Revista Veterinarul nr. 7

EORUM CLARITATEM VESTIG ATIONES !

JULY 23, 2005

7

Robert Popa CORIOLAN

AMVAC “ Comunitățile locale de veterinari ar avea numai de câștigat dacă periodic s-ar întâlni și ...”

Iuliana IONAȘCU

FMV BUCUREȘTI “Pleoapa a treia prin intermediul secreţiei glandei anexe asigură până la 30-50 % din cantitatea de film lacrimal. Afectarea ...”

Cristi POPOVICI

PET LIFE “Toate aceste indicii ne conduc în emiterea unor diagnostice “ipotetice”, sau diferențiale, pe care apoi le confirmăm sau infirmăm cu ajutorul unor examene ...”

O voce, O comunitate, O viață

Veterinarul

nr. anul II 2010

știință și practică

!

1

PAGE!

Acest câine suferă de Sindromul Ochiului Uscat?

Priveşte atent în ochii mei Priveşte atent în ochii câinilor şi vei vedea că 1 câine din 22 suferă de Keratoconjunctivita sicca Cele mai afectate rase de câini sunt: Shih Tzu, Caniche, Cocker spaniel, Pekinez, Boxer, Bulldog, West Highland White Terrier, Yorkshire Terrier, Cavalier King Charles, Mastino Napoletano.

Optimmune protejează ţesutul lacrimal rămas şi stimulează secreţia de lacrimi, esenţială pentru menţinerea sănătăţii ochiului.

Diagnosticul şi terapia precoce cu Optimmune® conduc către cel mai bun prognostic.

NO:7 ANUL II 2010

VETERINARUL PROIECTE 05 |

VET CARD

Abonament gratuit la revistă, discounturi importante oferite de partenerii programului .....

PMVPR 06 |SUNTEM REPREZENTAȚI Odată privatizate serviciile veterinare, medicul veterinar a devenit peste noapte patron...

BUSINESS 07 |

CONTRACTUL ...

Codul Civil definește contractul ca fiind

RAPORT 08

INTERVIU 10

SUCCES 12

Vet Business Forum este un eveniment organizat de Royal Canin pentr u medicii veterinari, pentru a-i sprijini în conducerea business-ului pe care îl presupune o clinică veterinară ....

Referitor la circulația medicamentului veterinar cadrul legislativ era destul de clar, cu o singură excepție: eliberarea produselor medicinale din farmacii și utilizarea acestora.

Eu am propus încă din ....

Începutul, ca orice început a fost greu. Ne-am sacrificat apartamentul personal şi l-am transformat într-un cabinet fără să avem cea mai mică idee despre ce ne aşteaptă, ce înseamnă un plan de afaceri.....

acordul dintre două sau mai multe persoane

CARDIOLOGIE 14 | EXAMENUL CARDIAC Înainte de apariția ecocardiografiei, au fost folosite doar metode neinvazive ...

ALIMENTAȚIE Dermatita atopică 16 | ARTROLOGIE 18 |

Glycoflex

ORTOPEDIE Displazia de șold 20 | ZOONOZE 24 |

BORELIOZA

NUTRIȚIE 26 |

Dezvoltarea sistemului imunitar

OBSTETRICĂ 30 |

Piometrul

URGENȚE Resuscitarea cardio38 | respiratorie

OFTALMOLOGIE Prolapsul glandei anexe 40 | PARAZITOZE 46 | Cocidioza la bovine și ovine MANAGEMENT 50 | Managerul clinicii veterinare DERMATOLOGIE Leziunile cutanate 52 | WWW.VETERINARUL.RO

04 oameni minunați, profesie minunată, sistem...

Partea bună a democrației este că oamenii se mai schimbă în funcții. Partea rea este că la fiecare schimbare în România se cam schimbă totul. Ș i cum la noi, președinții ANSVSA se schimbă cam din doi în doi ani, probabil că vom fi, scuze - suntem condamnați la o veșnică reformă. Nu trebuie să dramatizăm. Putem

privi și pozitiv, în stil românește desigur. Se schimbă și la alte instituții la fel. Și ca să piperăm puțin situația actuală, ne pregătim în curând de alegeri la Colegiu. Pentru cei de la cabinetele de animale mici, aceste schimbări aparent nu se simt, dar au consecințe dramatice uneori, când te aștepți mai puțin ...

Veterinarul Lunii: dr. Alexandru DIACONESCU - Dacă ar trebui să-l descriu pe Doctorul Diaconescu în câteva cuvinte, acestea ar fi răbdare, modestie şi nu în ultimul rând profesionalism. Să spun că Doctorul Diaconescu este un medic foarte bun, cunoscut şi apreciat? Este deja o certitudine, un fapt.... Îl apreciez pentru modul profesionist cu care îşi practică meseria de medic, punând întotdeauna pe primul loc sănătatea animalului.

Alexandru LĂTĂREȚU PAGINA 3

EDITORIAL

NO:7 ANUL II 2010

Oameni minunați profesie minunată într-un sistem bezmetic Partea bună a democrației este că oamenii se mai schimbă în funcții. Partea rea este că la fiecare schimbare în România se cam schimbă totul. Și cum la noi, președinții ANSVSA se schimbă cam din doi în doi ani, probabil că vom fi, scuze - suntem condamnați la o veșnică reformă. Nu trebuie să dramatizăm.

Putem privi ș i pozitiv, în stil românește desigur. Se schimbă ș i la alte instituții la fel. Ș i ca să piperăm puțin situația actuală, ne pregătim în curând de alegeri la Colegiu.

Iu li a n

VIERU

Suntem condamnați la o veșnică reformă

Câteodată stau și mă întreb dacă chiar merită să scriu despre astfel de fapte, oameni sau să las lucrurile să meargă încet, încetișor și deloc înainte? Dacă există și alte păreri, le aștept pe www.veterinarul.ro

WWW.VETERINARUL.RO

Pentru cei de la cabinetele de animale mici, aceste schimbări aparent nu se simt, dar au consecințe dramatice uneori, când te aștepți mai puțin. Pentru cei care au concesiuni, siguranța și predictibilitatea medicală pe parcursul unui an medical, care diferă substanțial de anul calendaristic, este o utopie.

Sistemul veterinar este însă mult mai complex. Există și circumscripțiile de control alimente, medicii veterinari oficiali ș i inspectorii, etc. Relațiile sistemului veterinar cu alte zone economice, ca de exemplu creșterea și comerțul cu animale, producerea și comercializarea alimentelor sau transportul animalelor de companie sunt mult mai complexe decât par la o privire sumară. În acest context, teoretic, aceste schimbări la vârf nu ar trebui să afecteze medicul veterinar. Actul medical, indiferent cărui sector se adresează este același, oricare ar fi culoarea politică sau pregătirea președintelui Autorității. Sau cel puțin așa ar trebui să fie. În final, șeful unei autorități publice trebuie să fie în principal un excelent manager sau un politician cu viziune iar dacă este și medic veterinar cu atât mai bine, iar președintele la Colegiu un om echilibrat care veghează la deontologia profesiei și a sistemului veterinar. În mod normal, cred sau cel puțin așa am văzut de ceva ani încoace pe la alții ceva mai organizați ca noi, ar trebui ca medicina veterinară, indiferent de profil sau specializare să funcționeze pe programe. Probabil că pentru a eradica eficient o boală, care este dată totuși de niște ființe vii care trăiesc permanent în jurul nostru ș i care se manifestă pe generații de animale, trebuie un efort susținut ș i de lungă durată, cu o cunoaștere amănunțită a dinamicii bolii în populație.

Deci studii în ani, analize, experți în boala respectivă, programe de monitorizare, supraveghere activă ș i în final, combatere ș i supraveghere. Mulți ar spune că “asta facem de atâția ani". Desigur că sunt de acord.

Dar rezultatul? Sunt suficiente exemple edificatoare care ne arată într-o perpetuă prevenție care nu duce nicăieri. Să amintesc doar că România este printre primele ță ri cu tuberculoză la om în mediul rural sau

că nu este înregistrat oficial nici un caz de dirofilarioză?! Acestea sunt doar două aspecte "ciudate" care aparent nu au nici o legătură cu medicii veterinari de animale mari sau animale mici. Sau poate mă înșel? !

Probabil că dacă ar fi realizate programe cu finalitate clară, cu început și sfârșit, cu responsabil ( nu cu responsabili) cu buget clar, stabilite pentru ani medicali, urmărite în aplicare cu o statistică medicală bine fundamentată, atunci probabil că orice schimbare, indiferent de natura politică a sistemului, nu va mai avea nici un efect asupra actului medical veterinar.

Probabil că astfel putem ajunge să facem previziuni, să ne concentrăm pe specializări și să programăm activitatea medicală de prevenție.

Crevasa din sistemul veterinar autohton este dată de politicile veterinare neunitare. Aparent nu există nici o legătură între un medic veterinar de animale mari, un medic veterinar igienist ș i un medic veterinar de animale de companie. Sau cel puțin așa lucrează sistemul acum. Fiecare pe cont propriu fără să ne intereseze unii de alții. Ce se poate întâmpla, să spunem, în caz de o epizootie majoră? Probabil că ceva talk-show-uri cu hiperspecialiști pe la tembelizor, ceva dezinfecție cu apă de ploaie pe mașinile pline de noroi și ulei și veterinari care merg în plină vară îmbrăcați ca extratereștrii pe lângă câte o babă sau moș cărora nici nu le pasă de cumplita bacteriuță sau simpaticul virusel. Cine iese șifonat din toată această poveste? Medicul veterinar, desigur, indiferent unde s-ar afla el și ce ar face! Cu siguranță a simțit fiecare dintre noi ironia prietenilor sau a clienților care, printre altele fie spuse, au plecat cu animalele de companie din astfel de zone închise ermetic sau au mâncat bine mersi carne de vânat sau chiar de animale de rentă din zonă. Să nu uit totuși de ce am vrut să reamintesc aceste chestiuni. Cu toate că nu pare, toate acestea au repercusiuni asupra veniturilor fiecăruia dintre noi, în orice specializare am lucra. De ce nu putem exporta animale de valoare? De ce suntem marginalizați de colegii d i n E u r o p a ? D e ce s u n te m n u m i ț i d o a r veterinari? De ce nu știm ce vom face mâine? De ce suntem dezbinați?

Probabil că unii veți avea răspunsuri mai bune, justificări mai inteligente. Până la urmă tot la actul medical ne întoarcem ș i uităm cu totul de restul …… dar la anul ce mai fac?

PAGINA 4

PROIECTE

NO:7 ANUL II 2010

Vet C ard acum programul “veterinari pentru veterinari” este operațional Revista Veterinarul, așa cum am subliniat în numărul anterior, face parte dintr-un program amplu dezvoltat de Asociația Euroveterinarian. Programul este destinat în exclusivitate Patronatului Medicilor Veterinari Privați din România dar, prin parteneriat, poate fi derulat ș i în cadrul celorlalte organizații veterinare.

Scopul foarte bine definit se concretizează în promovarea medicilor veterinari, susținerea elitelor veterinare (cele reale desigur), crearea unui context stimulativ pentru educarea medicală continuă și coagularea pozitivă a inițiativelor, toate corelate în amplul context european.

Dacă vă întrebați "de ce programul este destinat în exclusivitate PMVPR?" …. răspunsul este simplu. Este singura organizație care poate reprezinta legal interesele financiare și practice ale unui cabinet medical veterinar, cabinet care reflectă componenta de business a medicinii veterinare. Deci interesele de afaceri. În final acest program dorește să creeze plus valoare pentru medicul veterinar practician prin aplicabilitatea practică a informațiilor și a facilităților oferite.

De știință , deontologie, legislație sau alte asemenea are cine să se ocupe, doar să vrea să o facă corect și transparent.

sponsabilitatea lui. Noi doar am creat cadrul de manifestare, liber ș i deschis. Dumneavoastră îl puteți utiliza. Website-ul este excelent de bine indexat de toate motoarele de căutare și optimizat SEO. Acest lucru va face ca materialele editate de către dumneavoastră să fie foarte vizibile în spațiul virtual ș i să apară printre primele rezultate la căutările pe internet.

Revista Veterinarul

a apărut în 2009 și astăzi este la al doilea volum cu numărul 7. Editor poate fi orice medic veterinar membru al PMVPR sau al organizațiilor partenere sau un sponsor al acestor organizații (situație care presupune anumite restricții). Regulamentul foarte permisiv pentru toți editorii, stabilește doar tematica numărului, numărul de caractere pentru fiecare articol, formatul fotografiilor. Doar Colegiul științ ific poate să amâne publicarea unui articol pe motive întemeiate, stabilite în regulamentul acestuia. În rest, în limita spațiului disponibil, determinat de sumele destinate tipăririi, orice medic veterinar din cadrul organizațiilor amintite poate să exceleze prin experiența sa. Unele secțiuni, cum ar fi "Veterinarul lunii" sau "Veterinarul interviu" sunt realizate de echipa “Veterinarul” la propunerea altor veterinari. În principiu acestea vor face parte din nominalizările anuale ale revistei, dar acest subiect va fi dezvoltat ulterior. Dacă doriți să vă exprimați o convingere, un crez sau aveți de împartășit din experiența dumneavoastră, paginile revistei vă stau la dispoziție.

Website-ul Veterinarul,

a fost prezentat, de asemenea, într-un număr anterior. În paginile acestui website poate scrie orice medic veterinar membru activ al unei organizații. Ce scrie ș i cum scrie este reWWW.VETERINARUL.RO

Iulia CREȚU EUROVETERINARIAN ASSOCIATION

HAI SĂ MAI ȘI VORBIM

Pentru a atinge aceste deziderate s-au creat trei mecanisme strâns corelate între ele: Revista Veterinarul, Vet Cardul și Website-ul Veterinarul.RO. Voi prezenta pe scurt avantajele fiecărei componente a Proiectului "Veterinari pentru Veterinari".

g r a m u l i n t e g r a l " Ve t e r i n a r i p e n t r u Veterinari", regulamentul de emitere a cardurilor ș i toate informațiile necesare vor fi disponibile începând cu 15 septembrie pe www.veterinarul.ro.

Azi în perioada cât toate se mișcă foarte repede iar comunicația înseamnă internet, telefonie ș i așa mai departe, am totuși regretul că nu comunicăm și față în față mai mult.

Vet Card-ul - este ultima componentă activă a programului. Acesta se va lansa începând cu octombrie 2010. Dacă sunteți membru al PMVPR veți primi un astfel de card. Cardul este personalizat prin embosarea unui număr unic emis din registrul de membri al PMVPR și are aplicată fotografia utilizatorului. Rolul acestui instrument este de a permite gestionarea tuturor facilităților oferite de Programul "Veterinari pentru Veterinari". Voi enumera doar câteva din avantajele oferite de acest card: abonament gratuit la revistă și primirea revistei prin serviciile poștale, acces liber ca editor pe www.veterinarul.ro, apariția în ediția electronică ș i la solicitare programare cu articole în revista tiparită, acces ca "user" pe www.euroveterinarian.eu în toate secțiunile și subpaginile, acces liber la unele facilități de pe Vet Television, Vet Business, Vet Pages, discounturi importante oferite de partenerii programului. Cu titlu informativ, pot spune că discounturile vor fi la achiziționarea de aparatură medicală, achiziționarea unor medicamente, participarea la concursurile organizate de sponsori, participarea la conferințe, accesul la programele de testare a medicamentelor, discounturi la crearea de pagini web sau la pachetele de promovare. Multe dintre facilitățile specifice vor fi oferite și de PMVPR. Desigur că toate aceste facilități vor fi disponibile doar membrilor activi din cadrul PMVPR ș i al organizațiilor asociate. Pro-

Toată lumea din jurul nostru comunică și se întâlnește față în față: crescătorii se întâlnesc în parcuri, locuri de joacă, expoziții, personalul firmelor de import ș i distribuție se întâlnesc la team buildinguri ședințe și alte acțiuni specifice de ce nu am putea și noi să ne întâlnim?

Comunitățile locale de veterinari ar avea numai de câștigat dacă periodic s-ar întâlni și ar discuta toate problemele care le frământă: cazuri dificile, cazuri rezolvate, probleme specifice profesiei, noutăți din domeniu. O comunicare onestă, directă și constructivă din care toată lumea ar avea numai de câștigat.

Din păcate întâlnirile anuale, sau poate mai rare, din cadrul celorlate structuri profesionale și sindicale nu cred că sunt suficiente iar pe de altă parte am putea să discutăm mult mai concret și mai eficient problemele la nivel național odată dezbătute la nivel zonal. În speranța că această idee va prinde roade vă doresc numai de bine ș i să ne vedem cât mai des.

dr. Robert Popa CORIOLAN

AMVAC. PAGINA 5

NO:7 ANUL II 2010

O

dată privatizate ser viciile veterinare, medicul veterinar a devenit peste noapte “patron”. Denumirea dar mai ales implicațiile acestui fapt, au fost înţelese de către foarte puţini medici veterinari.

Trecerea peste noapte ș i prin “heirup” muncitoresc de la statutul de angajat al statului, unde singura grijă era faptul că trebuia să execuţi sarcinile de serviciu, adică să dai ordine unor asistenţi, la statutul de: “mâine cu ce îmi plătesc angajații?” a fost cam nesesizabilă, încă. Acum situația este alta. Societate comercială, PFA sau orice altă formă de organizare, contabilitate, taxe, fisc, cărți de muncă, controale de la mai multe instituțiiplătit impozite, taxe locale, datorii la cartea de muncă, ceva procese cu foști angajați și încă multe altele, toate se adună pe “capul” medicului veterinar.

Totodată s-au transformat ș i raporturile de lucru dintre DSVSA-uri și noii patroni. Dacă cei care până mai ieri erau angajaţii DSVSA, aceștia au devenit parteneri de contract.

Acest lucru nu a fost înţeles însă nici până astăzi de către mulţi din funcţionarii DSVSA-urilor și nici de o bună parte din medicii veterinari.

Confuziile pleacă încă de la definiţia patronului: persona juridică care angajează muncă salariată ș i care investește într-o formă juridică de exercitare a unui act de comerț, producție sau serviciu. Din momentul respectiv statutul medicului veterinar s-a schimbat. Pe lângă munca strictă de medic veterinar, trebuie acum să avem grijă ca salariaţii sa-şi primească salariile, să plătim taxele ş i impozitele datorate statului şi ceea ce e foarte important, să ne asigurăm că firma noastră realizează profit și că aceasta va

Suntem reprezentaţi?

Suntem oganizați? mai exista ș i la anul. Aceste lucruri nu se veterinar. S-a mizat pe lipsa de reacţie a meînvaţă peste noapte, necesită cunoştinţe de dicului veterinar, pe lipsa de organizare, lipsa ma-nagement cel puțin de bază, precum şi de informare. cunoştinţe contabile.

Totuși, ca în orice societate modernă, evoDupă schimbarea statutului în personă ju- luția a dus la apariția Patronatului ca formă ridică, au venit ş i contractele de concesiune de organizare și reprezentare a patronilor. cu DSVSA. Acesta a fost momentul când Nu este sindicat ș i nici asociație caritabilă. medicii veterinari au devenit patroni și inves- Legal, este singurul mijloc prin care interetitori în medicina veterinară, parteneri de sele comune ale patronilor pot fi apărate. contract şi nu angajaţi. Din păcate de la acel Mulți au blamat această inţiativă, la început, moment până la conştientizarea acestui fapt dar s-au convins pe parcurs că o astfel de de către ambele părţi, drumul a fost lung şi organizație este necesară. Primul pas a fost din nefericire, pentru unii mai continuă şi făcut. Urmează ca fiecare dintre noi să conştientize faptul că desfăşurăm o activitate astăzi.

Unii din funcționarii DSV-urilor mai au şi economică, investim bani și o mare parte din astăzi apucături de ş efi, ş i nu le-au ieşit din viață. Toate acestea trebuie protejate de vocabular expresii ca: “Trebuie să-mi dai, am abuzuri atât personale cât ş i legislative. Este nevoie urgentă de..., mâine te controlez, dacă important să fii reprezentat juridic, să ai toate informaţiile economice necesare desnu faci aia îți reziliez contractul”...,etc afacerii, şi să susţii un mediu E foarte greu să se înţeleagă că relaţia pe care făşurării DSVSA-ul o are cu o persoană juridică este propice dezvoltării afacerii tale. una strict contractuală, bazată pe clauze bine Aceasta este practica Europeană, unitatea şi stabilite, care nu pot fi încălcate sau modifi- interesul comun fiind cheia pentru o dezvolcate după bunul plac al unuia sau altuia. De tare de succes a medicului cealaltă parte este de asemenea greu să nu veterinar devenit Patron. stai cu capul plecat, să refuzi o acţiune dacă nu este trecută în contract sau nu este platită sperând că acei bani pot fi o sursă de oxigen dr. Bogdan NOVENSCHI pentru firmă.

Acesta este contextul, în care ANSVSA a PREȘEDINTE intervenit în contractul cu medicul veterinar unilateral, a refuzat negocierea clauzelor PMVPR dezavantajând cele mai multe ori medicul

La sfârșitul lunii Aprilie 2008, contractele de prestări servicii privind Identificarea ș i Înregistrarea animalelor, încheiate între ANSVSA, prin DSVSA -urile judeţene şi cabinetele medicale veterinare au încetat să mai producă efecte. Conform procedurii legale, ANSVSA ar fi trebuit să demareze organizarea de licitaţii în vederea realizării continuităţii acestei acțiuni esențiale pentru economia rurală. Acest fapt este fundamental având în vedere obligativitatea înmatriculării animalelor de rentă pentru a putea realiza acţiunile sanitar veterinare din Programul strategic sau faptul că proprietarii de animale nu pot să obţină subvenţiile dacă nu au animalele înmatriculate.

Urmare acestei decizii, PMVPR a demarat acţiunea de recuperare prin instanţă a sumelor cuvenite pentru o membrii săi care au dorit acest lucru. Au fost acționate pe cale legală DSVSA din judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui, Bihor. Din păcate, la acea dată PMVPR era o organizaţie tânără și poate privită cu neîncredere în ceeea ce privește obiectivele ambițioase.

După aproape un an de procese, PMVPR a reuşit să câştige pentru membrii săi, drepturile ce se cuveneau de drept, banii pe care ANSVSA ar fi tebuit să-i achite în mod normal. Justiţia a decis că activitatea comandată trebuie plătită. În juPMVPR a câștigat în instanță drepturile membrilor săi deţele Iași, Vaslui, Botoşani, DSVSA-urile județene au proBihor s-au câștigat peste mis realizarea demersurilor în 238000 RON. Trebuie amincel mai scurt timp dar au tit că datorită negocierilor dintre dr. Ilie Muscalu, vicepreședinte întârziat luni bune cu onorarea acestor promisiuni, promisiuni făcute PMVPR, colegii săi și DSVSA Covasna, reprezentanții acestei instichiar și de către ANSVSA, în primă fază. tuții au înțeles rolul ș i valoarea negocieri găsind soluții pentru plata Ce s-a întîmplat de fapt? ANSVSA și implicit DSVSA-urile județene acestor activități fără să mai fie nevoie de acţionare în instanţă. La au „uitat” să demareze procedurile de licitaţie pentru aceste servicii, capitolul succese privind recuperarea banilor munciți de medici până în luna Octombrie 2008. Au încheiat în cele din urmă contracveterinari amintim și acțiunea juridică, consiliată și susținută de tele pentru identificarea ş i înmatricularea animalelor, dar cu data PMVPR, a colegului care a obținut în instanţă de la DSVSA Vâlcea Octombrie 2008 și nu din 30 Aprilie, cum era normal. suma de 45.368 RON. Rezultatul a fos inevitabil. Medicii veterinari privați din România Aceste fapte demonstrează determinarea ș i voința PMVPR de a-și care au efectuat servicii de identificare a animalelor în baza promisionora obligațiile față de membrii săi și totodată a demonstrat cât de unii de plată au muncit degeaba. ANSVSA a invocat faptul că aceste importantă este reprezentarea juridică, profesionistă, a intereselor acţiuni au fost efectuate fără contract, drept pentru care nu au de ce private ş i contractuale ale persoanelor juridice, respectiv CMVI să le plătească și a refuzat plata unor manopere medicale executate membre ale PMVPR. Este foarte important să înţelegem că medicul timp de șase luni de medicii veterinari concesionari. veterinar funcţionează doar în cadrul unei firme, firmă care, legal poate fi reprezentată şi apărată doar printr-un Patronat.

S u c c e s d e p l i n

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 6

NO:7 ANUL II 2010

CONTRACTUL inima unei afaceri Art.942 Codul civil definește contractul ca fiind acordul dintre două sau mai multe persoane pentru a constitui sau a stinge între dânșii un raport juridic. Factorul esențial al contractului este acordul de voință juridică al părților, cu alte cuvinte dorința comună de a produce efecte juridice, ca urmare a încheierii acestuia. În România, încheierea oricărui contract este liberă. Contractul, care s-a dezvoltat în paralel cu dreptul de proprietate, s-a născut inițial din nevoile schimbului de mărfuri, dar își afirmă prezența și necesitatea și în domeniul veterinar acum, fiind una din componentele activității din medicina veterinară. În legislația română, prin încheierea contractului se înțelege realizarea acordului de voință al părților asupra clauzelor contractuale, altfel spus, întâlnirea unei concordanțe depline a ofertei de a contracta cu acceptarea ofertei. Orice contract este valid dacă întrunește o serie de caracteristici obligatorii precum capacitatea de folosință și de exercițiu a părților sau caracterul licit și moral al cauzei și scopului contractului. În plus, este necesar ca acesta să aibă un obiect determinat, licit și moral.

Momentul încheierii contractului este cel în care acceptarea întâlnește oferta și deci este format consimțământul părților. Există deci trei ipoteze privind modalitatea în care acceptarea se poate întâlni cu oferta și care determină momentul încheierii contractului: 1) între prezenți contractul este încheiat în momentul când se realizează acordul; 2) prin telefon contractul este considerat încheiat, ca și între prezenți, în momentul în care părțile contractante au ajuns la acord; 3) prin corespondență (între absenți). În cazul încheierii contractului prin corespondență, sistemul care și-a găsit consacrarea în practică este cel al informării, deci momentul încheierii contractului este cel când ofertantul a luat, efectiv, cunoștință de acceptare. Între prezenți, locul încheierii contractului este unde se află contractanții. Dacă contractul se încheie la telefon, locul încheierii contractului va fi acela unde se află ofertantul. Dacă contractul se încheie prin corespondență, locul încheierii este cel unde se află ofertantul și unde i s-a adresat corespondența. Când nu este nevoie să se comunice acceptarea, locul încheierii este localitatea în care se află destinatarul ofertei.

Atunci când părțile provin din țări diferite, sau când contractul are un element de extraneitate, este primordială determinarea exactă a locului încheierii contractului pentru stabilirea legii aplicabile în caz de litigiu privind încheierea sau executarea contractului.

La fel, uneori acesta prezintă importanță pentru determinarea instanței competente teritorial.

Efectul imediat al oricărui contract este acela de a da naștere la drepturi și obligații, așadar se vorbește despre puterea obligatorie a contractului. Examinarea efectelor implică abordarea unor aspecte importante precum obligativitatea contractului între părțile contractante, în raporturile cu alte persoane ce pot avea sau nu calitatea de părți contractante.

Trebuie menționate clar și subliniate în interiorul contractului clauzele privind riscul contractului, rezoluțiunea ș i rezilierea acestuia, excepțiile de neexecutare sau executarea reciprocă a obligațiilor.

Odată încheiat, contractul este obligatoriu între părți. Art.969 Codul civil prevede faptul că orice convenție legal făcută are putere de lege între părțile contractante.

Există o simetrie între modul de încheiere a contractului și modul de modificare, desfacere ori desființare a acestuia. Contractul este rezultatul unui acord de voință, deci și revocarea lui trebuie să fie rezultatul unui acord de voință.

Nu sunt excluse însă excepții, când este posibilă denunțarea unilaterală a contractului, dar acestea trebuie prevăzute expres de lege sau de contract: de exemplu poate exista denunțare unilaterală în contractul de mandate, contractul de depozit, sau la încheierea fără termen a acestuia. Clauza de denunțare unilaterală nu poate fi însă inclusă întrun contract declarat de lege irevocabil, cum ar fi cel de donație.

Alte cazuri de încetare, modificare ori suspendare a forței obligatorii ale contractului sunt: decesul părții contractante în contracte încheiate cu persoane anumit determinate, pe baza unor aptitudini, calități sau pregătire profesională - cazul contractului de muncă, prelungirea legală a unor contracte peste termenele prevăzute de părți - contractele de închiriere a locuințelor sau intervenția unui cauze de forță majoră care împiedică un timp executarea obligațiilor.

dr. Ilie MUSCALU VICEPREȘEDINTE

PMVPR

Adresa: Oancea 22, Iași

este program și marcă a Asociației EUROVETERINARIAN ISSN: 2068-5017

fax: 0332.819688 mob: 0740.763716 email: office@veterinarul.ro web: www.veterinarul.ro

Publicată și administrată de: Patronatul Medicilor Veterinari Privați din România

Partener: AMVAC

DIRECTOR COORDONATOR PROGRAM VETERINARUL Iulia CREȚU EDITORI: dr. Dacian VÎLCELEAN dr. Ionel MATEI CONSILIUL DIRECTOR PMVPR dr. Florian GOLDIȘ PREȘEDINTE dr. Călin ȘERDEAN dr. Bogdan NOVENSCHI dr. Andrei TIMEN dr. Alexandru DIACONESCU VICEPREȘEDINTE dr. Robert POPA dr. Ilie MUSCALU COORDONATOR MEDICAL

dr. Constantin IFTEME

WWW.VETERINARUL.RO

dr. Ionuț CIUPERCĂ dr. Cristi MĂTURĂ dr. Cristi POPOVICI dr. Iuliana IONAȘCU dr. Alexandru LĂTĂREȚU dr. Dinu CONSTANTIN

Fondator: dr. Iulian Vieru PAGINA 7

RAPORT NO:7 ANUL II 2010

CLINICA VE între medicină

V

et Business Forum este un eveniment organizat de Royal Canin pentru medicii veterinari, pentru a-i sprijini în conducerea business-ului pe care îl presupune o clinică veterinară.

Acest eveniment are loc anual în sudul Franţei, în fiecare primăvară, la sediul central al Royal Canin din Montpellier, unde au avut ocazia să participe şi câţiva medici veterinari din România.

Pentru comunitatea veterinară românească, Royal Canin România a organizat o replică a evenimentului francez, anul trecut la Sinaia şi în acest an la Braşov, la care au participat 170 medici din toată ţara.

Au fost invitaţi trei speakeri care au avut prezentări la evenimentul din Franţa, care au vorbit despre managementul clinicii veterinare: Pere Mercader este medic veterinar, deţine un master în administrarea afacerilor ş i a finalizat un doctorat în management ş i economie. Cu o experienţă de zece ani în management ş i cercetări de marketing în acest domeniu, din 2001 a devenit consultant pe probleme în managementul clinicii veterinare, oferind suport medi-

cilor spanioli ş i portughezi. Totodată el coordonează modulele de marketing ş i strategie ale cursurilor de MBA Veterinar organizate de Universitatea din Barcelona şi AVEPA (Asociaţia Veterinară Naţională Spaniolă). Pere este de asemenea fondator ş i asociat la Veterinary Management Studies, o firmă specializată de cercetare de piaţă dedicată clinicilor veterinare pentru animale de companie.

Philippe Baralon a obţinut diploma de medic veterinar la Toulouse în anul 1984, deţine un master în economie ( Toulouse, 1985) şi business administration ( MBA, HEC, 1990). Phylum este propria sa companie care oferă consultanţă corporatistă în domeniul veterinar; asigură o analiză din punct de vedere economic a medicinei veterinare din diversele părţi ale lumii. Philippe concepe module de formare şi ţine cursuri pe această tematică atât în Franţa cât şi în străinătate.

Antje Blättner este medic veterinar practician în regim de colaborare. În anul 2001 a fondat împreună cu colegul ei Dr. Wolfgang Matzner, compania Vetkom. Experienţa formării medicilor ş i asistenţilor veterinari germani pe subiecte de management a condus-o pe Antje către Vetkom, companie care organizează cursuri şi seminarii pentru medici ş i asistenţi veterinari, în scopul eficientizării afacerii.

Pot să spun cu mâna pe inimă că un astfel de eveniment la care am participat acum 4-5 ani, mi-a schimbat cu totul ideea despre business-ul în medicina veterinară. Atunci am început să înţeleg că succesul unui cabinet veterinar sau a unei clinici veterinare nu stă doar în calitatea serviciilor medicale oferite, ci în acelaşi timp şi într-un management performant.

Dobândirea cunoştinţelor în domeniul managementului clinicii veterinare nu poate decât să ne ajute să depăşim mai uşor această perioadă dificilă economico-financiară prin care trece ţara noastră.

Nu pot decât să laud această iniţiativă care vine în sprijinul comunităţii medicilor veterinari şi sperăm ca WWW.VETERINARUL.RO evenimentul să devină o tradiţie.

PAGINA 8

NO:7 ANUL II 2010

TERINARĂ si afacere

Prima prezentare s-a axat pe modele de afaceri care s-au dovedit a fi „câştigătoare”, Pere a subliniat importanţa abordării managementului clinicii dintr-o perspectivă globală, care include: gestionarea resurselor interne (veniturile, profitabilitatea investiţiilor, profitul), managementul relaţiilor cu clienţii, comunicarea internă ş i acţiuni strategice (preţ, acţiuni de marketing). La final a ilustrat toate acestea cu câteva sfaturi şi exemple practice folositoare în activitatea zilnică a oricărei clinici.

necesitatea menţinerii unui contact permanent cu proprietarul animalului. Mai mult, cheia unei relaţii bune ş i de lungă durată cu clienţii stă ş i în obţinerea complianţei: explicaţiile medicului privind starea animalului, sfaturile şi recomandările trebuie făcute astfel încât clientul să înţeleagă cât mai bine ş i să le poată urma într-un mod corect.

În cea de-a doua prezentare, Philippe a adus în discuţie importanţa implementării unei strategii pentru stimularea cererii. Nu trebuie omis faptul că piaţa medicinei veterinare se bazează pe ofertă, deci este important ca permanent să se genereze cerere pentru această ofertă. Cum? Prin stabilirea unui protocol clar pentru consultaţiile de control ş i pentru fiecare serviciu oferit, armonizarea ofertei cu cererea, alegerea unor remider-e eficiente şi, nu în ultimul rând, prin participarea activă a membrilor echipei prin recomandare ş i prescripţie.

Bineînţeles că abordarea managerială cuprinde ş i relaţiile cu clienţii.

A treia prezentare a vorbit despre fidelizarea şi complianţa clienţilor.

Antje Blättner a adus în discuţie: importanţa managementului relaţiilor cu clienţii, diferite tehnici în abordarea acestora, precum şi

dr. Constantin IFTEME PRIMVICEPREȘEDINTE

P.M.V.P.R. WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 9

INTERVIU NO:7 ANUL II 2010

A trecut prin toate segmentele profesiei, pornind de la circumscripția veterinară Nocrich, trecând ca medic veterinar la DSV Sibiu, asistent universitar la FMV București, șef lucrări la aceeași instituție de învățământ, director la ANSVSA și medic veterinar de liberă practică în tot acest timp. Cursuri permanente, specializări continue și lobby, indiferent de funcțiile avute, pentru modernizarea ș i reforma sistemului veterinar. Acum conferențiar universitar, doctorul Viorel Andronie, PrimVicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România vorbește despre sistemul veterinar românesc, într-un interviu acordat în exclusivitate Revistei "Veterinarul".

O carieră dedicată medicinii veterinare

Aveți un CV impresionant care vă recomandă ca expert în domeniul medicinei veterinare. Puteți face o scurtă radiografie a sistemului veterinar românesc?

Sistemul veterinar românesc este destul de bine structurat. Cel privat și-a creat drumul său normal ș i trebuie să ajungă la nivel internațional în scurt timp. Cel de stat este bine structurat instituțional, fiind un sistem piramidal. Este nevoie însă să se facă corecturi la nivel organizatoric, pentru a se reduce circuitul de lucru ș i decizional, pentru a crea rapiditate, eficiență ș i complementaritate. Sistemul veterinar românesc “este un aparat disciplinat ș i ordonat” ș i atunci când sunt create toate condițiile optime, este extrem de eficient. Din păcate, treptat, factorul politic și-a pus amprenta de la an la an asupra sistemului veterinar de stat. Schimbările tot mai dese a factorilor de conducere, sincronizate cu schimbările politice, au creat instabilitatea sistemului. Pe de altă parte s-a ajuns la apariția unor divergențe între colegi și chiar la situații extreme. Consider că sistemul veterinar va fi foarte performant și eficient când va fi cu adevărat un sistem tehnic.

Ocuparea posturilor trebuie să se facă doar pe criterii de competență și nu prin numire.

Care credeți că sunt problemele care nu mai suferă întârziere în a le găsi o soluție în domeniul veterinar?

Există câteva probleme care trebuiesc rezolvate urgent și amintesc pe cele prioritare: - circulația produselor medicinale veterinare - certificarea veterinară din domeniul sănătătii animalelor - elaborarea ordinului comun al ANSVSA și al Ministerului Sănătății cu privire la produsele pshiotrope și stupefiante utilizate în medicina veterinară - identificarea animalelor - eliminarea animalelor bolnave depistate în cadrul programului de supraveghere și acordarea despăgubirilor conform legii - elaborarea de programe multianuale pentru supraveghere ș i monitorizarea bolilor - eliminarea contractelor de achiziție publică pentru acțiunile sanitar veterinare și găsirea de soluții pentru concesionare sau contract multianual Sunt câteva chestiuni care creează mari controverse în sistemul veterinar. Am dori să vă opriți asupra a două dintre ele ș i anume circulația medicamentului și concesiunile veterinare. Care ar putea fi posibilele abordări în ceea ce le privește pe acestea?

se vor aplica măsurile care se impun. Este necesar să se modifice Hotărârea de Guvern care stabilește contravențiile de la normele sanitar veterinare ș i să se introducă sancțiuni pentru: utilizarea de prescripții medical veterinare neoficiale, eliberarea de produse medicinale veterinare fără prescripție sau pe bază de prescripții neoficiale, utilizarea produselor medicinale de către persoane neautorizate.

Concesionarea activităților sanitar veterinare a fost singura posibilitate legală în anul 1999 care putea fi aplicată în regim de urgență. Am fost persoana implicată direct în procesul de concesiune, pentru că eram directorul de resort la acea vreme. În 1999 medicii veterinari sau trezit în luna ianuarie la primării și timp de șapte luni au lucrat fără să primească banii cuveniți. Am tot respectul pentru acești colegi care au asigurat sănătatea animală ș i sănătatea publică prin muncă patriotică. Prin Legea bugetului pentru anul 1999, în dorința descentralizării, s-a hotărât ca serviciile veterinare să treacă la primării. A fost foarte greu pentru că nimeni nu știa ce să facă. Medicii veterinari nu au acceptat această variantă și s-au căutat alte posibilități legale. Singura posibilitate găsită la acea vreme a fost concesionarea acțiunilor sanitar veterinare în baza Legii concesiunilor. Poate că nu este forma cea mai bună, dar s-a dovedit viabilă, iar părerea mea este că a fost măsura care a creat o mișcare de 360 de grade în profesie, deoarece medicii veterinari au devenit astfel liber profesioniști. Bineînțeles că pe parcurs au apărut probleme și aș dori să amintesc doar trei dintre ele: plata întârziată a seviciilor efectuate, modificarea duratei concesiunii, transformarea concesiunii în achiziție publică. Pe viitor cred că trebuie menținut sistemul de concesiune, dar să fie însoțit de cumpărarea sediilor pentru ca medicii veterinari să investească în propria casă. Sunt situații diferite în cea ce privește spațiile și ar trebui rezolvate urgent iar contractele anuale de prestări servicii să fie înlocuite de concesiune sau contract mutianual. Sistemul de concesiune a adus și alte beneficii medicilor veterinari cum ar fi posibilitatea de a-și cumpăra spațiul concesionat, iar prin OUG 23/2010, la propunerea mea, activitatea de identificare să fie efectuată prin act adițional la contractul de concesiune. Pentru această categorie s-a eliminat birocrația anuală de contractare a identificării. Pentru cei care au contracte anuale pentru acțiuni sanitar veterinare s-a reușit contopirea cu identificarea, simplificându-se măcar dubla birocrație și s-a eliminat posibilitatea contractării acțiunilor de către un medic și

Referitor la circulația medicamentului veterinar cadrul legislativ era destul de clar, cu o singură excepție: eliberarea produselor medicinale din farmacii și utilizarea acestora. Eu am propus încă din anul 2007 să se stabilească clar care sunt produsele medicinale veterinare care se eliberează pe bază de prescripție medicală. Colegiul Medicilor Veterinari a inițiat la propunerea mea demersuri pe lângă ANSVSA să reglementeze acest aspect. Tocmai în acest an s-a elaborat Ordinul ANSVSA 58/2010 care precizează că Institutul de Control al Produselor Medicinale Veterinare trebuie să stabilească lista produselor medicinale care se eliberează pe bază de prescripție medicală ș i să o facă publică pe site-ul instituției. Tot prin acest ordin se spune clar că prescripția medicală se eliberează doar după consultarea animalului și trebuie să se menționeze acest lucru în registrul de consultații și tratamente. Este un pas mare care trebuie pus imediat în practică. Dar problema nu va fi rezolvată decât atunci când se va controla efectiv și WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 10

NO:7 ANUL II 2010

În context european, se poate spune despre România că se afla la marginea Europei din punct de vedere veterinar sau in mijlocul ei?

Exclud din start opinia că ne aflăm la marginea Europei. Eu cred că avem foarte multe puncte tari, dar avem ș i multe slabe. Eu consider că avem un program de control al bolilor mai bun decât multe ță ri europene, avem o forță de intervenție foarte rapidă ș i eficientă în stingerea bolilor, avem un program de despăgubiri mai bun. Avem medici igieniști de excepție și practicieni de elită, chiar dacă nu avem tehnica și dotările celor din țările vest-europene. Avem însă și puncte slabe care creează incoorență ș i anume: instabilitatea bugetară, lipsa unor programe multianuale pentru controlul bolilor, pentru controlul reziduurilor. Cea mai mare problemă a noastră este schimbarea cu frecvență mare a conducerii instituțiilor veterinare ca urmare a implicării peste măsură a factorului politic. Eu cred că factorul politic a dus la dezbinarea noastră și la scăderea eficienței sistemului veterinar.

Teoretician, practician și prezent în administrația veterinară. Cum se îmbină cele trei ipostaze în persoana dr. Viorel Andronie?

Foarte bine. De când am terminat studiile în 1987 am lucrat ca medic veterinar de dimineață până seara. Programul a început întotdeauna la 8 ș i s-a terminat la 8-9 seara, iar uneori și după miezul nopții. Nu

am renunțat niciodată la învățământ și prin urmare din cei 23 de ani activitate, 18 i-am petrecut în mediul universitar. Dimineața am avut și am program la Universitate, Colegiul Medicilor Veterinari, iar după amiaza în clinica proprie. În 1992 am înființat cu dr. Liviu Harbuz al doilea cabinet veterinar privat din România, iar din 1995 fiecare ne desfășurăm activitatea de liberă practică separați, în propriile unități.

Consider că sunt un medic veterinar complex, pentru că am trecut prin toate formele de exercitare ale profesiei: medic de circumscripție sanitar veterinară de asistență, laborator, Direcție Sanitar Veterinară, Universitate, liberă practică și administrație veterinară centrală. În prezent este poate prea mult spus că fac administrație veterinară. Misiunea mea a început în ianuarie 2010 și s-a terminat în august. Eu am acceptat să ajut sistemul veterinar de stat în această periodă ca urmare a experienței mele acumulate în timp. Eu am fost în administrația veterinară din 1999 până în 2003, atunci pot spune că am făcut administrație veterinară cu adevărat. Acum am fost solicitat să identific problemele sistemului veterinar, să fac propuneri, să găsesc soluții tehnice ș i apoi să fie luate măsuri de corectare, de îmbunătățire. O altă misiune a fost să ajut pe cei tineri să înțeleagă ce înseamnă administrație veterinară, să-i determin să aibe curaj, inițiativă, etc. Acum a trebuit să plec pentru că timpul nu-mi mai permite să asigur la același nivel ce am început. În curând, Colegiul Medicilor Veterinari în calitate de solicitant și beneficiar, împreună cu Universitate de Științe Agronomice și de Medicină Veterinară din București și Siveco SA va semna contractul de finanțare din fonduri europene al proiectului inițiat în 2009 pentru “Pregătirea resurselor din Medicina Veterinară”, iar eu voi Managerul proiectului. În august am obținut o bursă postdoctorală la Academia Romană pentru o durată de 14 luni.

Prin urmare este de înțeles că nu mai pot să rămăn și în administrația Veterinară. Oricând însă voi putea da soluții sau opinii dacă voi fi consultat.

Sunteți în Colegiul Medicilor Veterinari din România încă de la început.

Care credeți că au fost cele mai importante trei probleme pe care le-a rezolvat acest for în medicina veterinară și care credeți că sunt următoarele trei probleme pe care ar trebui să le rezolve?

Eu sunt membru al CMV de la înființare dar în conducere sunt din 2007. Atunci m-am hotărât să fac acest pas pentru că eram nemulțumit, ca de altfel toți colegii de liberă practică din România. Cele mai importante trei probleme rezolvate la inițiative CMV sunt: desemnarea CMV ca autoritate compententă în România pentru eliberarea certificatelor de conformitate pentru absolvenții de medicină veterinară, scoaterea unităților sanitar veterinare de liberă practică de sub jurisdicția autorității veterinare de stat din punct de vedere al autorizării, inițierea programului de pregătire continuă. Sunt foarte mândru că ultimele două îmi aparțin.

Pe viitor cred că CMV trebuie să rezolve următoarele trei probleme: să treacă la auditarea unităților medical veterinare și a sistemului de pregătire profesională, rezolvarea situațiilor spațiilor neconcesionate și a contractelor de prestări servicii, îmbunătățirea relațiilor cu alte structuri profesionale naționale ș i internaționale precum ș i îmbunătățirea comunicării cu medicii veterinari.

Cum credeți că va evolua sistemul veterinar în România ? Puteți face câteva previziuni?

Este foarte greu de intuit ce se poate întâmpla. Idei au foarte mulți și din păcate întotdeauna când apar schimbări politice apar și tendințe de a schimba ș i structura sistemului veterinar. Ideal ar fi să existe o stategie veterinară pe termen mediu ș i lung, agreată de tot spectrul politic ș i indiferent cine vine la guvernare, strategia să fie aplicată.

Trebuie să ne adunăm forțele și dacă se va reuși vor fi create premisele unui sistem performant, stabil ș i eficient.

Pentru aceasta este nevoie de unitate, colaborare și de inițiative constructive.

Iulia CREȚU

REVISTA VETERINARUL WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 11

VETERINAR DE SUCCES NO:7 ANUL II 2010

SUCCES ... înseamnă multă voință

Interviu cu dl. Doctor Călin Șerdean cadru didactic la Disciplina de Reproducție, Obstetrică și Ginecologie din cadrul Facultății de Medicină Veterinară Timișoara până în anul 2001. Povestea unei familii de medici veterinare care, cu eforturi financiare mari, a deschis în 2001 un cabinet veterinar, ce avea să se transforme, șase ani mai târziu, în binecunoscuta “arcă” a soților Ș erdean, unul din cele mai mari spitale veterinare din țară. Nu-i ușor nici acum să fi proprietarul unei afaceri veterinare de succes, spun soții Șerdean, dar rețeta reușitei în cazul familiei Șerdean a fost susținerea reciprocă.

Cum a fost începutul? Cum ați deschis cabinetul veterinar?

Începutul, ca orice început a fost greu. Neam sacrificat apartamentul personal ş i l-am transformat într-un cabinet fără să avem cea mai mică idee despre ce ne aşteaptă, ce înseamnă un plan de afaceri. Am avut un mare noroc că acest lucru a funcționat acum 10 ani.

Care a fost primul instrument medical care a fost cumpărat și de ce? dar prima investiție serioasă?

Când am deschis cabinetul am avut deja o minimă dotare. Acum 10 ani, ca ş i azi, este aproape imposibil să deschizi un cabinet și să ai un singur instrument. Cu toate acestea, am vizitat în toți acești ani mai multe cabi-

nete și am obser vat că mulți medici veterinari se simt foarte comfortabil chiar dacă nu au minimul necesar impus de Colegiul Medicilor Veterinari. Tot profitul nostru este investit ş i reinvestit continuu în dotări.

Pentru că în prezent am investit foarte mulți bani, tot ultima investiţie rămâne cea mai serioasă. Dar, oricum nu ne oprim aici.

Povestiți-ne pe scurt istoria cabinetului medical dr.

Călin Șerdean sau a familiei Șerdean.

În 2001 am reușit să ne împlinim visul – să deschidem propriul nostru cabinet veterinar. În 2004 am făcut un up-grade de la cabinet la clinică veterinară. Dar, cea mai mare realizare am avut-o în 2007 când ne-am mutat într-un sediu nou şi am avansat la statutul

de spital veterinar. În prezent avem în derulare mai multe proiecte de investiţii pentru următorii ani ca să putem face utilă toată suprafaţa de 2.000 m2.

Cum a fost ca universitar și de ce nu ați continuat?

După absolvirea facultății eu am rămas ca şi preparator la disciplina de Reproducție, Obstetrică ș i Ginecologie sub îndrumarea profesorului Horia Cernescu, iar soţia mea pe post de medic coordonator la Serviciul de Urgenţe.

La început a fost foarte frumos, colectivul era minunat, iar statutul de cadru universitar ne plasa mult deasupra celorlalţi. Dar, după un timp ne-am dat seama că sistemul românesc de învăţământ a rămas agăţat undeva pe la nivelul anilor 70, atât ca dotare, cât ş i ca mentalitate. După atâtea vizite în străinătate, schimburi de experienţă nimeni nu a încercat să schimbe nimic, parcă timpul s-a oprit în loc. Un motiv de renunţare a fost managementul dezastruos al facultăţii, iar un alt motiv a fost teza de doctorat, la care a trebuit să renunţ pentru că tema era extrem de banală ș i nu ar fi adus nimic nou în medicina veterinară. În adâncul sufletului mai avem un mic regret pentru că am părăsit facultatea, dar după 10 ani făcând o comparaţie la felul în care lucrăm ş i dotarea pe care o avem faţă de facultatea de azi nu îmi pare deloc rău.

Cum poate fi definit succesul în viața unui medic veterinar și ce înseamnă să fii împlinit profesional?

Reţeta succesului înseamnă multă voinţă pentru că altfel nu vei putea face nimic, perseverenţă care este puterea voinţei, creativitate care adaugă un strop de originalitate în profesie, curaj, dăruire, entuziasm şi mult optimism.

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 12

NO:7 ANUL II 2010

Sunt câteva reguli care trebuie respectate într-o clinică: Să nu fii liderul prețurilor cele mai mici. Clienții atrași de un preț mic nu vă vor fi niciodată loiali pentru că ei vor merge întotdeauna unde prețul este cel mai mic. Dacă vreți să vă șocaț i clienții este cel mai bine să îi şocaţi datorită unui preț mare și nu a unuia foarte mic. Oricum 1 sau 2 clienți din 10 vor avea obiecții la preț, dar un veterinar de succes devine imun la critici.

Nu faceți niciodată nimic pe gratis, dacă nu aveți pregătită o anume strategie.

Dictaţi, nu negociaţi.

Să nu vă fie frică să refuzaţi un client. Sunt foarte mulţi clienţi care îţi pot da o grămadă de bătăi de cap ş i care să-ţi consume mult timp ş i energie. Este o zicală că 20% din clienţi îţi asigură 80% din profit, iar restul de 80% îţi dau 100% dureri de cap. O clinică gata formată are destui clienţi aşa că renunţarea la unii nu va durea deloc.

La toate acestea se adaugă multă instruire, atât practică cât ş i teoretică. Cel mai mare noroc este că eu şi soţia mea suntem medici veterinari şi ne sprijinim unul pe celălalt în tot ceea ce facem, indiferent dacă este zi sau noapte..

Acum cum este să fii medic veterinar de succes? Vă considerați un medic veterinar de succes?

Eu nu pot să decid dacă sunt sau nu un medic de succes. Poţi să fii un medic de succes ş i dacă ai vânzări foarte mari pe partea de pet-shop, dacă ai primit sume mari din contracte de concesionare de la statul român, sau dacă excelezi într-un anumit domeniu. Momentan AGMVR sau CMVR nu dispune de nici un sistem de evaluare a medicilor veterinari practicieni sau a cabinetelor în care lucrează aceştia.

Daca ar fi să o luați iar de la capăt ce ați face?

Ce aş face într-o ţară sufocată de taxe, în care fiecare este pe cont propriu, fără nici o protecţie din partea autorităţilor sau chiar a forurilor care ne conduc? Probabil că aş opta tot pentru medic veterinar.

Ce recomandați unui tânăr medic veterinar aflat la început de carieră?

Cariera unui medic veterinar nu ar trebui să înceapă la absolvirea facultăţii. La absolvire, pe lângă experienţa acumulată din facultate, trebuie să aibă şi experiență practică într-un cabinet veterinar. Nu recomand nici unui proaspăt absolvent să îşi deschidă o clinică imediat. Eşecurile lui vor da de lucru celorlalte clinici. De aceea, este recomandat să se specializeze 2-3 ani într-un cabinet veterinar.

Iulia CREȚU REVISTA

VETERINARUL WWW.VETERINARUL.RO

Ca proprietar de clinică eşti persoana cea mai importantă. Totul trebuie să graviteze în jurul tău. Fără tine, clinica nu ar exista. Totuşi, personalul unei clinici este foarte important ş i trebuie respectat pentru că are o pondere foarte mare în dezvoltarea clinicii, în păstrarea clientelei şi astfel în creşterea profitului.

Faceţi ceva diferit de alte clinici.

Fiţi mai apropiaţi de clienţi.

Dr. Călin ȘERDEAN

MICI TRUCURI SALVATOARE În acest număr al revistei vrem să lansăm o provocare tuturor medicilor veterinari practicieni din România să ne dezvăluie anumite manopere simple ce nu le-am studiat niciodată în Facultate dar care ne pot scoate din situații limită. Rog pe această cale și invit toți colegii ce doresc să destăinuie din secretele praxisului lor să ne contacteze pe adresa redacției email: office@veterinarul.ro Aștept colaborarea dumneavoastră.

Denudarea venoasă și apa caldă De multe ori suntem în situații extrem de delicate când pacientul îți ajunge într-o stare critică, hipoterm, hipovolemic, cu venele colabate, iar cateterizarea venoasă este aproape imposibilă.

Una din metodele folosite cu succes este aplicarea unui tampon de vată înmuiat în apa caldă la 60-80 grade Celsius pe zona de proiecție a venei ce urmează a fi abordată. Reacția este aproape imediată, producându-se vasodilatație.

Dacă această metodă nu dă rezultate recurgem la denudarea venei prin incizia

pe o lungime de 2-3 mm pe zona de proiecție a venei urmată de cateterizare.

Stopul respirator În cazul unui stop respirator poate fi utilizată metoda Jeng Chung. În rafeul median al nasului sub narine se inserează ș i se rotește un ac de 25G până la nivel osos. Consecutiv acestei manopere rata respiratorie crește semnificativ.

Mult success!

dr. Constantin IFTEME

BLUE VETS PAGINA 13

CARDIOLOGIE NO:7 ANUL II 2010

Examenul cardiac Înainte de apariţia ecocardiografiei, au fost folosite doar metode neinvazive pentru a evalua în mod obişnuit sistemul cardiovascular cum ar fi examenul fizic amănunțit, electrocardiografia ş i radiografia toracică. Diagnosticul care nu a putut fi pus uşor prin aceste tehnici necesită în cele din urmă proceduri invazive, cum ar fi angiocardiografia. În ultimul timp ecocardiografia a înlocuit cateterismul cardiac în scop de diagnostic în majoritatea cazurilor, iar utilitatea ş i accesul facil al acesteia a determinat un efect secundar nedorit: superficialitatea examenului fizic cardiac. Cu toate acestea, ascultația cardiacă încă este o metodă eficientă de a detecta timpuriu diferite afecțiuni.

Tocmai de aceea prin acest articol se propune o revizuire a cunoștințelor și a tehnicilor de bază folosite în examenul fizic cardiovascular.

tehnici de examinare moderne

1. Observația Examinarea fizică se face prin observarea atentă a pacientului de la distanță. Acest lucru se face în timp ce proprietarul povesteşte istoricul bolii şi motivul prezentării la control. Deşi, adesea trecută cu vederea, perioada de observare permite caracterizarea aspectul general al animalului, atitudinea, frecvența respiratorie şi efortul. În afecțiunile cardiace cronice se poate constata o scădere în greutate până la cașexie, cu emacierea musculaturii în regiunea temporală și dorsolombară a coloanei vertebrale. Unele animale pot prezenta distensie abdominală din cauza ascitei în caz de insuficiență cardiacă dreaptă. De asemenea, pot prezenta tahipnee, dispnee, tuse sau o poziție ortopneică cu incapacitatea de a lua un decubit sternal din cauza epanșamentelor toracice.

2. Evaluarea capului și a regiunii cervicale Acest examen fizic implică o inspecţie atentă a mucoaselor, ochilor și gâtului.

Modificări ale mucoasei orale apar de cele mai multe ori târziu în evoluția multor boli cardiace, dar aspectul mucoasei orale combinat cu restul examenului fizic poate da informații valoroase. Mucoasele normale au o culoare roz ş i sunt umede cu un timp de reumplere capilară rapid (1- 2 secunde). Timpul de reumplere capilară poate fi scăzut în caz de insuficiență sistolică, hipovolemie.

Cianoza este observată frecvent când concentrația hemoglobinei depășește 5 g/dl3 ș i semnifică adesea o hipoxemie arterială, de exemplu în bolile pulmonare severe sau tetralogia lui Fallot. Cianoza periferică apare când fluxul sanguin către o anumită parte a organismului este redus (ex. la pisicile cu tromboembolism aortic). Paloarea reprezintă un deficit de hemoglobină ca urmare a reducerii debitului cardiac.

Orbirea acută poate fi primul semn al hipertensiunii arteriale sistemice la un pacient. Această complicație subliniază importanţa examenului de fund de ochi și a reflexului pupilar, ocazie cu care se pot constata dezlipiri de retină, hemoragii retiniene sau chiar degenerescență retiniană la pisicile cu cardiomiopatie dilatativă secundară deficitului de taurină.

La examenul regiunii cervicale se vor inspecta cu atenţie atât glandele tiroide ( în special la pisică) cât ş i venele jugulare. O distensie jugulară sau un puls jugular anormal poate apare în insuficienţa cardiacă dreaptă ca urmare a insuficienţei de tricuspidă, cardiomiopatie dilatativă, efuziune pericardică, tamponadă sau pericardită constrictivă.

2. Evaluarea toracelui Evaluarea toracelui se face prin percuţie, evaluarea respiraţiei şi ascultaţia cordului.

WWW.VETERINARUL.RO

Se va urmări respiraţia atât în inspiraţie, cât şi în expiraţie, frecvenţa acesteia, regularitatea, profunzimea ş i efortul necesar. Pulmonii se vor asculta pentru a detecta prezenţa zgomotelor supraadăugate – continue (wheezing) şi întrerupte (raluri). De asemenea, percuţia ajută la delimitarea zonelor de hipermatitate în caz de colecții lichidiene sau a determinării limitelor cordului.

Caracterul șocului apexian poate furniza informații prețioase pentru diagnostic. Lipsa acestuia se poate datora emfizemului, revărsatului pericardic, șocului sau chiar decesului.

Ascultația cordului efectuată în mod corect poate ajuta la diagnosticarea bolilor cardiace. Este de recomandat ca ascultația să se facă într-un loc liniștit, cu răbdare, folosind întotdeauna același stetoscop, combinată cu o înțelegere a fiziologiei și patologiei sunetelor cardiace.

La ascultație se vor urmări trei lucruri - cordul, suflurile cardiace şi aritmiile cardiace.

Zgomotele cardiace sunt vibrații sonore caracterizate prin intensitate, frecvență și calitate. Ascultația cordului normal evidențiază zgomotele cardiace 1 și 2 (Z1 și Z2). Ele sunt probabil vibrații produse de închiderea valvelor cardiace în combinație cu modificările debitului sanguin și tensiunea produsă în interiorul structurilor cardiace pe măsură ce valvele se închid.

Prin urmare, asocierea dintre închiderea valvei mitrale ș i Z1 are intensitatea cea mai mare în focarul mitral. În mod similar, Z2 este asociat cu închiderea valvei aortice ș i pulmonare ş i are intensitatea cea mai mare în focarul pulmonar şi aortic.

Recunoscând aceste zgomote se pot localiza şi suflurile cardiace.

Pentru a identifica uşor fiecare din zgomotele cardiace, palparea concomitentă pulsaţiilor arterei femurale va indica apariţia sistolei şi va facilita diferenţierea lor. În timpul ascultaţiei este esenţială diferenţierea sistolei de diastolă, astfel încât suflurile cardiace ş i zgomotele supraadăugate să fie corect localizate în cadrul ciclului cardiac.

PAGINA 14

NO:7 ANUL II 2010

3. Anomalii ale zgomotelor cardiace.

Alterări ale intesității Zgomotul S1 este întărit atunci când cuspidele valvelor mitrală ş i tricuspidă rămân larg deschise la sfârşitul diastolei ş i se închid cu forţă la începutul sistolei ventriculare. Acest lucru apare în stenoza mitrală ş i cea tricuspidiană deoarece orificiul îngust al valvelor limitează umplerea ventriculară. Alte cauze pot fi datorate tahicardiei, hipertensiunii, anemiei. Un Z1 diminuat se datorează unei prelungiri a umplerii diastolice (blocul AV gr. I), a unei întârzieri a sistolei ventriculare stângi (bloc de ramură stângă) sau în insuficienţa mitrală.

Zgomotul Z2 apare întărit la pacienţii cu hipertensiune arterială sistemică sau hipertensiune pulmonară, iar diminuat în caz de insuficienţă aortică.

Dedublarea zgomotelor cardiace Ocazional, valva mitrală şi tricuspidă nu se închid sincron, rezultând o dedublare a lui Z1. Acest lucru este mai des întâlnit la câinii de talie mare şi poate fi asociat cu o întârziere a conducerii intraventriculare (bloc complet de ramură dreaptă, aritmii ventriculare) sau la pacienţii cu stenoză mitrală sau tricuspidiană. Lărgirea dedublării în mod fiziologic ( mai mare în inspir) a zgomotului Z2 apare când există orice întârziere în evacuarea ventriculului drept în blocul de ramură dreaptă, stenoza pulmonară, defect septal ventricular ş i insuficienţa mitrală.

Zgomote supraadăugate Zgomotul 3 este un zgomot mezodiastolic de tonalitate joasă care poate fi apreciat cel mai bine la un ritm în trei timpi, numit deseori şi ritm de galop (galop ventricular sau galop protodiastolic). Este cauzat probabil de întinderea muşchilor papilari ai valvelor mitrale şi tricuspide la sfârşitul umplerii diastolice rapide. Zgomotul S4 este un zgomot telediastolic de tonalitate mai înaltă decât Z3 și creează la fel ca Z3 impresia unui ritm de galop (galop atrial sau presistolic). Apare datorită unei presiuni atriale foarte mari și apare în stenoză aortică, insuficiență mitrală, hipertensiune. Dacă frecvența cardiacă este foarte mare Z3 și Z4 se pot suprapune și rezultă galopul de sumație.

Suflurile cardiace Pentru a stabili originea suflurilor cardiace trebuie luate în considerație următoarele: semnele clinice asociate, încadrarea temporală în ciclul cardiac, aria de intensitate maximă, intensitatea și amplitudinea.

WWW.VETERINARUL.RO

În funcție de încadrarea temporală în ciclul cardiac suflurile se pot clasifica în: holosistolice, mezosistolice, telesistolice, protodiastolice, mezodiastolice, presistolice ș i continue. Suflurile sunt gradate după intensitate în: • Gradul 1/6: foarte slab • Gradul 2/6: slab, dar poate fi detectat aproape imediat de un medic experimentat • Gradul 3/6: moderat, fără freamăt • Gradul 4/6: puternic, freamăt abia palpabil • Gradul 5/6: foarte puternic, freamăt uşor palpabil • Gradul 6/6: foarte puternic, poate fi ascultat chiar şi fără plasarea stetoscopului pe torace.

Tonalitatea unui suflu necesită o practică îndelungată. În general, cele cu tonalitate joasă indică o curgere turbulentă sub presiune mică, iar suflurile cu tonalitate înaltă indică o curgere cu viteză mare.

4. Evaluarea extremităţilor Palparea abdomenului prin balotare este foarte importantă în evaluarea disfuncţiei cardiace de dreapta ( prin creşterea presiunii venoase centrale) ş i în evaluarea bolilor cardiace sistemice (hepa tomegalie).

5. Evaluarea extremităţilor Palparea pulsului femural ş i extremităţilor poate furniza informaţii cu privire la frecvenţa pulsului, ritmului, prezenţa sau absenţa întârzierii pulsului femural şi al tulburărilor de ritm. Absenţa pulsului femural, răcirea membrelor, rigiditatea musculară şi durerea sugerează o obstrucţie vasculară. Tromboelmbolismul sistemic la pisici este mai des asociat cu bolile miocardice, în timp ce la câini se poate dezvolta o obstrucţie vasculară ca urmare a unei infecţii bacteriene endocardice sau ca urmare a unei hipercoagulabilităţi (hiperadrenocorticism, nefropatie cu pierdere de proteină, anemii hemolitice imunomediate).

dr. Călin ȘERDEAN Spitalul Veterinar

PET & VET E.R. TIMIȘOARA PAGINA 15

ALIMENTAȚIE NO:7 ANUL II 2010

Dermatita atopică Atopie Prin definiţie, atopia reprezintă predispoziţia la dezvoltarea unei reacţii alergice la factori care în mod normal sunt nonalergenici, cum sunt polenurile, acarienii și alte substanţe prezente în mediul înconjurător.

S

ensibilizarea se face prin contactul cu substanţa si producerea în organism a IgE specifice, care se cuplează la situsurile receptoare ale celulelor mastocitare cutanate. Expunerea ulterioară la stimul va determina degranularea mastocitelor (reacţie de hipersensibilitate imediată de tip I), cu eliberare de histamină, enzime proteolitice, citokine, chemokine şi alţi mediatori chimici.

Prurit, xeroză, piodermită superficială recurentă, micoze, otite externe recidivante, conjuctivite – toate acestea sunt simptome ale atopiei care sunt supărătoare atât pentru animal, cât şi pentru proprietar. În general discutăm de tratamente îndelungate, complexe prin faptul că trebuie limitat pe cât posibil contactul cu factorii alergeni.

Totuşi, cum putem ajuta aceşti indivizi?! Ca şi în cazul oamenilor, hrana joacă un rol cheie ş i poate fi „exploatată” în trei moduri: restabilirea funţiei de barieră a pielii, reducerea inflamaţiei ş i prevenirea sau controlul hipersensibilităţilor alimentare.

Nutrimente cum sunt nicotinamida, acidul pantotenic, histidina, inozitolul şi colina îmbunătăţesc structura şi funcţia pielii; altele (prolina şi piridoxina) stimulează sinteza de ceramide.

Studiile efectuate în vivo au confirmat aceste aspecte. După nouă săptămâni de suplimentare a dietei cu nicotinamidă, acid pantotenic, histidină, inozitol şi colină, pierderile de apă transepidermice au fost reduse semnificativ la câinii atopici. Ca urmare, fenomenul de xeroză a fost diminuat, limitându-se astfel penetrarea alerWWW.VETERINARUL.RO

genilor, colonizarea bacteriilor sau a fungilor, care determină apariţia dermatitei atopice.

Acizii graşi polinesaturaţi cum sunt cei din clasele Omega 3 ş i Omega 6, reduc inflamaţiile de la nivel cutanat şi ajută la refacerea filmului protector lipidic. Uleiul de Borago officinalis este folosit în dermatocosmetica umană, fiind uleiul cu cel mai mare conţinut de acid gamma linolenic (GLA) – peste 20%. Acţiunea lui este potenţată prin asocierea cu uleiul de peşte ( bogat în acizi graşi cu catenă lungă). Aceşti acizi graşi Omega 3 cu catenă foarte lungă acţionează similar cu acidul gamma linolenic; ei inhibă producţia de acid arahidonic ş i derivaţi ai acestuia, care sunt consideraţi a fi răspunzători de manifestările inflamatorii.

Curcumina acţionează prin mecanisme care ţintesc sistemul imunitar – inhibarea activării celulelor mastocitare, a sintezei de lipooxigenază şi cilooxigenază, a imunoglobulinelor etc.

Prin urmare, putem ajuta animalele care suferă de această afecţiune printrun management nutriţional corect,

folosind o hrană perfect echilibrată pentru un organism atopic. Hrana industrială specială este o opţiune care oferă siguranţă medicului şi totodată este comodă pentru proprietari; reţetele perfect echilibrate asigură nutrimentele necesare animalului, venind în sprijinul terapiilor clasice, care sunt aplicate în astfel de situaţii.

Bibliografie: •Prelaud P. (1999) – Bolile alergice ale câinilor de rasă, Ed. MAST, ISBN: 9738011-11-6; •Ti1ey L.P., Smith F.W.K. (2000) – The 5Minute Veterinary Consult Canine & Feline, ediţia a II-a; Lippincott Wi1iams & Wilkins – SUA; ISBN: 0-683-30461-5 •Pibot P., Biourge V., E1iot D. (2006) – Encyclopedia of Canine Clinical Nutrition, Royal Canin France

dr. Alexandra MANASIA

Royal Canin România PAGINA 16

NO:7 ANUL II 2010

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 17

ARTROLOGIE NO:7 ANUL II 2010

un produs natural inovativ pentru sănătatea articulației

!

nutriţionale se regăsesc în protocolul dumneavoastră, este bine să oferiți și o variantă inovativă. O alternativă precum este Glyco-Flex, un produs veterinar original destinat câinilor pentru tratarea articulațiilor. GlycoFlex are o formulă diferită decât alte produse care conțin glucozamină/ condroitină, permițându-vă, așadar, să tratați cazuri cât mai variate.

Prin ce este diferit Glyco-Flex?

Glyco-Flex conține o combinație unică de GlycOmega (Perna canaliculus / Scoica cu buză verde adusă din Noua Zeelandă), plus DMG, glucozamină și alte ingrediente active care s-au dovedit a fi benefice articulațiilor câinilor. Astfel, acesta este singurul produs care utilizează la maximum extractul de Perna.

P

e noi, medicii veterinari, ne interesează tot mai mult ce remanenţă are medicamentul în organism, cât este de toxic, ce efecte secundare are asupra organelor şi ţesuturilor în timp.

Încercăm – acolo unde este posibil – să înlocuim medicamentele de sinteză care au un înalt potențial toxic pentru organism. Şi apelăm tot mai des la suplimente nutriţionale formulate pe baza unor ingrediente naturale.

Suntem tot mai sensibili şi la apariţia şi evoluţia durerilor care însoţesc afecţiunile şi căutăm tot mai mult să alinăm suferinţele animalelor care ajung în clinicile veterinare.

Pentru a vă ajuta pacienții canini să aibă o sănătate optimă a șoldului și a articulațiilor, trebuie să știți că aveți mai multe opțiuni. Se știe că nu toți câinii răspund în același fel la aceleași produse. Astfel, dacă suplimentele WWW.VETERINARUL.RO

Perna canaliculus, cunoscută în Noua Zeelandă ș i sub numele de scoică cu margini verzi, reprezintă o sursă naturală de glicozaminoglicani ( incluzând condroitina4 și -6sulfaț i și acid hialuronic), minerale ș i aminoacizi și acizi grași omega3- componente care contribuie semnificativ la mobilitatea ș i comfortul caninilor. Produsele Glyco-Flex sunt singurele care au în compoziție Perna GlycOmega. Contrar altor produse bazate pe extractul de Perna sau alt praf de scoică, care duc lipsa unor acizi grași importanți, cât ș i altor componente bioactive ( ex.praf sau extracte degresate), Glyco-Flex are în compoziție întregul organism al scoicii, având astfel acțiune anti-inflamatoare mult mai mare. Mai mult, ingredientele sunt dozate cu grijă pentru a avea aceleași proporții pe care le-ar avea în natură.

Dimetilglicina (DMG) este o componentă naturală care a dovedit în timp că ajută structura articulațiilor.

Studiile indică faptul că DMG acționează ca un antioxidant puternic care este benefic articulațiilor și țesuturilor în jur. Laboratoarele Vetri-Science au fost premiate cu patru brevete pentru activitatea de cercetare depusă timp de peste douăzeci de ani în a dovedi proprietățile DMG. PAGINA 18

NO:7 ANUL II 2010

Metilsulfonilmetanul (MSM) este benefic articulațiilor și șoldului.

MSM-ul din compoziția produselor Glyco-Flex este garantat a fi 99% pur. Fiecărui lot îi este testată calitatea pentru a fi siguri că fiecare pacient are parte de cea mai bună calitate.

!

Laboratoarele Vetri-Science dețîn o experiență de peste șaptesprezece ani în cercetarea produsului Glyco-Flex ș i a constituenților acestuia primari. Cu fiecare studiu efectuat, universitățile și cercetătorii independenți au confirmat valoarea, siguranța și biovalabilitatea produsului Glyco-Flex, cât și a ingredientelor sale în ceea ce privește protecția articulațiilor.

Deși fiecare ingredient și- a dovedit individual aportul, felul în care aceste componente interacționează sinergetic justifică valoarea clinică a produsului Glyco-Flex și stadializarea problemelor articulare în funcție de nevoile articulației și de vârsta animalului.

Bibliografie: Gibson RG, Gibson SL, Conway V and Chappell D. Perna canaliculus în the treatment of arthritis. Practitioner, 2001; 224: 955-960..

Kim LS, et al. Efficacy of methylsulfonylmethane (MSM) în osteoarthritis paîn of the knee: a pilot study. OsteoArthritis and Cartilage. 2006; 14: 286-294.

Stagiul I „basic” Program de susținere a sănătății articulare pentru Perna canaliculus (GlycOmega™) Glucosamine HCl căței și câini de-a lungul vieții Suport structural și funcțional al articulației și al Dimetilglicina țesutului conjunctiv Recomandat de veterinari pentru câini și căței cu probleme articulare timpurii sau pentru prevenirea acestora la vârstă adultă

600mg Aminoacizii, condroitin sulfații, vitaminele și mineralele 500mg chelatate din GlycOmega™ Perna sunt utilizate pentru a 100mg menține dezvoltarea sănătoasă a articulației și funcționalitatea după activitățile zilnice. Glucosamina este utilizată pentru optimizarea sintezei de glucozaminoglicani (GaG).

Dimetilglicina (DMG) acționează ca antionxidant și susține sistemul imunitar

Stagiul II „intermediar” Pentru câini cu nevoi moderate pentru susținere articulară Suport cuprinzător pentru sănătatea articulară și a țesutului conjunctiv Pentru câini în creștere și adulți Recomandat pentru rasele sportive și de muncă Susține funcționarea articulației în tratamentele post chirurgicale ortopedice

Perna canaliculus (GlycOmega™) Glucosamine HCl Dimetilglicina Metilsulfonilmetan Mangan

600mg Condroitin sulfații, metilsulfonilmetanul (MSM), gluco750mg samina, dimetilglicina, manganuls și alte minerale utilizate 100mg pentru menținerea sănătății articulare și a țesutului con500mg junctiv 10mg

Perna canaliculus (GlycOmega™) Glucosamine HCl Dimetilglicina Metilsulfonilmetan Mangan Vitamina C Vitamina E Extras din sâmburi de strugure Seleniu Glutation

600mg Conține cele mai crescute nivele și cea mai largă gamă de 1000mg produse pentru suportul articular. Nivelul ridicat de MSM 100mg împreună cu vitamina C are un efect benefic.

1000mg Antioxidanții ca vit E, seleniu, DMG, glutationul și extrasul 10mg 30mg de sâmbure de strugure ajută la menținerea sănătății 50U.I. articulare 5mg 2mcg 2mg

Stagiul III „avansat” Pentru câini cu nevoi avansate pentru susținerea articulară Formula geriatrică pentru seniori Poate fi folosită împreună cu medicația NSAIDS

dr. Andrei VERNICA

VET DIAGNOSTIC SRL

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 19

ORTOPEDIE NO:7 ANUL II 2010

Displazia de şold Displazia de ş old este o boală congenitală cu evoluţie bilaterală caracterizată prin instabilitatea articulaţiei şoldului fapt ce poate duce la subluxaţie coxofemurală, sinovită, degenerare articulară, durere şi şchiopătură.

Displazia de ş old poate fi diagnosticată radiologic ca o subluxaţie a capului femural la câinii tineri, iar la câinii bătrâni ca o osteoartrită a articulaţiei coxofemurale.

Semnificaţia clinică a gradului de subluxaţie este interpretată radiologic în funcţie de rasă, vârstă ş i semnele clinice pe care le prezintă câinele.

protezarea totală de şold controlul durerii. Opţiunile chirurgicale includ rezecţia capului ş i gâtului femural, osteotomia triplă pelvină (TPO), protezarea totală de şold.

În general când gradul subluxaţiei capului femural în raport cu cavitatea acetabulară este mai mare de 25% în radiografiile ventro-dorsale se consideră ca fiind o subluxaţie severă şi duce la dezvoltarea rapidă a bolilor degenerative secundare.

Diagnosticul este bazat pe anamneză, examinare ortopedică şi examinare radiologică.

Anamneza ş i semnele clinice constau în șchiopătură, poziţii anormale în mers aşa-zisul mers de iepure, dar şi toleranţa scăzută la efort precum şi dificultate în urcat şi coborât scări. Managementul displaziei de şold este adaptat pentru fiecare câine în parte în funcţie de severitatea gradului displaziei, vârstă, rasă ş i temperament. În cele mai multe cazuri, câinii cu displazie de şold sunt prezentaţi la clinica veterinară atunci când semnele clinice sunt observate de către proprietar, undeva între 4 şi 12 luni.

Examinarea ortopedică include evaluarea mersului şi poziției, gama de mişcare ş i durere la manipularea articulaţiei coxofemurale. La câinii tineri, evaluarea gradului de subluxaţie sau laxitate a şoldului se face cu testele sau cu prezenţa semnelor Bardens, Barlow sau Ortolani.

Examenele radiografice includ radiografii standard dorso-ventrale ale bazinului cu articulaţiile în extensie, radiografii dorsolaterale ş i latero laterale cu evidenţierea cavităţii acetabulare. O metodă adiţională pentru diagnosticarea displaziei este metoda măsurării unghiului Norberg.

Managementului nonchirurgical al displaziei de şold include recomandări nutriţionale, controlul greutății, WWW.VETERINARUL.RO

radiografie 1

Studiu de caz În următoarele rânduri vă voi descrie cazul unui Rottweiler mascul, diagnosticat cu displazie de şold bilaterală operat la clinica doctorului diplomat ECVS Günter Schwarz (Tierklinik) de lângă Viena. Procedura chirurgicală a fost realizată în două etape la interval de aproximativ 5 luni. La prima intervenţie chirurgicală câinele era în vârstă de 11 luni.

Din punct de vedere al anamnezei şi al semnelor clinice, câinele prezenta şchiopătur ă evidentă, poziţii anormale în mers ş i alergare, mers de iepure şi dificultate în urcarea ş i coborârea treptelor. La efectuarea examinării radiologice, s-a observat gradul înaintat de displazie de şold, aproape de subluxaţie coxo-femurală, vezi figura 1 (Radiografie preoperator, expunere ventrodorsală).

PAGINA 20

NO:7 ANUL II 2010

Anestezia şi pregătirea preoperatorie radiografie 2 Anestezia animalului s-a efectuat cu acepromazină şi metadonă, ca premedicaţie, inducţia anesteziei fiind făcută cu diazepam ş i propofol apoi menţinerea anesteziei cu izofluran în oxigen.

A urmat pregătirea zonei de elecţie chirurgicală prin tunderea şi raderea părului de la articulaţia tarsometatarsiană până la mijlocul coloanei vertebrale ş i aseptizarea zonei respective cu betadină; procedură repetată de 3 ori la interval de 15 minute.

Zona perineală este şi ea rasă pentru a facilita igiena în perioada postoperatorie. Reguli obişnuite pentru pregătirea preoperatorie.

Tehnica chirurgicală Câinele a fost aşezat în poziţie laterală, iar apropierea chirugicală s-a făcut prin acces cranio-lateral cu incizia minimă a marginii cranio-laterale a muşchiului gluteu profund.

Articulaţia a fost luxată prin rotire externă a femurului pentru a facilita expunerea capului femural. Pentru stabilizarea capului femural s-a folosit un retractor Hohmann.

Osteotomia s-a realizat de la aspectul medial al marelui trocanter la partea proximală a trocanterului mic. Suprafaţa este apoi palpată pentru iregularităţi.

După îndepărtarea capului şi gâtului femural, se trece la fixarea protezei de tip Biometrix BFX, cu fixare biologică ( press fit system) ceea ce înseamnă că ţesutul osos în care este introdus implantul va creşte peste acesta, fixându-l. Marginile componentei femurale şi ale componentei acetabulare sunt alezate la un diametru cu un milimetru mai mic decât implantul.

Chirurgul încearcă stabilitatea ş oldului prin fixarea unor capete de proteză femurală diferite, de probă, până când găseşte lungimea potrivită a gâtului femural; lucru realizat în momentul în care reducerea şoldului este destul de dificilă ş i aproape că nu va exista nici o mişcare translaţională laterală a capului femural.

WWW.VETERINARUL.RO

Odată obţinută stabilitatea ş oldului, implantul definitiv este fixat. Procesul de fixare fermă fiind atins după 4-6 săptămâni, fiind vorba despre o proteză necimentată. Înainte de finalizarea intervenţiei chirurgicale s-au prelevat două probe bacteriologice pentru evidenţierea eventualelor contaminări intraoperatorii; una din probe fiind prelucrată în clinică, iar contraproba a fost trimisă unui laborator partener din Anglia. Ţesutul muscular subcutanat şi pielea au fost suturate în mod obişnuit. Timpul operator a fost de aproximativ 40 – 45 minute.

Postoperator, au fost efectuate radiografii pentru a verifica poziţia protezei; figurile 2 şi 3 prezintă prima şi respectiv a doua intervenţie.

Tratamentul postoperator Nu s-a folosit niciun sistem de suport al membrului, plaga fiind protejată printr-un pansament simplu. Medicaţia postoperatorie a constat în administrarea de antibiotice timp de 10 zile ( Ciprofloxacin 500mg) însoţită de medicaţie antiinflamatorie timp de 6 zile Rymadil 50 mg. Firele de sutură de la nivelul pielii au fost îndepărtate la 10 zile postoperator.

PAGINA 21

ORTOPEDIE NO:7 ANUL II 2010

radiografie 3

Câinele a fost încurajat să meargă încă din prima zi postoperator, pe distanţe scurte ş i ţ inut în lesă, din scurt, urmând ca în următoarele săptămâni să crească treptat efortul depus în plimbări, evitând săriturile. Ȋn prezent, animalul este complet recuperat, neavând restricţii în activitate. Protezarea de şold este o procedură chirurgicală majoră ce implică cunoaşterea în profunzime a tehnicilor chirurgicale, precum şi repectarea regulilor de asespsie şi antisepsie în totalitate.

Operaţia este solicitantă din punct de vedere chirurgical şi nu permite erori tehnice. Se foloseşte un instrumentar adecvat, iar echipa care participă la operaţie trebuie să asigure suportul necesar chirurgului pentru ca acesta să finalizeze operaţia în mai puţin de 2 ore, altfel riscul infecţiilor postoperatorii creşte semnificativ.

Cu mulţumiri, dr. dipl. ECVS Günter Schwarz pentru informaţiile oferite ş i pentru bunăvoinţa de a-mi permite să asist la această intervenţie chirurgicală.

radiografie 5

radiografie 4

Radiografie 1 Expunere ventro-dorsală 4,5 luni Radiografie 2 Expunere ventro-dorsală 4,5 luni Radiografie 3 Prima intervenție ventro-dorsal 11 luni

dr. Andrei CĂLOIU

Radiografie 4 A doua intervenție ventro-dorsal postop 17 luni

Centru de diagnostic și tratament TIOVET

Radiografie 5 A doua intervenție latero-lateral postop 17 luni

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 22

NO:7 ANUL II 2010

8

modele diferite de aparate Roentgen autorizate de C.N.C.A.N. WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 23

ZOONOZE NO:7 ANUL II 2010

Borelioza - Boala LYME Borelioza - Boala Lyme este produsă de un spirochet Borrelia burgdorferi ce se transmite prin căpuşe din genul Ixodes - atât la animale cât şi la om . Este cunoscută ca boala cu 1000 de fețe, deoarece afectează tot organismul, neputându-se vorbi de un organ ţintă , iar simptomatologia atât la om cât şi la animale mimează pe cea întâlnită şi în alte entităţi morbide.

A

boli transmise prin vectori

specte clinice şi de laborator în infecţia Borrelia burgdorferi la animalele de companie.

Cel mai frecvent simptom este artrita acută manifestată prin deplasare dificilă şi intoleranţă la efort. Artrita va afecta una sau mai multe artriculaţii, acestea fiind inflamate ş i foarte dureroase.

Câinii afectaţi refuză deplasarea, au spatele arcuit şi sensibil la palpare. Artritele sunt de obicei însoțite şi de febră, anorexie şi depresie.

De asemenea, se constată inflamaţia ganglionilor limfatici superficiali cervicali şi/sau poplitei.

Afectarea cardiacă este marcată de insuficiență majoră urmată de cele mai multe ori de moarte.

!

La nivel renal, se constată glomeruronefrită ca urmare a depunerii la nivel glomerular de complexe imune.

Pacienții pot prezenta asociat, simptomatologie nespecifică ca: vomă, diaree, anorexie, pierdere în greutate poliurie/polidipsie sau ascită.

Examenele de laborator – hematologic și biochimic pun în evidenţă: neutrofilie, uremie, proteinurie, hipercolesterolemie, hiperfosfatemie ş i hipoalbuminemie. Dacă se efectuează examen citologic din lichidul sinovial se va constata prezenţa unui număr mare de celule albe. Diagnosticul acestei boli se poate face utilizând diverse metode serologice ca Western blot sau ELISA, sau PCR, însă aceste metode trebuie efectuate în laboratoare specializate.

va croniciza cu afectarea preponderentă a articulațiilor, cordului sau cu leziuni oftalmologice și neurologice ireversibile.

Medicamentele de elecţie pentru borelioză sunt: doxiciclina şi amoxicilina. Doxiciclina se administrează per os, 10 mg /Kg la 12 ore timp de 4 săptămâni, iar amoxilina se administrează 20 mg / Kg , per os la 8-12 ore, timp de 4 săptămâni. Se recomandă administrarea de antiinflamatoare nesteroide pentru reducerea inflamației articulațiilor.

Doxiciclina nu este recomandată la animalele foarte tinere existând riscul afectării dentinei ( ex. colorarea dinților).

SNAP® 4Dx® Test

Pentru clinician, utilizarea unui test rapid dar care să aibă o performanță înaltă este mandatorie.

SNAP 4DX IDEXX Laboratories are ca şi principiu tehnica ELISA ş i pune în evidenţă anticorpii faţă de fracţiunea antigenică C6 B.burgdorferi, această fracţiune nu dă reacții încrucișate cu alte spirochete (ex.

Leptospira) sau cu anticorpii postvaccinali, făcând posibilă o diferențiere clară între vaccinare şi infecţie.

Specificitatea testului este de 100% şi sensibilitatea este de 98,8%.

Tratament Dezideratul tratamentului Bolii Lyme, atât la animale cât şi la om este să se înceapă cât mai rapid după muşcătura de căpuşe ș i astfel șansele de vindecare totală cresc considerabil. Altfel Borelioza /Boala Lyme se

Dr.Ph.D Andreia AMZUTA PRODUCT MANAGER

NOVA GROUP INVESTMENT. WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 24

NO:7 ANUL II 2010

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 25

NUTRIȚIE NO:7 ANUL II 2010

Pentru a veni în întâmpinarea proprietarilor și a medicilor veterinari implicați direct începând cu prima etapă a vieții cățeilor, echipa de nutriționiști ai Affinity a creat o nouă gamă de hrană pentru căței, Advance [puppy protect]. Aceasta are la bază ultimele cercetări în domeniul nutriției, înglobate într-o rețetă specială care are în vedere dezvoltarea optimă a sistemului imunitar, îmbunătățirea funcției gastrointestinale ș i stimularea creșterii organismului tânăr, al cățeilor.

Dezvoltarea sistemului imunitar Depinde de TINE!

Dezvoltarea sistemului imunitar se datorează rețetei noii formule, care este elaborată conform profilului specific al nutrienților din colostru, conținând cel mai mare procentaj de nucleotide libere specifice și imunoglobuline. !

Noua gamă de hrană pentru căței, Advance [puppy protect], Advance Initial conține o inovație în materie de nutriție ș i anume ultima generație de imuno-nutrienți. Conform definiției, un imunonutrient este: “o substanță care, spre deosebire de un nutrient clasic, este capabilă să îmbunătățească sistemul imunitar”. Din această categorie fac parte nucleotidele și imunoglobulinele. !

1.Nucleotidele sunt unitățile structurale ale acizilor nucleici (ADN/ARN) , care garantează dezvoltarea maximă, în funcție de potențialul genetic al fiecărui pui, susțin maturizarea sistemului imunitar ș i asigură sănătatea tractului gastro-enteric, deoarece aceste procese sunt rezultatul direct al replicării celulare și al sintezei proteinelor. Aceste procese sunt mari consumatoare de nucleotide ș i depind de disponibilitatea acestora. Nucleotidele provin din placentă, în perioada fetală, din colostru și lapte, în prima perioadă a vieții, iar după înțărcare, organismul sintetizează un procent limitat, necesarul fiind completat de sursele externe, prin hrană.

!

Cu plusul conținut, noua formulă Advance [puppy protect] asigură un aport de nucleotide cu același profil ca ș i colostrul, fiind din acest punct de vedere cu până la 50% superior laptelui matern în cuiburi mari ș i de 10 ori superior, comparativ cu hrana fără suplimente.

Nucleotidele stimulează procesul de maturizare a sistemului imunitar, extind efectul protector al colostrului ș i contribuie la dezvoltarea ș i susținerea bunei funcționări a sistemului gastro-intestinal. Rata de replicare crescută a enterocitelor necesită o cantitate mare de nucleotide, astfel încât un aport suficient al acestora din urmă asigură o epitelizare corespunzătoare a mucoasei intestinale și mărește totodată suprafața de absorbție a nutrienților în intestin. În sinergie cu imunoglobulinele conținute în noua formulă, nucleotidele susțin dezvoltarea florei intestinale benefice, care este coparticipantă la buna desfășurare a procesului digestiei. !

2. Imunoglobulinele sunt proteine active ale sistemului imunitar, iar imunoglobulinele G (IgG) conținute de noua formulă blochează direct agenții patogeni în lumenul intestinal, protejând astfel mucoasa enterică în mod direct. Conform rezultatelor experiențelor efectuate în laboratoarele proprii ale Affinity, în urma procesului de digestie, în materiile fecale ale câinilor hrăniți cu Advance, se regăsesc 25 % din imunoglobuline încă active.

Ca rezultat se reduce rata morbidității înainte ș i după înțărcare, în perioada de risc maxim: între 3 și 13 săptămâni ș i se constată un răspuns imun mai bun la vaccinare.

dr. Ioana BEUDEAN

GREENPOINT TRADE WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 26

NO:7 ANUL II 2010

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 27

NO:7 ANUL II 2010

Pentru mai multe informații despre produs vă rugăm contactați medicul veterinar sau reprezentanții Novartis Animal Health din România, tel: dr. Florin Cocioarvă +40.720.999.719; dr. Ionuț Dragomir +40.726.233.072 WWW.VETERINARUL.RO PAGINA 28 sau Novartis Animal Health d.o.o., Verovskova 57, 1000 Ljupljana, Slovenia, tel: + 386.1580.2884

NO:7 ANUL II 2010

OFERA

MAI MULTA SANATATE PISICII TALE

Are grija de pisica ta si ii prelungeste viata Affinity Advance contine acum Sistemul Impotriva Imbatrinirii Celulelor; o combinatie puternica de antioxidanti care neutralizeaza radicalii liberi.

Noul sistem protejeaza tesuturile si organele prin.intarzierea imbatrinirii si degradarii celulelor.

Asadar, ori de cate ori vei oferi Affinity Advance cainelui tau, il vei ajuta sa-si imbunatateasca functiile corpului, sa-si intareasca sistemul imunitar si sa-si prelungeasca viata .

WWW.VETERINARUL.RO Importator si Distribuitor: GREENPOINTÂ TRADEÂ

Tel/Fax: 0040-21-3111610, 3111609, 0244-518918

PAGINA 29

OBSTETRICĂ NO:7 ANUL II 2010

Piometrul Importanţa clinică a piometrului la căţea este deosebită, ţinând cont de &ecvenţa mare, precum şi de prognosticul grav, atât din punct de vedere al reproducerii, cât şi vital.

Piometrul este o afecţiune caracterizată prin acumularea de puroi în cavitatea uterină.

Apariţia sa este în strânsă corelaţie cu ciclul sexual, deoarece nu se manifestă decât în timpul metestrului (diestrului), această caracteristică deosebindu-l clar de endometrita purulentă puerperală. Piometrul poate evolua sub formă acută sau cronică, cu cervix deschis sau închis, iar varietatea semnelor clinice depinde

WWW.VETERINARUL.RO

în principal de severitatea leziunilor genitale şi extragenitale, în special a celor renale.

E

TIOLOGIE

Piometr ul sur vine în general la femelele în vârstă, frecvenţa maximă fiind întâlnită la căţelele de 6-8 ani. Nu există predispoziţie de rasă.

Această afecţiune apare în metestru (diestru), în general la 3-6 săptămâni după sfârşitul căldurilor, dar se poate manifesta ş i imediat după încheierea acestora.

Unele tratamente hormonale pot avea ca efect secundar producerea unui piometru: • administrarea progestagenelor în scop contraceptiv, mai ales în cazul administrării repetate sau supradozate; • utilizarea estrogenilor în scop abortigen. În peste 70% din cazuri, agentul microbian incriminat este Escherichia coli. În celelalte cazuri, au fost izolaţi stafilococi, streptococi, alte enterobacterii.

PAGINA 30

NO:7 ANUL II 2010

• crearea unui mediu uterin favorabil multiplicării germenilor în timpul metestrului, datorită secreţiei de embriotrof ; • diminuarea imunităţii celulare a uterului în această perioadă, sub influenţa progesteronului.

Trebuie semnalat de asemenea faptul că, aproximativ 10% din piometre sunt sterile. Dacă se adaugă la aceasta şi faptul că reproducerea experimentală a piometrului prin inocularea intrauterină a lui E. coli în diferite faze ale ciclului sexual nu a reuşit, se poate presupune că agenţii microbieni nu au decât un rol secundar în declanşarea acestei afecţiuni.

Frecvenţa mare a piometrului este legată, fără îndoială, de prezenţa unor factori favorizanţi : • durata mare a estrului, perioadă în care colul uterin este deschis, favorizând ascensiunea germenilor până la nivel uterin ; • lungimea mare a coar nelor uterine, care face dificilă vidarea completă a conţinutului ;

Se pare că factorul determinant al declanşării piometrului la căţea este reprezentat de contextul hormonal de la sfârşitul estrului şi începutul metestrului, dominat iniţial de estrogeni, apoi de progesteron.

Este cunoscut faptul că organele ţintă ale estrogenilor sunt foarte sensibile la acţiunea acestor hormoni la căţea. Principalele efecte asupra tractusului genital sunt : congestie, hiperplazie la nivelul mucoasei uterine şi vaginale, relaxarea cervixului, precum ş i o migrare a leucocitelor către lumenul uterin.

De asemenea, s-a constatat relativ frecvent apariţia piometrului după un avort terapeutic pe bază de estrogeni (în 14% din cazuri). Totuşi, nu s-a reuşit reproducerea experimentală a piometrului la căţelele castrate, prin administrare de estrogeni.

Diferite argumente pledează în favoarea ipotezei că progesteronul, prin acţiunile sale, condiţionează apariţia acestei afecţiuni. Într-adevăr, aşa cum s-a mai arătat, piometrul apare în timpul metestrului (diestrului), atunci când progesteronemia este la nivel maxim; progesteronul stimulează activitatea secretorie a glandelor

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 31

OBSTETRICĂ NO:7 ANUL II 2010

uterine, iar pe de altă parte, menţine cervixul închis, împiedicând asfel drenarea conţinutului uterin.

Numeroase cazuri de piometru sunt consecinţa administrării repetate, sau în doză excesivă, a progestagenelor sintetice în scop contraceptiv.

Experimental, s-au putut induce leziuni uterine identice cu cele din piometru, prin injectarea repetată de progesteron la căţelele ovariectomizate. Mai mult, gravitatea leziunilor este în raport cu doza utilizată, precum ş i cu durata tratamentului.

Pe de altă parte, diferite studii experimentale arată că progesteronemia căţelelor cu piometru nu diferă esenţial de cea a unei căţele

WWW.VETERINARUL.RO

normale, aflată în metestru, ceea ce duce la concluzia că, în anumite cazuri, poate fi vorba de o hipersensibilizare a endometrului, faţă de cantităţi de progesteron normale.

S

IMPTOMATOLOGIE

Cel mai adesea, femela este prezentată la medic pentru anorexie, abatere, păr lipsit de luciu. Frecvent se constată deshidratare, distensie abdominală, animalul e vitând depla sarea.

Hipertermia lipseşte de regulă, iar atunci când apare, este moderată.

Nota dominantă este dată de sindromul poliuro-polidipsic, însoţit uneori şi de vomă şi diaree.

Afecţiunea poate evolua sub două forme clinice, de gravitate diferită : piometrul cu cervix închis şi piometrul cu cervix deschis. În primul caz, nu se observă nici o scurgere vulvară, iar distensia abdominală este importantă. Palpaţia abdominală este dificilă şi riscantă, deorece se poate produce cu uşurinţă ruptură uterină.

Starea generală a animalului este alarmantă, adesea se instalează hipotermia şi anuria. În forma cu cervix deschis, se decelează scurgeri vaginale de aspect purulent, în cantitate variabilă, în funcţie de gradul de deschidere a cervixului. Scurgerile pot fi permanente sau intermitente, atunci când presiunea intrauterină creşte (de exemplu când femela adoptă

PAGINA 32

NO:7 ANUL II 2010

tenţă variabilă, uneori de aspect moniliform).

Diagnosticul diferenţial trebuie efectuat faţă de : Afecţiuni ce se manifestă prin scurgeri vulvare ( afecţiuni urinare, tumori vaginale, vaginite). decubitul).

Datorită linsului frecvent, vulva este edemaţiată şi poate prezenta eroziuni. La palpaţia abdominală, uterul apare indurat, cu peretele îngroşat, uneori de aspect moniliform.

Simptomele generale sunt de obicei mai puţin alarmante decât în primul caz.

E

VOLUȚIE

Evoluţia piometrului este extrem de variabilă.

Forma acută apare cel mai adesea imediat după sfârşitul căldurilor, are o evoluţie rapidă ş i, fără intervenţia medicului, moartea poate sur veni în mai puţin de o săptămână. În cazul formei cronice, cea mai frecventă, evoluţia este mai insidioasă, ceea ce duce adesea la o stabilire tardivă a diagnosticului.

Vindecarea spontană a piometrului este excepţională, practic întotdeauna producându-se complicaţii : renale – instalarea unei insuficienţe renale acute. Este complicaţia cea mai gravă şi cea mai frecventă,

WWW.VETERINARUL.RO

ducând la moartea animalului ca urmare a unui sindrom uremic. digestive – gastro-enterită- care agravează deshidratarea femelei.

Aceste complicaţii sunt cauzate de sindromul uremic şi de intoxicaţia sapremică. Şoc septic – SIRS – Sindromul de Răspuns Inflamator Sistemic.

L

EZIUNI

Leziunea cea mai frecvent întâlnită în piometru este hiperplazia glandulochistică a endometrului (HGCE).

Extragenital, se întâlnesc glomerulo-nefrita de tip autoimun, gastrita uremică, entro-colita catarală, eventual coagularea intravasculară diseminată (CID)

D

IAGNOSTIC

Diagnosticul clinic al piometrului se bazează pe datele anamnetice (căţea în metestru, tratamente hormonale anterioare) şi pe simptomele observate: alterarea stării generale, sindrom poliuro-polidipsic, sec r e ţ i i v u l v a r e , d i s t e n s i e a bdominală, palpaţie abdominală (uter mărit în volum, de consis-

Afecţiuni însoţite de distensie abdominală ( ascita, retenţia urinară, tumorile abdominale voluminoase, gestaţia, mucometrul, obezitatea).

Afecţiuni însoţite de sindrom poliuro-polidipsic ( diabetul zaharat şi cel insipid, sindromul Cushing, nefrita cronică).

Examenele complementare de confirmare sunt: ecografia, frotiul vaginal, examenul sângelui, examenul urinei şi radiografia.

Ecografia bidimensională efectuată transabdominal este examenul cel mai fiabil de diagnosticare a piometrului şi, de o manieră mai generală, a oricărei colecţii uterine. În formele cu cervix închis, se observă zone anecogene întinse, de formă rotundă sau ovalară, delimitate de un perete subţire. În funcţie de consistenţa puroiului, conţinutul uterin poate fi anecogen sau poate prezenta particule în suspensie (aspect de “furtună de zăpadă).

Piometrul cu cervix deschis oferă o cu totul altă imagine: zone anecogene de dimensiuni reduse, înconjurate de un perete uterin îngroşat, adesea hiperecogen.

PAGINA 33

OBSTETRICĂ NO:7 ANUL II 2010

Frotiul vaginal în caz de piometru este dominat de prezenţa polimorfonuclearelor şi a bacteriilor. Numeroase leucocite prezintă fenomene de carioliză şi cariorexis.

La examenul sângelui se constată : leucocitoză cu neutrofilie şi anemie, adesea mascată de deshidratare.

Biochimia sanguină indică valori ridicate ale ureei şi creatininei, ca o consecinţă a sindromului uremic, uneori hiperglicemie.

Examenul urinei indică proteinurie şi cilindrurie.

WWW.VETERINARUL.RO

Radiografia, ca examen complementar de confirmare a piometrului, a fost practic abandonată în favoarea ecografiei.

P

ROGNOSTIC

Prognosticul în piometru trebuie întotdeauna considerat grav.

Totuşi, anumite observaţii pot să nuanţeze această afirmaţie.

Astfel, elementele care agravează prognosticul sunt: şocul septic (SIRS), insuficienţa renală acută, intoxicaţia sapremică.

T

RATAMENT CHIRURGICAL

Tratamentul de elecţie în piometru rămâne ovario-histerectomia de urgenţă.

Noţiunea de urgenţă trebuie însă nuanţată, deoarece există complicaţii, în special cele de ordin renal, care impun instituirea măsurilor de reanimare medicală înainte de afectuarea actului chirurgical.

Ac e a s t ă t e r a p i e v a t r e b u i continuată atât intra- cât ş i postoperator.

PAGINA 34

NO:7 ANUL II 2010

® Alizin checklist ÎN TRATAMENTUL INFEC ˇIILOR UTERINE DEFINIˇIA BOLILOR UTERINE LA CÅˇEA Complexul hiperplazie endometrialå chisticå - piometru (hec-p) poate fi ußor clasificat în 3 grupe:

Metrita Secre†ie vulvarå mucopurulentå fårå mårirea în volum a lumenului uterin

Piometru deschis sau închis mårirea lumenului uterin, cu (piometru deschis) sau fårå (piometru închis) secre†ie mucopurulentå

TRATAMENTUL MEDICAL ESTE INDICAT PENTRU: t $äçFMF EF SFQSPEVDçJF t $äçFMF DV TUBSF HFOFSBMä SFB TBV CäUS³OF MB DBSF BOFTUF[JB BS GJ QFSJDVMPBTä t 3FGV[VM QSPQSJFUBSVMVJ QFOUSV P JOUFSWFOçJF DIJSVSHJDBMä t 1SFHäUJSFB QFOUSV PQFSBçJF Tratamentul medical nu este indicat la cå†ele cu hipertermie, când este suspectatå o peritonitå Pentru tratament urmåri†i protocolul terapeutic de pe poster

RECOMANDÅRI SPECIFICE Acestea sunt recomandåri dar toate råmân la latitudinea medicului veterinar

Este necesar de a monitoriza strict starea de sånåtate pe perioada întregului tratament Disfunc†iile biochimice (K+,…) trebuie corectate Cântåri†i animalul pentru un dozaj corect: 0,33 ml Alizin®/Kg/zi (ex. 10mg/kg de Aglepristone) Respecta†i måsuri stricte de asepsie la injectarea produsului

Administra†i doar pe cale subcutanatå Doze mai mari de 5 ml trebuie administrate în puncte separate Dupå injec†ie masa†i locul de administrare

Este recomandatå aplicarea unui guler pentru a evita ingestia secre†iilor vulvare Se poate face încålzirea animalului pentru a preveni scåderea temperaturii

Administra†i cloprostenolul cât mai departe de timpul hrånirii Planifica†i o vizitå de control la 90 de zile dupå tratament

Alizin®

în tratamentul infec†iilor uterine - 2004

Importat ßi distribuit de:

SC Altius SRL, Str. Iancu Cåpitanu nr. 38, ap. 1, sector 2, Bucureßti, e-mail: office@altius.ro

Bucureßti – 021 310 88 82; Bacåu – 0745 349 514; Braßov – 0751 349 001

Cluj – 0745 349 510; Timißoara – 0745 349 513

Corectarea deshidratării, precum şi a dezechilibrelor electrolitice şi acido-bazice se face de regulă prin administrarea soluţiilor cristaloide (Ringer, Ringer lactat, NaCl 0,9%), în doze de până la 90 ml/ kg/oră. În cazurile de acidoză metabolică importantă, se poate utiliza bicarbonatul de sodiu 14%. În situaţiile critice însoţite de anurie, restabilirea diurezei este primordială. Se poate utiliza soluţia de manitol 20%, în doză de 2mg/kg I.V., sau furosemidul în doza ş oc de 10 mg/kg I.V.; dacă diureza se restabileşte în 2 ore de WWW.VETERINARUL.RO

la injectare, se continuă cu doze de 2-4 mg/kg, menţinând o stare de hidratare normală.

Postoperator, trebuie monitorizată funcţia renală, prin determinări succesive ale ureei şi creatininei sanguine; de asemenea, terapia de susţinere va fi continuată până în momentul când animalul este capabil să se hidrateze ş i să se alimenteze singur. În paralel, trebuie instituit un tratament antiinfecţios eficace faţă de enterobacterii.

Substanţele utilizate cel mai frecvent în acest scop sunt: sulfamidele potenţate, de tip trimetoprim- sulfametoxazol, acidul nalidixic, colistinul ş i gentamicina, cu menţiunea că ultimele două antibiotice trebuie evitate în caz de insuficienţă renală acută, caz în care se preferă cefalexina, amoxicilina potenţată cu acid clavulanic sau clasica asociere penicilină-streptomicină.

Durata tratamentului antiinfecţios trebuie să fie de minimum o săptămână.

PAGINA 35

OBSTETRICA NO:7 ANUL II 2010

Alizin

®

PROTOCOL TERAPEUTIC INFECˇII UTERINE LA CÅˇEA

TRATAMENT MEDICAL protocol Alizin®

Injec†ii a câte 10 mg/kg Alizin®

Z1

Alizin

Z2

10 mg/kg SC ® 10 mg/kg SC

(ex. 0,33 ml/kg)

Z3 Z4 Z5

Cloprostenol 1 µg/kg SC

Z6 Z7 10 mg/kg SC

Alizin®

Z8

*Alizin

Z14

*Alizin®

Z28

® 10 mg/kg SC

10 mg/kg SC

CHIRURGIE Folosirea pre-chirugicalå a Alizin®

în ziua 1, 2 ßi 8

Ca un tratament adi†ional, pentru scurtarea timpului de recuperare, în caz de piometru deschis sau închis cloprostenol se poate injecta 1 µg/kg din ziua 3 pînå în ziua 7

*dacå este necesar repeta†i tratamnetul în ziua 14 ßi 28

T

säDESCHIDEREAäCERVIXULUIä¦NäTERMENäDEä äH säGOLIREAäUTERULUIäPRINäSECREæIIäVAGINALE

ÎNBUNÅTÅˇIREA STÅRII GENERALE REDUCEREA RISCULUI CHIRURGICAL

TRATAMENT DE SUSˇINERE

PÅSTRAREA FUNCˇIEI REPRODUCTIVE

RATMENT

2 injec†ii SC a cîte 10 mg/kg (ex. 0,33 ml/kg) la interval de 24 de ore

sä!NTIBIOTERAPIEäTIMPäDEäCELäPUæINä äZILE sä2EHIDRATARE sä4ERAPIEäCUäHEPARINé sä4ERAPIEäINTENSIVé

• f e m e l ă a f l a t ă î n t r- o s t a r e generală prea precară ca să suporte o anestezie generală şi o histerectomie, sau

În primul caz, concomitent cu măsurile terapeutice enumerate mai sus, se poate administra aglepristonă (ALIZIN) , în doză de 10 mg (0,33 ml)/kg, SC, două zile consecutiv. Cervixul se va deschide după cca 24-36 de ore, permiţând evacuarea parţială a conţinutului uterin ş i adesea, ameliorarea spectaculoasă a stării generale a femelei, urmată de efectuarea ovariohisterectomiei.

• femelă tânără, reproducătoare, de la care se doreşte obţinerea de produşi.

În cel de-al doilea caz, femela trebuie evaluată ecografic cu atenţie, pentru a decela orice patologie

CONSERVATIV

Tratamentul medicamentos al piometrului poate fi luat în discuţie în două situaţii :

WWW.VETERINARUL.RO

ovariană asociată (chisturi, tumori).

Protocolul terapeutic constă în administrarea de aglepristonă (ALIZIN), în doza standard de 10 mg ( 0,33 ml)/kg, SC, în ziua 1 şi 2, apoi în zilele 8, 15 şi eventual 22 şi 28, dacă mai este cazul.

Rolul aglepristonei (antiprogesteron), este de a deschide colul uterin şi de a permite reluarea contracţiilor uterine, sensibilizând miometrul la acţiunea ocitocinei endogene.

PAGINA 36

NO:7 ANUL II 2010

În zilele 3,4,5,6 ş i 7 se administrează prostaglandină F2-alfa sintetică ( cloprostenol), în doză de 1 microgram/kg, SC, pentru accelerarea vidanjei uterine.

De remarcat că administrarea de PGF2-alfa la căţea este urmată, la 20 min.-1 oră de efecte secundare de tip parasimpaticomimetic: vomă, diaree, bronhospasm, hipersalivaţie.

Aceste efecte pot fi diminuate dacă se administrează cu ½ oră înainte de prostaglandină butilscopolamină (Scobutil, Buscopan) şi dacă animalul a fost ţinut 12 ore la dietă. În general, intensitatea acestor efecte este moderată şi tinde să se

WWW.VETERINARUL.RO

atenueze pe măsura progresiei tratamentului.

Totuşi, recomandăm ca femela să fie ţinut ă sub observaţie medicală 1-2 ore după primele administrări.

De asemenea, trebuie evitată prostaglandinoterapia la rasele de tip brahicefalic, la care fenomenele respiratorii pot fi mai severe.

Obligatoriu, pe toată durata tratamentului se asociază medicaţie antiinfecţioasă cu spectru larg (vezi mai sus).

Femela va trebui evaluată clinic zilnic, iar ecografic o dată pe săptămână, până la completa dispariţie a conţinutului uterin.

Recidivele după un astfel de tratament sunt relativ frecvente, de ordinul a 25%, ele apărând în general după următorul ciclu de călduri.

De aceea, recomandarea ca femela să fie dată la montă la acest ciclu este foarte importantă, gestaţia reprezentând practic dovada că endometrul este intact ş i că vindecarea a fost efectivă.

Conf. Dr. Alexandru Diaconescu

CMVI diaconescu_vet@yafoo.fr

PAGINA 37

URGENȚE NO:7 ANUL II 2010

Resuscitarea cardiorespiratorie Stopul cardiorepirator apare când te aștepți mai puțin, și nu-ți dorești altceva decât s-o scoți cât mai repede la capăt. În cele ce urmează vă voi face o prezentare succintă a măsurilor de intervenție, instrumentarului, medicamentelor ș i pregătirea echipei ce urmează a se con4unta cu această urgență.

urgențe în medicina veterinară

1.Pregătirea echipei Aceasta joacă un rol foarte important, ideal ar fi să se facă simulări pentru a vedea timpul de reacție al personalului și pentru a se obișnui fiecare cu rolul său. Am asistat în martie anul curent la un curs al Dr. Luca Ferasin, Medic Veterinar Diplomat în Cardiologie iar acesta preciza, cu această ocazie, că liderul echipei trebuie să poarte o banderolă sau o bonetă și NUMAI el trebuie să dirijeze întreaga intervenție. În general trei persoane sunt suficiente pentru această intervenție: unul se ocupă de ventilația pulmonară, unul compresează toracele iar al treilea monitorizează pacientul ș i administrează medicamentele.

2.Instrumentarul Fiecare cabinet, clinică, spital veterinar trebuie să aibă o trusă special concepută pentru această intervenție, ușor de găsit, ce are următoarele piese componente: tuburi endotraheale pentru toate categoriile de greutate laringoscop tifon pentru fixarea sondei și o seringă tăiată sau un speculum bucal pentru a nu deteriora tubul în cazul în care animalul mușcă caterere intravenoase de diferite dimensiuni și bandă adezivă pentru fixare soluții perfuzabile saline heparinizate ace și seringi trusa de chirurgie, lamă de bisturiu, fire de sutură soluții antiseptice adrenalină, atropină, lidocaină în seringi inscripționate și dozate pe greutăți. seturi de perfuzoare și lichide de perfuzie gluconat de calciu, diazepam, manitol, furosemid, dexametazonă traheostoma, electrocardiograf, defibrilator tabel cu medicamente curent folosite și dozele acestora.

3.Măsuri de intervenție Americanii le numesc generic ABC: airway (că i aeriene), B (respirație), C (circulaț ie sangvină). Ca primă măsură de intervenție este accesul la căile aeriene prin tubul endotraheal, degajarea lor sau traheotomie de urgență în cazul în care intubarea traheală nu se poate face. Dacă treheotomia nu se poate face imediat se poate improviza un dispozitiv format din tubul WWW.VETERINARUL.RO

unei seringi de 5 ml, un conector de tub endotraheal, un ac cu ambou roz ( 14G), acesta se poate introduce între inelele traheale ș i astfel avem o cale de acces provizorie la care putem conecta un balon de insuflat aer.

Respirația - după ce am realizat accesul la căile aeriene conectarea la o sursă de oxigen 100% este ideală, dacă nu există posibilitatea se poate conecta un balon de aer la o rată de 8-12 respirații pe minut; la pacienții de talie mică sau cei ce s-au prezentat cu semne de hipoxie se poate mări rata până la 1820 respirații pe minut. În momentul insuflării aerului manual sau de către aparatul de respirație asistată, peretele toracic trebuie să se miște, dacă nu se observă mișcare se va repune tubul endotraheal, se va asculta toracele, se va face toracocenteză pentru a avea un diagnostic diferențial între pleurezie și pneumotorax caz în care se va trata și această afecțiune. Se va evita ventilarea rapidă pentru că se produce hipocapnia și reducerea perfuziei cerebrale, la fel și ventilarea prelungită - se pot produce hemoragii pulmonare sau pneumotorax. Dacă nu se observă respirație spontană se poate introduce un ac (25G) la baza narinelor pe silonul median, de asemenea se vor administra ș i substante cu efect reversibil daca apneea a fost determinată de o substanță folosită ( ex: yohimbina) în supradozarea cu xilazină; doxapramul va fi evitat, reduce aportul sangvin la nivel cerebral. Circulația - poate fi ajutată prin compresiuni toracale externe. Compresiunea trebuie executată la minim 25% din capacitatea de mișcare. Se va executa un număr de 80-120 compresiuni pe minut, trebuie evitate întreruperile pentru că se reia foarte greu circulația după o pauză prelungită.

PAGINA 38

NO:7 ANUL II 2010

Compresiunea Doza Substanța Volum necesar corespunzător greutății trebuie facută în 5 kg 10 kg 20 kg 30 kg 40 kg 50 kg paralel cu ventiAdrenalină (doză scazută) 0.001 0.5 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0 lația pulmonară.

1:10000 (0.1 mg/ml) mg/kg ml ml ml ml ml ml Adrenalină (doză ridicată) 0.1 0.5 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0 La pisicile și câinii 1:1000 (1mg/ml) mg/kg ml ml ml ml ml ml de talie mică se va Atropină 0.04 0.2 0.4 0.8 1.2 1.6 2.0 face compresiunea (1mg/ml) mg/kg ml ml ml ml ml ml Lidocaină 2.0 1.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 pe aria de (10 mg/ml) mg/kg ml ml ml ml ml ml proiecție cardiacă; Bicarbonat de sodiu 1.0 5.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 câinii de talie mare (1 mEq/ml) mEq/kg ml ml ml ml ml ml se așează în decuinimii pe un monitor) ș i în funcție odic trebuie observat dacă apare bit lateral și se execută compresia în d e a c e s t e a v a l u a m ă s u r i l e pulsul femural, un semn de bun zona cea mai largă a toracelui. corespunzătoare. augur indică reluarea circulației și Foarte eficace este metoda de comDe asemenea fixarea unui puls- culoarea mucoaselor. presiune cardiacă directă. Se execută oximetru trebuie evitată întrucât Dacă pacientul este resuscitat cu deschiderea toracelui la nivelul coascirculația sangvină are caracter pul- succes trebuie monitorizat cu tei a 6 a, se poate face blocarea temsatil și va afișa informații eronate. atenție într ucât multe animale porară a cârjei aortice pentru dirijasuferă și un al doilea stop cardioresrea sângelui către creier, această Cele mai întâlnite tulburări de ritm pirator. Trebuie avut grijă ca oxigemanevră fiind recomandată și în cardiac: narea, ventilația pulmonară, perfuzia efuzie pericardică sau traumă a pere- 1.Asistola - mai frecvent la animalele tisulară să fie corect făcute întrucât telui costal. Nu s -au obser vat anesteziate, lovite, hipoxice, are pot apărea complicații: edem pullezionări ale cordului consecutive prognostic grav, trebuie tratată agremonar, insuficiență renală, CID. acestei manevre. Ulterior, sunt re- siv cu adrenalină ș i măsurile de recomandate prelevarea de probe și suscitare trebuie să fie foarte in- Foarte frecvent apar dereglări neurologice: amauroza, lipsa sensibilității efectuarea unor culturi pentru de- tense. tectarea eventualelor microorga- 2 . D i s o c i e r e a e l e c t r o m e c a n i că proprioceptive, simptome ce se pot nisme ce s-ar putea dezvolta în cavi- (EMD) electrocardiogramă înregis- remite în 48-72 ore. Glucocorticoizii trebuie evitați întrucât provoacă tatea toracică. trează normal însă activitatea miohiperglicemie.

Accesul venos periferic se va stabili cardului este diminuată sau absentă, în primele momente ale resuscitării apare în supradozarea anestezicelor, În speranța că nu veți avea niciodată datorită existenței riscului colabării hipoxia acută, șocul cardiogen. Se nevoie de aceste sfaturi, vă doresc vaselor periferice. Administrarea recomandă tratament intens cu mult succes în activitatea dumfluidelor se va face în jet. În cazul adrenalină ș i măsuri energice de re- neavoastră medicală. hipoxiei severe se va administra Bi- suscitare. carbonat de Sodiu intravenos pentru 3.Fibrilația ventriculară - apare Bibliografie: a combate acidoza metabolică. Pen- destul de rar și prognosticul vital 1.Virginia Luis Fuentes,Lynelle R.Johnson,Simon Manual of Canine and feline Cardiorestru a stimula activitatea cardiacă se este defavorabil. Pe traseul EKG Dennispiratory Medicine-second edition. vor administra ca primă intenție A- apare sub formă de dinți de fierăs- 2.Virginia Luis Fuentes,Simon Swift-Small Animal tropină (vezi tabel) și adrenalină trău. Se recomandă defibrilație elec- Cardiorespiratory Medicine and Surgery.

3.Larry P.Tilley,FrancisW.K.Smith,Mark Oya(vezi tabel). Această terapie se poate trică, în lipsa acesteia se aplică o ma,Meg M.Sleeper-Manual of canine and Feline repeta de 3-4 ori până în momentul l o v i t u r ă p u t e r n i c ă p e a r i a d e Cardiology.

4.BSAVA -Companionîn care pacientul fie este stabilizat proiecție cardiacă urmată de trataprezentând puls ș i respirând spon- ment medicamentos cu adrenalină. tan, fie până în momentul în care Nu trebuie uitat efectul toxic al anmanevrele de resuscitare sunt oprite estezicelor folosite ș i utilizarea unei de către șeful echipei de resuscitare, substanțe cu efect antagonist. dr. Alexandru Dinu constatându-se decesul.

CONSTANTIN În timpul resuscitării, liderul echipei În tabelul de mai sus se va întrer upe din când în când regăsesc dozele substanțelor manevrele de resuscitare pentru a folosite în aceste situații. putea monitoriza funcțiile vitale (respirație și activitatea electrică a Pe parcursul intervenției peri-

SPITALUL BLUE VETS

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 39

OFTALMOLOGIE NO:7 ANUL II 2010

PROLAPSUL GLANDEI ANEXE A PLEOAPEI A III-A LA CÂINE

TRATAMENTUL CHIRURGICAL Pleoapa a treia prin intermediul secreţiei glandei anexe asigură până la 30-50 % din cantitatea de film lacrimal.

Afectarea acestei structuri (mă rirea în volum ş i apariţia acesteia la unghiul intern al ochiului) poartă denumirea de “cherry eye„ sau prolapsul glandei anexe a pleoapei a- III-a.

Afecţiunea este mai 4ecvent ă la câinii din rasele Pekinez, Boxer, Bu1dog 4ancez, Bu1dog englez, Bichon, Shi Tzu, Shar Pei, Mastino Napoletano, Teckel ş i metişii acestora.

Poate fi uni sau bilaterală, nu există predispoziţie de sex ş i apare la vârste cuprinse între 3 luni şi 2 ani.

Diagnosticul se stabileşte facil prin examen oftalmologic ce evidenţiază prezenţa la unghiul intern al ochiului a unei formaţiuni de culoare roz-roşiatică ş i de dimensiunea unei cireşe (figura 1 şi 2), eversia marginii libere a pleoapei a treia, iritaţie conjunctivală, epiforă, prurit şi blefarospasm discret.

Tehnica operatorie efectuată la noi în ţar ă în cazul aceastei afecţiuni este excizia glandei anexe a pleoapei a III-a (GAPT).

Secundar ablaţiei GAPT cantitatea de film lacrimal fiind practic înjumătăţită ş i compoziţia afectată, va determina ( într-un interval de timp cuprins între 6 luni ş i 2 ani) apariţia cherato-conjunctivitei sicca.

Profilaxia acestei afecţiuni se realizează prin repoziţionarea (înfundarea) glandei hiperplaziate într-un pliu al conjunctivei urmată de sutura pliului conjunctival cu fir vicryl 6/0.

Pentru realizarea intervenţiei chirurgicale sunt necesare:

fig. 1

instrumente chirurgicale oftalmologice (depărtător palpebral, portac, pense Pean, Kocher, mâner de bisturiu, lamă de bisturiu curbă, nr 10) şi fir vicryl 6/0, cu ac traumatic. soluţie de adrenalină 1/10.000 medicaţia oculară cu colire ce conţin antibiotice şi antiinflamatorii cu 3 zile înaintea operaţie

fig. 2

Timpii operatori : instilaţii conjunctivale cu soluţie de adrenalină 1/10.000 aplicarea depărtătorului palpebral ş i a penselor Pean pe marginea liberă a pleoapei a treia (figura 3) evidenţierea localizării şi mărimii glandei anexe a pleoapei a treia realizarea inciziilor conjunctivei înaintea şi înapoia glandei (figura 4) WWW.VETERINARUL.RO

fig. 3

unirea liniilor de incizie lateral

PAGINA 40

NO:7 ANUL II 2010 decolarea conjunctivei în vederea realizării flapului conjunctival (fig 5) sutura marginilor secţionate ale conjuctivei cu fir vicryl 6/0, în fir continuu, lăsând la extremităţi orificiul prin care să dreneze secreţia GAPT (figura 6, 7) sutura începe de pe faţa externă a pleoapei a treia, unghiul cantal, de unde se pătrunde prin grosimea pleoapei a treia, la faţa internă a acesteia sutura este surjet, fir continuu dus-întors, şi nodul se realizează la faţa externă a pleoapei a treia, la locul începerii suturii (figura 8).

Postoperator pleoapa a treia îşi recapătă poziţia la unghiul intern al ochiului (figura 9).

Postoperator, timp de 10-14 zile tratamentul local se realizează cu colir ce conţine antibiotic şi antiinflamator. Colierul elizabetan este opţional, dar separarea puiului operat de mamă şi fraţii acestuia este un element obligatoriu pentru evitarea recidivelor.

fig. 4

fig. 7 !

fig. 5

fig. 8 Bibliografie:

fig. 6

1. Clerc B. – Ophtalmologie veterinaire – 2e edition, Point veterinaire Maisons Alfort, 1996.

2. Gelatt K. - Textbook of Veterinary Ophtalmology, Lea Febiger, Philadelphia, 3. Gelatt K. – Essentials of Veterinary Ophtalmology, Lippincott Williams and Wilkins A Wolters Kluwer Company, Baltimore, Maryland, 2000 4. Martîn C. L.- Ophthalmic Disease în Veterinary Medicine, Manson Publishing, Ltd, 2005 5. Slatter D. – Fundamentals of Veterinary Ophtalmology, second edition, Churchill Livingstone, 1990 6. Tratat de Medicină Veterinară volumul V, 2009

dr. Iuliana IONAȘCU ȘEF LUCRĂRI CLINICA DE CHIRURGIE

FMV București fig. 9 WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 41

PARAZITOZE NO:7 ANUL II 2010

Coccidioza la Bovine și Ovine occidioza afectează atât mieii cât ş i viţeii, în adăposturi, în perioada de stabulaţie dar şi la păşune, în mod special când infestaţia cu oochişti este la nivel maxim. S-a observat că în cele mai multe cazuri, sunt afectaţi viţeii ş i mieii începând cu vârsta de 3 săptămâni.

C

Această boală parazitară trebuie considerată ca fiind semnificativă prin prisma consecinţelor de natură economică ş i a numărului de animale tinere infectate anual. De multă vreme, coccidia a fost considerată de către profesionişti ca fiind una din principalele cauze ale diareei ş i a diminuării drastice a parametrilor productivi la animalele tinere. Chiar şi atunci când gradul de infestare este relativ scăzut, parazitul poate produce o scădere a greutăţii corporale, ceea ce înseamnă că coccidioza trebuie considerată o afecţiune de importanţă economică majoră.

Combaterea acestui parazit nu numai că previne apariţia simptomelor clinice dar influenţează în mod direct menţinerea unei rate de creştere optime la mieii şi viţeii tineri.

Tabelul nr.1:

+

CE ESTE COCCIDIOZA ?

Coccidia este un microorganism unicelular aparţinând clasei Sporozoea şi familiei Eimeridae. Se foloseşte de o singură gazdă, multiplicându-se în celulele intestinale ale acesteia. Rezistenţa oochiştilor este impresionantă, putând supravieţui chiar ş i 1 an la temperaturi de 4oC. De altfel, produsele dezinfectante clasice utilizate în fermele de animale nu au niciun efect asupra oochiştilor, ei fiind totuşi sensibili la căldură sau la alternanţa naturală a unor extreme (ex. uscăciune / umezeală).

La bovine sunt cunoscute în toată lumea aproximativ 20 specii de coccidii, din care în Europa sunt cantonate 13, incluzând aici ş i două specii patogene : Eimeria zuernii şi Eimeria bovis. O altă specie poate determina, de asemenea, apariţia de simptome clinice : Eimeria alabamensis.

La ovine au fost identificate 11 specii diferite, printre acestea două fiind patogene : Eimeria cranda1is şi Eimeria ovinoidalis.

Patogenitatea şi frecvenţa în teren a principalelor specii de coccidii observate la bovine

SPECIE Eimeria bovis Eimeria zuernii Eimeria subspherica Eimeria auburnensis Eimeria ellipsoidalis Eimeria alabamensis Eimeria wyomingensis Eimeria Canadensis WWW.VETERINARUL.RO

PATOGENITATE ++++ +++ (+) (+) (+) +++ (Nordul Europei) (+) (+)

FRECVENŢA ÎN TEREN Coprologic +++ +++ +++ ++ ++ +++ + +

Simptome clinice +++ +++ (+) (+) (+) ++ (Nordul Europei) (+) (+) PAGINA 42

NO:7 ANUL II 2010

+

CICLUL DE VIAȚĂ

Toate speciile de coccidii au un ciclu de viaţă scurt (15 20 zile) cu o fază internă ş i una externă. Faza externă sau faza de sporulare durează 2 zile şi permite oochiştilor să se maturizeze la un stagiu infecţios. Pe parcusul a 2 – 3 zile de fază internă, au loc 2 schizogonii succesive (multiplicare asexuată), fiecare din ele la nivelul epiteliului intestinului gros ş i subţire. Acestea sunt urmate de 3- 4 zile de gamogonie ( multiplicare sexuată), care este înalt patogenă ş i se desfăşoară în intestinul gros (cecum, colon şi rect). După fertilizare, peretele extern al zigotului se subţiază până se formează oochistul care va fi excretat în fecale.

După excretarea în fecale, oochistul devine infectant în mai puţin de 1 săptămână atunci când condiţiile sunt optime (ex. temperatură de sub 150C şi umiditate mai mică de 80%). Pentru fiecare oochist ingerat, sunt distruse circa 32 milioane de celule intestinale ş i peste 16 milioane de oochişti noi sunt excretaţi în mediu prin fecale.

Perioada prepatentă a coccidiei ( timpul scurs de la ingestia oochistului şi excreţia de noi oochişti) variază de la 2 la 3 săptămâni atât la viţei cât ş i la miei. Perioada patentă în timpul căreia sunt excretaţi oochiştii este mult mai scurtă, în mod obişnuit de 5 – 10 zile, în timpul unei singure infecţii.

Tabelul nr.2: Caracteristicile coccidiilor întâlnite în mod curent la viţei şi miei

SPECIA

PERIOADA PREPATENTĂ (zile)

E. zuernii E. bovis E. alabamensis E. aubumensis E. subspherica E. ellipsoidalis E. ovinoidalis E. crandallis

16 - 18 18 - 21 6-8 18 7 - 14 8 - 10 12 - 15 15 - 20

CONSECINȚELE CICLULUI DE VIAȚĂ Primele semne clinice nu apar până la vârsta de 3 săptămâni.

Leziunile intestinului subţire vor cauza o slabă absorbţie a nutrienţilor.

Leziunile în intestinul gros vor afecta reabsorbţia apei şi pot produce diareea.

Riscul unor infecţii bacteriene secundare pot complica şi agrava simptomele clinice primare constatate la animal.

Mărimea merozoiţilor formaţi în timpul celei de-a doua schizogonii, numărul gametociţilor ş i localizarea lor ( în mucoasa intestinală) în tractusul digestiv pot influenţa severitatea leziunilor intestinale.

WWW.VETERINARUL.RO

PERIOADA PATENTĂ (zile) 10 - 12 5 - 15 4 - 13 3-8 Nedefinita Nedefinita 5 - 10 5 - 10

LOCUL PRINCIPAL DE MULTIPLICARE Ileon, cecum, colon Ileon, cecum, colon Ileon, cecum, colon Ileon Ileon ?

Ileon, cecum, colon Ileon, cecum, colon

Cunoaşterea ciclului de viaţă a diferitelor specii de coccidii face posibilă o mai bună înţelegere a patogenităţii lor.

Astfel, în cazul E.bovis şi E.zuernii, schizogonia are loc în ileon, în a treia şi ultima parte a intestinului subţire înainte de colon şi după jejun, iar gametogonia are loc în cecumul viţeilor. În aceste părţi ale intestinului, refacerea celulelor distruse este lentă, iar funcţia lor nu mai poate fi îndeplinită corespunzător.

La miei, E.crandallis evoluează în general în partea inferioară a ileonului. Merozoiţii de primă generaţie sunt localizaţi în lamina propria (un strat aflat sub mucoasa epitelială) ş i stadiile ulterioare se desfăşoară în vilozităţile epiteliale ale ileonului

PAGINA 43

NO:7 ANUL II 2010

+

CALEA DE INFECȚIE

Animalele sunt expuse infecţiei de la vârste foarte mici.

Odată cu împlinirea vârstei de 4 săptămâni, în tractusul intestinal pot fi observate toate stagiile ciclului evolutiv al coccidiei. Fermierii se confruntă cu o permanentă şi constantă reinfecţie a mediului cu coccidii, nu numai datorită excreţiei fecale a mieilor şi viţeilor, dar şi datorită animalelor adulte, care sunt imune dar excretoare de oochişti.

Forma clinică poate fi întâlnită mai frecvent atunci când furajarea nu este optimă: distribuţie necorespunzătoare a suplimentelor furajere, întreaga cantitate de lapte administrată într-o singură repriză pe zi, fiind digerată imediat, lipsa sării etc.

S-a observat că nu toate speciile de coccidii au acelaşi grad de patogenitate. De aceea, identificarea ş i cunoaşterea caracteristicilor speciilor ca şi localizarea lor în intestin sunt importante în determinarea consecinţelor dezvoltării acestora în animalele infectate.

fiind ţinute în spaţii închise, relativ aglomerate, în condiţii ce favorizează sporularea oochiştilor având drept consecinţă un grad înalt de infestare. Pe timpul păşunatului din timpul verii riscul poate fi scăzut în special în perioadele secetoase. Totuşi, în anumite situaţii, în păşunile folosite intens în condiţii de umezeală şi căldură, coccidioza poate avea o prevalenţă ridicată. De asemenea, în anumite regiuni există o mai mare incidenţă a coccidiozei pe perioada iernii decât în timpul primăverii, datorită fătărilor timpurii.

Vârsta

Igiena

Vârsta constituie cel mai important factor de risc. În timpul primei săptămâni de viaţă, viţeii ş i mieii sunt protejaţi în mod normal prin gradul de imunitate pasivă de origine maternă, dobândit ca urmare a ingestiei de colostru. Perioada prepatentă a coccidiei începe de la 15 – 21 zile, nefiind excretaţi oochiști înainte de vârsta de 2 – 3 săptămâni. Totuşi, dacă un animal nounăscut nu a ingerat suficient colostru, primele semne clinice, în special diaree pot apare deja la vârsta de 18 săptămâni. Gradul maxim de excreţie de oochişti se întâlneşte în mod obişnuit la vârsta de 5 – 6 săptămâni.

Adăposturile

Sezonalitate

Numărul, densitatea ş i vârsta diferită a animalelor ce coabitează în grup constituie de asemenea factori de influenţă, în special la ovine.

+

FACTORI DE RISC

Speciile de coccidii

Condiţiile tradiţionale de stabulaţie constituie o perioadă de risc major pentru animalele tinere, acestea

WWW.VETERINARUL.RO

Tipul de adăpost ca şi modul de întreţinere influenţează în mod direct riscul apariţiei coccidiozei (gradul de umiditate, nivelul de oxigen şi temperatură).

O ventilaţie neadecvată, în condiţiile unei temperaturi de sub 15oC ş i a unui grad de umiditate mai mic de 80% sunt favorabile dezvoltării coccidiilor. Este necesară menţinerea unor condiţii de igienă bune ş i evitarea contaminării fecale a furajului şi apei.

Condiţiile de creştere

PAGINA 44

NO:7 ANUL II 2010

+

PREVALENTA COCCIDIOZEI

BOVINE Prevalenţa este foarte mare ş i poate atinge 100% la bovinele de carne sau la cele de lapte. În general, cei mai predispuşi să dezvolte coccidioza clinică sunt viţeii de la vârsta de 3 săptămâni ş i până la 6 luni, aceasta fiind perioada de viaţă în care imunitatea faţă de coccidioză este încă insuficient dezvoltată.

Tineret bovin pentru lapte

Stress-ul În timpul creşterii, viţeii ş i mieii traversează diverse perioade de stress.

Stress-ul datorat condiţiilor climatice: variaţiile de temperatură ( zi – noapte), umiditatea în exces, lipsa unei ventilaţii adecvate.

Stress-ul datorat hranei: înţărcarea, ieşirea la păşune, stabulaţia, schimbarea furajului sau a păşunii, dezechilibre nutriţionale cum ar fi excesul de proteină (păşuni extrem de bogate sau administrarea de suplimente nutriţionale), deficienţe minerale.

Stress-ul comportamental: înţărcare, transport, amestecarea animalelor din surse diferite, diverse procedee veterinare ( decornarea, deparazitarea etc) Stress-ul cauzat de alte afecţiuni suprapuse: boli parazitare, metabolice (acidoza) , infecţii virale (BVD).

Coccidioza este frecvent asociată cu alte parazitoze cum ar fi Strongiloidoza. Infestaţiile cu Toxocara pot constitui factori declanşatori ai coccidiozei, prin afectarea imunităţii animalelor tinere.

WWW.VETERINARUL.RO

Aceşti viţei pot deveni infestaţi după fătare, eliminarea de oochişti fiind timpurie şi atingând un nivel maxim între 22 şi 42 zile. Coccidioza poate deveni aparentă la vârsta de 4 săptămâni sau după înţărcare. La vârsta de 1 lună frecvenţa cazurilor cu exprimare clinică severă este destul de mare. Numărul de viţei infectaţi ş i excretori de oochişti creşte în timpul celei de a doua luni de viaţă şi apoi incidenţa va scădea gradat : la vârsta de 5 luni, doar circa 6% din animale sunt în mod semnificativ excretoare de oochişti. Principalele specii de coccidii întâlnite la această categorie sunt E.bovis, E.zuernii, E.aubumensis, E.alabamensis.

Viţei la îngrăşat Coccidioza poate apare începând cu vârsta de 3 – 4 săptămâni, la animalele aflate în stabulaţie în adăposturi. Aceşti viţei sunt infectaţi preponderent cu E.bovis şi E.zuernii. Prevalenţa este de 25% în timpul primelor 2 luni de viaţă şi apoi creşte până la 50 – 60% în timpul următoarelor 2 luni. Cele mai multe cazuri clinice la această categorie au fost observate la viţeii în vârstă de 6 – 8 săptămâni.

OVINE Prevalenţa coccidiozei la ovine este ridicată, ajungând la 100% în timpul stabulaţiei închise şi la 60% pe păşunile contaminate cu speciile patogene E.ovinoidalis şi E.crandallis. Ca şi la viţei, şi mieii sunt infectaţi cu coccidioză de la vârstă timpurie. Cel mai des coccidioza afectează mieii cu vârsta cuprinsă între 3 ş i 8 săptămâni, datorită condiţiilor de creştere intense şi adesea asociate cu diverşi factori de stress: schimbarea furajului, schimbarea habitatului, variaţii climaterice care cresc susceptibilitatea mieilor.

PAGINA 45

NO:7 ANUL II 2010

+SIMPTOME CLINICE

păr cu aspect tocit sau chiar rupt ş i o stare generală precară.

Aceste semne de exprimare medie pot fi însoţite de o diaree intermitentă ş i discretă, de culoare gri gălbuie, care poate deveni negricioasă şi cu aspect mucos, putând forma depozite compacte de fecale în jurul cozii.

Forma cu exprimare clinică de coccidioză se aseamană cu un iceberg, datorită faptului că majoritatea animalelor tinere dezvoltă o formă subclinică, rar diagnosticabilă dar cu consecinţe importante în ceea ce priveşte parametrii de producţie.

Pierderile economice cauzate de această formă de coccidioză pot fi mai mari decât cele produse de forma clinică datorită frecvenţei foarte mari (95% din cazuri) şi a scăderii gradate a sporului zilnic în greutate corporală, ca urmare a unei utilizări deficitare a furajului.

Diagnosticul coccidiozei trebuie stabilit pe baza semnelor clinice, a performanţelor productive, datelor epidemiologice, a rezultatelor examenului morfopatologic şi a examenului coproparazitologic.

Forma clinică

Viţeii afectaţi de coccidioză pot avea greutăţi semnificativ mai mici în momentul înţărcării.

Simptomele evoluează în timp :

Într-un studiu efectuat ( cu rezultatele sumarizate în tabelul de mai jos), 61% din pierderile economice au fost atribuite animalelor afectate subclinic faţă de 39% animale cu forme cu exprimare clinică.

- Faza iniţială (primele 2 – 3 zile): diaree gravă, profuză, de culoare verde întunecat, mai mult sau mai puţin hemoragică (în special în cazul E.zuernii) - Faza de boală clinică (2 – 3 zile): diaree murdară, verde întunecată spre negricioasă, febră moderată, lipsa apetitului, dureri abdominale, tenesme care pot provoca prolaps rectal cu potenţial fatal şi deshidratare.

- Faza terminală (5 – 6 zile): prezenţa sângelui, urme de fibrină sau bucăţi de mucoasă intestinală în fecale ( aspect difteroid), hipotermie, stare de prostraţie, cahexie, conducând la moartea animalului sau la o stare a acestuia care nu mai prezintă nicio valoare economică.

Pierderile de lichide, electroliţi şi proteine ca urmare a diareei pot fi importante.

!

Frecvent se pot dezvolta infecţii bacteriene secundare care pot prelungi sau agrava diareea. În cele mai severe cazuri cu exprimări clinice, s-a înregistrat o rată de mortalitate de 10% până la 20%, atât la miei cât şi viţei.

Forma subclinică Cel mai frecvent coccidioza apare în formă subclinică.

Tineretul bovin pentru lapte este cea mai afectată categorie în special atunci când animale din surse diferite sunt lotizate în condiţii identice.

Forma subclinică apare în 95% din cazuri şi este caracterizată prin anorexie sau scăderea apetitului, pierderi în greutate, afectarea creşterii (scă deri de 10 – 30%),

WWW.VETERINARUL.RO

Întârzieri ale cre!terii

PAGINA 46

NO:7 ANUL II 2010

Scăderi ale sporului în greutate în timpul formelor clinice și subclinice de coccidioză

Tabelul nr.3: Scăderi ale sporului în greutate în timpul formelor clinice şi subclinice de coccidioză

PIERDERI ALE SPORULUI VIŢEI INFECTAŢI ÎN GREUTATE (în comparaţie TOTAL PIERDE- DISTRIBUŢIA cu un grup de animale tratate) RI ÎN GREUTATE PIERDERILOR

Forma clinică

16% sau 18% din viţei

- 6,8 kg / viţel cu vârsta mai mare de 3 săptămâni

- 122 kg

39%

Forma subclinică 84% sau 97% din viţei

- 2,0 kg / viţel cu vârsta mai mare de 3 săptămâni

- 194 kg

61%

Ref. « Eficacitatea diclazurilului (Vecoxan) împotriva infecţiilor cu Eimeria la viţeii sugari destinaţi îngrăşarii şi beneficiile economice ale tratamentului ». J. Agnessens, L.Goossens, P.Veys şi D.Gradwell ; « Aspecte practice în creşterea bovinelor », Jurnalul Asociaţiei Medicilor Veterinari pentru Bovine din Marea Britanie, 2005, vol.13, pag. 231-234.

+LEZIUNI

În general practicile de management pentru coccidioză reduc morbiditatea. De aceea, un diagnostic prin examen morfopatologic este destul de rar întâlnit.

Leziunile intestinale prezente în faza finală a coccidiozei sunt atipice: cecumul este inflamat general, gol

sau contractat, cu peretele cecal subţiat, edemaţiat şi congestionat.

Mucoasa intestinală este căptuşită cu un depozit fibrinos sau necrotic. Mucoasa rectală poate releva leziuni granulomatoase identificabile prin palpare, în cazul infestaţiei cu E.zuernii.

(Va urma : aspecte legate de Diagnosticul coccidiozei la viţei şi miei, problematica imunităţii generate de prezenţa coccidiozei, soluţii ş i reguli practice privind prevenirea şi combaterea coccidiozei).

dr. Dan POPICA BUCUREȘTI

ALLFEED INTERNAȚIONAL SRL Tel: 0314257611 Fax: 0314257612 Mobil: 0746160690

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 47

ª!Sbbut

NO:7 ANUL II 2010

Coccidioza subclinica

Fara simptome, produce 61% pierderi economice

Vecoxan

TM

suspensie orala anticoccidiana

• Coccidioza subclinica are impact economic mult mai • puternic decat forma clinica de coccidioza (61vs 39%)*.

• Sunt infectati toti viteii.

• • Coccidioza subclinica provoaca scaderea ratei de crestere.

Un singur tratament preventiv aplicat intregului grup de vitei este asigurator pana la formarea imunitatii*.

Tratamentul preventiv are ca rezultat o medie de 20% crestere a sporului in greutate, pe o perioada de 3 saptamani, in comparatie cu viteii netratati*.

* Eficienta diclazuril-ului (s.a. din Vecoxan) impotriva infectiei naturale cu Eimeria la viteii sugari si beneficiile economice ale tratamentului.

J Agneessens, L Goossens, P Veys and D Gradwell. Cattle Practice, The Journal of the British Cattle Veterinary Association, 2005, vol. 13, p231-234

WWW.VETERINARUL.RO

Unic importator si distribuitor in Romania :

SC ALLFEED INTERNATIONAL SRL

Tel : 031 425 76 11, Fax : 031 425 76 12, Mob : 0746 160 690

PAGINA 48

STUDENT NO:7 ANUL II 2010

Mulțumesc domnule

Profesor Dacă ar trebui să-l descriu pe Doctor ul Diaconescu în câteva cuvinte, acestea ar fi răbdare, modestie şi nu în ultimul rând profesionalism.

Să spun că Doctorul Diaconescu este un medic foarte bun, cunoscut şi apreciat? Este deja o certitudine, un fapt.

Dar doctorul Diaconescu este mai mult decât atât, mult mai mult.

Este acel dascăl de care îţi aduci aminte cu plăcere şi peste ani de zile de la terminarea facultăţii.

L-am cunoscut în anul II când săturat fiind de cursuri am dorit să

WWW.VETERINARUL.RO

Am continuat să particip, mai ales în timpul extracurricular, la intervenţiile atât chirurgicale cât şi în imagistica ecografică efectuate de domnul doctor. Acesta la fel ca în b l o c u l o p e r a t o r, l a e x a m e n u l ecografic ne explica pas cu pas fiecare ima gine în parte, iar răspunsurile la întrebări veneau cu a ce e a ş i b u n ă v o i n ţ ă ş i r ă b d a r e indiferent de numărul acestora.

D a to r i t ă d o m n u l u i D o c to r Diaconescu am acumulat numeroase cunoştinţe medicale atât din experienţa dumnealui de-a lungul v ă d c u m s e d e s f ă ş o a r ă p a r te a anilor cât şi de ultimă oră, dar şi practică în clinicile facultăţii. dexteritate în diferitele proceduri Primele două tentative de a clinice. intra în contact cu practica în Îl apreciez pentru modul medicina veterinară au fost reuşite, profesionist cu care îşi practică dar de scurtă durată. meseria de medic, punând M-am hotărât să încerc şi la întotdeauna pe primul loc sănătatea secţia de Obstetrică şi Ginecologie. animalului.

Astfel, intrând în sală am găsit o Sper ca şi colegii mei ce au atmosferă plăcută şi prietenoasă. La terminat dar şi ce vor urma, să una dintre mesele de operaţii era împărtăşească aceleaşi sentimente.

Doctorul Diaconescu care tocmai le explica studenţiilor diferite tehnici chirurgicale. Explicaţiile erau clare, c o n c i s e ş i c e l m a i i m p o r t a n t dr. Alexandru LĂTĂREȚU corelate cu timpul operator.

CLINICA BLUE VETS

PAGINA 49

MANAGEMENT NO:7 ANUL II 2010

n articolul precedent spuneam că proprietarul unei clinici veterinare nu este obligat să fie şi administrator, însă este obligat să se asigure că o persoană îi administrează firma. Dacă proprietarul centrului nu se simte capabil sau îi lipseşte motivarea necesară pentru a-şi dedica o parte importantă din timpul său conducerii oamenilor, atunci obligaţia sa în calitate de proprietar este de a delega această responsabilitate unui manager profesionist.

Î

Dar, este întradevăr nevoie de un manager întrun centr u veterinar? Care sunt sarcinile care se presupun a fi îndeplinite de o persoană cu acest profil?

Aceste sarcini pot fi îndeplinite de un administrator-proprietar (adică , proprietarul sau unul dintre proprietarii centr ului) sau de către un administrator profesionist, dar este nevoie a fi făcute unele precizări.

Unele dintre aceste sarcini a căror importanţă este considerată strategică (ca de exemplu selecţia şi angajarea personalului, fixarea grupelor salariale sau politica de preţuri) ar trebui să fie aprobate în mod necesar de către el sau de către proprietarii centrului, cu condiţia să fie un administrator profe-

Într-o primă fază, este proprietarul (sau unul dintre asociaţi) cel care începe s ă dedice câte va ore pe săptămână sarcinilor de administrare.

Câteodată, dacă există mai mult decât un asociat, o fac prin rotaţie (ca şi cum ar fi vorba despre preşedinţia unei asociaţii de proprietari…), indi ferent de capacităţile şi interesele fiecăruia dintre ei.

Pe măsură ce se dezvoltă centrul, lucrurile devin mai complexe, iar sarcinile de administrare cer din ce în ce mai multă dăruire şi mai multe cunoştinţe. Aceasta implică faptul că proprietarul trebuie să îşi dedice mai mult de jumătate din timpul său administrării.

Ac e a s t a vine împreună cu o perioadă de tranziţie şi de anumite îndoieli, în care proprietarul începe să îşi pună în mod serios, pentru prima dată, problema aducerii unui administrator profesionist în firmă. Principalele obstacole în a lua această decizie sunt teama de a pierde controlul asupra afacerii, dificultatea găsirii unei persoane de profil potri vite şi grija faţă de cheltuiala financiară pentru firmă pe care o va presupune angajarea unui profesionist calificat, care aparent “nu produce”, deoarece nu oferă consultaţii pentru clienţi.

Cine ar trebui să fie managerul unei clinici veterinare ?

Putem aprecia doar că există o mare varietate de sarcini care trebuiesc desfăşurate pe lângă practicarea medicinei veterinare. Am grupat sarcinile în grupuri tematice: administrarea personalului, administrarea sistemului informatic, administrare financiară, administrarea de marketing şi de servicii şi administrare generală. În cadrul fiecărui grup tematic există diferite sarcini. Haideți să enumerăm o parte din sarcinile de administrare ale unei clinici veterinare:

Administrarea generală Cumpărături generale Investiţii Definirea protocoalelor Gestionarea reclamaţiilor Comunicare internă Manual de operaţiuni Administrarea Informaţiei Actualizare so6ware Actualizare hardware Rapoarte pentru conducere Training managerial

WWW.VETERINARUL.RO

sionist care să le contureze şi să le propună direcţiunii. Alte sarcini, de natură tactică sau tehnică (ca de e xemplu contabilitatea, administrarea stocurilor de mărfuri sau politica de comunicare cu clienţii), pot fi delegate aproape în totalitate unui administrator profesionist.

Există diferite modele ş i soluţii pentru problema administrării clinicii veterinare, în multe clinici veterinare se produce o evoluţie în ceea ce priveşte sarcinile de administrare:

Administrarea personalului Administrarea de Selecţie şi angajare marketing şi servicii Descrierea locului de muncă Politici de preţ Contracte Dezvoltarea unor noi servicii Instruire iniţială Promovarea clinicii Instruire în continuare Comunicarea cu clienţii State de plată Publicitate şi publicaţii Fixarea grupei salariale Şedinţe – Evenimente în Evaluări ale randamentului clinică Planificarea și studii de Ture – Program de lucru marketing

Administrarea Financiară Contabilitate Relația cu băncile Trezorerie Gestiunea stocurilor Cumpărături Controlul datoriilor Asigurări Planificare financiară

PAGINA 50

NO:7 ANUL II 2010

liare, cu atitudinea ş i capacitatea necesară, poate deveni un bun administrator, mai ales dacă investim în el completându-i pregătirea.

Atunci când centr ul veterinar depăşeşte o anumită dimensiune, decizia de a numi un administrator nu mai poate fi amânată. Uneori este proprietarul în persoană cel care “pune halatul în cui” definitiv şi se concentrează pe administrarea centrului său, iar, alteori, se optează pentru angajarea unui administrator profesionist ( uneori cu un program iniţial parţial).

Există o diversitate de profile care pot funcţiona corect pentru îndeplinirea sarcinii de administrare într-un centru veterinar: La absenţa pregătirii superioare specifice în acest sector ( în majori-

tatea ţă rilor nu există programe universitare pentru formarea de manageri veterinari, desigur România nu face excepție…), o soluţie interesantă poate fi angajarea unui licenţiat în managementul şi conducerea firmelor pentru a-l forma în propriul centru sub îndrumarea proprietarilor.

O altă opţiune de luat în calcul poate fi aceea de a angaja part-time o persoană cu pregătire în afaceri şi cu o experienţă mai amplă în administrare, dar care din motive personale doreşte să ocupe postul part-time.

Promovarea internă a unei per soane din echipă este o altă alternativă. Un responsabil de recepţie competent sau un ş ef pentru servicii auxi

În final, rămâne întotdeauna opţiunea ca proprietarul ( sau unul dintre proprietari) să se hotărască să înlocu iască stetoscopul cu calculatorul şi să îşi asume sarcinile administrative ale propriului centru. În acest caz, de asemenea, este recomandabil ca această persoană să îşi completeze pregătirea universitară veterinară cu un curs de management. Înainte de a lua această decizie, trebuie evaluat costul acestui proprietar în termenii profitului adus de el ca veterinar. Conform unui studiu important efectuat în Statele Unite, profitabilitatea multor centre veterinare este afectată într-un mod negativ atunci când proprietarul îşi reduce activitatea clinică în favoarea administrării. În altă ordine de idei neînțelegerea profundă a medicinii veterinare, a p r a c t i c i i d i n c l i n i c a v e te r i n a ră reprezintă handicapul cel mai important al unui licenţiat ( doar…. ) în managmentul şi conducerea firmelor .

dr. Cristi MĂTURĂ BUCUREȘTI

CLINICA DI-VET

A S O C I A Ț I A E U R O V E T E R I N A R I A N Promotorul și gestionarul rețelei Vet-Network care cuprinde www.euroveterinarian.eu, www.vettv.eu, www.vetbusiness.eu, www.vetpages.eu și paginile asociate: news, science, legislation, practice, library, funds & finances, glossary, events, management, vademecum, community, forum, business, directory, products, market, jobs, email. În rețea puteți avea cont de email profesional, găsiți peste 1000 de știri actualizate zilnic, legislația actualizată zilnic, peste 500 filme tehnice și științiWWW.VETERINARUL.RO PAGINA 51 fice, peste 800 fotografii tehnice și practice, peste 1000 de activități, comentarii și analize, programe de management și marketing pentru cabinete veterinare și încă multe altele care sunt accesibile liber, doar înregistrându-vă cu user și parola .

PRACTIC NO:7 ANUL II 2010

DERMATOLOGIE leziunile cutanate Dragi colegi în cele ce urmează o să vă descriu examinarea dermatologică. Pentru a începe o astfel de examinare trebuie să existe o foaie de examinare dermatologică. Există mai multe modele ale acesteia unele mai complexe ( foaia de examinare Alfort – Franța care este foarte detailată), altele mai simple ( de ex. Foaia dematologică Virbac pe care am început să o utilizez la câine).

Până acum nu am găsit o astfel de fișă ș i pentru pisică; dar se pot utiliza cu unele rezerve și cele pentru câine.

Din punctul meu de vedere existența unei foi de examinare este critică pentru succesul oricărui examen dermatologic și în plus conferă proprietarului un plus de timp și meticulozitate în gândire.

Din punct de vedere al problemelor cutanate trebuie observat din start dacă ele sunt localizate sau generalizate; leziunile existente la nivelul țesutului cutanat sunt simetrice bilateral sau nu; care este calitatea părului; este prezentă o cantitate crescută de secreție sebacee (sebo ree uscată, grasă-“oleosă”). Toate aceste indicii ne conduc în emiterea unor diagnostice “ipotetice”, sau dife rențiale, pe care apoi le confirmăm sau infirmăm cu ajutorul unor examene speciale ( de exemplu: trichograma, raclatul cutanat etc).

Leziunile cutanate se împart în două categorii mari: primare și secundare; existând cel puțin după unii autori și o serie de leziuni intermediare. Între cele două ș coli de dermatologie americană ș i europeană există anumite di

A.Localizarea leziunilor: 1.Leziuni localizate pot fi întâlnite în infecții fungice, micobacteriene piodermite(“ hot-spot”) boli neoplazice( cel puțin în debutul acestora) 2.Leziuni generalizate pot fi întâlnite în • boli de hipersensibilizare( “alergii”) • boli endocrine( Hipotiroidism, Sindrom Cushing) • boli imuno-mediate( Pemphigus, Lupus) • boli de nutriție și metabolism ( Cahexie, Diabet Zaharat)

WWW.VETERINARUL.RO

ferențe în catalogarea acestora în unul dintre aceste tipuri; dar din punctul meu de vedere acest aspect este mai puțin important ș i mi se pare mult mai importantă diagnosticare corectă a lor. De aceea în cele ce urmează o să prezint aceste tipuri de leziuni cu unele caracteristici patogenetice lăsând la latitudinea dumneavoastră clasificarea lor. Diagnosticul dermatologic este în special legat de identificarea morfologică a acestor leziuni (mai ales prin inspecție ș i în caz de dubiu prin examenul histopatologic).

1. Leziunile primare sunt reprezentate după unii autori de leziunile inițiale ale țesutului cutanat (Guaguere 2008), după alți autori ele sunt reprezentate numai de erupțiile inițiale cauzate direct de afecțiune cutanată (Muller 2006). Ele sunt reprezentate de: eritem, purpură (Guaguere 2008), maculă, papulă, pustulă, veziculă (Muller 2006, Guaguere 2008), umflatură (Muller 2006), nodul (Muller 2006,Guaguere 2008), vegetație și verucozitate (Guaguere 2008).

2. Leziunile intermediare sunt reprezentate de alopecie, scuame, cruste, manșoane piliare, hiperpigmentare, comedoame (Muller 2006).

3. Leziunile secundare sunt reprezentate de: colerate epidermale, eroziuni, ulcere, lichenificare (Muller 2006), scleroză, atrofia țesutului cutanat (Guaguere 2008).

B.Simetria leziunilor : 1.Leziuni simetrice bilaterale sunt în general determinate de cauze interne(boli imunomediate, endocrine etc.) sau boli de hipersensibilzare ( inclusiv Dermatita de hipersensibilzare hormonală).

2.Leziunile asimetrice sunt determinate în general de acuze externe( paraziți-Demodicoza etc.) sau Dermatofitozele.

C. Calitatea părului și a produc țiilor acestuia 1. Păr mat apare în general boli metabolice (inclusiv deficiențe nutriționale, boli cronice cutanate), sau în boli hormonale ( Hipotiroidism etc.).

2. Modificări ale culorii firului de păr( leucotrichiacolorarea în alb; melanotrichia-colorarea în negru) pot fi primare ( Boli hormonale, displazia foliculară) ; sau secundare pruritului( colorarea salivară a firului de păr –Dermatita atopică etc.).

3. Modificări ale calității firului de păr pot să fie primare – boli hormonale fire de păr foarte moi (Sindrom Cushing), sau dimpotrivă foarte aspre și rugoase ( Trichorexis nodosa); sau secundare- pruritului( aspect 4anjurat al tijei firului de păr în cadrul trichogramei).

PAGINA 52

NO:7 ANUL II 2010

Leziuni primare 1.Eritemul înroșirea difuză sau localizată a epidermului care dispare odată cu aplicarea unei presiuni (cu ajutorul unei lame de sticlă-diascopia) pe zona afectată ( spre diferență de purpura). El apare din cauza vasodilatației vaselor sangvine situate sub dermul superficial. În funcție de mărime el poate fi: morbiliform (zone mici), scarlatiform (zone întinse)

2.Purpura înroșirea puternică a ț esutului cutanat care deasemenea în funcție de întinderea zonei afectate poate fi: peteșie, echimoză. În timp aceste modificări de culoare cutanată se transformă în maro ( din cauza conversiei hemogloginei în hemosiderină). Ea reprezintă semnul unei boli sistemice ( Purpura trombocitropenica, Purpura vasculara) în ( Guaguere 2008).

3.Macula o modificare impalpabilă (până la 1 cm) circumscrisă a ț esutului cutanat (nedepăș ind membrana bazală) Când această modificare depășește un centimetru, ea se numește pată (patch). Ea apare ca o modificare a pigmentării țesutului cutanat datorită modificării (în sensul creșterii sau descreșterii) producției de melanină, eritemului (inflamației locale) sau hemoragiei locale (cauzate de traumatisme locale sau leziunilor de vasculită).

4. Papula o elevare solidă cu diametrul până la 1 cm a țesutului cutanat ( leziune localizată sub membrana bazală a acestuia) datorită unui aflux de celule inflamatorii la nivelul dermului, hiperpalziei foliculare epidermice, leziunilor neoplazice timpurii. Leziunile cu diametru mai mare de 1 centimetru se numesc placarde.

(Muller 2006). După alți autori ea poate fi: epidermală, dermală, foliculară.( Guaguere 2008).

5. Pustula

8. Nodul zonă circumscrisă, solidă, mai mare de 1 cm diametru care se extinde în stratu rile profunde ale țesutului cutanat. Ea apare datorită infiltrării masive de celule inflamatorii sau neoplazice în derm ș i țesutul subcutanat sau acumulării de fibrină sau material cristalin.

9. Tumora o masă mare care implică țesutul cutanat ș i subcutanat datorită unui influx masiv de celule inflamatorii sau neoplazice în stratul subcutanat dar și în tot stratul cutanat.

10.Vegetații și verucozități sunt proliferări pediculate în strânsă legătura cu hipertrofia epidermică (papilomatoza). Verucozitățile sunt vegetații cu aspect unsuros, keratotic ( ex. Dermarita lichenoidă idiopatică)

o zonă mică circumscrisă, în epiderm, plină cu puroi. Aceasta se datorează în special diapedezei neutrofilelor în această zonă dar pot exista ș i pustule eozinofilice ( în special la pisică) (M ϋller 2006). Ea poate să fie foliculară ( în jurul unui loc de deschidere pilosebaceu) sau nefoliculară (independent ă de aceasta) (Guaguere 2008)

6.Vezicula o zonă mică circumscrisă în sau chiar sub epiderma plină cu lichid clar. Veziculele mai mari se numesc bule. Ele se datorează colectării fluidului extracelular datorită inflamației sau ruperii semidesmozomilor intracelulari (lipsei de coeziuni epidermice).

7. Umflătura o zonă necircumscrisă, ridicată edematoasă care apare ș i dispare în câteva minute sau ore ș i se datorează edemului subcutanat

WWW.VETERINARUL.RO

PAGINA 53

NO:7 ANUL II 2010

Leziuni intermediare a.Alopecia pierderea parțială (alopecie difuză) sau totală (numular ă) a firelor de păr.

Poate să apară primar în displazia foliculului pilos, inflamații sau infecții ale acestuia, lipsei hormonilor care stimulează regenerarea lui sau secundar leziunilor traumatice la nivelul firului de păr sau chiar a foliculului pilos.

b.Scuama acumularea unor fragmente a zonei cheratinizate a epidermei. ( Furfuramătreața, scuamele au diametrul mai mare). Ea apare din cauza creșterii producției de keratinocite) sau datorită unei reacții crescute a corneocitelor.

c.Crusta pierderea parțială (alopecie difuză) sau totală (numulară) a firelor de păr.

Poate să apară primar în displazia foliculului pilos, inflamații sau infecții ale acestuia, lipsei hormonilor care stimulează regenerarea lui sau secundar leziunilor traumatice la nivelul firului de păr sau chiar a foliculului pilos.

d.Manșoane pilare acumulare de cheratină și material folicular de tija firului de păr. Poate fi cauzată primar de seboreea idiopatică, adenite sebacee, hipovitaminoza A.

e.Anomalități de pigmentare hiperpigmentarea- creșterea cantității de melanină la nivelul epidermului și/sau a dermului datorită creșterii producției, mărimii sau melanizării melanozomilor sau chiar a creșterii numărului acestora din cauza unei varietăți de factori intrinseci sau extrinseci (în majoritatea cazurilor inflamații cronice )

f.Comedoamele Dilatarea foliculului pilos cu corneocite ș i material sebaceu. Apare din cauza defectelor primare de cheratinizare sau hipercheratozei din cauza dezechilibrelor hormonale și inflamațiilor

Leziuni secundare

a.Coleretele epidermale sunt reprezentate de bucăți de cheratină aranjate în cerc în care apar după desprinderea vârfului unei pustule, vezicule sau papule.

b.Eroziuni un defect epidermic (nu depășește membrana bazală țesutului cutanat) Ele apar datorită traumelor ș i inflamațiilor care duc la moartea rapidă a cheratinocitelor (ex. alergii, infecții)

c.Ulcerele o pierdere focală a epidermului cu expunerea dermului. Acestea apar în urma unor traumatisme severe sau inflamații grave ș i piodermite profunde.

d.Lichenificarea Bibliografie: 1.Guaguere Eric,Pascal Prelaud,Mark Craig ( 2008) A Practical Guide to Canine Dermatology , editura Kalianxis Italy,pag 42-46 2 Mueller R.S(2006) Dermatology for the Small Animal Practitioner,editura: Teton NewMedia, Jackson, WY, USA

dr. Cristian POPOVICI www.petlife.ro

PET LIFE WWW.VETERINARUL.RO

îngroșarea ș i întărirea ț esutului epidermic cutanat cu evidențierea exagerată a faldurilor stratului epidermic al ţesutului cutanat.

e.Scleroza întărirea ţesutului cutanat, dar ş i al celui subcutanat din cauza alterării fibrelor de colagen şi elastină (ex. arsurile cutanate)

f.Atrofia subţierea stratului epidermic cutanat cu apariţia unor microfalduri datorită dispariţiei fibrelor de elastină ş i colagen de la nivelul dermului.

Uneori se pot evidenţia vasele sanguine subdermice datorită atrofierii marcante a epidermului (ex. hiperadrenocorticism –sindrom Cushing).

PAGINA 54

55