Supliment editat de ziarul
Vineri, 28 aprilie 2006
Trofee pe cap de publicitar McCann [i Leo Burnett s\nt cele mai str\ng`toare agen]ii din România, c\nd vine vorba despre diplome [i despre statuete. 03
Comedia romantic` face tumbe Dou` comedii romantice \[i disput` publicul: una american`, mai din topor, [i una fran]uzeasc`, cu subtilit`]i doar pentru cinefili. 06
Sexul masculin penetreaz` istoria D. Friedman face istoria cultural` a penisului \ntr-o carte ap`rut` la Humanitas. 06
LOOK-UL {TIRI{TILOR ESTE ATENT SUPRAVEGHEAT
Freza [i rujul au procent din rating UTILUL CU PL~CUTUL
Via]a \n pa[i de dans
D GR AF IC A: EL EN A
NE DE LC U
iscoteci, cluburi, chefuri: peste tot se danseaz` [i te-ai cam s`turat s` te \ntrebi dac` nu ar`]i ridicol dans\nd sau dac` n-ar fi mai bine s`-]i lipe[ti de m\n` paharul `la [i s` te dai absorbit de atmosfera general`... }i-ar pl`cea s` ai c\teva idei \nainte s` intri \n hor`? Totul e s`-]i plac` un anumit gen de muzic` [i s`-]i faci pu]in timp s` \nve]i: exist` [coli de dans \n Bucure[ti, iar despre unele po]i citi \n continuare.
Prezentatorii
de [tiri au dep`[it de mult \n notorietate [i popularitate emisiunile pe care le reprezint`.
CELE MAI CUNOSCUTE persoane din televiziunile din România s\nt cele devenite vedete pentru simplul motiv c` au fost a[ezate la un pupitru de [tiri, \n fa]a unui prompter. Strategia de promovare „pe sticl`“ a unei genera]ii de fete frumoase [i b`ie]i ar`to[i a fost solu]ia necesar` p\n` la cre[terea unor noi jurnali[ti, capabili s` compenseze lipsurile estetice prin inteligen]` [i experien]`. Variantele pot fi \ntre „frizura Esca“ [i reporterul ajuns prezentator, cum se \nt\mpl` la televiziunile de [tiri. |n timp ce majoritatea televiziunilor adopt` modele tot mai dinamice de prezentare a jurnalelor de [tiri, PRO TV nu inten]ioneaz` s` renun]e la modelul creat \n jurul Andreei Esca.
Re]eta impus` de PRO TV la ora 19.00 este, p\n` acum, una de succes. {tirile Esc`i au dominat anul 2005 la capitolul audien]`, fiind urmate de „Observatorul“ prezentat de Lucian M\ndru]` [i Alessandra Stoicescu. Televiziunea din Pache Protopopescu [i cea din B`neasa domin` clasamentul jurnalelor
{tiri[ti-vedet` Prezentatorii s\nt mai reprezentativi dec\t emisiunile pe care le prezint` pentru posturile tv la care lucreaz`. Conform unui sondaj Omnibus realizat de Antena 1 \n februarie 2006, Andreea Esca are o reprezentativitate de 44,2%, fa]` de doar 22,4% c\t au [tirile. Cercetarea a relevat faptul c` printre primele zece persoane care vin \n mintea românilor c\nd se g\ndesc la o televiziune, cel pu]in dou` s\nt de la [tiri.
de [tiri ale marilor televiziuni, \n timp ce TVR este \n plin` schimbare de imagine [i de strategie, iar Prima TV are uneori audien]e mai mici dec\t Realitatea TV. PRO TV a ales \n ultimii ani s` \nmul]easc` num`rul de coresponden]e de la fa]a locului [i s` aduc` \n Bucure[ti o parte dintre corespondentele blonde ale postului, a c`ror priz` la public fusese deja demonstrat`. Antena 1 a importat [tiri[ti de la PRO [i a renun]at la musta]a lui Co[arc` („destinat`“ unui public mai \n v\rst`) pentru bretonul lui M\ndru]` (coafat astfel pentru a se marca faptul c` [tiristul e acum \ntr-o alt` barc` [i pentru a atrage publicul t\n`r).
Iar \n cazul Antenei 3, pentru c` imaginea „de pe sticl`“ trebuia s` se potriveasc` perfect cu cea dat` de ritmul activit`]ii \ntr-un asemenea post, s-a ales s` promoveze un look t\n`r [i activ, astfel c` echipa sa feminin` este compus` exclusiv din fete tunse scurt. A[ezarea prezentatorilor de [tiri printre marile vedete de televiziune a fost fireasc`, judec\nd dup` rolul important pe care l-au avut ace[tia dup` „liberalizarea“ presei. Ei au devenit cei mai importan]i „comunicatori“ \n fa]a publicului, dup` renun]area la modelul cu crainice. {i astfel, \n condi]iile \n care, la mai bine de 16 ani de la Revolu]ie, 80% dintre români recunosc c` se informeaz` de la televizor, jurnalele au fost de la \nceput emisiuni cu un rating constant foarte mare, iar prezentatorii acestora imagini-emblem` ale posturilor unde lucrau. Cartea de vizit` a televiziunilor s\nt [tiri[tii [i nu e \nt\mpl`tor faptul 04-05 c` imaginea acestora este atent construit` [i strunit`.
Toat` lumea a auzit de tango, sau, dup` cum le place argentinienilor s` spun`, nu degeaba litera T este reprezentat` de Tango \n alfabetul fonetic al NATO, folosit \n comunica]iile radio, telefonice [i militare (adic` e imposibil s`-]i fi sc`pat vreun „Alfa, Bravo, Sierra, Tango“ \ntr-un film sau altul). Dac` te-ai l`sat vr`jit de muzica lui, ai putea \ncerca s`-l dansezi, \ns` aten]ie: mai to]i dansatorii de tango spun c` au devenit dependen]i. De sunet, de \mbr`]i[area partenerului, de serile de dans... Vrei [i tu? Dac` ai auzit de tango, dar nu reprezint` genul t`u de dialog f`r` cuvinte, ce zici de salsa? Wilmark spune c` timpul [i-l face fiecare [i c` nu e neap`rat` nevoie s` fii \ntr-o form` fizic` de zile mari: „Nu te duci la salsa s` ridici greut`]i, te duci s` faci ni[te pa[i de dans“. Exist` \n Capital` [i cursuri de breakdance, dans irlandez (te bate g\ndul?) sau dans oriental, care a ajuns foarte popular \n ultima vreme. {i dac` ceea ce te fascineaz` cu adev`rat e dansul contemporan, po]i prinde pa[ii de la profesioni[ti, ca apoi s` te exprimi cum sim]i tu.
Wilmark: „Dac` cineva nu se pricepe la dans nu \nseamn` c` e antitalent, ci doar c` nu [i-a descoperit ritmul.“
07