pe aici, acum disp\rute în adâncuri. Urmeaz\ o nou\ ramifica]ie, cu o galerie spre stânga, foarte scund\, dar înaintând mult, continuându-se cu S\li relative spa]ioase, [i o alt\ spre dreapta, care de[i înc\p\toare, se înfund\ la mic\ distan]\. În afar\ nisipului aluvionar [i a numeroaselor colonii de lilieci, pe[tera se remarc\ printr-o serie de concre]iuni (stalactite, stalagmite, coloane [i altele); din p\cate o parte bun\ dintre ele au fost distruse dup\ ce aceasta a devenit accesibil\ masei mari de vizitatori, unii dintre ace[tia cu o accentuat\ lipsa de educa]ie pentru p\strarea frumuse]ii vestigiilor naturale.

Dincolo de cheia mic\, valea devine relativ mai larg\, cu poieni întinse, în cuprinsul c\rora se risipesc gospod\riile Saticului. Având forma unui adev\rat culoar de vale, fundul depresiunii este dominat de dou\-trei niveluri de teras\, ce apar ca ni[te fâ[ii înguste ori fragmentar, precum [i de conurile de dejec]ie, adeseori îmbucate. Peisajul înconjurator este dominat net de Piatra Craiului, a c\rei creast\ str\luce[te în lumina cald\ a soarelui. Din loc în loc, în depozitele de terasa apar gropi [i movile, care amintesc de vremurile când din nisipul carat de Dâmbovita, prin cernere, se scotea aur.

Saticul, risipit pe un spa]iu alungit de circa 8 km, este o a[ezare relativ recent\, aparut\ la sfâr[itului

veacului trecut, prin stabilirea unor detin\tori de terenuri pentru p\[unat [i fânea]\ - veni]i mai ales de la Ruc\r.

Situat între 770 si 860 m altitudine, Saticul este nu numai prima a[ezare din lungul Dâmbovi]ei, dar si ea care de]ine recordul sub raport altimetric între cele 90 de localit\]i aflate pe malurile acestui râu. Pân\ la Gura Clabucitului, str\batem partea cunoscut\ sub numele de Saticul de Jos, iar apoi, spre amonte, Saticul de Sus. Viitorul lac de acumulare de la Satic, care va fi cel mai mare de pe Dâmbovi]a, impune str\mutarea a[ez\rii, cei mai mul]i locuitori urmând s\ se întoarc\ la Ruc\r, de unde veniser\ bunicii [i strabunicii lor. De asemeni, în urma cu circa 25 de ani, la Saticul de sus a intrat în func]iune prima hidrocentral\a din salba de lumin\ de pe Dâmbovi]a.

De la Saticul de Sus, traseul turistic marcat cu triunghi ro[u, porne[te spre cabana Voina din bazinul Râul Târgului (6-7 ore). El pleaca de la podul peste pârâul Saului, spre Muchia Broa[tei [i Muchia lui R\uta [i apoi peste Valea Clabucetului, în lungul c\reia se afla [i drumul forestier, urc\ pe coama Ple[ii Draganului, de unde coboar\ în Valea Râu[orului, iar în continuare pe firul pârâului Mara Mic\, ajunge la lacul Tefeleica, situate sub vârful cu acela[i nume, pe cumpana dintre Dâmbovi]a [i Arge[el; de aici traverseaz\ Valea Arge[elului [i coboar\ la Cabana Voina (situate pe malul drept al Râului Târgului situate la 950 m altitudine). Din acest traseu se despart dou\ poteci - una pe Picioru Boteanu [i în continuare în lungul muntelui Boteanu, iar alta de la Tefeleica pe cumpana spre nord, peste Mara Mare (1792 m) [i Gainatu Mic - ambele purtând pa[ii turistului spre Vârful Papusa (2391 m).

Acest traseu cu variantele sale ne ofer\ în partea estic\ a muntilor Iezer Papusa, priveli[ti minunate, mai ales dup\ ce ajungem la golul alpin, de unde se deschid largi orizonturi dominate la r\s\rit de spinarea dantelat\ a Pietrei Craiului iar la apus [i miaz\noapte de peisajul s\lbatic al Iezerului, cu circurile glaciare de la obâr[iile Râului Târgului.

Dup\ acest traseu ne vom ocupa [i de alte trasee turistice. V\ a[tept cu drag.

Traian Grigorescu, Tehnician Silvic, Consilier local

Citate celebre

- To]i oamenii vor s\ aibe s\n\tate, dar des fac totul împotriva ei. (proverb latin) - Fericirea nu este nimic decât s\n\tate bun\ [i o memorie proast\.

- Bolile sunt dobânda pl\tit\ pl\cerilor.

- Nu trebuie s\ fii trist c\ n-ai fost remarcat. Fii trist c\ n-ai f\cut nimic remarcabil.

- Oamenii se aseam\n\ în natura lor; obiceiurile îi diferen]iaz\.

- S\ nu râd\ frunza de sus când cade frunza de jos.

- Cu cât spicul de orez are mai multe boabe, cu atât se apleac\ mai mult; cu cât este mai gol, cu atât st\ mai ridicat.

- Toba face mult zgomot f\r\ s\ [tie c\ este goal\ pe din\untru.

- Ce-i ^n gu[\ [i-n capu[\ – se zice despre o persoana sincer\, care nu

vorbe[te cu ocoli[uri [i ^]i spune ^n

fa]\ tot ce are de spus.

La prima vedere, aceast\ expresie româneasc\ pare simpl\ [i n-ar solicita explica]ii, dac\ prin “gu[\” se ^n]elege c\-i vorba de gur\, iar prin “c\pu[\” , c\-i vorba de cap.

Adic\: ce-i ^n cap, e [i ^n gur\; ce-i ^n minte, e [i pe buze.

cyanmagentayellowblack

Actualitatea ^n imagini

pagina 8

APRILIE 2010

~n cursul lunii aprilie Prim\ria ora[ului R\cari a avut onoarea s\ primeasc\ vizita reprezentan]ilor Fondului Monetar Interna]ional, ai Ministerului Administra]iei [i Internelor, ai Ministerului Finan]elor [i ai Consiliului jude]ean Dambovi]a, reprezentat de domnul presedinte Florin Popescu. ~ntâlnirea a avut ca scop monitorizarea activit\]ii autorit\]ii locale din punct de vedere al activit\]ii economico-financiare [i al colabor\rii cu ministerele de resort. Au fost discutate probleme de interes pentru participan]i, privind activitatea desf\[urat\ ^n colaborare ^n interesul comunit\]ii locale.

Baza sportiv\ a ora[ului R\cari are acum dot\ri pentru practicarea sportului la orice or\ [i ^n condi]ii optime. Meciurile ^n nocturn\ vor deveni o obi[nuin]\ pentru locuitori. Dup\ o zi de munc\, prinde bine un spectacol fotbalistic. S-ar putea spune c\ pu]ine stadioane se bucur\ de astfel de condi]ii, chiar pentru categorii mai preten]ioase ca de exemplu B sau A. V\ a[tept\m pe 1 Mai la un maraton sportiv cu ^ntreceri ce vor ^ncepe la orele 10 [i vor continua pân\ târziu, ^n noapte.

La Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari, lucr\rile la sala de sport sunt ^n grafic; iat\ ipostaza turn\rii pl\cii [i a radierului pentru cl\dire [i cu aceasta lucr\rile ^ntr\ ^ntr-o nou\ faza. ~n 3-4 luni investi]ia va fi finalizat\.

O mare reu[it\ ^n activitatea primarului este instalarea unei antene wireless, care asigur\ folosirea gratuit\ a internetului, pe o raz\ de 8 km ^n jurul s\u. Este mare, prin adresabilitate: practic, to]i locuitorii ora[ului R\cari pot folosi acest serviciu, gratuit. Adio oferte de tot felul, adio abonamente care mai de care mai ^mbietoare, adio cheltuieli. Pentru folosirea acestui serviciu ave]i nevoie de un dispozitiv de recep]ie wireless, sau laptop ce de]ine deja acest dispozitiv ^ncorporat. Dup\ achizi]ionarea acestui dispozitiv, tot ce trebuie s\ face]i, este s\ v\ crea]i un cont pe pagina de login a serviciului.

Sper\m ca acest serviciu s\ vin\ ^n ajutorul celor care nu au acces la internet, din cauza zonei unde locuiesc.

Conform HCL adoptat\ ^n data de 19.03.2010, imobilul {colii St\ne[ti va servi ca loca]ie pentu ^nfiin]area unui Centru de zi ^n satul St\ne[ti, pentru copii defavoriza]i.

V\ recomand\m urm\toarele modele de antene pentru a putea recep]iona semnalul nostru cât mai bine.

ANTENA INDOR Anten\ 2,4GHz OMNIDIREC}IONAL| 5dB

Anten\ Indoor Desktop Yagi, directiv\, 9dBi, 14dBi 2.4GHz

Anten\ Outdoor Grid Parabolic, 24dBi, 2.4Ghz

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

Actualitatea ^n imagini

Extinderea re]elei de iluminat public ^n zona str\zii Unirii din localitatea Ghergani, are ca scop sporirea confortului [i a securit\]ii ^n zon\.

Astfel, au fost montate becuri [i dou\ proiectoare pentru a spori vizibilitatea ^n zon\.

Locuitorii din zona au recep]ionat cu interes aceasta realizare, care va spori siguran]a pe timp de noapte.

APRILIE 2010

Personajul, despre care ne amintim cu pl\cere prim\vara, este surata Joiana pentru care primaria a cur\]at [i fertilizat toate suprafe]ele de islaz din ora[ul R\cari, GRATUIT [i de calitate.

Astfel c\, Joiana va putea s\ pasc\ lini[tit\ iarba gras\ [i curat\. S\ ne bucur\m c\ avem primar inginer agronom [i cu suflet mare. E un adev\r [i atât!

A ^nceput “vân\toarea regal\”. Personalul muncitor din cadrul serviciului administrativ al Prim\riei R\cari, a ^nceput preg\tirile pentru “marea vân\toare”... Afla]i ^n diferite locuri pe raza ora[ului R\cari, câinii maidanezi, care au destui prieteni printre oameni, vor fi prin[i, deparazita]i [i ^ntrodu[i ^n ad\postul nou-nout, cu nume atrag\tor: “Cu]u-cu]u!” Astfel c\: Nero, Bonaparte, Stalone, Costel, Fetita, Lady, etc, vor trebui s\ convie]uiasc\, ce-i drept, ^ntr-un spa]iu anume [i cu un program bine stabilit. Adio hoin\real\, adio apuc\turi rebele... Prim\ria va reu[i s\ pun\ ordine [i aici, patrupedele având create condi]ii de ad\post, hran\, culcu[ c\lduros cu paie de la dom’ primar, a[a c\ ferite de toate cele rele, vor visa frumos. Va fi mai mult\ lini[te ^n R\cari.

~ntr-o atmosfer\ mirific\ [i de entuziasm, numero[i locuitori ai satului St\ne[ti s-au oferit ca voluntari pentru amenajarea stadionului din localitate care va fi dotat cu un teren de fotbal de dimensiuni normale, loc de joac\ pentru copii, dot\ri pentru meciuri de baschet, amenajarea unei nocturne. Primarul ora[ului R\cari multume[te personal, tuturor care s-au implicat ^n aceast\ ac]iune de amenajare a BAZEI SPORTIVE ST|NE{TI.

Imaginile al\turate prezint\ aspecte de la plantarea puie]ilor de plop, pe drumul R\cari-Ghimpa]i [i Mavrodin Colacu. Persoanele din eviden]ele noastre, la Legea 416, au dat curs chem\rii de a planta ^n ritm sus]inut pentru a ne ^ncadra ^n perioada optim\. Un cuvânt de apreciere pentru ace[tia, care au lucrat uneori de diminea]a pân\ seara , chiar pe ploaie. Acestea sunt motive intemeiate pentru a face un pontaj strict [i a remunera pe fiecare dup\ munc\.

cyanmagentayellowblack

pagina 9

±

Mediul de afaceri

pagina 10

APRILIE 2010

±

Ziarul Prim\riei R\cari

MINISTERUL ECONOMIEI, COMER}ULUI {I MEDIULUI DE AFACERI Agen]ia pentru Implementarea Proiectelor [i Programelor pentru Întreprinderi Mici [i Mijlocii

Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici [i Mijlocii [i Coopera]ie Târgovi[te

Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici [i Mijlocii [i Coopera]ie Târgovi[te a organizat Luni, 12 Aprilie 2010, începând cu ora 10.00, în sala mare de [edin]e a Consiliului Jude]ean Dâmbovi]a, seminarul "Zilele femeilor întreprinz\tor", care a reprezentat a doua etap\ a Programului na]ional multianual pe perioada 2005-2012 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici [i mijlocii. Acest eveniment s-a derulat în cadrul S\pt\mânii europene a IMM -urilor 2010, care este o campanie de promovare a antreprenoriatului în Europa [i de informare a antreprenorilor despre ajutorul de care pot beneficia la nivel european, na]ional [i local. Seminarul a avut ca scop facilitarea schimbului de experien]\ dintre femeile de afaceri [i stabilirea unor leg\turi parteneriale. În deschiderea evenimentului a luat cuvântul Domnul Adrian CARAVE}EANU, Director Coordonator OTIMMC Târgovi[te [i Doamna consilier juridic Laura ALEXANDRU a prezentat programul în temeiul c\ruia s-a organizat evenimentul cu obiectivele sale, beneficiarii, etapele [i modul de derulare a acestuia. Au participat reprezentan]i ai Institu]iei Prefectului Jude]ului Dâmbovi]a [i Consiliului Jude]ean Dâmbovi]a care au salutat ini]iativa desf\[ur\rii unei asemenea ac]iuni care s-a bucurat de larg\ participare, fiind prezente 65 de doamne cu veleit\]i de întreprinz\tor sau administratori de firme.

Seminarul s-a bucurat de interesul deosebit al invita]ilor [i beneficiarilor, au luat cuvântul doamne cu experien]\ în afaceri, care au f\cut cunoscute [i celor care doresc s\ ini]ieze proprii afaceri atât greut\]ile, cât [i satisfac]iile pe care le poate aduce antreprenoriatul feminin.

M\rturie a succesului ac]iunii organizate stau articolele de ziar ap\rute în presa local\ ("Dâmbovi]a", "Universul Dâmbovi]ean") precum [i reportajele TV de la televiziunile Târgovi[te TV [i Dâmbovi]a TV

±

"Gândi]i mai întâi la scar\ mic\" Prioritate pentru IMM-uri Gestionarea tranzi]iei c\tre o economie bazat\ pe cunoa[tere este ast\zi provocarea-cheie pentru UE. Reu[ita acesteia va garanta competitivitatea [i dinamismul unei economii care s\ propun\ locuri de munc\ mai numeroase [i mai bune [i un nivel mai ridicat de coeziune social\.

Antreprenorii dinamici sunt deosebit de bine plasa]i pentru a profita de oportunit\]ile globaliz\rii [i de accelerarea schimb\rilor tehnologice. Prin urmare, capacitatea noastr\ de a valoriza poten]ialul de cre[tere [i de inovare a întreprinderilor mici [i mijlocii (IMM-uri) va fi decisiv\ pentru viitoarea prosperitate a UE. Într-un peisaj mondial în plin\ schimbare, caracterizat prin modific\ri structurale continue [i o presiune concuren]ial\ crescut\, rolul IMM-urilor în societatea noastr\ a devenit din ce în ce mai important în calitate de creatori de oportunit\]i de angajare [i de actori-cheie ai prosperit\]ii colectivit\]ilor locale [i regionale.

IMM-urile dinamice vor fortifica Europa în fa]a incertitudinii cauzate de globalizarea actual\.

Acesta este motivul pentru care UE a plasat IMM-urile în centrul Strategiei pentru cre[tere [i locuri de munc\ de la Lisabona, mai ales începând cu 2005, anul în care a fost utilizat\ abordarea de parteneriat, încununat\ cu rezultate tangibile. Acum a sosit momentul de a fixa odat\ pentru totdeauna nevoile IMM-urilor în rândul priorit\]ilor politicii UE [i de

Un "Small Business Act " pentru Europa

a transpune în realitate viziunea [efilor de state [i de guverne ale UE - s\ se ofere IMM-urilor cel mai bun mediu din lume.

IMM-urile func]ioneaz\ în medii na]ionale [i locale foarte diferite [i sunt ele însele de natur\ foarte divers\ ( cuprinzând întreprinderi artizanale, microîntreprinderi, întreprinderi familiale sau întreprinderi de economie social\).

Politicile care vizeaz\ nevoile IMMurile trebuie, prin urmare, s\ ]in\ seama pe deplin de aceast\ diversitate [i s\ respecte integral principiul subsidiarit\]ii. ,,Small Business Act" Vizeaz\ ameliorarea abord\rii strategice generale a spiritului antreprenorial, pentru a fixa în mod ireversibil principiul "Gândi]i mai întâi la scar\ mic\" In defini]ia politicilor, începând cu reglementarea pân\ la serviciul public, [i de a promova cre[terea IMM-urilor ajutându-le s\ rezolve ultimele probleme care le împiedic\ dezvoltarea.

SBA se sprijin\ pe realiz\rile strategice ale Comisiei [i ale statelor membre, creeaz\ un nou cadru strategic care integreaz\ instrumentele existente ale politicii întreprinderilor, [i se inspir\ în mod deosebit din Carta european\ pentru întreprinderile mici [i din politica modern\ a IMM-urilor. Pentru a pune în aplicare aceast\ agend\ strategic\ ambi]ioas\, Comisia propune un veritabil parteneriat politic între UE [i statele membre, care s\ respecte principiile de

subsidiaritate [i de propor]ionalitate.

Numele simbolic de "Act" dat acestei ini]iative subliniaz\ voin]a politic\ de a recunoa[te rolul fundamental al IMM-urilor în economia UE [i de a institui, pentru prima dat\, un vast cadru strategic pentru UE [i statele sale membre, cu ajutorul unui ansamblu de principii menite s\ ghideze concep]ia [i punerea în aplicare a politicilor atât la nivel UE cât [i la nivelul statelor membre. Aceste principii, sunt esen]iale pentru a conferi o valoare ad\ugat\ la nivel comunitar, a plasa IMMurile pe picior de egalitate [i a ameliora cadrul juridic [i administrativ pe tot teritoriul UE: I. Crearea unui mediu în care antreprenorii [i întreprinderile familiale s\ poat\ prospera [i unde spiritul antreprenorial este recompensat II.Asigurarea posibilit\]ii pentru antreprenorii cinsti]i care au dat faliment de a beneficia în mod rapid de o a doua [ans\ III. Definirea regulilor dup\ prin-

cipiul "Gândi]i mai întâi la scar\ mic\" IV. Asigurarea reactivit\]ii administra]iilor la nevoile IMM-urilor V. Adaptarea instrumentelor puterilor publice la nevoile IMM-urilor prin facilitarea particip\rii IMMurilor la achizi]iile publice [i exploatarea mai judicioas\ a posibilit\]ilor oferite IMM-urilor de a beneficia de ajutoare de stat VI. Facilitarea accesului IMM-urilor la finan]are [i punerea în aplicare a unui cadru juridic [i comercial care s\ favorizeze punctualitatea pl\]ilor cu ocazia tranzac]iilor comerciale VII. Sprijinirea IMM-urilor pentru a beneficia mai mult de oportunit\]ile oferite de pia]a unic\ VIII. Promovarea amelior\rii competen]elor în interiorul IMM-urilor [i a tuturor formelor de inovare IX.Ajutarea IMM-urilor s\ transforme provoc\rile în materie de mediu în oportunit\]i X. Încurajarea [i sprijinirea IMMurilor pentru a profita de cre[terea pie]elor

Num\r record de solicitan]i înscri[i în cadrul programelor derulate prin intermediul Oficiilor Teritoriale pentru Întreprinderi Mici [i Mijlocii [i Coopera]ie Agen]ia pentru Implementarea Proiectelor [i Programelor pentru Întreprinderi Mici [i Mijlocii administreaz\, gestioneaz\ [i deruleaz\ direct programele de încurajare [i stimulare a înfiin]\rii [i dezvolt\rii întreprinderilor mici [i mijlocii, finan]ate de la bugetul de stat la nivel na]ional [i local, prin intermediul celor 13 oficii teritoriale, Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici [i Mijlocii [i Coopera]ie Târgovi[te, desf\[urându-[i activitatea pe raza teritorial\ a jude]elor Dâmbovi]a, Arge[, Teleorman, Giurgiu.

Programul na]ional multianual pe perioada 2002-2012 pentru sus]inerea me[te[ugurilor [i artizanatului are ca obiectiv stimularea dezvolt\rii me[te[ugurilor [i a micii industrii din România, a înt\ririi clasei de mici me[te[ugari, care î[i desf\[oar\ activitatea individual sau organizat prin intermediul asocia]iilor ori al altor organiza]ii, în special în localit\]ile rurale, dar [i în cele urbane, protejarea meseriilor care presupun un num\r mare de opera]ii executate manual în practicarea lor [i relansarea serviciilor [i a produselor ob]inute de ace[tia, în special a celor cu specific tradi]ional, inclusiv obiecte de art\ popular\ [i artizanat, promovarea acestor produse [i servicii pe pie]ele

na]ionale [i interna]ionale, precum [i cre[terea num\rului de locuri de munc\ prin atragerea în astfel de activit\]i a genera]iei tinere [i a femeilor în toate zonele ]\rii. Înscrierea în cadrul acestui program s-a încheiat în data de 11 aprilie 2010, având un num\r total de înscri[i de 278 la nivel na]ional, dintre ace[tia 15 fiind de pe teritoriul arondat OTIMMC Târgovi[te Programul de dezvoltare [i modernizare a activit\]ilor de comercializare a produselor [i serviciilor de pia]\, are ca obiectiv principal sprijinirea operatorilor economici, societ\]i comerciale [i societ\]i cooperative, prin facilitarea accesului la achizi]ionarea de ma[ini, utilaje, instala]ii de lucru, aparate [i instala]ii de m\surare, control [i reglare, în scopul îmbun\t\]irii performan]elor economice [i tehnice ale operatorilor economici, urm\rind adaptarea la cerin]ele determinate de noul statut al României de stat membru al Uniunii Europene, prin cre[terea nivelului de competitivitate, sporirea protec]iei consumatorilor [i securit\]ii alimentare. Înscrierea în cadrul acestui program s-a încheiat în data de 14 aprilie 2010, având un num\r total de înscri[i de 1793 la nivel

na]ional, dintre ace[tia 89 fiind de pe teritoriul arondat OTIMMC Târgovi[te.

Programul pentru dezvoltarea abilit\]ilor antreprenoriale în rândul tinerilor [i facilitarea accesului acestora la finan]are - START are ca obiectiv stimularea înfiin]\rii de noi microîntreprinderi, îmbun\t\]irea performan]elor economice ale celor existente, cre[terea poten]ialului de accesare a surselor de finan]are [i dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor în scopul implic\rii acestora în structuri economice private. Înscrierea în cadrul acestui program s-a încheiat în data de 15 aprilie 2010, având un num\r total de înscri[i de 1129 la nivel na]ional, dintre ace[tia 20 fiind de pe teritoriul arondat OTIMMC Târgovi[te.

±

± ±

±

INFORMA}II UTILE

pagina 11

APRILIE 2010

Ziarul Prim\riei R\cari

Afl\m de la Centrul Local de Consultan]\ Agricol\ - R\cari Venim ^n sprijinul dumneavo\str\.

Camera Agricol\ Local\ M\sura 1.4.1 - Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzisten]\ M\sura 1.4.1 se ^ncadreaz\ ^n axa I "Cre[terea competitivit\]ii sectoarelor agricol [i forestier" [i are ca obiectiv general cre[terea competitivit\]ii exploata]iilor agricole ^n curs de restructurare pentru facilitarea rezolv\rii problemelor legate de tranzi]ie, avand ^n vedere faptul c\ sectorul agricol [i economia rural\ sunt expuse presiunii concuren]iale a pie]ei unice.

Obiectivele specific ale m\surii se refer\ la: - Cre[terea volumului produc]iei destinate comercializ\rii pentru ca fermele de semi-subzisten]\ s\ devin\ viabile economic.

- Diversificarea produc]iei ^n func]ie de cerin]ele pie]ei [i ^ntroducerea de noi produse - Obiectivele opera]ionale se refer\ la asigurarea sprijinirii veniturilor necesare ^n perioada de restructurare a fermelor de semi-subzisten]\ pentru o mai bun\ utilizare a resurselor umane [i a factorilor de produc]ie prin: - Simularea spiritului anteprenorial - Diversificarea activit\]ilor [i veniturilor Contribu]ia publica aferent\ m\surii 1.4.1 este de 476.077.390 euro, din care - 20% - contribu]ia guvernului

romaniei- 80% contribu]ia uniunii

europene.

Sprijinul acordat ^n cadrul m\surii este ^n totalitate nerambursabil [i are ca scop dezvoltarea exploata]iilor agricole care produc ^n principal produse agricole vegetale [i animale (materie-prima) pentru consum uman.

ATEN}IE: Un singur membru al familiei poate ob]ine sprijinul pentru aceea[i exploata]ie Agricol\ (gospod\rie familial) declarat\ ^n registrul fermelor (APIA) este mai mare decat cea dion registrul agricol, proiectul este neeligibil. ~n continuare v\ prezent\m lista m\surii 1.4.1 ^n cazul persoanelor fizice neautorizate [i persoanelor fizice autorizate.

1. Pentru personae fizice neautorizate: - acte proprietate sau folosin]\ teren sau certificat fiscal de la prim\rie - ferma de peste 2 UDE - extras registrul fermelor APIA - pe 2009 sau adeverin]a ca nu a fost ^nscris ^n 2009 la APIA s\ nu fie ^nregistrat cu o

suprafa]\ mai mare decât cea din registrul agricol - extras registrul agricol + xerox fila rol prim\rie conform cu originalul - certificat de produc\tor - document ^nregistrare ^ntr-o forma asociativ\ - copie act identitate - Act de la medic veterinar comuna sau Direc]ia Sanitar Veterinar\ pentru animale sau albine 2. Pentru persoanele fizice autorizate se mai depun : Certificat de înregistrare de la Registrul Comer]ului. Cazier judiciar de la poli]ie Cazier fiscal de la Finan]e Publice Targovi[te - pe firma Extras cont banca - pentru firma Poten]ialul beneficiar are obliga]ia de a completa o cerere pentru elaborarea documenta]iei iar ^nainte de ^ntocmirea cererii de finan]are achitarea sumei de 400 RON conform contractului de furnizare servicii.

Ambele documente se g\sesc la consultantul de la Camera agricol\.

Ing. Topora[ V

CALENDARUL SESIUNILOR DE DEPUNERE PROIECTE PENTRU FINAN}ARE DIN FEADR PENTRU ANUL 2010 112 “Instalarea tinerilor fermieri sub 40 ani” - 01.06-30.06; 01.09-30.09 121 “Modernizarea exploatatiilor agricole” -03.05-31.05; 01.10-29.10 141 “Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenta” - 15.04-14.05; 15.10-15.11

Centrul Medico-Social “prinde r\d\cini” La Centrul Medico-Social se lucreaz\ de zor pentru a creea o atmosfer\ cât mai pl\cut\. S-au amenajat spa]ii pentru gr\din\rit, s-au plantat pomi fructiferi, s-a instalat o ser\ pentru legume.

Toate acestea au fost f\cute pentru bucuria asista]ilor [i pentru ca ace[tia s\ beneficieze de o alimenta]ie cât mai s\n\toas\ cu produse naturale.

Un moment de relaxare ~n data de 19 aprilie 2010, b\trânii de la CAMS-R\cari ^nso]i]i de personalul de specialitate au efectuat o excursie la Muzeul Na]ional al Satului- "Dimitrie Gusti" Bucure[ti . CAMS a oferit toate condi]iile pentru ca b\trânii s\ se bucure de un moment de recreere,

li s-a pus la dispozi]ie un microbuz, a primit fiecare un pachet cu mancare [i au luat masa ^n incinta muzeului ^n spa]iul amenajat pentru picnic. Au avut la dispozi]ie un ghid care le-a furnizat diverse informa]ii despre muzeu.

As. social, Enache Ani Dalida

PREVENIREA DELINCVEN}EI JUVENILE Pentru a v\ ]ine copilul cât mai departe de un comportament deviant, Poli]ia v\ recomand\: - comunica]i cu copilul dumneavoastr\, acesta trebuie în]eles, iar personalitatea lui respectat\; - fi]i fermi cu copilul, dar nu agresivi, violen]a nu rezolv\ problemele ci, mai degrab\, le amplific\; - interesa]i-v\ permanent de situa]ia [colar\ a copilului dvs.;

- încerca]i s\-i cunoa[te]i [i s\ v\ apropia]i de prietenii copiilor dvs. [i de familiile lor; - asigura]i în familie un climat afectiv, de bun\ în]elegere; - distribui]i copiilor sarcini clare în desf\[urarea vie]ii de familie care s\ le dezvolte sim]ul responsabilit\]ii [i al utilit\]ii, f\r\ a exagera îns\; - atunci când observa]i o schimbare negativ\ în comportamentul copilului dvs., motiva]i-l pentru rezolvarea în comun a problemei cu care se confrunt\; - alege]i comunicarea: lipsa dialogului creeaz\ bariere greu de trecut în rela]ia copil-p\rin]i; - când situa]ia pare a sc\pa de sub control, adresa]i-v\ celor care v\ pot fi de ajutor (profesori, poli]ie, organiza]ii neguvernamentale, asocia]ii de tineret), care v\ pot sf\tui [i sprijini în rezolvarea problemelor.

Ag.sef R\dulescu Sergiu

B.P.C.E.P. R|CARI PROGR AM DE L UCRU CU PUBLICUL ACTE DE IDENTITATE LUNI - PRIMIRE ACTE- 08.30-12.00 ELIBERARI - 13.00-14.00 MAR}I- PRIMIRE ACTE- 08.30-12.00 ELIBERARI - 13.00-14.00 MIERCURI-PRIMIRE ACTE- 08.30-12.00 ELIBERARI - 13.00-14.00 JOI DEPLASARI IN TEREN VINERI- PRIMIRE ACTE - 08.30-11.00 ELIBERARI - 13.00-14.00 AUDIEN}E: LUNI - 10.00-12.00

black

cyanmagentayellowblack

Eveniment

APRILIE 2010 Ziarul Prim\riei R\cari

Joi, 1 Aprilie 2010, s-au desf\[urat, în nocturn\, meciurile inaugurale pe noul gazon al Bazei Sportive R\cari.

La orele 20:00 în fa]a unui public ce a ocupat tribuna (cet\]enii au venit atât din ora[ul R\cari cât [i din localit\]ile învecinate), a început meciul dintre echipele prim\riilor R\cari [i Conte[ti.

Desf\[urat într-un ritm alert [i cu dorin]a de a presta un joc atractiv, meciul a încântat galeriile celor 2 echipe iar scorul a fost 3-1 pentru echipa Prim\riei R\cari. Au marcat: Mihai Ionut, (2), Ilie Sorin (1) si Mihai Petrescu (1). De la echipa prim\riei Conte[ti a marcat Dan Ioni]\.

La al II-lea meci atmosfera a fost antrenant\, grupul de majorete de la Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari fiind, nu de pu]ine ori, în centrul aten]iei. La orele 21:00, a început al doilea meci între echipele CS R\cari – FC Conte[ti.

Cele 2 echipe au debutat în for]\ dornice de un rezultat bun, dar jocul a fost dominat de echipa din Conte[ti care a marcat [i condus partida pân\ în ultimul minut de joc. Scorul : 5-0 pentru FC Conte[ti, iar echipa tehnic\ de la CS R\cari [i-a notat neajunsurile desprinse din timpul jocului pentru a fi remediate la viitoarele antrenamente.

cyanmagentayellowblack

pagina 12

cyanmagentayellowblack

~n interesul cet\]eanului

APRILIE 2010

pagina 13

Ziarul Prim\riei R\cari

Sâmb\t\ 1 mai, 2010, la Baza Sportiv\ a ora[ului R\cari au loc manifest\ri cultural-artistice [i sportive la care sunt invita]i atât tinerii cât [i cei mai pu]in tineri pentru a petrece clipe pl\cute [i a se recreea ^mpreun\ cu prietenii. V\ invit\m a[adar, ^ncepând cu orele 10.00, la Baza sportiv\ a ora[ului R\cari, recent amenajat\, cu un gazon primitor [i o instala]ie nocturn\ reu[it\, s\ ne bucur\m ^mpreun\ de o frumoas\ zi de primavar\. Iat\ programul manifest\rilor: - Orele 10:00 - Deschiderea festivit\]ii - Prezentarea organizatorilor, a invita]ilor [i a programului; - Program artistic prezentat de grupul reprezentativ de majorete al ora[ului R\cari - Orele 10:30 - start la concursurile sportive; “Alergare vitez\ 50 m, fete [i b\ie]i. Particip\

"Oul ^n lingur\ [i pasul piticului (pe o distan]\ de 50 m)” "Alergarea prin cercuri” "Cursa cu baloane pline cu ap\”

- Orele 11:00 Aruncarea mingii de oina la care particip\ 10-15 persoane, fete [i b\ieti.

Profesori ^ndru m \ t o r i : Tu d o r a c h e Elisabeta [i Ion Raluca.

-Orele 11:00 - Meci de fotbal intre echipele CS R\cari [i {coala sportiv\ Nucet (seniori) - Orele 11:15 - Traseu utilitar aplicativ: particip\ echipe de fete [i b\ie]i (7 persoane).

Prof coordonator Tudorache Elisabeta, Gl\van Cristina - Orele 12:00 - S\ritura ^n lungime de pe loc. Particip\ echipe de 10 persoane, fete [i b\ie]i. Profesori asisten]i: Ion Raluca [i Ilie Sorin

ilor R\cari - Colacu, Ghimpa]i Ghergani. Cupa 1 Mai, pentru finali[ti, fete [i b\ie]i. Prof asistent - Tudorache Elisabeta.

- Orele 15:25 - Festivitatea de premiere pentru concursurile sportive si distractive.

- Orele 16:05 - Echipa de dansuri "Mugura[ul" a [colii Colacu. ~ndrum\tor ~nv\]\tor Marcu Magdalena.

- Orele 16:20 - Dans modern

"Joc cu mingii” "S\ritura peste coard\” - Orele 13:00 - pe terenul sintetic, ^nceperea meciurilor programate: "Orele 13:05 - Meci de handball ^ntre echipele reprezentative,

prezentat de echipa de dansuri “Burning Steps”.

- Orele 16:25 - Festivitatea de feminine ale [colilor R\cari - premiere pentru programele Colacu. Profesori coordonatori: artistice.

Tudorache Elisabeta, Gl\van - Orele 16:30 Spectacol cu invita]i surpriz\ - Connect R si Cristina. Arbitru Prof Ilie Sorin Violeta Toma (Muzica populara) "Orele 13:35 - Orele 20:00 - Meciuri ^n nocMeciul de fotbal, turn\: echipe de 5 b\ie]i “Meciul fostelor glorii ale echipei ^ntre [colile: R\cari “Unirea R\cari” - “Electrica TITU” Colacu; Ghimpa]i - Festivitatea de premiere a fosGhergani.

Arbitrii telor glorii ale cehipei “Unirea Tudorache Elisabeta Racari” (R\cari - Colacu), Ilie - Orele 21:00 Meciul echipei Sorin (Ghimpa]i reprezentative a ora[ului R\cari Ghergani) [i FC Con]e[ti.

- Orele 14:25 echipele reprezentative ale scol- Orele 12:15 - {tafeta aplica- - Finala pentru Redactia ilor generale din ora[ul R\cari. tiv\ pentru dou\ echipe (10 fete cupa 1 Mai, ^ntre echipele Profesori ^ndrum\tori: Tudorache [i 10 baie]i). Profesori coordona- câ[tig\toare. Arbitru: Ilie Elisabeta, Gl\van Cristina, Ilie Sorin. tori: Gl\van Cristina, Ilie Sorin Sorin, Ion Raluca - Orele 12:35 - Debutul concur- - O r e l e - Orele 10:40 - Alergare de 14:55 surilor distractive: rezisten]\, fete [i b\ie]i, pe disTenis cu "S\ritura peste capr\” tan]a de 800 m. Profesori asispiciorul - ~ntre "Alergare ^n sac” ten]i: Tudorache Elisabeta, Ilie Sorin. echipele [col"Alergarea cu g\leata plin\”

De interes general

APRILIE 2010

pagina 14

Ceea ce vede]i, adic\ parc\ri neregulamentare, le-am surprins ^n imediata vecin\tate a Judec\toriei R\cari [i a parc\rii amenajat\ de Prim\rie

Ma[inile a[teapt\ s\ plece ^n raliu? A[eza]i cu rigoare, pe spa]iul verde al localit\]ii, sutele de cai putere ^[i trag sufletul dup\ un drum anevoios. Cele trei ma[ini din imagine sunt parcate pe strada Ana Ipatescu nr. 167, ^n fa]a unei firme. Noi sesiz\m aspectul , r\mânând ca Poli]ia comunitara s\-[i fac\ datoria cu o amend\ potrivit HCL 8/2008 Imaginea al\turat\ a fost surprins\ pe strada Ana Ip\tescu, R\cari. Ceea ce ni s-a p\rut interesant este c\, indiferent de or\ sau zi, acest autoturism rabd\ cu stoicism observa]iile “r\ut\cioase“ ale pietonilor care trebuie s\-l ocoleasc\. Dac\ ar fi numai atât... Dar din moment ce ace[tia au sc\pat de chinul ocolirii autoturismului, dau cu ochii de gr\mada de pietri[ care a prins “r\dacini”.

CONCURS: Ce crede]i despre Dacia din imagine? Vine, sau pleac\? Pentru un r\spuns corect, a[tept\m s\ ne contacta]i la telefoanele: 0245658611; 0756078015; 0765509716; 0726077365 Premiul v\ const\ din: un calendar [i o diplom\ pentru perspicacitate.

Iat\ c\ eforturile prim\riei de a amenaja un stadion pentru tinerii din Mavrodin [i ^mprejurimi nu sunt intelese de to]i: caii familiei Pascu m\nânc\ lini[ti]i gazonul, uneori priponi]i “la centrul terenului”. Noi [tim cine va bate lovitura de pedeaps\ pentru ca meciul cu Poli]ia comunitar\ abia a ^nceput. Aceasta vegheaz\ [i arat\ cartonajul ro[u: O amend\ pe m\sur\.

Pe marginea asfaltului care este o mândrie pentru noi, r\c\renii, zac aruncate hârtii, caiete, registre etc., apar]inând unei firme cu ramifica]ii multina]ionale cu sediul ^ntr-o ]ar\ european\ renumit\ pentru cura]enie. Iat\ c\ agen]i de vânz\ri români au re]inut regulile europene pentru protec]ia mediului dar numai pe hârtie. De, tr\im ^n România... [i totul este posibil. Invit\m pe reprezentan]ii ^n zon\ al acestei firme s\ ne contacteze ca s\ le return\m “gunoiul” ce cu onor cuprinde [i numele lor plus date personale.

Bine^n]eles, cu o amend\ pe m\sur\.

APRILIE 2010

Divertisment

pagina 15

Ziarul Prim\riei R\cari

Pentru situa]ii de urgent\ v\ oferim spre consultare programul Centrului medical de permanen]\, str. Tudor Vladimirescu nr.17 B (Sta]ia de salvare) - R\cari

Telefon: 0245658864 Medic coordonator

- Carp Marioara

Program: Luni-Vineri ^ntre orele 15-08 dim. Sâmb\ta [i Duminica: 24/24 de ore

Sambata - 01.05.2010 Dr. Mladin Aurica Duminica - 02.05.2010 Dr. Carp Marioara Luni 03.05.2010 Dr. Birsila Daniel Marti - 04.05.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri -05.05.2010 Dr. Barbu Razvan Joi - 06.05.2010 Dr. Mladin Aurica Vineri - 07.05.2010 Dr. Corneanu Corina Sambata - 08.05.2010 Dr. Birsila Daniel Duminica - 09.05.2010 Dr. Barbu Razvan Luni - 10.05.2010 Dr. Carp Marioara Marti - 11.05.2010 Dr. Corneanu Corina Miercuri - 12.05.2010 Dr Birsila Daniel Joi - 13.05.2010 Dr. Carp Marioara Vineri -14.05.2010 Dr. Mladin Aurica Sambata - 15.05.2010

Dr. Barbu Razvan Duminica - 16.05.2010 Dr. Carp Marioara Luni - 17.05.2010 Dr. Corneanu Corina Marti - 18.05.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 19.05.2010 Dr. Birsila Daniel Joi - 20.05.2010 Dr. Carp Marioara Vineri -21.05.2010 Dr. Birsila Daniel Sambata - 22.05.2010 Dr. Corneanu Corina Duminica - 23.05.2010 Dr. Grigorescu Ecaterina Luni - 24.05.2010 Dr. Barbu Razvan Marti - 25.05.2010 Dr. Mladin Aurica Miercuri - 26.05.2010 Dr. Corneanu Corina Joi - 27.05.2010 Dr. Carp Marioara Vineri - 28.05.2010 Dr. Barbu Razvan Sambata - 29.05.2010 Dr. Mladin Aurica

NIMICURI s\ ne îngreuneze via]a. Oricât de valoroase ar fi, dac\ nu avem nevoie, ne sunt inutile. Dac\ e[ti ^nconjurat de lucruri inutile ai ocazia s\ scapi de ele acum.

Sunt atâtea persoane, ^n schimb, care au nevoie de ele.

Nu ezita [i ofer\-le ^n dar.

Se poveste[te despre Socrate c\ de multe ori umbla înso]it de discipolii s\i. Odat\ trecea prin pia]a atenian\, unde erau multe m\rfuri aduse din toate col]urile lumii antice pentru vânzare.

Privind la aceste lucruri filosoful, a exclamat plin de mul]umire: " Cât de multe sunt lucrurile de care nu am nevoie."

Aplica]ie: Exist\ multe lucruri de care nu avem nevoie. Adunarea lor nu va face decât s\ ne complice [i

D.R

Vertical si l orizontal la fe

1 1 2 3 4 5 6

2

3

Vertical si l iz or ontal la fe

4

5

6

7

8

1

9 1. IAC! 2. NOSTALGIE PUR ROMÂNEASC| 3. ~MPLETITUR| ARTISTIC| 4. NEMIJLOGIT| 5. IRIGA GR|DINILE DIN COLACU, GHIMPA}I, ETC. 6. VERTICAL| 7.PRACTICIENI 8. ZIDIT|... ~N LEGEND| 9. CONSOAN|

4

2 3 4 5 6 7

8

8

9

3

1

7 REZOLVARE NR ANTERIOR: ROMB 1: DUMINICA-UZITATE-MINERI-ITERA-NARA-ITI-CE-A ROMB 2: HRISTOS-RACARI-ICURI-SARE-TRI-OI-S

2

9

5

6

7

8

9 1. DESCRIE 2. AP|...INVER{UNAT| (masc) 3. A PUNE LA ZID 4. ~NTOR{I DIN B|T|LIE UMILI 5. SCALD| CAPITALI{TI ROMÂNI 6. CÂNT| PE ACEEA{I LIMB|... TOT TIMPUL (fem. sing) 7. CETATE ANTIC| 9. APUNE!

INTEROG|RI Ilie Georgian

S\rb\tori Ortodoxe - Rânduieli Biserice[ti - 02.05.2010 - 31.05.2010 2D Duminica a 5-a dup\ Pa[ti (Duminica Samarinencii) 3L Sf. Mc. Timotei din Egipt [i so]ia sa Mavra; Sf. Mc. Diodor 6J Sf. [i Dreptul Iov; Cuv. Mamant, Pahomie [i Ilarion 7V Ar\tarea semnului Sfintei Cruci la Ierusalim (anul 346); 8S †) Sf. Ap. Ioan Evanghelistul; Minunea de la mormântul Sf. Ap. Ioan; Cuv. Arsenie cel Mare 9D Duminica a 6-a dup\ Pa[ti (Duminica Orbului din na[tere) 13 J (+) Înaltarea Domnului Nostru Iisus Hristos. (Ziua Eroilor) 14 V Sf. Mc. Isidor din Hios; Sf. Sf. Mc. Terapont (Dezlegare la pe[te) 16 D Duminica a 7-a dup\ Pa[ti (a Sfin]ilor P\rin]i de la Sinodul I Ecumenic) 20 J Sf. Mc. Talaleu doctorul din Liban; Cuv. Talasie; Sf. Marcu Pustnicul 21 V †) Sf. Mari Împ\ra]i Constantin [i mama sa Elena, întocmai-cu-apostolii - Odovania Praznicului În\l]\rii Domnului (Dezlegare la pe[te) 23 D (†) Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile) - Duminica a 8-a dupa( Pa[ti - Duminica Rusaliilor 24 L (†) Sfânta Treime - Lunea Duhului Sfânt; Cuv. Simeon de la Muntele minunat; Sf. Mc. Meletie, Serapion [i Marciana 25 M † A treia aflare a capului Sf. Ioan Botez\torul; Sf.Mucenic Celestin 27 J Sf. Ier. Mc. Eladie [i Terapont al Sardiei; Sf. Mc. Iuliu veteranul; Cuv. Beda venerabilul; Sf. Ioan Rusul 28 V Sf. Mc. Eutihie din Melitina; Sf. Ier. M\rt. Nichita al Calcedonului; Sf. Ier. Gherman al Parisului; Cuv. Nichita; Sf. Eladie si Eliconida (Har]i) 29 S Sf. Mc. Teodosia fecioara din Cezareea; Sf. Mc. Olivian [i Alexandru; Împaratul Constantin XII (1453) - Odovania Praznicului Pogorârii Sfântului Duh 30 D Duminica întâia dup\ Rusalii (Duminica Tuturor Sfin]ilor) 31 L Sf. Mc. Ermie din Pont; Sf. Mc. Eusebie [i Haralambie (Începutul Postului Sfin]ilor Apostoli Petru [i Pavel)

PASCU GEORGIAN-ALEXANDRU 12.03.2010 DINCA AMALIA-ANDREEA 24.03.2010 CRACIUN MUGUREL DARIUS 10.08.2010

DECESE VASILE AURICA -MAVRODIN 45 ANI STROIE NICULINA - GHERGANI 91 ANI SAIZU IOANA - GHIMPATI 80 ANI MIHAI ELENA - GHIMPATI 85 ANI BUSTEANU MARIANA - RACARI 55 ANI HONGU AUREL - GHERGANI - 62 ANI SERBAN DUMITRU - GHERGANI 94 ANI SERBAN VASILE - GHIMPATI 85 ANI STOICA IOANA - GHIMPATI 75 ANI SAVU ELENA - GHERGANI 59 ANI

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

cyanmagentayellowblack ±

Informa]ii utile

±

APRILIE 2010

pagina 16

Ziarul Prim\riei R\cari

TR|IE{TE S|N|TOS Alimente care previn bolile si care nu trebuie s\ lipseasc\ din alimenta]ia ta Ceapa are calit\]i medicinale uluitoare [i ^nlocuie[te o pung\ de medicamente! E leac pentru anemie, guta, reumatism, artrit\, infec]ii genitourinare, astm [i bron[it\. Previne ^mb\trânirea prematur\, e un bun afrodisiac [i stimuleaz\ cre[terea p\rului.

Kiwi poate s\ prezinte ajutor eficient ^n primul rând ^mpotriva bolilor infec]ioase, dar se utilizeaz\ [i ^n cazul oboselii cronice, respectiv se cunoa[te [i rolul lui ^n ^nt\rirea osului. Previne Hipertensiunea arterial\

Banana este un aliment complex, aproape complet, u[or de digerat, care ac]ioneaz\ ca un pansament pentru intestine [i regleaz\ tranzitul. Bananele sunt bune ^n tratamentul bolilor copil\riei, dar [i pentru infertilitate, afec]iuni circulatorii, constipa]ie, diaree, oboeal\, arsuri stomacale.

SEMINTE DE DOVLEAC – au un nivel ridicat al con]inutului de magneziu, zinc [i alte minerale. Sunt considerate de mare ajutor în eliminarea viermilor intestinali [i ^n stimularea activit\]ii rinichilor. Bolile de inim\ asociate unor valori crescute ale colesterolului, bolile glandulare [i nervoase pot fi ameliorate cu ajutorul unei cure de seminte de dovleac.

Be]i ap\ [i r\mane]i s\n\to[i [i activi.

Apa e cel mai la ^ndeman\ medicament pentru: afec]iuni renale, cistit\, migrene, probleme de piele sau constipa]ii. Apa minerala con]ine mult sodiu [i nu e recomandat\ persoanelor hipertensive.

Telina, un tonic al sistemului imunitar.

Telina reduce hipertensiunea arterial\, ajut\ pacien]ii cu astm, dureri de spate, cistit\, reten]ie de fluide, afec]iuni renale, reumatism [i sinuzit\.

Cercet\rile efectuate ^n ultimii 20 de ani au confirmat faptul c\ un consum regulat de varz\ are efect benefic ^n preven]ia cancerului de colon ^n special, a celui de stomac, dar [i de pl\mini, esofag [i rect Pe cât este l\mâia de amar\, pe atât ascunde numeroase beneficii ce ^]i pot ^ndulci via]a de zi cu zi. L\mâile ^nt\resc sistemul imunitar [i calmeaz\ problemele digestive. Ajut\ ^n caz de guturai, tuse, afec]iuni circulatorii, infec]ii etc.

USTUROIUL - Natura ne-a pus la îndemân\ usturoiul înc\rcat cu vitamine care de]in recordul binefacerii.

Trateaz\ astmul, guturaiul, r\ceala, tusea sau constipa]ia. E remediul pentru ciupercile de piele sau bron[ite [i ^mbun\t\]e[te circula]ia cardiovascular\.

E! ~N RAT

SC. EURO COD SECURITY COMPANY SRL Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT Colectivul redac]ional:

, primar Prof. Elena Craiciu, viceprimar Prof. Ion Livede, consilier Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. Ioan Ciobanu, colaborator

Dr. ing. Marius Carave]eanu

Procesare- Tehnoredactare

Ruben Dumitru, IT Niculae Constantin, IT

REDAC}IA

Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro

Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere Bucure[ti ISSN: 1844-7678 ±

- paz\ [i protec]ie - sisteme de securitate - interven]ie rapid\ [i monitorizare - consultan]\ - transport valori - gard\ de corp - [colarizare personal paz\ - cursuri de arme [i muni]ii ADRESA SEDIU: STR. DOMNISORI, NR. 21 BL 9C SC B AP 22, PLOIESTI, JUD. PRAHOVA ADRESA SUCURSALA: STR

-Nucile consumate dup\ fiecare mas\ impiedic\ ^ngro[area arterelor [i previn bolile de inim\. Opt nuci pe zi p\streaz\ arterele flexibile, inima s\n\toas\ [i previn apari]ia atacului vascular cerebral, conform unui studiu realizat de cercet\torii americani - Treizeci de grame de fistic zilnic ne feresc de riscul de a ne ^mboln\vi de boli cardiovasculare ca infarct, accident cerebral sau embolii, sus]in cercet\torii de la Universitatea de medicin\ din Pennsylvania (SUA).

- Sucul de sfecl\, este foarte indicat ^n refacerea globulelor ro[ii, [i a sângelui ^n general. ~ns\ baut mai mult de un pahar odat\, nediluat, provoac\ grea]\ [i ame]eal\ datorit\ efectului intens purificator.

CIPRIAN PORUMBESCU, BL C3, SC A, AP 1, TARGOVI{TE, JUD DAMBOVITA TEL FAX SEDIU: 0244 582761 TEL.FAX SUCURSALA 0245 614412 MOBIL: 0726203776 0727389477 e-mail: ecsc_pazasiprotectie@yahoo.com

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i Aluminiu Instala]ii sanitare termice [i electrice PRE}URI AVANTAJOASE Tel: 0723 584 507; 0767 858 301 Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com Str. Ion Ghica, nr. 65 -Ghergani

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: contact@primariaracari.ro

Domnule P r i m a r , M\ numesc_____________________________________________________________________________ [i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:________________________________ ______________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _________________________________________

P|REREA TA CONTEAZ| ...doar dac\ o spui!

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

cyanmagentayellowblack

±