05.11.2006-Economic

Joi, 11 mai 2006

Bani&afaceri Supliment editat de ziarul

V\nz`tori de confort

Pia]a serviciilor de \nchiriere a automobilelor [i biroticii poate aduce profituri, deoarece \n Romånia este abia la \nceput.

06

Preg`tirea angaja]ilor Tax`ri aduce bani \n firm` imobiliare Preg`tirea angaja]ilor se poate dovedi o investi]ie cel pu]in la fel de bun` ca [i cea \n echipamente.

Pia]a trainingului se va dubla \n acest an.

06

Taxa de timbru este perceput` ca procent din valoarea tranzac]iei, la care se adaug` \n general o tax` notarial` aproximativ egal`.

03

|N PREZENT, DOAR „GRANZII“ AU UN CUV|NT DE SPUS PE INTERNET

Credite franci elve]ieni

Business-ul t`u poate lovi pe net

Avans: minimum 25% Durat`: 6-72 de luni Valoare credit: 3.000-75.000 de euro echivalent \n franci elve]ieni Tax` unic` de administrare: 3% Dob\nd`: 6,95% variabil` [i rate lunare egale actualizate la fiecare 3 luni Sursa: Porsche Bank

CREDITE IEFTINE

Francii elve]ieni ciocnesc ma[inile Euro devine prea costisitor pentru b`nci. Noua alternativ` vine din Elve]ia.

— Florin CEPRAGA

TIMI {LICARU

Anul 2007 va aduce mai multe investi]ii

\n publicitatea online, aflat` deja \ntr-o dezvoltare foarte puternic`.

— Lidia IONI}~ UN STUDIU REALIZAT de c`tre Ini]iative Media a estimat cre[terea pie]ei de publicitate online din România, \n 2005, cu 75% fa]` de 2004, dep`[indu-se cu mult trendul la nivel mondial. De asemenea, \n 2005 valoarea pie]ei de

publicitate online a fost, potrivit speciali[tilor, de trei-patru milioane de dolari, iar investi]iile realizate la \nceputul lui 2006 determin` o estimare de cre[tere dubl` pentru acest an.

Comparativ cu pie]ele din Europa sau chiar din Statele Unite, la noi accesul la Internet

r`m\ne destul de limitat, dar, potrivit Ilenei Tomescu, managing director la compania de media Brand Connection, „\n c\]iva ani avem toate [ansele s` recuper`m. Estim`m o evolu]ie rapid` a acestui canal de comunicare din ce \n ce mai c`utat [i \n România“.

Dac` \n UE media online de]ine 36% din totalul pie]ei, la noi s-a 04-05 dep`[it anul trecut abia pragul psihologic de 1%.

Cine investe[te?

Creditele acordate pentru cump`rarea de autovehicule \n euro s\nt acum supuse presiunii venite din partea monedei elve]iene.

Porsche Bank a lansat, la \nceputul acestei luni, un nou produs financiar destinat credit`rii auto. Gerard Pesson, directorul Renault Credit International, a anun]at c` se g\nde[te [i el s` fac` acela[i lucru.

Creditul oferit de Porsche Bank poate fi derulat pe o perioad` cuprins` între [ase luni [i [ase ani. Dob\nda este variabil` [i atinge 6,95%. Dob\nda anual` efectiv` (DAE) începe de la 8,36% [i este calculat` pentru un avans de 25% [i o perioad` de 72 de luni.

Explica]ia pentru dob\nda de 6,95% pentru creditul \n franci elve]ieni are la baz` finan]area mai ieftin` pe care o ob]in b`ncile pentru moneda elve]ian`. Pe pia]a monetar` interna]ional`, dob\nda LIBOR la trei luni pentru franci elve]ieni este de 06 1,28%, \n timp ce acela[i indicator are o valoare de 2,7% pentru moneda unic` european`.

La fel ca \n 2004, anul trecut, principalii investitori \n aceast` form` de advertising r`m\n macroindustriile. Investi]iile lor pentru online se afl` \n jurul cifrei de 10% din bugetul total alocat unei campanii de comunicare. Juc`torii din industriile, financiar-bancar, IT [i industria auto s\nt cap de afi[ pe Internet.

Terorismul umfl` asigur`rile B`ncile virtuale percep comisioane mai mici

COMPANIILE de asigur`ri s\nt dispuse s` \[i asume riscurile de atentat terorist. |ns` numai contra unor prime piperate [i dup` ce ob]in acordul reasigur`torului, deoarece suma pl`tibil` este de ordinul milioanelor de dolari. |n prezent, \n func]ie de acoperirile solicitate, am-

plasarea cl`dirilor sau a bunurilor asigurate (zona urban`, zona rural`), caracteristicile constructive ale cl`dirilor (structura de rezisten]`, anul construc]iei), tarifele pentru asigurarea unei cl`diri variaz` \ntre 0,07-0,71%, iar 03 pentru bunuri gospod`re[ti \ntre 0,12-0,43%.

ROMÂNII AU DESCOPERIT b`ncile virtuale. Potrivit estim`rilor B`ncii Moneybookers, num`rul românilor care apeleaz` la serviciile ei se ridic` la circa 2.000.

Compania permite oric`rui de]in`tor de e-mail s`

fac` pl`]i online în timp real.

Sistemul func]ioneaz` ca Western Union.

Astfel, dup` ce te înregistrezi, prime[ti un cod de validare, dup` care e[ti admis \n sistem. Imediat dup` acceptare, e[ti autorizat

s` trimi]i online bani, în baza unor parole de acces (pentru securizarea tranzac]iei). Comisioanele s\nt mai mici dec\t cele bancare sau dec\t ale al- 02 tor companii de transfer rapid de bani.

Joi, 11 mai 2006 Bani&afaceri

02

Microinvesti]ii

de euro cost` deschiderea unui cont la o banc` virtual`, care poate acorda [i credite de p\n` la 50.000 de euro pe card.

300

B~NCILE {I-AU MUTAT SEDIILE PE INTERNET

Credite virtuale la romåni ]ioneaz` ca Western Union.

Astfel, dup` ce te înregistrezi, prime[ti un cod de validare, dup` care e[ti admis \n sistem. Imediat dup` acceptare, e[ti autorizat s` trimi]i online bani, în baza unor parole de acces (pentru securizarea tranzac]iei).

Comisioanele s\nt mai mici dec\t cele bancare sau ale altor companii de transfer rapid. Moneybookers.com dispune de o eviden]` exact` a tuturor tranzac]iilor clien]ilor. |n plus, banca virtual` are încheiate parteneriate cu diverse magazine online, unde clien]ii beneficiaz` de reduceri la pl`]i.

Moneybookers

este potrivit site-ului un intermediar de pl`]i aflat sub jurisdic]ia legilor din Marea Britanie.

— Dan ODAGIU SWISS OFSHORE BANK, Moneybookers [i Bankinter nu au sediu imobiliar, dar au \n schimb unul virtual. Acestea lucreaz` cu bani c\t se poate de reali, avantajul b`ncilor virtuale fiind comisioanele mai mici dec\t ale b`ncilor clasice.

Pagina securizaty

Moneybookers.com Dintre cele trei b`nci virtuale prezentate mai sus, doar cei de la Moneybookers au o variant` în limba român` a site-ului. Ceilal]i au doar variante în limbile de circula]ie interna]ional`. Potrivit estim`rilor b`ncii, num`rul românilor care lucreaz` cu Moneybookers se ridic` la circa 2.000. Moneybookers este, potrivit site-ului, un intermediar de pl`]i aflat sub jurisdic]ia legilor din Marea Britanie. Compania permite oric`rui de]in`tor de e-mail s` fac` pl`]i online în timp real. Sistemul funcPUBLICITATE

B`ncile virtuale \i scutesc pe români de fa]a acr` a func]ionarilor.

Adresa siteului Moneybookers trebuie s` înceap` cu https://www.moneybookers.com ('s' dup` 'http' indic`: aceasta este o pagin` securizat`).

Potrivit site-ului, „Moneybookers este un serviciu ideal pentru micile afaceri, pentru comercian]ii online [i pentru alte activit`]i curente deservite de mecanismul tradi]ional de plat`. Cu o solu]ie viabil` de pl`]i interna]ionale, accept`m clien]i din întreaga lume! Moneybookers Limited este un intermediar de pl`]i aflat sub jurisdic]ia legilor din Marea Britanie. S\ntem de]inu]i de Gatcombe Park Ventures Limited, Londra“, se arat` pe site-ul b`ncii

virtuale. Banca percepe la banii trimi[i un comision de 1% din sum`. Spre exemplu, la 50 de euro, comisionul ajunge deci la 0,5 euro. Spre compara]ie, Western Union percepe la aceea[i sum` un comision de 7 euro, iar MoneyGram la fel. Mai mult, tranzac]iile se fac din fotoliu, f`r` s` mai ajungem la ghi[eul unei b`nci.

Prevenirea sp`l`rii de bani B`ncile virtuale se ap`r` [i de cei care vor s` spele bani. Astfel, ve]i fi solicitat s` confirma]i indentitatea dvs. [i alte detalii personale.

Moneybookers a întocmit un sistem special de verificare, implic\nd cardul sau contul dvs. bancar pentru a v` dovedi identitatea. „Pentru p`strarea integrit`]ii sistemului nostru de pl`]i, contul dvs. Moneybookers poate fi, de asemenea, subiectul unor limit`ri periodice ale tranzac]iilor în func]ie de situa]ia dvs. de utilizator. |n plus, pute]i fi solicitat pentru confirmarea identit`]ii c\nd v` înregistra]i ca nou membru sau dac` a]i fost client în trecut”, se mai arat` \n condi]iile impuse de banc`. Se acord` [i credite de p\n` la 50.000 de euro \n func]ie de garan]iile oferite. Deschiderea unui cont necesit` un avans de 300 de euro.

PUBLICITATE

Bani&afaceri Joi, 11 mai 2006

03

Investi]ii mari

de milioane de dolari este valoarea primelor pl`tite \n 2005 la asigur`rile de r`pire.

100

O AFACERE CU MARE POTEN}IAL DE CRE{TERE |N VIITOR

Asigur`rile antitero cost` zeci de mii de euro Alte tipuri de asigur`ri Asigur`rile de r`pire [i r`scump`rare (kidnap and ransom insurance - KRI) au ap`rut \n SUA dup` 1932, c\nd a fost r`pit copilul aviatorului Charles Lindbergh. La ora actual`, industria asigur`rilor de r`pire [i r`scump`rare se dezvolt` puternic, cu 1520% anual, valoarea primelor pl`tite anual fiind estimat` la peste 100 de milioane de dolari.

0,43%. Dac` se ia \n calcul [i asigurarea \mpotriva actelor de terorism, atunci prima de asigurare poate dep`[i \n unele cazuri 1% din valoarea declarat` a cl`dirii.

Reasigur`torii preiau 80% din costuri

Dup` atentatele din Statele Unite ale Americii, num`rul asigur`rilor teroriste s-a dublat.

Prima de

asigurare se pl`te[te \n func]ie de importan]a bunului asigurat.

— Dan ODAGIU COMPANIILE DE ASIGUR~RI s\nt dispuse s` \[i asume riscurile de atentat terorist. |ns` numai contra unor prime piperate [i dup` ce ob]in acordul reasigur`torului, deoarece suma pl`tibil` este de ordinul milioanelor de dolari. Riscul cre[te o dat` cu „prestigiul“ bunului asigurat.

a bunului respectiv. Spre exemplu, o anumit` prim` de asigurare se va percepe la Po[ta Român`, la Casa de Economii [i Consemna]iuni, la Tarom [i o alta pentru cl`direa unei funda]ii obscure. „Societ`]ile care \ncheie poli]e pentru asigurarea cl`dirilor pot cere [i asigur`ri pentru desp`gubirea actelor de terorism ca anexe la poli]a \ncheiat`. Iar \n aceast` situa]ie, pre]ul asigur`rii cre[te cu 15-20%, \n func]ie de risc“, ne spune cum merge treaba Bogdan Andriescu.

Mai mult, deoarece se [tie c` valoarea bunurilor la un combinat este foarte mare, iar \n cazul unui act terorist se distruge doar o parte din

Poli]a de bunuri nu preia toate riscurile

Banii de pe asigur`rile mari s\nt verifica]i Companiile de asigur`ri s\nt obligate din acest an s` raporteze orice tranzac]ie care implic` o sum` de minimum 10.000 de euro.

Dac` ave]i de primit (sau de pl`tit) de la firmele de asigur`ri o sum` mai mare de 10.000 de euro, intra]i automat \n baza de date a Oficiului Na]ional pentru Prevenirea [i Combaterea Sp`l`rii Banilor. Drept urmare, asigur`torul va verifica dac` at\t persoanele care \ncheie poli]e de asigurare, c\t [i beneficiarii acestor poli]e figureaz` pe lista persoanelor suspecte.

CEC \[i securizeaz` toate cardurile Cardurile emise de c`tre Casa de Economii [i Consemna]iuni (CEC) ofer` utilizatorilor acestora securitate maxim` a tranzac]iilor cu carduri la comercian]i [i pe Internet prin sistemele VISA 3-D Secure [i MasterCard SecureCode, standarde de securitate la care CEC [i-a aliniat toate tipurile de carduri emise : Visa Electron, MasterCard Business [i Visa Business.

ProCredit Bank România a lansat \ncep\nd din aprilie un nou produs de economii destinat persoanelor fizice: Contul TOTAL. Banca ofer` o dob\nd` la vedere de 7% pentru economiile \n RON. Persoanele care acceseaz` Contul TOTAL de la ProCredit Bank beneficiaz` de condi]ii foarte avantajoase la acest nou produs: pot depune [i retrage numerar \n orice moment f`r` nici un

cost suplimentar, nu se solicit` un sold minim obligatoriu, deschiderea [i administrarea contului s\nt gratuite, iar \n momentul \n care se dore[te \nchiderea contului nu se aplic` penalit`]i sau alte tipuri de comisioane.

ALD Automotive ofer` un produs nou pe pia]a româneasc`: leasing opera]ional cu servicii incluse. Acest produs este destinat companiilor care doresc s` utilizeze pe o perioad` predefinit` o flot` de autovehicule, în schimbul unei rate lunare fixe, integral deductibil`. Pe l\ng` finan]area utiliz`rii autovehiculului, rata lunar` fix` include [i o gam` complet` de servicii asociate: între]inere, anvelope, asigur`ri, asisten]` pentru [ofer [i autovehicul, autovehicul de înlocuire, serviciu VIP, reporting [i consultan]`.

Taxe [i impozite

Bir dublu pentru tranzac]iile cu case TAXA DE TIMBRU este perceput` ca un procent din valoarea tranzac]iei (cota marginal` este aproximativ de 0,5%), la care se adaug` \n general o tax` notarial` aproximativ egal`, potrivit avocatnet.ro. |n cazul \n care o asemenea valoare este semnificativ diferit` de valoarea de pia]`, imobilul respectiv va fi supus unei evalu`ri [i valoarea taxei de timbru va fi calculat` la valoarea de pia]` certificat`. Valoarea taxei de timbru poate fi redus` cu 50% \n cazul terenurilor f`r` cl`diri, localizate \n afara limitelor urbane (extravilan). Ca o regul` general`, transferul imobilelor este supus TVA (la cota standard de 19%). Totu[i, m`suri speciale de simplificare a TVA se aplic` \n cazul achizi]iilor de terenuri [i cl`diri (sau p`r]i de cl`diri) cu condi]ia ca at\t v\nz`torul, c\t [i cump`r`torul s` fie \nregistra]i ca pl`titori de TVA. |n special, m`surile implic` aplicarea

TVA prin mecanismul tax`rii inverse, prin care at\t v\nz`torul, c\t [i cump`r`torul \nregistreaz` at\t intr`rile, c\t [i ie[irile de TVA, f`r` plata efectiv` a TVA. Din perspectiva impozitului pe profit, entit`]ile locale vor impozita venitul din \nchirierea propriet`]ii imobiliare cu cota standard de impozit pe profit de 16% [i li se va permite s` amortizeze fiscal proprietatea imobiliar`, pe baza pre]ului de achizi]ie. Terenul \ns` nu poate fi amortizat.

Perioada normal` a amortiz`rii pentru cl`diri este de 40 de ani. Profiturile realizate din v\nz`rile directe de propriet`]i imobiliare \n România s\nt, de asemenea, impozitate la cota standard de 16%. De[i \nchirierea propriet`]ilor imobiliare este scutit` de plata TVA f`r` drept de deducere, legea permite proprietarului s` opteze pentru aplicarea TVA la facturile de chirie.

Pa[ii \ncheierii unei asigur`ri de bunuri

Mituri demolate Re

` ur ig s ia î[

INFO_COTIDIANUL

Asigur`rile pentru desp`gubiri de pe urma actelor de terorism se fac \n România de 15 ani, dar au c`p`tat o mai mare amploare dup` atentatele din SUA. „|n mod normal, riscul de terorism la \ncheierea unei asigur`ri de bunuri sau de cl`diri este excludere“, ne asigur` Bogdan Andriescu, pre[edintele Uniunii Na]ionale a Societ`]ilor de Intermediere [i Consultan]` \n Asigur`ri din România (UNSICAR). Asta \nseamn` c` poli]a obi[nuit` de asigurare pentru un bun sau pentru o cl`dire nu preia actele de terorism ca risc de asigurare. |n general, prima de asigurare pentru riscul de terorism este \n func]ie de importan]a socio-politic`

aceast` valoare, asiguratul poate cere asigur`torului \ncheierea unei poli]e cu o valoare mai mic` dec\t cea a bunurilor pe care le are, pl`tind \n acest mod mai pu]in. La un combinat de 200 de milioane de euro se reasigur` doar 10-20 de milioane de euro. |n prezent, \n func]ie de acoperirile solicitate, amplasarea cl`dirilor sau a bunurilor asigurate (zona urban`, zona rural`), caracteristicile constructive ale cl`dirilor (structura de rezisten]`, anul construc]iei), tarifele pentru asigurarea unei cl`diri variaz` \ntre 0,07-0,71%, iar pentru bunuri gospod`re[ti \ntre 0,12-

Firmele mari cer \n cadrul licita]iilor organizate pentru asigurarea cl`dirilor ca asigur`torii s` preia [i riscul de atac terorist. Iar firma de asigur`ri \ncheie la r\ndul ei cu o firm` mare de reasigur`ri din afar` un contract de reasigurare. Acest contract de reasigurare este necesar pentru firma de asigur`ri din România de a se proteja \n situa]ia \n care ar trebui s` pl`teasc` desp`gubiri. La un contract de 20 de milioane de euro, partea român` asigur` \n jur de 1-5 milioane de euro, iar restul este preluat de asigur`torul str`in.

Flash bancar

as

l nu u b

ig

ur

`

Companie de asigur`ri

UE ne închide pia]a muncii bu

nu

l

Prime[te banii în caz de atac terorist CLIENT

Companie de reasigur`ri

— Doru CIREA{~ ROMÂNII NU VOR PUTEA lucra în UE dup` aderare, se afirm` deseori. De fapt, limitarea accesului va fi o problem` a fiec`rui stat în parte, cel pu]in în primii doi ani, îns` obligatoriu pia]a va fi liberalizat` total, cel t\rziu la [apte ani dup` integrare. Oricum, aranjamentul pe ace[ti [apte ani va oferi asigur`ri c` pie]ele muncii din

actualele state membre nu vor deveni mai restrictive decît erau în momentul semn`rii Tratatului de aderare.

Documentul va avea anexat` o declara]ie care va preciza c` statele membre actuale încearc` s` ofere un acces mai larg la pia]a muncii, în condi]iile prev`zute de legisla]ia na]ional` [i c` încurajeaz` extinderea accesului înainte de aderare.

Joi, 11 mai 2006 Bani&afaceri

04

Bani \n buzunar

Una dintre cele mai spectaculoase cre[teri ale publicit`]ii online a fost \n Marea Britanie, unde pia]a a crescut anul trecut cu 66% fa]` de anul anterior.

Bani&afaceri Joi, 11 mai 2006

05

Bani \n buzunar

Potrivit speciali[tilor \n domeniu, anul acesta vom asista la c\teva mut`ri spectaculoase ale bugetelor de pe mediile clasice pe Internet.

PENTRU AGEN}II ECONOMICI CARE NU DISPUN DE BUGETE IMPRESIONANTE PENTRU PROMOVARE,

INTERNETUL POATE FI SOLU}IA. METODA ESTE FOLOSIT~ CU SUCCES {I DE MULTINA}IONALE.

Business-ul t`u poate

lovi pe Internet

Romånii n-au

Dac` \nainte popula]ia activ` \[i petrecea timpul pe tv, pres` scris` sau radio, acum acest timp este dedicat Internetului. Potrivit lui Nicoar`, „Internetul e situat la convergen]a tuturor celorlalte medii: audio, video, text, imagini, la care se adaug` interactivitatea“. Diferit de consumul tuturor celorlalte medii, Internetul creeaz` astfel contextul unei interac]iuni mai puternice \ntre consumatori [i branduri. Totodat`, aici consumatorul se informeaz` [i asupra achizi]iilor pe care urmeaz` s` le realizeze.

Printre alte avantaje importante se reg`sesc segmentarea/targetarea demografic`, \n func]ie de context, de timpul zilei, de alte site-uri vizitate, m`surabilitatea, dar [i posibilitatea de a calcula audien]a \ntregii campanii.

AFLAT~ |NTR-O DEZVOLTARE foarte puternic`, pia]a publicit`]ii online se dubleaz` de la an la an. Ca orice pia]` care ia o amploare considerabil` \ntr-un timp relativ scurt, online-ul a crescut relativ haotic. Comparativ cu pie]ele din Europa sau chiar din Statele Unite, la noi accesul la Internet r`m\ne destul de limitat, dar, potrivit Ilenei Tomescu, managing director la compania de media Brand Connection, „\n c\]iva ani avem toate [ansele s` recuper`m.

Estim`m o evolu]ie rapid` a acestui canal de comunicare din ce \n ce mai c`utat [i \n România“. „P\n` \n 2007, oamenii vor privi acest mediu ca pe ceva firesc, o dat` cu reglementarea care urmeaz` s` se fac` [i pentru acest domeniu“, precizeaz` [i C`lin Rot`ru[, Online Sales Director la Arbomedia.

Dac` \n UE media online de]ine 36% din totalul pie]ei, la noi s-a dep`[it anul trecut abia pragul psihologic de 1%. „Predic]ia mea este c` se va stabiliza mai sus chiar dec\t Europa de Vest, la 6-7%“, adaug` Rot`ru[.

te publicitare standardizate [i automatizate. Reprezentan]ii firmei declar` c` ulterior s-au orientat c`tre marii advertiseri. Care este de fapt problema pie]ei online? „Din punct de vedere regional, România este singura pia]` \n care principalii publisheri online nu au \nceput \nc` s`-[i v\nd` direct spa]iile publicitare, ced\nd aceast` activitate brokerilor de publicitate, iar formatele de publicitate cu plata pe rezultat (pay-per-click) au o pondere redus` (5% fa]` de 40% \n SUA [i 30% \n UE)“, spune C`lin Fusu, director la Neogen. Se constat` astfel un a[a-zis monopol de]inut de c`tre principalii doi-trei mari juc`tori de pe pia]`.

Pia]` de patru milioane de dolari

Problema pie]ei online Faptul c` mediul online nu este recunoscut ca fiind o component` necesar` \n campaniile de advertising este o problem` care se va a[eza imediat dup` reglement`rile obligatorii din

|n Romånia s\nt cinci milioane de internau]i care pot fi influen]a]i de publicitatea online.

Valoarea pie]ei publicit`]ii online Sursa: Estim`ri din pia]`

3 - 3,7 milioane E

2,2 - 2,5 milioane E

1,6 milioane E

800.000 E

2003

2004

2005

2006 INFO_COTIDIANUL

2007. Problema adev`rat` a acestei pie]e o reprezint` \ns` tipurile de strategii pe care le abordeaz` cei c\]iva juc`tori principali: net-

Bridge, Imedia, Arbomedia, Neogen [i Vodanet. „|n România exist` dou` mari agen]ii de media online, agen]ia dedicat` publicit`]ii

online, boom.ro, parte a companiei netBridge, [i divizia de Internet a agen]iei Arbomedia. Pe l\ng` acestea, care, prin portofoliile de site-uri pe care le reprezint`, acoper` cea mai mare parte a site-urilor importante din România, mai exist` [i c\]iva publisheri independen]i, precum Vodanet, Imedia, Internet Corp [i Neogen, care \ncearc` s` se reprezinte singuri \n fa]a clien]ilor de publicitate“, spune Orlando Nicoar`, directorul netBridge. Prin urmare, dac` strategia netBridge cuprinde activit`]i de brokeraj, intermediind v\nzarea de publicitate pe site-uri, compania \[i dezvolt` \n acela[i timp [i site-urile proprii. De aseme-

TIMI {LICARU

nea, netBridge de]ine [i trafic.ro, unicul sistem de m`surare a traficului folosit de toat` pia]a online. Sistemul este unanim acceptat, \ns` cu mici controverse, fiindc` apar]ine unuia dintre juc`torii care activeaz` pe pia]`. Arbomedia se constituie ca regie de publicitate online, av\nd dreptul de v\nzare pentru mai multe publica]ii online, \n regim de exclusivitate. Iar compania Imedia \[i dezvolt` site-urile proprii, dar [i alte site-uri. Neogen a fost p\n` nu de mult o re]ea neconven]ional`, care vindea publicitate la click [i care se adresa business-urilor mai mici sau persoanelor particulare, prin oferta de pache-

TIMI {LICARU

Bannerele s\nt cele mai solicitate formate online.

FA}~ DE CAMPANIILE CLASICE,

Costurile online s\nt de [apte ori mai mici Publicitatea pe Internet este mai

ieftin`, merge direct la ]int` [i este cuantificabil`. Deci, [i firmele mai mici pot apela cu \ncredere la ea.

Site-urile de companie nu au [anse f`r` re]ea

— Lidia IONI}~

Exist` \ns` companii care au decis s` \[i dezvolte site-uri proprii, f`r` a apela la vreunul dintre marii juc`tori. Site-urile de companie reprezint` un caz aparte. Acestea nu se pot sus]ine singure, \ns` \[i pot face la r\ndul lor publicitate pe site-urile de profil, care apar]in agen]iilor de publicitate online. Cu alte cuvinte, publisherii mici se duc s` investeasc` tot la cei mari, pentru c` ace[tia din urm` fac legea pe online. Printre cele mai c`utate site-uri se num`r` edi]iile online ale publica]iilor tip`rite, siteurile de business, cele de turism, site-urile din domeniul auto [i cele din IT. A[adar, dac` ai un site deja construit [i dore[ti s` ai publicitate pe el, mergi la unul dintre publisherii online. Compania respectiv` va evalua concep]ia de design al site-ului, structura, provenien]a, con]inutul site-ului, categoria din care face parte, va analiza traficul, targetul [i va negocia pentru ce fel de formate online se potrivesc.

PRINCIPALII INVESTITORI \n aceast` form` de advertising r`m\n macroindustriile care investesc sus]inut [i regulat [i pentru care publicitatea pe net reprezint` o component` important` \n mixul de marketing. Investi]iile lor pentru online se afl` \n jurul cifrei de 10% din bugetul total alocat unei campanii de comunicare.

Juc`torii din industriile telecom, financiar-bancar, IT [i din industria auto au cea mai mare cre[tere economic` [i s\nt cap de afi[ pe online, \ns` din urm` vin tare sectoarele FMCG (pe domeniile b`uturi, beauty&care [i food) [i turism/travel. „Aceast` diversificare a industriilor care opteaz` pentru publicitate online se datoreaz` \n special cre[terii semnificative a num`rului de utilizatori de Internet, diversificarea [i specializarea profilurilor site-urilor nou lansate. Comunit`]ile online reprezint` adev`rate resurse de feed-back [i fidelizare“, mai spune Eveline Fabritius. „Internetul

este locul cel mai potrivit pentru publicitatea la ma[ini. |n acest sens, mai to]i produc`torii [i importatorii de ma[ini [i-au f`cut site-uri pe net“, precizeaz` Rot`ru[.

Pentru Porsche România, unul dintre marii investitori \n campanii de advertising pe Internet, ponderea online-ului \n mixul de marketing este \n cre[tere de la an la an. „Anul acesta, aproape nici o campanie tactic` nu a demarat f`r` componenta online“, afirm` Nina Br`tf`lean, director de PR [i Comunicare al companiei. De asemenea, Porsche a avut [i campanii care s-au desf`[urat exclusiv online.

newslettere, p\n` la expunerea contextual`, precum sponsorizarea anumitor cuvinte din interiorul articolelor. „Aceste cuvinte vor ap`rea ca linkuri, iar un mouse-over va genera apari]ia ad-ului. Internetul este un mediu liber, \n care imagina]ia chiar [i la nivel de comunicare comercial` se poate desf`[ura liber“, adaug` Voicu. Nu exist` un pachet standard pentru companiile care vor reclam` pe site, \ns` se poate negocia un pachet format din orice combina]ie de servicii. Domeniile cele mai atractive pentru advertiseri s\nt [tirile, informa]iile financiare, publica]iile online, site-urile de ni[` [i portalurile. De

Investi]ii pe medii de comunicare Outdoor Cinema Radio Internet 5,1% 6,2% 4,8% 4,6%

{i cu bani pu]ini stai \n fa]` „|n expunerea pe Internet nu exist` standarde, cu at\t mai pu]in cli[ee, cum apar frecvent la celelalte medii“, spune Val Voicu, marketing director la Imedia. Campaniile desf`[urate online ]in cont de obicei de obiectiv [i, \n func]ie de acesta, se aplic` diverse formate \ncep\nd de la clasicul banner, insert \n

Presa scris` 23,6% INFO_COTIDIANUL

— Lidia IONI}~

Un studiu realizat de c`tre Ini]iative Media a estimat cre[terea pie]ei de publicitate online \n 2005, cu 75% fa]` de 2004, dep`[indu-se cu mult trendul la nivel mondial. De asemenea, \n 2005 valoarea pie]ei de publicitate online a fost, potrivit speciali[tilor, de trei-patru milioane de dolari, iar investi]iile realizate la \nceputul lui 2006 determin` o estimare de cre[tere dubl` pentru acest an. „De[i cifrele arat` o evolu]ie net`, se simte nevoia unor campanii mai ample de informare, la nivelul advertiserilor [i al responsabililor de marketing, cu privire la specificul [i poten]ialul mediului online“, spune Eveline Fabritius, head manager la Magnetique Marketing. Dar, de[i bugetele investite au crescut foarte mult fa]` de anii trecu]i, se poate observa, \n ciuda specificului interactiv [i deosebit de creativ al acestui mediu, dorin]a advertiserilor de a p`stra formatele standard, apel\nd \n general la campaniile de bannere.

Cum v`d marii investitori publicitatea online

Avantajele online-ului

ajuns s` cumpere morcovi pe net, \ns` dup` 2007 media online ar putea avea o personalitate mai bine conturat`.

TV 38,9%

Sursa: Initiative Media

asemenea, nu exist` o metod` specific` prin care poate fi atras` publicitatea pe site-uri, publicitatea fiind atras` de trafic [i de structura site-urilor. |ns`, dintre toate tipurile de servicii oferite, cel mai solicitat serviciu este afi[area bannerului pe site-urile solicitate de client.

Bugetul se direc]ioneaz` c`tre afi[area bannerului pe anumite site-uri, \n func]ie de obiectivele campaniei [i de targetul vizat, bannerul put\nd fi folosit \n orice tip de campanie. „Crearea bannerului nu este foarte costisitoare, dac` ne raport`m la costul campaniei“, spune Tomescu. „Nu exist` tarife standard pentru diferite formate“, spune [i Nicoar`, „pre]ul pentru un banner pe un site ]ine cont at\t de formatul bannerului, c\t [i de audien]a site-ului, la care se adaug` alte op]iuni de segmentare specifice publicit`]ii online dorite de advertiser [i eventuale discounturi de volum“. Dar, spre deosebire de o campanie „clasic`“, desf`[urat` timp de o lun` pe tv, care cost` aproximativ 250300.000 de euro, o campanie online cost` mult mai pu]in (\n jur de 40.000 de euro), av\nd avantajul target`rii specifice pentru un public de ni[`, un impact crescut, interactivitate, vizi-

Vodafone

Orange

„Internetul reprezint` o component` constant` a mix-ului de comunicare a Vodafone România de c\]iva ani. |n campania „Tr`ie[te fiecare clip`“ s-au \nregistrat peste 100.000 de click-uri \n mai pu]in de cinci zile. Am ales pentru publicitatea online formatul intersti]ial, deoarece acest tip de banner este reprezentativ pentru campania noastr` [i pentru mesajul pe care \l promov`m.

Deoarece rata de penetrare a Internetului este \n continu` cre[tere, anticip`m c` [i investi]iile noastre \n acest canal media vor cre[te; \n momentul de fa]`, publicitatea pe Web este foarte eficient` din punctul de vedere al costurilor“, spune Stephanie Jackson, senior director.

„Internetul ocup` un loc tot mai important \n via]a fiec`ruia, rata de penetrare a acestuia este \n cre[tere [i desigur c` Orange nu poate neglija din punct de vedere calitativ [i cantitativ audien]a acestui canal de promovare. Prin derularea unei campanii online, Orange se adreseaz` unui segment „special“ din target - cei care s\nt \n pas cu ultimele tendin]e.

Folosind acest mediu de comunicare, se poate identifica mai u[or un anume „profil“ de audien]` c`tre care se \ndreapt` un mesaj. O campanie de business poate s` fie clasic`, iar pentru cele dedicate tinerilor \ncerc`m formate speciale“, declar` Anca Stancov, media specialist.

Porsche

Piraeus Bank

Clientul din România utilizeaz` tot mai mult Internetul \n decizia de cump`rare a unei ma[ini.

Ratele de click ale celor mai recente campanii ale noastre o dovedesc. Unealta Internet este foarte mult utilizat` \n alte ]`ri. Clientul de ma[ini vine documentat \n showroom [i de multe ori are deja ma[ina configurat` dinainte. Timpul de alegere a ma[inii se eficientizeaz`, conform tendin]elor, \n toate dimensiunile vie]ii noastre de zi cu zi. |n func]ie de marc` [i de mesaj, precum [i corespunz`tor momentului din via]a produsului, am ales toate formele posibile de formate online“, spune Nina Br`tf`lean, director de comunicare.

Privim o campanie online ca pe o oportunitate, o fereastr` care ni se deschide [i care ne permite s` p`trundem \n mintea clientului atunci c\nd celelalte c`i au fost b`t`torite; de noi sau de c`tre al]ii. Costurile unei campanii online s\nt \nc` mult mai mici dec\t ale unei campanii s`-i spunem tradi]ionale, fa]` de targetul atins. Varianta clasic` de banner spunem c` a fost solu]ia cea mai bun`, din mai multe motive: \n primul r\nd, nu dorim s` intr`m \n intimitatea clientului cu bannere tip pop-up de care nu mai po]i sc`pa sau altele care \i \ngreuneaz` traficul din cauza vitezei reduse a conexiunii“, sus]ine Cristina Micu, marketing manager.

bilitate [i rapoarte \n timp real. „Spre exemplu, \nainte de a merge pe print sau tv, se poate \ncerca pe net. Expunerea de acest fel se poate constitui ca un mic studiu de pia]` la un click distan]`“, declar` Rot`ru[.

link-uri sponsorizate, video ad) sau pachete de formate care s` fie \n acord cu strategia [i targetul campaniei.

De asemenea, ]in\nd cont c` mesajul lansat pe media tradi]ional` are un altfel de impact fa]` de media online, definirea mesajului este extrem de important`. Acesta trebuie s` fie simplu, u[or de citit [i plasat \ntr-o zon` cu maxim` vizibilitate pe site. O campanie online clasic` poate con]ine un mix de elemente: bannerele (spa]iile rectangulare cu con]inut animat) cost` \ntre 10 [i 16 euro pentru 1.000 de afi[`ri, intersti]ialul (formatul cu cel mai mare impact, de dimensiunea monitorului, care se afi[eaz` \ntre paginile unui site \n timpul navig`rii) are un pre] de 20-25 de euro/1.000 afi[`ri sau newsletterele, eficiente pentru publicul-]int`, care cost` \ntre 300 [i 500 de euro/1.000 de afi[`ri.

Cum \]i faci o campanie online Stabilirea obiectivelor este prioritar` \nainte de pornirea oric`rei campanii de publicitate. E valabil cu at\t mai mult pentru Internet, unde targetul poate fi foarte clar „localizat“. Loializarea consumatorului, cre[terea v\nz`rilor, generarea de trafic pe site-ul companiei, dublarea sau sus]inerea mesajului transmis pe media clasice (tv, radio sau print) s\nt obiective care determin` alegerea unor formate diferite (roll over, intersti]ial, advertorial, content module, skyscraper, pop-under ad, newsletter,

Joi, 11 mai 2006 Bani&afaceri

06

Bani&idei

milioane de euro vor fi cheltui]i \n acest an pentru ca angaja]ii s` aib` performan]e superioare.

10

FIRMELE DE TRAINING OFER~ COMPANIILOR SERVICII DE PREG~TIRE PE TOATE GUSTURILE

Investi]ii în for]a de munc`

Firmele cheltuiesc de dou` ori mai mul]i bani, \n acest an, comparativ cu anul trecut, pentru preg`tirea angaja]ilor.

Pia]a serviciilor

de training va înregistra, în acest an, un volum dublu fa]` de anul trecut.

— Doru CIREA{~

PIA}A SERVICIILOR de training va înregistra, în acest an, un volum dublu fa]` de anul trecut. Speciali[tii estimeaz` c` vor fi cheltui]i peste 10 milioane de euro.

Nu tot ceea ce este ieftin este [i bun. Afirma]ia, de altfel general`, este aplicabil` la alegerea firmei de training potrivite, afirm` speciali[ti ai acestor firme, care [i-au cl`dit un renume pe pia]`. Cum rareori firma care angajeaz` servicii de training pentru angaja]i are acces la CV-urile celor pe m\na c`rora vor înc`pea abilit`]ile profesionale ale an-

gaja]ilor, alegerea trainerului potrivit este recomandabil s` se fac` pe baza unor scurte probe, sf`tuie[te {erban Svoronos, managing partner al firmei de profil Axa Consulting. „Teoria deseori este aceea[i. Ceea ce face diferen]a este trainerul [i modalitatea de transfer al informa]iei. De aceea, recomand ca la c`utarea unui trainer s` se organizeze cu mai mul]i dintre ace[tia scurte [edin]e de o or` – dou`, în care s` se vad` cum interac]ioneaz` ace[tia cu angaja]ii“, spune acesta.

Oferta bogat` pe pia]a de training Pre]urile pe pia]` depind mai degrab` de tarifele organizatorului cursurilor de training, dec\t de specificul acestor cursuri. Potrivit surselor din pia]`, pre]ul final se calculeaz` pe baza unui tarif zilnic, perceput unei grupe cu cel mult 12 participan]i, [i care fluctueaz` între 600 [i 1.800 de euro.

Func]ie de necesit`]i, firmele pot cump`ra servicii de dezvoltare general` a competen]elor angaja]ilor, cursuri de ameliorare a inteligen]ei emo]ionale – care permit angaja]ilor s` comunice mai bine la locul de munc` – sau tehnici de prezentare.

Firmelor care includ angaja]i cu o capacitate mic` de reac]ie în fa]a comportamentelor dificile ale altora li se recomand` cursuri de asertivitate, iar managerilor din pozi]ii intermediare, lec]ii de leadership. Paleta este completat` de cursurile de v\nz`ri de succes – care de]in cea mai mare pondere pe pia]` pentru firmele de training, managementul timpului sau conducerea for]ei de v\nz`ri, managementul stresului, marketing etc.

Toate aceste cursuri dureaz` în medie dou`-trei zile, excep]ie f`c\nd cele destinate amelior`rii abilit`]ilor managerilor, care s\nt mai îndelungate.

Motorul pie]ei este aderarea la UE Ceea ce face ca firmele s` se poat` lipsi cu greu de trainingul personalului este aderarea la UE. Din punct de vedere tehnic, într-un mediu competi]ional sporit, firmele s\nt obligate s` de]in` angaja]i performan]i, iar birocratic, programele de dezvoltare a personalului s\nt sus]inute chiar de stat, prin proiect dedicate. „Statul pompeaz` bani în programe de preg`tire [i noi am avut firme care au pl`tit 90% dintre costuri din fondurile nerambursabile primite cu aceast` destina]ie“, spune Svoronos.

Potrivit lui David Fagiano, director de opera]iuni al firmei Dale Carnegie, Associates – nou intrat` pe pia]` – exist` un interes ridicat al furnizorilor de training pentru România. „|n perspectiva ader`rii la UE, România a devenit o pia]` extrem de interesant`.“ Cererea de servicii de training a crescut uimitor în ultima perioad`,

at\t din punct de vedere calitativ, c\t [i din perspectiva calit`]ii acestor programe.

Marile companii multina]ionale au determinat prin venirea lor la o nevoie crescut` de externalizare a programelor de training, dar [i exigen]e din ce în ce mai mari din partea clien]ilor companiilor de training.

Interes sc`zut Num`rul mediu de zile pe salariat, dedicate trainingului

34,17% Nici o zi 43% 1,5 zile

Care este pia]a?

Volumul acesteia este estimat la circa 11 milioane de euro, în timp ce la nivel mondial se cheltuiesc cu aceast` destina]ie 62 de miliarde de dolari, apreciaz` reprezentan]ii Dale Carnegie România. Potrivit acestora, în medie, companiile aloc` programelor de preg`tire a angaja]ilor aproximativ 80.000 de euro, date valabile pentru cel pu]in 15% dintre firmele de pe pia]`. „Pia]a este destul de fragmentat` din punctul de vedere al nivelului competi]iei. |n momentul de fa]`, în Bucure[ti s\nt 40 de firme de training, iar dintre acestea

22,83% 6 zile

Sursa: CNIPMMR, 2005

20% s\nt interna]ionale“, spune Gini Coman, director de v\nz`ri al acestei firme. |n ceea ce prive[te beneficiarii programelor, „bugetele se orienteaz` de regul` c`tre programele de training pentru angaja]ii din pozi]iile de top [i middle management – 80% din buget pentru 20% din angaja]i“, spune Coman.

Culoar liber la oportunit`]i

Oferi]i confort contra cost — Doru CIREA{~ PIA}A DE |NCHIRIERI nu este foarte dezvoltat`, fapt care o face atractiv` celor care vor s`-[i deschid` o afacere. Principalul avantaj al închirierilor este costul sc`zut la care poten]ialii clien]i pot s` ob]in` pe o perioad` scurt` de timp beneficiile oferite de o ma[in`. Regula se aplic` [i în cazul închirierii de echipamente de

birou, spre exemplu videoproiector, echipamente de traducere etc. Închirierea de ma[ini [i de motociclete are ca grup-]int` vizat cu prec`dere turi[tii, ace[tia fiind cei care nu î[i deplaseaz` ma[ina sau logistica de birou pe distan]e mari.

Unde se face promovarea?

Canalele de promovare a serviciilor de închiriere trebuie s` fie

legate de locurile cu care turi[tii iau contact, anume: hoteluri, restaurante, agen]ii de turism, reviste cu informa]ii pentru turi[ti etc. Totu[i, nu trebuie ignorat poten]ialul ridicat pe care îl reprezint` companiile.

Aten]ie la reguli O aten]ie deosebit` trebuie acordat` regulilor [i procedurilor.

Acestea trebuie clar stabilite, astfel înc\t cel care închiriaz` s` [tie care îi s\nt obliga]iile. Din acest punct de vedere, consultarea unui jurist pentru a întocmi contracte tip f`r` cusur este o necesitate.

Dac` închirierea autoturismelor este o afacere cu o pia]`-]int` de o m`rime mic`, închirierea logisticii de birou are o pia]` de ni[`, foarte mic`. De aceea, modul de promovare a acestei afaceri trebuie s` se fac` pe un canal direct, [i anume parteneriatele cu hoteluri, restaurante, aeroporturi [i s`li de conferin]`.

Una dintre variante presupune închirierea ma[inilor cu tot cu [ofer. |n acest caz, tariful dvs. poate varia între 0,5 [i 0,8 euro/km, pre] care nu include TVA, diurna [ofer (15 euro/zi), cazare [i masa [oferului (în cazul deplas`rilor în ]ar`) sau alte taxe.

Avantaje [i dezavantaje Unul dintre avantajele afacerii este cheltuiala fix` foarte sc`zut` odat` realizat` investi]ia ini]ial`, care este partea cea mai substan]ial`. La cel`lalt pol, trebuie ]inut cont de vulnerabilitatea acestei afaceri la apari]ia marilor operatori de servicii de acest tip.

Cei interesa]i s` prind` pia]` pot contacta firmele mai importante prezente \n alte ]`ri pentru a prelua o parte dintre clien]ii acestora, \n situa]ia \n care aceste companii nu s\nt reprezentate \n România.

Bani&afaceri Joi, 11 mai 2006

07

Auto

reprezint` avansul consemnat de creditele \n valut` \n luna martie 2006.

3,8%

EURO {I-A G~SIT UN NOU NA{ |N MATERIE DE CREDIT~RI

|mprumuturile auto se dau la franci elve]ieni Dup` Porsche

gurarea CASCO a autovehiculului cesionat` în favoarea b`ncii, iar cartea de identitate a autovehiculului în original este p`strat` la banc`.

Bank, RCI vrea s` introduc` francii elve]ieni ca moned` de creditare pentru achizi]ia de automobile.

Diferen]a fa]` de euro Explica]ia pentru dob\nda de 6,95% pentru creditul \n franci elve]ieni [i cea de 9% pentru cel \n euro are la baz` finan]area mai ieftin` pe care o ob]in b`ncile pen-

— Florin CEPRAGA CREDITELE ACORDATE pentru cump`rarea de autovehicule \n euro s\nt acum supuse presiunii venite din partea monedei elve]iene.

Porsche Bank a lansat, la \nceputul acestei luni, un nou produs financiar destinat credit`rii auto. Creditul este destinat at\t persoanelor fizice, persoanelor fizice autorizate sau liber-profesioni[tilor, c\t [i celor juridice.

Creditele s\nt acordate pentru finan]area achizi]iei modelelor produse de m`rcile Volkswagen, Audi, Skoda, Seat [i Porsche.

Creditul poate fi derulat pe o perioad` cuprins` între [ase luni [i [ase ani. Dob\nda este variabil` [i atinge 6,95%. Dob\nda anual` efectiv` începe de la 8,36% [i este calculat` pentru un avans de 25% [i o perioad` de 72 de luni. Cei care vor s` recurg` la acest tip de credit vor pl`ti o tax` unic` de administrare, care reprezint` 3% din valoarea creditului [i se achit` o dat` cu plata avansului. „Ca urmare a unei consult`ri în ceea ce prive[te varianta optim` de creditare, împreun` cu dealerul, clientul poate opta pentru acest credit auto în moneda elve]ian`. Întocmirea dosarului de creditare va fi realizat` de c`tre dealer împreun` cu Porsche Bank, valoarea creditat` fiind cuprins` între 3.000 [i 75.000 de euro, echivalent în franci elve]ieni“, spun oficialii Porsche Bank.

Pentru a intra în posesia autoturismului este necesar` plata unui avans de minimum 25% din valoarea acestuia. Rambursarea creditului se va realiza în rate

este 8,36% dob\nda anual` efectiv` aferent` unui credit de 16.000 de franci

B`ncile recurg la o nou` moned` pentru ca v\nz`rile s` mearg` ceas \n expectativa unei relax`ri a pie]ei auto române[ti. lunare egale, actualizate la fiecare trei luni. Pentru ramburs`rile anticipate se percepe un comision de 2,5% din partea pl`tit` în avans. Ramburs`rile anticipate nu s\nt îns` permise mai devreme de [ase luni de la contractarea creditului. Asigurarea CASCO obligatorie poate fi inclus` în suma creditat`.

Garan]iile necesare pentru acordarea creditului s\nt: garan]ia real` mobiliar` asupra obiectului în credit, asi-

Principalele caracteristici ale credit`rii \n valut` Credite euro

Credite franci elve]ieni

Avans: minimum 25% f`r` girant sau 15% cu girant

Avans: minimum 25%

Durat`: 6-72 luni

Durat`: 6-72 luni

Valoare minim` credit: 3.000 euro

Valoare credit: 3.000-75.000 euro echivalent \n franci elve]ieni

Tax` unic` de administrare: 3%

Tax` unic` de administrare: 3%

Dob\nd`: 9% variabil` [i rate lunare egale actualizate la fiecare 6 luni

Dob\nd`: 6,95% variabil` [i rate lunare egale actualizate la fiecare 3 luni SURSA: PORSCHE BANK

tru moneda elve]ian`. |n plus, nivelul dob\nzilor la care se \mprumut` b`ncile este mai mic dec\t \n cazul euro. Pe pia]a monetar` interna]ional`, dob\nda LIBOR la trei luni pentru franci elve]ieni este de 1,28%, \n timp ce acela[i indicator are o valoare de 2,7% pentru moneda unic` european`.

Tocmai din acest motiv, Gerard Pesson, directorul general al Renault Credit International, a anun]at s`pt`m\na trecut` c` se g\nde[te la introducerea acestui tip de credit.

Aten]ie \ns`, pentru c` moneda de creditare \n franci elve]ieni poate conduce la anumite pierderi pentru clien]i, av\nd \n vedere fluctua]iile cursului de schimb [i faptul c` majoritatea pre]urilor s\nt exprimate \n euro.

De[i s\nt considerate o noutate pe pia]a bancar` româneasc`, creditele \n franci elve]ieni s\nt larg r`sp\ndite \n ]`ri central-europene precum Ungaria, Polonia sau Slovenia. Volumul acestor credite dep`[e[te \n Europa Central` chiar pe cel al \mprumuturilor \n moneda na]ional` sau euro.

Potrivit datelor B`ncii Na]ionale a României, creditele în valut` au crescut în luna martie din 2006 cu 3,8%, dup` ce au suferit o sc`dere de 2,4% în februarie [i 1,6% în ianuarie.

Nout`]i \n grila de start Hyundai Motors va construi \n Cehia Hyundai Motor, al [aptelea mare produc`tor de automobile din lume, a confirmat c` planul de a construi o fabric` \n Republica Ceh` va continua. Ministrul ceh al Industriei [i Comer]ului, Milan Urban, a declarat c` a primit o confirmare din partea Hyundai referitoare la continuarea investi]iei pentru construirea unei fabrici de automobile la Nosovice. Valoarea proiectului se cifreaz` \ntre 800 de milioane de

euro [i un miliard de euro. „Dup` mai multe telefoane [i scrisori c`tre guvernul coreean, am primit un document scris prin care Hyundai confirm` c` investi]ia din Republica Ceh` va continua [i accept`

propunerea noastr` de a semna contractul \n Coreea de Sud“, a declarat Urban. Oficialul ceh a precizat c` acordul va fi semnat la jum`tatea lunii mai. Fabrica Hyundai din Cehia, care va intra \n func]iune \n 2008, va avea circa 3.000 de angaja]i [i va crea alte 12.000 de posturi la produc`tori de componente [i furnizori de servicii.

Investi]iile str`ine directe au fost principalul factor ce a favorizat cre[terea economic` din Republica Ceh`, care anul trecut a atins 6%.

Centura de siguran]`, obligatorie \n autocare Încep\nd cu 9 mai, utilizarea centurii de siguran]` va fi obligatorie în autocare [i microbuze în spa]iul Uniunii Europene. „S\nt convins c` aceast` m`sur` poate salva mii de vie]i [i c` va contribui la atingerea obiectivului european de a reduce la jum`tate num`rul persoanelor ucise pe [osea la orizontul anului 2010, în raport cu cei 50.000 de mor]i din 2001“, a spus comisarul european pentru Transporturi, Jacques Barrot, citat de AFP. P\n` în prezent, legisla]ia european` prevedea obligati-

vitatea centurii de siguran]` în cazul vehiculelor de mai pu]in de 3,5 tone. Noua directiv` european` va extinde aceast` obligativitate la toate categoriile de vehicule echipate cu centuri de siguran]`. Acest lucru va presupune o schimbare, în special \n cazul microbuzelor cu peste nou` pasageri, \n cel al autocarelor pentru turism [i al vehiculelor comerciale, deoarece, p\n` în prezent, utilizarea centurii de siguran]` pe scaunele din spate nu era obligatorie. Tot noua regul` impus` de UE prevede echiparea autovehiculelor cu dispozitive special adaptate pentru copii.

Joi, 11 mai 2006 Bani&afaceri

08

Pe val

a fost ritmul de cre[tere \nregistrat de Coca-Cola HBC Romånia \n anul 2005.

17%

Costin Måndrea 1999 – se ocup` de promo]ia Sprite 2000 – devine marketing manager pe Bucure[ti 2005 – ajunge director opera]ional de marketing

FIE ANGAJA}I, FIE MANAGERI, ECHIPA FACE DIFEREN}A

Mândrea a f`cut Coca din Cola Costin Mândrea

dat suportul s`u. A fost o promo]ie care s-a bucurat de un succes nebun“, spune Mândrea.

Prima urcare \ntr-o pozi]ie-cheie din cadrul companiei a fost \n 2000, c\nd s-a mutat de la Timi[oara la Bucure[ti [i [i-a asumat responsabilitatea pozi]iei de marketing manager pe Bucure[ti. „Una dintre sarcini a fost s` \mi construiesc o echip` puternic`, din oamenii care existau atunci [i din oameni noi, din exterior.

Am recrutat, a fost o experien]` incredibil`, am adus patru oameni din alte companii sau din facultate direct. Marea mea satisfac]ie este c` \n acest moment to]i ace[tia s\nt \n pozi]ii-cheie: director regional de v\nz`ri, director na]ional de trade marketing, director na]ional de evenimente speciale, coordonator na]ional pentru cash&carry“, poveste[te t\n`rul manager despre prima experien]` ca [ef \n cadrul celei mai cunoscute companii din lume. Au fost [i momente delicate. „A trebuit s` m` despart de doi dintre membrii echipei, pentru neperforman]`. Fiecare etap` \n dezvoltarea echipei a adus mai mult` maturitate, mai mult` putere. Am \nv`]at din fiecare experien]`.“ Din mai 2005 a preluat [i conducerea departamentului de marketing. „Este o mare diferen]` \ntre cultura de multina]ional` [i una de companie româneasc`. Primul avantaj pentru multina]ionale este c` aceast` cultur` exist`.

Multina]ionalele au setat \n România anumite standarde [i este \mbucur`tor c` s\nt unele companii mari române[ti care se aliniaz`, u[oru[or, la aceste standarde.“

a \nceput cu traduceri, un job la o editur`, angajat la cea mai cunoscut` marc` din lume [i apoi [ef.

— Florin CEPRAGA

„Ascultarea este un instrument-cheie \n \n]elegere.

Dumnezeu ne-a dat dou` urechi [i o singur` gur`.

Trebuie folosite \n propor]ia asta“. „Marea problem` cu oamenii buni este c` nu con[tientizeaz` c` pot face lucruri mari, prin for]ele proprii.

De aceea, trebuie \ncuraja]i [i sprijini]i tot timpul, p\n` c\nd \ncrederea de sine este suficient de mare pentru a-[i asuma singuri riscuri“.

— Costin Mândrea

A |NCEPUT S~ LUCREZE de c\nd era licean. Primul s`u job a fost \n clasa a XI-a, prin 1990, la Br`ila, dup` cum m`rturise[te Mândrea.

Ap`ruser` primele televizoare color, faimoasele TEC, [i erau cozi uria[e la cump`rarea lor. Atunci s-a ivit prima oportunitate de a face bani, pentru c` toate manualele de utilizare erau \n limba englez`. „Destul de pu]ini dintre cump`r`tori se pricepeau s` \n]eleag` cum trebuia setat televizorul. Astfel \nc\t m-am apucat s` traduc.

Am f`cut o bro[ur` de patru pagini, foarte clar`, \n române[te, pe care am multiplicat-o apoi la copiator.“ A fost primul pas spre independen]a financiar`. Vindea cu 100 de lei, care echivalau cu cinci dolari pe atunci. Cheltuielile erau de circa trei dolari, „deci aveam un superprofit,“ spune Mândrea, ad`ug\nd c` „am reu[it s` v\nd o sut` [i ceva de exemplare. Partea bun` era c` unii dintre cump`r`tori nu se mul]umeau doar cu bro[ura, ci m` chemau s` le [i instalez televizorul [i s` le ar`t cum func]ioneaz`. Pentru asta luam 300 de lei“.

Dup` absolvirea liceului, a intrat la Facultatea de Automatic` [i Calculatoare din Bucure[ti. S-a ]inut de [coal`, a luat burs`, dar, \ncep\nd cu al doilea an de facultate, nevoia de bani suplimentari l-a determinat pe viitorul manager s`-[i caute un job.

S-a angajat la o editur`, pe l\ng` Gara de Nord, care, pe vremea aceea, edita reviste de matematic`, fizic` [i chimie. „Aveau nevoie de un culeg`tor de text. Mi s-a p`rut un job foarte corect, mai ales c` era noaptea [i puteam s` merg [i la [coal`.

Am f`cut asta cam nou` luni, o dat` la dou` nop]i lucram 12 ore, culegeam tone de formule, explica]ii, experimente. A fost o experien]` foarte bun`, pentru c` am \nv`]at ce \nseamn` s` fii pl`tit conform performan]elor. Astfel, cu c\t culegeam mai multe pagini, cu at\t luam mai mul]i bani. Tr`geam de mine c`tre diminea]` ca s` c\[tig 10.000 de lei \n plus.“ Tot \n timpul facult`]ii, a avut diverse slujbe, cea mai important` fiind experien]a de trei ani de la Arexuim, dup` cum m`rturise[te Mândrea. „Am \nv`]at ce \nseamn` s` lucrezi [i s` conduci o echip`.“

{apte dintr-o lovitur` Terminase facultatea [i a v`zut un anun] \n ziar: „Coca-Cola angajeaz` trainee“. {i-a trimis CV-ul, iar o s`pt`m\n` mai t\rziu a fost sunat. Numai c` job-ul era la Timi[oara, [i nu \n Bucure[ti.

Abord`ri de succes Costin Måndrea trece prin ierarhia Coca-Cola HBC ca prin supermarket. „Pentru c` oricum nu eram legat cu nimic de Bucure[ti am spus da.“ La cap`tul unui proces destul de lung, de circa trei luni, a avut loc interviul final. Mândrea [i al]i [apte contracandida]i au fost examina]i o zi \ntreag` de un juriu irlandez. Luase job-ul.

De jos \n sus La \nceput a fost foarte dezam`git, recunoa[te viitorul manager, „pentru c`

\mi imaginasem c` o s` intru \n Coca-Cola [i o s` pot pune pe mas` c\teva dintre strategiile la care visam eu [i care vor tripla v\nz`rile de Coca-Cola“. Timp de dou` luni a fost trimis s` pun` postere, s` construiasc` display-uri, fiind un fel de ajutor al agentului de v\nz`ri. „Privind \n urm`, \mi dau seama c\t de importante au fost lunile acelea pentru mine, c\t de mult m-au co-

nectat la realit`]ile pie]ei [i la cultura Coca-Cola.“ A \nv`]at [i a muncit mult, [i-a asumat riscuri. „|n 1999, m-am dus la fostul director de marketing, C`lin Dr`gan – \n prezent director general – [i i-am spus: «Promo]ia asta de Sprite vreau s` o fac eu, cap-coad`»“.

Dr`gan a fost foarte surprins c` un junior voia s` \[i asume riscurile pentru o promo]ie na]ional`, „dar mi-a

Trecerea de la subaltern la [ef A fost o trecere destul de dificil`, pentru c` implica asumarea responsabilit`]ilor nu doar pentru ac]iunile personale, ci pentru \ntreaga echip`. „De cele mai multe ori, echipa este construit` din caractere foarte diferite, iar \ntreaga art` este s` construie[ti puterea echipei din atributele pozitive ale fiec`rui membru, s` construie[ti sinergie“, declar` Mândrea. „Coca-Cola este un mediu foarte transparent. Fiecare membru al echipei are obiective, criterii de perfor-

man]`. Se fac periodic evalu`ri ale competen]elor [i, pe baza lor, se construiesc planuri de

dezvoltare. La fiecare promovare major` \n structur`, s\nt consulta]i evaluatori independen]i, care dau sugestii [i fac recomand`ri.“ „|mi place s` \n]eleg ce se \nt\mpl` \n pia]`, ce \i motiveaz` pe oameni, ce st` \n spatele ac]iunilor lor“, spune Mândrea despre calit`]ile pe care trebuie s` le aib` un manager. „De aceea, ascultarea este un instrument-cheie \n \n]elegere. Dumnezeu ne-a dat dou` urechi [i o singur` gur`. Trebuie folosite \n propor]ia asta.“

De-a lungul timpului, a avut oameni foarte buni \n echip`, dar acest fapt nu \nsemna c` nu existau probleme. „Marea problem` cu oamenii buni este c` nu con[tientizeaz` c` pot face lucruri mari, prin for]ele proprii. De aceea, trebuie \ncuraja]i [i sprijini]i tot timpul, p\n` c\nd \ncrederea de sine este suficient de mare pentru a-[i asuma singuri riscuri.

Cu [efii, abordarea este un pic altfel. Ei trebuie lua]i la bord, trebuie luat acceptul lor pentru proiecte importante, pentru ca la r\ndul lor s` \mi dea sus]inere [i resurse“, spune t\n`rul manager despre rela]iile ierarhice \n cadrul companiei.

Din punctul s`u de vedere, un manager de succes pune focusul pe rezultate, puterea de munc` [i devotamentul fa]` de companie pe primele locuri. La baza acestor trei criterii stau \ncrederea \n oameni [i respectul, puterea de a \n]elege cum po]i face din zece oameni diferi]i din punctul de vedere al calit`]ilor individuale [i al cuno[tin]elor \n domeniu o echip` de succes. „La fel de important este s` ai un mentor. Nu vorbesc despre modele, nu cred \n modele. Vorbesc despre oameni de la care po]i \nv`]a.“