04.20.2006-Economic

Bani&afaceri Supliment editat de ziarul

Joi, 20 aprilie 2006

Afacere pe ro]i C\t ne cost` Cele mai mari [anse de a p`trunde cu o afacere pe pia]a medicii priva]i

Bani din bucate

Afacerile de catering pot avea sor]i de izb\nd` doar cu un singur client important, 5.000 de euro [i o buc`t`rie dotat`. C`ile de promovare s\nt multe, iar oportunit`]ile, pe m`sur`.

06

transporturilor se g`sesc \n sectorul industrial [i \n transportul de elevi. E[ecul e sigur \n cele interna]ionale [i \n 06 cursele interjude]ene.

AGRICULTURA CULEGE CEI MAI MUL}I EURO LA HECTAR

Bomboanele agricole intr` pe profit \n UE

Asigur`rile private de s`n`tate nu s\nt at\t de scumpe pe c\t s-ar crede. 14 euro pe lun` e mai pu]in dec\t [paga dat` \n sistemul de stat.

03

Evolu]ia cursului \n 2006 C $

3,6765

3,6074 3,4807

3,5121

3,4958

2,9142

2,8879

3,0930 2,9876

3 ianuarie 3 februarie

2,9409

3 martie

3 aprilie

14 aprilie

INFO_COTIDIANUL

COMER} EXTERIOR

Lec]ie de blocat cursul cu banca Contractul forward v` ajut` s` face]i afaceri bune, indiferent de cursul valutar.

BOGDAN CROITORU

Fondurile europene nerambursabile vor

face ca afacerile profitabile \n anii urm`tori s` fie cele din agricultur`.

— Daniel OAN}~ Valentin B~E{U SECTORUL AGRICOL se va bucura de un aport substan]ial de fonduri europene nerambursabile. Pe l\ng` banii de la SAPARD, care mai pot fi accesa]i

doar \n acest an, din 2007, \n fiecare an va ajunge direct sau indirect la fermierii români un miliard de euro. Cei care vor s` \nceap` o afacere \n acest an sau dup` aderare vor trebui s` ]in` cont de ceea ce se \nt\mpl` pe pia]a comun`. Profitul este

asigurat dac` investi]ia este f`cut` \ntr-un sector de ni[` de pe pia]a european`, care ofer` oportunit`]i sporite. Cei care \ncep anul acesta s\nt sf`tui]i de speciali[ti s` nu se orienteze dup` subven]iile acordate de statul român pentru c`, dup` integrare, subven]ia va fi unitar`, banii fiind aloca]i pentru fiecare hectar 4-5 cultivat, indiferent c` este cu gr\u sau cu sfecl` de zah`r.

Trei ma[ini pentru 2006 TREI M~RCI de automobile [i-au adjudecat pentru acest an cel mai prestigios titlu. „Ma[ina anului 2006“ a mers la Honda, care a c\[tigat titlul \n România cu modelul Civic. |n primul trimestru din 2006, importatorul a reu[it s` v\nd` 16 unit`]i din noul model.

Francezii de la Renault au

f`cut furori cu a treia genera]ie a modelului Clio, lu\nd acela[i titlu, dar la nivel european. Clio este cel mai bine v\ndut model \n România. Constructorul din München, Bayerische Motoren Wercke (BMW), se poate l`uda c` Se- 7 ria 3 este cea mai apreciat` ma[in` la nivel mondial.

Succes ecologic Produsele ecologice au foarte mare c`utare printre vest-europeni. Demararea unui astfel de proiect este mai anevoioas`, necesit\nd un ciclu de trei ani pentru ecologizarea solului, dar beneficiile s\nt de dou` ori mai mari dec\t \n cazul agriculturii clasice.

S~ LU~M CAZUL unui importator român, care cump`ra de la un partener din Fran]a produse \n valoare de 1.000.000 de euro, urm\nd s` le primeasc` [i s` le achite peste trei luni. |n momentul semn`rii contractului, importatorul nu-[i poate estima cu exactitate profitul din cauza cursului valutar leu/euro, [i asta pentru c` marfa se achizi]ioneaz` \n euro [i se \ncaseaz` \n lei.

S` presupunem c` la momentul semn`rii contractului de import cursul leu/euro este 3,5000. Dac` ar pl`ti produsele imediat, importatorul ar trebui s` cumpere cei 1.000.000 de euro la cursul de mai sus [i deci pre]ul \n lei al m`rfurilor va fi de 3.500.000 de lei. Dar \ntruc\t valuta va fi cump`rat` abia peste trei luni, importatorul nu [tie c\t va fi la momentul respectiv cursul leu/euro [i deci nu-[i poate estima \n lei costul de achizi]ie al produselor. Pentru a ne proteja de pierderile din curs, cel mai bine 3 este s` apel`m la o banc`.

Politica valutar` a guvernatorului BNR, Mugur Is`rescu, \ndeamn` la precau]ie.

Bancherii ne oblig` s` ne ]inem banii la saltea DAC~ AVE}I o sum` de bani [i \nc` nu s\nte]i decis ce s` face]i cu ei, atunci e mai bine s`-i ]ine]i la saltea dec\t s`-i depune]i \n banc` pentru a primi \n acest caz bonusul „dob\nda la vedere“. {i asta pentru c` la foarte

multe b`nci, comisionul de retragere pe care \l percepe banca atunci c\nd v` lua]i banii este mai mare dec\t dob\nda la vedere.

Cum s-ar spune, la saltea banii \[i pierd din putere doar din cauza infla]iei. La

banc`, pe l\ng` infla]ie mai ac]ioneaz` [i comisionul de retragere.

Spre exemplu, la BCR comisionul de retragere este de 0,5% din su- 2 m`, la BRD la fel, dar la Bancpost, el cre[te la 0,6%.

Joi, 20 aprilie 2006 Bani&afaceri

02

Microinvesti]ii

pe an este dob\nda pe care o acord` CEC la economiile persoanelor fizice.

7,5%

COMISIONUL DE RETRAGERE PERCEPUT DE BANC~ E MAI MARE DEC|T DOB|NDA LA VEDERE

Opera]iunea banii la saltea Pe termen

scurt este mai bine ca sumele de bani s` fie ]inute \n cas` dec\t la banc`.

— Dan ODAGIU DAC~ AVE}I O SUM~ de bani [i \nc` nu s\nte]i decis ce s` face]i cu ei, atunci e mai bine s` ]ine]i banii la saltea dec\t s`-i depune]i \n banc` pentru a primi \n acest caz bonusul „dob\nda la vedere“. {i asta pentru c` la foarte multe b`nci comisionul de retragere pe care \l percepe banca atunci c\nd v` lua]i banii este mai mare dec\t dob\nda la vedere. Cum s-ar spune, la saltea banii \[i pierd din putere doar din cauza infla]iei. La banc`, pe l\ng` infla]ie mai ac]ioneaz` [i comisionul de retragere.

Bancherii \i oblig` pe cet`]enii care vor s` \[i depun` banii la banc` pe termen scurt s` \i ]in` la saltea.

Situa]ia la cele mai mari b`nci

Comisioane [i comisioane

Denumire banc`

Comision retragere

Aproape toate b`ncile percep comisionul de retragere. E drept, acesta nu este fix, ci difer` de la o banc` la alta, \n func]ie de politica fiec`ruia. Spre exemplu, la BCR comisionul de retragere este de 0,5% din sum`, la BRD la fel, dar la Bancpost el cre[te la 0,6%. Comision mai mic au Transilvania (0,35% la persoanele fizice), Romextera (tot cu 0,35%)

BCR

0,5%

0,25%

BRD

0,5%

0,25%

Bancpost

0,6%

0%

Raiffeisen

0,5%

0,25%

Transilvania

0,35% (persoane fizice) 0,55% (persoane juridice)

0,25%

CEC

0% (persoane fizice) 0,5% (persoane juridice)

0,25%

Romextera

0,35%

0,25%

HVB România

0,5%

0,1%

PUBLICITATE

Dob\nda la vedere

sau la CEC (0%). E drept, la CEC acest comision este egal cu zero numai \n ceea ce prive[te depunerile persoanelor fizice. La persoanele juridice banca percepe totu[i un comision de 0,5%.

C\t pierdem Spre exemplu, o persoan` dore[te s` depun` suma de 5.000 RON la banc` pentru o perioad` mic` de timp. O s`pt`m\n`, maximum dou`.

La cei 5.000 RON, dac` avem noroc ca banca s` nu ne perceap` totu[i taxa de deschidere de cont, dup` dou` s`p-

t`m\ni vom lua de la banc` suma de 4.975,5 RON. Adic` mai pu]in dec\t am depus.

Spre exemplu, cei 0,25% dob\nd` la vedere pe an reprezint` \n plus doar 0,52 RON. Cum banca ne va percepe \n momentul \n care ne lu`m banii comisionul de retragere, s` spunem de 0,5% din sum`, rezult` c` vom avea o pierdere real` de 24,5 RON.

Nici la o lun` sau dou` nu c\[tig`m bani Dac` \n schimb dori]i s` depune]i banii la banc` pe termen mai lung o lun` sau

ANDREEA T~NASE

dou`, atunci trebuie s` privi]i cu aten]ie la dob\nda b`ncii.

Pentru c` un comision de retragere de 0,5% echivaleaz` \n fapt cu o dob\nd` anual` de 6% pe an (termen o lun`). Adic` dac` avem 5.000 RON [i \i depunem la banc` pe o lun` de zile vom primi la ace[ti bani \n general o dob\nd` anual` cuprins` \ntre 4,5 [i 6%. La 6% pe an avem \n plus la cei 5.000 RON suma de 25 RON. Deci vom dori s` retragem 5.025 RON. La ace[ti bani, comisionul de 0,5% face 25,12 RON. Deci vom lua mai pu]ini bani.

Bani&afaceri Joi, 20 aprilie 2006

03

Investi]ii mari

„De [ase luni, BNR nu a mai intervenit pe pia]a valutar`.“

— Mugur Is`rescu, la data de 31.03.2006

IMPORTATORII POT {TI DIN TIMP CE PROFIT AU AFACERILE LOR

Bancnote noi [i portaluri utile

Lec]ie de blocat cursul cu banca

BNR a anun]at lansarea bancnotei de 200 de lei noi \ncep\nd cu 1 decembrie 2006. Aceasta va avea pe avers portretul lui Lucian Blaga [i pe revers o compozi]ie grafic` ce cuprinde „G\nditorul de la Hamangia“.

Banca Comercial` Român` (BCR) este prima banc` din România care are 100 de Automate de Schimb Valutar (ASV), opera]ionale, pe \ntregul teritoriu al României. BCR a instalat, p\n` \n prezent, ASV-uri \n toate municipiile – capitale de jude], ca [i \n ora[e cu puternic poten]ial turistic [i \n zone cu un accentuat vad comercial.

OMV Romania Mineralöel, HVB Bank [i Westaco Express au lansat, în premier` în România, serviciul prin care se pot încasa, prin re]eaua sta]iilor OMV, ratele la creditele acordate

persoanelor fizice. Acum, clien]ii HVB Bank beneficiaz` de o alternativ` sigur`, simpl` [i rapid` pentru plata ratelor la credite, prin intermediul celor 45 de sta]ii OMV în care func]ioneaz` serviciul Westaco Express.

S-a lansat un nou portal financiar, www.Conso.ro, care ofer` vizitatorilor posibilitatea de a compara gratuit o gam` larg` de produse bancare: credite ipotecare [i imobiliare, credite auto, credite de nevoi personale, credite pentru bunuri de folosin]` \ndelungat`, credite de vacan]`, pentru studii sau tratamente medicale, carduri de credit standard [i cobranded, depozite, certificate de depozit [i conturi de economii.

TIMI {LICARU

Flash bancar

Banca Româneasc` a lansat depozitul \n lei constituit pe dou` luni [i care beneficiaz` de o dob\nd` fix` de 7%.

Taxe [i impozite

Stimulentele nu se pun la pensie Pentru stimulentele la fondul de participare la profit primite de angajat se achit` contribu]ia pentru S`n`tate, dar nu cea pentru pensie. Conform legii privind sistemul public de pensii [i alte drepturi de asigur`ri sociale, contribu]ia de asigur`ri sociale nu se datoreaz` asupra sumelor reprezent\nd participarea salaria]ilor la profit. De asemenea, nu se pl`te[te contribu]ia de asigur`ri pentru accidente de munc` [i boli profesionale. |n schimb, contribu]ia la asigur`rile de s`n`tate se pl`te[te, sumele reprezent\nd stimulentele din fondul de participare la profit, acordate salaria]ilor, se încadreaz` în cate-

goria veniturilor de natur` salarial`. Persoana asigurat` are obliga]ia s` achite contribu]ia, ce se stabile[te sub forma unei cote de 6,5% care se aplic` veniturilor din salarii ce se supun impozitului pe venit.

Ca urmare, angajatorul are obliga]ia s` re]in` [i s` vireze la Fondul na]ional unic de asigur`ri sociale de s`n`tate cota de 6,5% din suma reprezent\nd stimulentele la fondul de participare la profit primit` de angajat. |n cazul în care stimulentele la fondul de participare la profit s\nt incluse în fondul de salarii, angajatorul are obliga]ia pl`]ii contribu]iei la asigur`rile sociale de s`n`tate în cota de 7%.

Mituri demolate

Serviciile medicale private cost` mult?

— Doru CIREA{~ NE-AM OBI{NUIT s` g\ndim c` tot ce vine de la stat e ieftin [i c` ce vine de la „privat“ e scump.

Nu este [i cazul asigur`rilor private de s`n`tate, caz în care abonamentul lunar ajunge mai ieftin dec\t [paga dat` unui medic din sistemul de stat.

Astfel, una dintre clinicile private ofer` abona]ilor acces nelimitat la orice medic al centrului f`r` recomandare, investiga]ii de ecografie, radiografie, electrocardiogram`, electroencefalogram`, oftalmologie, analize de laborator pentru hematologie,

biochimie [i serologie, control angajare [i periodic în domeniul medicinei muncii. Totul, pentru 14 euro pe lun` de persoan` sau 26 de euro pentru întreaga familie.

Pentru a beneficia de servicii de ambulan]` în cazul urgen]elor [i de vizite la domiciliu a medicilor pediatri se pl`tesc lunar 20 respectiv 40 de euro. Pentru firme, clinicile ofer` servicii de medicina muncii la un cost lunar de cinci euro. Socoti]i c\t v-ar costa toate aceste servicii la stat într-o lun` „cu probleme“ [i ve]i vedea c`, în acest caz, serviciile private nu s\nt scumpe.

Guvernatorul Is`rescu le spune exportatorilor s` treac` pe la ghi[eele b`ncilor s` se informeze despre contractele forward.

Contractul

forward v` ajut` s` face]i afaceri indiferent de cum merg principalele valute.

— Dan ODAGIU S~ LU~M CAZUL unui importator român care cump`ra de la un partener din Fran]a produse \n valoare de 1.000.000 de euro, urm\nd s` le primeasc` [i s` le achite peste trei luni. |n momentul semn`rii contractului, importatorul nu-[i poate estima cu exactitate profitul din cauza cursului valutar RON/euro, [i asta pentru c` marfa se achizi]ioneaz` \n euro [i se \ncaseaz` \n lei.

S` presupunem c` la momentul semn`rii contractului de import cursul RON/euro este 3,5000. Dac` ar pl`ti produsele imediat, importatorul ar trebui s` cumpere cei 1.000.000 de euro la cursul de mai sus [i deci pre]ul \n lei al m`rfurilor va fi de 3.500.000 de lei.

Dar \ntruc\t valuta va fi cump`rat` abia peste trei luni, importatorul nu [tie c\t va fi la momentul respectiv cursul RON/euro [i deci nu-[i poate estima \n lei costul de achizi]ie al produselor.

Dac` peste trei luni euro se va aprecia \n fa]a leului, atunci el va fi avantajat, \ntruc\t va pl`ti mai pu]ini lei pentru cei 1.000.000 de euro. La un curs de 3,4500 RON/euro, costul \n lei al produselor importate va fi de 3.450.000 de lei. |n situa]ia \n care euro se va deprecia fa]` de leu, importatorul va pl`ti mai mult la achizi]ionarea valutei. La un curs de 3,6000 RON/euro la scaden]a contractului, costul produselor importate va fi de 3.600.000 de lei.

depus la semnarea contractului forward [i va primi \n schimb suma de 1.000.000 de euro cu care va achita contravaloarea importului.

Dac` la scaden]` el refuz` s` cumpere cei 1.000.000 de euro conform contractului, va pierde avansul dat.

Cursul principalelor valute \n 2006

C $

3,6765

3,6074 3,4807

3,5121

3,4958

2,9142

2,8879

3,0930 2,9876

2,9409

3 ianuarie 3 februarie

3 martie

3 aprilie

Cum e la exportatori

14 aprilie INFO_COTIDIANUL

ciat cu banca partener` \n aceast` tranzac]ie este de 3,5200 RON/euro. Asta \nseamn` c` la scaden]`, indiferent de c\t va fi cota]ia RON/euro pe pia]a valutar` spot, importatorul va pl`ti pentru cei 1.000.000 de euro suma de 3.520.000 de lei.

Astfel, el \[i va putea vinde produsele pe pia]a intern` cu pre] exprimat \n lei. Dar pentru acest contract, el va trebui s` depun` la banc` o garan]ie de bun` execu]ie a contractului de 10% din valoarea lui, adic` 352.000 de lei.

La scaden]a contractului, importatorul va pl`ti b`ncii restul de bani minus avansul

Dup` cum se poate observa, diferen]a \n acest ultim caz este destul de mare – de 100.000 de lei (adic` un miliard de lei vechi).

Cum ne ap`r`m Pentru a ne proteja de pierderile din curs, cel mai bine este s` apel`m la o banc`. Aici putem \ncheia un contract forward prin care banca s` cumpere cei 1.000.000 de euro \n momentul contract`rii importului. Prin acest contract, importatorul poate cump`ra cei 1.000.000 de euro peste trei luni la cursul negociat cu banca respectiv`. S` presupunem c` acest curs nego-

Pentru exportatori, situa]ia este [i mai rea, deoarece ei nu au posibilitatea s` v\nd` din timp valuta pe care o vor \ncasa \n viitor.

Iar contractul forward este cea mai bun` garan]ie pentru a cunoa[te din timp dac` afacerea mai este sau nu rentabil`.

Situa]ia este aproape identic` cu cea descris` mai sus, numai c` de aceast` dat` exporatorul \ncheie un contract forward cu banca prin care \[i ia angajamentul c` la o anumit` dat` \i vinde o anumit` cantitate de valut` (1.000.000 de euro, mai pu]in sau mai mult) la un curs prestabilit. |n acest fel, exportatorul [tie din timp c\t valoreaz` marfa sa v\ndut` afar` [i-[i va putea face \n lini[te planul de afaceri.

Cum se \ncheie un contract forward Importatorul se adreseaz` b`ncii [i \ncheie un astfel de contract. Pl`te[te 10% din valoarea sumei de valut` pe care o va cump`ra peste 3 luni.

ct

ra nt

f

Pl at a

d

ar

w or

Co

IMPORTATOR

La termenul scadent banca d` partenerului str`in banii \mprumuta]i, iar importatorul \[i prime[te marfa. El pl`te[te b`ncii diferen]a de 90% din suma datorat`.

BANCA

MARFA

im po rt ul ui

PARTENER STR~IN INFO_COTIDIANUL

Joi, 20 aprilie 2006 Bani&afaceri

04

Bani \n buzunar

PERSPECTIVE

Fermierii romåni vor avea o pia]` sigur` de desfacere a laptelui dup` integrare.

PENTRU C~ |N ROMÅNIA VOR INTRA FONDURI COMUNITARE SUBSTAN}IALE DUP~ INTEGRARE,

Agricultura \n UE aduce Fondurile euro-

Sere de milioane de euro

pene nerambursabile vor face ca afacerile profitabile \n anii urm`tori s` fie cele din agricultur`.

|nfiin]area unei sere de legume necesit` o investi]ie de 800-850.000 euro/ha. Dac` s\nt asigurate [i utilit`]ile, suma ajunge la 1,2 milioane de euro. Pentru a fi profitabil`, o ser` trebuie s` produc` cel pu]in 1.000 de tone/an.

— Mihaela RADU |NTRUC|T P|N~ LA INTEGRAREA României \n Uniunea European` mai s\nt doar c\teva luni, cei care vor s` \nceap` o afacere \n acest an sau dup` aderare vor trebui s` ]in` cont de ceea ce se \nt\mpl` pe pia]a comun`.

Profitul este asigurat dac` investi]ia este f`cut` \ntr-un sector de ni[` de pe pia]a european`, care ofer` oportunit`]i sporite. Cei care \ncep anul acesta s\nt sf`tui]i de speciali[ti s` nu se orienteze dup` subven]iile acordate de statul român pentru c`, dup` integrare, subven]ia va fi unitar`, banii fiind aloca]i pentru fiecare hectar cultivat (indiferent c` este cu gr\u sau cu sfecl` de zah`r).

Succes garantat cu ciuperc`ria Investi]ia ini]ial` este de 5.000-10.000 Euro: 100 metri p`tra]i patru persoane care s` munceasc` Necesarul pentru o suprafa]` cultivat` de 1mp: 0,5-1 kg miceliu 80-100 kg compost 25-30 kg turb` spus Steriu. El a precizat c` cea mai indicat` este \ns` o ferm` de 60-100 de vaci pentru care investi]ia este de 400.000-600.000 de euro, amortizat` \n mai pu]in de cinci ani. Dac` \n primul an o juninc` poate da 16-17 litri/zi, adic` 4.000-4.500 litri/an, \n al patrulea an poate ajunge la o lacta]ie de 7.000-8.000 litri/an.

Mai mult [i mai bun Pentru a face fa]` concuren]ei, o condi]ie obligatorie pe care agricultorii români trebuie s` o \ndeplineasc` este de a ob]ine o productivitate mai mare dec\t \n prezent. „Multe domenii se confrunt` cu problema randamentului sc`zut [i de aceea afacerile nu vor avea succes dec\t dup` schimbarea situa]iei. At\t \n sectorul vegetal, c\t [i \n cel zootehnic, productivitatea ob]inut` este de cele mai multe ori la jum`tatea celei din Uniunea European`. Trebuie rezolvat` [i problema calit`]ii sc`zute a unor produse române[ti. |n aceste condi]ii, indiferent c\t de profitabil` ar fi afacerea \n sine, investitorul nu are [anse s` reziste pe pia]` dac` nu atinge standardele europene“, ne-a spus Valeriu Steriu, fost secretar de stat \n Ministerul Agriculturii.

Vinul – o afacere sigur`

Laptele va avea pia]` de desfacere Sectorul zootehnic a beneficiat, \n ultima vreme, de tot mai mult` aten]ie, mai ales c` România beneficiaz` de o cot` de lapte care \ntr-o prim` faz` va fi alocat` \n mare parte ]`ranilor cu una-dou` vaci. Ace[tia vor fi nevoi]i s`-[i v\nd` cota, iar cei care \nfiin]eaz` o ferm` de vaci \n acest an sau anul viitor vor avea la dispozi]ie aceste cantit`]i de lapte. „România are o cot` destul de bun`, ceea ce \nseamn` c` fermierii vor avea o pia]` sigur` de desfacere a laptelui“, a spus Valeriu Steriu, pre[edintele Asocia]iei Produc`torilor de Lapte.

Nici \n privin]a furajelor fermierii nu au de ce s`-[i fac` griji, pentru c` ]ara noastr` are nu mai pu]in de 4,7 milioane de hectare de p`[une [i f\ne]e. „Pentru a pune pe picioare o astfel de afacere trebuie cump`rate c\-

Randament sc`zut \n agricultur`: sapa \nc` mai ]ine locul utilajelor mecanice.

Ferm` de vaci

Subven]ii la produse ecologice

Investi]ie

legumele de solar

7.000 lei noi/ha

legumele de c\mp

1.200 lei noi/ha 1.200 lei noi/ha

10 capete

80.000 de euro

20 capete

150.000 de euro

plantele medicinale

60 capete

400.000 de euro

floarea-soarelui

800 lei noi/ha

100 capete

600.000 de euro

soia

800 lei noi/ha

vi]`-de-vie

800 lei noi/ha

pomii fructiferi

800 lei noi/ha

Amortizare 7 ani

ferm` de 20 de vaci

4 ani

ferm` de 100 de vaci

Rata profitabilit`]ii: 5-10% Produc]ie 4.500 litri

I an de lacta]ie

5.500 litri

al II-lea an

6.500 litri

al III-lea an

7.000-8.000 litri

al IV-lea an

1.500 lei noi pe hectar Investi]ia ini]ial` \ntr-o cultur` de sfecl` de zah`r este de 1.000 de euro/ha. Pentru a fi sigur de profit, fermierul trebuie s` cultive \ntre opt [i 20 de ha [i s` ob]in` o produc]ie de opt tone de zah`r de pe un ha cultivat cu sfecl`. Din 1.000 tone de sfecl` s\nt ob]inute \ntre 120 [i 140 de tone. Profitul net ob]inut din cultura de zah`r este de 20-25%.

ROMPRES

teva vaci cu o productivitate mare [i care cost` fiecare de la 1.400 de euro la 1.700 de euro. O ferm` modern` poate fi realizat` cu o investi]ie de 3-4.000 de euro pentru fiecare animal (sum` ce nu include pre]ul de achizi]ie a bovinelor)“, a precizat Nicu[or {erban, proprietarul fermei Dr`goe[ti, din jude]ul Ialomi]a. Totu[i, pentru a fi sigur de profit, investitorul trebuie s` porneasc` de la 15-20 de vaci. „O investi]ie minim` pentru 20 de vaci, plec\nd de la zero, este de 150.000 de euro. Aceast` sum` cuprinde at\t construc]ia grajdului, c\t [i achizi]ionarea de aparate de muls, dar [i a animalelor.

Investi]ia va fi amortizat` \n [apte ani, iar rata profitabilit`]ii este de 5-10%“, a

Printre investi]iile cu reale [anse de reu[it` se num`r` cea din sectorul viticol. Chiar dac` este destul de greu de p`truns pe pia]a european`, vinul românesc se bucur` deja de o oarecare recunoa[tere interna]ional`.

Astfel, cei care au un miliard de lei [i vor s` \nceap` o afacere pot opta foarte bine pentru o cultur` de vi]`-devie. Cu aceast` sum` de bani s\nt asigurate toate cheltuielile timp de patru ani, de la s`direa buta[ului p\n` la prima recolt`. Afacerea se poate demara [i cu c\teva sute de milioane de lei necesari achizi]ion`rii buta[ilor. Pre]ul acestora este de un euro/bucat` [i este nevoie de 4.000 de buta[i pentru un hectar. Singura problem` r`m\ne p`m\ntul.

Cei care au deja o planta]ie de vi]`, chiar [i hibrid`, pot sc`pa mult mai ieftin. |n acest caz nu trebuie defri[at p`m\ntul [i, cel mai important, nu mai este nevoie de buta[i, ci doar de altoi, mult mai ieftini. Investitorul cu ceva mai multe rela]ii poate s` se asocieze cu un combinat de prelucrare a strugurilor, \n acest fel profitul fiind mai mare.

Ecologicele aduc succes garantat Cu produsele ecologice nimeni nu poate rata, pentru c` au foarte mare c`utare printre vest-europeni [i chiar printre românii cu ceva mai mul]i bani. Demararea unui astfel de proiect este mai anevoioas`, necesit\nd un ciclu de trei ani

Bani&afaceri Joi, 20 aprilie 2006

SUCCES

05

Bani \n buzunar

|n cazul produselor ecologice beneficiile s\nt de dou` ori mai mari dec\t \n agricultura clasic`.

INVESTI}IILE |N MEDIUL RURAL DEVIN DIN CE |N CE MAI ATRACTIVE

profit laptelui [i ecologiei unitatea poate livra lapte bio la un pre] mult mai bun.

Poten]ialul fermierilor români este foarte mare [i probabil exist` c\teva sute de mii care produc lapte bio [i nici nu [tiu. Important este c`, \n acest domeniu, România porne[te cam de la aceea[i linie cu europenii [i produsele eco ob]inute de fermierii români care vor putea fi valorificate cu succes pe pia]a european`“, a spus Valeriu Steriu. |n România, suprafa]a cultivat` cu produse ecologice este de peste 70.000 de hectare, adic` sub 1% din poten]ialul agricol al ]`rii. Aceasta în ciuda faptului c`, potrivit studiilor, ]ara noastr` ar putea produce în sistem ecologic în jur de 10-15% din suprafa]a agricol`.

Sfecla de zah`r rentabilitate maxim`

|n sectorul vegetal [i \n cel zootehnic, productivitatea ob]inut` este la jum`tatea celei din Uniunea European`. pentru ecologizarea solului, dar, \n final, beneficiile ob]inute s\nt de dou` ori mai mari dec\t \n cazul agriculturii clasice. |ntruc\t calitatea produselor ecologice este cu peste 50% superioar` celei a produselor conven]ionale, pre]ul produselor exportate este aproape dublu. Chiar dac` s\nt v\ndute pe pia]a româneasc`, alimentele bio aduc profit pentru c` pre]ul lor este cu 25% mai mare dec\t al celor normale, a precizat Liviu Pora, director general al firmei Ecofruct. Investi]ia ini]ial` \ntr-o ferm` de vaci care produc lapte bio este aceea[i cu cea \ntr-o ferm` normal`, numai c` trebuie amplasat` \ntr-un loc nefertilizat \n ultimii doi ani. „Dup` ce este certificat`,

ROMPRES

Afacerile cu sfecl` de zah`r ar putea fi destul de rentabile pentru investitorii români. „Sfecla de zah`r este cea mai profitabil` cultur` agricol`, pentru c` randamentul este destul de mare, se acord` subven]ii [i, cel mai important, exist` pia]` de desfacere”, ne-a declarat Ioan Armenean, pre[edintele Patronatului Zah`rului.

Investi]ia ini]ial` \ntr-o cultur` de sfecl` de zah`r este de 1.000 euro/hectar.

Pentru a fi sigur de profit, fermierul trebuie s` cultive \ntre opt [i 20 de hectare [i s` ob]in` o produc]ie de opt tone de zah`r de pe un hectar cultivat cu sfecl`. Din 1.000 de tone de sfecl` s\nt ob]inute \ntre 120 [i 140 de tone. Profitul net ob]inut din cultura de zah`r este de 20-25%. Trebuie \ns` \ndeplinite c\teva condi]ii pentru ca produc`torii no[tri s` fac` fa]` concuren]ei de pe pia]a european`. |n primul r\nd, produc]iile ob]inute trebuie s` fie asem`n`toare celor din ]`rile vestice. „O cantitate rezonabil` ar fi \n jur de opt tone de zah`r la hectar, adic` cel pu]in 50 de tone de sfecl`/ha. Pentru a ob]ine o recolt` la costuri minime, fermierii români trebuie s` cultive sfecl` de zah`r \n zonele cu condi]ii climaterice favorabile, adic` Transilvania, Banat [i Moldova. S` cultivi sfecl` \n sudul ]`rii va fi, dup` integrare, sinucidere curat`“, a mai ar`tat Armenean.

Agroturismul a[teapt` investitorii

ROMPRES

Pe l\ng` afacerile \n sectorul cre[terii animalelor sau \n cel al cultiv`rii legumelor ori al sfeclei de zah`r, vor putea avea succes investi]iile \n dezvoltarea rural`.

Aceasta \n primul r\nd pentru c` mai mult de jum`tate din fondurile europene alocate României dup` aderare se vor \ndrepta c`tre proiectele din acest sector. „Vor ap`rea foarte multe oportunit`]i \n domeniul dezvolt`rii infrastructurii rurale, al serviciilor \n mediul rural [i mai ales al

agroturismului. Pentru a \ncuraja aceste investi]ii vom elabora o lege a satului care s` reglementeze domeniul“, a spus Sorin Chelmu, secretar general \n Ministerul Agriculturii.

Unul dintre sectoarele cu mare poten]ial este cel al turismului rural. Programul SAPARD pune la dispozi]ia celor interesa]i de construirea sau modernizarea pensiunilor agroturistice, dar [i pentru alte forme de turism recreativ 68 de milioane de euro. Din ace[tia, 38 de milioane de euro revin pensiunilor, iar restul de 30 de milioane celorlalte tipuri de turism rural. Beneficiari ai acestor fonduri pot fi persoanele

Subven]ii europene 2007-2009 Total: 4 miliarde Euro Pl`]i directe

Interven]ie pe pia]`

0,9 0,7 Agricultur` 1,6 2,4 Dezvoltare rural`

INFO_COTIDIANUL

|mp`r]irea fondurilor pe ani 1,6 1,4

1

2007

2008

2009

INFO_COTIDIANUL

fizice autorizate, asocia]iile familiale, societ`]ile agricole [i societ`]ile comerciale cu capital integrat privat.

Sprijinul financiar pleac` de la suma de 2.500 de euro [i poate ajunge la maximum 100.000 de euro.

Condi]ia este ca pensiunea turistic` rural` s` fie la un nivel de confort [i calitate de minimum trei margarete, capacitatea minim` de cazare este de patru camere, iar nivelul maxim de 10 camere. Activit`]ile me[te[ug`re[ti (procesarea lemnului, confec]ionarea obiectelor artizanale, ceramic`, croitorie, broderie, tricotaje, prelucrarea pieilor, papurei [i r`chitei, instrumente muzicale) pot reprezenta [i ele o afacere bun`.

Joi, 20 aprilie 2006 Bani&afaceri

06

Bani&idei

anul \n care transportatorii autohtoni vor fi nevoi]i s` investeasc` \n modernizare.

2008

TOTUL |NCEPE CU LEASING {I 10.000 DE EURO

Afacerile pe ro]i prind vitez` cu elevi la bord Pia]a transporturilor este înc`

nesaturat`. Cu zece mii de euro pute]i intra în afaceri dac` [ti]i spre ce segment s` v` îndrepta]i. Transportul de elevi e o oportunitate.

— Doru CIREA{~ PENTRU A PUTEA demara o afacere în domeniu, suma de pornire este de minimum 10.000 de euro, spun speciali[tii de la Asocia]ia Român` pentru Transporturi Rutiere Interna]ionale (ARTRI).

Pentru cei preten]io[i, aceasta poate ajunge la 30.000 de euro. La început, modalitatea optim` pentru achizi]ionarea parcului necesar este leasing auto pe cinci ani. De[i ar putea p`rea c` de]inerea autovehiculului de transport este principala problem` de care se va lovi un întreprinz`tor la începutul drumului, nu este întotdeauna a[a. „Costurile de achizi]ie ale unui autovehicul trec în plan secundar. Oferta de leasing este cea mai la îndem\n` [i are riscuri financiare reduse“, spune [i Ioan Lixandru, vicepre[edinte al Uniunii Na]ionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) [i director general al firmei specializate ITIA Sped.

De unde se începe?

Ceea ce conteaz` la demararea afacerii s\nt aspecte care ]in de managementul mijlocului de transport sau al flotei. „Costul carburan]ilor, al for]ei de munc`, al asigur`rilor au reglat pia]a“, spune acesta. „|ntreprinz`torul trebuie s` deruleze un management performant al combustibilului, consumului, distan]ei parcurse, o între]inere a ma[inii cu personal bine calificat [i motivat financiar“.

Odat` îndeplinite aceste condi]ii, „se poate dezvolta [i men]ine o afacere de transport, dar f`r` profit în perioada imediat`“.

Un prim pas, la demararea afacerii, trebuie s` fie

examinarea sectorului, recomand` speciali[tii ARTRI. Dup` aceea, trebuie elaborat un studiu de fezabilitate asupra proiectului propus, e necesar` înfiin]area firmei, iar investi]ia va fi dezvoltat` etapizat. Ini]ial, este recomandabil ca suma investit` s` fie minim`, în vederea test`rii pie]ei [i verific`rii studiului de fezabilitate. Ulterior va fi dezvoltat` investi]ia la parametrii proiecta]i. Odat` înr`d`cinat, întreprinz`torul va prospecta pia]a în vederea unei dezvolt`ri ulterioare sau alte segmente complementare ale acesteia.

Nu în ultimul r\nd, trebuie acordat` aten]ie rela]iilor cu autorit`]ile locale, cum deseori acestea administreaz` la nivel local sectorul respectiv. „Trebuie asigurat` o bun` rela]ie de comunicare cu factorii responsabili din domeniu (autorit`]i centrale [i locale, investitori, beneficiari)“, sf`tuiesc reprezentan]ii ARTRI. Din p`cate, „serviciile publice s\nt amestecate de interese de grup politice [i nu numai, pentru c` ]in de o subordonare nefireasc` fa]` de autorit`]i - prim`rii, Autoritatea Rutier` Român`, CN Autostr`zi [i Drumuri Na]ionale“, spune Ioan Lixandru. Dac` zona merge bine economic, atunci [i afacerea va prospera. „|nceperea de afaceri în transporturi este dificil` în acest moment, deoarece serviciile locale s\nt subordonate politic.

Cine este la putere se dezvolt`, cine nu, regreseaz`“, spune Lixandru.

Sectorul transporturilor va \nregistra un ritm de dezvoltare de 4-8 puncte procentuale \n acest an. m\nd s` se cifreze între 4 [i 8%, spun speciali[tii ARTRI. Deoarece sectorul infrastructurii va cunoa[te un ritm de dezvoltare superior - de 30%, acesta trage dup` el [i transporturile din construc]ii. |n privin]a transporturilor na]ionale de pasageri, acesta „se va dezvolta mai ales în domenii specializate, cum ar fi transportul de

elevi, muncitori etc., unde pia]a la aceast` or` este (aproximativ) liber` [i trebuie reformat`. Aceasta înseamn` c`, în condi]iile introducerii de mijloace de transport moderne, ar putea fi dezvoltate afaceri interesante“, spune ARTRI. Modific`ri semnificative s\nt a[teptate în perspectiva anului 2008, astfel înc\t, cu vehicule noi, vor fi posibile

p`trunderi pe pia]` în dauna transportatorilor care activeaz` acum, dac` ace[tia nu vor avea capacitatea s` investeasc` în vehicule moderne.

Potrivit legisla]iei UE, în transporturile locale autobuzele trebuie dotate cu podea joas`, facilit`]i pentru accesul persoanelor cu handicap, lucru care la nivelul multor localit`]i este

{anse de p`trundere pe pia]a transporturilor Transport rutier de pasageri:

Transporturi rutiere de m`rfuri: industriale (platforme industriale) [antiere de construc]ii în localit`]i, infrastructur` po[t` [i curierat rapid

Transporturile bat cre[terea economic` Ritmul de dezvoltare a pie]ei va fi superior celui al economiei na]ionale, ur-

75%

local - transport elevi 60% transport muncitori transport urban curse regulate

50%

90%

70% 70%

jude]ean [i limitrof na]ionale interna]ionale

15%

interjude]ean interna]ional

30% 20%

15%

0 Sursa: Asocia]ia Român` pentru Transporturi Rutiere Interna]ionale

imposibil de realizat de autorit`]ile locale sau de c`tre operatorii tradi]ionali, mai spune ARTRI. |n ordine, speciali[tii de aici recomand` ca sectoare de interes transporturile pentru [antiere în localit`]i [i în infrastructur`, pe platforme industriale [i na]ional – toate acestea în transporturile de marf` [i, tot ierarhic, transporturile locale, jude]ene [i limitrofe – în serviciile destinate c`l`torilor.

O alt` abordare vine din partea directorului ITIA Sped. „La nivel intern, cel mai bine se dezvolt` firmele care s\nt sus]inute de alte firme de logistic` [i distribu]ie, cum ar fi cele din domeniile materialelor de construc]ii, apelor minerale, sucuri, bere, mai ales dac` acestea au parcuri competitive pentru toate categoriile, de la 1,5 tone la 24 de tone“, afirm` acesta.

Culoar liber la oportunit`]i

Bani din bucate — Doru CIREA{~ CE POATE FI C~UTAT dec\t m\ncarea? Afacerile în catering pot începe cu un singur client important [i cu 5.000 de euro în buzunar. Ce este necesar pentru a demara o astfel de afacere? În primul r\nd este necesar` o buc`t`rie utilat`, igienizat` [i care s` ofere oricui ar veni în vizit` încrederea c` m\ncarea care se g`te[te este s`n`toas`. În al doilea r\nd se impune un buc`tar

priceput [i de furnizori de materii prime proaspete. La capitolul dot`rilor tehnice se adaug` ma[ina de transport, birou cu linie telefonic` pentru preluarea poten]ialilor clien]i, personalul angajat pentru a face transport [i achizi]ii etc.

Promovarea – cheia succesului Ca în multe alte afaceri exist` un element-cheie care poate garanta succesul [i anume promovarea [i

v\nz`rile. |n primul r\nd trebuie realizat un pliant de prezentare în care s` fie descrise facilit`]ile pe care le de]ine]i [i diferite exemple de meniu din care clientul poate alege. Pliantul trebuie s` con]in` fotografii cu facilit`]ile de]inute în buc`t`rie [i c\teva cuvinte despre experien]a buc`tarului. Cu at\t mai bine dac` oferta dvs., con]in\nd toate aceste date, va putea fi consultat` pe site-ul de Internet al firmei.

Promovarea poate pica în sarcina unei persoane care s` se ocupe de v\nz`ri. Aceasta trebuie instruit` pentru a realiza v\nz`ri active, prin telefoane date clien]ilor

persoane juridice, vizite la domiciliul acestora sau întocmirea de oferte personalizate. |n plus, se pot trimite cu regularitate scrisori sau e-mail-uri de prezentare, în care poten]ialii clien]i vor fi informa]i asupra ofertei.

Plusuri [i minusuri Printre avantajele afacerii este faptul c` aceasta poate demara cu un singur client. Punctele negative s\nt valoarea ridicat` a investi]iei ini]iale, necesitatea asigur`rii unor ingrediente superioare, achizi]ii mai dificile, deoarece nu exist` mul]i furnizori specializa]i.

Totodat`, lucrul cu clien]i

persoane juridice prezint` riscul încas`rii cu înt\rziere a contravalorii serviciilor, iar produsele perisabile implic` instala]ii de transport [i depozitare speciale.

|nceputul – 5.000 de euro Suma de la care poate fi început` afacerea este de 5.000 de euro, spune Paul Predoiu, patronul firmei CrisEuro Catering. Cu ace[ti bani întreprinz`torul \[i poate închiria spa]iul necesar, poate achizi]iona un utilaj - nu nou - [i î[i poate asigura ma[ina cu care va fi efectuat transportul. Pentru planuri mai mari, investi]ia ajunge la 15.000 de euro, spune Predoiu.

Bani&afaceri Joi, 20 aprilie 2006

07

Auto

de unit`]i Renault Clio au fost achizi]ionate anul trecut pe pia]a romåneasc`.

12.287

NOUL TRIO PENTRU TITLURILE DE „MA{INA ANULUI“ FOR}EAZ~ PE ULTIMA SUT~

„Liniu]`“ pentru 2006 Honda Civic,

Renault Clio 3 [i BMW Seria 3 au fost desemnate pe r\nd „ma[ina anului 2006“ la diferite categorii.

— Florin CEPRAGA TREI M~RCI DE AUTOMOBILE [i-au adjudecat pentru acest an cel mai prestigios titlu. „Ma[ina anului 2006“ a mers la Honda, care a c\[tigat titlul \n România cu modelul Civic. Francezii de la Renault au f`cut furori cu a treia genera]ie a modelului Clio, lu\nd acela[i titlu, dar la nivel european. Constructorul din München, Bayerische Motoren Wercke (BMW), se poate l`uda c` Seria 3 este cea mai apreciat` ma[in` la nivel mondial.

16 Civic la trei luni Honda a c\[tigat cu noul Civic titlul de „ma[ina anului 2006 \n România“, de[i, \n general, marca japonez` se vinde slab la noi.

Titlul i-a fost decernat \n decembrie anul trecut, moment \n care importatorul general al m`rcii \n România, Carpa]i Motors, a v\ndut un singur exemplar. Lansarea oficial` a noului Civic a fost ini]ial programat` pentru luna ianuarie a acestui an, dar evenimentul nu a avut loc nici p\n` ast`zi. |n primul trimestru din 2006, importatorul a reu[it s` v\nd` 16 unit`]i din noul model.

Per ansamblu, Civic, care a ajuns la a opta genera]ie, a avut un succes redus pe pia]a auto româneasc`. Potrivit coordonatorului de v\nz`ri al Carpa]i Motors, Cristian Dumitrescu, predecesorul noului Civic s-a v\ndut \n 2005 \n mai pu]in de 20 de unit`]i. Cea mai ieftin` echipare, Confort, cu motor de 1,4 litri [i 83 de cai-putere, cost` 17.800 de euro CIP (f`r` taxe).

Un juriu de 15 jurnali[ti români, specializa]i pe presa auto, au acordat 189 de puncte \n favoarea noului Civic. Japonezii au surclasat

cu 22 de puncte ocupantul locului doi, Kia Rio. Volkswagen Passat a c\[tigat cu noul Passat 109 puncte, ceea ce l-a propulsat pe locul al treilea. Citroën C1 [i Toyota Aygo, care au concurat \mpreun`, s-au clasat pe locul al patrulea, cu 107 puncte.

Noul Seat Leon [i Renault Modus au ob]inut c\te 79 de puncte fiecare. Suzuki Swift a fost r`spl`tit cu 65 de puncte, iar gigantul offroader Nissan Pathfinder a convins c` merit` 59 de puncte. Spiritul sportiv propus de Alfa Romeo pentru noul model 159 a smuls de la juriu un punctaj de 58.

Ultimul loc a fost ocupat de Chevrolet Spark cu 33 de puncte. Organizatorii evenimentului au fost Uniunea Ziari[tilor [i Editorilor Auto din România (UZEAR), \mpreun` cu Asocia]ia Presei Auto din România (APAR).

Ma[inile anului |n România: Honda Civic Kia Rio Volkswagen Passat Citroen C1

Toyota Aygo Seat Leon

|n Europa: Renault Clio Volkswagen Passat Alfa Romeo 159 BMW Seria 3 Mazda 5

|n lume: Honda Civic s-a v\ndut \n Romånia \n 16 unit`]i \n primele trei luni din 2006.

pe c\nd \n România a ob]inut penultimul loc.

Locul patru a revenit m`rcii BMW Seria 3 cu 203 puncte, urmat` de Mazda 5 cu 198 de puncte, duo-ul Citroën C 1-Toyota Aygo au fost la egalitate cu Peugeot 107-108 puncte, iar Toyota Yaris a luat 143 de puncte.

Clio la prima dubl` A treia genera]ie a modelului Clio, cel mai bine v\ndut model al Renault, a ob]inut, din partea a 58 de jurnali[ti, titlul de „ma[ina anului 2006 \n Europa“.

Este pentru a doua oar` \n istoria m`rcii franceze c\nd c\[tig` acela[i titlu cu acela[i model. Cu prima genera]ie de Clio, Renault ob]inuse anterior acela[i succes \n 1991.

Clio 3 a fost lansat \n România \n martie 2006. |n primele dou` luni din acest an, predecesorul s`u [i-a g`sit 762 de clien]i români, dup` ce pe parcursul anului trecut a fost cel mai bine v\ndut model de import pe pia]a româneasc`: 12.287 de unit`]i.

Noul model a ob]inut calificativul maxim de cinci stele \n cadrul testelor de siguran]` Euro NCAP. Potrivit reprezentan]ilor Renault, pre]ul de pornire pentru Clio 3, varianta de 1,2 litri [i 75 de cai-putere, este de 8.815 de euro f`r` taxe [i de 10.595 de euro cu toate taxele incluse.

Clio a ob]inut 256 de puncte, la doar cinci \n fa]a noului Passat de la Volkswagen. Alfa Romeo a luat 212 puncte cu modelul 159, clas\ndu-se pe locul al treilea \n preferin]ele europenilor,

BMW Seria 3 Mazda MX-5 Porsche Cayman S Honda Civic Suzuki Swift

Seria 3 iese \n lume

BMW a c\[tigat cu Seria 3 titlul de cea mai apreciat` ma[in` la nivel mondial.

A treia genera]ie a modelului Clio este lider \n topul preferin]elor europenilor.

Premiul „World Car of the Year 2006“ sau „Ma[ina anului 2006 \n lume“ a fost decernat de 46 de jurnali[ti din presa interna]ional` modelului Seria 3 de la BMW. Anul trecut au fost comercializate 253 de unit`]i Seria 3 pe pia]a româneasc`, potrivit reprezentan]ilor Automobile Bavaria, importatorul general al m`rcii germane \n România. De pe locul al patrulea \n topul preferin]elor europenilor, noul model german s-a mutat \n fruntea clasamentului interna]ional cu 7,69 puncte.

Mazda MX-5 a luat 7,55 puncte, iar Porsche Cayman S – 7,40 puncte.

Honda Civic, autoturismul cel mai apreciat de jurnali[tii români, s-a clasat pe locul al patrulea cu 7,35 puncte.

Pe pozi]ia a cincea s-a clasat Suzuki Swift, cu 7,09 puncte.

Nout`]i \n grila de start V\nz`rile AutoItalia cresc cu 30%

Importatorul general al m`rcilor Fiat, Alfa Romeo, Maserati, SsangYong, Honda [i, mai nou, Lancia \n România a \nregistrat o cre[tere a v\nz`rilor de 31 de puncte procentuale la sf\r[itul primului trimestru din acest an.

Potrivit oficialilor AutoItalia Group, noile modele Kyron de la SsangYong, dar mai ales 159 de la Alfa Romeo [i-au spus cuv\ntul \n materie de v\nz`ri. Modelul 159 a fost comercializat \n 26 de unit`]i \n prima lun` de la lansarea pe pia]a auto româneasc`. V\nz`rile modelelor produse de Alfa Romeo

au urcat cu 46%, \n timp ce SsangYong a raportat o cre[tere de 39%. Num`rul motocicletelor Honda s-a majorat cu 55% \n primele trei luni.

Fiat Panda a înregistrat

în primele trei luni din 2006 cea mai mare cre[tere din cadrul grupului, cu 86% peste nivelul consemnat \n perioada similar` a anului trecut. Doblo Panorama, produs tot de Fiat, [i-a majorat v\nz`rile cu 50% \n perioada ianuariemartie 2006.

Divizia de Vehicule Comerciale U[oare a Fiat se men]ine de asemenea pe un trend ascendent, cu o cre[tere de 29% per

total [i de peste 50% la gama Ducato.

Ford cre[te \ntr-o lun` c\t \ntr-un trimestru V\nz`rile Ford din luna martie se ridic` la 1.210 unit`]i, ceea ce reprezint` o egalare a volumului \ntregului trimestru \nt\i al anului 2005 [i o cre[tere cu 127% fa]` de luna martie a anului trecut. Pe ansamblul primului trimestru din 2006, v\nz`rile Ford din România au atins 2.246 de unit`]i, aproape dublu fa]` de trimestrul corespunz`tor anului trecut, c\nd au fost comercializate 1.220 de unit`]i, conform datelor furnizate de

Romcar, reprezentantul m`rcii Ford \n România. |n luna martie a anului curent, v\nz`rile modelelor Fiesta [i Mondeo au crescut cu 90%, respectiv 341%, \n timp ce Focus [i Focus C-Max au crescut cu 21,52%, respectiv 66,6%. Pe segmentul autovehicule comerciale u[oare [i medii, Ford Transit a \nregistrat v\nz`ri de 229 de unit`]i. Romcar este reprezentantul m`rcii Ford \n România din anul 1992 [i dispune de o re]ea de 20 de dealeri. Compania import` pe pia]a româneasc` 11 modele Ford, at\t din gama autoturismelor, c\t [i din cea a autovehiculelor comerciale u[oare.

Joi, 20 aprilie 2006 Bani&afaceri

08

Pe val

este num`rul clien]ilor Grapefruit din 13 ]`ri, situate pe patru continente.

100

Marius Ursache 29 de ani \n 1999 devine asociat la firma Grapefruit \n 2001, Connex este primul client român \n 2005, compania a avut o cifr` de afaceri de peste 1 milion de lei noi

A |NCEPUT S~ LUCREZE |N PRES~, DAR S-A DAT LA DESIGN

Ursache a dat SUA pe propria afacere A \nceput s`

n`scut pe 13 noiembrie 1999, la doar dou` zile dup` ce m-am \ntors din Statele Unite. Aveam doar 22 de ani [i eram plin de entuziasm. S\nt [i \n continuare, pentru c` e unul dintre lucrurile care m` ]in \n mi[care“, spune Ursache despre afacerea sa.

Primele contracte au fost pentru clien]ii din Statele Unite, pe care i-a recrutat prin intermediul Internetului, de pe site-uri de licita]ii de proiecte. „Lucram deseori p\n` dup` miezul nop]ii, dormeam la birou printre mormanele de cutii goale de Coca-Cola [i Red Bull [i ne trezeam diminea]a cu urmele de la tastatur` imprimate pe obraji. |ntr-una din zile am primit un e-mail de la directorul International Corporate and Brand Identity Centre din Edinburgh, Marea Britanie. A fost primul client european, pentru care am f`cut chiar identitate de brand [i designul site-ului“, \[i aduce aminte omul de afaceri român.

lucreze de la 16 ani. A avut ocazia s` r`m\n` \n SUA, dar a preferat s` se \ntoarc` \n România [i s`-[i deschid` propria afacere.

— Florin CEPRAGA

„Lucram deseori p\n` dup` miezul nop]ii, dormeam la birou printre mormanele de cutii goale de Coca-Cola [i Red Bull [i ne trezeam diminea]a cu urmele de la tastatur` imprimate pe obraji.“ „E bine s` fii vis`tor [i idealist, pentru c` doar a[a po]i s` ai curajul s` faci ceva ce al]ii zic c` e imposibil sau o pierdere de timp. {i, culmea, s` mai [i reu[e[ti.“ — Marius Ursache

PRIMELE LUCR~RI grafice de ilustra]ie [i caricatur` semnate Marius Ursache au fost publicate ocazional \n ziarele locale din Ia[i. La 17 ani a ob]inut primul s`u job permanent \n pres`. Un an mai t\rziu, s-a angajat la un ziar local, „Observatorul“. |n 1996, a plecat la „Monitorul“. „P\n` \n 1999, c\nd am p`r`sit domeniul pentru a-mi porni agen]ia proprie, am fost cel mai t\n`r membru al echipajului peste tot, a[a c` am avut al`turi mul]i oameni cu o experien]` bogat` de la care am avut ce \nv`]a. {i nu doar grafic` [i design, ci [i comunicare, negociere [i marketing“, poveste[te Ursache, care are cum 29 de ani. „Experien]a din pres` a fost benefic` at\t pe partea artistic`, c\t [i \n partea de afaceri, pentru c` am v`zut cum se fac afacerile \n România“, a spus t\n`rul antreprenor.

Primii clien]i din România

Reorientare spre design |nc` de la primele joburi, spune Ursache, a \nceput s` aib` solicit`ri pentru logo-uri, postere, coperte de revist` sau reclame. „Pentru cei care le doreau, nu conta at\t diferen]a \ntre grafic` [i design, c\t faptul c` ei considerau c` am talent [i c` o s` m` descurc. Pentru mine n-a fost u[or, pentru c` primele \ncerc`ri au fost o provocare imens`. Drept urmare, am \nceput s` \nv`] [i design, din pu]inele reviste [i c`r]i str`ine pe care le-am \mprumutat, de pe Internet [i, mai t\rziu, la un curs la distan]` la o [coal` din New York“, mai spune Ursache.

Toate aceste activit`]i le-a derulat paralel cu Facultatea de Medicin`, pe care a absolvit-o \n 2001. A renun]at la practic`, de[i visa s` fac` chirurgie plastic`, [i a continuat studiile cu un master \n comunicare [i rela]ii publice.

C`l`torii transatlantice A colaborat cu National Youth Agency din Marea Britanie [i cu SJ Design \n Statele Unite. „Prima diferen]` care m-a impresionat a fost atitudinea clien]ilor fa]` de design [i designeri, respectul pentru munca [i talentul acestora“, spune t\n`rul om de afaceri. „Mi-am dat seama, cur\nd, c` acest

Marius Ursache, \n excursie \n Himalaya, la 5.000 de metri altitudine. lucru vine [i dinspre designeri, care s\nt mult mai serio[i dec\t arti[tii români, [i care abordeaz` un proiect ca pe o problem` de comunicare sau de marketing, nu doar ca pe o manifestare a talentului“, poveste[te Ursache primele impresii. „Un alt aspect care difer` este modul \n care este condus` o agen]ie de acest gen.

Bine\n]eles c` [i mediul de afaceri e diferit, cu o pia]` unde concuren]a e acerb` [i unde corectitudinea e una dintre primele reguli. Managementul clien]ilor, promovarea proprie, investi]iile

\n educa]ie s\nt doar o parte dintre lucrurile care se fac diferit“, spune Ursache despre cum se fac afacerile \n Occident.

Prima afacere la dou` zile de SUA A avut ocazia s` r`m\n` \n Statele Unite, pe un post foarte bine pl`tit [i la un master \n Design. A preferat s` se \ntoarc` \ns`, iar la dou` zile, dup` ce a cobor\t din avionul care-l aducea din SUA, era deja mutat \mpreun` cu ceilal]i doi parteneri, {tefan [i Laur, \ntr-o camer` din apartament,

|mp`carea dintre art` [i afaceri „Este complicat s` fii [i designer [i manager \n acela[i timp, mai ales c` spiritul artistic [i cel antreprenorial nu merg des m\n` \n m\n`. |ns`, pe de alt` parte, e important s` fii un lider creativ, s` faci lucrurile altfel dec\t le fac ceilal]i [i s` ai curajul s` \]i asumi risuri. |mi plac [i practic activit`]i extreme, de genul snowboard, surfing, parapant`, motociclism [i... management.

E [i mai important s` ai

entuziasm [i s` faci ceea ce faci pentru c` \]i place activitatea \n sine, fie c` e vorba despre branding, design sau management, nu doar pentru rezultate. E bine s` fii vis`tor [i idealist, pentru c` doar a[a po]i s` ai curajul s` faci ceva ce al]ii zic c` e imposibil sau o pierdere de timp. {i, culmea, s` mai [i reu[e[ti“, a conchis Ursache.

pun\nd bazele Grapefruit Design, care \n prezent se nume[te simplu: Grapefruit. „Dup` ce v`zusem \n Statele Unite, eram convins c` o abordare similar` poate func]iona [i \n România.

Oricum, a meritat riscul. Iar \n prezent, Grapefruit are aproape 20 de angaja]i“, spune Ursache. „Toat` lumea m` \ntreab` care a fost investi]ia ini]ial`, de parc` acest lucru ar fi fost hot`r\tor \n evolu]ia Grapefruit. Mult mai important au fost oamenii, talentele care s-au adunat [i s-au completat. Grapefruit s-a

A continuat o perioad` s` lucreze doar pentru clien]i str`ini, pentru c` \i considera mai educa]i \n domeniu fa]` de cei români, mai serio[i [i respectau rezultatele muncii lor. „|n 2001, ne-am trezit cu un telefon de la Connex, care ne invitau la un pitch pentru realizarea site-ului corporatist www.connex.ro. Connex a fost primul client român, [i \nc` unul de succes cu care colabor`m \n continuare“, a ad`ugat Ursache.

Pe m`sur` ce anii au trecut, num`rul de clien]i a crescut [i a fost deschis un birou [i \n Bucure[ti.

A lucrat pentru peste 100 de clien]i, \n 13 ]`ri pe patru continente, pentru companii de toate dimensiunile. Cifra de afaceri a companiei pe anul trecut a dep`[it un milion de lei noi, iar profitul s-a cifrat la 105.405 lei noi.

Educa]ia, bat-o vina! |n România, Ursache spune c` e destul de dificil s` lucrezi. „Lipsa educa]iei \n domeniul comunic`rii [i \n management, lipsa \ncrederii \n branding [i design, modul \n care s\nt privi]i designerii, precum [i lipsa fair-play-ului \n afaceri \[i spun cuv\ntul“, este de p`rere Ursache. „Cred c` mul]i antreprenori din genera]ia nou` au v`zut c` modul de a face afaceri \n stil occidental nu e doar o utopie, o lupt` cu morile de v\nt ale sistemului. {i cred c` s\nt multe cazuri de succes care demonstreaz` c`, \n ciuda clientelismului, nepotismului [i corup]iei, exist` oameni care se pot bate cu ele. M` consider unul dintre ace[tia [i cunosc mul]i al]ii care fac acela[i lucru.“