Supliment editat de ziarul
Vineri, 5 mai 2006
Surprize \n cinematografe Cineastul austriac Haneke \i bulverseaz` pe spectatorii români, ademenindu-i cu un thriller [i dejuc\ndu-le a[tept`rile. 06
Rating f`r` concuren]` Televiziunile au ajuns la un pact non-combat atunci c\nd e vorba despre emisiuni care fac rating mare.
Cum pierzi cu multe cuvinte Regizor [i actor \n propria pies`, „{i noi [i ea“ (jucat` la Teatrul Foarte Mic), Emanuel P\rvu face de r\s 06 03 arsenalul amoros.
PRODUSELE ROMÂNE{TI FA}~ CU CELE STR~INE
Branduri care ne ]in fruncea sus CINEMA PARADIS
Zece filme de luat pe insul` Vrei s` [tii ce filme s` nu ratezi? Noi am c`utat oamenii care s`-]i spun` ce s` cau]i.
T
e duci la cinema de c\te ori po]i, calci [i pe la cinematec` din c\nd \n c\nd [i ai ajuns s` [tii cum \i cheam` [i pe amicii tipului de la care \nchiriezi casete [i DVD-uri. Dar parc` nu e de-ajuns: oferta de filme din cinema-uri [i din centrele de \nchiriere ]i se pare cam s`r`cu]` [i, de fapt, ]i-ai perfec]ionat destul nivelul de englez` la cinema. Dac` problema e c` nu [tii ce s` vezi, c\]iva cunosc`tori \]i dau o serie de titluri. Nu s\nt cele mai bune pelicule din istoria cinematografiei [i nici neap`rat cele mai tari din genul lor. Fiecare a ]inut s`-]i recomande c\teva filme care i-au impresionat [i de care nu s-ar putea desp`r]i. Le po]i \ncerca [i tu. Alex. Leo {erban \]i d` c\teva idei interesante: de la inconfundabila propagand` nazist` a lui Leni Riefenstahl p\n` la „Pulp Fiction“ al lui Tarantino, te \nt\lne[ti cu Orson Wells [i al s`u „Cet`]eanul Kane“, treci pe „La nord prin nord-vest“ cu Hitchcock [i admiri geniul lui Dreyer \n „Ordet“. Te lansezi \n „Aventura“ lui Antonioni [i r`m\i mut \n fa]a lui Fellini \n „8 1/2“ sau a lui Pasolini \n „Evanghelia dup` Matei“. Mihai Chirilov \]i spune ce c\[tigi uit\ndu-te la filmele din lista lui: cu „Taxi Driver“ prinzi un Scorsese [i un De Niro de neuitat, \n „Birth“ al lui Glazer o surprinzi pe Nicole Kidman \n cel mai bun rol al ei, iar \n „Dancer in the Dark“ de Lars von Trier te a[teapt` „interpretarea extraterestr` a lui Björk“. „Moulin Rouge“, pentru c` filmul merit`, [i mai are [i o coloan` sonor` de zile mari.
GRAFIC~: ELENA NEDELCU
M`rcile „Made in Romania“ au orgolii
na]ionale [i ambi]ii globale.
FIE ELE PARTE DIN „GREAUA“ mo[tenire comunist`, fie ap`rute imediat dup` revolu]ie sau ivite doar de c\teva luni pe sticl` [i pe rafturi, brandurile române[ti se \ncordeaz` \n fa]a celor de peste grani]e din ce \n ce mai curajos. Cu rezonan]e vechi, precum Dacia, Rom, Bucegi sau cu sonorit`]i mai noi, cum s\nt Fulga, Zuzu, Bergenbier sau Floriol,
brandurile autohtone [i-au adunat toate puterile pentru a se lupta cu rivalele globaliste. Vorbesc pe limba noastr`, \[i primenesc periodic look-ul, se str`duiesc s` nu se lase cu nimic mai prejos dec\t concuren]ii interna]ionali. LaDorna ]ine piept lui Mili [i Danone, Unirea are un succes bun care trece dincolo de publicul-]int` ini]ial, Bunica a
devenit brand-stindard pentru McCann, Altex d` tonul pe pia]a de retail. La fel [i veteranele Dacia, Arctic sau Borsec, care fac furori \n noile straie [i fac s` tresar` \n noi mici patriotisme locale. „Exist` de obicei un set predefinit de a[tept`ri cu privire la evolu]ia unui brand românesc. Acestea s\nt de cele mai multe ori expresia unui grad ridicat de implicare emo]ional` a consumatorilor“, explic` Elena Ioni]`, strategic planner Leo Burnett, de ce to]i ochii românilor s\nt
a]inti]i pe jocul scenic al brandurilor autohtone. „Globalizarea ne-a ar`tat c` orice brand bine construit local poate s` devin` regional sau global. E d`un`tor s` g\ndim c` brandurile locale s\nt preferate de consumatorul român doar pentru c` s\nt locale. Trebuie s` fie competitive, s` fie seduc`toare [i s` nu dezam`geasc`“, nuan]eaz` Aneta Bogdan, chartered marketer, managing partner la Bran- 04-05 dient, companie de consultan]`, design [i valoare de brand.
Astea s\nt doar c\teva dintre filmele dup` care s` te tot tope[ti pe-o insul` sau alta. Normal, o insul` cu sal` de cinema. Sau laptop. Sau m`car televizor.
07
Alex. Leo {erban recomand` Tarantino, dar [i pe Leni Riefenstahl, cineasta nazi[tilor.
Vineri, 5 mai 2006 Media cultur`
02
„Pove[tile s\nt în fapt visele noastre”, spune actorul Ewan McGregor, referindu-se la „Big Fish“. „Ele ne fac interesan]i [i creeaz` pun]i de leg`tur` între noi, de la o genera]ie la alta. F`r` ele, am r`m\ne doar cu politica [i cu magazinele universale. {i ce fel de lume ar fi aceea?“
Televiziune pe alese
UN SERIAL DE EXCEP}IE
DUMINIC~ SEAR~, la ora 22.10, o produc]ie cinematografic` european` care nu trebuie ratat`, la TVR 2: „Decalogul“ lui Krysztof Kieslowski, cu Miroslaw Baka [i Ewa Blaszczyk \n distribu]ie. Mai mult dec\t o simpl` enumerare a celor zece porunci din Vechiul Testament, serialul polonez, care a f`cut înconjurul lumii, insist` pe probleme universal valabile, ridic\nd întreb`ri ale c`ror r`spunsuri nu s\nt lesne de g`sit. Cele zece filme se concentreaz`
„Decalogul“ lui Kieslowski VINERI, 5 MAI
S|MB~T~, 6 MAI
pe examinarea capacit`]ii oamenilor de a face fa]` emo]iilor [i dorin]elor, ideilor [i g\ndurilor conflictuale. Interesant este faptul c` personajele celor zece episoade s\nt locatari în acela[i bloc, oameni obi[nui]i din Var[ovia anilor ’80, pove[tile lor intercal\ndu-se, uneori, în diverse secven]e. Serialul este cu at\t mai interesant, cu c\t nu-[i propune s` ]in` predici sau s` dea lec]ii de moral`.
DUMINIC~, 7 MAI
„Afaceri infernale“, 00.30, TVR 1
„Looney Tunes – Noi Aventuri“, 10.45, HBO
„Pe[tele cel mare“, 14.15, HBO
09.00 09.35 HBO FILM Miracolul (Milagre segundo Salome) Dram`, Portugalia, 2004. Regia: Mario Barroso. Cu: Nicolau Breyner, Ana Bandeira, Ricardo Pereira
09.00 16.00 B1 TV DOCUMENTAR
Acas` la Nicolae Iorga
12.00 TVR 1 FILM Moby Dick Aventuri, SUA, 1956. Regia: John Huston. Cu: Gregory Peck, Richard Basehart, Leo Genn
17.00 19.30 TVR Cultural
EMISIUNE
EMISIUNE
Art 21 Moderator: Vladimir Bulat
Tema de vineri. Terorismul \n lumea global` Moderator: Florin Iaru
20.00 Retrospectiv` Eve Arnold 22.00 PRO Cinema FILM Po[ta[ul sun` \ntotdeauna de dou` ori Thriller, dram`, SUA, 1981. Regia: Bob Rafelson. Cu: Jack Nicholson, Jessica Lange, Anjelica Huston
22.50 HBO FILM Via]a la Londra Dram`, Marea Britanie, 2002. Regia: Stephen Frears. Cu: Chiwetel Ejiofor, Audrey Tautou
O istorie a aromelor rituale Austria-Germania, 2002 14.15 HBO FILM Pe[tele cel mare Dram`, SUA, 2003. Regia: Tim Burton. Cu: Ewan McGregor, Albert Finney, Billy Crudup
17.00 TVR Cultural SERIAL Freud Dram`, Marea Britanie, 1984. Regia: Moira Armstrong. Cu: David Suchet, Alison Key Pe 6 mai se împlinesc 150 de ani de la na[terea lui Sigmund Freud (foto), considerat p`rintele psihanalizei.
17.50 HBO FILM Peter Pan Aventuri, SUA, 2003. Regia: P. J. Hogan. Cu: Jeremy Sumpter, Jason Isaacs, Lynn Redgrave 19.00 B1 TV FILM |mpu[c`turi sub clar de lun` Dram`, România, 1977. Regia: Mircea Mure[an. Cu: Amza Pellea, Ion Besoiu
DOCUMENTAR
„Haita de [obolani“ – B`ie]ii cool ai Americii
20.00 21.30 B1 TV FILM Fa]` \n fa]` Dram`, România, 1998. Regia: Marius Theodor Barna. Cu: Maia Morgenstern, {erban Ionescu
23.00
00.30 TVR 1 FILM Afaceri infernale Thriller, Hong Kong,
DOCUMENTAR
19.40 BBC Prime
22.45 TVR 1 EMISIUNE Lumea cite[te! Prezint` Ioan T. Morar. Invita]i: Florin Iaru [i Elena Udrea
23.00 TVR Cultural FILM 11 minute pentru 11 Septembrie Dram`, coproduc]ie interna]ional`, 2002. Regia: Youssef Chahine, Amos Gitai, etc. Cu: Maryam Karimi, Emmanuelle Laborit
12.10 TVR Cultural
17.00
18.00 TVR Cultural
DOCUMENTAR
09.00 Na]ional TV FILM Kirikou [i vr`jitoarea Anima]ie, Fran]a/Belgia/Luxemburg, 1998. Regia: Michel Ocelot
09.05 TVR Cultural FILM Fantoma din Canterville Comedie, SUA, 1944. Cu: Charles Laughton
2002, partea 1. Regia: Wai Keung Lau, Siu Fai Mak. Cu: Andy Lau, Tony Leung Chiu Wai, Anthony Wong Chau-Sang. {ase premii la Festivalul Filmului de la Hong Kong. Prima parte a unei trilogii, intrigile celorlalte dou` p`r]i ]es\ndu-se chiar pe parcursul turn`rii acesteia. „Un thriller uimitor, uimitor filmat.“ („The New York Times“).
22.00 Na]ional TV FILM
Cei trei care au speriat Vestul Western, Spania/Italia, 1968. Regia: Enzo G.
Castellari. Cu: Antonio Sabato, John Saxon 22.10 TVR 2 FILM So]ul ideal Comedie , Anglia, 1999. Regia: Oliver Parker. Cu: Rupert Everett, Julianne Moore 22.30 BBC Prime DOCUMENTAR
Katherine Graham
Katherine Graham
23.00 23.00 TVR Cultural FILM Cavalerul de onoare Dram`, Italia, 1998. Regia: Pupi Avati. Cu: Diego Abatantuono, Ines Sastre, Dario Cantarelli 00.00 Discovery DOCUMENTAR
Asasinate celebre: Lunea s\ngeroas` – lordul Mountbatten Pe 27 august 1979, barca lordului Mountbatten a fost spulberat` de o bomb`
a IRA. Lordul [i alte trei persoane au murit. 01.05 HBO FILM Carandiru Dram`, Brazilia, 2003. Regia: Hector Babenco. Cu: Luis Carlos Vasconcelos
Steve Martin, Heather Locklear 12.05 TVR Cultural DOCUMENTAR
10.45 HBO DESENE
12.00 National Geographic DOCUMENTAR Extratere[trii: Luna Albastr`
21.00 BBC Prime
09.00
ANIMATE
Looney Tunes: Noi aventuri Anima]ie, SUA, 2003. Regia: Joe Dante. Cu: Brendan Fraser, Timothy Dalton,
George Eliot
Femei celebre: George Eliot Marea Britanie, 2002 Pe numele ei real Mary Ann Evans, George Eliot [i-a ales un pseudonim masculin, deoarece se temea c` publicul nu o va lua \n serios.
17.00 17.00 PRO Cinema FILM Spioni ca noi Comedie, SUA, 1985. Regia: John Landis. Cu: Chevy Chase (foto), Dan Aykroyd, Steve Forrest, Donna Dixon, Bruce
Davison, Bernie Casey, William Prince 17.00 National Geographic DOCUMENTAR
Copii la comand` Australia este în fruntea ]`rilor cu o tehnologie genetic` nou`, care ne va permite s` ne comand`m urma[ii.
20.00 20.00 PRO Cinema FILM Superman SF, SUA, 1978. Regia: Richard Donner. Cu: Christopher Reeve, Gene Hackman, Marlon Brando 21.30 B1 TV FILM Maria [i marea Dram`, România, 1988. Regia: Mircea Mure[an. Cu: Maia Morgenstern
Gary Cole, Michael Vartan, Eriq Lasalle 22.10 TVR 2 SERIAL Decalogul Dram`, Polonia, 1988. Regia: Krysztof Kieslowski. Cu: Miroslaw Baka, Ewa Blaszczyk
21.45 HBO FILM Obsesia Dram`, SUA, 2002. Regia: Mark Romanek. Cu: Robin Williams, Connie Nielsen,
23.00 23.00 TVR Cultural FILM Milou în mai Fran]a-Italia, 1990. Regia: Louis Malle. Cu: MiouMiou, Michel Piccoli, Michel Duchaussoy Filmul, pres`rat cu anecdote înc\nt`toare [i cu replici percutante, construie[te o atmosfer` poetic` delicat` [i amuzant`, sus]inut` [i de
muzica de jazz, semnat` de Stephane Grappelly. 23.10 TVR 1 EMISIUNE Garantat 100% Moderator: C`t`lin {tef`nescu. Invita]i speciali: Horia Cri[ovan [i Cristina P`durariu, muzicieni de jazz, componen]i ai trupei timi[orene Blazzaj
Media cultur` Vineri, 5 mai 2006
03
Patru dintre serile s`pt`m\nii au „st`p\ni“ televiza]i: show-uri care exploateaz` problemele oamenilor obi[nui]i.
Radio &TV
Lupta pentru celelalte trei se d` \ntre telenovele, divertisment de diferite calit`]i [i omniprezentul fotbal.
TELEVIZIUNILE {I-AU |MP~R}IT ZILELE S~PT~M|NII
Rating f`r` concuren]` Eteromania
Suprema]ia radiourilor se oglinde[te \n teritoriu — Diana LAZ~R RE}ELELE DE RADIO DIN ROMÂNIA se bat pe frecven]e, acoperire [i audien]e. Targetul principal: publicul [oselelor.
PRO TV a reu[it, cu „Dansez pentru tine“, s` pun` st`p\nire pe seara de vineri.
Veteranii undelor
Televiziunile
Regii [oselelor C\nd vine vorba despre proximitatea spa]ial`, managerii radiourilor \i iau \n vizor ca public principal pe bucure[teni, urma]i \ndeaproape de locuitorii marilor ora[e. |ns` ]inta la care t\njesc cu to]ii o constituie drume]ii. „De[i oamenii care \[i petrec foarte mult timp pe drumurile na]ionale s\nt de obicei ]inta noastr`, [oselele s\nt cel mai greu de acoperit“, explic` L`zescu. Imbatabil la acest gen de pia]` este Europa FM. „Am \nceput s` ne extindem \n 1999, ajung\nd ast`zi la 44 de sta]ii \n toat` ]ara, singura zon` prost reprezentat` fiind sudul. |ns` cea mai rapid` [i clar` dezvoltare a avut-o Radio 21, care a ajuns rapid lider de audien]e \n toate loca]iile“, spune Ovidiu Miculescu, directorul celor dou` re]ele surori. De[i este proasp`t intrat \n eter, fratele mai mic al PRO FM-ului a cunoscut succesul rapid \n teritoriu. „Conceptul Info PRO a prins la români, mai ales \n zonele rurale [i \n ora[ele mari din provincie, pentru c` oamenii s-au plictisit de radiouri tonomat. Ne auzim din vestul extrem al Transilvaniei, p\n` \n sudul extrem la Vama Veche [i din Moldova p\n` aproape de Banat [i Oltenia, zone la a c`ror extindere lucr`m \n acest moment“, poveste[te directorul postului, Toti Marinescu.
Target t\n`r Novice \ntr-ale re]elelor, Guerrilla are sta]ii \n Timi[oara [i Cluj, de unde emite pe plan local timp de trei ore zilnic. „Am ales aceste zone pentru c` ne-am dorit un public t\n`r, inteligent, elitist [i cu bani, iar aceste ora[e se potrivesc profilului. Pe viitor ne preg`tim s` p`trundem pe pie]ele din Ia[i, Bra[ov [i Constan]a“, spune directorul de programe Mihai Dobrovolschi. Un alt post dedicat \n exclusivitate tinerilor este Kiss FM, care acoper` 51 de ora[e, dintre care opt sta]ii afiliate. „Din p`cate, multe dintre acestea nu au voie s` emit` cu puteri mari, ceea ce ne dezavantajeaz` \n competi]ia cu de]in`torii licen]elor cu acoperire na]ional`. Cu toate acestea, reu[im s` compens`m handicapul, lupt\nd de la egal la egal cu ceilal]i juc`tori“, explic` Valeriu Ru[, director de programe al Kiss FM.
române[ti fac rating mare doar atunci c\nd rivalii nu \i concureaz`. — Bety BLAGU „SURPRIZE, SURPRIZE...“, „Din dragoste“, „Iart`-m`!“ [i, mai nou, „Dansez pentru tine“ s\nt emisiunile care acapareaz` audien]a \n patru dintre serile fiec`rei s`pt`m\ni. Cu ratinguri medii de peste 10 puncte, produc]iile pomenite au devenit embleme ale posturilor care le difuzeaz`. Succesul pe termen lung al acestora se datoreaz` \n mare parte unui cerc vicios. Au prins la public de la bun \nceput [i au f`cut rating. Au spulberat orice \ncercare a competi]iei pe respectivul tronson orar. {i astfel s-au asigurat c` publicul-]int` nu are nici o alternativ` televizat` \n acel moment. Lipsa concuren]ei asigur` vizibilitate. Vizibilitatea creeaz` popularitate. Iar popularitatea, \n televiziune, creeaz` rating. Speciali[tii din audiovizualul românesc [tiu c`, la nivelul actual de dezvoltare a televiziunilor [i cel al telespectatorului, inserarea de emisiuni pe tronsonul orar adjudecat de ani de zile este suicid profesional.
Surprize eterne Cel mai vechi format de succes de pe ecranele române[ti este „Surprize, suprize...“. |ncerc`rile televiziunilor concurente, \n primii ani ai succesului Andreei Marin, s-au soldat cu e[ecuri r`sun`toare. TVR 1 [i-a asigurat astfel suprema]ia pe cea mai important` sear` a weekendului, \nregistr\nd cele mai mari audien]e, indiferent de num`rul de p`r]i pe care le are emisiunea. Decizia de a realiza „Surprize, surprize...“ \n mai multe p`r]i a fost luat` dup` hot`r\rea CNA de a interzice televiziunii publice s` difuzeze publicitate \n timpul emisiunilor. La [apte ani de la lansarea emisiunii, marile televiziuni comerciale nu au g`sit \nc` ac de cojocul „z\nei“. Au ales s` se adreseze unor alte categorii de public, prin filme de ac]iune (PRO TV), fotbal [i filme interzise sub 15 ani (Antena 1) sau comedii (Prima TV). De[i unele
Dragostea \nvinge Al doilea mare succes, ca v\rst`, este „Din dragoste“, o produc]ie c`reia „ruralizarea“ i-a f`cut bine la rating. Intrat` deja \n obiceiurile targetului, emisiunea a c\[tigat \ntotdeauna r`zboiul cu telenovelele de pe Acas` TV, chiar [i dup` apari]ia celor române[ti. De[i se adreseaz` aceluia[i public, „Lacrimi de iubire“ se \nclin` \n fiecare mar]i \n fa]a lui Mircea Radu. R`spunsul PRO TV la invazia de lacrimi [i pove[ti melodramatice este tot filmul de ac]iune. {i consolarea c` \n serile \n care transmite meciuri din Champions League este lider net de audien]` dup` ora 22.00.
Lacrimi la \nceput de s`pt`m\n` Tot din anul 2000, ca \n cazul lui „Din dragoste“, Raluca Moianu [i al ei „Iart`-m`!“ s-au f`cut st`p\ni peste seara zilei de luni. Cu un format schimbat fa]` de original, cu vedete care se amestec` [i ele \n ni[te probleme care nu s\nt clare nici \n capul participan]ilor la emisiune, produc]ia \mpac` [i „despac`“ români, \nregistr\nd audien]e de peste 10 puncte. Ora t\rzie de transmisie fa]` de celelalte produc]ii de gen (21.40) „anihileaz`“ competi]ia serialelor, indiferent de felul acestora. |n multe dintre serile de luni, audien]a \nsumat` a tele-
\n acea zi produc]ia Antenei 1, cu o audien]` medie de 7,9 puncte.
novelei „Secretul Mariei“ [i a sitcomurilor „Tr`sni]i \n NATO“ sau „La Bloc“ abia se ridic` la nivelul ratingului mediu al unei emisiuni \n care românii \[i spal` rufele \n public.
R`zboi \nc` deschis Cu patru dintre seri adjudecate clar de c\te o singur` produc]ie, televiziunile se bat acum pe restul de trei. R`zboiul se duce \ns` pe diferen]ele de educa]ie [i de nivel de inteligen]`. Miercuri, Dan Negru reu[e[te s` se apropie de performan]ele emisiunilor de mare succes. E \mpiedicat de un alt format care [i-a dovedit performan]ele de-a lungul anilor, [i anume „Cronica C\rcota[ilor“. Duminic`, Diverti[ii \nving constant \n ultimul an umorul \ndoielnic al celor de la Vacan]a Mare, la diferen]e de rating din ce \n ce mai semnificative. Singura sear` \n care \nc` totul este posibil este cea de joi. Singura televiziune care [i-a manifestat interesul pentru aceast` sear` este Antena 1, care a optat inteligent mut\nd „Animat Planet“ [i „Gogomanii“. Transmise ini]ial s\mb`t` seara, \n acela[i timp cu „Surprize, surprize...“, cele dou` produc]ii au luat av\nt o dat` cu programarea pentru seara de joi, av\nd audien]e medii de aproape 7 [i respectiv 5 puncte. Nici produc`torii de telenovele autohtone nu au avut curajul s` intre \n concuren]` direct`, astfel c` audien]ele \nregistrate, \n general \ntre 6 [i 8 puncte, nu suport` o compara]ie obiectiv`. „Secretul Mariei“ (Antena 1), este programat la ora 22.00, la o jum`tate de or` dup` terminarea episodului din „Lacrimi de iubire“ (Acas` TV).
Dans\nd cu PRO TV Dup` c\]iva ani \n care a c`utat f`r` succes re]eta marelui rating, PRO TV a dat \n sf\r[it lovitura [i [i-a adjudecat seara de vineri. Ca toate celelalte emisiuni de mare succes din România, produc]ia importat` \n Buftea speculeaz` dramele unor oameni simpli [i notorietatea unor vedete autohtone. Succesul televiziunii din Pache Protopopescu a anulat un serial anun]at cu surle [i tr\mbi]e de Antena 1. Din thrillerul românesc „Martor f`r` voie“ a fost difuzat doar episodul-pilot, pe 31 martie, \n aceea[i sear` \n care a debutat „Dansez pentru tine“. Rezultatul? 12,2 puncte de rating pentru PRO TV [i doar 2,9 pentru Antena 1. C\teva zile mai t\rziu, din B`neasa se anun]a am\narea difuz`rii serialului pentru toamna lui 2006. Nici s`pt`m\na urm`toare nu a fost una bun` pentru Antena 1. Pentru c` Marius Tuc` l-a adus pe Traian B`sescu \n direct, emisiunea lui Dan Negru, „Ziua judec`]ii“, \n general lider de audien]` \n zilele de miercuri, a fost mutat` la concuren]` cu proasp`t lansata „Dansez pentru tine“. Victoria a fost din nou a PRO TV-ului, care a avut un rating de 12,5, \n timp ce Negru a trebuit s` se mul]umeasc` doar cu 5,7 puncte. Chiar [i telenovela „Lacrimi de iubire“ a \ntrecut
Audien]ele celor mai importante produc]ii, except\nd [tirile Ratingurile \nregistrate \n mediul urban arat` c` TVR 1 a fost lider de audien]` \n trei zile din ultima s`pt`m\n` a lunii aprilie. Celelalte patru au fost \mp`r]ite fr`]e[te \ntre Antena 1 [i MediaPRO. Lacrimi Acas` TV de iubire Animat Antena1 Planet INFO_COTOIDIANUL
De[i concuren]a este acerb`, motiv pentru care o mul]ime de nume ce promiteau mult nu au nici m`car un loc \n istoria presei, România Actualit`]i, intrat \n bran[` \n 1928, a rezistat p\n` ast`zi, chiar dac` nu se ]ine prea bine din punctul de vedere al audien]elor. |n prezent, postul public are acoperire \n toat` ]ara, fiind ajutat [i de 12 sta]ii locale. Alt veteran al aerului este Mix FM, a c`rui dezvoltare ca re]ea a \nceput la trei ani dup` Revolu]ie, ajung\nd \n prezent s` aib` 26 de sta]ii locale. „Ceea ce ne diferen]iaz` de celelalte nume de pe pia]` este faptul c` s\ntem singurii care nu am \nceput \n Capital`, pentru c` prima oar` am emis din Bra[ov, aici de altfel fiind comasat [i o mare parte din publicul nostru“, spune directorul postului, Andi L`zescu.
dintre produc]ii \nregistreaz` audien]e medii considerate ridicate, de 7-8 puncte, acestea p`lesc \n fa]a celor 12-13 trecute s`pt`m\nal \n dreptul „Suprizelor“.
Teo PRO TV Secretul Antena1 Mariei Gogomanii Antena1
Iart`-m` TVR 1
10,4
Secretul Mariei Antena 1 5,2 Lacrimi de iubire Acas` TV 5,2 La Bloc PRO TV
4,9
Teo PRO TV 4,9
J 4,8 27.04
Teo PRO TV
9595 Antena 1 4,1
7,5 6,6
12
V 28.04
Prim-plan TVR 1 3,9
Surprize, surprize... DinamoSportul SteauaSC Horta Profesioni[tii Teleenciclopedia
TVR 1
9,3 7,4
Teo PRO TV
6,7 4,9
Ma Cronica Mi Prima TV 4,2 25.04 Cîrcota[ilor 26.04
12,7
Antena 1 7,6 PRO TV 5,3 TVR 1 2,8 TVR 1 2,7
Ziua Judec`]ii Antena 1 Secretul Mariei Antena 1 Lacrimi Acas` TV de iubire
Lacrimi de iubire Acas` TV 6,2
5
5,1
6,8
11,5
Secretul Mariei Antena 1
Tr`da]i L în dragoste Prima TV 4,9 24.04
Dansez pentru tine PRO TV Lacrimi de iubire Acas` TV 6,4 Stele... 6,1 de 5 stele TVR 1
7,6
Din dragoste Antena 1
S 29.04
SteauaRapid Pia]a Divertis Revan[a starurilor Vacan]a Mare
TVR 1 Antena 1
18,8 8,8
Antena 1 6,2 PRO TV 5
7 Zile Antena 1 4,5
D 30.04
Vineri, 5 mai 2006 Media cultur`
04
Banii din imagine
Premii Effie a luat \n acest an cel mai eficient brand românesc, Bergenbier – un argint [i trei aur.
4
PRODUSELE „MADE IN ROMANIA” AU ORGOLII NA}IONALE {I AMBI}II GLOBALE |N LUPTA CU
Brandurile române[ti Indiferent de
„Este d`un`tor s` g\ndim c` brandurile locale s\nt preferate doar pentru c` s\nt locale.“ — Aneta Bogdan, managing partner Brandient
„Brandurile din perioada comunist` nu vor mai fi niciodat` brandurile tuturor românilor.“ — Elena Ioni]`, strategic planner Leo Burnett
„Logan, Arctic, Flamingo, Dorna au ie[it deja din grani]ele ]`rii, fie ca branduri, fie ca produse pur [i simplu.“ — Ioana Manea, managing partner, director de crea]ie [i strategie Loco Branding & Communication
„Dac` n-ai credibilitate ca produs românesc, \ncerci s` faci un brand cu rezonan]` interna]ional`.“ — Alexandru Dumitrescu, associate creative director McCann
„ROMÂNII SE CRED foarte tari pe anumite categorii de produse [i foarte slabi pe altele. Cred c` [tiu s` fac` bere foarte bun`, \n schimb s\nt destul de sceptici \n ceea ce prive[te tehnologia de v\rf. A[a c` o bere care ocup` pozi]ia de «românesc» poate avea mare succes, \n schimb, o pozi]ionare ca «supercomputer produs \n \ntregime cu tehnologie româneasc`» porne[te din start cu handicap. Desigur, românii se cred foarte inventivi [i se m\ndresc cu asta. Totu[i, pu[i \n fa]a unei decizii de cump`rare concrete, \nc` ar alege computerul japonez. Concluzie: punctele slabe [i tari ale unei m`rci române[ti depind foarte tare [i de categoria \n care se afl`“, face introducerea \n subiect Alexandru Dumitrescu, associate creative director McCann, agen]ia care duce de c\]iva ani branduri autohtone ca Bunica, Rom, Kandia sau Dorna.
Fulga, NextCap.
re de brand, declar` c` brandurile locale create sau recreate de ei au fost g\ndite astfel \nc\t s` fac` fa]` nu numai pie]ei locale, dar [i celei regionale: „Nu am construit sau reconstruit branduri sub ideea c` s\nt locale sau regionale/globale, ci sub ideea c` vor ajuta businessurile locale s` creasc` mai repede [i cump`r`torii s` le prefere. Domo este un brand regional est-european, Zuzu a fost g\ndit s` fie global“.
Comuniste versus capitaliste
Elena Ioni]`, strategic planner Leo Burnett, puncteaz` mai \nt\i defini]ia de marc` româneasc`. „|n sens restr\ns, s\nt cele a c`ror imagine valorific` «romånismul»: atitudini, credin]e [i stereotipuri legate de realit`]i locale. |n sens larg, aici intr` toate brandurile etichetate «made in Romania». Punctul comun al celor dou` defini]ii este urm`torul: un brand este românesc \n m`sura \n care el este perceput ca fiind astfel. De aceea, multe dintre ele au ales nu doar s` le «vorbeasc`» consumatorilor, ci s` le «vorbeasc` \n române[te»“, explic` Elena Ioni]` de la Leo Burnett, agen]ia care s-a ocupat de brandurile „autohtone“ Altex, Bergenbier, Prigat sau Joe. Aneta Bogdan, chartered marketer, managing partner la Brandient, companie de consultan]`, design [i valoa-
Brandurile române[ti se diferen]iaz` [i prin v\rsta pe care o au: unele s\nt mo[tenite din comunism, altele au ap`rut imediat dup` Revolu]ie sau doar de c\teva luni. „Brandurile «tradi]ionale», ap`rute \nainte de 1989, s\nt ast`zi la fel de active ca [i brandurile române[ti «capitaliste». Comunic`, \[i \mprosp`teaz` periodic «ambalajul», se str`duiesc s`-[i «m`soare for]ele» cu concuren]ii interna]ionali [i s` nu ias` \nvinse din confruntare. Fulga [i LaDorna ]in piept lui Milli [i Danone, Unirea a \nregistrat \nc` de la lansare un succes nea[teptat \n afara publicului]int` urm`rit ini]ial, Bunica e deja «household name», Altex face regulile pe pia]a de retail, Dacia, \n haina ei nou` de Logan, «g\dil`» orgolii române[ti [i de aiurea, \n egal` m`sur`, Arctic conduce deta[at pia]a de
2. Arctic
ie[te foarte mult provenien]a, tradi]ia [i experien]a produc`torului. La alte branduri, precum Unirea, am creat noi atuurile: am \n]eles consumatorul [i am vorbit pe limba lui cre\nd un produs care s`-l reprezinte“, spun cei de la Next Cap.
3. BCR
|nvieri de tranzi]ie
Top de popularitate 1. Dacia
electrocasnice de vreo doi ani \ncoace, Borsec lupt` curajos [i Coca-Cola... Unii \n]eleg mai bine ca al]ii regulile jocului concuren]ial, dar to]i, f`r` excep]ie, lupt`“, observ` Ioana Manea, managing partner, director de crea]ie [i strategie la Loco Branding & Communication. „Pentru Murfatlar sau Albalact, faptul ca s\nt de provenien]` româneasc` a constituit din start un atu pe care l-am valorificat [i \n comunicare. La vin sau produse lactate, consumatorul român pre]u-
Unele dintre brandurile mai vechi au ajuns iar \n aten]ia publicului prin relansare de imagine. „La ciocolata Rom a fost un caz aparte: simpla tradi]ie [i chiar mo[tenirea «comunist`» a m`rcii ne-au ajutat s` facem din ea un brand cu priz` at\t la adolescen]i, c\t [i la consumatorii loiali. Românii de peste 30 de ani, de[i cinici [i autoironici c\nd vine vorba de comunism, au totu[i c\teva nostalgii legate de acea perioad`. O alt` solu]ie e s` ar`]i o marc` româneasc` veche ce [i-a \mbun`t`]it performan]a. E cazul, cel pu]in par]ial, al Daciei Logan“, poveste[te Alexandru Dumitrescu. Pe un brand cu un bun renume \nainte de Revolu]ie, Vinarsul de Murfatlar, au mizat [i cei de la Next Cap: „Era un produs de calitate, de tradi]ie, un produs exclusivist [i foarte greu de g`sit. |n relansare am capitalizat pe aceste valori [i am avut grij` ca mesajul s` transmit` consumatorului strict schimbarea de nume. A atras, pe l\ng` vechii consumatori, [i «public
pozi]iile cele mai \nalte. C\nd vine vorba de segmentele economice luate separat, cele mai abundente \n m`rci române[ti s\nt b`uturile, produsele alimentare [i b`ncile. Astfel, institu]ii române[ti precum BCR (locul 1 la categoria b`nci), BRD, Raiffeisen [i Banca Transilvania au fost numite \naintea unora
interna]ionale, ca ING, HVB sau Citibank. |n privin]a b`uturilor, Bergenbier, Ursus, Murfatlar, Timi[oreana [i Ciuc se dueleaz` \n percep]ia colectiv` cu Tuborg, Stella Artois, Beck’s, Jack Daniel’s sau Carlsberg, iar Coca-Cola [i Pepsi au rivali ca Borsec, Frutti Fresh, Izvorul Minunilor sau Bibor]eni. La electronice, de[i
4. Logan 5. Borsec 6.
Izvorul Minunilor
7. Ursus 8. Romtelecom 9. Frutti Fresh 10. Dero Sursa: Synovate, 2005
t\n`r»“. „Mo[tenirea comunist` nu a fost \mp`r]it` \n mod egal - apreciaz` [i Elena Ioni]`. De aceea, nu exist` nici riscuri standard [i nici re]ete de relansare a brandurilor vechi. De cele mai multe ori, miza se reduce la a-]i convinge consumatorii c` ai evoluat sau la a demonstra c` ai r`mas acela[i. Alegerea publicului-]int` este poate cel mai incitant exerci]iu: indiferent de calea pe care o aleg, brandurile din perioada comunist` nu vor mai fi niciodat` brandurile tuturor românilor“. Aneta Bogdan este \ns` de alt` p`rere: „At\t timp c\t nu exist` conota]ii negative, se poate \ncerca, de[i personal nu s\nt adeptul acestor «\nvieri»: te cost` mult mai mult s` dai la o parte ceva ce exist` \ntr-o minte dec\t s` pui ceva nou“.
Localul lupt` cu globalul Elena Ioni]` poveste[te despre reac]iile românilor fa]` de m`rcile autohtone observate \n cercet`rile realizate de agen]ie: „Dac`, \n cazul campaniilor dezvoltate pentru branduri interna]ionale, un e[ec se poate manifesta printr-un «nu \n]eleg nimic» din partea consumatorului, \n cazul brandurilor române[ti, gre[elile s\nt sanc]ionate mai dur. Mai mult, exist` de obicei un set predefinit de a[tept`ri cu privire la evolu]ia unei m`rci române[ti. Acestea s\nt expresia unui grad
Ursus versus Stella Artois rilor. Astfel, chiar dac` Ariel, Colgate [i Nokia au cel mai mare impact \n r\ndul românilor, sensibilitatea acestora fa]` de brandurile autohtone se resimte \n clasamentele fiec`rei categorii \n parte. |n primele 50 de branduri [i-au f`cut loc nou` m`rci autohtone, iar Connexul (locul 7) [i Dacia (locul 11) ocup`
au numit Philips, Whirlpool [i Sony \n primele trei, românii pozi]ioneaz` totu[i Arcticul \naintea unor m`rci ca Panasonic, Samsung, Bosch sau Nokia. Segmentele mai pu]in exploatate s\nt cele de \ngrijire personal`, unde nici un nume românesc nu [i-a f`cut loc printre branduri ca Dove, Colgate sau Nivea.
Banii din imagine
CELE VENITE, CU ARSENAL GREU, DE PESTE M~RI {I }~RI
se ]in cu fruncea sus
Bunica, McCann.
Stalinskaya, Brands&Bears.
Made \n ]ara lor
M`rcile române[ti s-au coco]at bine \n percep]ia românilor, potrivit unui studiu realizat anul trecut de revista „Biz” [i compania de cercetare Synovate. Indiferent dac` e vorba de branduri mo[tenite din comunism sau lansate dup` 1989, ele le concureaz` cu succes pe cele interna]ionale \n mintea consumato-
1
„Nu se aloc` suficien]i bani pentru conceptualizarea serioas` a unui brand, pentru construc]ia sau promovarea lui... Sau se aloc` bani suficien]i, dar nu exist` knowledge s` fie
Borsec, Grey.
05
brand a reu[it s` \[i fac` apari]ia chiar [i \n „Ice Age: Dezghe]ul“. AccuWeather a intrat \ntr-un film a c`rui ac]iune se petrece \n preistoric.
Zg\rcenii de o parte [i de alta
vechimea lor, m`rcile autohtone [i-au adunat toate puterile pentru a se lupta cu rivalele lor globaliste. — Alexandra B~DICIOIU, Cosmin POPAN
Media cultur` Vineri, 5 mai 2006
ridicat de implicare emo]ional` a consumatorilor“. Ea adaug` c` exigen]ele publicului nu se refer` la performan]a produselor, ci la obliga]ia de a cunoa[te nevoile specifice ale consumatorilor români.
Orgoliul na]ional Aneta Bogdan nu crede \ns` c` românii reac]ioneaz` diferit la brandurile locale fa]` de cele globale. „Au fost multe \ncerc`ri pe pie]ele est-europene prin care consumatorii s` prefere brandurile locale – merg\nPUBLICITATE
folosi]i”, spune Aneta Bogdan (foto). Ea adaug` c` exist` diferen]e \ntre bugetele alocate pentru brandurile locale, comparativ cu cele interna]ionale, \n favoarea ultimelor: „Antreprenorii români nu pot r`spunde la \ntrebarea «c\t valoreaz` brandul vostru?». Se investe[te pu]in \nc` \n brandurile locale - de aceea, \n fapt, s\nt foarte pu]ine puternice ”. Alexandru Dumitrescu este \ns` de alt` p`rere: „Multina]ionalele s\nt uneori mai restrictive cu banii, deoarece consider` c` nu s\ntem o ]ar` destul de important`.“ du-se p\n` la un fel de exploatare a na]ionalismului la nivelul consumerismului. Dar au e[uat. Globalizarea ne-a ar`tat c` orice brand bine construit local poate s` devin` unul regional sau global. Da, consumatorii români ne-au spus \n cercetare c` iubesc brandul Fulga mai mult dec\t alte branduri competitive, dar nu pentru c` este unul local, ci pentru c` le satisface a[tept`rile“, argumenteaz` managerul Brandient. „Pentru marca Bun`t`]i de la Bunica, efortul nostru
a fost intens \n faza de \nceput, p\n` am reu[it s` ocup`m pozi]ia de «gust la fel de bun ca al m\nc`rurilor de cas`». Lucrurile au devenit mai u[oare, pentru c` românii au \ncredere \n priceperea lor la m\ncare [i \n faptul c` produsele de la noi au mai pu]ine «chimicale» dec\t cele din Vest. Pentru Connex a trebuit, la un moment dat, s` contraatac`m \n fa]a principalului competitor, care avea percep]ia de companie cu know-how occidental. Nu ne-am folosit de declara]ii privind milioanele de utilizatori, ci am demonstrat implicarea sa real` \n schimbarea \n bine a României“, enumer` Dumitrescu avantajele concrete ale localului. Brandurile autohtone au un avantaj de start \n competi]ia cu rivalele interna]ionale, \n opinia Ioanei Manea. „Se adreseaz` românilor. Dar, ca orice avantaj ini]ial, trebuie valorificat, altminteri el, \n sine, nu va genera succes”, precizeaz` Manea. Ea adaug` \ns` c` acestea trebuie s`-[i capitalizeze avantajele culturale, de limb`, de umor, de ironie [i pe cele de orgoliu na]ional. Iar faptul c` multe nu con[tientizeaz` \nc` nevoia presant` de a aplica principiul „g\nde[te global, ac]ioneaz` local“, a[a cum o fac mul]i
Dacia, Graffiti BBDO. dintre concuren]ii lor interna]ionali, este principala lor sl`biciune.
Botez cu ap` str`in` Mai multe companii autohtone au ales s` \[i lanseze produsele sub nume care au conota]ii str`ine, cum s\nt Stalinskaya sau Bergenbier, iar altele, din contr`, au preferat nume 100% neao[e, ca \n cazul Unirii sau al Hanului Ars. „A[a se face c` un brand românesc de sucuri r`coritoare se nume[te Frutti-Fresh – numele de rezonan]` italo-
Bergenbier, Leo Burnett. englez` sugereaz` calitatea, echilibr\nd raportul cu un pre] mic -, un rachiu românesc se nume[te Hanul Ars, plasticitatea cuvintelor subliniind at\t re]eta tradi]ional româneasc` a produsului, c\t [i calit`]ile sale... arz`toare, iar un iaurt de la Danone se nume[te Casa Bun`, «dezbr`cat» de haina multina]ional` asociat` pre]ului mare, sugereaz` re]eta tradi]ional` româneasc`“, enumer` Ioana Manea c\teva exemple de botez cu t\lc. „Brandurile au de ales dac` vor s` fie percepute ca
fiind autohtone sau interna]ionale sau dac`, dimpotriv`, vor ca aspectul legat de origine s` fie unul secundar“, explic` Elena Ioni]` strategia numelui. „Dac` [tii c` n-ai credibilitate ca produs românesc \ntr-o anumit` categorie, \ncerci s` faci un brand cu rezonan]` interna]ional`. {i invers: dac` ai credibilitate ca produs românesc, faci un brand românesc. Coca-Cola, de exemplu, a p`strat marca Dorna atunci c\nd a cump`rat afacerea“, motiveaz` alegerea Alexandru Dumitrescu. PUBLICITATE
Vineri, 5 mai 2006 Media cultur`
06
„Am folosit formatul de thriller ca s` pun o \ntrebare: cum ne trat`m con[tiin]ele vinovate?“
Arte [i carte
— Michael Haneke, regizor
Cartea de weekend
MULTIPREMIATUL „ASCUNS“ R|C|IE PUBLICUL AUTOHTON
„Nu se putea \nt\mpla a[a ceva la noi!“
Surprize, surprize \n cinematografe
„Complot \mpotriva Americii“, ultimul thriller al lui Philip Roth, ap`rut la Polirom, este o autobiografie fic]ional` care ridic` multe \ntreb`ri politice. — Silviu MIHAI CE S-AR FI |NT|MPLAT DAC~, \n 1940, alegerile din SUA nu ar fi fost c\[tigate de Franklin D. Roosevelt, eroul de mai t\rziu, care i-a declarat r`zboi lui Hitler, ci de contracandidatul s`u republican Charles Lindbergh, fost pilot de avion m\ndru de uniforma sa [i animat de sentimente pioase, cunoscut \n epoc` prin pozi]iile sale antisemite? „Complot \mpotriva Americii“, ultimul roman al lui Philip Roth publicat de Polirom la doar un an [i jum`tate de la apari]ia edi]iei originale, \ncearc` un r`spuns la aceast` \ntrebare de istorie ipotetic` din perspectiva b`ie]elului de clasa a treia care poart` acela[i nume cu autorul [i provine, ca [i el, dintr-o familie middle-class cu r`d`cini evreie[ti. De la Casa Alb`, [tirile s\nt pe zi ce trece mai alarmante. Totul \ncepe cu un candidat cu o agend` izola]ionist` \n politica extern`, ceea ce Lindbergh, personajul istoric, chiar era. Romanul surprinde \ns` subtila trecere a pre[edintelui fic]ional de la pozi]ia „ce se \nt\mpl` \n Europa nu e treaba noastr`“ la un acord de neagresiune cu Hitler. Apoi, violen]e antisemite \ncep s` izbucneasc` pe str`zile americane, din ce \n ce mai mul]i cet`]eni s\nt nevoi]i s` emigreze \n Canada, iar von Ribbentrop, ministrul de externe al celui de-al Treilea Reich, devine un obi[nuit al petrecerilor preziden]iale de la Washington. „A[a ceva nu se putea \nt\mpla la noi“, a fost probabil reac]ia multor cititori americani, \ns` [i germanii [i est-europenii cunosc bine acest refren. Guvernul declar` c` „gravele pericole interne necesit` limitarea drepturilor constitu]ionale“, iar asem`n`rile cu administra]ia Bush, obsesia securit`]ii [i Patriot Act nu s\nt, desigur, accidentale. Autorul are cu certitudine talentul detaliului [i suficient exhibi]ionism pentru a-[i pune \n scen` familia, ca atunci c\nd vine vorba despre disputa violent` \ntre tat`l micului Philip [i m`tu[a sa, m`ritat` cu un rabin devenit colaborator al regimului. Philip Roth, „Complot \mpotriva Americii“, Polirom, 368 de pagini, 26,90 RON.
Agresorul din „Ascuns“ nu este niciodat` cel ce pare a fi.
Cineastul austriac Haneke \i bulverseaz`
pe spectatorii români, ademenindu-i cu un thriller [i dejuc\ndu-le a[tept`rile. — Ileana DIMA LA PRIMA VEDERE, filmul „Ascuns“ este cel mai accesibil dintre peliculele ie[ite de sub m\na regizorului Haneke. Pe de alt` parte, lungmetrajele accesibile s\nt arareori cople[ite cu distinc]ii de c`tre Academia European` de Film (Cel mai bun regizor, film [i actor \ntr-un rol principal) sau de juriul unor festivaluri precum acela de la Cannes (unde „Ascuns“ a racolat trofeele pentru Cel mai bun regizor), acela ecumenic, plus Premiul FIPRESCI. A[a c` spectatorul trebuie prevenit: a[teapt`-te s` fii surprins.
Burghezul intelectual Tema vinov`]iei, pe care Haneke o exploateaz`, e dramatizat` prin intermediul unei familii tipic franceze. Georges (Daniel Auteuil) [i Anne Laurent, al`turi de fiul lor, Pierrot (Lester Make-
donsky), au un aer de prosperitate [i de normalitate care provoac` imagina]ia, alc`tuind o premis` ideal` pentru un thriller. El e gazda unui talk-show pe teme livre[ti, ea editor, dar vie]ile lor profesionale nu compromit armonia celei de familie. Calmul acestei existen]e burgheze este \ns` spulberat \nc` de la \nceputul filmului, c\nd cei doi devin destinatarii unor casete video [i desene bizare. Primele arat` doar fa]ada casei lor, suger\nd c` s\nt supraveghea]i. Ultimele r`scolesc amintiri din copil`ria lui Georges, care \ncepe s` cread` c` este ]inta unei amenin]`ri.
De-a „popa prostul“ cu suspansul Haneke este un veteran al tratamentelor de [oc pe care le aplic` cu \ncetinitorul spectatorilor. Un exemplu relevant \n acest sens este „Pianista“, un
lungmetraj cu doze consistente de sexualitate [i violen]`, ambele surprinz`toare prin perversitate. Cadrele lungi [i imobile, aproape o semn`tur` a regizorului, revin [i \n „Ascuns“, dar au un sens echivoc: nu [tii c\nd e vorba de cele propriu-zise, care activeaz` iluzia vie]ii de pe ecran, „nemediate“, sau de acelea filmate de misteriosul cameraman care terorizeaz` familia Laurent. De altfel, aceasta este ambiguitatea cu care se deschide lungmetrajul [i cu care jongleaz` consecvent cineastul \n detrimentul nervilor spectatorilor. |n plus, judec\nd dup` imaginile filmate frontal, pozi]ia camerei ar trebui s` fie evident`. Cu toate acestea, personajele nu o v`d niciodat`. Maniera \n care se cumuleaz` suspansul poate da spectatorilor o impresie de familiaritate. Contextul e european, dar ritmul ac]iunii pare american, un standard al Hollywoodului. Exist` \ns` o marot` a cinema-ului de pe vechiul continent, actualizat` aici \ntr-un mod relevant: refuzul de-a oferi pe tav` solu]ia enig-
mei. Pentru acest motiv, „Ascuns“ va consuma ceva mai mul]i neuroni de-ai spectatorului dec\t un film marc` \nregistrat` S.U.A. F`r` a lua \n serios acest avertisment, spectatorul va r`m\ne cu siguran]` dezam`git de final.
Politic [i nu numai Ultimul lungmetraj al lui Haneke exceleaz` \n a fi stratificat. Cei care se vor limita doar la primul nivel, acela de thriller, au multe de pierdut. Vinov`]ia pe care regizorul austriac o pune la microscop, folosind o abordare aproape clinic`, nu se rezum` la nivel individual, ci are implica]ii na]ionale. Filmul se \ntoarce, de[i o face pe c`i ocolite, la un eveniment din istoria recent` a Fran]ei: \n 1961, manifestan]ii alegerieni ne\narma]i, care cereau independen]a ]`rii lor, au fost ataca]i de poli]ie, omor\]i \n b`taie, iar cadavrele lor aruncate \n Sena. Num`rul de mor]i este \n continuare necunoscut, estim`rile variind de la 32 la peste 200. Masacrul a fost recunoscut oficial abia \n 1999.
TREI TEHNICI MASCULINE DE ABORDARE LA RESTAURANT
Cum po]i s` pierzi cu multe cuvinte Regizor [i actor \n propria pies`, „{i noi [i ea“, Emanuel P\rvu face de r\s arsenalul amoros, la Teatrul Foarte Mic. — C`t`lina GEORGE EA (RALUCA RUSU) bea un pahar de vin [i a[teapt`. Restaurantul cu tapet ro[u [i draperii negre ofer` cadrul perfect pentru o \nt\lnire romantic`. Ea z\mbe[te, mai cere un pahar de vin, vorbe[te la telefon o dat`, de dou` ori, de trei ori. Cum e de a[teptat, el continu` s` \nt\rzie. |n restaurant intr` un grup g`l`gios – trei b`rba]i tineri [i unul c`runt. La ce se poate a[tepta o femeie
singur`, frumoas`, \mbr`cat` \n rochie cu decolteu, c\nd st` singur` \n restaurant, al`turi de masa unor b`rba]i g`l`gio[i [i porni]i pe fapte? A]i ghicit – s` fie abordat` de unul dintre ei. Nu mai b`nui]i \ns` ce se \nt\mpl` de aici \nainte. C` to]i trei vin pe r\nd la masa ei n-ar fi chiar surprinz`tor. B`ie]ii au ie[it \n ora[ [i, pentru distrac]ie, se iau la \ntrecere. Ceea ce n-ave]i cum anticipa e modul de desf`[urare a ostilit`]ilor. De fiecare dat` c\nd unul dintre cei trei se ridic`, s` mearg` la masa ei, totul \n jur \ncremene[te. Iar ea adopt` c\te o postur` pentru fiecare dintre ei. Raluca Rusu d` at\ta for]`, prin jocul mut, fiec`rei atitudini, \nc\t se transform` mereu \n alt` femeie
sub ochii publicului. C`ruia doar replica ei final` \i va da o sugestie fin`, poate prea fin`, de ce lucrurile se \nt\mpl` a[a. Cei doi autori ai textului, Emanuel P\rvu [i Oreste Teodorescu, par c` vor nu s` vorbeasc` despre o posibil` \nt\mplare, ci despre discursul nostru cel de toate zilele.
Agita]ie comic` Cei patru b`rba]i \[i folosesc discursul „de ag`]at“. P\rvu intr`, foarte credibil, \n pielea celui care se d` \n v\nt dup` chiolhanuri. Pe un ton jovial, el se laud` cu ma[ina proprie [i \i promite femeii distrac]ie [i c`l`torii. Al doilea, interpretat de Radu Iacoban, are poten]ial de psihopat. Cu un ton mecanic, \i propune femeii s` se delecteze cu vibratoa-
Dan Condurache [i Raluca Rusu.
rele, bicele [i lo]iunile din colec]ia lui personal`. Constantin Di]` pozeaz` \n intelectualul rafinat care-[i scoate la b`taie pove[tile triste [i romantice. C`runtul Condurache se apropie de ea subtil, dar cu at\t mai periculos. Femeia \ns`, fie c` mestec` gum` ca o feti]`, fie c` fumeaz` cu gesturi lascive, tace. Gesturile ei [i agita]ia verbal` a b`rba]ilor st\rnesc hohote de r\s \n sal`. Tevatura de pe scen` ascunde \ns` un filon mai pu]in vesel. Textul, jocul actorilor, regia vorbesc despre modul \n care ne livr`m zilnic \n c\te un discurs ce nu spune nimic despre dorin]ele, inten]iile, nevoile noastre reale. De aceea femeia \i prive[te, \n final, ca pe ni[te copii, iar ei nu \i \n]eleg reac]iile.
Media cultur` Vineri, 5 mai 2006
07
„Nu m` intereseaz` statisticile oficiale, ci cele personale, cu acele filme care ]i-au spus ceva.“
Cultura pentru to]i
— Mihai Chirilov, critic de film
CINEMA PARADIS
Zece filme bune de luat pe insul` Gerhard Katterbauer, „Rom-15“.
Lectura cu mouse-ul
Macintosh vs. Picasso — Ioana CALEN Este ciudat c\t` libertate de expresie \]i poate oferi un computer. Ba, dac` m` g\ndesc bine, s\nt frustrant de pu]ine lucruri \n domeniul artei pe care nu le po]i face cu un computer. Pictura digital` este mai expresiv` ca niciodat` [i c\[tig` din ce \n ce mai mul]i adep]i din r\ndul criticilor. Sculptura \n programul 3D Studio are singurul dezavantaj c` nu poate fi pip`it`. |n rest, dalta a fost \nlocuit` cu succes de mouse. Nici nu cred c` mai este cazul s` men]ionez de anima]iile \n 3DS, care dep`[esc cu mult clasicele „Disney“ la nivel de expresivitate. |n România, acest trend nu a p`truns \nc` suficient de puternic, dar, cu pu]in noroc, cam \n 20 de ani, probabil, vom avea [i noi muzee de art` digital`. Noroc cu tehnologia de ultim` or` c` putem s` vizit`m cele mai mari muzee de art` computerizat` din lume prin atotputernicul Internet. MOCA (Museum of Computer Art) a fost \nfiin]at \n 2005 de c`tre Universitatea Regents din New York [i este cel mai important muzeu din acest domeniu. |l pute]i vizita online zilnic la adresa http://moca.virtual.museum, f`r` tax` de intrare [i f`r` program. Aici v` pute]i plimba prin linkurile galeriilor de fotografie digital`, foto[opat` sau nu, \n func]ie de preferin]e, pute]i admira lucr`rile tridimensionale suprarealiste ale artistului maghiar Tibor Kovacs-Egri sau v` pute]i l`sa r`pi]i de lirismul pictorului belgian Alain Valet.
Te g\nde[ti c`
]i-au sc`pat c\teva filme mari [i ]i-ar prinde bine ni[te recomand`ri? — Magdalena COLOMBET ECRAN DE CINEMA. Sau de monitor. Sau, de ce nu, de televizor, doar mai pui m\na [i pe-o caset` video din c\nd \n c\nd. Te fascineaz` toate [i ai cam epuizat selec]iile din colec]iile de filme ale prietenilor t`i. Dac` nu mai [tii ce s` cau]i, inspir`-te din filmele de care criticii sau al]i cinefili nu se pot desp`r]i.
„Peliculele nu au miros“
Tibor Kovacs-Egri. Digital Art Museum (www.dam.org) con]ine o baz` teoretic` solid` pe aceast` tem`, istoria detaliat` a artei digitale [i galerii cu lucr`ri care dateaz` din 1956. Prima genera]ie de arti[ti s\nt numi]i (cam f`r` originalitate) Pionierii artei digitale (1956-1986), urma]i de „Epoca Paint Box“ (unul dintre primele softuri folosite \n pictura digital`) [i „Epoca multimedia“ (1996-2006). La www.digitalartmuseum.com s\nt lucr`ri foarte reu[ite de art` fractal` (detalii pe aceast` tem` la www.fractart.ro) [i colaje de fotografie realizate \n Photoshop. Pentru pasiona]ii de tehnologie, recomand cu c`ldur` www.http.uk.net (House of Technologically Termed Praxis). De la design-ul site-ului [i p\n` la expozi]ii, ve]i avea parte de art` high tech pur`. Galeriile online [i linkurile c`tre muzee sau chiar site-uri personale ale arti[tilor s\nt „f`r` num`r“. |mp`timi]ii computerului s\nt probabil familiariza]i deja cu site-urile FACT („Foundation for Art &Technology“ din Liverpool) sau Institutul Banff New Media din Canada. Scopul meu a fost doar s` v` zg\nd`resc curiozitatea. De restul se ocup` m`ria sa Google.
Alex Leo {erban \]i ofer` c\teva titluri, subliniind c` ordinea prezent`rii lor e pur cronologic`. |ncepe cu „Triumful voin]ei“, de Leni Riefenstahl, celebrul film de propagand` nazist` din 1935, \n care „cineasta oficial` a Reich-ului filmeaz` nazi[tii, dar pelicula nu are miros, iar cinema-ul este uria[“. Trece la „Cet`]eanul Kane“ pentru c`, „vorba lui Puiu, trebuie s` existe acolo, Sus, cineva – un «Hagi al cinematografiei»“, dar [i „Ordet“, al lui C. T. Dreyer, c`ruia „Bergman, Tarkovski [i von Trier \i s\nt datori“. Pu]in Hitchcock, adic` „La nord prin nord-vest“ din 1959. Nu pute]i rata marii cinea[ti italieni: „Aventura“, \n care „Antonioni descoper` c` exist` un suspans al sentimentelor – iar noi, un thriller lent“, „8 1/2" al lui Fellini, pentru c` „nu exist` alt film mai glorios despre meseria de regizor“ sau „Evanghelia dup` Matei“, \n care „Pasolini filmeaz` povestea lui Iisus ca [i cum s-ar scrie ast`zi, într-un prezent de document [i poem“. Plus alte c\teva revolu]ii care nu trebuie ratate: „Pierre le Fou“, unde Godard „revolu]ioneaz` culoarea [i inventeaz` «filmul abstract»",
„Conversa]ia“ lui Coppola, pentru c` „Paranoia Contemporan` s-a n`scut în cursul acestei conversa]ii“ [i „Pulp Fiction“, pentru c` „Tarantino ia butada lui Godard: «Un film trebuie s` aib` un început, un cuprins [i o încheiere, dar nu neap`rat în aceast` ordine» [i o transform` în film“.
De la Marilyn la Björk Mihai Chirilov \]i d` o list` \n care intr` „haotic [i clasici din istoria cinematografului, dar [i acele filme care i-au spus sau au însemnat ceva într-un moment al vie]ii sale“. Criticul alege „Taxi Driver“, pentru c` are „furie, inadaptare, Scorsese [i de Niro“, continu` cu „Magnolia“ (da, Julianne Moore [i Tom Cruise), un film de „trei ore cu oameni obi[nui]i [i intersec]ii neobi[nuite“. Avem [i Wong Kar Wai – „Chungking Express“, pentru c` e „MTV-ist [i poetic prin excelen]`“, dar merge [i „Moulin Rouge“ – „flamboaiant, anacronic [i pop-cultural. Plus soundtrack-ul“. Dac` n-ai v`zut \nc` „Birth“ al lui Glazer, ai face bine s`-l cau]i, e „riscant [i straniu; plus cel mai bun rol al lui Kidman“. Nu po]i trece peste Lars von Trier [i al s`u „visceral [i naiv“ film „Dancer in the Dark“, colorat de „interpretarea extraterestr` a lui Björk“. Dac` tot vorbim de actri]e, n-o uita pe Marilyn [i caut` „Unora le place jazz-ul“: o fi din 1959, dar e „subversiv [i înc` delirant de comic“. |ncheie \n not` de suspans cu „P`s`rile“, cel mai „simplu [i de efect Hitchcock“, „Rocky Horror Picture Show“, filmul „cult, interactiv [i unicat“ al lui Jim Sharman [i celebrul „Mulholland Drive“ al lui Lynch, care devine „alt film cu fiecare nou` vizionare“.
Pentru ca via]a s` nu fie pustie Andrei Gorzo \]i d` titlurile unor filme f`r` de care via]a lui „ar fi mai trist` [i mai pustie“.
„The Third Man“ al lui Carol Reed: dac` nu te prinde povestea, m`car \l prinzi tu pe Orson Welles \ntr-una dintre cele mai celebre apari]ii \ntr-un film. Nu se prea poate nimic f`r` Hitchcock, dar, dac` mergi pe m\na lui Gorzo [i vezi „Notorious“ din 1946, s-ar putea s` te \ndr`goste[ti de interpretarea lui Ingrid Bergman. |ncearc` [i tu „Bringing Up Baby“ de Howard Hawks, perechea Cary Grant – Katherine Hepburn e de neuitat. Sau „Les Parapluies de Cherbourg“, de Jacques Demy, un musical romantic ce s-ar putea s` te cucereasc`. Dac` \]i place Charles Boyer nu po]i trece peste „Madame de...“ a lui Max Ophüls. Pu]in cinema japonez, dar mult` realitate: „Tokyo Story“ de Yasujiro Ozu. Gorzo mai aminte[te de „Pierrot le fou“ al lui Godard [i
„F`r` filmele acestea, via]a mea ar fi mai trist` [i mai pustie.“ — Andrei Gorzo, critic de film de operele complete ale lui Buster Keaton. Ah, [i mai caut` „La Règle du jeu“ de Jean Renoir (e din 1939, ce-i drept, dar a[a vezi ce \nseamn` m`iestria unui regizor) [i „Persona“ de Ingmar Bergman, o dram` psihologic` halucinant`.
Fellini, dar [i Bruce Lee Regizorul C`t`lin Mitulescu \]i recomand` filmele care l-au f`cut fericit [i pe care [i-ar dori s` le revad`. „Prietenii mei elefan]ii“, cu Raj Kapur, „Cobra“ [i „Cobra se \ntoarce“ cu Bruce Lee, „Cineva acolo sus m` iube[te“ cu Paul Newman. „Cei [apte samurai“ al lui Kurosawa, m`car pentru „scena cu fata aia care respir` a[a puternic \n iarb`“. Mitu-
lescu \[i aduce aminte de muzica din „Hair“, al lui Milos Forman. Caut` [i „Duminica la ora 6“, filmul lui Lucian Pintilie din 1965, s` vezi „ce frumos se alearg` la final“. Regizorul mai spune c` nu se poate s`tura de Fellini: „Amarcord“, „Clovnii“, „E la nave va“, „Il Bidone“, „La Strada“.
Ce-]i recomand` scriitorii Radu Pavel Gheo nu se crede un „cinefil veritabil“, dar ]i le spune pe cele care l-au impresionat, \ncep\nd cu Chaplin [i „Modern Times“, „Pe aripile v\ntului“ [i „Vr`jitorul din Oz“. La capitolul „filme de cinematec` oriunde [i oric\nd“, ia „Zbor deasupra unui cuib de cuci“ al lui Milos Forman. Mai aproape de prezent: „Underground“ („cutremur`tor“), „Full Monty“ („extrem de omenesc. {i optimist“), primele episoade din „R`zboiul stelelor“ (adic` „Imperiul contraatac`“ [i „Întoarcerea cavalerului Jedi“). Merge [i Disney cu „Cartea junglei“, dar [i „Shrek I“. Radu Cosa[u te prinde cu doi clasici mari: Chaplin \n „Goana dup` aur“ [i Buster Keaton \n „Mecanicul generalei“, unde „vezi cu ochii t`i cu ce haz nebun omul poate rezista oric`rei lovituri primite \n fund“. Te duce \n anii ’40 pentru „Ho]i de biciclete“ al lui Vittorio de Sica [i continu` cu „Andrei Rubliov“, al lui Tarkovski, \n care vezi „ce poate face suferin]a dintr-un artist“ sau „C\nt\nd \n ploaie“, pentru „bucuria de a tr`i dans\nd printre b`ltoace“. Ca s` \n]elegi „c\t de greu \i este azi unui om inteligent s` aleag` \ntre bine [i r`u“, ia „La dolce vita“, al lui Fellini. Vezi „Reconstituirea“ – „cel mai bun film românesc din c\te s-au f`cut vreodat`“. Nu uita de „Casablanca“, m`car pentru a vedea „cum poate un b`rbat s`-i spun` unei femei «E o pl`cere s` te pot privi»“ [i caut` neap`rat „Stan [i Bran, v\nz`tori de brad“, film care ne face „s` ne pr`p`dim de r\s, a[a cum merit`m“.
Vineri, 5 mai 2006 Media cultur`
08
„A fost la emisiunea mea [i \i urm`resc activitatea. E un tip pe care-l admir [i un tip foarte modern.“
Pe val
— C`t`lin {tef`nescu, realizator „Garantat 100%“
Mihai Mihalcea N`scut la Bucure[ti, pe 8 septembrie 1969. Studii: Universitatea de Art` Teatral` [i Cinematografic`, sec]ia Coregrafie (1999), bursier la Paris [i la Duke University (SUA). Colabor`ri: balerin la Komische Oper (Berlin), colaborator al Companiei Christian Trouillas (Paris). Fondator, dansator [i coregraf al grupului de dans contemporan „Marginalii“ (1992-1998), director la Centrul MultiArt Dans (MAD). Spectacole: „Stars High In Amnesia’s Sky“ (2003), la Theater am Halleschen Ufer Berlin, în cadrul festivalului Internationales TanzFest/Tanz im August, Berlin; „Memorie de vînzare (copil`rie inclus`)“, (2002), la TanzQuartier, Viena; „Vii la spectacol [i prime[ti un extra-burger!“ (2001); „Hammam/Prizonier în cutia toracic`“, (2000), la Centrul Multi Art Dans.
NOMINALIZAT PENTRU PREMIUL PARIS-EUROPA 2006
Mihalcea continu` lupta
Mihai Mihalcea nu-[i dore[te s` devin` „oficial“.
Ca nou director la Centrul Na]ional
„|l [tiu pe Mihai din liceu: e un neo-dandy, un domn. E [i cel mai bun dansator de la noi [i are stof` de lider de genera]ie. Este foarte greu s`-i \nchizi gura.“ — Cristian Crisb`[an, fotograf
„Mihalcea \ncalc` genul de conven]ie cu artistul neimplicat, retras sub un clopot de sticl`. A reu[it s` dea un «statut de centru» dansului din România.“ — Mihaela Michailov, critic de teatru
al Dansului, coregraful se declar` asfixiat de birocra]ie, dar e hot`r\t s` militeze \n continuare pentru vizibilitatea dansului. — Silviu MIHAI Te-au numit [ef la \nceputul anului. Ce-ai f`cut de-atunci? O institu]ie public` func]ioneaz` cu totul altfel dec\t am fost eu obi[nuit, \n regim free-lance. Au fost foarte multe lucruri de aprobat, nu aveam un regulament, a trebuit s` facem fi[e de post [i s` angaj`m lume... Ave]i suficien]i oameni acum? Nu. Statul de func]ii pe 2006 nu a fost \nc` aprobat de Guvern [i func]ion`m pe cel vechi, cu nou` oameni. O institu]ie de spectacol f`r` un tehnician sau un light-designer... P\n` \n martie n-am avut buget [i a fost greu s` ne d`m seama ce activit`]i am putea avea f`r` bani. Deocamdat` eu car scaune ca to]i ceilal]i, dar la un moment dat lucrurile nu vor mai putea func]iona a[a, pentru c` se vor \ntoarce \mpotriva noastr`. Iar te pl\ngi. Toat` chestia asta a fost la \nceput o joac` de copii. Noi nu speram s` ajungem a[a departe, dar acum, uite c` s-a \nt\mplat, iar \n realitate e foarte diferit de cum ne imaginam noi. |n cur\nd se fac 200 de zile. Ai c\[tigat cum a c\[tigat CDR \n ’96? Din punctul meu de vedere, b`t`lia nu este c\[tigat`. Nu m` refer la cea cu ministerul, ci la b`t`lia noastr`
pe termen lung. P\n` acum ne-am tot pl\ns c` nu s\ntem vizibili, acum urmeaz` chiar s` vedem cum reac]ioneaz` publicul la spectacole [i cine o s` vin`, pentru c`, deocamdat`, s`lile au fost mereu pline, dar r`m\ne de v`zut dac` nu cumva a fost o \nt\mplare. Poate n-o s` mai vin` lumea, din moment ce v` oficializa]i. Dar ce, p\n` acum nu eram oficiali? Nu era]i o institu]ie. Eram fiecare c\te o institu]ie. Glumesc. Inten]ia mea este s` nu ne oficializ`m, ci
s` p`str`m vocile independente a[a cum au fost, la fel de proaspete. C\t` vreme voi fi aici, n-a[ vrea ca centrul s` devin` un pol de putere, s` taie [i s` sp\nzure \n dansul românesc. Pentru c` nu exist` nici o alt` institu]ie similar`, e u[or s` devii a[a ceva: apar contacte, finan]`ri, e u[or s` cazi \n capcan`. Dar eu n-a[ vrea s` monopoliz`m tot. Ai tot zis c` nu s\nte]i vizibili. Ce-ai f`cut? Deocamdat` s\nt foarte multe spectacole pe care nu le putem prezenta, pentru c` nu avem logistica necesar`: nu avem o sal` de spectacole, cu echipamente de scen`. Acum amenaj`m ni[te birouri, am cump`rat ni[te podele profesionale, dar e nevoie de mai mult, de lumini, de sound. A trebuit s` ne ducem \n alte locuri: Teatrul Act, Green Hours, La Scena,
Ce face directorul \n timpul liber Cum te distrezi? Care a fost ultimul film pe care l-ai v`zut? Am fost la cinema s` v`d „Brokeback Mountain“ [i mi-a pl`cut destul de mult, de[i are scene for]ate, cum e una dintre privirile de la \nceput. Unde m`n\nci? M`n\nc dezordonat. Nu m` prea duc la restaurant. Din lene nu g`tesc, de[i m` pricep. |mi plac fructele de mare [i s\nt \nnebunit dup` br\nzeturi. |mi mai plac chestiile cu legume, le arunc la cuptor cu
condimente, dar nu m` omor dup` m\nc`ruri superpreparate [i procesate. Le prefer mai fruste.
Prometheus – ceea ce a fost, pe de alt` parte, [i bine, pentru c` altfel am reveni la centralism. Am avut foarte multe finan]`ri – noi ca arti[ti independen]i –, ne-au ]inut \n spate str`inii, acum e prima dat` c\nd ministerul ne d` bani. Vrem s`-i obi[nuim \n sf\r[it pe reprezentan]ii statului s` vin` totu[i [i ei cu ceva. Cum pl`ti]i colaboratorii? Au venit deja s` ]i se pl\ng`? Deocamdat` nu pl`tim bine, dar to]i \n]elegem s` ne „sacrific`m“ pu]in. Nu putem s` cerem aici onorariile pe care le cerem \n alt` parte: la festivaluri interna]ionale ob]ii 2-3.000 de euro, la noi un interpret \ntr-o reprezenta]ie prime[te un milion [i jum`tate \n m\n`. Dar publicul \n]elege ceva din ce face]i? {tiu c` ave]i tot felul de activit`]i educative. Nu [tiu dac` e rolul nostru s` facem educa]ie publicului. Mai degrab` am \ncercat s`-l sensibiliz`m, s`-l familiariz`m cu limbajul dansului. Putem s`-i facem propuneri, s`-i d`m un gust. OK, [i care v` e „platforma program“? |n general, \n România nu ne prea uit`m dincolo de gardul nostru, nu [tim ce se discut` \n context interna]ional sau ce se \nt\mpl` pe scenele europene, de exemplu. {i avem prea multe concluzii [i prea pu]ine \ntreb`ri. Provincialism? Da. |n plus, p\n` acum, dansul a fost privit la noi ca o art` „minor`“, ca o garnitur` „light“ pe l\ng` un fel principal de m\ncare. Asta se vede la nivel institu]ional: Baletul Operei e pe l\ng` Oper`,
{coala de Coregrafie a fost pe l\ng` Liceul de Muzic`. Dar e [i din cauza baletului clasic, unde nu po]i fi dec\t leb`d` sau spiridu[: dansul este v`zut ca ceva frivol. Apoi, \n dansul românesc nu exist` teorie, am copil`rit la [coal` cu dou` c`r]i am`r\te, cu informa]ie din ’60. Acum st`m mai bine? S-a mai tradus? Deloc. E o chestie pe care \ncerc`m s` o recuper`m: vrem s` facem o mediatec` [i o arhiv`, s` invit`m ni[te critici str`ini. Altfel nu [tim despre ce vorbim, r`m\nem \ntre noi [i ne mirosim unii altora crea]iile: putem „crea“ tot felul de bazaconii. Dar tu cite[ti? Mergi la teatru? S\nt foarte interesat de ce se \nt\mpl` cu literatura asta t\n`r`. Am citit ce a ap`rut la Polirom. Cu artele plastice am un dialog mai plauzibil dec\t cu literatura sau teatrul. Dansul contemporan s-a \ndep`rtat foarte mult de teatru [i teatralitate [i s-a apropiat foarte mult de performance. Am sc`pat de acele produse frumos ambalate, ornamentate, acum se propun coregrafii de idei, e o zon` de art` conceptual`. {i cu muzica ar trebui s` ai o rela]ie bun`. Ascult de toate: nu m` feresc nici de Monteverdi, nici de Viorica [i Ionic` de la Clejani, nici de PJ Harvey. Muzica \mi place poate chiar mai mult dec\t dansul. Am fost interesat foarte mult` vreme de un anume exotism, c`utam folclorul pur din toate p`r]ile lumii, dar am dep`[it faza asta. Acum am o c\nt`rea]a preferat`: Eartha Kitt.