__Bazele NLP 1:Layout 1
2/14/2008
8:30 PM
Page 5
BAZELE PROGRAMĂRII NEUROLINGVISTICE
ROBERT B. DILTS
Traducere de Nicoleta Radu
5
__Bazele NLP 1:Layout 1
2/14/2008
8:30 PM
Page 15
CUPRINS PENTRU PARTEA I
I. Structura experienţei 1.1 Harta nu reprezintă teritoriul A. Forme ale experienţei 1. Experienţa senzorială directă 2. Experienţa experienţei Metasecţiune: Conştienţa 3. Experienţa despre experienţă B. Structura epistemologiei 1.2 Cibernetica A. Explicaţia cibernetică B. Unităţi de sens 1. Informaţie şi diferenţă 2. Dimensionarea şi fragmentarea informaţiei a. Clasificarea diferenţei 1) Ierarhiile 2) Tipizarea logică 3. Redundanţa şi codarea informaţiei a. Codarea 1) Cauzală şi corelativă 2) Analogică 3) Digitală 4) Iconică 15
18 18 18 18 19 20 22 23 24 24 25 25 26 26 26 27 28 28 29 29 30 30
__Bazele NLP 1:Layout 1
2/14/2008
8:30 PM
Page 16
5) Ostensivă 6) Evolutivă 7) Holografică b. Entropia c. Discontinuităţi şi catastrofe: fenomenele saltului peste niveluri C. Modelarea 1.3 Proprietăţile unui sistem cibernetic A. Unităţi de diferenţă şi informaţie B. Clasificarea şi fragmentarea informaţiei şi diferenţei 1. Dimensionarea şi măsurarea (1) Relaţii spaţiale (2) Relaţii temporale (3) Relaţii cauzale a. Parametri descriptivi (a) Raportul semnal-zgomot (b) Exprimarea simultană sau secvenţială (c) Aferent versus eferent 2. Clasificare şi interacţiune a. Proprietăţi ale interacţiunii (a) Diferenţe din acelaşi tip logic interacţionând cu ele însele la acelaşi nivel ierarhic sau logic (b) Diferenţe aparţinând unor tipuri logice diferite, care interacţionează la acelaşi nivel logic (c) Diferenţe din aceleaşi tipuri logice sau din tipuri logice diferite interacţionând la niveluri diferite
16
30 31 31 32 32 34 35 36 38 40 40 40 40 41 41 41 41 42 44
44
46
49
__Bazele NLP 1:Layout 1
2/14/2008
8:30 PM
Page 17
b. Feedbackul (a) Feedbackul între tipuri logice similare la acelaşi nivel (b) Feedbackul între tipuri logice diferite la acelaşi nivel (c) Feedbackul între tipuri logice diferite la niveluri diferite (d) Feedbackul între tipuri logice similare la niveluri logice diferite c. Codarea informaţiei
52 53 53 54 56 57
II. Argumente în sprijinul unei teorii cibernetice a funcţiei creierului 2.1 Teorii precedente despre funcţia creierului A. Generarea de noi conexiuni B. Ansambluri de celule C. Bucle cauzale D. Circuite digitale 2.2 Creierul statistic 2.3 Creierul cibernetic
57 58 58 59 60 61 62 65
Anexa A: Câmp electrostatic versus câmp electromagnetic a. Electrostatic b. Electromagnetic 1. Efectul de câmp
67 67 67 69
Bibliografie pentru partea I
72
17
__Bazele NLP 2:Layout 1
2/14/2008
8:33 PM
Page 79
CUPRINS PENTRU PARTEA A II-A
Cadru contextual I. Neurologia sistemelor de reprezentare 1. Neuronul 2. Ierarhia anatomică a sistemelor neuronale 3. Structura logicii neuronale 4. Structura cortexului 5. Transmiterea informaţiei în sistemele neuronale II. Sistemele de reprezentare şi comportamentul III. Strategii IV. TOTE 1. TOTE în serie V. Strategii de generalizare VI. Neurologia generalizării VII. Neurologia stărilor de conştiinţă VIII. Creierul holografic IX. Neurologia învăţării X. Neurofiziologia conştienţei XI. Indicii de accesare: reglarea funcţiilor cerebrale
Experimentul
81 81 82 84 90 92 94 95 96 97 99 108 108 111 114 119 121 122 127 129 131 131
Scop Echipament Desfăşurarea experimentului 79
__Bazele NLP 2:Layout 1
2/14/2008
Procedură Rezultate Concluzii
8:33 PM
Page 80
136 140 147
Anexa A Bibliografie
148 152
80
__Bazele NLP 3:Layout 1
2/14/2008
8:38 PM
Page 157
CUPRINS PENTRU PARTEA A III-A
Introducere
163
I. Parametrii stărilor procesării interne a informaţiei 1.1 Sisteme de reprezentare A. Activitate exogenă şi endogenă 1.2 Primatul sistemelor de reprezentare 1.3 Modele sinestezice şi sisteme de conducere 1.4 Dominanţa şi lateralizarea emisferice 1.5 Limitele conştienţei 1.6 Stările de conştiinţă 1.7 Procesarea paralelă şi părţile A. Incongruenţa B. Părţi inconştiente C. Părţi inadaptate
165 165 166 166 168 168 169 171 172 173 173 174
II. Identificarea externă a proceselor interne 175 2.1 Indicii de accesare - Identificarea sistemelor de conducere 175 A. Mişcările laterale ale ochilor 176 B. Modificări ale respiraţiei 178 C. Modificări ale tonusului muscular 178 D. Schimbări de tonalitate 178 E. Modificări ale ritmului 179 157
__Bazele NLP 3:Layout 1
2/14/2008
8:38 PM
Page 158
2.2. Indicatori fiziologici ai sistemului de reprezentare primar A. Tipuri corporale B. Predicate C. Interese şi talente profesionale 2.3 Părţi şi diviziuni III. Proceduri terapeutice 3.1 Ancorarea A. Integrarea părţilor prin ancorare B. Îndepărtarea unui simptom prin ancorare C. Crearea experienţei prin ancorare 3.2 Reîncadrarea A. Identificarea unei părţi B. Stabilirea unui canal de comunicare cu o parte 3.3 Metamodelul A. Strângerea informaţiei 1. Ştergeri 2. Ştergeri simple 3. Lipsa indicelui referenţial 4. Ştergerea comparativelor 5. Verbul nespecificat 6. Nominalizarea B. Limitările modelului unui individ 1. Presupuneri 2. Operatorii modali ai posibilităţii şi necesităţii 3. Cuantificatori universali 4. Echivalenţa complexă C. Erorile semantice 1. Cauză-efect 158
179 179 180 181 182 182 182 184 185 186 187 190 194 195 196 196 196 197 198 198 199 199 200 200 201 202 202 202
__Bazele NLP 3:Layout 1
2/14/2008
8:38 PM
Page 159
2. Citirea gândurilor 203 3. Performativul pierdut 203 3.4 Stări modificate de conştiinţă: Accesarea şi crearea părţilor 204 A. Translaţia 206 1. Accesarea 6-druplele adecvate 206 2. Suprapunerea 6-druplelor 207 3. Armonizarea (pacing) şi conducerea (leading) 208 a. Armonizarea 208 b. Conducerea 208 1) Asortarea predicatelor 208 2) Reflectarea (oglindirea) corporală 210 3) Armonizarea respiraţiei 210 4) Meta-armonizarea (meta-pacing) 211 4. Modelele de translaţie lingvistică 211 a. Modelarea cauzală 212 1) Conjuncţii 212 2) Cauzative implicite 212 3) Cauzative 212 b. Lipsa indicilor referenţiali şi verbele nespecificate 213 c. Nominalizările 214 d. Presupunerile 214 e. Operatorii modali ai posibilităţii şi necesităţii, cuantificatorii universali şi expresiile de citire a gândurilor 215 f. Performativele şi comparativele pierdute 215 g. Timpurile verbale 215
159
__Bazele NLP 3:Layout 1
2/14/2008
8:38 PM
Page 160
h. Structurile incluse minore - Marcarea analogică - Comenzile încorporate i. Sensuri derivate j. Sugestia şi sugestibilitatea B. Întreruperea modelelor comportamentale condiţionate 1. Blocarea 2. Tehnici de confuzionare a. Ambiguitatea fonologică b. Ambiguitatea sintactică c. Ambiguitatea de punctuaţie C. Intensificarea şi exagerarea unui model comportamental 3.5 Metafora A. Izomorfismul în cadrul sistemelor neuropsihologice 1. Generalizarea comportamentală 2. Clase de relaţii
216 218 219 220 220 222 223 223 224 225 226 228 229 230
IV. Epistemologie terapeutică
232
Anexa A: Exemplu de integrare a părţilor folosind reîncadrarea şi metafora
239
Anexa B:
246
Neurologia învăţării
Bibliografie
252
160
__Bazele NLP 1:Layout 1
2/14/2008
8:30 PM
Page 7
INTRODUCERE (NOIEMBRIE, 1976)
Programarea neurolingvistică (NLP) are ca scop completarea informaţiilor macroscopice despre comportamentul uman şi despre experienţa accesibilă tuturor prin mijlocirea organelor de simţ, cu informaţiile microscopice neobservabile, ale neurofiziologiei comportamentului şi experienţei, sub forma unui model cibernetic util. Considerăm că o astfel de completare este esenţială dacă dorim să înţelegem ori să utilizăm proprietăţile ce guvernează procesele umane complexe ale învăţării, memoriei, comunicării, alegerii şi ale motivaţiei, şi modul în care acestea influenţează mediile social şi ecologic ale oamenilor. Programarea neurolingvistică a fost fundamentată de modelatorii comportamentali John Grinder şi Richard Bandler cu scopul de a analiza şi explora modelele ce guvernează astfel de procese complexe ale comportamentului uman. Premisa de bază a NLP este că există o redundanţă între modelele macroscopice observabile ale comportamentului uman (de exemplu, fenomene lingvistice şi paralingvistice, mişcări ale ochilor, poziţia mâinilor şi a corpului, şi alte tipuri de distincţii de performanţă) şi modelele activităţii neuronale care guvernează acest comportament. De pildă, probabil că fiecare dintre noi a observat, pe parcursul unei anumite conversaţii, cum un participant la discuţie, ca răspuns la o întrebare, încetineşte ritmul vocii în timp ce încearcă să-şi amintească informaţiile cerute, apoi îşi întoarce brusc privirea spre stânga, întrerupând momentan contactul perceptiv. Această mişcare este în general urmată de o accelerare a ritmului pe măsură ce individul descrie sau vorbeşte despre un anume obiect sau eveniment, de obicei folosind 7
__Bazele NLP 1:Layout 1
2/14/2008
8:30 PM
Page 8
Bazele programării neurolingvistice
un limbaj care indică un anumit tip de reprezentare vizuală. Se poate spune că acest segment de comportament indică accesarea unei anumite imagini vizuale interne (i.e. activitate în cortexul vizual al creierului separată de informaţiile vizuale oferite de experienţa senzorială imediată a persoanei respective).
Figura 1. Accesarea informaţiei vizuale
În mod similar, dacă se observă că un alt individ sau acelaşi individ îşi apleacă spre stânga capul ca răspuns la o anumită întrebare, îşi acoperă gura cu mâna şi murmură „hmmmmm”, în cele din urmă răspunzând printr-un enunţ care descrie ce a auzit individul respectiv despre un anume obiect sau eveniment, putem concluziona că acest segment de comportament indică un proces neuronal ce diferă calitativ de acela indicat de segmentul comportamental descris anterior. Dacă vom putea determina corelaţia dintre aceste segmente şi experienţa interioară a individului şi modelele (consecvenţă şi combinaţii) pe care 8
__Bazele NLP 1:Layout 1
2/14/2008
8:30 PM
Page 9
Bazele programării neurolingvistice
le implică utilizarea lor, atunci vom fi capabili să facem presupuneri şi predicţii privind personalitatea şi comportamentul unui alt individ şi să acţionăm asupra acestei cunoaşteri. Cele două exemple precedente sunt simple şi relativ lipsite de sens dacă sunt prezentate în absenţa altor informaţii contextuale referitoare la întreaga secvenţă comunicaţională. Într-adevăr, programarea neurolingvistică presupune examinarea întregului sistem de feedback şi răspuns, din punct de vedere atât comportamental, cât şi biologic, ce intervine în interacţiunile dintre (a) o fiinţă umană şi ea însăşi, (b) o fiinţă umană şi alte fiinţe umane şi (c) o fiinţă umană şi mediul său. Programarea neurolingvistică este, în acelaşi timp, un proces şi un model al unui proces (precum majoritatea modelelor ştiinţifice şi cibernetice). Toate informaţiile, legile, modelele şi concluziile obţinute din experienţa trecută a unui individ sunt importante sau utile doar în măsura în care sunt raportate la experienţa directă, în desfăşurare, a unei anumite persoane. Este important să ţinem cont de acest lucru mai ales când studiem un alt sistem cibernetic (în cazul de faţă, o fiinţă umană), care este supus mai multor niveluri de schimbare, în funcţie de interacţiunile cu sine, cu mediul social şi cu mediul ecologic. Prezentăm în continuare elementele de bază ale procesului de programare neurolingvistică: A. Antrenarea şi dezvoltarea conştiinţei senzoriale proprii referitoare la alte fiinţe umane pentru: 1. a observa şi identifica modele semnificative de comportament care sunt sistematice, recurente şi parte a experienţei senzoriale a tuturor; 2. a remarca ce răspunsuri antrenează la un individ alegerea personală a unui comportament anume (şi viceversa). B. Utilizarea informaţiilor pe care un individ le acumulează prin intermediul acestor observaţii pentru a determina: 1.
distincţiile de reprezentare pe care fiinţele umane le pot face 9
__Bazele NLP 1:Layout 1
2/14/2008
8:30 PM
Page 10
Bazele programării neurolingvistice
referitor la experienţa lor interioară şi exterioară, adică aptitudinea lor de a vedea/vizualiza, auzi/verbaliza etc.; 2. modele care presupun combinarea şi conexiunile reţelelor neuronale (reprezentare senzorială) ce stau la baza proceselor comportamentale; 3. modul în care aceste distincţii şi modele influenţează strategiile pe care oamenii le folosesc pentru a organiza, a atribui un sens şi a comunica despre experienţa lor senzorială şi despre hărţile interioare; 4. modul în care aceste distincţii, modele şi strategii pot fi utilizate pentru a înţelege şi sprijini procesele (printre altele) învăţării, comunicării, motivaţiei şi alegerii la fiinţele umane, la nivelul individului şi al mediilor sociale şi ecologice ale acestuia. Mecanica acestui proces poate fi generalizată prin următoarea procedură fundamentală: a. Este identificat un rezultat reciproc acceptabil pentru mediator (programator) şi client (programat). Se trasează criterii explicite pentru îndeplinirea cu succes a respectivului rezultat. b. Un individ (programatorul) generează o comunicare, sub forma comportamentului verbal ori nonverbal, în încercarea de a direcţiona sau a impulsiona receptorul spre rezultatul dorit. Această comunicare determină un răspuns sub forma unei anumite accesări de informaţie şi a feedback-ului. Interacţiunea va avea loc deopotrivă la nivelurile verbal şi nonverbal. c. Cei doi comunicatori pot apoi să colaboreze pentru a face distincţii în experienţa şi răspunsul programatului, atât interior, cât şi exterior: 1. prin percepţia programatorului asupra comportamentului exterior al programatului în cadrul contextual specific; 2. prin discuţii explicite şi chestionări privind experienţa interioară a programatului. 10
__Bazele NLP 1:Layout 1
2/14/2008
8:30 PM
Page 11
Bazele programării neurolingvistice
Output
Output
Comunicare verbală
Programator
Observaţii
Procesare internă (sisteme de reprezentare neurologice)
Filtre perceptive (Input)
Programat
Comunicare verbală
Comunicare nonverbală s un sp Ră
ns Răspu
are unic Com ă bal ver n o n
ut tp Ou
t tpu Ou
Figura 2. Procesul de programare neurolingvistică
d. Distincţiile pot fi apoi clasificate şi segmentate într-o formulă care trasează comportamentul programatului în termenii inputului relevant, procesării mentale şi outputului comportamental. e. Informaţiile comunicate de aceste modele şi distincţii sunt utilizate pentru a lua decizii şi a face predicţii privind comportamentul actual şi cel viitor al individului în cauză şi pentru a pune la punct strategii mai eficiente pe care programatul le poate folosi spre a obţine rezultatele dorite. f. Programatorul îşi modifică apoi comportamentul în conformitate cu aceste informaţii şi procesul se repetă până la atingerea rezultatului. 11
__Bazele NLP 1:Layout 1
2/14/2008
8:30 PM
Page 12
Bazele programării neurolingvistice
Ne exprimăm speranţa că eventualele neclarităţi ale procedurii cauzate de formalitatea acestei descrieri vor fi clarificate pe parcursul lucrării (în special în Partea a III-a – Aplicaţii terapeutice ale programării neurolingvistice). Intenţionăm să parcurgem următoarele etape: 1) O analiză mai explicită a modelelor şi a modelării – în special modele cibernetice. 2) Aplicarea ciberneticii la o teorie privind funcţiile creierului. 3) Unele implicaţii ale acestei teorii şi ale modului în care ea se raportează la redundanţa între experienţa interioară şi comportamentul exterior. 4) Discutarea programării neurolingvistice în raport cu aceste implicaţii. 5) Moduri de utilizare şi aplicaţii ale programării neurolingvistice ca instrument de comunicare pentru atingerea perfecţiunii şi pentru schimbări în plan individual şi social. Atingerea acestui scop ambiţios este detaliat sub forma a trei manuscrise. Fiecare parte a fost scrisă pentru a consolida informaţiile furnizate de secţiunea precedentă, dar poate fi citită şi fără legătură cu celelalte. Partea I. Bazele NLP este o explorare extrem de tehnică a relaţiei dintre teoria informaţiei, neurologie şi cibernetică drept cadru pentru modelul NLP. Partea a II-a. EEG şi sisteme de reprezentare descrie un model de creier şi un experiment de cercetare în sprijinul principiilor de bază ale NLP. Partea III-a. Aplicaţii terapeutice ale programării neurolingvistice prezintă o trecere în revistă a aplicaţiilor NLP în contexte terapeutice, cu exemple de utilizări specifice ale tehnicilor. Glosar de termeni utilizaţi în NLP.
12
__Bazele NLP 3:Layout 1
2/14/2008
8:38 PM
Page 239
Aplicaţiile terapeutice ale programării neurolingvistice
Anexa A EXEMPLU DE INTEGRARE A PĂRŢILOR FOLOSIND REÎNCADRAREA ŞI METAFORA Pe parcursul unui exerciţiu desfăşurat în cadrul unei sesiuni de comunicări ştiinţifice susţinute de autorul prezentei lucrări, doamna R, consultant autorizat, s-a plâns că în timpul dezbaterilor avea perioade supărătoare când nu se putea concentra. Conţinutul experienţei sale pe durata acestor pierderi ale atenţiei nu îi era disponibil la nivel conştient. Simţea, totuşi, că din cauza asta pierdea o mare parte din materialul prezentat. Doamna respectivă lega această problemă de alte două experienţe, care în ultima vreme deveniseră cu fiecare zi, tot mai pronunţate: 1) îi venea din ce în ce mai greu să se ridice dimineaţa din pat şi 2) seara, simţea o nelinişte chinuitoare în privinţa abilităţilor ei ca mamă, soţie şi terapeut. Autorul a remarcat că doamna R avea un corp zvelt şi uniform proporţionat. Carnea şi musculatura erau moi şi relaxate. Nu purta ochelari sau lentile de contact şi avea ochii mari şi proeminenţi. Tonalitatea ei globală avea tendinţa de a fi joasă şi blândă, cu un ritm relativ lent şi pauze perceptibile între cuvinte. Toate acestea i-au creat autorului impresia că părţile doamnei R erau puternic vizuale (corp zvelt şi ochi proeminenţi) şi kinestezice interne (carne şi muşchi moi, tonalitate joasă şi ritm lent). Datorită distribuţiei uniforme a greutăţii corporale, s-a emis ipoteza că orice conflict al acestor părţi se va desfăşura, probabil, mai degrabă secvenţial (fiecare exprimându-se independent de cealaltă), decât simultan. (Indivizii ale căror părţi vizuale şi kinestezice interne tind să se exprime simultan vor avea tendinţa de a avea corpul în formă de pară: mai subţire şi mai îndesat la umeri, gât şi piept, moale şi cărnos la abdomenul inferior, şolduri şi coapse). 239
__Bazele NLP 3:Layout 1
2/14/2008
8:38 PM
Page 240
Aplicaţiile terapeutice ale programării neurolingvistice
R a fost apoi rugată să aprofundeze cele două modele de comportament pe care le identificase ca fiind problematice. S-a remarcat că, în timpul comunicării, R era consecvent simetrică în ce priveşte gesturile mâinii, mişcându-şi întotdeauna mâinile la unison, cu excepţia momentelor când vorbea direct despre experienţa sa în timpul uneia dintre cele două stări identificate. Când vorbea despre greutatea de a se ridica din pat dimineaţa, gesticula invariabil cu mâna dreaptă, cealaltă rămânând imobilă. Când vorbea despre neliniştile sale, gesticula mereu cu mâna stângă; dreapta, în acest caz, rămânea imobilă. În plus, s-a observat că, în timp ce făcea comentarii cu privire la senzaţiile de nelinişte, tonalitatea doamnei R devenea mai ridicată şi tensionată, schimbările tonale de acest tip fiind întotdeauna precedate de mişcarea laterală a ochilor în sus şi spre dreapta şi de o scădere sau chiar o pauză în ritmul respiraţiei. Când discuta, însă, despre celălalt comportament, s-a observat că tonalitatea scădea simţitor, devenind mult mai joasă şi mai blândă, iar ritmul încetinea, pauzele lungi dintre cuvinte fiind însoţite de o inspiraţie profundă sau de un oftat. Acestea erau precedate de mişcarea capului şi a ochilor în jos şi spre stânga. În timp ce R vorbea, fiecare stare era ancorată kinestezic printr-o atingerea uşoară de către autor a genunchiul ei, în mod corespunzător asimetriei observate în gesturile pe care R le făcea cu mâinile. Schimbările cu bază contextuală în comportamentul doamnei R au fost apoi comunicate celorlalţi membri ai grupului, care au verificat observaţiile. În plus, R a adăugat că era stângace. Conţinutul comentariilor doamnei R cu privire la experienţa sa a fost următorul: A) Incapacitatea sa de a se ridica din pat era experimentată ca o senzaţie de „greutate” în tot corpul şi „o senzaţie de groază la gândul că va trebui să se mişte sau să facă ceva”; B) Neliniştea era experimentată în primul rând ca o agitaţie kinestezică în zona pieptului, pe care doamna o denumea chinuitoare, însoţită de un dialog interior în care se admonesta singură pentru că este leneşă şi nu face tot ce îi stă în putinţă spre a-şi îmbunătăţi aptitudinile şi abilităţile. 240
__Bazele NLP 3:Layout 1
2/14/2008
8:38 PM
Page 241
Aplicaţiile terapeutice ale programării neurolingvistice
Procesul reîncadrării comportamentului a fost apoi demarat, cerându-i-se doamnei R să contacteze acea parte din sine care era responsabilă pentru fiecare dintre aceste experienţe, folosind orice procedeu considerat drept cel mai eficient şi să întrebe respectivele părţi ce încercau să facă pentru ea. Se spera că se va reuşi astfel separarea intenţiei de adaptare a comportamentului de experienţa negativă a doamnei R în legătură cu acest comportament. În timp ce R a contactat fiecare parte, autorul a reancorat experienţele asociate cu respectiva parte atingând genunchiul corespunzător. Contactul cu partea a fost verificat prin observarea schimbărilor în respiraţie, gestică, tonalitate şi poziţie a ochilor. R a răspuns că partea caracterizată prin greutate şi groaza de a acţiona se dezvoltase pe parcursul celor 11 ani de căsnicie. Simţea că ar fi putut fi un răspuns pe care l-a produs pentru a rămâne acasă şi a nu se simţi prost din cauză că stă cu copiii. Copiii erau acum suficient de mari ca să-i poată lăsa singuri şi doamna reluase, recent, munca de consultant. Domnia sa a comentat că neliniştea se accentuase din acel moment. A spus că neliniştea o împiedicase să devină excesiv de sedentară şi să lâncezească, dar că era „extrem de chinuitoare”. Considera că partea aceea fusese prea compensatoare. De când reîncepuse munca, se temea să se oprească din învăţat, continuând să se pregătească. Se simţea obligată să participe la workshop-uri, deşi o parte din sine ştia că este suficient de pregătită. I s-a cerut apoi să acceseze această parte povestindu-i autorului despre un client cu care a lucrat cu succes. Vocea ei a dobândit imediat claritate şi volum, iar gura şi-a menţinut acelaşi zâmbet simetric. În timp ce relata incidentul, şi-a încrucişat palmele şi le-a ţinut exact sub bărbie, evitând contactul cu pieptul. Apoi i s-a cerut să relateze o experienţă în care s-a simţit integrată, relaxată şi liniştită. R a descris un incident care se petrecuse în timp ce era în concediu, cu voce joasă, dar sigură, şi mâinile odihnindu-se în poală. 241
__Bazele NLP 3:Layout 1
2/14/2008
8:38 PM
Page 242
Aplicaţiile terapeutice ale programării neurolingvistice
După ce a fost obţinută această serie de răspunsuri şi fiecare 6-druplă a fost ancorată corespunzător, autorul s-a decis să efectueze, demonstrativ, o integrare kinestezică (descărcând simultan ancorele adecvate pentru cele două părţi contradictorii). R a fost rugată să reacceseze cele două părţi în cauză, dar a întâmpinat dificultăţi în a „intra în contact cu ele”. S-a plâns că îi este greu să-şi „stăpânească” senzaţiile, că acestea nu erau „clare”, fiind dificil de abordat. După ce i-a ascultat descrierile, autorul a postulat că ar putea fi avantajos să se folosească de sistemul vizual bine dezvoltat al doamnei R pentru a institui o ancoră „mai clară” pentru părţile în cauză. R a fost instruită să întindă mâna dreaptă (nedominantă), cu palma în sus, să-şi orienteze capul în acea direcţie şi „să creeze o imagine a părţii respective”. Preţ de o clipă, pe faţa doamnei R a apărut o expresie de surpriză, apoi a declarat: „Sunt eu... doar că mult mai grea. Abia dacă mă pot recunoaşte. Cred că cântăreşte în jur de 150 kg.” A continuat, cu o tonalitate joasă şi lentă: „E moale... cam lenevoasă... foarte liniştită senzorial, nu neapărat fericită... Nu aşteaptă nimic de la viitor. Nu vrea să se mişte fiindcă îi e bine acolo unde este.” În timpul acestei descrieri, ochii doamnei R s-au închis. Când a terminat, i s-a cerut ca, fără să deschidă ochii, să-şi examineze mâna şi să vadă cum arăta partea respectivă. Vocea i-a devenit înaltă. „Are o privire fioroasă şi se mişcă tot timpul... E mult mai agresivă... şi are o nevoie reală să înveţe lucruri noi... vrea să continue să evolueze.” În timp ce R vorbea, corpul său afişa mişcări mult mai vizibile. Tipul corporal şi trăsăturile comportamentale ale primei părţi pe care şi-o imaginase păreau să le caracterizeze perfect pe cele ale unui individ ale cărui sisteme de conducere şi de reprezentare erau aproape exclusiv visceral-kinestezice. Cealaltă, cu privire fioroasă, părea să fie o parte care conducea vizual (cu o orientare externă) şi reprezenta informaţia prin acţiune, utilizând sistemele motor şi tactil. R a fost apoi rugată să se uite printre cele două mâini şi să se vadă 242
__Bazele NLP 3:Layout 1
2/14/2008
8:38 PM
Page 243
Aplicaţiile terapeutice ale programării neurolingvistice
ca terapeut. Înfăţişarea fizică a terapeutului s-a situat între cele ale celorlalte părţi şi părea să încorporeze cele mai bune caracteristici din fiecare. R a fost apoi instruită să pună părţile şi să se uite una la alta. Şi-a ridicat un pic capul spre stânga, apoi spre dreapta, a încruntat uşor din sprâncene, asumându-şi pentru o clipă identitatea fiecăreia. A spus că cele două arătau foarte ciudat una pentru cealaltă şi că, până atunci, nu se văzuseră niciodată cu adevărat. Autorul a întrebat-o apoi pe R dacă le spunea poveşti copiilor ei. R s-a colorat imediat la faţă, a zâmbit şi a răspuns „da”, adăugând că îi făcea chiar plăcere. Apoi a fost întrebată dacă putea să pună una dintre părţi să-i spună celeilalte o poveste despre doi oameni exact ca ele, care erau capabili să înveţe să convieţuiască armonios. Autorul a adăugat că nu era nevoie să facă acest lucru cu voce tare. R a închis ochii, şi-a ridicat capul într-o parte, apoi în cealaltă, uitându-se când la o parte, când la cealaltă, cu sprâncenele încruntate şi un uşor tremur al capului. Deschizând din nou ochii, a spus că nu reuşea, pentru că niciuna dintre părţi nu avea încredere în cealaltă şi niciuna nu înţelegea ce spunea cealaltă. Autorul a instruit-o apoi să intre din nou în interiorul său şi să pună partea-terapeut să le spună celor două părţi contradictorii cum doi indivizi, exact ca ele, au reuşit să se pună de acord, să înveţe să comunice şi să coopereze. „În timp ce faci asta, vreau să-ţi laşi mâinile să se ridice spre faţa ta doar pe măsură ce le comunici metafora, astfel încât să ţi se încrucişeze sub bărbie în momentul în care cele două părţi ajung la o înţelegere în povestire.” Procedând astfel, autorul se folosea de cele două seturi de ancore pentru a asigura o interpretare puternică. R a închis ochii şi în scurt timp mâinile ei au început să se mişte una spre cealaltă. Faţa i s-a aplatizat, iar respiraţia a devenit aproape imperceptibilă. În timp ce se deplasau, mâinile au căpătat o mişcare lentă, spasmodică, trăsătură caracteristică tresăririi ideomotorii observate în transele hipnotice. 243
__Bazele NLP 3:Layout 1
2/14/2008
8:38 PM
Page 244
Aplicaţiile terapeutice ale programării neurolingvistice
Când mâinile au ajuns la aproximativ cinci centimetri una de cealaltă, au avut o ezitare de o clipă. Când s-au apropiat, s-au încleştat puternic. Capul i-a căzut, iar R a început să plângă cu suspine. Şi-a lipit strâns palmele de piept, apoi le-a lăsat să cadă în poală, relaxate, dar tot încleştate. A continuat să plângă preţ de câteva minute, apoi a căzut într-o stare de contemplare. A fost întrebată apoi dacă vreuna dintre părţi mai avea ceva de comunicat. A început imediat să scuture din cap în semn că „nu” şi a spus că acum, cele două părţi nu mai erau separate. Erau una şi aceeaşi parte. După care a adăugat, cu o tonalitate diferită, în timp ce ochii i se umpleau din nou de lacrimi: „A trebuit să muncesc din greu ca să le ţin la distanţă atâta vreme.” A fost întrebată dacă nu ar vrea să relateze grupului conţinutul metaforei sale. R a fost de acord şi a început prin a spune că nu se gândise deloc la poveste şi că totul se petrecuse spontan, în timp ce le vorbea celor două părţi. „Povestea era despre două surori: una grasă şi leneşă, cealaltă slabă şi energică. Personalităţile lor erau aşa de diferite, încât reuşiseră să crească fără să aibă prea mult de-a face una cu cealaltă. Rareori îşi acordau atenţie una celeilalte. Stăteau în camere separate, mâncau la ore diferite şi aveau fiecare alţi prieteni, cu excepţia unuia, care le era amândurora prieten bun şi apropiat. Dar de fiecare dată când acesta venea în vizită, una dintre surori ieşea din cameră. Într-o zi, s-a întâmplat ca cele două surori să fie afară şi să se plimbe pe aceeaşi stradă, dar în direcţii diferite. Era una dintre rarele ieşiri din casă ale surorii grase. Tocmai se ignorau reciproc când au auzit o bubuitură puternică. Au alergat amândouă spre locul accidentului şi au descoperit că era prietenul lor comun care, încercând să evite un animal, îşi avariase automobilul. Era grav rănit. Sora cea grasă a început imediat să-şi consoleze prietenul. Cealaltă s-a grăbit să sune la salvare şi la alte autorităţi. Au sosit ajutoare, iar 244
__Bazele NLP 3:Layout 1
2/14/2008
8:38 PM
Page 245
Aplicaţiile terapeutice ale programării neurolingvistice
prietenul a fost transportat de urgenţă la spital. Stând lângă maşina distrusă, cele două surori s-au uitat una la cealaltă şi şi-au dat seama că probabil îi salvaseră viaţa, îndeplinind fiecare o funcţie importantă şi necesară. Când au înţeles acest lucru, s-au îmbrăţişat şi au devenit o singură persoană. Atunci mâinile mele s-au împreunat.” Întrebată dacă simţea că ar putea repeta procesul la nevoie, R a spus: „Da, dar nu cred că va fi nevoie.” Pe parcursul lucrărilor grupului, R a declarat că se simţea ca şi când tocmai ar fi ieşit dintr-o transă profundă. Senzaţia aceasta a însoţit-o până la sfârşitul sesiunii. Când a revenit peste o săptămână, R era foarte vioaie şi a spus că problemele ei legate de „nelinişte” şi „greutate” se rezolvaseră. În timpul sesiunii de comunicări, a relatat despre o serie de situaţii când folosise cu succes procesul metaforei în munca sa cu clienţii.
245