Supliment editat de ziarul
Vineri, 28 aprilie 2006
Trofee pe cap de publicitar McCann [i Leo Burnett s\nt cele mai str\ng`toare agen]ii din România, c\nd vine vorba despre diplome [i despre statuete. 03
Comedia romantic` face tumbe Dou` comedii romantice \[i disput` publicul: una american`, mai din topor, [i una fran]uzeasc`, cu subtilit`]i doar pentru cinefili. 06
Sexul masculin penetreaz` istoria D. Friedman face istoria cultural` a penisului \ntr-o carte ap`rut` la Humanitas. 06
LOOK-UL {TIRI{TILOR ESTE ATENT SUPRAVEGHEAT
Freza [i rujul au procent din rating UTILUL CU PL~CUTUL
Via]a \n pa[i de dans
D GR AF IC A: EL EN A
NE DE LC U
iscoteci, cluburi, chefuri: peste tot se danseaz` [i te-ai cam s`turat s` te \ntrebi dac` nu ar`]i ridicol dans\nd sau dac` n-ar fi mai bine s`-]i lipe[ti de m\n` paharul `la [i s` te dai absorbit de atmosfera general`... }i-ar pl`cea s` ai c\teva idei \nainte s` intri \n hor`? Totul e s`-]i plac` un anumit gen de muzic` [i s`-]i faci pu]in timp s` \nve]i: exist` [coli de dans \n Bucure[ti, iar despre unele po]i citi \n continuare.
Prezentatorii
de [tiri au dep`[it de mult \n notorietate [i popularitate emisiunile pe care le reprezint`.
CELE MAI CUNOSCUTE persoane din televiziunile din România s\nt cele devenite vedete pentru simplul motiv c` au fost a[ezate la un pupitru de [tiri, \n fa]a unui prompter. Strategia de promovare „pe sticl`“ a unei genera]ii de fete frumoase [i b`ie]i ar`to[i a fost solu]ia necesar` p\n` la cre[terea unor noi jurnali[ti, capabili s` compenseze lipsurile estetice prin inteligen]` [i experien]`. Variantele pot fi \ntre „frizura Esca“ [i reporterul ajuns prezentator, cum se \nt\mpl` la televiziunile de [tiri. |n timp ce majoritatea televiziunilor adopt` modele tot mai dinamice de prezentare a jurnalelor de [tiri, PRO TV nu inten]ioneaz` s` renun]e la modelul creat \n jurul Andreei Esca.
Re]eta impus` de PRO TV la ora 19.00 este, p\n` acum, una de succes. {tirile Esc`i au dominat anul 2005 la capitolul audien]`, fiind urmate de „Observatorul“ prezentat de Lucian M\ndru]` [i Alessandra Stoicescu. Televiziunea din Pache Protopopescu [i cea din B`neasa domin` clasamentul jurnalelor
{tiri[ti-vedet` Prezentatorii s\nt mai reprezentativi dec\t emisiunile pe care le prezint` pentru posturile tv la care lucreaz`. Conform unui sondaj Omnibus realizat de Antena 1 \n februarie 2006, Andreea Esca are o reprezentativitate de 44,2%, fa]` de doar 22,4% c\t au [tirile. Cercetarea a relevat faptul c` printre primele zece persoane care vin \n mintea românilor c\nd se g\ndesc la o televiziune, cel pu]in dou` s\nt de la [tiri.
de [tiri ale marilor televiziuni, \n timp ce TVR este \n plin` schimbare de imagine [i de strategie, iar Prima TV are uneori audien]e mai mici dec\t Realitatea TV. PRO TV a ales \n ultimii ani s` \nmul]easc` num`rul de coresponden]e de la fa]a locului [i s` aduc` \n Bucure[ti o parte dintre corespondentele blonde ale postului, a c`ror priz` la public fusese deja demonstrat`. Antena 1 a importat [tiri[ti de la PRO [i a renun]at la musta]a lui Co[arc` („destinat`“ unui public mai \n v\rst`) pentru bretonul lui M\ndru]` (coafat astfel pentru a se marca faptul c` [tiristul e acum \ntr-o alt` barc` [i pentru a atrage publicul t\n`r).
Iar \n cazul Antenei 3, pentru c` imaginea „de pe sticl`“ trebuia s` se potriveasc` perfect cu cea dat` de ritmul activit`]ii \ntr-un asemenea post, s-a ales s` promoveze un look t\n`r [i activ, astfel c` echipa sa feminin` este compus` exclusiv din fete tunse scurt. A[ezarea prezentatorilor de [tiri printre marile vedete de televiziune a fost fireasc`, judec\nd dup` rolul important pe care l-au avut ace[tia dup` „liberalizarea“ presei. Ei au devenit cei mai importan]i „comunicatori“ \n fa]a publicului, dup` renun]area la modelul cu crainice. {i astfel, \n condi]iile \n care, la mai bine de 16 ani de la Revolu]ie, 80% dintre români recunosc c` se informeaz` de la televizor, jurnalele au fost de la \nceput emisiuni cu un rating constant foarte mare, iar prezentatorii acestora imagini-emblem` ale posturilor unde lucrau. Cartea de vizit` a televiziunilor s\nt [tiri[tii [i nu e \nt\mpl`tor faptul 04-05 c` imaginea acestora este atent construit` [i strunit`.
Toat` lumea a auzit de tango, sau, dup` cum le place argentinienilor s` spun`, nu degeaba litera T este reprezentat` de Tango \n alfabetul fonetic al NATO, folosit \n comunica]iile radio, telefonice [i militare (adic` e imposibil s`-]i fi sc`pat vreun „Alfa, Bravo, Sierra, Tango“ \ntr-un film sau altul). Dac` te-ai l`sat vr`jit de muzica lui, ai putea \ncerca s`-l dansezi, \ns` aten]ie: mai to]i dansatorii de tango spun c` au devenit dependen]i. De sunet, de \mbr`]i[area partenerului, de serile de dans... Vrei [i tu? Dac` ai auzit de tango, dar nu reprezint` genul t`u de dialog f`r` cuvinte, ce zici de salsa? Wilmark spune c` timpul [i-l face fiecare [i c` nu e neap`rat` nevoie s` fii \ntr-o form` fizic` de zile mari: „Nu te duci la salsa s` ridici greut`]i, te duci s` faci ni[te pa[i de dans“. Exist` \n Capital` [i cursuri de breakdance, dans irlandez (te bate g\ndul?) sau dans oriental, care a ajuns foarte popular \n ultima vreme. {i dac` ceea ce te fascineaz` cu adev`rat e dansul contemporan, po]i prinde pa[ii de la profesioni[ti, ca apoi s` te exprimi cum sim]i tu.
Wilmark: „Dac` cineva nu se pricepe la dans nu \nseamn` c` e antitalent, ci doar c` nu [i-a descoperit ritmul.“
07
Vineri, 28 aprilie 2006 Media cultur`
02
François Ozon a punctat construc]ia personajelor din „8 femei“, ( TVR 1, duminic`, la 00.10), cu scurte melodii ale celor opt poten]iale vinovate de crim`. C\ntecele, aranjate în stilul anilor ‘50, s\nt interpretate chiar de actri]e.
Televiziune pe alese
SECRETELE CRE{TIN~T~}II LA „NATIONAL GEOGRAPHIC“
Biblia – mistere [i controverse |NT|MPL~TOR SAU NU, \n S`pt`m\na Luminat`, National Geographic a g`sit prilejul s` programeze o serie documentar`, „Biblia secret`“, care “a[az` sub lup` secretele cre[tin`t`]ii“ [i, cu
ajutorul datelor istorice [i al medicinei legale, \ncearc` s` dezlege mistere. Best-sellerul lui Dan Brown a n`scut nu numai controverse la nivel planetar, dar [i numeroase documentare, chiar
VINERI, 28 APRILIE
[i un film artistic. Cum decodific` National Geographic Codul lui Da Vinci afla]i vineri, la ora 22.00. {i, dac` a]i ratat „Cavalerii templieri. Lupt`torii Domnului“, dac` vre]i s` vede]i c\t` realitate
S|MB~T~, 29 APRILIE
„Ciocolat` cu dragoste“
09.00 09.00 TVR 1 SERIAL Nevast`-mea [i copiii Comedie, SUA, 2003. Cu: Damon Wayans, Tisha Campbell
16.00 DISCOVERY DOCUMENTAR
Brainiac: Maniaci ai [tiin]ei: episodul 1
DOCUMENTAR
Via]a secret` din gr`din` Spania, 2002. Episodul 1
17.00 17.00 PRO CINEMA FILM Micu]a domni[oar` Gaj Melodram`, SUA, 1980.
Regia: Walter Berstein. Cu: Walter Matthau, Julie Andrews, Tony Curtis, Bob Newhart, Lee Grant, Viola Kates Stimpson 18.04 MEZZO CONCERT Simfonia nr. 7 de L.V. Beethoven Dirijor: Lorin Maazel
09.00 NATIONAL GEOGRAPHIC DOCUMENTAR Animale ca noi: Politica 11.00 HBO FILM Ocolul p`m\ntului \n 80 de zile Ac]iune, Germania/ Irlanda/SUA, 2004. Regia: Frank Coraci. Cu: Steve Coogan, Jackie Chan În aceast` adaptare a clasicului roman al lui Jules Verne, Steve Coogan îl interpreteaz` pe Pileas Fogg, un inventator bizar de la sf\r[itul secolului al XIX-lea.
TALK-SHOW
Tema de vineri. Pumnul în m`nu[` – Box Moderator: Florin Iaru 22.00 PRO CINEMA FILM Reds Dram`, SUA, 1981. Regia: Warren Beatty. Cu: Warren Beatty (foto), Diane Keaton
22.00 NA}IONAL TV FILM Ciocolat` cu dragoste Comedie romantic`, Marea Britanie/SUA, 2000. Regia: Lasse Hallstrom. Cu: Juliette Binoche, Carrie Anne Moss, Johnny Depp 22.00 NATIONAL GEOGRAPHIC DOCUMENTAR Dezlegarea Codului lui Da Vinci A fost Maria Magdalena so]ia lui Iisus Hristos [i mama copilului acestuia? Oare mai exist` [i ast`zi descenden]i ai sfintei familii?
23.00 23.00 TVR CULTURAL FILM Taurul furios Dram`, SUA, 1980. Regia: Martin Scorsese. Cu: Robert De Niro, Cathy Moriarty, Joe Pesci
Via]a este un miracol
23.10 TVR 2 FILM Nume de cod: Smarald Ac]iune, SUA, 1985. Regia: Jonathan Sanger. Cu: Ed Harris, Max von Sydow 00.20 TVR 1 FILM Via]a este un miracol Comedie amar`, Iugoslavia/ Fran]a, 2004. Regia: Emir Kusturica. Cu: Slavko Timac. Premiul Cesar 2005, pentru cel mai bun film european.
DUMINIC~, 30 APRILIE
12.00 TVR 1 FILM Furtul reginei Comedie, SUA, 1966. Regia: Ronald Neame. Cu: Shirley MacLaine (foto), Michael Caine
20.00
21.30 B1 TV FILM Cei care pl`tesc cu via]a Dram`, România, 1991. Regia: {erban Marinescu. Cu: Maia Morgenstern (foto), Marcel Iure[
23.00 NATIONAL GEOGRAPHIC DOCUMENTAR
Biblia secret`: Rivalii lui Iisus
[i care a jucat al`turi de Alberto Sordi, Marcello Mastroianni, Anthony Quinn.
12.10 TVR CULTURAL DOCUMENTAR
Femei celebre. Giulietta Massina Documentarul este dedicat vie]ii celei care a fost so]ia lui Federico Fellini
13.45 MEZZO OPER~ Carmen de George Bizet Dirijor: Frederic Chaslin 15.30 PRIMA TV EMISIUNE
Giulietta Massina
Cronica c\rcota[ilor
17.00 PRO CINEMA FILM Cum a fost cucerit Vestul Western, SUA, 1963. Partea a II-a. Regia: John Ford, Henry Hathaway, George Marshall, Richard Thorpe. 17.25 REALITATEA TV EMISIUNE
Analiz` final`
19.00 TVR CULTURAL CONCERT
Mozart – 250 Concert extraordinar al Orchestrei Sinfonia, dirijat` de Florin Totan, cu participarea violonistului Eugen S\rbu, \n transmisiune direct` de la Sala „Mihail Jora“ a Radiodifuziunii Române.
20.00 21.30 TVR CULTURAL DOCUMENTAR
R`zboi în ]ara mujahedinilor Afganistan/Italia, 2000. Partea I. 22.00 NATIONAL GEOGRAPHIC DOCUMENTAR Biblia secret`: Cavalerii templieri: Lupt`torii Domnului 22.10 TVR 2 FILM Via]a mea Dram`, SUA, 1993. Regia: Bruce Joel Rubin. Cu: Nicole Kidman, Michael Keaton.
23.00 23.00 TVR CULTURAL FILM Misteriosul vr`jitor Dram`, Italia, 1996. Regia: Pupi Avati. Cu: Carlo Cecchi, Stefano Dionisi Italia, secolul al XVI-lea. Un seminarist, Giacomo Vigetti, e acuzat de Statul Papal c` a sedus o t\n`r` fat`.
09.00 NATIONAL GEOGRAPHIC DOCUMENTAR Evanghelia dup` Iuda
17.00 17.00 PRO CINEMA FILM Cum a fost cucerit Vestul Western, SUA, 1963. Partea I. Regia: John Ford [i al]ii. Cu: Carroll Baker, Lee J. Cobb, Henry Fonda, John Wayne
20.00 NA}IONAL TV FILM Legiunea str`in` Dram`/r`zboi, Marea Britanie/SUA, 1977. Regia: Dick Richards. Cu: Gene Hackman, Terence Hill, Catherine Deneuve, Max von Sydow
„8 femei“
09.00
17.00
20.00 19.30 TVR CULTURAL
documentar din aceea[i serie – „Rivalii lui Iisus“ – explic` de ce mul]i predicatori [i presupu[i f`c`tori de miracole au ap`rut în zona mediteranean` în jurul secolului 1 î.Hr.
„Rivalii lui Iisus“
09.00
16.30 TVR CULTURAL 11.00 NATIONAL GEOGRAPHIC DOCUMENTAR 11 septembrie. De ce? Ora zero
[i c\t` fic]iune ascunde povestea lor, \l pute]i (re)vedea s\mb`t`, tot la 22.00. Dup` aceast` reconstituire a b`t`liilor duse de templieri [i a ritualurilor oculte, o or` mai t\rziu, un alt
Iisus nu a fost singurul Mesia. La fel ca Iisus, [i ceilal]i m\ntuitori aveau reputa]ia de a vindeca bolnavii sau de a învia mor]ii. De ce au fost uita]i este \ntrebarea la care se caut` un r`spuns. 23.10 TVR 1 EMISIUNE Profesioni[tii Realizator: Eugenia Vod` (foto). Invitat: Adrian Porumboiu
20.00 HBO FILM Colateral Thriller, SUA, 2004. Regia: Michael Mann. Cu: Tom Cruise (foto), Jamie Foxx, Jada Pinkett-Smith Max a dus timp
de 12 ani via]a banal` a unui [ofer de taxi. În oglinda retrovizoare, fe]e, oameni, locuri au ap`rut [i au disp`rut... p\n` într-o anumit` noapte. 20.30 TVR 2 DOCUMENTAR N. Steinhardt – Arheologia reg`sirii Realizator: Vasile Alecu 21.00 TVR 2 EMISIUNE Top 7
23.00 23.00 TVR CULTURAL FILM Femeia cu cizme ro[ii Dram`, Spania/Italia/ Fran]a, 1974. Regia: Juan Bunuel. Cu: Catherine Deneuve, Fernando Rey Un bogat colec]ionar de art`, care distruge lucr`rile pe care le cump`r` [i, uneori, pe autorii acestora, are o rela]ie bizar` cu o t\n`r` scriitoare avangardist`.
23.10 TVR 1 EMISIUNE Garantat 100% Realizator: C`t`lin {tef`nescu. Invita]i: Oana Pellea 00.10 TVR 1 FILM 8 femei Dram`, Fran]a, Italia 2002. Regia: François Ozon. Cu: Danielle Darrieux, Catherine Deneuve, Isabelle Huppert, Emmanuelle Béart, Fanny Ardant, Virginie Ledoyen, Ludivine Sagnier, Catherine Firmine Deneuve Richard.
Media cultur` Vineri, 28 aprilie 2006
03
|ntre 16 [i 20 mai va avea loc a [asea edi]ie a Festivalului Ad’Or, singura competi]ie româneasc` de creativitate \n publicitate. Evenimentul Asocia]iei Române[ti a Agen]iilor de Publicitate (RAAA) este organizat de Business Media Group, cu sprijinul Asocia]iei Interna]ionale de Publicitate (IAA).
Radio & Advertising
TOPUL AGEN}IILOR ROMÂNE{TI |N FUNC}IE DE PODIUMURILE URCATE
Trofee pe cap de creativ C\nd vine vorba
Eteromania
Muzic` sau vorbe la volan? — Gabriela COCIA{I DUP~ O ZI MAI MULT SAU MAI PU}IN satisf`c`toare de munc`, românul se urc` \n ma[in` [i caut` s` se relaxeze \nainte s` fac` fa]` problemelor de acas`. S` presupunem c` instinctiv deschide radioul, c\nd... Lupta pentru audien]` \ntre radiouri, pe segmentul orar 16.00-18.00, se duce la s\nge, iar ofertan]ii g`sesc tot felul de re]ete pentru a-[i fideliza ascult`torii.
„Muzica e sf\nt`“ Unii mizeaz` \n principal pe muzic`, a[a cum face Bogdan Popescu, director de programe la Radio Total, care este de p`rere c`, „dup` o zi de stoarcere asidu` a creierului, muzica este singura care poate aerisi [i destinde via]a clasei muncitoare“. {i Laura Chivu, PR & Promotion Manager la Radio 21, ]ine s` promoveze varianta „muzical`“ oferit` \n intervalul orar 16.00-18.00, „pentru c` programul e simpatic, lejer, cu mult` muzic` [i pu]in` vorb`. Manuel Dinculescu este cel care le ]ine de ur\t ascult`torilor afla]i \n trafic, c\nd numai chef de talk-show, [tiri interminabile sau mult` vorb` nu ai“, afirm` ea. Unii s-ar \ntreba: „De ce at\ta muzic`?“. Al]ii ar r`spunde c` „oamenii s-au s`turat de subiecte grele, teme serioase, s\nt u[or obosi]i de mediul care-i agreseaz`, au probleme cu vecinii, salariul, primarul. {i, cum s\ntem o ]ar` de telespectatori, noi \i preg`tim s` se duc` la televizor“, explic` Ovidiu Miculescu, director la Europa FM. El recunoa[te c` „vorba are [anse de a reduce din capacitatea de ascultare, la radio, muzica fiind sf\nt`, mai ales c` intervalul orar 16.00-18.00 este o zon` de tranzit [i trebuie vorb` mai pu]in`“.
Cocktail cu vorbe Radio Guerrilla ofer` publicului „rafinat, inteligent [i cu ma[in`“ emisiunea lui {erban Bogdan, care are ca scop „s` \i deconecteze pe oameni de la tot ce \nseamn` serviciu, venind apoi cu propuneri de petrecere a timpului liber. Totul este un cocktail apres travail, pentru c` intervine [i [tiristul de serviciu, iar muzica \[i permite s` fie [i mai lent`“, declar` Mihai Dobrovolschi, director de programe Radio Guerrilla. Un format mai strict, dar bine conturat, \l prezint` Radio România Actualit`]i prin „Obiectiv, România“, care este conceput` ca o emisiune al c`rei obiectiv precis „este ]ara [i relat`m obiectiv ce se \nt\mpl` \n ziua respectiv`“, spune Doina Jalea, redactor-[ef la Radio România Actualit`]i. Varianta oferit` de RRA este una echilibrat`, „\ncerc`m s` p`str`m propor]ii egale, s` avem 50% muzic` [i 50% informa]ie.“, conchide Doina Jalea. Kiss FM-ul are un program special de „drive time“, cu emisiunea „Kiss My Way“, realizat` de Andu C\mpu [i Giulia, program care con]ine, „pe l\ng` muzic`, multe date despre trafic, concursuri [i divertisment“, spune Valeriu Ru[, director programe Kiss FM. La Info PRO, printre melodii, „flec`re]ul, dinamicul [i incisivul Constantin Dr`gan comenteaz` cu umor starea na]iunii, gafele «conduc`torilor» [i «\mpiedicatul» vedetelor de pe la noi“.
Dezbateri la greu Mix FM-ul iese la \naintare cu „România la raport“, prezentat` de Andreea Pora, emisiune „g\ndit` pentru un public activ, care vine de la serviciu [i care petrece destul de mult timp \n ma[in`, mai ales bucure[tenii, care \n perioada refacerii bulevardelor stau mult la semafoare“, spune Andi L`z`rescu, directorul Mix FM. Se pare, totu[i, c` s\nt destui care prefer` astfel de dezbateri, \n ciuda oboselii acumulate dup` o zi de lucru.
Pro [i contra premii
despre diplome [i statuete, McCann [i Leo Burnett s\nt cele mai str\ng`toare agen]ii de la noi.
„Am reu[it s` convingem foarte mul]i clien]i din România de premiile de creativitate. {i este un avantaj pe care celelalte ]`ri din regiunea asta nu \l au. Asta-i marele nostru atu c\nd ne batem la Portoroz. {i nu numai clien]i, \nt\i am educat publicul“, argumenteaz` Naumovici. Unul dintre cei mai mari contestatari ai Ad’Or-ului, {erban Alexandrescu, declar` c` el crede \n premiile locale doar at\t timp c\t festivalul e bine organizat [i face dreptate pie]ei. „Un pre-screening care s` [uteze negustorii din templu ar fi ceea ce trebuie. Ce m` sup`r` la Ad'Or e c`, teoretic, s\nt p`rta[ la asta fiind membru RAAA, adica organizatorul acestui m`cel. De-aia [i comentez, pentru c` abuzul se face [i \n numele meu, deci s\nt \n dreptul meu s` m` opun“.
— Alexandra B~DICIOIU PREMIILE ST|RNESC SPIRITELE printre publicitarii autohtoni: unii le contest` utilitatea, iar al]ii protesteaz` fa]` de modul de organizare a competi]iilor autohtone [i cer ierarhizarea statuetelor \n func]ie de valoarea festivalului. „Cotidianul“ a realizat o num`r`toare a premiilor ob]inute de agen]iile române[ti la festivalurile de publicitate locale [i interna]ionale, de la \nceputurile industriei române[ti [i p\n` \n prezent, nelu\nd \n calcul nominaliz`rile.
MTV, McCann.
McCann Erickson 35 locale, 34 interna]ionale Dac` \n 2001 agen]ia ob]inuse trei statuete la Ad’Or, num`rul acestora a crescut constant, ajung\nd la 27 anul trecut, ob]inute at\t la competi]iile locale, c\t [i la cele din afara grani]elor. Primele luni ale lui 2006 i-au adus deja opt statuete, fiind singura agen]ie româneasc` premiat` anul acesta la AdPrint, cu MTV. Cu aceea[i campanie, McCann a mai ob]inut Argint la Eurobest, Golden Watch la Golden Drum, Grand Prix [i Aur la Golden Hammer [i trei premii la Ad’Or \n 2005. „Anul acesta am luat nominaliz`ri sau premii la toate competi]iile interna]ionale importante la care am participat. Iar dac` v` plac cifrele, pute]i num`ra 23 de premii [i 26 de shortlist-uri anul acesta“, declara Adrian Bo]an, directorul de crea]ie McCann, anul trecut.
Leo Burnett 51 locale, 17 interna]ionale Leo Burnett a fost vedeta ultimelor festivaluri locale, dar [i interna]ionale: Agen]ia Anului la Golden Drum [i la Ad’Or \n 2005, Grand Effie \n 2006. |n 2003, Leo Burnett a adus dou` premiere \n România: primii finali[ti români la Cannes Lions, cu „Limuzina“ [i „Meniul“ de la Elite [i la Clio, cu printul „Sc`rile“ de la Prigat. Bogdan Naumovici, directorul de crea]ie al agen]iei, este recunoscut de altfel pentru spiritul s`u competitiv. „S\ntem
Prigat, Leo Burnett. num`rul doi \n re]eaua Leo Burnett pe tot Middle East Africa, vreau s` fim num`rul unu. |ntotdeauna o s` existe un morcov mai sus [i mai departe. C\nd o s` lu`m primul Leu la Cannes, o s` vrem cinci Lei. C\nd am luat Portorozul prima dat`, mi-am propus de patru ori la r\nd, deci o s` fie o mare dezam`gire dac` nu iau anul `sta“, explic` publicitarul filosofia premiilor Leo Burnett.
Graffiti BBDO 15 locale, 22 interna]ionale |n 2003, Graffiti a adus primul premiu Epica \n România: cel mai bun print la categoria b`uturilor alcoolice pentru Guiness. De altfel, agen]ia se m\ndre[te \n special cu printurile premiate dincolo de grani]e, cum ar fi statuetele de la New York Festivals, Golden Hammer, International Advertising Festival sau Worldmedia Festival. Una dintre cele mai premiate lucr`ri at\t \n str`in`tate, c\t [i la Ad’Or a fost „Dosarele istoriei“.
Tempo Advertising 11 locale, 10 interna]ionale Controversata campanie pentru „Ziarul Financiar“, \n care un b`rbat plesne[te o femeie, a adus agen]iei trofeul Golden Hammer la categoria spoturi TV, Golden DrumStick pentru „Cel mai bun spot TV“ din categoria Media and Entertainment, dar [i premii la Ad’Or, 2003 fiind un an bun de recoltat premii pentru agen]ia lui Drago[ Grigoriu.
Protestatarii De c\]iva ani, unele agen]ii au zis pas Ad’Or-ului, c\[tig\ndu-[i numele de „revolta]ii“ industriei. Ele continu` s` concureze \ns` la Effie sau la festivalurile din afara grani]elor [i au, de altfel, \n portofoliu o serie de statuete care le \nscrie \n topul premian]ilor.
Headvertising 13 locale, 7 interna]ionale Headvertising a str\ns 10 statuete Ad’Or, dintre care de dou` ori Agen]ia Anului (2001 [i 2002),
trei Effie-uri, trei premii la Portoroz [i \nc` trei la AdPrint. De trei ani, \ns`, agen]ia a hot`r\t s` participe doar la Effie. |ntrebat de relevan]a lor, {erban Alexandrescu, directorul de crea]ie al agen]iei, declar` c` cele mai dragi \i s\nt cu totul altele. „Chiar dac` sun` stupid [i ne-profi, am luat un premiu pentru «Publicitate \n regim de urgen]`», pentru c` puteam s` facem treab` excelent` \n deadline-uri absolut imposibile, [i altul pentru «Modul elegant, onest [i curajos \n care facem advertising»“, poveste[te Alexandrescu.
NextCap 8 locale, 1 interna]ional Agen]ia a ob]inut p\n` acum opt Effie-uri, printre care [i un Grand Effie cu Unirea anul trecut [i o statuet` interna]ional`, Bronze Drumstick, la Golden Drum.
GMP 5 locale, 2 interna]ionale B`sescu, Alian]a [i Videanu au adus GMP-ului at\t Effie-uri, c\t [i Ad’Or-uri. Agen]ia se m\ndre[te \ns` mai ales cu faptul c` Jean Marie Boursicot a decis s` includ` c\teva reclame din România \n colec]ia Noaptea Devoratorilor de Publicitate. Din nou` spoturi române[ti selectate, cele mai multe, \n num`r de trei, au fost ale echipei lui Felix T`t`ru.
Arenele locale [i interna]ionale pe care defileaz` publicitarii români Ad’Or
Din 2000, Ad’Or este singurul festival autohton de creativitate. De c\teva edi]ii, \ns`, competi]ia este tot mai contestat`. Anul trecut, Headvertising, Next Cap, Gavril`&Asocia]ii [i Cohn&Jansen au decis s` nu mai participe la festival, iar Tempo Advertising [i Lowe&Partners [i-au motivat absen]a prin faptul c` nu aveau lucr`ri reprezentative. Anul acesta [i McCann a decis s` nu mai participe la Ad’Or dec\t din 2007, dac` vor fi implementate o serie de m`suri.
Effie Festivalul a ap`rut acum 38 de ani, \n Statele Unite, pentru a m`sura eficien]a publicitar`.
La \nceputul anilor ’80, Effie a trecut oceanul \n Germania, iar \n 2003 fusese deja preluat \n 21 de ]`ri europene. De trei ani, publicitatea româneasc` se m`soar` [i ea \n Effie-uri.
Cannes Lions Unul dintre cele mai vechi festivaluri interna]ionale de publicitate, Cannes se afl` la cea de-a 53-a edi]ie. Este cel mai r\vnit de c`tre creativii români, de[i nu [i-au adjudecat nici un premiu p\n` acum.
Festivalul de la New York Competi]ia dateaz` din 1957 [i recompenseaz` cele mai bune lucr`ri de advertising din \ntreaga lume.
Clio Awards
Festivalul onoreaz` \ncep\nd cu 1959 „excelen]a \n advertising [i design“. Premiile r`spl`tesc sec]iuni precum TV, Print, Outdoor, Radio, Campanii Integrate, Innovative Media, Design, Internet sau Student work. Doar 1% dintre lucr`rile \nscrise s\nt premiate.
Eurobest De 18 ani, competi]ia m`soar` creativitatea publicit`]ii din Europa, c\nd vine vorba despre Print, Outdoor, TV [i Cinema, iar de cur\nd a inclus \n concurs [i sec]iunile Radio [i Interactiv.
Epica Competi]ia a devenit din 1987 o referin]` pentru reu[ita \n crea-
]ia european`. |n fiecare an, festivitatea de premiere se desf`[oar` \ntr-un alt ora[ important de pe continent, anul trecut gazd` fiind ales Istanbulul.
Golden Drum De 12 ani, Portoroz-ul a devenit simbolul competi]iei publicitare din Europa Central` [i de Est.
Golden Hammer Festivalul Interna]ional al }`rilor Baltice \mpline[te [apte ani \n 2006.
AdPrint Aflat la a 7-a edi]ie, festivalul organizat \n România premiaz` cele mai creative printuri din Europa.
Vineri, 28 aprilie 2006 Media cultur`
04
Televiziune
„Nu mi-a impus nimeni nimic. Un coafor american m-a convins c` «d` mai bine \n televiziune».“
— Andreea Esca
LOOK-UL PREZENTATORILOR DE {TIRI ESTE CONSIDERAT UN INGREDIENT IMPORTANT
Freza [i rujul Andreei Esca Modul \n care
arat` [tiri[tii a devenit brand, \ntre]inut cu str`[nicie de televiziuni.
Alessandra Stoicescu Antena 1
Cosmin Prelipceanu TVR 1
– Bety BLAGU A{EZAREA prezentatorilor de [tiri printre marile vedete de televiziune a fost fireasc`, judec\nd dup` rolul important pe care l-au avut ace[tia dup` „liberalizarea“ presei. Ei au devenit cei mai importan]i „comunicatori“ \n fa]a publicului, dup` renun]area la modelul cu crainice. {i astfel, \n condi]iile \n care, la mai bine de 16 ani de la Revolu]ie, 80% dintre români recunosc c` se informeaz` de la televizor, jurnalele au fost de la \nceput emisiuni cu un rating constant foarte mare, iar prezentatorii acestora imagini-emblem` ale posturilor unde lucrau. Cartea de vizit` a televiziunilor s\nt [tiri[tii lor, prin urmare nu este \nt\mpl`tor faptul c` imaginea acestor prezentatori este atent construit` [i strunit`.
Brandul Esca
Cristina }opescu Prima TV
Melania Medeleanu Realitatea TV
Aspectul pr`fuit [i obosit al fe]elor care, \nainte de ’89, l`udau \n st\nga [i-n dreapta, a devenit istorie odat` cu vestitele propozi]ii: „Bun` seara, România. Bun` seara, Bucure[ti. S\nt Andreea Esca. PRO TV te salut`“. Numele prezentatoarei, men]ionat de la bun \nceput \n fa]a titulaturii postului, a \nsemnat na[terea unui brand. |n urm`torii ani s-a vorbit despre „z\mbetul Esca“, „intona]ia Esca“ [i, cel mai mult, despre „frizura Esca“ (pe care femeile ajunseser` s` o cear` constant la coafor). La zece ani de la lansarea PRO TV, Esca \nc` mai declara c` op]iunea legat` de modul \n care \i arat` p`rul este 100% a sa: „Eu a[a am venit tuns`, nu mi-a impus nimeni nimic. Aveam p`rul mai lung, dar m` \ntorsesem din SUA [i un coafor american m-a convins s`-mi scurtez p`rul pentru c`, spunea el, «d` mai bine \n televiziune»“.
Modelul controversat
Mihai Dedu PRO TV
Adriana Muraru TVR 2
Cu toate acestea, \n primii cinci ani de existen]` ai televiziunii din Pache Protopopescu, toate prezentatoarele de [tiri ale postului ajunseser` s` fie tunse pe acela[i model. Zvonuri c` S\rbu instituise obliga]ia „frizurii Esca“ au ap`rut foarte repede, dar au fost tot timpul infirmate oficial. „C\nd am v`zut c` am avut succes cu acea imagine, am decis c` nu are rost s-o schimb. Dar nici vorb` de clauze din contract, nici de vreo presiune a cuiva ca [i alte prezentatoare s` fie tunse ca Esca“, a declarat \n luna decembrie cea mai cunoscut` prezentatoare de [tiri a televiziunii moderne. |n ciuda tuturor declara]iilor ferme, b\rfele au
GRAFICA: ELENA NEDELCU
continuat s` circule [i exist` o tot mai mare siguran]` c` longevitatea tunsorii Andreei Esca se datoreaz` unei prevederi contractuale. Acelea[i voci mai spun c` purt`toarea renumitei tunsori este din ce \n ce mai nemul]umit` de linia pe care a adop-
tat-o [i c` acum o consider` dep`[it`, „b`tr\nicioas`“. |n ultimii ani, \nf`]i[area Esc`i s-a schimbat, totu[i. |n lipsa vreunei alternative legate de tunsoare, vedeta a reu[it s`-[i schimbe culoarea. De la castaniul \nchis pe care l-a purtat \n primii ani, la un
Rateuri de imagine |ncerc`rile de a g`si pentru prezentatori o imagine c\t mai atr`g`toare s-au soldat uneori cu e[ecuri lamentabile, care au provocat chiar disperarea celor „ciop\r]i]i“. {i toate privesc femeile, av\nd \n vedere c` look-ul unui [tiristb`rbat e schimbat „manual“ prin modelarea bretonu-
lui [i „natural“ prin pierderea p`rului. Tunderea Adinei Gori]` dup` modelul Esca, pe vremea c\nd prezenta jurnalul de sear` al PRO TV cu Lucian M\ndru]`, cea a Magdei Vasiliu (foto) acum doi ani [i schimbarea de anul acesta a frizurii Alessandrei Stoicescu s\nt printre cele mai cunoscute exemple.
[aten [uvi]at, nuan]` care deschide [i \ntinere[te chipul.
la crearea imaginii vedetelor momentului.
Frumo[i [i mul]i
Presiunea concuren]ei
Andreea Esca este prima dintr-un [ir lung de prezentatori deveni]i vedete pentru simplul fapt c` se afl` la pupitrul unui studio de [tiri. Trendul \n crearea imaginii impus o dat` cu ea a fost urmat [i de restul televiziunilor. Ecranele au fost invadate de o armat` de fete [i b`ie]i, cu v\rste dep`[ind rar 25 de ani, ale[i \n primul r\nd pentru c` „dau bine pe ecran“. Metoda televiziunilor occidentale, unde prezentatorii s\nt ale[i dup` ce dob\ndesc o experien]` de cel pu]in 20 de ani \n munca efectiv` de pres`, nu a fost luat` \n seam`. Iar efectul pe termen mediu a fost catalogarea [tiri[tilor drept „cititori de prompter“. Dic]ie perfect`, cultur` general` peste medie [i o prezen]` c\t se poate de agreabil` – au fost criteriile care au determinat, ani la r\nd, apari]ia prezentatorilor de [tiri. Iar p\n` la formarea unei genera]ii de jurnali[ti noi, cu experien]` [i cu \nsu[irile necesare unui prezentator, solu]ia a fost munca asidu`
Abia apari]ia televiziunilor de [tiri a reu[it s` anime „pia]a“. Reporterii, redactorii [i editorii de p\n` atunci au ajuns „pe sticl`“. Nevoia de a dinamiza buletinele de [tiri a impus formatul cu invita]i \n studio, iar intervievarea acestora nu putea fi realizat` dec\t de oameni care nu au nevoie s` li se [opteasc` \ntreb`rile \n casc`. PRO TV a ales s` \nmul]easc` num`rul de coresponden]e de la fa]a locului [i s` aduc` \n Bucure[ti o parte din corespondentele blonde ale postului, a c`ror priz` la public fusese deja demonstrat`. Antena 1 a importat [tiri[ti de la PRO [i a renun]at la musta]a lui Co[arc` („destinat`“ unui public mai \n v\rst`), pentru bretonul lui M\ndru]` (coafat astfel pentru a se marca faptul c` [tiristul e acum \ntr-o alt` barc` [i pentru a atrage publicul t\n`r). Iar \n cazul Antenei 3, pentru c` imaginea „de pe sticl`“ trebuia s` se potriveasc` perfect cu cea dat` de ritmul activit`]ii \n-
Media cultur` Vineri, 28 aprilie 2006
05
Televiziune
„Stilistul mi-a spus: «E[ti ca o italianc`, e[ti bine conturat`, iar italiencele frumoase s\nt brunete».“
— Andreea Berecleanu
PENTRU IMAGINEA UNUI POST DE TELEVIZIUNE
au procent din rating {tiri[tii au notorietate mai mare dec\t vedetele din entertainment PREZENTATORII jurnalelor s\nt printre cele mai vizibile vedete ale televiziunilor din România. Majoritatea au devenit \n timp cele mai cunoscute nume ale posturilor pe care le reprezint`. Sondajul realizat pentru Antena 1 \n luna februarie a ar`tat c`, printre primele zece persoane care vin \n mintea românilor c\nd se g\ndesc la o televiziune, cel pu]in dou` s\nt de la [tiri.
|n 2003, cuplul Andreea Berecleanu – Andrei Zaharescu a fost reunit de Antena 1 \ntr-un format de jurnal cu [tiri „u[oare“. Pentru rating, \ns`, a fost nevoie de mai multe violuri, crime [i furturi. tr-un asemenea post, s-a ales s` promoveze un look t\n`r [i activ, astfel c` echipa sa feminin` este compus` exclusiv din fete tunse scurt.
Succese [i insuccese Singurul post de televiziune care nu inten]ioneaz`
s` renun]e la modelul prezentatorului-vedet` este PRO TV. Produc`torul general al [tirilor, Sorin Diaconescu, este de p`rere c` un prezentator-jurnalist ar reprezenta o situa]ie ideal`. Conform datelor de audien]` ale TNS-AGB, f`cute
publice de PRO TV [i Antena 1, televiziunea condus` de Adrian S\rbu nici nu are de ce s`-[i schimbe stilul, cel pu]in deocamdat`. |n cursul anului 2005, [tirile prezentate de Andreea Esca au avut cel mai mare rating mediu, cu 9,5 puncte \n mediul urban. PUBLICITATE
Dinamizarea „Observatorului“ prezentat de trei ani de cuplul Lucian M\ndru]` [i Alessandra Stoicescu este [i el \n cre[tere, urc\nd pe locul doi \n topul audien]elor, cu 8,3 puncte. Urm`toarele trei locuri \n acela[i clasament s\nt ocupate tot de jurnale ale celor mai mari televiziuni comerciale: {tirile PRO TV de la ora 17.00, Observatorul de weekend [i {tirile PRO TV de la ora 23.00. Celelalte dou` mari televiziuni, TVR 1 [i Prima TV, nu au investit la fel de mult \n imaginea vedetelor care prezint` jurnale de [tiri. Cu toate c` cea mai cunoscut` vedet` de la Prima TV este Cristina }opescu, ea prezint` jurnalul de sear`, de la ora 23.00. Audien]a ei dep`[e[te rar 2,5 puncte, dar, paradoxal, este \n general egal` sau chiar mai mare dec\t cea a principalului buletin de [tiri, de la ora 18.00.
Tendin]e 2006 Noutatea anului \n materie de imagine a unui post de televiziune vine dinspre televiziunea public`. De[i Dana R`zboiu este una dintre vedetele cel mai des asociate cu TVR 1, aceasta a fost \nlocuit` la Jurnal cu Cosmin Prelipceanu. Departe de imaginea static` a prezentatorului-model, Prelipceanu are [ansa de a fi primul b`rbat care devine cu adev`rat imaginea unei televiziuni mari. |ncerc`rile anterioare nu avut niciodat` ca scop \nlocuirea femeilor de pe ecran. Fie au fost solu]ii temporare pentru perioada \n care vedetele principale erau \n concediu de maternitate, cum e cazul \nlocuirii cu Cristi Tab`r` a Andreei Esca [i folosirea lui Mihai Constantin \n locul Danei R`zboiu, fie au fost doar complet`ri ale echipei feminine, cum este cazul lui Adrian Bucur la Prima TV.
TVR 1 Andreea Marin 25,2% Dana R`zboiu 21,4% Raluca Moianu 6,2% Dan Bittman 2,3% Celia Petricu 1,9% Cosmin Cernat 1,4% Marioara Mur`rescu 1,1% Dan Turturic` 0,4% Emil Gr`dinescu 0,4% Gianina Corondan 0,4%
PRO TV Andreea Esca Teo Trandafir Cristian Tab`r` Monica Dasc`lu Mugur Mih`iescu Mihai Dedu Raluca Arvat Florin Busuioc Florin C`linescu Oana Andoni
44,2% 28,2% 5,2% 1,1% 0,9% 0,8% 0,8% 0,6% 0,6% 0,3%
Antena 1 Sandra Stoicescu 21,8% Mircea Radu 14,9% Mihaela R`dulescu 10,1% Gabriela Firea 7,6% Dan Negru 7,3% Lucian M\ndru]` 5,9% Marius Tuc` 2,4% Andreea Berecleanu 2,2% Andrei Zaharescu 2% Pepe 2%
Prima TV Cristina }opescu C\rcota[ii {erban Huidu Virgil Ian]u Andreea Raicu Ernest Mihai G`inu[` Magda Vasiliu Adrian Bucur Gabi Jugaru
22,4% 11,8% 9,4% 4,6% 4,4% 3,3% 1,5% 0,8% 0,5% 0,5%
Realitatea TV Robert Turcescu 19,4% R`zvan Dumitrescu 3,3% Emil Hurezeanu 2,9% Andrei Gheorghe 2,3% Bogdan Gamale] 1,3% Stelian T`nase 1% C. T. Popescu 0,9% Mircea Dinescu 0,9% Melania Medeleanu 0,6% Mihai Tatulici 0,6%
Antena 3 Gabriela Firea Dana Deac Mihai G\dea Vlad Petreanu Dana Grecu Ion Cristoiu Maria Coman Mircea Badea Silvia Ioni]` Mihaela B\rzil`
18,9% 3,4% 1,4% 1,3% 1% 1% 0,8% 0,8% 0,5% 0,3%
Sursa: Omnibus Antena 1, februarie 2006
Emisiunile, mai pu]in cunoscute dec\t prezentatorii JURNALELE DE {TIRI, ca emisiuni de sine st`t`toare, de[i se afl` printre primele trei ca vizibilitate, au, \n cazul marilor televiziuni, o recunoa[tere mai mic` dec\t a vedetelor care le prezint`. TVR 1 Surprize, surprize Iart`-m`! Jurnal
27,5% 9,5% 8,4%
PRO TV Teo {tirile PRO TV Vacan]a Mare
37% 22,4% 6,2%
Antena 1 Observator 23,2% Din dragoste 14,1% Duminica \n familie 11,1%
Prima TV Cronica C\rcota[ilor 31,1% Focus 8,2% Tr`sni]i \n NATO 6,3%
Realitatea TV {tiri 100% Cap [i pajur`
Antena 3 {tiri {tirea zilei Cafeaua cu sare
24,4% 17,7% 4,2%
16,3% 6,8% 3,9%
Sursa: Omnibus Antena 1, februarie 2006
{tiriste profitabile |N ANUL 2004, cinci prezentatoare de televiziune au adus posturilor la care lucreaz` 100 de milioane de euro venituri din publicitate, conform rate-card-ului. Andreea Esca
51.435.032 euro {tirile PRO TV
Alessandra Stoicescu
17.117.480 euro
Observator, Antena 1
Raluca Arvat
16.793.642 euro
{tirile sportive PRO TV
Melania Medeleanu 10.385.544 euro
{tirile de la ora 21, Realitatea TV
Andreea Berecleanu 4.245.800 euro
Observator, ora 17.00, Antena 1
Vineri, 28 aprilie 2006 Media cultur`
06
Arte [i carte
„|mi place muzica dialogurilor, de data aceasta am fost uimit. De-asta am vrut to]i s` devenim actori.“
— Gerard Depardieu, actor
Cartea de weekend
AMERICANII S|NT VULGARI, FRANCEZII, PREA FINU}I
Sexul care penetreaz` istoria
Comedia romantic` se d` peste cap
C` b`rba]ii au penis e o tautologie. Dar modul \n care societatea s-a raportat la „organ“ e subiectul pasionant al „Istoriei culturale a penisului“. — Silviu MIHAI „ORICINE AR FI ACELA care ar reu[i s`-l fac` pe om s` dep`[easc` pedanta spaim` de cuvinte ar aduce mai mult bine dec\t r`u \n lume“, remarca Montaigne \ntr-unul dintre aforismele sale, pe care David Friedman \l ia ca moto al lucr`rii sale dedicate tocmai organului despre care noi, europenii, p`rem \nc` s` evit`m s` vorbim \n termeni explici]i. Pedanteria noastr` veche de dou` milenii, impus` o dat` cu demonizarea trupului [i a sexului de c`tre \ntemeietorii doctrinari ai cre[tinismului, nu a \nsemnat, bine\n]eles, c` m`dularul masculin nu a r`mas o obsesie t`cut` a culturii occidentale. Povestea lui Friedman graviteaz`, \ntr-un fel, \n jurul acestei mari schimb`ri produse \n mentalul occidental pe m`sur` ce doctrina Bisericii penetreaz` mai ad\nc \n discurs [i \n institu]ii. „|ntr-o cultur` pentru care Fecioara simboliza tot ce e mai pur, penisul reprezenta tot ce e mai r`u. Sfin]enia Mariei e dat` tocmai de faptul c` n-a avut contact cu acest organ“, noteaz` autorul. Obsesia pentru penis a medievalilor, combinat` cu \ntregul imaginar populat de figuri ale lumii invizibile, este surprins`, de pild`, \n [ocanta relatare din deschiderea c`r]ii. Anna Pappenheimer, o nevast` de r\nda[ din München-ul medieval, este condamnat` la moarte pentru c`, sus]in inchizitorii, femeia a „cunoscut penisul Diavolului“. La polul opus, fire[te, se afla cultul unui alt penis, devenit relicv`, despre care Martin Luther se \ntreba „cum pot exista at\tea Sfinte Prepu]uri, fiecare av\nd preten]ia de autenticitate“. Pentru vechii greci, desigur, obsesia pentru m`dularul b`rb`tesc se manifesta foarte diferit. „|n «P`s`rile» lui Aristofan, un tat` se adreseaz` astfel unui prieten: „O, mi-ai \nt\lnit, str`lucitorule, b`iatul, proasp`t \mb`iat, venind de la gimnaziu... Nu l-ai s`rutat, nu l-ai chemat la tine, pip`indu-l...“. O carte excelent scris`, \n cea mai bun` tradi]ie a istoriei ideilor. David Friedman, „O istorie cultural` a penisului“, Humanitas, 356 pag., 27,01 RON.
Personajul lui Rouve se alege cu rolul de p`rinte-substitut.
Orice leg`tur` cu „Broadback Mountain“ este inexistent`.
Un gen care
\ntrebarea: voiau s` aduc` spectatorii \n sal`, propun\ndu-le o sum` de glume \mprumutate sau doreau neap`rat s` \[i bat` joc de alte comedii romantice doar pentru a se afla \n treab`? Anumite „intertextualit`]i“ apar absolut gratuit sau, cel pu]in, pentru a asigura vizibilitate unor staruri precum fostul model Playboy Carmen Electra sau rapper-ului Lil Jon. Cu totul altfel stau lucrurile pe t`r\m francez. „Doar prieteni“ este un film cu actori veterani, ca Annie Girardot [i Gerard Depardieu, dar regizat [i scris de doi debutan]i: Olivier Nakache [i Eric Toledano. Porne[te de la premisele unei comedii c\t de c\t romantice doar pentru a se reorienta apoi c`tre subiectul prieteniei dintre doi b`rba]i.
infesteaz` marile ecrane are parte de metamorfoze pe band` rulant`, deopotriv` \n SUA [i \n Fran]a. — Ileana DIMA DOAR {APTE ZILE despart premierele filmelor „Doar prieteni“ [i „Date Movie – Despre dragoste [i alte aiureli“. Cu toate acestea, peliculele nu puteau fi mai diferite.
Vulgaritate p\n` la extrem Lungmetrajul american, a c`rui premier` are loc m\ine, \[i propune s` fie o parodie a comediilor romantice. Ia \n balon nu mai pu]in de astfel de 28 de alte lungmetraje, ba[ca dou` emisiuni televizate [i serialul „Neveste disperate“. Nu e de mirare, regizorul [i scenaristul fiind cei care au creat parodia „Scary Movie“. C\nd o auzi pe actri]a din rolul principal, Alyson Hannigan, afirm\nd despre „Date Movie – Despre dragoste [i alte aiureli“ c` „este amuzant [i \ndr`zne], dar are [i foarte mult` sensibilitate“, nu po]i s` crezi c` \mparte aceea[i dimensiune cu amatorii de cinema. Umorul e mai degrab` suficient de „gros“
pentru a insulta orice sensibilitate. Uita]i de jocurile de cuvinte, qui-pro-quo-uri sau orice alt mijloc de realizare a comicului verbal. Singura pedal` amuzant` pe care filmul încearc` s` apese e cea vizual`. De exemplu, se reia punctual cunoscuta conversa]ie din „Doi socri de co[mar“ pe tema mulsului unei pisici. Dar, dup` ce actorul care îl parodiaz` pe De Niro roste[te subtila replic` „{i eu am sf\rcuri, po]i s` m` mulgi?“, \[i ridic` [i tricoul pentru a ar`ta c` posed` nu mai pu]in de patru seturi de mameloane.
Citare sau recitare Cam toate poantele se men]in la acest nivel de originalitate, a[a c` automat scapi din vedere scopul scenari[tilor [i r`m\i cu
B`[c`lia la adresa lui J.Lo nu trece de posteriorul ei.
Reciclare cu noroc Dac`, \n comediile romantice standard, limita de v\rst` a protagoni[tilor este de 30 de ani, lungmetrajul francez atac` un subiect mai dificil, anume posibilit`]ile amoroase limitate aflate la dispozi]ia celor care au deja la activ jum`tate de secol. Presiune exist` din plin, iar metodele de cunoa[tere ale unei poten]iale partenere s-au schimbat. De exemplu, Serge (Gerard Depardieu) se orienteaz` dup` statistic` [i cea mai eficient` manevr` pare a fi cunoa[terea femeilor la diferite nun]i, unde se strecoar` neinvitat. Abia apoi vin agen]iile specializate, Internetul sau „speed-dating“. Lungmetrajul men]ine un ton auto-zeflemitor [i un ritm alert al ac]iunii, chiar dac` principala miz` e implicarea emo]ional` a spectatorului. Ca gen, filmul e greu de definit tocmai din cauza u[urin]ei cu care te duce de la z\mbetul \n]eleg`tor la compasiunea trist`. De[i nu duce lips` de poante, exploat\nd eficient umorul de limbaj sau de situa]ie, „Doar prieteni“ e departe de comedia sanguin` [i spumoas` \n care cinema-ul francez e at\t de familiar. Dar tocmai din aceast` distan]` vine caracterul inedit al peliculei, care reu[e[te s` te surprind` la fiecare pas.
CU CONFESIUNILE DE LA GREEN HOURS,
Trei fete c\[tig` pe muzica lui Golcea |n piesa Liei Bugnar, „St` s` plou`“ anun]` nu starea vremii, ci emo]iile celor trei fete care te cuceresc de pe scen`. — C`t`lina GEORGE „ST~ S~ PLOU~“ le cheam` pe ele, iar asta e una dintre micile surprize pe care ]i le rezerv` textul Liei Bugnar, montat tot de ea la Green Hours. Cele trei fete din piesa Liei stau cu chirie [i se preg`tesc pentru debutul muzical sub numele de „St` s` plou`“. Faci cuno[tin]` cu ele \ntre dou` paturi, trei scaune, un telefon [i un aragaz cu butelie, inspirat aranjate \n mijlocul s`lii. Fetele cur`]` doi cartofi [i o
treime pentru fiecare, \i pun la fiert [i \[i dau seama c` ast`zi vine Paul, proprietarul. Iar ele n-au 200 de dolari pentru chirie. Nimic care s`-]i atrag` aten]ia p\n` aici, \n afara dialogului absurd, \n care fetele fac haz de necaz pe problema cartofilor. Ceva de genul: „Azi n-avem piure de cartofi. A[a c` o s` m\nc`m piure de cartofi“. La o simpl` lectur`, un astfel de dialog pe mai multe r\nduri pare for]at. |ns` cele trei actri]e reu[esc s`-[i dozeze foarte bine tonul indignat
sau surprins, astfel \nc\t replicile sun` credibile [i pline de haz. Iar \n rolul lui Paul, t\n`rul proprietar care ascult` pe la u[i [i le iart` mereu pe fete de plata chiriei pentru c` e \ndr`gostit de una din ele, Marius Manole arat` c` poate juca relaxat, dar la fel de conving`tor ca \n rolurile sale din categoria grea.
Grasa casei c\nt` [i reu[e[te
Marius Manole vrea s` cucereasc` fetele cu un contract.
|n afar` de micile artificii care \l fac dinamic [i \i dau umor, textul e lipsit de preten]ii. Te \ntrebi de ce ar trebui s` te intereseze cele trei fete care n-au nimic ie[it din comun \n afar` de nume –
Jena (Maria Buz`), Peti (Antoaneta Cojocaru) [i Cuce (Tania Popa). G`se[ti peste tot fete dr`gu]e, care viseaz` la carier` [i ascund tot felul de traume din copil`rie.
Faptul c` cele trei personaje c\nt`, ceea ce textul \nt\rzie \n mod deliberat s` anun]e, adaug` savoare spectacolului. C\nd interpreteaz` c\ntecul scris de
Vlaicu Golcea, actri]ele te conving c` ar putea chiar \ncerca, asemenea personajelor, o carier` muzical`. Dar nu artificiile te vor c\[tiga de partea Jenei, a lui Peti [i Cuce. Actri]ele reu[esc s`-[i \mbrace personajele \n emo]ie simpl`, dar real`, care te atinge. C\nd poveste[te, \n rolul atr`g`toarei Peti, despre cum era \n copil`rie grasa clasei [i f`cea totul ca s` fie \n gra]iile colegilor, Antoaneta Cojocaru chiar pl\nge. To]i actorii reu[esc s` schi]eze ca ni[te filigrane tandre]ea [i inocen]a dintre personaje. Iar asta te apropie de scen`, oric\t de mic` [i banal` arat` povestea care se \nt\mpl` acolo.
Media cultur` Vineri, 28 aprilie 2006
07
„Ideea nu e s` facem din oameni ni[te robo]ei, care s`-i imite pe profesioni[ti, ci s` devin` ei \n[i[i creativi.“
Cultura pentru to]i
— Mihai Mihalcea, director la Centrul Na]ional al Dansului
Lectura cu mouse-ul TANGO, SALSA {I MERENGUE, LA |NDEM|NA ORICUI
Ghidul autostopistului internaut
Via]a \n pa[i de dans
A[a se vede Casa Poporului din satelit. — Ioana CALEN Pentru plimb`re]ii care nu au timp sau resurse s` bat` planeta cu piciorul, ma[ina, avionul sau orice alt mijloc de locomo]ie, exist` acum posibilitatea s` viziteze orice loc, folosind un singur program. Google, care se g\nde[te la toate, a inventat pentru dumneavoastr` o juc`rie de care nu v` ve]i plictisi prea cur\nd: Google Earth, o hart` din satelit a p`m\ntului, pe care o pute]i str`bate cu mouse-ul la o rezolu]ie care v` permite inclusiv s` v` g`si]i ma[ina, \n cazul \n care s\nte]i at\t de neatent, \nc\t nu v` mai aminti]i unde a]i parcat. {i chiar dac` v` plictisi]i de juc`rie, Google are spatele asigurat. V` pune la dispozi]ie h`r]ile Lunii [i cea a planetei Marte, pentru un plus de diversitate. Imaginile cu marile ora[e ale lumii s\nt tridimensionale [i s\nt capturate \n timp real din satelit. Rezolu]ia poate fi reglat` \n func]ie de preferin]e [i programul este prev`zut cu extraop]iuni, precum link-uri cu informa]ii utile despre diverse ora[e, locuri, cl`diri, motoare de c`utare \n func]ie de adres`, informa]ii despre cum pute]i ajunge \n cel mai scurt timp dintr-un loc \n altul. Pentru internau]ii nostalgici exist` site-ul Flickr, \n care s\nt a[a-numitele „h`r]i ale memoriei“, cu ajutorul c`rora pute]i c`l`tori ([i) prin vie]ile oamenilor.
Te g\nde[ti de
ceva vreme c` poate ar trebui s` \nve]i s` dansezi, dar n-ai idee unde s` te duci? — Magdalena COLOMBET
Dac`, de exemplu, v` ve]i l`sa ghida]i de „txGeek“ prin Pasadena, la sf\r[itul c`l`toriei ve]i avea o senza]ie ap`s`toare, ca dup` ce a]i v`zut un film care v-a pus pe g\nduri. „Parcul Strawberry. Aveau singura piscin` \n aer liber din ora[, c\nd eu eram copil. Aici s\nt [i terenurile de baseball, unde am c\[tigat c\teva trofee. Le am [i acum \n garaj dar, dintr-un motiv sau altul, ele nu \nseamn` nimic pentru mine“. Dac` o lua]i spre est, ve]i ajunge \n locul \n care Holy a murit. „C\]iva b`ie]i se b`teau \n strad`. Am mers to]i s` ne uit`m. Unul dintre ei a scos un pistol [i a \ncercat s` \[i \mpu[te adversarul. A tras \n Holy din gre[eal`. Am c`rat-o la urgen]e. A murit“. |n centrul ora[ului este casa lui „txGeek“. |n apropiere este un parc. „|n clasa a zecea am mers acolo cu prietena mea. Ne-am pierdut virginitatea sub arborele din centru“, m`rturise[te el. Poate vreodat` vor exista h`r]i ale memoriei [i pe Google Mars. {i poate vor avea, \n loc de texte tip „pop up“, filmule]e cu extratere[trii care vor povesti despre amintirile lor legate de diverse locuri... P\n` atunci, pute]i s` \i c`uta]i, folosind pentru Google Mars op]iunea de infraro[u. Sau pute]i s` v` plimba]i pe Lun`, f`r` s` vi se spun` c` s\nte]i lunatici, chiar pe urmele lui Neil Armstrong [i ale echipei lui.
S|NT CD-URI DE CARE nu te mai saturi, muzici de care nu te-ai desp`r]i pentru nimic \n lume [i care te fac s` te sim]i mai bine, mai liber, mai viu. }i-a pl`cut \ntotdeauna s` te ui]i la al]ii cum danseaz`, ai vrea s` te exprimi [i tu, dar p\n` acum nu ai dep`[it spa]iul propriei tale camere. Dac` n-ai idee unde s` mergi [i de la cine s` \nve]i, am c`utat noi c\teva [coli de dans pentru tine.
Lec]ia de tango – te la[i sedus \nainte s` seduci Cine vrea s` cunoasc` tangoul argentinian \n Bucure[ti poate \ncepe la TangoTangenT, o [coal` de tango deschis` la \nceputul acestui an de Daniel M`ndi]`, \mpreun` cu Amalia [i Gilbert Iscu. Propunerea lor este s` urmezi un curs de trei luni, cu dou` lec]ii pe s`pt`m\n`, plus o [edin]` de practic`, \n care se exerseaz` no]iunile \nv`]ate la curs. Dup` aceste trei luni, ar trebui s` po]i improviza deja [i s` te po]i descurca \n orice milonga (petrecere, serat` la care se danseaz` tango). De ce e nevoie \nainte s` te apuci de tango? |n primul r\nd, de c\teva ore libere pe s`pt`m\n`: lec]iile s\nt lunea [i miercurea, iar [edin]a de practic`, vinerea. Toate \nt\lnirile s\nt seara, de la ora 18.45 sau ora 20.30 [i dureaz` o or` [i jum`tate. Dac` credeai c` dansul cere un efort considerabil, calmeaz`-te: nu exist` nici o limit` de v\rst`
pentru a dansa tango [i nici nu \]i trebuie o condi]ie fizic` deosebit`. Dan M`ndi]` [i Gilbert Iscu spun c`, \n cele din urm`, dansul te va acapara [i vei ajunge s` pleci de la o milonga, g\ndindu-te la urm`toarea. {i vei afla c` partenerii din ring nu s\nt \nnebuni]i s`-[i rup` hainele de pe ei, c` spiritul tangoului argentinian nu este pasiunea dezl`n]uit`, ci ideea mult mai subtil` de flirt, de libertate de a dansa cu o persoan` pe care n-o cuno[ti [i cu care nu vorbe[ti, de a cere voie s` conduci [i de a te l`sa condus, \ntr-un v\rtej de roluri care te va cuceri.
Distrac]ie [i improviza]ie pe ritmuri de salsa Dac` muzica sud-american` te atrage [i nu vrei s` te faci de r\s la discotec` sau la un chef, ar fi cazul s` iei ni[te lec]ii, iar un loc numai bun este Wilmark Academia de Baile. Pentru c` nimeni nu are prea mult timp liber, programul Academiei de Baile este de la ora 20.00 la ora 21.30, de dou` ori pe s`pt`m\n`. Cursurile dureaz` [ase luni, iar Wilmark zice c`, „dac` vrei s` \nve]i pentru tine, dup` patru-[ase luni sim]i c` ai prins deja ni[te pa[i, iar dac` vrei s` ajungi avan-
sat, \]i trebuie \ntre [ase luni [i un an“. La Academia de Baile [i \n [colile de dans afiliate acesteia se face salsa, bachata [i merengue, reggaeton, cumbia [i „se merge mult pe dansurile tradi]ionale“. Wilmark atrage aten]ia c` „muzica latino-american` nu e elegant`, con]ine un pic de vulgar, de distrac]ie, e mai degrab` expresiv` dec\t tehnic` [i include mult` improviza]ie: dac` ai \nv`]at pa[ii de baz` [i \ncepi s` construie[ti \n jurul lor, devii un bun dansator de salsa“.
„Fii creativ [i simte-te bine \n propria piele!“ Asta \]i recomand` Mihai Mihalcea, directorul Centrului Na]ional al Dansului (CNDB), care vrea s` familiarizeze publicul larg cu dansul contemporan. Cursurile s\nt oferite de absolven]i ai Universit`]ii Na]ionale de Art` Teatral` [i Cinematografic`, dispu[i s` te ajute s`-]i cuno[ti corpul \nainte de a trece la lucruri mai elaborate. Mihai Mihalcea consider` c` „nu trebuie s` fii profesionist pentru a vrea s`-]i sim]i corpul, s` \l po]i controla mai bine, s` te sim]i mai bine \n propria piele“. Dac` te atrage dansul contemporan, e bine s` [tii c` la CNDB se ofer`
Informa]ii utile TangoTangenT www.milonga.ro, gilbert.iscu@milonga.ro, Tel.: 0721.284.428 80 de lei pe lun` (trei lec]ii de 90 de minute pe s`pt`m\n`) Wilmark Academia de Baile www.latino.ro, office@latino.ro Tel.: 0722.600.834 80–120 de lei pe lun` (dou` lec]ii de 90 de minute pe s`pt`m\n`)
Center Stage www.centerstage.ro, office@centerstage.ro Tel.: 315.43.12, 0788.742.445 50 de lei pe lun` (dou` lec]ii de 75 de minute pe s`pt`m\n`) Centrul Na]ional al Dansului www.cndb.ro, office@cndb.ro Tel.: 318. 86. 76, 319. 73. 82 120 lei/lun` (dou` lec]ii – de dou` ore – pe s`pt`m\n`) 75 lei/lun` (o lec]ie pe s`pt`m\n`)
cursuri lunare, iar tu trebuie s` alegi dac` vrei s` mergi o dat` sau de dou` ori pe s`pt`m\n`. Oric\t de ocupat ai fi, nu e imposibil s` g`se[ti dou` ore libere \ntre [apte [i nou` seara. Desigur c` la CNDB cursurile au [i o latur` riguroas`, tehnic`, dar directorul Centrului ne spune c` „exist` [i o parte \n care oamenii improvizeaz`, se joac`, fac tot felul de exerci]ii mai creative dec\t reproducerea unor mi[c`ri“.
Ultima mod` feminin`: dansurile orientale Academia de Arte Scenice (Center Stage) o s` te impresioneze cu sediul: o elegant` vil` de patrimoniu din centru, care a apar]inut pictorului Gheorghe P`tra[cu. Daniela Minoiu, director artistic, spune c` institu]ia a fost inspirat` din modelele americane, av\nd o ofert` care include, pe l\ng` dans, [i teatru, muzic` [i arte vizuale. Aici po]i g`si, pe l\ng` cursurile cu care te-ai obi[nuit, [i dans irlandez, oriental, expresii africane sau break-dance. Se organizeaz` cursuri anuale, din septembrie p\n` \n iunie, cu [edin]e de 75 de minute, de dou` ori pe s`pt`m\n`. Exist` [i cursuri de var` de dou` s`pt`m\ni, cu program intensiv de trei [edin]e s`pt`m\nale, fiecare de dou` ore, iar \nscrierile au \nceput deja. |n ceea ce prive[te orarul, nu trebuie s`-]i faci griji, pentru c` majoritatea lec]iilor se ]in dup`-amiaz`, \ntre orele 17.30 [i 21.30. Unul dintre cele mai populare cursuri este cel de dans oriental cu Jasmine, care a absolvit o [coal` de profil condus` de o celebr` dansatoare. Pentru a evita orice confuzii, ea atrage aten]ia c` dansul oriental e specific Orientului Mijlociu [i nu se folose[te pentru dansuri ]ig`ne[ti sau manele.
Vineri, 28 aprilie 2006 Media cultur`
08
„Ducu Darie nu e doar un regizor, ci un adev`rat artist. Se comport` at\t de simplu [i e de fapt o personalitate foarte complex`.“
Pe val
— George Iva[cu, actor
Alexandru Darie N`scut: în Bucure[ti, în anul 1959. Fiul lui Iurie Darie [i al Consuelei Darie. Studii: Regia de teatru la Universitatea Na]ional` de Art` Teatral` [i Cinematografic` „I. L. Caragiale“ Bucure[ti (1983). Spectacole: „Visul unei nop]i de var`“ de William Shakespeare, (Teatrul de Comedie, 1990); „Mizantropul“ de Molière [i „Cabala bigo]ilor“ de Mihail Bulgakov (la Performing Arts Centre, New York); „Uria[ii mun]ilor“ de Luigi Pirandello (Kammerspiele Im E-Werk, Freiburg, 1993). Din 1992 este regizor la Teatrul Bulandra, unde a montat piese ca: „Poveste de iarn`“ (1994), „Trei surori“ (1995), „Anatomie. Titus. C`derea Romei“ de Heiner Müller (2003), „Triumful dragostei“ (2005).
REGIZOR MULTIPREMIAT, DAR {I FOTOMODEL DE OCAZIE
Un director de teatru nonconformist E regizor [i di-
Premiantul Ducu
rector la Bulandra, dar am preferat s` vorbim cu el despre artistul nonconformist, omul de televiziune sau „fotomodelul“ Alexandru Darie.
|n 1990, la prima edi]ie a Festivalului Na]ional de Teatru „I.L. Caragiale“, Alexandru Darie prime[te premiul pentru cel mai bun regizor cu spectacolul „Visul unei nop]i de var`“ de Shakespeare, montat la Teatrul de Comedie. |n 1995 e declarat de UNITER cel mai bun regizor pentru „Trei surori“ de Cehov, spectacol al Teatrului Bulandra, iar \n 1999, cu „Iluzia comic`“, dup` Goldoni, ia Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol al stagiunii. Spectacolele lui au fost [i pe placul criticilor, „Poveste de iarn`“ [i „Trei surori“ primind fiecare Premiul Asocia]iei Interna]ionale a Criticilor de Teatru.
— Gabi LUPU
„A debutat ca un regizor profund [i plin de fantezie, preocupat \ntotdeauna de latura serioas` a lucrurilor. Eu cred \n destinul lui [i a[tept \n continuare spectacolele lui adev`rate.“ — Magdalena Boiangiu, critic de teatru
„Alexandru Darie este una dintre personalit`]ile cele mai pline de har [i mai fermec`toare din lumea artistic` de pe la noi. E un profesionist [i \n acela[i timp o prezen]` discret`.“ — Catinca Roman, redactor-[ef „Tabu“
A]i f`cut o carier` impresionant` \n teatru; v-a tentat vreodat` s` face]i [i film? M-a tentat dintotdeauna. C\nd mi-am pus \n cap s` m` fac regizor, pe la 14 ani, voiam de fapt s` devin regizor de film. Pentru c` p`rin]ii mei erau actori, practic locuiam \n teatru. Teatrul era casa mea, dar filmul era o lume fascinant`. S\nt bucuros c`, datorit` profesorului meu Dinu Cernescu, am redescoperit teatrul. Mul]i dintre colegii mei care au ales filmul nu au reu[it nici p\n` \n ziua de azi s`-[i fac` o carier`. Au prins poate perioada cea mai trist` a cinematografului românesc: comunismul, c\nd se f`ceau numai filme de propagand`, [i apoi \nc` vreo zece ani \n care filmul a disp`rut aproape cu totul. Iat`, au fost 20 de ani \n care cei mai mul]i regizori nu au putut face nici un film. A[a c` teatrul s-a dovedit o alegere bun`, dar g\ndirea cinematografic` nu-mi este deloc str`in`. Am regizat un videoclip c\ndva [i mi-a pl`cut foarte mult. Nu s\nt \ns` capabil s` scriu scenarii. Dac` se g`se[te vreun scenarist generos s`-mi dea s`-i transpun scenariul pe ecran, voi fi foarte bucuros. Am depus, totu[i, un scenariu la CNC, dar bine\n]eles c` nu s-a aprobat, au ales tot un scenariu de Sergiu Nicolaescu. Cred c` de aici porne[te totul, de la aceast` \ncreng`tur`, n-a[ \ndr`zni s` o numesc chiar mafie. Am v`zut [i eu un film-dou` de respectivul Nicolaescu [i mi-a ajuns.
Pe Ducu Darie \l deranjeaz` „autoritatea searb`d` [i via]a cenu[ie“. Ave]i la activ [i prezent`ri de mod`. Considera]i c` a]i f`cut un compromis? Nu, prezent`rile de mod` pe care le-am f`cut au fost spectacole \n sine. S` nu uit`m c`, p\n` \n secolul al XIX-lea, \n teatru nu exista ideea transpunerii \ntr-o alt` epoc`, [i atunci actorii veneau pe scen`, indiferent de perioada \n care se def`[ura ac]iunea, cu costumele vremii respective. Spectacolul de teatru devenea astfel o prezentare de mod`. Actorii se \mbr`cau precum nobilii sau regii, de[i, cum spune Corneille, pe strad` nu aveau voie s` poarte acele costume. De altfel, cred cu t`rie c` transformarea cotidianului \n spectacol este benefic`, pornind de la teatrul de strad` [i p\n` la graffiti-urile desenate pe c\te un perete.
Apropo de asta, s\nt chiar un partizan al graffiti-ului [i cred c` ar trebui \ncurajat` aceast` form` de art`, pentru c` Bucure[tiul este un ora[ teribil de [ters. M` deranjeaz` autoritatea searb`d` [i via]a cenu[ie. |n marile ora[e ale lumii exist` cl`diri pe care prim`ria le-a pus la dispozi]ia creatorilor de graffiti, cu condi]ia s` nu scrie mesaje obscene sau ideologice. Televiziune mai face]i? Am avut o emisiune la TVR, „Travelling circular“, care, nu [tiu din ce motive, s-a scos din grila de programe. |mi pare r`u, pentru c` era o emisiune iubit`. Neexist\nd o planificare [i o comunicare clar` din partea televiziunii, o mare parte dintre cei mai importan]i actori, regizori,
Aplauze cronometrate [i laude generoase Conform tradi]iei teatrelor italiene, la sf\r[itul reprezenta]iilor se cronometreaz` aplauzele. Cu spectacolul „Triumful dragostei“, montat de Alexandru Darie la Bulandra, spectacol prezentat la \nceputul anului la Piccolo Teatro din Milano, s-a realizat un adev`rat record:
publicul a aplaudat 14 minute \n [ir. Cu prilejul unui turneu sus]inut cu „Visul unei nop]i de var`“, „The Guardian“ considera c` „montarea lui Alexandru Darie este cea mai bun` produc]ie prezentat` \n Marea Britanie dup` cea regizat` de Peter Brook“. V`z\nd „Poveste de iarn`“, marele regizor Georgio Strehler a declarat, cu doar c\teva luni \nainte de a muri, c` \l consider` pe Alexandru Darie continuatorul s`u \n regia de teatru.
DRAGO{ TOADER
scenografi nu au mai ajuns s` fie invita]i \n emisiune. P\n` [i propriul meu tat` a r`mas pe dinafar`. Nu am fost anun]a]i c` vom fi sco[i din gril`, nu ni s-a spus s` facem un num`r fix de emisiuni. TVR-ul este o institu]ie \ncremenit`, g`se[ti aceia[i oameni de 30 de ani, s\nt de neclintit, nu po]i s`i sco]i nici cu picam`rul. Tudor Giurgiu joac` acolo \n „Misiune imposibil` 3“. Mi-ar pl`cea s` fac la un moment dat un serial tv, gen BBC, dar asta dup` ce scap de scaunul `sta nenorocit de director. L-a]i transpus pe Eminescu pe micul ecran, \n „Proezia“, pe PRO TV. Da, era un fel de Eminescu reloaded. Unora le-a pl`cut, altora li s-a p`rut o blasfemie. {ti]i cum e la noi, po]i s`-i pui pe Shakespeare sau pe Cehov \n scen` oricum, dar s` nu te atingi de românii no[tri. |n orice caz, ideea de a-l aduce pe Eminescu \n cotidian mi s-a p`rut extraordinar`. Mai ave]i timp s` v` satisface]i mici pl`ceri? Ascult muzic`. Orice fel de muzic` de calitate, de la oper` la hip-hop sau folclor, nu neap`rat românesc, „muzica popoarelor“, cum i se spunea pe vremuri. S\nt pasionat de cinema. Nu \mi mai place atmosfera din cinematografe [i atunci prefer s` m` uit la filme acas`. Am un „home cinema“ sofisticat [i vecini foarte r`bd`tori.
Fiul dumneavoastr` v` mo[tene[te talentul? Este [i el un artist. Are 18 ani [i este elev la Liceul Tonitza. A mo[tenit talentul mamei lui, scenografa Maria Miu. Va face probabil o meserie legat` de artele plastice, fie fotografie, fie imagine de film. |nc` nu s-a hot`r\t. M` bucur, de[i s` fii artist \n România de azi e un act de curaj. E ap`s`tor s` ai p`rin]i celebri? Pentru mine faptul c` eram fiul lui Iurie Darie a \nsemnat o mare ap`sare. Am suferit mult` vreme. G\ndi]i-v` la orgoliul unui adolescent care vrea s` fie luat \n serios, s` fie el \nsu[i. Eram prezentat a[a, la modul impersonal: „fiul lui Iurie Darie“, f`r` nume, f`r` nimic. A fost un handicap, dar [i o piatr` de \ncercare. Din fericire, eu nefiind at\t de celebru ca tat`l meu, fiul meu va avea mai pu]in de luptat cu acest complex. A]i pozat nud \n ,,Tabu’’. Cum v-a]i l`sat convins? Catinca Roman mi-a propus [i mi s-a p`rut o idee foarte amuzant`. Mesajul era ceva gen: „S` ne dezbr`c`m de tabu-uri“. Nu [tiu de ce, dar „Tabu“ mi se pare mai amuzant` mie ca b`rbat, de[i e o revist` care se adreseaz` femeilor. Oricum, propunerea mi s-a p`rut haioas`, \mi pare r`u c` nu au mar[at mai mul]i la idee, am \n]eles c` unii au refuzat cu mult` indignare. {edin]a foto a fost la mine acas`, f`cut` foarte decent [i relaxat. Ideea nu e nou`. Un fotograf francez a pozat o serie de celebrit`]i, actori, scriitori, pictori, \n pielea goal`, chiar \n pielea goal`, nu cum am fost noi, fotografia]i a[a, doar sugerat. Eu am considerat c` nu mi-e ru[ine de mine. ~sta s\nt eu [i, la urma urmelor, era vorba de un act artistic.