04.27.2006-Economic

Bani&afaceri Supliment editat de ziarul

Joi, 27 aprilie 2006

C\t de profitabil Fiscul nu este mai e Internetul atotputernic

S`n`tatea PFA

Persoanele care ob]in venituri din salarii ce se supun impozitului pe venit au obliga]ia pl`]ii pentru asigur`rile de s`n`tate \n cot` de 6,5%.

Cota se aplic` [i dac` salariatul are calitatea de PFA. 03

Cu o mie de euro pute]i s` da]i o alt` fa]` pe Internet afacerii.

Firme specializate pot face ca site-ul firmei s` fie frunta[ 06 la orice c`utare.

O dat` ce controlul fiscal a venit, cel mai important este s` ne cunoa[tem drepturile [i s` [tim ce pot face [i ce nu pot face inspectorii fiscali. 03

MICA PRIVATIZARE MAI ARE |NC~ OPORTUNIT~}I

Ultimele afaceri tari cu statul

TIMI {LICARU

PROFIT PE CREDIT

Bani din banii b`ncii Creditul de consum poate fi luat [i pentru investi]ii avantajoase pe pia]a de capital.

ROMPRES

Nu tot ce era de v\ndut în România

s-a v\ndut. Mica privatizare v` ofer` în continuare [ansa de a fi ac]ionari la fostele societ`]i de stat.

DAC~ A}I RATAT {ANSA de a cump`ra marile distribu]ii de electricitate, Sidex Gala]i sau uzinele Dacia, este cazul s` v` îndrepta]i aten]ia spre mica privatizare care înc` nu s-a încheiat.

|n aceast` ni[` mai s\nt de v\nzare pachete reziduale de ac]iuni, active care nu cost` mult, dar care v` pot propulsa \n afaceri. Dac` v` tenteaz` investi]iile imobiliare, cump`rarea unui in-

stitut de cercetare poate fi o bun` afacere imobiliar`. Deoarece cererea pentru spa]ii este \n continu` cre[tere, se poate face o specula]ie \nchiriind activele [i terenurile sau chiar v\nz\ndu-le ulterior. Din averea AVAS mai s\nt de v\nzare pachete la 70 de societ`]i, în asigur`ri, turism sau vinifica]ie.

Portofoliul AVAS este 04-05 diversificat, iar multe dintre societ`]i nu s\nt de lep`dat.

Pachete profitabile Statul va mai scoate la v\nzare pachete de 10-15% din ac]iunile mai multor societ`]i, companii foarte profitabile de altfel, ale c`ror ac]iuni intr` în portofoliul Fondului Proprietatea. Investi]ia este aproape garantat`, pentru simplul motiv c` o parte dintre ele s\nt monopoluri.

NU AVE}I BANI, DAR V-A}I DORI s` investi]i pe pia]a de capital. Este momentul potrivit, c`ci în aceast` perioad` se vor da dividendele aferente anului financiar 2005 la BVB [i, \n func]ie de aceasta, se vor forma noi pre]uri de referin]` pentru diferite companii.

Pentru aceasta, ave]i nevoie de un credit pentru nevoi personale, care în condi]iile unui randament pe ac]iune de 30% poate aduce bani frumo[i, ]in\nd cont de faptul c` dob\nda DAE (anual`, efectiv`) este \n medie de 20%. Investi]ia dvs. nu va fi una mare, cum apela]i la un credit bancar de 5.000-6.000 RON. Pentru a ob]ine un randament cel pu]in egal cu cel rezultat în urma depunerii acestor bani la banc`, pute]i cump`ra titluri la un fond pe ac]iuni sau un portofoliu de ac]iuni diversificat. Pentru un randament mai mare, se recomand` cump`rarea de ac]iuni la BVB la o singur` companie [i „asigurarea“ lor pe pia]a futures la Sibiu. Una dintre acestea ar putea fi, spre exemplu, Banca Transilvania, caz în care valoarea unei ac]iuni s-a dublat în ultimul an (vezi grafic).

Dac` v` orienta]i spre anumite ac]iuni, în acest caz ve]i putea avea 03 un profit de 30% la suma ini]ial`. Care, de ce s` nu spunem, este unul foarte bun!

Evolu]ia ac]iunii TLV 1,4900

1,5000

1,4500

1,2400 1,0400 0,7750

0,7100

0,7700

27.04.05 27.05.05 27.06.05 27.09.05 23.12.05 20.02.06 27.03.06 19.04.06

INFO_COTIDIANUL

Ma[ini de blocat PIN-ul Drepturi de subscriere NU VE}I APELA la un bancomat s` scoate]i banii necesari achizi]ion`rii unei ma[ini de lux, îns`, dac` ve]i tasta pre]ul acesteia, este posibil s` bloca]i terminalul bancar. „Cotidianul“ v` prezint` topul celor mai scumpe autoturisme \nregistrate \n România anul trecut [i evolu]ia segmentului de superlux pe

primele trei luni ale acestui an. Ve]i afla, de asemenea, cum se prefigureaz` pia]a auto de lux pentru acest an [i unde anume în ]ar` au mers aceste ma[ini. |n marea lor parte acestea s\nt germane, britanice

[i italiene, iar valoarea oric`reia dintre acestea dep`[e[te 120.000 de euro.

07

la Fondul Proprietatea P|N~ S~-{I V|ND~ LA BVB ac]iunile de]inute la Fondul Proprietatea (FP), 100.000 de expropria]i de bunuri imobile vor avea [ansa s`-[i cedeze tot la burs` drepturile de a primi ac]iuni.

Aceasta este una dintre c`ile

alternative avute în vedere de conducerea Fondului pentru aducerea drepturilor de desp`gubire pe pia]a de capital, c`ci, spune Nicolae Ivan, pre[edintele Fondului, s\nt [anse mici ca dosarul privitor la listarea Fondului

la BVB s` fie aprobat. C\nd anume va fi posibil acest lucru, cum se socote[te valoarea drepturilor [i dac` va fi posibil` utilizarea titlurilor ca gaj în sis- 03 temul bancar afla]i din paginile noastre.

Joi, 27 aprilie 2006 Bani&afaceri

02

Microinvesti]ii

de juc`tori se sper` c` va avea Bursa de Valori Bucure[ti \n 2011.

300.000

CREDITELE BANCARE NE POT ADUCE UN PROFIT FRUMOS

Cu 5.500 RON

putem cump`ra 5.000 de ac]iuni TLV la BVB [i vinde cinci contracte futures la BMFMS.

TUDOR VINTILOIU

Bani din banii b`ncii 1,5000

1,2400

0,7750

1,4500

0,7100

0,7700

27.04.05 27.05.05 27.06.05 27.09.05 23.12.05 20.02.06 27.03.06 19.04.06 INFO_COTIDIANUL

DAC~ NU A}I INVESTIT \nc` pe pia]a de capital, dar a]i vrea s` o face]i, acum este timpul potrivit. {i asta pentru c`, dup` ce se vor da dividendele aferente anului financiar 2005 la BVB, se formeaz` un nou pre] de referin]` pentru diferite companii. |n general, la cele care acord` ac]iuni gratuite drept dividende [i care s\nt de regul` printre cele mai bune societ`]i.

Deci vom apela la un credit bancar de 5.000-6.000 RON. Dup` ce am luat acest credit de la banc` urm`resc s` ob]in un randament rezonabil la un risc c\t mai mic. S` spunem 27%. Ce c\[tig: am un surplus de 7% pe an la bani. E ca [i cum a[ depune cei 5.000 RON la o banc`, ce mi-ar da aceast` dob\nd` de 7%.

Cum joc?

De unde bani?

PUBLICITATE

1,4900

1,0400

— Dan ODAGIU

E drept, dac` nu avem banii necesari acestei investi]ii exist` totu[i o posibilitate de a face rost de ei. Creditul pentru nevoi personale. {i asta pentru c`, la un randament pe ac]iune de 30%, acest credit ne poate aduce bani frumo[i, ]in\nd cont de faptul c` dob\nda DAE este \n medie de 20%. E drept, nu \ncuraj`m investi]iile mari, ci pe cele mici. {i asta pentru c` orice investi]ie implic` un risc.

Evolu]ia ac]iunii TLV \n ultimul an

Banii de pe cardul de credit pot fi investi]i eficient la Bursa de Valori Bucure[ti.

Exist` mai multe oportunit`]i de a investi pentru a ob]ine acest randament. Un exemplu \n acest sens \l reprezint` cump`rarea de titluri la un fond pe ac]iuni. Sau un portofoliu de ac]iuni diversificat. La un randament mai mare, recomand`m cump`rarea de ac]iuni la BVB la o singur` companie [i „asigurarea“ lor pe pia]a futures la Sibiu.

Spre exemplu, cu 5.500 RON, \n momentul \n care se va forma un nou pre] de referin]` la ac]iunea B`ncii Transil-

vania la maximum 0,9 RON/ ac]iune, pot cump`ra 5.000 de ac]iuni TLV. Deci suma pe care o imobilizez \n aceste ac]iuni este de 4.050 RON. |ns` pentru a-mi proteja investi]ia de la BVB v\nd cinci contracte futures TLV cu scaden]a septembrie.

La BMFMS observ c` ac]iunea TLV pentru scaden]a septembrie este de 1,4 RON. Pentru cele cinci contracte voi pl`ti suma de 700 RON plus comisionul casei de brokeraj, care se mai ridic` [i el \n total la 15 RON (include [i comisionul perceput de BMFMS).

C\t am c\[tigat La banii investi]i mai sus, profitul este unul foarte bun.

Avem o medie de 0,5 RON/ ac]iune (2.500 RON), adic` 50% din suma luat` de la banc`. Dup` plata dob\nzii, vom avea totu[i un profit de 30% la suma ini]ial`.

Bani&afaceri Joi, 27 aprilie 2006

03

Investi]ii mari

„Ac]iunile pe care oamenii le primesc la Fondul Proprietatea nu pot fi v\ndute dec\t la burs`.“

— Stere Farmache, director general BVB

PESTE 100.000 DE OAMENI A{TEAPT~ DESP~GUBIRI DE LA STAT

Flash bancar

Drepturile de subscriere la F.P. se v\nd la burs`

Promo]ie la dob\nzi [i credite Banca UniCredit România a redus dob\nzile la Credinstant, credit de nevoi personale f`r` ipotec`, [i la Creditul Auto pentru persoane fizice, în cadrul unei promo]ii de prim`var` care se va încheia la 31 mai 2006.

Dob\nzile avantajoase se aplic` pe toat` perioada creditului pentru ambele produse, cu condi]ia ca acestea s` fie contractate în perioada promo]iei.

Banca Na]ional` a României a publicat pe site-ul www.bnr.ro la sec]iunea Nout`]i lista entit`]ilor care fac obiectul \nscrierii \n registre potrivit prevederilor din Ordonan]a Guvernului nr. 28/26.01.2006 privind institu]iile financiare nonbancare. Potrivit listei, BNR va supraveghea activitatea a 46 de institu]ii

de creditare [i a 278 de societ`]i de leasing. Pe l\ng` aceste companii, lista mai cuprinde [i 3.306 de entit`]i care desf`[oar` activit`]i de creditare. |n perioada 1 aprilie–15 mai, Banca Comercial` Român` practic` pentru \mprumutul de nevoi personale divers Extra BCR, prin care se poate ob]ine p\n` la 10.000 de euro \n echivalent RON, pe o perioad` de 10 ani, o dob\nd` revizuibil` semestrial de 10,25% pe an pe termen scurt, respectiv de 10,75% pe termen mediu [i lung. |n cadrul celei de-a V-a edi]ii a Galei NO-CASH, BRD-Groupe Société Générale a fost desemnat` cel mai dinamic emitent de card din 2005.

Taxe [i impozite

Contribu]ia PFA la fondul de s`n`tate DRAGO{ TOADER

Nicolae Ivan \i asigur` pe cet`]eni c` \n var` Fondul Proprietatea va intra \n ringul bursier.

Numai pia]a de capital poate spune

cu adev`rat care este valoarea unei unit`]i la acest fond.

— Dan ODAGIU

Mai multe drepturi

„LA FINALUL ACESTEI LUNI vom \nainta la Comisia Na]ional` a Valorilor Mobiliare (CNVM) dosarul privind listarea Fondului Proprietatea la Bursa de Valori Bucure[ti.

Nu s\nt \ns` prea optimist c` acest dosar va fi [i aprobat, \ns` avem la dispozi]ie [i alte variante de a aduce Proprietatea \n ringul bursier“, sus]ine Nicolae Ivan, pre[edintele Consiliului de Supraveghere a Fondului Proprietatea. Potrivit lui Ivan, num`rul posibililor ac]ionari la acest fond este de 120.000-180.000.

„Ac]iunile pe care oamenii le primesc la Fondul Proprietatea nu pot fi v\ndute dec\t pe pia]a bursier`. A[a spune legea“, ne anun]` Stere Farmache, directorul general al Bursei de Valori Bucure[ti. „Cum Fondul Proprietatea nu se afl` \n ringul bursier, atunci aceste ac]iuni nu pot fi v\ndute. {i atunci, pentru a veni \n sprijinul celor care au astfel de ac]iuni, se are \n vedere s` se tranzac]ioneze acest drept de a tranzac]iona ac]iuni la Proprietatea. Cu alte cuvinte, cel care cump`r` aceste drepturi de tranzac]ionare la Proprietatea pe BVB vor de]ine ac]iuni la Fondul Proprietatea,

Variantele de rezerv`

Cum s-ar derula opera]iunea Teoretic, o persoan` care are dosarul de desp`gubire depus ar trebui s` cunoasc` num`rul de ac]iuni pe care le de]ine la acest fond. Apoi, ar trebui s` fie incluse [i \ntr-un registru. Pentru a vinde aceste ac]iuni, ar trebui s` ia leg`tura cu o cas` de brokeraj. Iar aceasta va vinde drepturile de subscriere (tranzac]ionare, op]iuni, cine [tie ce vor fi) la BVB. Apoi, banii ob]inu]i vor fi vira]i \n contul clientului. De asemenea, trebuie s` cunoa[te]i faptul c` ave]i dreptul de a impune casei de brokeraj suma minim` la care dori]i s` v` vinde]i aceste drepturi.

Ac]iunile nu se pot vinde prin notar Potrivit lui Nicolae Ivan, cei care au primit \n prezent ac]iuni la Proprietatea nu le pot vinde teoretic prin notar unei ter]e persoane. „P\n` c\nd ac]iunile fondului nu se vor tranzac]iona la burs`, ac]iunile nu pot fi v\ndute legal prin notar unei ter]e persoane. {i asta pentru c` la Registrul Ac]ionarilor va figura acea persoan`“, adaug` \n finalul discu]iei pre[edintele Consiliului de Supraveghere a Fondului Proprietatea. „Nu cunosc \n prezent o banc` s` accepte drept garan]ie certificatele de la Fondul Proprietatea. E posibil ca b`ncile s` le accepte, dar asta se va \nt\mpla dup` listarea fondului la burs`“, zice Radu Ghe]ea, pre[edintele Asocia]iei Române a B`ncilor.

Transformarea ac]iunilor la Fondul Proprietatea \n bani Ministerul Finan]elor

FP la i r lu tit

trimit e ac]ion numele arilor

INFO_COTIDIANUL

persoana

SSIF cas` de brokeraj

trimite bani pe drepturi

Registrul de ac]ionari la FP

SSIF cas` de brokeraj

BVB

ri ptu e r d de VB vin la B

xercit` profesii libere sau sunt autorizate potrivit legii s` desf`[oare activit`]i independente se pl`te[te trimestrial. |n concluzie, persoana care pe l\ng` calitatea de salariat are [i calitatea de persoan` fizic` autorizat` are obliga]ia de a pl`ti [i contribu]ia trimestrial` c`tre asigur`rile sociale de s`n`tate \n cota de 6,5%, care se aplic` asupra veniturilor realizate din activitatea desf`[urat` ca persoan` fizic` autorizat`.

Impozitul pe venitul persoanelor fizice autorizate se pl`te[te lunar \n cot` de 10%. Acest procent reprezint` plata anticipat` a impozitului anual datorat pe venit, de 16%.

Mituri demolate

Fiscul nu este atotputernic — Doru CIREA{~

l `ru um ni ` n iu afl e ac] d

ia leg`tura pentru vinderea ac]iunilor FP

i ni ba e te ir e[ en m [t ri o ip m î[ pe

„E posibil ca Executivul s` dea o ordonan]` de urgen]` pentru a gr`bi intrarea fondului la burs`. Vrem prin acest act normativ s` risipim temerile cet`]enilor privind valoarea de pia]` a fondului.

Lu`m \n calcul ca oamenii s`-[i poat` vinde la burs` op]iunile la Proprietatea sau tranzac]ionarea drepturilor de subscriere la acest fond“, mai spune Ivan. Cum valoarea unei ac]iuni la Fondul Proprietatea este de 1 RON, dac` am de luat de la stat, \n urma unei analize financiare, suma de 1.000.000 RON, atunci voi primi la Fondul Proprietatea un milion de ac]iuni. |ns` dac` avem dreptul la un milion de ac]iuni la Fondul Proprietatea, atunci avem dreptul la un milion de drepturi de subscriere la acest fond. Drepturi pe care le vom putea vinde la BVB peste valoarea de 1 RON sau sub aceast` valoare, dup` cum ne anun]` pia]a de capital.

\n momentul \n care acest fond va fi listat pe burs`. {i automat le va [i putea vinde“, ne mai anun]` cum st` treaba Stere Farmache.

PERSOANELE CARE OB}IN venituri din salarii ce se supun impozitului pe venit au obliga]ia pl`]ii contribu]iei pentru asigur`rile sociale de s`n`tate \n cot` de 6,5%, cot` care se aplic` asupra veniturilor realizate. |n cazul \n care o persoan`, pe l\ng` calitatea de salariat, are [i calitatea de persoan` fizic` autorizat` (PFA), iar \n baza acestei calit`]i realizeaz` venituri suplimentare celor ob]inute din salarii, pentru acestea devin incidente prevederile legale referitoare la re]inerea [i virarea contribu]iei de asigur`ri sociale de s`n`tate. De asemenea, conform prevederilor, contribu]ia persoanelor care e-

MAJORITATEA DINTRE NOI credem c` o dat` ce avem inspectorii fiscali la u[` nimic nu mai este de f`cut, iar ace[tia s\nt atotputernici. Legea – Carta drepturilor [i obliga]iilor contribuabililor pe timpul desf`[ur`rii inspec]iei fiscale stabile[te clar drepturile [i obliga]iile celor verifica]i, iar în cazul controalelor G`rzii Financiare s\nt cel pu]in c\teva reguli stabilite prin legea de înfiin]are a acestei institu]ii. Practic, în cazul inspec]iei fiscale, cel controlat trebuie s` fie în[tiin]at cu 15 zile înainte printr-un aviz scris. Acesta precizeaz` organul de inspec]ie, temeiul juridic, data de începere, obliga]iile fiscale [i perioadele ce urmea-

z` a fi supuse inspec]iei fiscale, posibilitatea de a solicita am\narea datei de începere.

Inspec]iile inopinate s\nt permise doar G`rzii Financiare. Inspectorii pot verifica obliga]ii doar pentru ultimii cinci ani, dup` aceea intervenind prescrip]ia. Organele de inspec]ie s\nt obligate s` prezinte legitima]ia de inspec]ie fiscal` [i ordinul de serviciu semnat de conduc`torul activit`]ii de inspec]ie fiscal`. |n privin]a G`rzii Financiare, comisarii au obliga]ia de a nu folosi în scop personal sau divulga informa]iile aflate pe timpul controlului, inclusiv cele bancare.

Obliga]ia se aplic` trei ani de la p`r`sirea postului de comisar al GF.

Joi, 27 aprilie 2006 Bani&afaceri

04

Bani \n buzunar

{ANS~

Doar cinci, [ase institute ob]in bani buni din cercetare. Restul pot deveni interesante pentru dezvoltatorii imobiliari.

O DAT~ |NCHEIAT~ MAREA PRIVATIZARE, LA DISPOZI}IA CELOR CU POFT~ DE AFACERI

Ultimele afaceri tari cu Statul mai are

de v\ndut active sau ac]iuni, de cump`rat cu bani pu]ini. |n plus, mai s\nt pachete minoritare la societ`]i rentabilizate de al]ii.

— Mihai NICU} CHIAR DAC~ privatizarea „mamu]ilor“ s-a cam \ncheiat [i pe taraba statului mai s\nt de v\nzare, dintre cei mari, produc`torii [i furnizorii de energie, CEC sau Oltchim, procesul de trecere \n proprietate privat` a ceea ce a mai r`mas din averea statului a devenit interesant [i pentru investitorii care nu stau neap`rat pe saci cu bani.

Po]i cump`ra de la stat fie afaceri mici, fie active pe care s` nu dai neap`rat bani mul]i, dar pe care fie le po]i transforma \n afaceri, fie te po]i al`tura investitorului strategic care le-a cump`rat [i a f`cut din ele afaceri.

Cea mai tare afacere, cercetarea

Activele statului prezint` \nc` interes la cump`rare.

Pachetele minoritare de ac]iuni

De-a lungul anilor de privatizare, statul a v\ndut, \n general, pachete majoritare de ac]iuni, dar nu a v\ndut, \n general, 100%. A[a c` a r`mas cu participa]ii minoritare. Acum, AVAS mai de]ine astfel de pachete la 70 de societ`]i, unele dintre ele foarte atractive [i apar]in\nd unor societ`]i care [i-au c\[tigat un bun nume pe pia]`.

Pachetul cel mai valoros este la Asirom, una dintre principalele companii de asigur`ri, dar pe list` mai s\nt Tepro (17,5%), Carpat Agregate (0,39%), Cramele Halewood Prahova (1,86%), UCM Re[i]a (0,7%), Vel Pitar R\mnicuV\lcea (0,19%) [i chiar companii hoteliere (Balneocli-

materica Sovata sau Turism Hoteluri Eforie-Nord). Companii care au devenit profitabile prin presta]ia ac]ionarului majoritar [i \n care statul \[i lichideaz` partici-

Societ`]i de privatizat la AVAS societ`]i cu capital minoritar de stat societ`]i cu capital majoritar de stat 2.643 miliarde ROL 62 366 INFO_COTIDIANUL

„Avem institute de cercetare unde mai pu]in de 40% din venituri s\nt din activitate de cercetare, restul fiind venituri adiacente, cele din \nchirierea spa]iilor, de exemplu“, spunea pre[edintele Autorit`]ii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), R`zvan Or`[anu. „Va trebui s` vedem unde exist` dorin]a de a continua cercetarea, dar [i contracte care s` sus]in` o cifr` de afaceri corespunz`toare din activitatea de cercetare“, a spus Or`[anu, care a avansat [i o cifr`: dintre toate institutele de cercetare, doar cinci-[ase ob]in mai mult de 70% din cifra de afaceri din activitatea de baz`. Iar pe lista AVAS s\nt multe astfel de institute: 21.

Cump`rarea lor poate fi o bun` afacere imobiliar`: statul le vinde („trebuie s` vedem cum ob]inem mai mul]i bani pentru stat“, a spus r`spicat Or`[anu) [i, cum cererea pentru spa]ii este \n continu` cre[tere, se poate face o specula]ie \nchiriind activele [i terenurile sau chiar v\nz\ndu-le ulterior. Mai ales c`, dac` administratorii numi]i de stat la aceste institute fac asta, cu siguran]` c` un investitor privat o poate face [i mai bine.

Trebuie, evident, ca, \n contractele de privatizare, respectivul investitor s` nu fie obligat s` p`streze profilul de activitate sau num`rul total de salaria]i. |ns`, dac` statul vrea un pre] c\t mai bun pentru societ`]ile \n care cercetarea mai e doar cu numele, cu siguran]` c` va renun]a la aceste clauze existente, de altfel, \n legisla]ia actual`. Dar, care, judec\nd dup` afirma]ia [efului AVAS („s\nt nemul]umit de hot`r\rea de guvern care reglementeaz` privatizarea lor“), v\nzarea se va putea face mult mai simplu.

904 miliarde ROL

pa]iile. Pre]urile de achizi]ie s\nt evident de pia]`, pentru c` statul vinde o parte dintr-o afacere, nu dintr-un Agromec, dar exist` oportunitatea ca un astfel de pachet, cump`rat chiar [i pe bani mul]i, s` produc` [i mai mul]i bani \n viitor.

Juc`tori pe pia]a de energie Statul mai are de v\nzare 123 de microhidrocentrale, cu o putere instalat` de p\n` la 10 MWh, [i nu-]i trebuie milioane de euro pentru a-]i cump`ra una. P\n` acum s-au v\ndut, prin licita]ii cu strigare, 28 de centrale [i, f`c\nd un pre] mediu, pentru fiecare astfel de central` s-au pl`tit cam 630.000 de euro. Pre]ul relativ mic este compensat

\ns` de know-how, pentru c` pia]a de energie are reguli multe [i stricte, dar o lectur` a reglement`rilor promovate de Agen]ia Na]ional` de Reglementare (ANRGE) [i Operatorul Comercial (OPCOM) asigur` o minim` informare. „{mecheria“ unei astfel de afaceri este, iar`[i, c` n-are cum s` dea gre[ dec\t dac` ai parte de o secet` prelungit`, pentru c`, potrivit legii, distribuitorii de electricitate s\nt obliga]i s` cumpere energia produs` din surse regenerabile, iar microhidrocentralele intr` \n aceast` zon`. Iar produc`torul nu trebuie s`-[i pun` problema pre]ului la care vinde energia, pentru c` acesta este reglementat. Potrivit celor care au investit \n astfel de cen-

trale, costurile de produc]ie s\nt de 50-60% din pre]ul de v\nzare. |n plus, dac` ai f`cut o retehnologizare de cel pu]in 30% din valoarea achizi]iei ini]iale, po]i primi [i certificate verzi, c\te unul pentru fiecare MWh produs, aceasta fiind o modalitate european` de sprijin al statului pentru produc`torii de energie regenerabil`. Proprietarul vinde certificatul la licita]ie, la pre]uri cuprinse \ntre 24 [i 42 de euro bucata. |n toamna anului trecut, Compania Italian` ESPE a cump`rat cinci microhidrocentrale de pe r\ul Firiza, \n jude]ul Maramure[. De re]inut este c` energia produs` de acestea este de c\teva ori mai ieftin` dec\t cea produs` de termocentrale.

Bani&afaceri Joi, 27 aprilie 2006

CERTITUDINE

05

Bani \n buzunar

Investi]ia \n distribu]iile de utilit`]i e sigur`, mai ales c` unele dintre acestea s\nt monopoluri naturale.

AU R~MAS ACTIVE MICI, CE POT FI CUMP~RATE LA BUCAT~

statul pe bani pu]ini

Ac]iunile monopolurilor aduc c\[tiguri garantate.

Proprietari prin Fondul Proprietatea |n varianta \n care disputele politice pe marginea Fondului Proprietatea se vor opri [i acest Fond va deveni func]ional, pia]a de capital va oferi enorme posibilit`]i de investire nu numai pentru investitori, ci [i pentru cet`]enii obi[nui]i cu venituri ceva mai mari dec\t media. Fondul presupune listarea la Bursa din Bucure[ti a multora dintre cele 114 societ`]i care-l compun. Nu ne referim aici la cump`rarea unit`]ilor de Fond, ci la cump`rarea, de pe burs`, a pachetelor de ac]iuni de la societ`]ile din Fond care vor r`m\ne libere la tranzac]ionare. Multe dintre ele compun „crema“ afacerilor care mai s\nt

\n m\na statului ce a decis s`-[i v\nd` o parte din avere pe pia]a de capital. Numai c\teva nume: Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Loteria Român` sau Imprimeria Na]ional`. Statul va scoate la v\nzare pachete de 10-15% din ac]iunile acestor societ`]i, companii foarte profitabile de altfel. Investi]ia \n aceste ac]iuni este aproape

garantat`, pentru simplul motiv c` o parte dintre ele s\nt monopoluri, ba chiar monopoluri naturale: Transelectrica sau Transgaz. Orice s-ar \nt\mpla pe pia]a de gaz [i electricitate, energia tot trebuie transportat` [i, cum tendin]a este de cre[tere a consumului, [i veniturile din transport ale acestor societ`]i, vor cre[te \n consecin]`.

Tinichele de coada privatiz`rii Statul mai are [i societ`]i mari de v\ndut, dar, cel pu]in \n ceea ce prive[te portofoliul AVAS, doar pu]ine mai au [anse s` fie afaceri. AVAS are de v\ndut cunoscutele Tractorul, Rulmentul [i Electroputere, companii care au o groaz` de probleme (salaria]i mul]i, datorii, lips` de comenzi pentru toat` capacitatea de produc]ie etc.). Tranzac]iile de privatizare nu vizeaz` ob]inerea unui pre] mare, c\t semnarea, \ntr-un sf\r[it, a unei tranzac]ii de privatizare.

Electroputere, de exemplu, a avut patru tentative e[uate. Pre]ul, \n privatiza-

Formarea brut` de capital Sector de stat Sector privat 4

19,1 2004

Procente în PIB

18,8 2005

20,8

19,6 2006

5,2

4,9

4,8

4,4

21,6

2007

2008

rea f`cut` de AVAS, va fi criteriul de baz` al selec]iei ofertan]ilor \n privatizarea a doar dou` societ`]i: produc`torul de medicamente Antibiotice Ia[i [i fabricantul de diamante sintetice Rami Dacia. De grosul marii privatiz`ri, sectorul energetic adic`, se ocup` Ministerul Economiei. Mai s\nt de privatizat patru dintre cele opt distribu]ii de electricitate [i marii produc`tori de energie electric`. P\n` acum, statul nu a v\ndut nici o termocentral`, de[i, declarativ, s-a apucat de vreo doi ani.

Cu siguran]`, at\t la produc]ie, c\t [i la distribu]ie,

pre]ul va fi principalul criteriu, pentru c`, slav` Domnului, oferte s\nt!

Numai pentru Electrica Muntenia Sud, cea care alimenteaz` Bucure[tiul, s-au depus opt oferte, iar de complexurile energetice din Oltenia (Rovinari, Turceni [i Craiova) s-au ar`tat interesa]i cehii de la CEZ [i nem]ii de la E.On. Tranzac]iile pleac` de la sute de milioane de euro, dar investitorii au nevoie de o minim` garan]ie: c` vor putea s`-[i v\nd` energia produs` la un pre] care s` asigure [i o marj` de profit superioar` unui plasament financiar obi[nuit.

INFO_COTIDIANUL

M|N~ LIBER~ L~SAT~ CUMP~R~TORILOR {eful AVAS sus]ine c` perioada de monitorizare a contractelor de privatizare va fi de maximum cinci ani, pentru c` mai mult nu se justific`.

PRE{EDINTELE AVAS, R`zvan Or`[anu, spune c` institu]ia are \n derulare contracte pe care trebuie s` le monitorizeze ani de zile, pentru c` a[a spunea Legea privatiz`rii \n anii care au trecut, dar promite c` situa]ia se va schimba. „Avem

contracte pe care le-am monitorizat, dac` v` vine s` crede]i, de 12 ani, pentru c` a existat o lege tip V`c`roiu, la vremea respectiv`, care a insistat ca Agromecurile [i nu mai [tiu ce aveau refuz de \nstr`inare a terenurilor pe timp de zece ani.

Ce a propus legiuitorul [i ce s-a \nt\mplat de fapt: am c`utat o firm` pe care AVAS nu [tia dac` s` o lichideze sau nu. Mai g`se[ti un gard, un c\ine \n les` [i o grap`.

Toate terenurile s-au \nstr`inat, s-au v\ndut, c`r`mizile de pe cl`dirile administrative s-au furat [i a[a mai departe.

Administratorul murise \n

2002, iar firma nu mai f`cea nimic de prin 2003. Noroc c` cea care era ultima contabil` acum lucreaz` la prim`ria respectiv`. Nu mai exist` arhiv`, nu mai exist` bunuri, s-a \nstr`inat tot, firma trebuie radiat`“, spune Or`[anu. „Este absolut corect \n principiu s` monitorizez, institu]iile statului \[i fac treaba [i, conform legii, monitorizeaz`. {i, \n principiu, acolo mai exist` un gard, un c\ine [i o groap` ruginit`.

Cam at\t! Deci, \n principiu, func]ion`m magnific. Dar, c\nd mergi pe teren, descoperi c` nu ai de ce s` monitorizezi lucrurile acelea [i c`,

MIRCEA RESTEA

Statul are mai pu]in` treab` cu investitorul dup` privatizare

R`zvan Or`[anu, [eful AVAS, las` garda jos la monitoriz`ri.

de fapt, nu aveai de ce s` le monitorizezi \nc` din 1998“, continu` [eful AVAS. „Rezonabil ar fi cinci ani. Dincolo de cinci ani, ce s` mai monitorizezi?

Orice agent economic este supus regulilor statului [i depune un bilan] contabil la Fisc, are cine s`-l monitorizeze. Nu trebuie ca AVASul s` devin` super-ANAF (Agen]ia Na]ional` de Administrare Fiscal` – n. red.), super certificator, Parchet, Poli]ie, Judec`torie, toate \mpachetate \ntr-una. Misiunea noastr` este de a ne dezinvesti din economie“, a conchis Or`[anu.

Joi, 27 aprilie 2006 Bani&afaceri

06

Bani&idei

Pentru o mie de euro, un consultant creeaz` pagina de web, îi d` identitatea vizual` [i face un catalog de produse.

CU NUMAI O MIE DE EURO, PROMOVAREA ONLINE POATE ADUCE BENEFICII

Motoriza]i-v` afacerea pe net rioar` promov`rii prin bro[uri, spune acesta. |n cazul bro[urilor tip`rite, „[tii c` ai dat 200 de exemplare pentru promovare [i nu [tii pe unde ajung, dac` cel care le-a primit te va c`uta; nu ai nici un fel de m`sur`toare. |n cazul Internetului, [tii exact cine vine, s\nt unelte care î]i arat` ce a f`cut pe site, care au fost paginile pe care a intrat, de unde a venit [i pe care pagin` a plecat“.

Turism cu motor de c`utare

Valoarea investi]iei \ntr-o e-solu]ie variaz` \ntre 1.000 [i 10.000 de euro.

Indiferent c` ave]i cabinet de

stomatologie, agen]ie de turism sau lucra]i \n e-learning, Internetul v` poate ajuta afacerea.

— Doru CIREA{~ A FOLOSI INTERNETUL pentru promovarea propriei afaceri înseamn` mai mult dec\t a avea un site de Internet care poart` numele firmei. Firmele specializate în PUBLICITATE

consultan]` spun c` este fals` afirma]ia c` ar oferi site-uri web, c`ci produsele lor s\nt mult mai mult dec\t at\t.

Marketing special Pentru a crea un site banal de Internet al firmei nici

nu ve]i avea nevoie de mul]i bani, ci de aproximativ c\teva sute de euro, dar nici nu v` va ajuta prea mult.

Apelul la un specialist este necesar dac` dori]i, de exemplu, ca produsele pe care le oferi]i [i numele firmei dvs. s` apar` printre primele pagini afi[ate de un motor de c`utare, spune Dorin Ostaficiuc, Internet business consultant al firmei WSI. Metoda optimiz`rii propriului site este supe-

Astfel, agen]iile de turism folosesc tehnici de optimizare a con]inutului siteului lor pentru motoarele de c`utare. Acestea presupun ca prim pas stabilirea unor cuvinte-cheie pe care se presupune c` vizitatorii le vor c`uta cu un motor de c`utare pe Internet, spre exemplu „oferta special`, Pa[te“. „Aceste cuvinte, la o simpl` c`utare pe Google, apar pe 65.000 de pagini web. E o lupt` ca s` fii în primele dou` pagini“, spune Ostaficiuc. |n func]ie de cuvintele de c`utare, combina]iile acestora [i num`rul celor care le caut` se pot stabili chiar ni[e de pia]` \n care s` domine agen]ia respectiv`. „Un site trebuie s` fie conving`tor, atractiv, s` aib` un con]inut echilibrat de cuvinte-cheie“, explic` consultantul WSI.

Dimensiona]i-v` investi]ia Valoarea investi]iei întro solu]ie de Internet pentru afacere se poate dimensiona func]ie de mai mul]i parametri. Unul dintre ace[tia este rata de conversie, adic` raportul dintre num`rul total de vizitatori ai site-ului [i al celor care efectueaz` o opera]ie concret` pe acesta. „O rat` bun` de conversie este 10%“, spune consultantul WSI. |n func]ie de obiectivele stabilite pentru dezvoltarea afacerii, sumele disponibile pentru a fi investite în dezvoltarea solu]iei de Internet, clientul unei firme specializate în consultan]` are un control total asupra produsului solicitat. „Site-ul este o investi]ie care se poate calcula în c\t timp se amortizeaz`. Primul lucru care se face este determinarea obiectivelor clien-

Utilizarea web-ului C`utare de bunuri Achizi]ii de bunuri 41%

37%

36%

26%

5%

5%

3%

7%

Bulgaria Ungaria Lituania România INFO_COTIDIANUL

tului prin Internet Business Analysis“, explic` Ostaficiuc. |n func]ie de ace[ti factori, valoarea investi]iei într-o solu]ie de Internet variaz` între o mie [i zece mii de euro. Pentru o mie de euro un consultant efectueaz` crearea paginii, îi d` identitatea vizual`, face firmei un catalog de produse cu num`r nelimitat de categorii. Tot aici se adaug` o baz` de date, din care siteul î[i extrage informa]ia privitoare la produsul respectiv, f`r` a mai fi necesar` actualizarea pre]ului, deoarece aceasta se face automat. |n ace[ti bani mai este oferit` o zon` intranet securizat`, destinat` partenerilor de afaceri. |n cazul solu]iilor complexe - care pot ajunge la 10.000 de euro, clien]ilor li se ofer` solu]ii de comer] electronic cu sistem de plat` online, procesare de carduri integrate cu mai mult baze de date, integrare cu transportatorii care livreaz` marf`. „Mult` lume nu face diferen]a cu ceea ce unii î[i fac reclam`, cum c` ar fi plata [i livrarea online. |n aceste cazuri este de fapt vorba de ni[te e-mail-uri trimise cu comanda respectiv`, care pot fi citite [i dup` c\teva zile“, spune consultantul WSI. La sistemele moderne, comanda se face instantaneu c`tre transportatorul care [i livreaz` marfa.

PUBLICITATE

Bani&afaceri Joi, 27 aprilie 2006

07

Auto

milioane de euro \nsumeaz` pre]urile f`r` taxe ale celor mai scumpe zece autoturisme \nmatriculate \n 2005.

2,2

LIMUZINELE GERMANE {I BRITANICE }IN CAPUL DE AFI{

Cele mai scumpe ma[ini din România „Cotidianul“

C\t de scump se anun]` 2006

v` prezint` topul celor mai scumpe autoturisme \nregistrate \n România anul trecut [i evolu]ia segmentului de superlux \n 2006.

Dup` primele trei luni din 2006, Autorom, importatorul general al m`rcii Mercedes \n România, a comercializat 38 de autorisme S-Klasse, CL [i SL. P\n` la sf\r[itul acestui an, importatorul se a[teapt` s` v\nd` o limuzin` S65 AMG de peste 140.000 de euro CIP [i modelul sport S55 AMG care cost` 130.558 euro, tot f`r` taxe. |n ianuarie-martie 2006, a fost \nmatriculat [i un Aston Martin DB7, singurul model al m`rcii britanice prezent \n România.

Pre]ul de baz` este de 160.000 de euro. Un alt Maybach 62 [i-a g`sit deja un cump`r`tor, iar al]i [ase au optat pentru Bentley Flying Spur.

Dou` Ferrari, un 360 [i un 612 Scaglietti, au fost livrate \n primul semestru al acestui an.

— Florin CEPRAGA PE ANSAMBLUL ANULUI 2005, Maybach [i RollsRoyce au fost cele mai scumpe autoturisme de superlux \nregistrate \n România.

Potrivit datelor Registrului Auto Român, Bucure[tiul [i le-a adjudecat pe am\ndou`.

At\t versiunea lung` Maybach 62, c\t [i singurul RollsRoyce Phantom, al c`rui pre] f`r` taxe se cifreaz` la 371.200 de euro, au fost \nregistrate \n Capital`.

Maybach 62 are, a[a cum sugereaz` [i indicativul, o lungime a trunchiului de tot at\]ia decimetri [i este propulsat de un motor V 12 de 5,5 litri [i 550 de cai-putere. Viteza maxim` este limitat` electronic la 250 de kilometri la or`, iar accelera]ia de 5,2 secunde. Cine vrea aceast` limuzin` trebuie s` pl`teasc` 417.000 de euro, excluz\nd taxele. Britanicii de la Rolls-Royce au echipat Phantom tot cu un motor de doisprezece cilindri, dar cu 467 de cai-putere.

Capacitatea cilindric` este de 6.700 de centimetri cubi.

Phantom atinge o vitez` de top de 240 de kilometri la or` [i accelereaz` de la 0 la 100 de kilometri pe or` \n 5,4 secunde.

La capitolul limuzine de lux, Bentley a avut cel mai mare num`r de cump`r`tori. Cel mai nou model, Flying Spur, [i-a g`sit patru clien]i bucure[teni. Coupé-ul Continental GT s-a v\ndut \n nou` unit`]i pe ansamblul anului trecut, dintre care c\te un exemplar a mers \n jude]ele Prahova, Bra[ov

Re\nviate de Mercedes, Maybach-urile au cobor\t din standurile de prezentare pe str`zile din Romånia. [i Harghita. |n 2004, au fost \nmatriculate \n România opt exemplare Bentley Continental GT. Cele dou` modele au acela[i motor, mo[tenit de la Volkswagen Phaeton, v\rful de gam` al m`rcii germane, dar mult \mbun`t`]it: un W 12, de 5.998 de centimetri cubi, [i 560 de cai-putere, cu 120 de cai-putere peste Phaeton. |n cazul variantei GT, acul vitezometrului urc` de la 0 la 100 de kilometri pe or` \n 4,9 secunde, iar viteza maxim` care poate fi atins` ajunge la 312 kilometri pe or`. Pre]urile de achizi]ie \ncep de la 159.000 de euro pentru GT [i de la 166.156 de euro CIP pentru Flying Spur.

mult dec\t \n 2004. Dintre acestea, trei poart` numele 360, un exemplar 575 [i unul 612. Modelul 360 este ma[ina de intrare \n gam`.

Cu un motor V8, \mprumutat [i modelelor Maserati, Ferrari a scos 390 de cai-putere, care propulseaz` ma[ina \n 4,5 secunde de la

0 la 100 de kilometri pe or`.

Viteza maxim` este de 290 de kilometri pe or` pentru varianta coupé [i cre[te cu 5 kilometri pe or` pentru varianta cabrio, sau spyder cum o numesc italienii.

Coupé-ul 360 cost` 128.200 de euro CIP, iar Spyder-ul 146.200 euro. |n cazul lui

Top 10 autoturisme de lux 1. Maybach 62

417.000 de euro

2. Rolls-Royce Phantom

371.000 de euro

3. Lamborghini Murcielago

230.000 de euro

4. Ferrari 612 Scaglietti

218.000 de euro

5. SL 65 AMG

200.000 de euro

6. Ferrari 575 M

190.000 de euro

7. Bentley Flying Spur

166.000 de euro

Supersport din Italia

8. Bentley Continental GT

159.000 de euro

Cinci ma[ini purt\nd sigla c`lu]ului cabrat au fost \nmatriculate \n România anul trecut, potrivit datelor RAR, cu dou` unit`]i mai

9. Lamborghini Gallardo

139.000 de euro

10. Ferrari 360

128.000 de euro

Topul include autoturismele \nmatriculate \n România \n 2005 [i pre]urile CIP (f`r` taxe).

575 M, motorul are o cilindree de 5,7 litri [i genereaz` 515 cai-putere care propulseaz` bolidul \n 4,2 secunde la 100 de kilometri la or` cu pornire de pe loc.

Viteza de top dep`[e[te 325 de kilometri pe or`.

Pre]ul CIP al acestui „gran turismo“ are o baz` de pornire de aproximativ 190.000 de euro.

Motorul de la 575 a fost preluat [i \mbun`t`]it pentru modelul 612 Scaglietti, prin m`rirea puterii la 540 de cai-putere, ceea ce se traduce printr-o vitez` maxim` de 320 de kilometri la or`. A, mai este [i pre]ul: 218.000 de euro.

Dac` \n 2004, Lamborgini a avut patru unit`]i Gallardo \nmatriculate, anul trecut situa]ia s-a diversificat. Astfel, au fost cump`rate dou` Gallardo, fiecare cost\nd 140.000 de euro, [i trei Murcielago, dou` coupé

[i unul cabrio. Pre]ul v\rfului de gam` Murcielago, un monstru cu un motor V12 de [ase litri [i 580 de cai-putere, \ncepe de la 230.000 de euro. Modelul de intrare \n gam`, Gallardo, este propulsat de un V10 care genereaz` 500 de caiputere de la 0 la 100 de kilometri pe or` \n 4,4 secunde, iar viteza maxim` este de 309 kilometri pe or`.

Nem]ii prind elan Din cele 80 de unit`]i Mercedes S-Klasse, CL [i SL, v\ndute \n 2005, dou` poart` indicativul 65 AMG. Ambele modele s\nt cabrio-coupé-urile SL. Pre]ul de baz` al unui astfel de roadster \ncepe de la 200.222 de euro f`r` taxe.

Dou` exemplare Porsche 996 Turbo au fost \nmatriculate \n 2005. Pentru achizi]ia fiec`rui model s\nt necesari cel pu]in 115.000 de euro, excluz\nd taxele.

Nout`]i \n grila de start Alfa Romeo re\nvie istoria anilor ’40

Dup` decenii de pauz`, Alfa Romeo s-a decis s` re\nvie modelul cu care a f`cut istorie. |n 2007, constructorul italian va lansa, \n serie limitat`, modelul 8C Competizione, care marcheaz` revenirea m`rcii \n Olimpul automobilelor ultraperformante, cu trac]iunea pe puntea spate. Denumirea evoc` tradi]ia sportiv` a m`rcii: \n anii ’30 [i ’40, sigla 8C distingea automobilele, de serie sau de curse, echipate cu motorul \n opt cilindri realizat de inginerul Vittorio Jano.

Numele Competizione omagiaz` coupé-ul pilotat \n anul 1950 de

echipajul Fangio-Zanardi la Mille Miglia. Versiunea final` a modelului va fi prezentat` \n aceast` toamn` la Salonul de la Paris. Pre]ul de baz` este estimat la 120.000-140.000 de euro. Dac` partea frontal` aminte[te de modelul 33 Coupé Stradale, grupurile optice posterioare rotunde readuc la via]` farmecul sportivei Giulia TZ. 8C Competizione va fi, cel mai probabil, echipat` cu un motor V8 de 4,2 litri, produs de Ferrari. Viteza

maxim` este de 310 kilometri pe or`, iar demarajul de la 0 la 100 de kilometri pe or` se realizeaz` \n 4,5 secunde. Lung de 4,28 metri, lat de 1,90 metri [i \nalt de 1,25 metri, modelul este construit \n mare parte din fibr` de carbon.

Iranul refuz` s` produc` Dacii Logan

Iranul a suspendat proiectul de \nfiin]are a unei societ`]i mixte cu grupul francez Renault pentru construc]ia de automobile Logan, din cauza unei ne\n]elegeri referitoare la exporturi, a declarat un oficial guvernamental iranian citat de Reuters. Renault a acceptat ca 60% din procesul de produc]ie a modelului Logan s` fie realizat \n Iran, iar platforma s` fie utilizat` [i la construirea altor modele. De asemenea, produc`torul francez nu a solicitat ca Logan s` de]in` monopolul

pe pia]a iranian`, la clasa sa. „Principala problem` r`m\ne dorin]a Iranului de a primi o cot` din exporturile de Logan“, a declarat un oficial al ministerului implicat \n proiectul Logan. „Guvernul iranian dore[te s` pun` accentul pe exporturi. Studiem \mpreun` toate solu]iile“, a declarat purt`torul de cuv\nt al Renault, Stephane Farhi. Modelul Logan este produs \n România din septembrie 2004. |ncep\nd cu 2005, Logan a fost fabricat \n Rusia, Maroc [i Columbia sub brandul Renault. |n acest an, urma s` \nceap` produc]ia \n Iran, \n parteneriat cu firmele Iran Khodro [i Saipa.

Joi, 27 aprilie 2006 Bani&afaceri

08

Pe val

de furnizori de carte asigur` succesul libr`riilor C`rture[ti.

300

Nicoleta Dumitru Economist`, 29 de ani |n 2000, la 24 de ani, deschide prima libr`rie C`rture[ti |n prezent, [ase libr`rii în ]ar`

A RENUN}AT LA CONSULTAN}~ PENTRU A TR~I |NTRE C~R}I

Nicoleta are curajul de a vinde c`r]i cu ceai {i-a împlinit

visul: deschiderea unei libr`rii în care cump`r`torii pot r`sfoi o carte în timp ce beau un ceai sau ascult` muzic`.

— Doru CIREA{~

„Petreceam ore în [ir în libr`rii [i îmi d`deam seama c` aceasta este ceea ce îmi place. D`deam o bun` parte din bani pe c`r]i [i [tiam c` erau [i al]ii care fac la fel [i c` î[i doreau o interac]iune cu librarul.“ „La Budapesta am v`zut pe cineva care st`tea la o mas` [i turna ceai în timp ce r`sfoia o carte.

Pentru mine imaginea a fost simbolic`; aveam experien]e triste cu libr`riile din Bucure[ti, unde î]i trebuia curaj s` ceri o carte ca s` o r`sfoie[ti“.

|N 2000, LA 24 DE ANI, c\nd a început afacerea cu c`r]i, ceaiuri [i muzic` al`turi de partenerul Radu {erban, nu rare erau cazurile în care editorii îi solicitau s` î[i cheme… [efii la înt\lnire pentru a putea semna contractele, î[i aminte[te amuzat` Nicoleta Dumitru. Banii de început, 5.000 de dolari de c`ciul`, împreun` cu partenerul ei Radu {erban - alt împ`timit al c`r]ilor, i-a str\ns din salariul pe care îl primea de la firma de consultan]` la care era angajat`.

Chiar [i cu un salariu frumos pentru acele vremuri, pasiunea pentru c`r]i a fost mai puternic` dec\t instinctul de conservare care ar fi putut s` o îndemne s`-[i p`streze serviciul. „Lucram la o firm` de consultan]`, pe partea de «finan]ele firmei». Salariul meu nu era mic deloc, iar primii bani investi]i în libr`rie erau din salariu [i nu mi-am luat cas` [i nici ma[in` pentru aceasta“. Imboldul venea din interior, unde „o mare parte din suflet, cea spiritual`, nu se împlinea“, î[i aminte[te Nicoleta Dumitru.

Singurul ajutor a venit din partea lui Radu {erban, în timp ce restul prietenilor nu se dumireau cum po]i face afaceri cu a[a ceva. „Ne-am g\ndit vreo cinci[ase luni înainte cu tot felul de prieteni care ne descurajau. P\n` s` apuc`m s` g`sim un spa]iu, am avut tot felul de discu]ii, prietenii spuneau nu ave]i ce face cu banii? Cum s` bagi banii în c`r]i, cum s` investe[ti în libr`rie?! Era în anul 2000 [i atunci a fost o perioad` foarte proast` pentru pia]a c`r]ii. Cred c` acesta a fost punctul cel mai de jos“.

Idei furate din Ungaria Ceea ce s-a suprapus [i a dus la dezvoltarea afacerii au fost pasiunea fa]` de literatur` [i descoperirea unui concept nou pentru România, de a vinde într-un mod deosebit c`r]i. De ajutor au fost vizitele f`cute în c\teva ]`ri europene, unde astfel de libr`rii nu erau o noutate.

Mai ales o vizit` în capitala Ungariei a determinat-o s` demareze a[a ceva [i în România. La acel moment în majoritatea libr`riilor de la noi î]i era team` s` ceri o carte pentru a o r`sfoi. Exista o singur` libr`rie privat` în Bucure[ti, în care acest lucru era posibil, îns` nu exista [i posibilitatea de a bea

Nicoleta Dumitru a \nceput afacerea cu banii din salariu. un ceai în timp ce r`sfoie[ti o carte. „{tiam c` în Londra, Paris libr`riile s\nt pe cinci etaje, iar la unul dintre acestea este o cafenea. Sigur nu la aceasta ne-am g\ndit c\nd am f`cut libr`ria mic` (n. red. - str. Edgar Quinet, Bucure[ti), c`ci acolo înc`peau doar o m`su]` [i trei scaune.

Odat`, la Budapesta am v`zut prin vitrin` pe cineva care turna ceai în timp ce r`sfoia o carte. Pentru mine acea imaginea a fost simbolic`.“

Piatr` de încercare drept semn de carte Timp de doi ani, Nicoleta Dumitru a continuat s` lucreze at\t pentru amenajarea libr`riei din centrul Bucure[tiului, c\t [i la firma de consultan]` unde era angajat`. Suma de început a fost investit` în mobilier, ceaiuri, o parte din cartea str`in`, în timp ce c`r]ile române[ti erau pl`tite de

abia dup` v\nzare – sistem care func]ioneaz` [i acum. „A fost dificil, nu eram cunoscu]i pe pia]` [i a durat mult p\n` am convins editurile“, spune Nicoleta Dumitru.

O dat` ce s-a pus problema deschiderii celei de-a doua libr`rii, cea de pe bd.

Magheru din Bucure[ti, p`strarea ambelor ocupa]ii nu a mai fost posibil`. Pentru amenajarea acesteia, aspect esen]ial [i costisitor în acest business, cei doi asocia]i au luat un credit. „Nu e cea mai rentabil` afacere, c`ci se investesc sume mari în amenajare. Astfel, un sistem POS de gestiune care permite v\nzarea produselor pe baza sistemului cod de bare cost` între 10 [i 20.000 de euro, \n func]ie de dimensiunea libr`riei“, spune Dumitru. La aceste sume se adaug` amenajarea propriu-zis`, costuri care acum

pot varia, \n func]ie de suprafa]`, între 30.000 [i 100.000 de euro. „Nu putem s` facem o libr`rie cu mobilier PAL sau PFL, cel pu]in nu ceea ce vrem noi“.

Deschiderea noilor libr`rii este momentul cel mai dificil. „Cele mai mari temeri le-am avut în fazele de amenajare. Fiecare deschidere aduce temeri [i un nou soi de probleme“, spune Dumitru.

Profit de pe urma sufletului oamenilor Dac` totul ar fi fost redus la profit, calcule economice, eficien]` imediat` [i nu ar fi fost luat` în calcul [i dimensiunea uman`, afacerea nu ar fi pornit. Sprijinul sufletesc al angaja]ilor, e-mailurile primite de la amatorii de literatur` din ]ar`, care doreau ca [i în ora[ul lor s` existe acest concept, toate acestea au

Conceptul C`rture[ti a prins \n Capital` „Nu po]i fi sigur de nimic c`ci, pe de o parte, ai un public fidel - cei care vin pentru atmosfer`, deoarece unele c`r]i le g`sesc [i la tarab`, îns`, pe de alt` parte, dac` apar 30 de titluri noi într-o s`pt`m\n` sau într-o lun` [i nu le avem, cu siguran]` o alt` parte a publicului va migra.

Din punctul de vedere al conceptului, C`rture[tiul nu are concuren]` real`, dar fiecare ap`rut poate fi un concurent“.

Libr`riile C`rture[ti au intrat în agenda monden`.

contat [i contribuie la dezvoltarea afacerii. Mai mult, dezvoltarea re]elei [ase libr`rii în prezent (trei în Bucure[ti, dou` în Timi[oara, una în Ia[i) s-a f`cut nu at\t pe baza unor profituri promise imediat, c\t în urma solicit`rilor venite din partea propriilor angaja]i sau ale iubitorilor de carte. „Economic vorbind e bine s` cre[ti, s` te extinzi, s` ai costuri generale mai mici, îns` la noi presiunea a venit mai ales din partea publicului. Primeam zeci de mailuri pe lun` [i to]i ne întrebau de ce nu [i la noi?

Toate acestea au creat o presiune“.

Nici angaja]ii libr`riei nu i-au dat pace, ace[tia propun\ndu-i, de asemenea, deschiderea altor libr`rii. „Oamenii care lucrau cu noi ne spuneau vrem mai mult, putem mai mult, e loc de mai mult“. De altfel, pasiunea angaja]ilor e absolut necesar` în acest tip de afacere. „Dac` nu e[ti cu adev`rat pasionat de c`r]i, dac` nu î]i face pl`cere mare de a vorbi de c`r]i, lucrul acesta se simte. Dac` o faci doar pentru a-]i lua salariul, mai devreme sau mai t\rziu, lucrul acesta se simte. E nevoie ca librarul s` înve]e mii de titluri, încadr`ri în domenii [i s\nt peste 300 de furnizori cu care lucreaz` o libr`rie. E un efort considerabil care presupune pasiune. Pe întreaga pia]` a c`r]ilor, c\[tigurile nu s\nt cele mai grozave, nici pentru edituri, nici pentru libr`rii sau angaja]ii acestora“.