Supliment editat de ziarul
Vineri, 12 mai 2006
Capitalism + [omaj = crim` „Cu dou` t`i[uri“, cel mai recent film al lui Costa-Gavras, duce strategiile corporatiste la limita legilor junglei. 06
B`rba]ii [i lumea lor Making of-ul unui spot recent ap`rut pe ecranele autohtone: ultima reclam` pentru berea cu taine masculine. 05
Vara ascuns` a lui Capote Dat` pierdut` timp de aproape jum`tate de secol, prima carte a lui Truman Capote te duce \napoi la nebunia p`tima[` a adolescen]ei. 06
JURNALELE MARILOR TELEVIZIUNI COMERCIALE AU DEVENIT TABLOIDE
Ce vinde cel mai bine [tirile? Autori
GHIDUL CITITORULUI
„Made in Romania“ E[ti interesat de lectur` sau cite[ti doar din c\nd \n c\nd. }i-au picat \n m\n` c\]iva autori str`ini care te-au prins, dar n-ar fi r`u s` [tii c` exist` [i autori români care te-ar putea prinde la fel de bine.
A
GRAFICA: ELENA NEDELCU
Buletinele de [tiri nu mai apar]in
exclusiv [tirilor propriu-zise, iar „vedetele“ cuceresc tot mai mult timp de emisie.
GIGI BECALI {I CUGET~RILE sale despre mersul lumii, n`zdr`v`niile cuplului Iri-Monica, \ncoron`rile maneli[tilor sau cele mai recente cump`r`turi ale iubitelor fotbali[tilor au devenit, de c\]iva ani \ncoace,
subiecte pe care produc`torii din televiziuni le consider` demne de principalele jurnale de [tiri. Trendul tabloidizant al jurnalelor de televiziune a fost fr\nat doar de apari]ia posturilor de [tiri, din „obiectul lor de
activitate“ fiind excluse orice excese mondene. Acestora li se adaug` \ntr-o oarecare m`sur` televiziunea public`, a c`rei activitate editorial` este strict reglementat` prin lege. Re]eta cu mondenit`]i impus` de PRO TV a prins la public, astfel c` jurnalele din Pache Protopopescu au cel mai mare rating. Cu toate acestea, [tiri[tii concuren]i sus]in c` se
feresc s` adopte acela[i stil [i c` prefer` [tirile cu o relevan]` c\t mai mare pentru un public c\t mai larg. |n timp ce posturile de [tiri exclud posibilitatea de a difuza mondenit`]i \n jurnale, la cele generaliste tenta]ia e foarte mare. Astfel c`, 04 din ce \n ce mai des, cancanurile \[i fac loc, mai ales \n [tirile sportive.
nul trecut ai tot auzit c` unii au în]eles, în sfîr[it, de ce s\nt iubite femeile, citindu-l pe unu’, C`rt`rescu. Ba chiar pre[edintele B`sescu i-ar fi pus în piept o decora]ie, pentru nu [tiu ce merite deosebite. Atunci chiar ]i-a trecut prin minte c`, dac`-i vorba doar despre pricepere în materie de femei, apoi ]ie pre[edintele ar trebui s`-]i atîrne de gît în fiecare s`pt`mîn` cîte o medalie. Sigur, bunul-sim] ]i-a indicat c-ar fi vorba despre ceva mai mult, tehnici de scriere (femeile cer tehnici avansate), fantezie (femeile ]i-o solicit` în fel [i chip), profunzime a tr`irilor (cu care tu stabilise[i c` nu-i cazul s` te complici…). Mai mult, pe la vreun chef de fi]e ai tras cu urechea la discu]ii despre Ple[u [i Liiceanu, pe care-i [tii de la televizor, dar care ]i-au trezit o pl`cere nou`: aceea de a gîndi. {i de a ar`ta c` [tii. Pentru c` oamenii sînt sensibili la asta. Am intuit ce ]i se întîmpl` [i am rugat cî]iva critici literari s`-]i lumineze calea [i s`-]i înt`reasc` pofta. De „produse“ na]ionale. Criticilor le-a fost destul de greu s` împace publicul larg cu necesitatea unei valori literare sigure. Pîn` la urm`, cum era de a[teptat, mai to]i au fost de acord cu Mircea C`rt`rescu, ale c`rui „Poeme de amor“ [i nuvele s\nt mai degrab` de citit decît arhicunoscutul „De ce iubim femeile“. Alte recomand`ri unanime ar mai fi Gabriela Adame[teanu cu „Diminea]a pierdut`“, Nicolae Breban – „Bunavestire“, Constantin }oiu – „Galeria cu vi]` s`lbatic`“, Radu Cosa[u – „Supravie]uiri“ sau {tefan Agopian – „Sara“ ori „Manualul întîmpl`rilor“.
07
Nicolae Manolescu voteaz` pentru B`l`i]`, }oiu, Breban [i C`rt`rescu.
Vineri, 12 mai 2006 Media cultur`
02
Jodie Foster, pe care o ve]i putea vedea \n acest weekend \n „Contact“ [i \n „Nell cea s`lbatic`“, a debutat \n cinema \nc` de la v\rsta de doi ani. A fost apreciat` de la v\rste foarte fragede, primind chiar [i o nominalizare la Oscar pe c\nd era adolescent`.
Televiziune pe alese
PROGRAMAT VINERI LA TVR 1
„Spider“ te prinde-n plas` VINERI, 12 MAI
„MAI R~U DEC|T S~-}I PIERZI min]ile este s` ]i le reg`se[ti“, ne avertizeaz` iste] afi[ul filmului lui David Cronenberg, „Spider“. {i, \ntr-adev`r, filmul are o ]es`tur` rafinat`, ca o plas` de p`ianjen, \n care \[i \ncurc` deopotriv` personajele [i spectatorii. Un b`rbat care \nnebunise \n copil`rie \ncepe s`-[i revin` \n sim]iri, amintindu-[i \ns` lucruri \nfior`toare pe care ar fi fost cu mult mai bine pentru el dac` le-ar fi uitat
S|MB~T~, 13 MAI
definitiv. Un film care reu[e[te s` fac` echilibristic` pe s\rma sub]ire ce desparte luciditatea de nebunie. Filmul lui Cronenberg este o reu[it` [i gra]ie distribu]iei sut` la sut` engleze[ti: shakespereanul Ralph Fiennes \n rolul titular, cu o interpretare magistral`, pe muchie de cu]it, Miranda Richardson, mereu surprinz`toare, c\nd sf\nt`, c\nd t\rf`, dar \ntotdeauna excelent`, [i Bradley Hall, \n rolul copilului nebun.
DUMINIC~, 14 MAI
„Spider“, ora 00.20, TVR 1
„Marile manevre“, ora 23.00, TVR Cultural
10.00
11.00 11.00 TVR CULTURAL DOCUMENTAR
Muzeele lumii – Muzeul Na]ional din Peru 12.00 NATIONAL GEOGRAPHIC DOCUMENTAR
Megaora[e: Paris O c`l`torie prin cei 2.000 km de tu-
nele ale sistemului de canalizare parizian. 13.45 ANTENA 1 FILM
Visul unei nop]i de var` Comedie, SUA, 1999. Regia: Michael Hoffman. Cu: Kevin Kline, Calista Flockhart (foto).
14.00 14.30 TVR CULTURAL CONCERT
Concert de pr\nz: Mozart [i fascina]ia pianului 16.00 PRO CINEMA FILM
Marlene Dietrich
Ocolul P`m\ntului \n 80 de zile
Aventuri, Anglia, 1956. Regia: Michael Anderson. Cu: David Niven, Robert Newton, Marlene Dietrich, Sir John Gielgud. Cel mai scump film al anului 1956, realizat dup` romanul lui Jules Verne. Din impresionantul palmares, merit` enumerate cele cinci Oscaruri, dou` Globuri de Aur [i dou` Circle Award.
19.00 NATIONAL GEOGRAPHIC DOCUMENTAR Explor`ri: Furtuna
joac` rolul vie]ii pe celebra scen` de pe Broadway.
22.00 PRO CINEMA FILM Tootsie Comedie, SUA, 1982. Regia: Sydney Pollack. Cu: Dustin Hoffman, Jessica Lange. Un actor ghinionist se treze[te [omer. |n cele din urm`, norocul \i sur\de: se deghizeaz` \n femeie [i
22.00 22.20 TVR CULTURAL
00.20 TVR 1 FILM Spider Gala laurea]ilor Dram`, Canada, Anglia, concursului Eurovision 2002. Regia: David Young Musicians Cronenberg. Cu: Ralph Fiennes, Transmisie direct` de la Miranda Viena, din Pia]a Richardson, Prim`riei. Gabriel Byrne. 23.15 PRO TV FILM Femeia fatal` Estul Thriller, Fran]a, Londrei, 2002. Regia: anii ’60. Brian Spider, un De Palma. t\n`r bolnav Cu: Rebecca Rompsihic, vede jin, Antonio cum tat`l îi Banderas, ucide mama, Peter pentru a o înlocui Antonio Banderas Coyote. cu o prostituat`.
10.00
10.00 TVR CULTURAL EMISIUNE
Aventura sunetelor: Barocul Realizatori: Adriana Rogovschi [i Stelu]a Matios. Prezint` compozitorul Dan Dediu. Particip` Manuela Nedelea – spinet`, Anca Vasile [i Mihai Gliga – viori baroce.
10.30 TVR 1 SERIAL Spiridu[ii Fantezie muzical`, SUA, 1967. Regia: Robert Stevenson. Cu: Walter Brennan, Matthew Garber.
10.00 ANTENA 1 FILM Milionarul excentric Comedie, SUA, 1967. Regia: Norman Tokar. Cu: Fred MacMurray, Tommy Steele, Greer Garson.
11.00 TVR CULTURAL
12.00 NATIONAL GEOGRAPHIC
EMISIUNE
Ceva de citit
DOCUMENTAR
12.05 TVR CULT.
Triumful vie]ii: Jocul împerecherii
14.00 TVR CULTURAL FILM
Tex Dram`, SUA, 1982. Regia: Tim Hunter. Cu: Matt Dillon, Jim Metzler, Meg Tilly.
C`r]ile – o comoar` Austria/Germania/ Fran]a, 2005.
Un film despre procesul de maturizare a doi fra]i adolescen]i, nevoi]i s` se descurce singuri dup` moartea mamei [i dup` plecarea tat`lui lor. 14.35 TVR 2 EMISIUNE Via Sacra Dialoguri cu actorul Dan Puric.
20.00 20.00 NA}IONAL TV FILM Profesionistul Ac]iune, Fran]a, 1981. Regia: Georges Lautner. Cu: Jean-Paul Belmondo. 21.30 TVR CULTURAL DOCUMENTAR
Copiii din ]ara c`rbunelui – Scrisoare c`tre Henri Storck 22.10 TVR 2 FILM Nell cea s`lbatic` Dram`, SUA, 1994. Regia: Michael Apted. Cu: Jodie
în 1934, Sophia Loren a primit \n 1991 Premiul Academiei Americane de Film pentru întreaga activitate.
DOCUMENTAR
14.00
19.00
„Contact“, ora 16.00 PRO Cinema
Foster (foto), Liam Neeson, Natasha Richardson. Povestea unei femei-copil, care a crescut în p`durile din Carolina de Nord [i care n-a cunoscut alte persoane în afar` de mama [i de sora ei geam`n`.
12.05 TVR CULTURAL DOCUMENTAR
Sophia Loren N`scut` la Roma
15.00 15.00 PRO CINEMA EMISIUNE
Lumea Pro Cinema. CineProfil: Willem Dafoe 16.00 PRO CINEMA FILM
Contact Dram`/SF, SUA, 1997. Regia:
Robert Zemeckis. Cu: Jodie Foster (foto), Matthew McConaughey. Filmul se bazeaz` pe nuvela cu acela[i nume scris` de Carl Sagan [i este povestea contactului care se stabile[te \ntre o p`m\ntean` [i lumea extratere[trilor.
20.00 20.00 PRO CINEMA FILM Superman II SF, SUA/Anglia, 1980. Regia: Richard Lester. Cu: Christopher Reeve, Gene Hackman, Ned Beatty, Jackie Cooper, Sarah Douglas, Margot Kidder.
21.30 TVR CULTURAL DOCUMENTAR
Regizorii: Robert Benton 21.30 B1 TV FILM R`zboiul domni]elor Ac]iune, România, 1969. Regia: Virgil Calotescu. Cu: Ilarion Ciobanu, Amza Pellea. Ademenit de tezaurul Moldovei, Sobieski, regele polonilor, ordon` atacarea Cet`]ii Neam]ului, iar c`pitanul Ghinda urze[te tr`darea.
CONCERT
23.00 23.00 NATIONAL GEOGRAPHIC DOCUMENTAR F`r` frontiere: Film\nd sub gloan]e 23.00 TVR CULTURAL FILM Marile manevre Dram`, Italia-Fran]a, 1955. Regia: Rene Clair. Cu: Michele Morgan, Gerard Philipe, Jean Desailly, Brigitte Bardot. Sigur de farmecul s`u, un t\n`r ofi]er pariaz` c` o poate seduce pe prima
23.00 femeie înt\lnit` în cale, dar sf\r[e[te prin a se îndr`gosti de frumoasa victim`, aleas` la înt\mplare. 00.10 TVR 1 FILM S\nge [i vin Thriller, SUA, 1996. Regia: Bob Rafelson. Cu: Jack Nicholson, Stephen Dorff, Jennifer LoJack Nicholson pez.
23.00 TVR CULTURAL FILM Juliette [i Juliette Comedie, Fran]a-Italia, 1974. Regia: Remo Forlani. Cu: Annie Girardot (foto), Marlene Jobert.
23.10 TVR 1 EMISIUNE Garantat 100% Invitat`: Alexandrina Hristov. 00.00 BBC PRIME DOCUMENTAR
Pe urmele lui Chris Ryan 00.10 TVR 1 FILM Casa spiritelor Dram`, coproduc]ie, 1993. Regia: Billie August. Cu: Meryl Streep, Glenn Close, Jeremy Irons.
Media cultur` Vineri, 12 mai 2006
SEMINARIILE BAT TOBA
03
Radio &TV
|ntre 18 [i 19 mai se vor desf`[ura seminariile Ad’Or, intrarea la acestea fiind liber`. Ales Pavlin, international relation director Golden Drum, va fi invitatul special al lucr`rilor.
Eteromania
|nsura]i cu radioul, \n pat cu televiziunea — Diana LAZ~R CU SPONTANEITATE {I POANTE BUNE, realizatorii emisiunii „Guerrilla de diminea]`“, Dobrovolschi [i Craioveanu, reu[esc s` deschid` ochii ascult`torilor matinali. Secretul succesului: chimia dintre ei [i rela]ia profesional` \ndelungat`.
Ironie cu arom` de cafea Realizatorii matinalului \[i \ncep activitatea la 5.30 diminea]a, [i p\n` la ora la care intr` \n emisie preg`tesc emisiunea. „Prima oar` facem cafeaua, apoi r`sfoim ziarele, povestim ce am v`zut \n ziua precedent` la televizor, dar [i ce ni s-a \nt\mplat“, spune Vlad Craioveanu. Criteriul principal dup` care selecteaz` [tirile este poten]ialul umoristic. „Alegem [tirile \n func]ie de c\t de importante s\nt ele pentru ascult`torii no[tri, de c\t` zeam` ne dau nou` pentru comentare [i mai ales de c\te glume pot s` nasc`“, explic` Mihai Dobrovolschi. Personajele propuse de cei doi s\nt oameni din sferele de interes public [i din lumea monden`. „Strecur`m [i politic` printre informa]ii. |ns` \ncerc`m s` desacraliz`m toate acele vedete care s\nt celebre f`r` s` fi f`cut nimic. |i penibiliz`m un pic, pentru c` nu se preteaz` la scara noastr` de valori“, spune Dobrovolschi. De[i nu au o agend` prestabilit` a bancurilor pe care le vor emite, cei doi [i-au ambreiat vibra]iile astfel \nc\t se completeaz` reciproc chiar dac` nu \ntotdeauna stau pe aceea[i pozi]ie. „Nu cred c` e bine s` fim tot timpul pe aceea[i lungime de und`, pentru c` am deveni plictico[i“, crede Craioveanu. Faptul c` Dobrovolschi este [eful lui Craioveanu nu reprezint` un impediment pentru nici unul dintre ei, primul sus]in\nd c` \[i exercit` autoritatea dup` emisie, iar cel`lalt c` a dep`[it de mult momentele „paranoice“.
M~SURA ORIGINALIT~}II LA PUTEREA A {ASEA
Judec`torul creativit`]ii merge \nainte Ad’Or \[i va
desemna c\[tig`torii pe 20 mai, \n cadrul unui spectacol de gal`. — Cosmin POPAN 21 DE AGEN}II DE publicitate s-au \nscris \n acest an \n cadrul celei de-a [asea edi]ii a Festivalului Ad’Or, care se va desf`[ura \n perioada 16-19 mai la World Trade Center din Bucure[ti. ADDV Euro RSCG, Brands&Bears, Capricorn Advertising, Foote Cone & Belding, gav/Scholz&Friends, GMP, Graffiti BBDO, Icon Advertising, Imager, Leo Burnett&Target, Lowe&Partners, Media Biz, Mercury Promotions, OgilvyOne, Publicis, Publicis Dialog, Saatchi & Saatchi, Scala JWT, Team Advertising/Young&Rubicam, Utopium Advertising, Webstyler vor lupta la mijlocul acestei s`pt`m\ni pentru premiile celui mai prestigios festival de publicitate autohton. „Chiar dac` num`rul agen]iilor este mai mic dec\t anul trecut, cei veni]i au \nscris mai multe lucr`ri dec\t \n 2005. Anul acesta este unul de tranzi]ie pentru Ad’Or. Am preluat foarte t\rziu organizarea“, spune Virgiliu Rogojan, event manager \n cadrul Business Media Group, compania care organizeaz` \n premier` festivalul.
|n alte vremuri, Ad’Or primea felicit`ri de la toat` lumea.
Ubicuitate marca Burnett Num`rul total de \nscrieri pentru aceast` edi]ie este 303, cu 48 mai pu]ine dec\t anul trecut. |n 2005 \ns`, 69 dintre cele 351 de \nscrieri au apar]inut agen]iei McCann, care a decis s` nu mai participe \n acest an. De data asta, cele mai multe \nscrieri \n festival revin celor de la Leo Burnett (87), urma]i de GMP (51). „Sper`m ca McCann s` revin` la sentimente mai bune fa]` de festival. Anul trecut, peste 15% din totalul lucr`rilor le-au apar]inut”, declar` Adrian Dura, pre[edintele Romanian Association
„Avem [edin]e s`pt`m\nale \n care analiz`m muzica nou` [i hot`r\m dac` intr` sau nu \n playlist. Acesta este contestat de mult` lume, dar \]i las` spa]iu de creativitate, \n care po]i s` te ocupi de retoric`, de con]inut [i de frazare“, este de p`rere Dobrovolschi, cel care se ocup` de selec]ia pieselor care coloreaz` matinalul. Un alt truc de care se folosesc sta]iile de radio pentru a-[i defini personalitatea s\nt jingle-urile. Cele de la Guerrilla s\nt celebre deja \n r\ndul publicului pentru originalitate [i ilaritate. Ceea ce pu]ini [tiu, este c` acestea s\nt crea]ii proprii, realizate \n cas`. „Am preferat asta, \n locul unei agen]ii specializate, pentru c` aceasta n-ar fi avut cum s` simt` sufletul [i spiritul radioului“, este de p`rere directorul de programe al postului.
Colierul de vorbe „Radioul este nevasta, iar televiziunea este amanta. Cea din urm` e focoas`, e frumoas`, te atrage [i te iube[te repede, dar trebuie s` [tii c\nd s-o la[i“, spune Dobrovolschi cit\ndu-l pe Andrei Gheorghe, omul de la care sus]ine c` a \nv`]at meserie. De[i ambii animatori cocheteaz` cu televiziunea, ace[tia s\nt de p`rere c` numai \n radio po]i s` „\mb`tr\ne[ti frumos“. Sticla „\]i hr`ne[te orgoliul mai mult [i mai repede. Are o putere incontestabil mai mare dec\t radioul, \ns` nu oricine poate s` reziste mult \n televiziune“, este de p`rere Craioveanu. Pe aceea[i pozi]ie st` [i colegul s`u, care spune c` nu orice om de televiziune poate s` fac` radio, acesta din urm` fiind mult mai dificil. „Trebuie s` umpli tot spa]iul gol cu cuvinte care s` aib` un \n]eles [i s` fie a[ezate ca pe un [irag, astfel \nc\t s` fii elocvent [i cursiv“, conchide Dobrovolschi.
Moarte ghosturilor! Lucr`rile \nscrise \n festival au trebuit s` fie expuse p\n` pe 10 aprilie [i s` nu fi fost \nscrise la edi]ii precedente Ad’Or. O alt` condi]ie impus` crea]iilor de c`tre organizatori este s` fi fost concepute \n România de c`tre agen]ia care le \nscrie, s` fi fost aprobate [i pl`tite de client [i totodat` expuse „\n mod rezonabil, cantitativ [i calitativ, fa]` de scopul conceperii lor“, dup`
cum anun]` regulamentul. „Cred c` a[a am transformat luna aprilie din luna «ghost-urilor» \ntr-o lun` normal` pentru pia]a de publicitate“, spune Adrian Dura. BMG a ini]iat discu]ii cu fiecare agen]ie important` \n parte pentru a afla nemul]umirile fiec`reia. „Interesul nostru este s`-i avem pe to]i prezen]i. Am cerut lista de nemul]umiri [i de la cei 21, [i de la restul absen]ilor. Neparticipan]ii au acceptat chiar s` ia parte la seminariile pe care le vom organiza \n cadrul festivalului“, a completat Virgiliu Rogojan. PUBLICITATE
Ce se premiaz`
Cu Ozzie v` rog!
of Advertising Agencies [i al Comitetului de organizare al festivalului.
VIRGIL ROGOJANU BMG
Marele premiu al festivalului, „Agen]ia anului”, va fi decernat \n urma \nsum`rii punctelor primite de la fiecare agen]ie \n parte. Celelalte sec]iuni s\nt: Campania Anului, Cel mai bun spot TV, Cel mai bun Ad de pres`, Cel mai bun Outdoor (billboard, mesh, innovative media), Cel mai bun spot Radio, Cel mai bun spot TV \ntr-o categorie, Cel mai bun Print \ntr-o categorie, Colaterale: Interactive (website-uri, multimedia CD, advertising pe Internet), Bro[uri [i Direct Mail, Postere, Innovative Media, P.O.P. (standuri, stoppere, hangere, display-uri), Ambalaje, Corporate Identity, Ilustra]ie, Fotografie, Evenimente, Sales Promotions [i altele (rapoarte anuale, calendare).
Entry-urile Ad’Or 2006 Categoriile \n care se vor da duelurile pentru cel mai bun spot TV, respectiv Radio la aceast` edi]ie Ad’Or. Categorie
Intr`ri
Mass-media Produse [i servicii financiare V\nz`ri [i distribu]ie Social Autovehicule [i accesorii auto B`uturi alcoolice Autopromovare B`uturi nealcoolice Produse alimentare Divertisment
33 25 16 16 15 15 14 13 13 12
Produse cosmetice [i farmaceutice
10
Produse de \ntre]inere casnic` Electronice [i electrocasnice Telecomunica]ii Necontractate
6 4 4 1
Vineri, 12 mai 2006 Media cultur`
04
Banii din imagine
„Faptul c` Maricica l-a \njunghiat pe Ionel pentru c` l-a prins cu amanta \n cas` nu este o [tire.“ — Cristina }opescu, prezentator Prima TV
„Noi s\ntem mai aproape de modul de a face pres` din Turcia dec\t de cel sobru, englezesc. Mai aproape de stilul tabloidelor britanice, dec\t de cel al presei de calitate.“ — Vlad Petreanu, redactor-[ef Antena 1 [i Antena 3 trebui s` con]in` mult mai multe informa]ii de interes general, care s` se refere la lucruri ce-i influen]eaz` via]a“.
Importan]a evenimentului
GRAFICA: ELENA NEDELCU
JURNALELE MARILOR TELEVIZIUNI COMERCIALE AU DEVENIT TABLOIDE
Ce vinde cel mai bine [tirile? Irinel [i Monica, Gigi [i Coelho,
Gu]` [i Minune s\nt „formulele miraculoase“ care asigur` ratingul unui jurnal. — Bety BLAGU PRIMELE SEMNE de \ndreptare spre monden a [tirilor au venit din partea PRO TV. |n ultimii trei-patru ani, televiziunea din Pache Protopopescu i-a dat ocazia Andreei Esca s` prezinte [tiri despre maneli[ti, s` b\rfeasc` despre iubitele fotbali[tilor sau s`-l aib` invitat \n studio pe Gigi Becali. {i asta, de[i nici unul dintre subiec]ii mai sus men]iona]i nu s\nt printre cei considera]i ca fiind de interes general, oameni care s` influen]eze \n vreun fel via]a românului de r\nd. Re]eta PRO a prins [i de data aceasta, iar [tirile de la ora 19.00 \nc` au cele mai mari audien]e. Cu toate acestea, cei responsabili de direc]ia \n care evolueaz` [tirile PRO nu s\nt dispu[i s` ne v\nd` marele secret al succesului lor. Oamenii care l-au creat pe Gigi Becali, care au ridicat chefurile cu manele la rang de [tire [i care au \mp`nat primii [tirile sportive cu imagini din reviste deocheate au refuzat s` ne vorbeasc` despre „buc`t`ria intern`“.
Contraatacul „[tiristelor“ La polul opus PRO TVului, din punctul de vedere al tabloidiz`rii, se afl` posturile de [tiri Antena 3 [i Realitatea TV. „La Antena 3 nu intr` \n jurnal [tiri f`r` relevan]`“, descrie scurt conceptul editorial Vlad Petreanu,
redactorul-[ef al [tirilor din Antena 1 [i 3. Nici \n ceea ce prive[te Antena 1 Petreanu nu este \ng`duitor cu mondenit`]ile: „Schimbarea religiei Monic`i Gabor? Da, dac` o face \n urma unui eveniment major, dac` trece la islamism [i deschide o [coal` de wahabbi]i“. Cu toate acestea, Antena 1 a \mprumutat de la PRO TV destul de mult din modelul [tirilor sportive, cu pu]ine zile \n care telespectatorii nu au [ansa de a vedea nurii vreunei frumuse]i mondiale, blura]i discret pentru a nu sup`ra CNA-ul. „Sportul este redac]ie separat`“, pare s` se scuze de data asta Petreanu.
Generalistele f`r` „breaking news“ {eful [tirilor din Anten` este de p`rere c` apari]ia televiziunilor de [tiri a f`cut via]a mult mai u[oar` pentru cele generaliste. Dac` \n urm` cu doi-trei ani at\t PRO TV, c\t [i Antena 1, [i chiar TVR 1 \[i \ntrerupeau emisia obi[nuit` pentru edi]ii speciale ale [tirilor, acest gen de reac]ie este l`sat acum exclusiv \n sarcina posturilor specializate. „Era o mare tevatur` atunci, pentru c` renun]ai la un produs de pe post care, de cele mai multe ori, avea contractat` publicitate. Plus c` nu pe toat` lumea interesa evenimentul pentru care \ntrerupeam noi emisia. Am avut [i surprize. |n zilele de
dup` 11 septembrie 2001 am primit destul de multe telefoane de la telespectatori care spuneau «nu ne intereseaz` at\tea [tiri, vrem telenovele»“, \[i aminte[te Vlad Petreanu. El consider` c` o televiziune generalist` poate difuza [tiri soft, dar grupate \n finalul jurnalului. |n nici un caz \ns` acestea nu au ce c`uta la Antena 3. Totu[i, Gigi Becali nu trebuie s` fie \ngrijorat c` nu ar avea [ansa de a-[i face cunoscute p`rerile [i ac]iunile: „Dac` e vorba despre o c`l`torie a lui Becali la Muntele Athos,
nu m` intereseaz`. Dac` \ns` plecarea este cu Viorel Hrebenciuc, devine informa]ie de interes general, pentru c` astfel confirm` zvonurile care spun c` Becali e crea]ia lui Hrebe“.
Tabloidizare f`r` b\rfe Cristina }opescu, cea mai cunoscut` dintre [tiristele Prima TV, este de acord c` at\t un personaj, c\t [i un eveniment pot crea o [tire de interes general. „|n nici un caz \ns` lucrurile [ocante nu pot deveni [tiri dec\t \n m`sura \n care s\nt un fenomen simptomatic. Faptul c` Ma-
ricica l-a \njunghiat pe Ionel pentru c` l-a prins cu amanta \n cas` nu este \ns` o [tire“, a declarat Cristina }opescu. Ea spune c` nu agreeaz` tendin]a de tabloidizare a [tirilor la televiziunile generaliste, dar c` o \n]elege p\n` la un punct, av\nd \n vedere nevoia de a difuza [i informa]ii soft. „Dar [i tabloidizarea poate fi decent`, f`cut` \n ni[te limite [i pe criterii jurnalistice de bun` calitate, care exclud b\rfele“, consider` [tirista Prima TV. „Eu lupt \mpotriva acestei tendin]e [i consider c` jurnalele ar
Realitatea TV pune \n schimb accentul pe evenimente, \n detrimentul personajelor. „Primeaz` evenimentul, el e cel care determin` [tirea. Asta pentru c`, de cele mai multe ori, identific`m mai mul]i actori importan]i implica]i \ntr-un eveniment. S\nt \ns` [i situa]ii \n care personajul «face» [tirea, dar trebuie s` fie neap`rat un personaj cu expertiz` \n domeniul abordat, un personaj viu, pitoresc“, consider` Cristi Marin, produc`torul general al [tirilor Realitatea TV. El spune c` RTV nu va aborda niciodat` [tiri tabloide \n jurnalele sale, dar c`, \n ceea ce prive[te restul domeniilor (politic, social, economic, cultural, sportiv), oricare poate furniza, \n func]ie de moment, [tiri de maxim` importan]`, care s` fie pozi]ionate la \nceputul jurnalelor: „Conteaz` foarte mult relevan]a [tirii respective pentru un num`r c\t mai mare de telespectatori, \n momentul difuz`rii. Evident, e important` noutatea [i, fiind vorba de televiziune, trebuie s` ne raport`m la spectaculozitatea imaginilor, la c\t de bine a fost montat` [tirea [i la alegerea sincroanelor inserate.“ PUBLICITATE
{tirile [i muncitorii Dac` p\n` \n 1989 jurnalele de [tiri abundau de relat`ri \n`l]`toare despre realiz`rile peste plan ale românului muncitor, av\ntul proletar s-a domolit mult \n ultimii ani. Dintr-o statistic` inedit` realizat` de Monitoring Media reiese faptul c`, de[i se adreseaz` maselor mari de oameni, televiziunile nu se \nghesuie s` fac` [tiri despre... muncitori. |n primele patru luni ale anului, doar 214 [tiri s-au referit la ei. Nici radiourile nu stau mai bine, av\nd doar 64 de astfel de men]iuni \n perioada amintit`. Majoritatea [tirilor de acest fel s-au referit, \n 2006, la accidente de munc`, la prevenirea [i \nl`turarea efectelor fenomenelor naturale, la muncitorii din str`in`tate, la diverse lucr`ri de construc]ie [i, bine\n]eles, la proteste [i greve. Televiziunile care s-au referit cel mai des la muncitori au fost PRO TV (66 de [tiri) [i Realitatea TV (39), \n timp ce posturile de radio care au acordat cea mai mare aten]ie proletarilor au fost Radio România Actualit`]i [i Europa FM. Nici politicienii nu se \nghesuie s` vorbeasc` despre muncitori. |n perioada men]ionat` au fost depista]i doar patru „f`pta[i“: trei parlamentari PRM [i ministrul Muncii.
„CRONICILE DIN NARNIA“ PE DVD PROOPTIKI ROMÂNIA CU SPRIJINUL
ORION {I GILLETTE ROMÂNIA AU LANSAT LA LIBR~RIA C~RTURE{TI FILMUL „CRONICILE DIN NARNIA“ PE DVD. PREG~TE{TE-TE S~ INTRI ÎN ALT~ LUME ÎN MOMENTUL ÎN CARE WALT DISNEY PICTURES {I WALDEN MEDIA TE INTRODUC ÎN ACEAST~ AVENTUR~ EPIC~ ÎNDR~GIT~ {I ATEMPORAL~. LAS~-TE PURTAT DE BASM {I DESCOPER~ LUMEA NARNIA PRIN INTERMEDIUL UNUI EVENIMENT UNDE COPIII Î{I POT DA FRÂU LIBER IMAGINA}IEI, IAR CEI MARI POT REG~SI MAGIA POVE{TILOR. BENEFICIIND DE EFECTE SPECIALE SUPERBE {I CÂT SE POATE DE REALISTE, VE}I ASISTA LA EXPLOR~RILE A PATRU FRA}I: LUCY, EDMUND, SUSAN {I PETER CARE DESCOPER~ LUMEA NARNIA PRIN INTERMEDIUL UNUI {IFONIER
MAGIC ÎN TIMP CE SE JUCAU DEA V-A}I ASCUNSELEA LA PROPRIETATEA DE LA }AR~ A UNUI PROFESOR MISTERIOS. ODAT~ AJUN{I ACOLO, COPIII DESCOPER~ UN T~RÂM ÎNCÂNT~TOR, UNDE PACEA S~L~{LUIA ODAT~. ACEST }INUT POPULAT DE ANIMALE VORBITOARE, PITICI, FAUNI, CENTAURI {I URIA{I A FOST BLESTEMAT DE VR~JITOAREA ALB~, JADIS S~ FIE ÎNZ~PEZIT PENTRU TOTDEAUNA. AJUTA}I DE C~TRE ÎN}ELEPTUL {I MAGNIFICUL LEU ASLAN, COPIII CONDUC NARNIA ÎNTR-O B~T~LIE SPECTACULOAS~ PENTRU A O ELIBERA ODAT~ PENTRU TOTDEAUNA DE PUTERILE GLACIALE ALE VR~JITOAREI!
Media cultur` Vineri, 12 mai 2006
COLEGE DE MARC~
05
Bergenbier este produs` de Interbrew România, filiala local` a concernului InBev. Compania mai produce \n România Stella Artois, Beck’s [i Noroc [i import` belgienele Leffe [i Hoegaarden.
Banii din imagine
DIN CULISELE „TALENTA}ILOR“ BERGENBIER
B`rba]ii [i lumea lor
„Cotidianul“ prezint` making of-ul
unui spot recent ap`rut pe ecranele autohtone: ultima reclam` pentru berea cu taine masculine. — Alexandra B~DICIOIU „CEL MAI SAVUROS CADRU din spot, dup` p`rerea mea, este cadrul de exterior, cu cele dou` personaje pe banc`, fa]` \n fa]` cu «fiara». Acesta a fost filmat \n curtea studioului: s-a «plantat» ni[te gazon, s-a amplasat o b`ncu]`, [i gata parcul. Cu pu]in noroc, nu a plouat“, poveste[te Laura Georgescu-Baron, A/V production director Leo Burnett, agen]ia care se ocup` de imaginea Bergenbier. „Talenta]ii“ s-au filmat pe platourile de la Castel Film, timp de 17 ore, din care patru au fost dedicate numai imaginilor cu produsul – berea, sticla, eticheta.
Presta]ie de c\ine Episodul cu cele mai multe probleme l-a constituit momentul karatelor. „|]i ar`t eu, Ciki-Cian!“, a necesitat cele mai multe duble dintre toate cadrele spotului. „Nu prea ie[ea nici mi[carea, nici reac]ia personajului. De altfel, s-au tras multe duble la fiecare cadru, la cerin]ele regizorului. Culmea, cele mai pu]ine duble s-au tras la secven]a de exterior, «din parc»: colegii no[tri [i c\inele au jucat foarte bine. Nu am riscat s` folosim un c\ine care nu este dresat. Astfel c` toat` lumea s-a sim]it \n siguran]`. |n publicitate nu prea ai loc de improviza]ii: timpul de filmare este foarte scurt [i lucrurile trebuie s` se \nt\m-
ple conform unor pa[i bine stabili]i \nainte“, explic` directorul de produc]ie de la Leo Burnett. Singura cerin]` din partea celor de la Bergenbier a constituit-o beer stylist-ul, adic` cel care „coafeaz`“ berea \nainte de filmare, iar \n ceea ce prive[te bugetul reclamei, Laura GeorgescuBaron a declarat c` este confiden]ial, dar a precizat c`, „\n general, costurile de produc]ie pe pia]a româneasc` nu s\nt spectaculoase“ comparativ cu ce se \nt\mpl` \n afara grani]elor.
P`durea talenta]ilor Lauren]iu Semeniuc, strategic planner Leo Bur-
nett, arat` pentru „Cotidianul“ cum a \nceput toat` povestea. Punctul de plecare al departamentului de strategie a fost avantajul noului ambalaj fa]` de cel vechi, acela c` poate fi ]inut cu o singur` m\n`. „Trebuia s` comunic`m acest diferen]iator \n platforma de brand Bergenbier, [i anume «b`rba]ii [i lumea lor pe care numai ei o cunosc». A[a c` am \nceput s` investig`m care s\nt situa]iile \n care e[ti mai b`rbat c\nd faci lucruri doar cu o m\n` (trac]iuni, flot`ri), apoi s` vedem care s\nt situa]iile \n care b`rba]ii ar vrea neap`rat s` aib` o m\n` liber`, de exemplu, «acum po]i s` torni bere din PET f`r` s` iei m\na de pe piciorul iubitei». Au mai fost [i altele, dar, \n cele din urm`, am abordat autoironia, recunosc\nd faptul c` [i lumea noastr`, a b`rba]i-
lor, e plin` de «talente» care fac onoare speciei. Vorba aia, p`dure f`r` talenta]i nu exist`“, spune strategicul de la Leo responsabil cu reclama Bergenbier. El adaug` c` marca nu a avut numai abord`ri machoiste: „Ne propunem s` nu ar`t`m b`rba]ii \ntr-o singur` ipostaz`, ci a[a cum s\nt ei de fapt: c\teodata macho, c\teodat` timizi, c\teodat` st\ngaci, uneori naivi, alteori misogini“.
{i ei s\nt ai no[tri „Ideile ne vin de obicei \n brainstorming-uri pe care le desf`[ur`m \mpreun`. {i a[a cum se \nt\mpl` de multe ori, contribu]ia lui Bogdan (n.a. – Naumovici, director de crea]ie Leo Burnett) la a[ezarea insight-ului pe rutele corecte [i la fine-tuning-ul execu]iilor a fost decisiv`. Am pornit, ca de obicei, de la brief. {i de la insight-urile pe
Performan]ele echipei na]ionale [i femeile |n ceea ce prive[te aura interna]ional` sau româneasc` a m`rcii, Lauren]iu Semeniuc spune c` Bergenbier nu [i-a propus s` fie perceput` neap`rat drept o bere autohton` sau str`in`. „A[a c` nu este nici cea mai str`in` bere [i nici cea mai româneasc`. De fapt, nici nu cred c` m`sur`m acest indicator \n cercet`rile pe care le facem“, precizeaz` strategul. Nici femeile nu au fost incluse \n studiile agen]iei referitoare la Bergenbier, \ns` datele calitative din alte cercet`ri au indicat faptul c` reclamele s\nt bine receptate de
publicul feminin. „Reac]ia general` poate fi caracterizat` ca «foarte amuzant`». Prietenii [tiu de ce“, adaug` Lauren]iu Semeniuc. Imaginea Bergenbier s-a asociat cu echipa na]ional` de fotbal. Evolu]ia din ultima vreme a sportivilor autohtoni nu afecteaz` \ns` performan]ele m`rcii \n opinia planner-ului de la Leo. „Lu\nd \n considerare c` Bergenbier a fost cea mai premiat` marc` la Effie, \nclin s` cred c` evolu]ia echipei nu a d`unat m`rcii. Desigur, o evolu]ie bun` a echipei na]ionale ar fi ajutat mai mult, dar s` nu
uit`m c` nu este o marc` realizat` numai \n jurul fotbalului, ci [i \n jurul „b`rba]ilor [i ce [tiu ei», iar fotbalul este doar un vector al acestei lumi. A[adar, echipa na]ional` poate influen]a parcursul Bergenbier, dar cu siguran]` nu este un factor determinant“, spune acesta. „Pe m`sur` ce echipei na]ionale \i merge mai prost, lui Bergenbier \i merge mai bine“, declara de altfel Mihai Ghyka, directorul de marketing de la Bergenbier, dup` ce compania ob]inuse patru statuete la festivalul eficien]ei.
care strategia ni le-a sugerat, con[tiincios. {i de la experien]a direct` cu produsul, pentru c` am primit [i un Q-Pack nou-nou], cu care s` exers`m p\n` ne inspir`. A[a am ajuns la episoadele \n care diver[i «talenta]i» se r`nesc la c\te o m\n`, \mpin[i de porniri izvor\te din «masculinitatea» luat` uneori prea \n serios. Pentru c` «[i ei s\nt ai no[tri», nu to]i b`rba]ii s\nt perfec]i, [i pentru c` exist` [i specimene mai pu]in d`ruite de la natur` cu prezen]` de spirit“, completeaz` Irina Burlan, copywriter-ul Leo care s-a ocupat de spot. Ea precizeaz` c` episoadele nu s\nt neap`rat reprezentative pentru b`utorul de Bergenbier, ci mai degrab` situa]ii familiare b`rba]ilor \n general, „cu excesul lor de zel c\nd vine vorba de preocup`rile bine cunoscute: fotbalul, filmele cu karate, „lucrul manual», ag`]atul femeilor“.
Propuneri v\n`tore[ti Pe l\ng` situa]iile cuprinse \n spotul final mai existau, la nivelul propunerilor din partea departamentului de crea]ie, episoade cu un v\n`tor, o cu[c` a leului de la Gr`dina Zoologic`, ni[te marinari [i un b`rbat care se chinuia s` deschid` diminea]a un borcan de castrave]i mura]i. „Dar [tiam c` nu le vom p`stra pe toate, a[a c` le-am ales \mpreun` cu clientul pe cele mai fezabile. Le mul]umim pe aceast` cale colegilor no[tri Laura [i Fane, f`r` ajutorul c`rora nici scena cu c`]elul nu ar mai fi intrat \n spot“, mai spune copywriter-ul de la Leo.
„|n publicitate nu prea ai loc de improviza]ii: lucrurile trebuie s` se \nt\mple conform unor pa[i bine stabili]i \nainte.“ — Laura Georgescu-Baron, A/V production director Leo Burnett
„Nu este nici cea mai str`in` bere [i nici cea mai româneasc`.“ — Lauren]iu Semeniuc, strategic planner Leo Burnett
„Nu to]i b`rba]ii s\nt perfec]i, exist` [i specimene mai pu]in d`ruite de la natur` cu prezen]` de spirit.“ — Irina Burlan, copywriter Leo Burnett
Vineri, 12 mai 2006 Media cultur`
06
Arte [i carte
„Umanismul nu mai poate ]ine pasul cu ideologia economic`, iar eu nu pot r`m\ne insensibil la asta.“
— Costa-Gavras, regizor & scenarist
Cartea de weekend
O PREMIER~ CARE |NFIERB|NT~ MIN}ILE
Vara ascuns` a lui Capote
Capitalism + [omaj = crim` cu premeditare
Dat` pierdut` timp de aproape jum`tate de secol, prima carte a lui Capote te duce \napoi la nebunia p`tima[` a adolescen]ei.
aceea are premii pentru ambele fa]ete ale muncii sale: regie [i scenariu. Faptul c` g`se[te [i pune degetul pe pata din trecutul a numeroase na]iuni sau regimuri i-a adus un premiu pentru \ntreaga activitate din partea unei asocia]ii care monitorizeaz` starea global` a drepturilor omului. Tocmai de aceea, regizorul septuagenar [ia uimit fanii, aleg\nd un subiect departe de cele fierbin]i din punct de vedere politic. „Cu dou` t`i[uri“ are la baz` un roman american, „Toporul“, al c`rui autor e nimeni altul dec\t Donald E. Westlake, responsabil pentru scenariul primului film din seria „Na[ul“. Cum era de a[teptat, romanul ie[it din m\na lui este unul poli]ist. Cu alte cuvinte, o tenta]ie evident` pentru Costa-Gavras, un maestru al defamiliariz`rii.
— Magdalena COLOMBET CAPOTE AVEA NUMAI 19 ANI \n 1943, c\nd a \nceput s` scrie „O var` de r`scruce“. |n acea perioad`, era corector la „The New Yorker“, de unde avea s` fie dat afar` pentru jignirea adus` lui Robert Frost atunci c\nd a p`r`sit sala \n care cunoscutul poet american oferea o lectur` public` a poemelor sale. Manuscrisul primului s`u roman, pe care Capote a refuzat s`-l publice, a fost crezut pierdut p\n` \n 2004, c\nd Sotheby’s l-a scos la licita]ie, \n New York. „O var` de r`scruce“ este o poveste de dragoste imposibil` \ntre Grady McNeil, fiica de 17 ani a unui milionar newyorkez din Park Avenue, [i Clyde Manzer, un t\n`r evreu de clas` medie din Brooklyn. Un fel de precursoare a lui lui Holly Golightly din „Micul dejun la Tiffany’s“, Grady \[i convinge p`rin]ii s` o lase singur` acas`, \n timp ce ei pleac` \ntr-o croazier` de var`. Dac` la \nceput nimic nu ]i se pare neobi[nuit sau periculos \n aventura celor doi, Capote \]i arat` c` \n spatele acelui strig`t de independen]` adolescentin se ascunde un secret: Grady e \ndr`gostit` de Clyde, care reprezint` tipul de b`rbat pe care familia ei nu l-ar putea accepta niciodat`. {i, chiar dac` \i une[te o dragoste aparent inofensiv`, \ntre ei intervin problemele datorate profundelor diferen]e sociale. Pe m`sur` ce trece vara, aventura de vacan]` se transform` \ntr-o rela]ie tot mai serioas` [i mai ap`s`toare. Capote subliniaz` existen]a castelor \n cel mai cosmopolit ora[ din lume. Ni[te caste delimitate de ierarhii sociale, de economie [i de religie. O lume pe care o po]i descoperi [i azi, \n paginile „Verii de r`scruce“. Nu-]i va fi u[or s`-l reg`se[ti pe autorul din „Cu s\nge rece“, ]in\nd cont c` aveau s` treac` \nc` 20 de ani \ntre cele dou` romane. |ns` „O var` de r`scruce“ e o lectur` captivant` [i u[or de parcurs, pentru c` vei \ncerca tot timpul, chiar f`r` s`-]i dai seama, s` te identifici cu personajele [i cu problemele lor pe care timpul [i societatea nu le-au anulat. „O var` de r`scruce“ Truman Capote, Editura Polirom, 216 pagini, 16.90 lei
„Cu dou` t`i[uri“,
Absurd [i nu tocmai
al dou`zecilea [i cel mai recent film al lui Costa-Gavras, duce strategiile corporatiste la limita legilor junglei.
— Ileana DIMA NU MAI E DE MULT o noutate faptul c` mediul de afaceri este probabil cel mai dur dintre cele pl`smuite de mintea uman`. Pentru cei obi[nui]i \ns` cu supravie]uirea \n`untrul lui, pierderea acestui acvariu implic` [i dispari]ia unui stil de via]`, a familiei [i, nu \n ultimul r\nd, a sinelui. Cam aceasta este soarta cu care se confrunt` Bruno Davert, protagonistul din „Cu dou` t`i[uri“.
Paradisul m\inii de lucru Pe timpul lungilor lui film`ri la „Amin“, 80% desf`[urate \n România, Costa-Gavras a observat un „detaliu“ care e crucial pentru intriga filmului: faptul c` numeroase firme
Angajatul eficient poate deveni un uciga[ la fel de eficient. str`ine vin aici, datorit` pre]ului mic al manoperei [i a avantajelor fiscale. Manevr` care, profitabil` pentru companii, las` f`r` locuri de munc` angaja]ii din ]ara de ba[tin` a investitorilor. A[a \ncep necazurile inginerului \n domeniul h\rtiei Bruno Davert (José Garcia): firma sa fuzioneaz` cu alta [i se mut` \n România. Odat` ajuns [omer, protagonistul petrece doi ani de c`ut`ri de job, din ce \n ce mai frustrat de presiunile pe care situa]ia lui le pune asupra nevestei [i a
copiilor. P\n` \ntr-o bun` zi, \n care decide c` cel mai sigur mod de a ob]ine slujba dorit` e s` \[i ucid` concuren]ii. Abilitatea demonstrat` arat` c` inteligen]a corporatist` e la ea acas` [i \n regim de crim` \n serie.
Adaptare cu schepsis Regizorul [i coscenaristul Costa-Gavras este o figur`-simbol a filmelor politice, pe care a avut \ntotdeauna grij` s` le \mpacheteze \ntr-un format atr`g`tor pentru public. Tocmai de
Intriga poli]ist` nu lipse[te din „Cu dou` t`i[uri“, dar trece pe un plan secundar. La ramp` iese o via]` burghez` de familie, care trebuie ]inut` \n fr\u, dar [i departe de lan]ul crimelor comise de pater familias. De aici, comedia neagr`. Probabil filmul ar fi devenit o dram` dac` regizorul ar fi alocat mai mult timp lui Davert [i chinurilor lui morale, dar Costa-Gavras \l face s` se confrunte cu o alt` dilem`: cum s` se concentreze pe comiterea crimelor c\nd nevasta \l duce la un consilier marital, fiul e prins fur\nd [i toat` familia lucreaz` o noapte \ntreag` \ncerc\nd s` \i acopere urmele, iar ma[ina se bu[e[te [i trebuie reparat` de c\teva ori. Cum suburbiile [i corporati[tii merg m\n` \n m\n`, nu exist` nici o diferen]` \ntre mediul lui Davert [i cel al victimelor sale – decorul nu se schimb`, r`m\n\nd pres`rat cu reclame la tot pasul. Ceea ce furnizeaz` un indiciu spectatorului, apropo de conflictul cel mai profund care hr`ne[te lungmetrajul: Costa-Gavras contra consumismului.
„POVESTE DE IARN~“ ALTOIT~ CU TEATRU JAPONEZ
Dialoguri shakespeariene f`r` cuvinte — C`t`lina GEORGE DE{I TINERI, protagoni[tii japonezi din „Povestea de iarn`“ a lui Shakespeare fac pe scen` un cuplu regal impun`tor. N-ai crede c` Hirokazu Kohchi, \n rolul lui Leontes, are doar 27 de ani ([i joac` de opt ani \n Teatrul Rytopia din Niigata), iar partenera sa, Haruyo Yamaga, \n rolul Hermionei, doar 25. |n[al` nu doar fizionomia asiatic`, dar [i modul hot`r\t [i, \n acela[i timp, plin de gra]ie, \n care cei doi pun pe scen` povestea regelui [i a so]iei nedrept`]ite. |i ajut` atmosfera creat` at\t de regizorul Yoshihiro Kurita, care impune un flux inedit al co-
munic`rii dintre actori, c\t [i de scenografie. Astfel, \ntr-un decor simbolic, realizat cu ajutorul c\torva lampioane [i al actorilor cu \nf`]i[are de statui de ghips, pe regele Leontes \l cuprinde nebunia. Regina Hermiona \i arat` prietenie, a[a cum regele \nsu[i poruncise, lui Polixenes, tovar`[ul lui din copil`rie. Leontes \ns` vede \n toate astea adulter. Discursul s`u devine dur [i obsesiv, iar el se transform` \ntr-un personaj opac. Totul culmineaz` la judecat`. Luminile se sting c\nd intr` pe scen` Hermiona, cu atitudine demn` [i la fel de sigur` pe ea pe c\t de convins` pare de nebunia so]ului.
Dup` moartea fiului Mamilius [i a reginei Hermiona, Leontes cel con[tient de propria nebunie \[i spune monologul [i replicile \n [oapt`. Ca [i cum s-ar teme, deopotriv` ru[inat, de propriile cuvinte [i g\nduri.
Emo]ia amu]e[te sala |n spectacolul de teatru tradi]ional Noh, Marele Will prime[te accente japoneze. Regizorul nu transform` textul \ntr-un discurs propriu culturii sale, ci \l adapteaz`, prin elementele scenice, la viziunea oriental`. Povestea r`m\ne aceea[i, efectele acelea[i – nebunia regelui Leontes produce haos [i suferin]`. Regizorul [i actorii
Haruyo Yamaga, gra]ie de stamp` japonez`.
transmit \ns` povestea \n cheie simbolic` – prin Leontes, prostia distrug`toare intr` \n ac]iune. Elementele de decor, gesturile [i atitudinea actorilor mi[c` toate aceste simboluri cu delicate]e pe scen`. Lini[tea complet` a momentului c\nd Leontes \[i \mbr`]i[eaz` fiica \ntoars` [i so]ia pe care o credea moart` se transmite [i \n sal`. Aproape ]in\ndu-]i respira]ia, prive[ti gesturile de bucurie intens`, dar lipsit` de orice agita]ie, dintre cele trei personaje. Finalul caligrafiat astfel, din gesturi simple care fac un desen complicat, a impresionat, chiar peste a[tept`rile tinerilor actori japonezi.
Media cultur` Vineri, 12 mai 2006
07
Cultura pentru to]i
„Cel mai frumos roman al celui mai meseria[ prozator contemporan este «Sara» de {tefan Agopian.“
— Simona Sora, critic literar
Lectura cu mouse-ul GHIDUL CITITORULUI
Autori „Fabricat \n România“ }i-au picat \n
Psst! Un site care te aga]` din mers — Ioana CALEN |n ultimul timp, pe net apar tot mai multe site-uri gen 7seri sau b24fun, care s\nt foarte bune ghiduri prin cluburile, restaurantele [i destina]iile culturale din Capital`. Dar dac` aceste site-uri mai s\nt [i amuzante [i originale pe deasupra, au toate [ansele s` ajung` \n top ranking. Dac` s\nte]i \nc` dezorienta]i [i mai ave]i nevoie de alte repere, pute]i oric\nd s` c`uta]i prin blogurile dedicate Capitalei. Unul dintre cele mai simpatice astfel de ghiduri este psst.ro, de care v` ve]i sim]i atras \nc` de la tastarea adresei („}i s-a \nt\mplat vreodat` s` fii ag`]at cu un simplu… «Psst!»?“). |n „Zvonul zilei“ (care este un fel de editorial al site-ului) g`si]i informa]ii despre lucruri la care nici nu v` g\ndea]i – centre comerciale noi, cele mai frumoase str`zi din Bucure[ti, descrise cu exact acele am`nunte care s` v` atrag` \n locul respectiv, restaurante prezentate cu poveste [i cu t\lc, locuri \n care v` pute]i repara pantofii, cele mai noi modele de mobil, topul toaletelor din Bucure[ti, idei de cadouri pe care s` ]i le permi]i, magazine virtuale care livreaz` \n România cele mai bune cur`]`torii de haine, designeri de \nc`l]`minte [i accesorii, care e treaba cu autobronzantele, tricouri cu mesaje haioase, unde g`si]i un instructor de condus motocicleta – [i, dac` nu v-am convins c` ve]i g`si cu siguran]` ceva care s` v` intereseze, afla]i c` am men]ionat doar c\teva dintre subiectele abordate.
XX-lea [i \nceputul secolului al XXI-lea“. Dup` ce ai \n]eles ce li se-nt\mpl` românilor din ’80 \ncoace, mai exerseaz`-]i ochiul critic – dar [i „mu[c`tura“ – cu Emil Cioran, ale c`rui „Caiete“ adun` „comoara ascuns` a unui mare moralist“.
m\n` c\]iva autori str`ini care te-au prins, dar n-ar fi r`u s` [tii c` exist` [i autori români care te-ar putea prinde la fel de bine. Criticii \]i dau c\teva repere.
Un t\n`r propune modele Paul Cernat ne m`rturise[te c` a evitat s` recomande „c`r]i comerciale, excitante, shocking, trendy etc. ale unor autori precum Claudia Golea, Sandu Vakulovski, Ioana Bradea sau Ionu] Chiva“. A preferat „modele intelectuale [i artistice de calitate“, adic` Mircea C`rt`rescu („Nostalgia“), Gabriela Adame[teanu („Diminea]a pierdut`“), Gabriel Liiceanu („Jurnalul de la P`ltini[“), Emil Brumaru („Opera poetic`“), Radu Cosa[u („Supravie]uirile“) sau Mircea Horia Simionescu („Bibliografia general`“). Dac` acestea s\nt modelele [i tu ai nevoie de ele, atunci e bine s` le urmezi.
— Gia IOVA NICOLAE MANOLESCU ]i-ar pune \n m\n`, mai \nt\i, „Lumea în dou` zile“, a lui George B`l`i]`, „unul dintre cele mai bune romane scrise în ultimii 30 de ani la noi, un roman de mare profunzime [i originalitate“. La fel este [i „C`derea în lume“, de Constantin }oiu. Sau „Bunavestire“, a lui Nicolae Breban. De[i Marin Sorescu nu mai este în via]`, poeziile, ca [i teatrul lui, s\nt volume de top ale literaturii noastre contemporane, consider` criticul. Din Mircea C`rt`rescu, Manolescu ar recomanda orice. Atît ca poet, cît [i ca prozator, C`rt`rescu nu trebuie s` lipseasc` din biblioteca nici unui cititor român. Încearc` s` începi cu „Poeme de amor“ [i „Nostalgia“, sau cu oricare dintre volumele lui de nuvele.
„Literatura de calitate nu e neap`rat sofisticat`“ Mircea Martin refuz` ideea de „top în literatur` [i în cultur`“. Acum, c` e vorba despre o literatur` de calitate care s` fie [i accesibil` unui public larg, Martin alege „Diminea]a pierdut`“, de Gabriela Adame[teanu, romanele lui Augustin Buzura, ultimele romane ale lui Gheorghe Cr`ciun („Frumoasa f`r` corp“ [i „Pupa russa“) [i povestirile lui R`zvan Petrescu. „Literatura de calitate [i accesibil` nu este sofisticat`. Asta nu înseamn` c` nu-i pre]uiesc pe C`rt`rescu [i pe B`l`i]`, dar ei sînt mai complica]i“, puncteaz` Mircea Martin.
O chestiune de maniere
C. PAUL-B~DESCU
„Cel mai meseria[ prozator contemporan“ Topul Simonei Sora \ncepe cu un volum de critic` literar`, premis` interesant` pentru valoroase lecturi ulterioare. A[adar, \ndr`zne[te Lucian Raicu, „Calea de acces“, „pentru a citi cea mai fabuloas` interpretare din critica româneasc` la versul lui Bacovia, „m` g\ndesc pentru ni[te bani“. Nu rata „Sara“ de {tefan Agopian, „cel mai frumos roman al celui mai meseria[ prozator contemporan“. {i nu-l rata pe Andrei Ple[u cu a sa „C`l`torie \n lumea formelor“, „pentru a vedea cum putea s` scrie un t\n`r de 23 de ani despre Madame Bo-
vary“ (carte pe carea ar merita s-o cite[ti sau s-o recite[ti acum, chiar dac` apar]ine altui timp [i altei literaturi).
„S`rb`toarea ideilor“ Nici Tudorel Urian nu recomand`, \n primul [i \n primul r\nd, un volum de beletristic`: dac` cite[ti „Bunul-sim] ca paradox“, al lui Alexandru Paleologu, vei fi \nc\ntat de „s`rb`toarea ideilor, sublim` combina]ie de erudi]ie, ludic [i farmec stilistic“. Obosit de avalan[a mediatic` [i de nenum`ratele istorii din care nu mai [tii ce s` crezi, alege „Jurnal“-ul Monic`i Lovinescu, care este „o fresc` perfect` a României de la sf\r[itul secolului al
Desigur, s\nt multe alte c`r]i de citit, de cercetat, de studiat. |]i mai spunem c\teva titluri, dar s` nu te limitezi doar a le r`sfoi, c-ai pierde \n]elesuri noi. Nu degeaba Ion Bogdan Lefter te-ar \ndemna s` cite[ti „clasicii cu succes verificat, dar [i autori contemporani atr`g`tori, care s` dea gustul «viului» literaturii, at\t de pre]ios [i at\t de ignorat“. C\nd mergi prin libr`rii, nu rata „Degete mici“ de Filip Florian, dar [i pe reeditatul „Zbor \n b`taia s`ge]ii“ (H.-R. Patapievici). Ba [i pe „Femeia de la miezul nop]ii“ (de Radu Albala, un volum \mbibat de parfum de dame interbelice), sau pe ceea ce a reconstruit Ioana P\rvulescu „|n intimitatea secolului 19“. Ce dac`, de pild` pentru Editura Humanitas, cea mai v\ndut` carte, luna trecut` (imediat dup` „De ce iubim femeile“) este „Codul bunelor maniere“? S\nt at\t de multe alte c`r]i bune, fascinante, pline de miez, revelatoare, scrise de români, c` ar fi chiar lipsit de maniere s` le neglijezi.
www.psst.ro
„Votul“ cititorilor: top 10 – cel mai bine v\ndu]i autori români \n anul 2005
Pentru a putea citi aceste texte trebuie \ns` s` v` \nsu[i]i un anume limbaj („instrumente lingvistice adecvate“), iar pentru asta trebuie s` citi]i zvonurile legate de „Psst DEX“. Printre cel mai des utiliza]i termeni [i expresii s\nt „jamitudine“ („descrie caracterul superlativ al unei trupe de muzic`“), „heteroi“ („un b`rbat cu un comportament excesiv de macho, care face tot ce \i st` \n putin]` s` nu par` gay“), „foarte tare, frate“ („aten]ie la pronun]ie: trebuie spus \nceeet [i clar, pun\ndu-se accent pe fiecare cuv\nt, dar respect\ndu-se rolul virgulei“), „net`]ean“ („cet`]ean care populeaz` Internetul“) sau „resto“ („prescurtarea de la restaurant“).
Editura Polirom
Editura Humanitas
Editura Paralela 45
Editura Cartea Româneasc`
1. Vladimir Tism`neanu – „Stalinism pentru eternitate“ 2. Robert Turcescu – „Fiare vechi“ 3. Mircea Mih`ie[ – „Via]a, patimile [i c\ntecele lui Leonard Cohen“ 4. I.P. Culianu – „Jocul de smarald“ 5. Cecilia {tef`nescu – „Leg`turi boln`vicioase“ 6. C`t`lin Dorian Florescu – „Vremea minunilor“ 7. Radu Pavel Gheo – „Adio, adio patria mea, cu \ din i, cu â din a“ 8. Matei C`linescu – „Cinci fe]e ale modernit`]ii“ 9. Horia-Roman Patapievici – „Cerul v`zut prin lentil`“ 10. Ioan T. Morar – „Lindenfeld“
1. Mircea C`rt`rescu – „De ce iubim femeile“ 2. Andrei Ple[u – „Comédii la por]ile orientului“ 3. Aurelia Marinescu – „Codul bunelor maniere“ 4. Mircea C`rt`rescu – „Baroane“ 5. Andrei Ple[u – „Obscenitatea public`“ 6. Alexandru Paleologu – „Breviar pentru p`strarea clipelor“ 7. Mircea C`rt`rescu – „Nostalgia“ 8. Stelian T`nase – „Clien]ii lu’ tanti Varvara“ 9. Mihail Sebastian – „Femei“ 10. Mircea C`rt`rescu – „Travesti“
1. Adrian Majuru (coord.) – „Bucure[tiul subteran. Cer[etorie, delincven]`, vagabondaj“ 2. Matei Vi[niec – „Mansarda la Paris cu vedere spre moarte“ 3. Ioana Nicolaie – „Cerul din burt`“ 4. Adrian Majuru – „Destinul din oglind`“ 5. Ion Bogdan Lefter – „Flashback 1985: |nceputurile «noii poezii»“ 6. Mihai Sora – „Clipa [i timpul“ 7. Mihai Sora – „Despre toate [i ceva \n plus “ 8. Solomon Marcus – „|nt\lnirea extremelor. Scriitori \n orizontul [tiin]ei“ 9. Virgil Negoi]` – „Irozii“ 10. Octavian Soviany – „Scrisori din Arcadia“
1. Alexandru Paleologu – „Bunul-sim] ca paradox“ 2. Florina Ilis – „Cruciada copiilor“ 3. Emil Brumaru – „Submarinul erotic“ 4. Elena Vl`d`reanu – „europa. zece c\ntece funerare“ 5. Nora Iuga – „Feti]a cu o mie de riduri“ 6. Costel Babo[ – „A[ crede \n Dumnezeu“ 7. Al. George – „Marele Alpha“ 8. Claudiu Komartin – „Circul domestic“ 9. Dan Sociu – „c\ntece eXcesive“ 10. R`zvan }upa – „Corpuri române[ti“
Grafica site-ului este lejer`, aerisit` [i simpatic`, cu desene amuzante pentru fiecare rubric` [i poze foarte inspirate pentru texte. Ideea site-ului s-a n`scut din „dorin]a de a alc`tui un hibrid de divertisment [i func]ionalitate, \ntr-o manier` avangardist`, neconven]ional` [i oarecum avangardist`, neconven]ional` [i oarecum underground“, dup` cum afirm` ini]iatorii site-ului.
Vineri, 12 mai 2006 Media cultur`
08
„Lungmetrajul lui Nemescu va fi o provocare: de la \ndr`zneala scenariului la logistic`, p\n` la varietatea personajelor.“
Pe val
— Corneliu Porumboiu, regizor
Cristian Nemescu N`scut la Bucure[ti pe 31 martie 1979 Studii: UNATC Filmografie: „02 H 01 MIN“, „La Bloc Oamenii Mor Dup` Muzic`“, „Kitschitoarele“, „Aici Nu Mai Locuie[te Nimeni“, „Mihai [i Cristina“, „Mecano“, „Poveste la Scara C“, „Marilena de la P 7“, „California Dreamin’“ (preproduc]ie) Premii: 24, printre care „Marele Premiu“ la „NYU International Student Film Festival“ din New York, Nominalizare Oficial` la European Academy Awards pentru „Cel Mai Bun Scurtmetraj“, „Premiul Special al Juriului“ la „Bruxelles Short Film Festival“ din Belgia, „Public’s Choice“ la „Milano Film Festival“ din Italia, „1st Prize“ la „Cinecitta International Student Award“ de la Roma [i „Premiul Publicului“ la „Internationale Grenzland Filmtage Festival“ din Germania.
„Cristi are ceva special: o mi[care de camer` mai activ` [i dement`. |l intereseaz` mai mult mizanscena [i las` actorul s` \[i fac` treaba.“ — Andi Vasluianu, actor
„|mi aminte[te de Nae Caranfil \n multe privin]e, prin sensibilitate, umor, rafinament, hot`r\re, inteligen]`, cultur`, chiar dac` este mult mai introvertit dec\t Nae.“ — Ada Solomon, produc`tor
CEL MAI T|N~R REGIZOR DIN T|N~RA GENERA}IE
Cu Marilena la Cannes 26 de ani, cam
xuale) intervine \mp`r]irea ecranului \n patru. C\t de realist e filmul? Vizual a[a mi s-a p`rut c` merge cel mai bine acest moment, split-screen-ul era prev`zut \nc` din scenariu. Sim]eam nevoia s` \i v`d pe to]i \n acela[i timp, dac` ar fi fost pe r\nd, unul dup` altul, n-ar fi avut acela[i impact. Era mult mai amuzant s` fie toate curvele v`zute deodat` [i to]i pu[tii simultan, \mi place acest moment. |ntr-adev`r, nu a[ spune c` filmul acesta e realism 100%. Mie nu \mi place 100% un anumit gen cinematografic, \mi plac mai multe, [i, atunci c\nd povestesc, nu m` pot concentra asupra unui singur stil, mai trebuie [i combinate. Cinematografia este ast`zi \ntr-un moment \n care po]i fi [i unistilistic, dar deja s-au experimentat at\tea, \nc\t la urma urmei le po]i combina sau amesteca \n mai multe direc]ii.
tot at\tea premii, un scurmetraj la Cannes [i un lungmetraj \n preproduc]ie. — Alexandra OLIVOTTO 45 de minute, at\t ]ine „Marilena de la P7“ - de ce o durat` at\t de neobi[nuit` pentru un film? |n momentul \n care m-am apucat s`-l fac, l-am g\ndit \n primul r\nd ca pe un exerci]iu pentru lungmetrajul „California Dreamin’“, de care m` preg`tesc. Era foarte important s` pot experimenta, s` lucrez cu actorii ca pentru un lungmetraj. {tiam c` e o problem`, mai ales c` s\nt foarte pu]ine festivaluri care s` accepte durata medie, apoi e greu s` \l vinzi la televiziuni, din acela[i motiv, dar nu m-au interesat aceste argumente, voiam doar s` \mi fac m\na pentru lungmetraj.
|n ce faz` e[ti cu „California Dreamin’“? |ncep pe 29 mai, l-am preg`tit anul trecut. Am f`cut castingul, totul era aranjat, doar c` mai lipseau ni[te bani, a[a c` a trebuit s` am\n un an. |n cele din urm`, dup` foarte multe c`ut`ri [i b`tut la u[i, am reu[it s` adun`m suma [i actorii americani de care aveam nevoie, pe care nu \i puteam tri[a cu români. Mi s-a sugerat s` \l iau pe Iure[, dar mi s-ar fi p`rut aiurea.
Ai avut vreo propunere de achizi]ionare de la televiziuni \nainte de Cannes? Nu, dar nici nu l-am trimis, fiindc` la Cannes trebuie s` fie \n premier`. Acum exist` o propunere de la Arte, care vrea s` \l cumpere. Dar e complicat: e produs de un studio al meu care nu exist` dec\t pe generic, trebuie s` \nregistrez firma foarte repede, s` semnez un contract de produc]ie pentru acest film, \ntre mine, „hifilm“, [i MediaPro etc. Toat` partea de demarat produc]ia a fost foarte improvizat`. Scenariile tale de p\n` acum, inclusiv „Marilena“, \ncep printr-o atrac]ie sexual`. Ai spune c` asta e „ni[a“ ta? Mai are cinematografia de spus ceva despre acest subiect? Da, cred c` oric\te filme sar face pe tema asta, tot ar mai r`m\ne ceva de zis. Are leg`tur` [i cu faptul c`, atunci c\nd m-am apucat de filme la UNATC, toat` lumea f`cea filme supermetaforice, \n direc]ia wanna-be Tarkovski, sau pe stilul realitatea social`, mizeria româneasc`. Pe mine m` interesa s` fac ceva foarte sincer, p\n` la urm` despre mine sau despre cei din jurul meu. Acesta este [i motivul pentru care primele filme au fost a[a, apoi mi-am dat seama c` \mi place foarte mult s` fac pelicule de tipul acesta, g`se[ti foarte multe lucruri de spus, deci cred c` a[ mai putea s` fac zece pelicule inspirate de adolescen]`. La lungmetraj, teoretic, aceasta nu mai e tema central`, dar tot mai s\nt ni[te pu[tani pe acolo [i c\teva pove[ti de acest gen. Mi se pare c`, dac` vrei s` faci un film care s` ]in` spectatorii \n sal`, ar trebui s` te \ndrep]i c`tre teme, idei, pove[ti care s` fie mai aproape de ei, adolescen]a fiind una dintre ele... Tema atrac]iei sexuale nu prea exist` \ns` \n cinema-
Cristian Nemescu vrea s` redescopere sinceritatea [i lucrurile fire[ti \n film. tografia româneasc`. De multe ori mi s-a repro[at, c\nd f`ceam filme studen]e[ti, c` nu s\nt suficient de române[ti, de reprezentative. Am r`mas \ntreb\ndu-m` de ce nu puteam face [i altceva... E foarte mult explicit - [i vizual, [i verbal - \n „Marilena“. De ce aceast` abordare? A[a s-a nimerit s` fie acest scenariu. Pu[tii tr`iau \ntrun cartier mizerabil, erau „r`i“ [i nu ai cum s` faci un
film despre ei f`r` s` abordezi acest limbaj firesc al lor. Dac` te ui]i la pu[tii din ziua de azi, e nerealist s` faci un film \n care s` vorbeasc` normal, firesc [i frumos. Cei de azi s\nt numai cu cuvinte na[pa \n gur`, le aud din toate p`r]ile, [i numai dintr-unul \n altul formeaz` o propozi]ie. Din punct de vedere vizual, trebuia s` fie firesc [i destul de realist. Pe mine m` deranjeaz` c\nd merg la film [i exist` o secven]` de sex, iar
Love Story la P7 Mediumetrajul lui Cristi Nemescu are drept protagoni[ti un pu[ti (Gabriel Huian) [i pe t\n`ra prostituat` (M`d`lina Ghi]escu) de care se \ndr`goste[te. Plus c` fur` un troleibuz pentru a o impresiona. Ac]iunea se petrece exclusiv la bloc. Filmul e inovator la nivelul unghiurilor de filmare [i al imaginii, care reune[te uneori patru planuri separate ale ac]iunii. Exist` [i tu[ee de fantastic, \n mediumetraj fiind inclus [i un vis al pu[tiului, con]in\nd un OZN \n form` de s\ni, dar [i capacit`]ile suprana-
turale ale Marilenei de a provoca scurtcircuite \n momente emo]ionale dificile. Majoritatea celor care au lucrat la film, ca grosul actorilor [i coscenari[tii, operatorul Liviu Marghidan, monteurul C`t`lin Cristu]iu sau sunetistul Andrei Toncu, s-au implicat \n acest proiect gratis, ba au adus [i bani de acas`. Totu[i, filmul a beneficiat [i de sprijinul MediaPro, Filmex, Kodak [i CNC.
MIRCEA RE{TEA
camera pleac` pe ni[te m\ini care se mi[c` pe un cear[af, apoi se opre[te pe un ghiveci cu flori, dup` care \i vezi pe cei doi la ]igar`. Mi se pare c` astfel de lucruri fac parte din firescul unor personaje, a[a e \n via]`. Atunci c\nd cineva se dezbrac`, camera nu panorameaz` \n sus. Asta vedem, adic`, dac` a[ fi acolo, asta a[ vedea. Dar \n respectivele scene explicite (masturbarea pu[tilor, raporturile se-
Cum stai cu videoclipurile [i reclamele? - pentru c` [tiu c` ai f`cut [i a[a ceva. Te-ar mai tenta? N-a[ putea spune c` s\nt favoritele mele, dar mi se pare c` \n special \n reclame po]i face mult exerci]iu pentru film: testezi actori [i un mod de a povesti foarte repede. Mare parte din finan]area pentru acest film cu totul [i cu totul independent (n. red. - „Marilena de la P7“ ) a venit din banii f`cu]i din spoturile mai mult sau mai pu]in mizerabile realizate de mine. A existat o perioad` dup` facultate \n care nu prea [tiam ce s` fac [i s-au deschis ni[te por]i spre videoclipuri, a[a c` am f`cut destul de multe vreun an de zile. Am trecut de la experien]e proaste la [i mai [i, \n sensul c` cei de la casele de discuri \mi aduceau vreo mimoz` care se visa JLo, iar ei \mi ar`tau ni[te clipuri R’n’B supermi[to [i \mi spuneau c` a[a trebuie s` arate, oferindu-mi apoi c\t mai pu]ini bani. Dac` erau tipi, aduceau dansatoare c`rora trebuia s` le filmez ]\]ele [i fundul, cam asta era tot. Mi s-a \nt\mplat chiar s` filmez dou` videoclipuri \n aceea[i zi, \n acela[i decor, cu acelea[i dansatoare \n background, schimb\nd doar arti[tii. Au existat doar dou` excep]ii, care mi-au f`cut pl`cere: un clip pentru trupa AB4, al piesei „Cold“, la care impresarul b`ie]ilor m-a l`sat s` fac ce vreau, [i unul pentru forma]ia Voltaj, la piesa „Eu cu mine“.